Femeile păcătoase și Mântuitorul – Cristina Olaru (Ghenof)


Celor care spun că femeia nu este respectată de Mântuitorul, le amintim că este plin Sinaxarul de Sfinte, de Sfinte Mucenițe, de Sfinte întocmai cu apostolii: Sf Tecla, Sf Nina, Sf Maria Magdalena, Sf Împărăteasă Elena. Dacă aducem doar exemple din Sfântul și Marele Post și tot avem Sfinte cu staturi uriașe. La poli opuși, avem:

  • pe neîntinata Sfânta Tomaida, care alege mai degrabă moartea sângeroasa, de mâna socrului ei, decât să trăiască, dar primind să-i fie amantă.
  • pe cele doua Marii:

Sfântmare_cuvioasa-maria-egipteancaa Maria Egipteanca, care-a trăit 17 ani în prostituare publică – de plăcere -, pentru ca apoi, tot 17 ani să fie luptată – în Pustia Iordanului – de amintirea meselor alese, stropite cu vinuri ce-i plăceau îndeosebi, de cântecele necuviincioase, ce-o desfătau nespus, dar mai presus de toate, de dracul desfrânării, ce-o chinuia cumplit, până cădea la pamant strigând și rugându-se la Maica Domnului, cerându-i ajutorul! După un timp, o lumină caldă și blândă o învăluia – o cerceta Însuși Marele Dumnezeu, prin Energiile Sale necreate! Trecând acești 17 ani de ispită nemaipomenit de grea, ajunge la despătimire. Mai mult decât atât: se hrănește – timp de 30 de ani doar cu nădejdea mântuirii ei; închină cu semnul Sfintei Cruci Iordanul și trece peste el, ca peste o punte; devine văzătoare cu duhul; cunoaște Sfânta Scriptură și teologhisește, deși nu avea știință de carte! A căpătat de la Dumnezeu harisme mari și minunate, culminând cu cea a dragostei pentru întreaga Lui Creație.

Sfânta Maria Magdalena este o altă femeie păcătoasă, care-și schimbă complet viața, atunci când Îl întâlnește pe Mântuitorul. În Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 si Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentată ca fiind „o femeie din care s-au scos șapte draci„, dar și cea dintâi care a adus vestea Învierii lui Iisus apostolilor (Ioan 19, 25; 20, 1-19). Fiind posedată de 7 duhuri necurate și auzind despre vindecările făcute de Iisus, vine și unge cu mir din cel mai scump picioarele Mântuitorului, dar și cu lacrimi de pocăință și de dragoste, apoi I le șterge cu părul capului ei. Acest gest, deopotrivă îndrăzneț și smerit, are conotația unei spovedanii publice, pentru că se petrece în prezența mai multor membri ai comunității în care locuia, iar aceștia o incriminează ca femeie păcătoasă.

Și a căutat spre dânsa Domnul Cel multmilostiv, care cunoaște toate mai înainte de facerea

SF._MARIA_MAGDALENAlor, și a gonit dintr-‘însa pe acei șapte diavoli muncitori cumpliți, făcând-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar și cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoștinței adevărului, ca să cunoască ca El este Mesia Cel așteptat și să creadă într-însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mântuirea lumii. De-acum Îl urmează pe Iisus, întocmai cu Apostolii, ba fiind chiar mult mai curajoasă decât ei, pentru că stă, alături de Maica Domnului și o sprijină – împreună cu ucenicul cel iubit, Sf. Apostol Ioan – sub Crucea pe care se jertfește Mielul Cel nevinovat, care își asumă toate păcatele lumii.

Cele 2 Sfinte Marii cunosc convertiri fulgerătoare și se învrednicesc de mare cinste în fața lui Dumnezeu și-a Maicii Domnului. Ce le mai aseamănă:

  •  dragostea nemărginită pentru Mântuitorul lumii;
  •  profunda pocăință;
  •  schimbarea completă a vieții;
  •  hotărârea neclintită de a nu mai supăra pe Dumnezeu, păcătuind;
  •  tăria sufletească și curajul deosebit;
  •  bărbăția;

Aceste asemănări sunt și căile indicate și pentru noi de ridicare din prăpastia păcatului;
Căci, dacă ne aservim celui rău și viclean, plata este îndepărtarea de dragostea lui Dumnezeu în veac. Iar dacă ne dăruim viața lui Dumnezeu, plata Sa pentru că ne-am pus viața în Sfintele și Atotputernicele Sale mâini este neînchipuit de mare. Creștini fiind și având aceste exemple minunate, nu avem dreptul să deznădăjduim, când vedem cum se poate ridica un om din cea mai adâncă prăpastie a păcatului și cum poate ajunge pe culmile sfințeniei. Nu ar trebui să disprețuim pe nimeni, aflat încă în noroiul păcatului, căci nu se știe dacă nu ne vom închina într-o zi la icoana lui. Dumnezeu ne-a lăsat deschisă Calea sfințeniei! Să ne lucrăm mântuirea, cuminți și cu multă nădejde în mila și bunătatea lui Dumnezeu, respectând Poruncile dumnezeiești, postind, rugându-ne, spovedindu-ne, împărtășindu-ne, făcând fapte bune și străduindu-ne să ne îndurăm unii pe alții. Și toate acestea să le facem cu dragoste, mulțumind pentru toate lui Dumnezeu, chiar și atunci când suntem în focul ispitelor, pentru că în ele stă ascunsă iarba cea amară, de leac pentru păcatele noastre! Mulțumim și dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Cristina Ghenof

Reclame

Un gând despre &8222;Femeile păcătoase și Mântuitorul – Cristina Olaru (Ghenof)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s