să vină o pace
peste toate capetele de om și capetele de floare
să vină o pace
peste inimi ca o pătură fleece plină de dragoste
să vină o pace care nu mai pleacă niciodată de la tine
să vină o pace cu care mă îmbrățișezi tare
și eu nu mai mișc 2 ore solare
să vină
și să vii
eu sunt aici
Alexandru Povarnă
am văzut un copac care creștea într-un om
cu tot cu păsări cu tot cu cuiburi
cu tot cu bucăți de cer și foc
și nu îl durea
nu mai plângea
mugurii frunzelor pot gâdila tălpile și omușorul din gât
spre deliciu spectatorilor
toți au curajul să râdă de alții
niciodată de ei
am văzut un copac care creștea într-un om
într-un pat dintr-un hotel
până a devenit obiectiv turistic
Alexandru Povarnă
este un frig în oasele mele
care face ca zilele caniculare să fie plăcute
chiar dorite
toți renunță pe străzi la hainele lor**
eu mă îmbrac în negru și zâmbesc
se derutează oamenii, traficul și zborurile avioanelor
urșii polari dansează pe ritm african
oamenii filmează fanatici
privește-mă în ochi și nu o să mai dormi
sau nu o să mă uiți
sau nu mai pleci.
Alexandru Povarnă
fiecare an are binecuvântările lui
fiecare zi merită un zâmbet matinal
fiecare om o planetă cu roșu, vânt și ploaie
nu știu unde merg, unde zbor
un colibri stă pe umăr și învață să cânte
*************
pas cu pas întâlnești oameni care te iubesc
cel mai iubit dintre zburători
când se mulțumește pentru dragoste? dimineața?
seara?
acum
mulțumesc!
Alexandru Povarnă
m-am căutat un timp
apoi un timp deloc
m-am găsit azi printre rugăciuni rătăcite în niște case de care nici nu știam
ei au știut
de mine
îi aud
m-am regăsit între cruci vechi
de lemn
de piatră
de prunci
de vădane
de frați
m-am văzut printre pământul umed dintre degetele copiilor
am simți cum mă așez
pe florile de castan și zac
așa mult îmi plac florile nevalorificate de castan
de care am râs împreună știind legătura
mentală pe care eu o fac din adolescență
cu aceste flori și marchizul de sade
m-am odihnit m-am regăsit m-am așezat
ce bine e să respiri din nou în țara asta a noastră așa cum e ea
Alexandru Povarnă
eram fericit pe mâna stângă
eram fericit pe mâna dreaptă
aveam o inimă liniștită uneori
alteori făceam depășiri pe serpentine ude și ușor alunecoase
era vânt era soare era ninsoare
eram în papuci și cerul îmi spăla picioarele
eram într-un tărâm îndepărtat cu leoparzi de zăpadă
care îți mângâie coapsa
eram soarele metalic
și muream și înviam și străluceam în fiecare oră
Alexandru Povarnă
Iubito te invit să ne îmbătăm!
Astăseară să bem luna toată
amestecată cu piersici și mango,
să ne prindem de mâini,
să zburăm în doi peste păduri,
și tour-eiffeluri încinse de soarele aproape roșu.
piciorul meu de centaur
nechează grecește de zile și zile
Cum, ne noi, înger, vara, devin, diamant?
Fir de aur se îmbracă Monalisa
pentru cina pe asfalt
mâncăm tot și strângem oasele
să le punem în pământ
să tot crească monalise udate dimneața cu apa dulce
care ne îmbracă în toată noaptea.
Statuile au obosit să stea în picioare
sub copacii fără clorofilă și esență lemnoasă
îngenunchează…
mâinile li se rup spre cer
să stăm cu ele să le ascultăm povestea
până nu pleacă sub bolți de abanos.
Iubito stinge lumina să ne îmbătăm cu luna
ca acum zece ani când ne-am întâlnit și zburam și statuile…
Alexandru Povarnă
Alexandru Povarnă, aka Poetul Zburător
Cristina Olaru (Ghenof)
Mihaela Cardiş aka LeeA J
Alexandru Amarfei, aka Monokeros 🙂
Mulțumesc 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.