Acatistul Maicii Domnului Mijlocitoarea – pentru sporul casei 

124228_maica_domnului_03

După rugăciunile începătoare:

Condacul 1

Pe cea care ne-a adus bucurie în locul întristării, pe salvatoarea noastră, care a născut în chip tainic pe Fiul lui Dumnezeu, unind fecioria cu naşterea să o lăudăm noi credincioşii şi văzând cât de grabnic ne ascultă rugăciunile şi ne ajută în nevoile noastre să îi cântăm: Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Icosul 1
Ai venit că o stea luminoasă în negura vremurilor pline de păcat, să ne aduci Lumina lumii, întrupată din trupul tău cel fecioresc, şi luminându-ne să ne suim la cer. Pentru această te rugăm să ne ajuţi să urcăm spre Înviere, că ajungând în Raiul cel dorit să-ţi cântăm cu îngerii:
Bucură-te, Rază sfânta de lumina;
Bucură-te, că eşti a cerului Regina;
Bucură-te, că toţi în lume azi te preamăresc;
Bucură-te, că eşti Mama Fiului Ceresc;
Bucură-te, că Lumina Lumii din ţine s-a întrupat;
Bucură-te, că de la sânul tău cel fecioresc s-a alăptat;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!
Condacul al-2-lea

Ai fost din veci aleasă să fii Mama Dumnezeului nostru, pentru că în marea Să bunătate, voia să ne salveze sufletele din pierzare prin întruparea şi jertfă Să, de aceea îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-2-lea

Prin smerenia ta, te-ai înălţat, pentru că primind să fii Născătoare de Dumnezeu ai fost ridicată şi cinstită mai presus de îngeri, dar tu nu ai uitat rudenia ta de pe pământ, pe noi oamenii supuşi ispitelor, mijlocind la tronul sfânt, de aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că îngerul Gavriil ţie, cu vestea bună ţi s-a arătat;
Bucură-te, că Împăratului Slavei te-ai făcut sfinţit palat;
Bucură-te, că ai primit cu smerenie crucea cea cerească;
Bucură-te, că prin ţine, Domnul a luat fire omenească;
Bucură-te, îţi strigăm şi te rugăm fii mereu cu noi;
Bucură-te şi nu ne lasă să pierim în necazuri şi nevoi;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc;
Condacul al-3-lea

Pe ţine Stăpână Preacurată te lăudăm, pentru că tu ai fost şi ai rămas fecioara , binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este Rodul pântecelui tău căruia îi cântăm : Aliluia!

Icosul al-3-lea

Tot neamul omenesc aduce laudă celeia care prin naştere feciorească, a adus mântuire la toată lumea. Ei i s-au închinat magii şi păstorii, la icoană să îngenunchează bogaţii şi săracii, drepţii şi păcătoşii, iar ea ascultă rugăciunile tuturor şi trimite mulţime de binecuvântări pentru care îi grăim:
Bucură-te, că tu ai născut pe Dumnezeu;
Bucură-te, că ai purtat că un nor sfânt pe Fiul tău;
Bucură-te, că spre Egipt lung drum ai străbătut;
Bucură-te, că la venirea ta, capistele idolilor au căzut;
Bucură-te, că te-ai întors la Nazaret, Copilul Sfânt să creşti;
Bucură-te, că tu pe toţi cu rugăciunea ta ne miluiesti;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-4-lea

Ai străbătut lung drum în Egipt la îndemnul îngerului, pentru că să fereşti Pruncul Sfânt de mania lui Irod, dar murind acesta te-ai întors la Nazaret, iar acolo cu multă grijă şi iubire i-ai călăuzit paşii, uimindu-te de înţelepciunea şi minunile pe care le săvârşea de mic, pentru care noi îi cântăm: Alilua !

Icosul al-4-lea

Lumina din Lumina, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, pentru noi oamenii şi pentru mântuirea noastră s-a pogorât din ceruri, s-a întrupat din Duhul Sfânt şi din ţine Preacurată Fecioara, iar noi minunandu-ne de această taină îţi grăim:
Bucură-te, că în lume multe lipsuri ai răbdat;
Bucură-te, că prigoniri nedrepte, cu Fiul tău ai îndurat;
Bucură-te, că tu cu multă dragoste şi dăruire l-ai crescut;
Bucură-te, că văzând minunile Lui, că Dumnezeu L-ai cunoscut;
Bucură-te, că la inima de mama, vorbele şi faptele Lui le-ai pus;
Bucură-te, că şi tu ai chemat în rugăciune ajutorul cel de Sus ;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-5-lea

Cât de tare s-a întristat inima ta de Mama atunci când ai simţit lipsa Fiului tău cel Dumnezeiesc care avea 12 ani, crezându-l pierdut, iar dacă l-ai găsit vorbind învăţătorilor templului din Ierusalim te-ai mirat, iar noi îi cântăm: Aliluia !

Icosul al-5-lea

Întreagă ta viaţă a fost o jertfă adusă lui Dumnezeu, ai suferit lipsuri, necazuri, umilinţe, ai plâns mult când l-ai văzut judecat, bătut şi osândit la moarte pe cruce, dar acum te bucuri în Împărăţia cea cerească iar noi îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că tu cea atât de bună, mult ai suferit;
Bucură-te, cea prin care legea nouă s-a împlinit;
Bucură-te, că pe Fiul tău l-ai văzut bătut şi chinuit;
Bucură-te, că prin suflet ţi-a trecut sabia durerii când era răstignit;
Bucură-te, că suferind, te-ai lăsat în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, tu care mult ai plîns pe Cel dorit al tău;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc !

Condacul al-6-lea

Iată Mama ta! i-ai spus apostolului Ioan, atunci când erai pe cruce, incredintandu-ne odată cu el şi pe noi toţi ocrotirii Maicii tale, pentru care Ţie Mântuitorul nostru îţi cântăm: Alilua !

Icosul al-6-lea

Prin păcatele noastre am mâniat pe Tatăl Ceresc, am nesocotit poruncile Lui şi am umblat după voile noastre, dar tu, Stăpână Lumii, fii pururi mijlocitoare şi roagă-l să ne ierte, iar noi având nădejde în ţine îţi cântăm :
Bucură-te, că tu la tronul sfânt pentru noi ai îngenunchiat;
Bucură-te, că pentru lume rugându-te la Dumnezeu, ai lăcrimat;
Bucură-te, că mijloceşti neîncetat la Fiul tău ;
Bucură-te, că milă ai de noi, poporul sau;
Bucură-te, că doar tu poţi înduplecă pe Domnul să ne ierte;
Bucură-te, că te pui chezaş pentru creştini şi-l rogi să îi îndrepte;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-7-lea

Cine poate spune că a făcut rugăciune către ţine, Fecioara Preacurată şi a rămas neajutat, pentru că eşti grabnică ajutătoare şi aduci bucurie în locul întristării, fiind puternică mijlocitoare la Dumnezeu căruia şi noi îi cântăm cu cei de sus: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Cine poate mărturisi slavă ta în cer, îngerii îţi slujesc, sfinţii te preamăresc, Fiul tău se bucură de vederea fetei tale, iar noi pământenii închinându-ne ţie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, tu cea mai cinstită între fecioare;
Bucură-te, a smereniei dulce şi preasfântă floare;
Bucură-te, slavita de toţi Cerească Împărăteasa;
Bucură-te, a Soarelui Hristos, Mama din veci aleasă;
Bucură-te, că prin proorocii, venirea ta a fost vestită;
Bucură-te, că eşti comoară sfânta, că dar nepreţuită;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!
Condacul al-8-lea
Deşi cu trupul ai plecat în locaşurile cereşti să locuieşti cu Fiul tău, nu ne laşi singuri bună noastră Mama, că vii printre oameni, să-i întăreşti, să le dăruieşti sănătate şi ajutor în necazuri, iar noi mulţumind Domnului Iisus că ne-a dat în grijă ta îi cântăm: Aliluia.

Icosul al-8-lea

Ai venit în lume că o ploaie înmiresmată să ude pământul însetat de Dumnezeu, ai venit că un nor apărător să acoperi lumea ce mergea din rău în mai rău pentru aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că-n zorii dimineţii tu răsări;
Bucură-te, că reverşi peste lume milă Domnului şi har;
Bucură-te, că în toată vremea spre bine ne călăuzeşti;
Bucură-te, că prin sfânt Acoperământul tău de tot răul ne păzeşti;
Bucură-te, că începutul mântuirii noastre eşti;
Bucură-te, că pe ţine te laudă ostile cereşti ;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-9-lea

Ne-am născut în această vale a plângerii în păcat şi greşim mereu Ziditorului nostru, de accea văzând neputinţele sufleteşti şi trupeşti alergăm la ţine care vii grabnic în ajutor, rugându-te pentru noi Fiului tău căruia cutezam să-i cântăm: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Vremurile sunt tulburi, căile vieţii sunt întortocheate, dar noi în ţine ne punem nădejdea că nu ne vei lasă Împărăteasa Cerească şi mijlocind la Dumnezeu ne vei scapă din tot necazul de aceea îţi aducem această laudă:
Bucură-te şi pentru noi mijloceşte neâncetat;
Bucură-te şi te roagă pentu cei robiţi de mult păcat;
Bucură-te şi nu ne lasă departe de Fiul tău ;
Bucură-te şi ne ajută când te chemăm şi ne e greu;
Bucură-te şi roagă-l să ne mai lase pe pământ şi să ne ierte;
Bucură-te şi ne ajută să mergem pe căile ce-s drepte;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-10-lea

Păcătuim cu bună ştiinţă şi supărăm pe Cel ce ne-a zidit după chipul şi asemănarea Să, dar te rugăm înduplecă pe Domnul că să nu îşi întoarcă Faţă de la noi, ci să ne primească iarăşi că un Pastor între oile sale cuvântătoare, pentru că şi noi să îi aducem cântare: Aliluia !

Icosul al-10-lea

Cât poate Dumnezeu cu puterea atât poţi tu cu rugăciunea Preaslăvită Fecioara pentru iertarea păcatelor şi mântuirea noastră, de aceea simţind ajutorul tău şi îndeplinirea cererilor noastre cele bune îţi aducem acestea:
Bucură-te şi că pe o tămâie ruga ne primeşte;
Bucură-te şi pe robii Tăi îi miluieşte;
Bucură-te, strigăm că suntem fii tăi;
Bucură-te şi nu ne lasă în mâna celor răi;
Bucură-te, îţi cântăm Măicuţa Stăpânului Ceresc;
Bucură-te şi apară poporul creştinesc;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-11-lea

Dacă nu ai fi fost tu să mijloceşti pentru noi la Fiul lui Dumnezeu am fi pierit pentru păcatele noastre, dar că un Milostiv ascultă rugăciunile Preacuratei sale Maici pentru poporul sau, de aceea îi aducem cântărea: Aliluia!

Icosul al-11-lea

Nu ne pricepem să lăudăm minunile tale pe care le-ai făcut cu noi oamenii în toată vremea, câte boli nu ai vindecat, pe câţi nu i-ai scăpat din primejdii, necazuri şi nevoi, pentru această a ta purtare de grijă îţi cântăm aşa:
Bucură-te şi de patimi sau ispite ne fereşte;
Bucură-te şi de toată primejdia şi necazul ne păzeşte;
Bucură-te şi nu ne uită în rugăciune;
Bucură-te că tu pe toţi ne ştii pe nume;
Bucură-te, că vezi nevoia şi dorinţa tu ne-o ştii;
Bucură-te şi nu ne lasă, că noi suntem ai tăi copii;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-12-lea

Scară către cer eşti Preacurată Fecioara, pentru că tu ne călăuzeşti paşii în întunericul lumii că să putem urcă spre Lumina Cerească, Împăratul Slavei, căruia îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-12-lea

Greşim în toată vremea, zilele vieţii ni se scurg în păcate, timpul mântuirii îl risipim, facem voia trupului, lumii şi a celui rău dar tu nu ne lasă Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ci ajută-ne să punem început bun vieţii noastre, că având nădejde de mântuire să te lăudăm aşa:
Bucură-te, prea scumpă a lumii mijlocitoare;
Bucură-te, că eşti a omenirii nădejde tare;
Bucură-te, că binecuvântată eşti între femei;
Bucură-te, că eşti al mântuirii prea sfânt temei;
Bucură-te, că ruga ta nu rămâne neascultata;
Bucură-te, că umplii de bucurie lumea toată;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-13-lea

O Prea Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, primeşte aceste cinstite laude care se cuvin numai ţie care eşti Mama Împăratului Ceresc şi te rugăm fii pururi mijlocitoare la Fiul Tău, pentru că să ne dăruiască izbăvire de boli şi necazuri, iertare de păcate şi viaţă veşnică în Împărăţia Să unde cu îngerii bucurându-ne să-i cântăm neâncetat: Aliluia! ( de 3 ori)

Apoi din nou Icosul 1 şi Condacul 1.

RUGĂCIUNE

Preasfântă Fecioara, Împărăteasa Cerească care ai născut pe Fiul lui Dumnezeu, priveşte cu milă spre noi care ne aflăm pururi în scârbe, boli, necazuri şi nevoi. Prin păcatele noastre cele multe şi grele am mâniat pe Împăratul Slavei şi sufletul ne este tulburat. Unde să alergăm şi la cine ne vom duce ? Doar la ţine avem nădejde, că tu eşti mijlocitoarea neamului omenesc. Ştim că rugăciunea ta de Mama mult poate spre milostivirea Fiului şi nimeni din cei ce te-au chemat în ajutor nu a rămas fără răspuns. De aceea ne plecăm genunchii rugându-te să nu ne părăseşti pentru păcatele noastre cele multe şi grele ci ajută-ne să ne îndreptăm viaţă, acoperă-ne cu sfântul tău Acoperământ, da-ne putere să putem birui uneltirile vrăşmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Da-ne sănătate să putem lucra cele de folos spre mântuire. Mijloceşte la Stăpânul cerului şi al pământului să ne dăruiască timp de pocăinţă şi virtuţiile creştineşti, pentru că să umplem candelele sufleteşti asemeni fecioarelor celor înţelepte şi să putem intră înăuntru cămării Mirelui ceresc, iar acolo bucurându-ne veşnic să slăvim pe Dumnezeul nostru. AMIN.

Drumul în jos sau drumul în sus – ce alegem?

cete-ingeresti_cererea-a-doua-din-tatal-nostru

”Înaintea omului stau veșnic deschise două drumuri: spre bine și spre rău; cel din urmă e mai ușor, merge tot la vale, e de ajuns să aluneci puțin pentru a cădea în prăpastie;

ImparatiaLumiiBabilonia1

celălalt e mai greu, merge tot la deal, îți trebuie sforțări, voință puternică și mult caracter; în schimb, câtă deosebire între întunericul din prăpastie și priveliștea strălucitoare de pe culmea dealului” – Lucian Blaga

Imagini – Împărăția lui Dumnezeu ; Împărăția lumii – Babilonia

Rugăciune pentru vederea propriilor păcate a Sfântului Ignatie Briancianinov

2

“Doamne, dă-ne să ne vedem păcatele, aşa încât mintea noastră, atrasă cu desăvârşire de luarea aminte faţă de propriile păcate, să înceteze a mai vedea greşelile aproapelui şi, în acest chip, să-i vadă pe toţi buni.

Dă inimilor noastre să părăsească grija pierzătoare de neajunsurile aproapelui şi să se unească numai în grija pentru dobândirea curăţiei şi a sfinţeniei poruncite şi pregătite nouă de către Tine.

Dă-ne nouă, celor ce ne-am întinat haina sufletului, să o albim iarăşi. Ea a fost deja spălată prin apa Botezului, iar acum, după pângărire, aceste haine au nevoie să fie spălate prin apa lacrimilor.

Dă-ne să ne vedem în lumina harului Tău neputinţele cele de multe feluri din noi, care înăbuşă în inimă mişcările duhovniceşti.

Dă-ne marele dar al pocăinţei, care întotdeauna este premers de marele dar al vederii păcatelor noastre!

Păzeşte-ne, Doamne, de hăul amăgirii de sine, care apare în suflet din pricina păcătoşeniei noastre!

Îndrumă-ne paşii către Tine şi fă-ne să ajungem la Tine, Cel Care îi primeşti pe cei ce-şi recunosc cu umilinţă păcatele şi îi lepezi pe cei ce se socotesc drepţi.

Ca astfel să Te slăvim în veci, întru veşnica Ta fericire, a Singurului Dumnezeu Adevărat, Răscumpărătorul celor robiţi şi Mântuitorul celor pierduţi.  Amin! “

Rugăciune pentru pace în Ucraina şi în toată lumea

Privim, alături de întreaga lume cu nelinişte la evenimentele care se desfăşoară în ultimele zile în Ucraina. Țara vecină trece printr-o perioadă foarte dificilă, iar tensiunea existentă s-a aproapiat de limita critică. Razboiul e la un pas să înceapă: Ucraina acuza Rusia de invazie și amenință că va răspunde . Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru pace în Ucraina și în lume, pentru oprirea confruntărilor sângeroase, pentru a fi izbăviți de izbucnirea unui nou război mondial – WW III!

Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, cel bogat în milă şi în bunătate, Ziditorule a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Domn al Păcii şi al Vieţii, Oceanul cel nemărginit al Iubirii ! Tu L-ai trimis pe pământ, pe Unicul Fiul Tău Cel Iubit, pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care și-a dat viaţa Sa pentru toată lumea.

El ne-a îvăţat să ne iubim unul pe altul şi să nu răsplătim rău pentru rău. Ascultă strigătul robilor tăi, care cer îndurare şi pace, pentru ţara Ucraina, pentru Biserică Ta şi pentru toată lumea. Pentru rugăciunile Presfintei Născatoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria şi pentru ale tuturor Sfinţilor Tăi, Te rugăm Multmilostive Doamne, iartă-ne nouă toată greşala cea de voie şi fără de voie şi opreşte războiul şi mânia, potoleşte toată răutatea şi dezbinarea în ţara Ucraina şi în tot pământul.

Cu Harul Sfântului Tău Duh îmblînzeşte inimile oamenelor înrăiţi, opreşte cu Puterea Ta Dumnezeiască toată lucrarea cea rea a vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, care doresc războaie şi stăpânire cu nedreptate. Fă să fie pace Doamne, dragoste şi bună înţelegere în casa noastră, între conducătorii ţărilor şi între toate popoarele.

Dăruieşte-ne înţelepciune şi dragoste unul către altul ca în pace să trăim, luminează-ne mintea noastră, ca să te iubim pe Tine din tot sufletul şi pe apropele nostru ca pe noi înşine, că Tu Eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie Slavă şi mulţumire îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Icoana: https://www.mediafax.ro/social/icoane-desenate-in-ucraina-pe-lazile-cu-munitie-asa-salvam-vieti-20511513

Mici gânduri despre patima mândriei

????????????????????????????????????????????????????????????????????

Nici urâțenia prea mare, nici sărăcia prea umilitoare, boala prea respingătoare, nu sunt îndestulătoare pentru a ne feri – prin ele însele – de mândrie! Este o patimă atât de grea și care poate îmbrăca forme atât de ”subțiri”- cum ar fi slava deșartă -, încât ne putem înșela că stăm binișor și când colo putem să pierdem toată osteneala, dată de lucrarea celorlalte virtuți!

„Oricine se înalță pe sine se va smeri” (Mt. 23, 12; Lc. 14, 11); iar prin pilda vameșului și a fariseului, Mântuitorul arată că la nimic nu-i folosesc omului virtuțile, dacă se mândrește cu ele (Lc. 18, 9-14).

Trezvia și discernământul duhovnicesc sunt cele care-l fac pe om să-și vada boala, frica de Judecată, înțelegerea faptului că toate sunt:

”Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!”.

Cum se manifestă această boală sufletească? Prin anumite atitudini: prea marea încredere în sine, mulțumirea de sine, semeția, îndrăzneala necuviincioasă, credința că le știi pe toate, încrederea doar în propria judecată, convingerea că ai întotdeauna dreptate, îndreptățirea de sine, împotrivirea în cuvânt, voința de a-i învăța pe alții, de a porunci, nesupunerea, socotirea că ești mai presus de ceilalți oameni, disprețul față de semeni, etc.

Leacul? Smerirea de sine și, cum spunea Sfântul Maxim Mărturisitorul: „dragostea împrăștie închipuirea de sine”. Cu dragoste, sora voastră întru patimă,

Cristina Olaru (Ghenof)

Imaginea: Vameşul şi Fariseul. Mozaic, cca. 504, The Pharisee & the Publican. Mosaic, ca 504. Basilica Sfântului Apollinarie Nou, Ravenna, Italia.

Vița de vino – Alexandru Amarfei

o, vin pentru ai scării îngeri

strugure viu la chip de om

atom în negrăite șoapte

la tainițele morții sângeri

inel mutat din pom în domn

cuc logodit de-a nopții noapte

vină îngerilor vână de la vin

cuc de trezie îmbătând beția

ascute comândar dulce pelin

orfanei morți pradă trufia

în cuib de rugă cuc de neștiință vin

cu toma pipăind inel de rană

beat de păcat eram;

din trunchiul de venin

exil de cuc la vechiul chin

manole-n lacrimi te zidește, mamă

Dr. Alexandru  Theodor Amarfei

Rugăciune pentru cei mândri și îndărătnici a Sfântului Ioan din Kronstadt

Copy of Pag 4 2254 Kronst 200

Doamne, învață-l blândețea și smerenia pe robul Tău, (numele), cel căzut întru mândria diavolească și povara trufiei satanice! Amin.

Doamne, învață-mă blândețea și smerenia pe mine, robul Tău cel căzut întru mândria diavolească și depărtează de la inima mea întunericul și povara trufiei satanice! Amin.

Poezii – Girel Barbu (I)

10606510_327191890776860_487974529596516019_n

  * * *

doamne
cât sunt de abrupt
şi de stâncos
şi-nzăpezit
nicio veste bună
nu urcă până
la mine
numai singurătatea
îmi dă târcoale
de-un secol încoace.

      * * *

îmbrăcat
în cămaşă
albă de raze
alerg desculţ
prin troianul
de fluturi

  * * *

10574219_328483917314324_6551033281487534217_n

dincolo de ochii femeii
este o prisacă
cu stupi
plini de albine
care lăcrimează!

* * *

mă-nvaţă mărul
pe de rost
şi mă recită
în mugure crud
un tril de ciocârlie
îmi ţine adăpost
din nordul versului
şi până în sud.

* * *

poezia trage
perdeaua şi se culcă
o auzi
ca pe o fată mare
cum îşi dezbracă
unul câte unul
cuvintele
până rămâne
numai în semnul mirării…

      * * *

priveşte-mi
fruntea
şi
numără
câte
urme
ai
lăsat
în
viaţa
mea!

      * * *

hai să inventăm un joc
tu fii apă, eu sunt foc.

tu fii pom, eu umbra ta
şi aşa ne-OM completa.

tu fii poartă, eu sărut
tu fii masă, eu „tăcut”.

tu izvor, eu malul tău
tu fii bine, eu sunt rău.

tu fii tu, într-un cuvânt
eu un clopot de pământ.

    * * *

alunecăm
unul în celălalt –
eu ploaie
caldă de vară –
tu brazdă reavănă
proaspăt răsturnată
de un plug
tras de doi greieri
violeţi.
………………….
o! ce s-ar face
veşnicia fără noi?
ar fi cu două
clipe

  * * *

ursitoarele mi-au prezis
că o să mor
de trei ori:
o dată pentru mine
şi de două ori
pentru tine
… Poezie.

  * * *

te-ai dizolvat
ca mierea
într-o fântână cu venin
în ochiul meu stâng…
adio lacrimi de acum
din ochi vei curge
tu când o să plâng

Girel Barbu

Rugăciune către Îngerul Păzitor

INGERUL_PAZITOR
ingerul-pazitor

Sfinte Îngere, păzitorul și acoperitorul meu cel bun, cu inimă zdrobită și cu sufletul îndurerat stau dinaintea ta și mă rog. Auzi-mă pe mine, păcătosul rob al lui Hristos, care cu multă căință și lacrimi amare strig: să nu pomenești fărădelegile și nedreptățile cu care eu, nevrednicul, te mâhnesc în toată vremea, săvârșind fapte necuvenite în fața Ziditorului meu Dumnezeu. Fii milostiv și nu te depărta de la mine. Trezește-mă din somnul păcatului și ajută-mă cu rugăciunile tale, ca întru pocăință și neprihană să-mi petrec cealaltă vreme a vieții mele. Păzește-mă de căderile în păcate de moarte, ca să nu pier în deznădejde și să nu se bucure vrăjmașul de pierzarea mea. În tot locul și în tot ceasul să-mi stai înainte, rugându-L pe Domnul Dumnezeul îndurărilor să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârșit în viața mea cu fapta, cu gândul sau cu vorba. Iar în înfricoșatul ceas al morții tu să fii lângă mine, bunul meu păzitor, alungându-i pe întunecații demoni veniți să înfricoșeze cutremuratul meu suflet. Apără-mă de cursele lor, când va fi să trec prin vămile văzduhului, pentru că, de tine călăuzit și păzit, lumina Raiului să o vad, unde Sfinții și Puterile cerești laolaltă laudă și preamăresc numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimea cea de-o-ființă și nedespărțită, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

http://ghelasiegheorghe.blogspot.ro/2010/06/ierom-ghelasie-gheorghe-acatistul_04.html

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canonul-de-rugaciune-catre-ingerul-pazitor-al-vietii-omului

Regina hoților (Pyaar – dragoste, hindi)

10447643_10203695575966989_307280379629622849_n

Regina hoților veni să-și ia tainul.

Nu cu prea mult în urmă

Ajunse-n satul uscat, cu pământ galben

Ars de soare,

Și cu albia râului secată,

Departe de Gangele născător de viață

Alături de soțul ei

Pyaar și banda lui proscrisă

În contra demonului alb.

Purta uniformă verde

Ca toți ceilalți

Și chipiul greu și mare i-ascundea pleata neagră

Și fruntea de măslin,

Căci nu se cuvenea ca banda lui Pyaar

Temută de-orișicine

S-ascundă o femeie…

Dar un copil privind-o,

Vâzându-i ochii mari

Gânditori-intuitivi,

Fața plecată, dulce

Și trunchiul adus de spate,

Strigă cât îl ținu gura:

„E fată, e femeie!

S-a născut femeia

Pe care Pyaar s-o țină lângă sine!

Pyaar ascunde-o fată!”

Sătenii-atunci începură

A zice

Cu voce tot mai răstită

Și agitându-și mâinile din ce în ce mai tare:

„Dar cine e aceasta

Și cine-a mai văzut

Femeie-n bandă de haiduci?!”

Atunci Pyaar temutul

Veni deodată lângă ea

Și-i smulse chipiul

Lăsând să-i curgă pleată neagră, lungă

Și fața să-i lucească-n soare

Și zise-n glas de tunet:

„ Ea e însăși zeița Laksmi,

Venită Devi să vă fie

Apa-n fântână v-o-ndulcească

Și s-o crească

Cu brațul ei vă apere…

De ea să ascultați!”

Și-atunci sătenii, încet,

Se strânseră în juru-i

Privind-o încontinuu

Cu zumzet de mirare și-ncântare

Și ea-i privea pe ei

Cu ochi de căprioară speriată.

Și ea lăsă atunci uniforma

Pt straiul alb al satului

Și se-ngriji de oameni

Bătrâni, femei, copii

Și nu-n prea multă vreme

Veni musonul

Pe care nici bătrânii nu și-l mai aduceau aminte

Și râul se umplu

Apa-n fântâni crescu

Și mai dulce și curată

Era ca niciodată.

Dar cum omul și cu lupul

Se-aseamănă prea mult

Cum amândoi au simțul

De-a rupe ce poate fi rupt

Ca nu cumva se-ntâmple

Să nu supraviețuiască,

Sătenii hotărâră

Pe Pyaar să-l omoare

Și-l împușcară-n spate

Dimineața, când la râu el coborâ.

Armele hoților le furară și-i alungară-n pripă

Iară pe-a lui consoartă

De pleata neagră, lungă

O luară

Și-o târâră-ntr-o veche magazie

Unde-o cu sete o bătură,

C-o ură ne-ntâlnită

Deși ea nu se-mpotrivea,

Pân-o făcură sânge

O rană vie, crudă

Ș-apoi cu toți o siluiră

Rând pe rând, cu sete,

Că-n mintea lor nu trebuia

Să poată face-atâtea cineva

Și să-i îndatoreze…

Iară ea sânge-n ochi vedea

Și peste tot în juru-i

Atât cât nici să țipe nu-i venea

Și sânge picuri îi părea

Că vine rar, de sus,

Căci agațat invers de tavan

Ar fi văzut un călăreț al morții

Ce bidiviul negru și-l hrănea

Cu hălci zbătând de carne…

Când totu-apoi se termină

Sătenii acolo o lăsară

Și ea din sat se strecură

Lăsând în urmă seara.

Ajunsă departe în pustie

Ea se-așeză să moară

Dar nu-i fu acest destinul ei

Căci o găsi un bătrân orb

Ce-o duse iute-acasă.

Așa grozavă arăta

O rană mare, vie

Și pânza ce-o acoperea

De-ar fi căzut în lături

Ar fi dat la iveală

Un trup de femeie,

Căci nimic din ce făcu în satul de ticăloși

Bărbătește nu fu…

În multe zile se-ntremă

Ș-apoi plecă-ntr-o seară

Hoții lui Pyaar de-i adună

Găsiră uniforme

Și merseră spre sat,

Iscoade trimițând întâi

Să le săreze fântâna

Și râul să li-l sece…

Și ajunseră odat’

Și regina hoților veni să-și ia tainul…

Acum nu mai avea chipiu

Și nici nu-i era teamă,

Strigă prin țipăt de femei, strigă ca o furtună:

„Să-i văd aici în șir pe toți,

Vreunul să nu scape…

Dar feriți femeile și copii

De ei sa nu v-atingeți!”

La scurt timp, hoții săi

Pe ticăloși îi strânseră

Și ei o priveau înmărmuriți

Căci zeița Kali le părea

Născută-n Scorpion

Și din gură o sabie-i ieșea

Lucind cu vârf de platină.

Pe fiecare ea îl lua

Și îi zdrobea genunchii

Ș-apoi cât timp urla și zvârcolea

Iar veșmântul alb se înroșea

Ea lung privea și-i zdrobea tâmpla…

Veni-nțeleptul satului

Și i s-aruncă-nainte:

„Eu știi că nu am fost cu ei,

Te rog mă ține minte!”

„Dar nici nimic atunci n-ai zis,

Vezi, nu-mi aduc aminte…

În stânga mea, te rog!”

Și pasul cum făcu

Nu-l mai așteptă

Ca pe ceilalți

Ci tâmpla i-o zdrobi direct

Cu vârful sabiei de platină.

Ș-apoi își puse hoții tot satul ca să-l ardă

Pământul ăla galben sterp

Cenușa să i-o-nghită…

Alexandru Ivan

Imagine: Paul Hitter‘s Art

Canonul Celor Şapte Sfinţi Arhangheli

soborul-sfintilor-arhangheli

1. Sfântul Arhanghel MIHAIL – rânduit de DUMNEZEU a ajuta celor aflaţi în primejdii şi biruitor al vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.

2. Sfântul Arhanghel GAVRIIL – vestitor al tainelor dumnezeieşti.

3. Sfântul Arhanghel RAFAIL – tămăduitor al bolilor şi neputinţelor omeneşti.

4. Sfântul Arhanghel URIIL – raza focului dumnezeiesc, luminător al celor întunecaţi şi călăuzitor al celor rătăciţi.

5. Sfântul Arhanghel SELATIIL – pururea rugător către DUMNEZEU şi îndemnător către rugăciune.

6. Sfântul Arhanghel IEGUDIIL – slăvitor de DUMNEZEU şi întăritor al oamenilor pentru tot lucrul cel bun.

7. Sfântul Arhanghel VARAHIIL – dătător de binecuvântarea lui DUMNEZEU şi mijlocitor către DUMNEZEU pentru ajutor în facerea de bine.

CANON DAR vouă de la Cel Ce este, a fost şi acum vine, precum şi de la cele 7 duhuri ce stau înaintea scaunului Împăratului, Domnul nostru Iisus Hristos.

CÂNTAREA 1

Stih: Sfinte Arhanghele Mihaile, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Sfinte Arhanghele Mihaile, cel ce stai înaintea Sfintei Treimi şi eşti rânduit de la cel prea Înalt pentru a ajuta celor în primejdii izbăveşte-mă şi pe mine (noi), robul tău, de tot necazul.

Stih: Sfinte Arhanghele Mihaile, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi. Roagă-te şi goneşte de la mine pe vicleanul diavol şi mă apără de el rupând mrejele lui cele pregătite asupra mea şi îmi păzeşte sufletul şi trupul neîntinat şi mă povăţuieşte şi mă ajută să fac voia lui DUMNEZEU.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Arhanghele taie pe vrăjmaşii care se luptă cu mine totdeauna ziua şi noaptea vrând a mă afunda în tina fărădelegilor şi arde-i cu sabia ta cea de foc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Ceea ce ai născut viaţa, pe Iisus Hristos Fiul lui DUMNEZEU, care este însuşi viaţa, învierea şi odihna noastră, te rugăm Stăpână prea curată Fecioară Născătoare de DUMNEZEU să ne izbăveşti de pedeapsa păcatelor (osânda cea veşnică) izbăvindu-ne din chinurile cele veşnice şi vieţii celei veşnice ne învredniceşte.

CÂNTAREA 2

Este bine să se ştie că a doua cântare a fost dăruita lui Lucifer, dar pentru că a gândit să fie asemenea lui DUMNEZEU a căzut din darul luminii ce i-a fost dat de la DUMNEZEU şi din înger prea luminat a căzut făcându-se înger întunecat (diavol). De aceea cântarea a doua a fost scoasă.

CÂNTAREA 3

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriile roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Sfinte Arhanghele Gavriile, vestitorule al tainelor celor dumnezeieşti, te rugăm să fii şi nouă, robilor lui DUMNEZEU, vestitor al bucuriei mântuirii noastre şi ne arată vrednici locuitori ai împărăţiei celei cereşti.

Stih:  Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Te rugăm Sfinte Arhanghele Gavriile să ne fii şi nouă călăuzitor şi de mână aducător către Împărăţia cerească, iar în ceasul sfârşitului arată-te nouă cu bucurie, depărtând de la noi deznădăjduirea, gonind şi ruşinând duhurile răutăţii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Slujitorule al tainelor celor dumnezeieşti, pe diavolul care neincetat caută să vâre în noi pe ascuns săgeţile lui cele otrăvitoare, izgoneşte-l de la noi cu darul ce îţi este dat ţie de la DUMNEZEU, sfărâmă-l şi în nimic să prefaci toate sfaturile vicleanului, izgonindu-l şi alungându-l departe de noi, de unde să nu mai aibă nicio putere asupra noastră.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Preasfântă Fecioară, ceea ce ai născut viaţa, pe Iisus Hristos, Fiul lui DUMNEZEU, care a omorât moartea, omoară şi păcatele mele, pe care nu încetez a le săvârşi, rugându-te pentru noi Maică şi Fecioară, ajutându-ne pentru a ne îndrepta şi a nu mai greşi, de a fi vrednici de iertarea păcatelor şi mântuirea sufletelor noastre.

CÂNTAREA 4

Stih: Sfinte Arhanghele Rafail, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Sfinte Arhanghele Rafail, călătoreşte cu noi în toată viaţa noastră şi ne fereşte de căderile în orice fel de păcate arătându-ne pe noi în ceasul sfârşitului a fi gata a întâmpina pe Mirele Hristos, ca bucurându-ne de vestea aceasta să te laudăm pe tine Sf. Arh. iar împreună să laudăm pe DUMNEZEU Făcătorul şi Ziditorul nostru.

Sfinte Arhanghele Rafaile, cerescule arhistrateg care eşti dăruit de la Dumnezeu cu darul vindecării de orice fel de boală, tămăduieşte-ne sufletul şi trupul păzindu-ne de toate relele, cu rugăciunile şi mijlocirile tale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Te rugăm, apără-ne de toate fiarele cele cumplite, de păzitorii de cai şi de toţi care nu se tem de DUMNEZEU, ne izbăveşte şi ne vindecă de toată răutatea lor ajutându-ne să sporim în credinţă, nădejde şi dragoste faţă de DUMNEZEU şi de aproapele, pentru a putea cu adevărat a te lăuda pe tine păzitorul nostru.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Îndreptează-ne căile şi călăuzeşte gândurile noastre Preacurată Fecioară de DUMNEZEU Născătoare la limanul cel lin al nepătimirii şi al curăţirii de orice fel de păcate şi ne miluieşte pe noi nevrednicii şi păcătoşii robii tăi.

CÂNTAREA 5

Stih: Sfinte Arhanghele Uriil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Rază a focului celui dumnezeiesc fiind Uriile Arhanghele luminează-ne cu strălucirile tale şi de focul cel veşnic ne izbăveşte.

Stih: Sfinte Arhanghele Uriil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Întunecarea cea care este întru noi din multă trândăvire şi din gândurile cele spurcate depărteaz-o de la noi, aducând în inima şi sufletul nostru lumina cea pururea fiitoare a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu care să fim luminaţi până la sfârşitul vieţii noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Patimile trupeşti şi zburdările care se pornesc asupra noastră mai rău ca fiarele cele sălbatice opreşte-le, sădind şi înrădăcinând în adâncul inimii noastre frica de DUMNEZEU care este începutul oricărei înţelepciuni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Fiind Domnul şi Mântuitorul nostru la cinste întocmai cu Tatăl şi cu Duhul, care s-a întrupat din preacuratele sângiuiri făcându-se om ca şi noi, dar fără de păcat, numai El putând să ne ajute în toate necazurile, te rugăm Preacurată Fecioară roagă pe Fiul Tău şi DUMNEZEUL nostru să ne mântuiască pe noi păcătoşii, care am greşit mai mult decât toţi oamenii de la Adam şi până în acest ceas, mai mult decât stelele cerului şi nisipul mării.

CÂNTAREA 6

Stih: Sfinte Arhanghele Salatiil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Slugă a lui Hristos şi păzitorul oamenilor care pe toţi ne scoţi la slujba către Dumnezeu şi ne îndemni la rugăciune, te rugăm soleşte la mila Domnului nostru Iisus Hristos pentru noi păcătoşii, ca să fim izbăviţi de toată răutatea potrivnicului.

Stih: Sfinte Arhanghele Salatiil roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Te rugăm scoală-ne totdeauna la slujba ce se înalţă de Sfânta Biserică către DUMNEZEU, cu osârdie, nerăspândiţi cu mintea şi ne înţelepţeşte ca să ne rugăm în toată vremea, în tot locul şi la tot lucrul Stăpânului şi DUMNEZEULUI nostru cu frică şi cu cutremur, iar după primirea ajutorului să-I aducem mulţumirile noastre din adâncul inimii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Te rugăm păzeşte inima, mintea şi sufletul nostru ca să nu ne afundăm în grijile cele lumeşti şi ne scoate din adâncul fărădelegilor povăţuindu-ne la limanul cel ceresc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Picătura de umilinţa rourează-ne Stăpană stingând toată arderea cea rea a inimii, îndepărtând toată întristarea şi gândurile cele înşelătoare pentru săvârşirea păcatului, toate le potoleşte. Mai marilor voievozi ai lui DUMNEZEU, slujitori ai dumnezeieştii slave, povăţuitorii oamenilor, vrăjmaşii diavolilor şi căpeteniile îngerilor vă rugăm să ne ajutaţi în cele ce sunt pentru folosul cel sufletesc.

Zis-ai Iubitorule de oameni în învăţăturile Tale că mulţimea îngerilor se bucură în cer pentru un om care se întoarce prin pocăinţă la DUMNEZEU. Pentru aceasta, eu, cel ce sunt întru mulţimea fărădelegilor, Unule Ştiutorule al inimilor, Cela ce eşti fără de păcat, pe Tine doresc a Te ruga, Cel ce eşti numai milă şi bunătate, blândeţe şi dragoste adevărată, să Te milostiveşti spre mine păcătosul, trimiţând tuturor celor ce se roagă Ţie –chiar cu nevrednicie – umilinţă, smerenie, tărie şi curaj în recunoaşterea mulţimii păcatelor şi completarea pocăinţei rostite cu limba prin îndeplinirea ei cu fapta, pentru a fi vrednici de iertarea păcatelor.

Tu, ca Cel ce pentru toate ai suferit patimile, moartea pe cruce şi tot pentru făptura Ta ai înviat a 3-a zi pentru a izbăvi neamul omenesc din robia păcatului, că pentru toţi păcătoşii se roagă Ţie mai marii voievozi ai cetelor cereşti împreună cu smerita Ta mamă.

CANTAREA 7

Stih: Sfinte Arhanghele Iegudiil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Iegudiile Arhanghele, înţeleaptă slugă a Împăratului Ceresc, întăreşte-ne pe noi cei ce ne rugăm ţie şi ne învaţă ca întru toate nevoile, necazurile şi scârbele să ne luptăm cu ispitele făcând voia lui DUMNEZEU pentru a putea fi salvaţi de chinurile cele veşnice.

Stih: Sfinte Arhanghele. Iegudiile, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Te rugăm dă-ne nouă înţelepciune să facem ce este drept şi plăcut lui DUMNEZEU şi ne păzeşte mintea, inima şi limba, ca să nu mai săvârşim clevetirea cea pierzatoare de suflet, ci neîncetat să ne plângem păcatele noastre ca să primim milă şi îndurare la Dreapta Judecată pentru a fi izbăviţi de focul cel veşnic.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Arhanghele Iegudiile îndeamnă-ne şi ne întăreşte sufleteşte pentru ca să mulţumim lui DUMNEZEU penru toate darurile pe care ni le-a dat şi mai departe să ne ostenim trupul pentru a agonisi cele de trebuinţa acestei vieţi pământeşti şi fii nouă rugător către Domnul Dumnezeu Mântuitorul şi Milostivul tuturor, ca să nu ne răsplătească după faptele noastre cele rele, ci după mila Sa cea mare să ne ierte de tot ce am greşit ca să te laudăm şi să mulţumim ţie mijlocitorul şi rugătorul nostru.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască, Te rugăm Preasfântă Fecioară şi Maica Domnului Iisus Hristos să ne luminezi cu lumina Fiului Tău şi DUMNEZEUL nostru şi să miluieşti cu rugăciunile Tale pe cei ce cu credinţă aleargă la Tine Preacurată Fecioară.

CÂNTAREA 8

Stih: Sfinte Arhanghele Varahiil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Cela ce eşti învrednicit cu darul Blagosloveniei, Sfinte Arhanghele Varahiile, te rugăm îngrădeşte-ne cu binecuvântarea ta cea dumnezeiască ca văzând şi simţind vrăjmaşul diavol cel plin de pizmă împotriva făpturii lui DUMNEZEU, să piară şi să nu se mai poată apropia de noi în vecii vecilor.

Stih: Sfinte Arhanghele Varahiil, roagă-te lui DUMNEZEU pentru noi.

Cu faceri de bine sufletul nostru îl împodobeşte şi îmbogăţeşte, iar trupul îl curăţeşte de patimi şi de orice păcat, ca să ne arătăm vrednici a petrece împreună cu cei drepţi întru împărăţia cerurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Miluieşte-ne pe noi cei fără de nici un ajutor şi te arată nouă în ceasul sfârşitului mângâindu-ne şi uşurându-ne durerile cele cumplite ale morţii şi goneşte pe viclenii diavoli care năvălesc asupra noastră ca izbăviţi fiind de ei să lăudăm pe DUMNEZEU şi pe tine folositorul nostru în vecii vecilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Spre Tine Preacurată toată nădejdea punându-ne, Sf. Fecioară la îndurările Tale alergăm ca din vătămările cele diavoleşti să ne scoţi biruitori, iar sufletul făcându-l puternic în faţa încercărilor, necazurilor şi slăbiciunilor acestei vieţi trecătoare, să poată fi numărat împreună cu cei mântuiţi.

CÂNTAREA 9

Toate puterile cereşti, Serafimi, Heruviimi, Scaune, Domnii, Puteri, Stăpânii, Începătorii, Arhangheli şi Îngeri, rugaţi-vă lui DUMNEZEU pentru noi.

Scaunelor care sunteţi în chipul focului, Serafimilor celor prea luminaţi, Heruviimilor celor cu ochi mulţi vă rugăm ajutaţi-ne să ne izbăvim de focul cel veşnic şi de toate chinurile cele din iad pe noi ticăloşii şi păcătoşii, pentru ca să vă fericim şi să vă mulţumim în Împărăţia Cerurilor în vecii vecilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeieştilor Puteri, Arhangheli şi Îngeri, slujitori şi slăvitori neincetaţi ai Sfintei Treimi, vă rugăm salvaţi-ne pe noi, cei ce am facut mai mult voia celui rău, scoţându-ne din calea vrăjmaşului şi călăuzindu-ne pe calea cea strâmta a adevăratei pocăinţe pentru a fi vrednici de iertarea păcatelor şi lăudători împreună cu voi ai slavei dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. AMIN.

Ceea ce covârşeşti cu mărirea şi cu slava pe Heruvimii şi Serafimi, pe Arhangheli şi Îngeri, ca pe Cel purtat pe umerii lor, Tu Preacurată Maică şi Fecioară, în pântece şi braţe L-ai purtat, pentru care cu cântări pe Tine totdeauna Te mărim.

Continuă lectura

Poveste nouă din Veneţia

20121105_092642

Timpul se târăşte pe pavajul vechi şi colorat. Picioarele trec grăbite unele pe lângă altele. O mână de copil încearcă să prindă porumbeii atemporali. Timpul se scurge printre zgomot, râsete, aplauze şi grăunţe de grâu.

-Signore, spre casa cea mai veche din oraş!

Una din păsările atemporale confundă ochiul timpului cu o boabă de porumb şi îl lasă semi-orb. Cu picături de aur curgând din el, fuge din aglomeraţia străzii şi trece pod după pod după pod. Începe să fie mai linişte, mai umbră, mai răcoare. Timpul îşi vrea nu doar ochiul înapoi, îşi vrea viaţa pe care nu şi-a trăit-o niciodată.

Şşşh! Cineva plânge… o bucată de faianţă colorată plânge uitată de ani şi ani lângă un pod albastru. Din ce a mai rămas din ea îţi poţi imagina că a fost o mască de seamă, una din acele măşti mândre de carnaval. Dar iată că frumuseţea nu a salvat-o de la suferinţă şi uitare. Timpul se apropie de ea şi nu ştie ce să facă, ce să spună. Ca un adolescent în faţa primei iubite se fâstâceşte şi încurcat îi spune:

Dă-mi mie lacrimile tale cu tot cu ochiul tău căci eu am rămas semi-orb…

Îi ia bucăţii de mască ochiul cu tot cu lacrimi şi o aruncă în apa canalului pentru a-i curma durerea, durerea despărţirii de masca sa pereche.

-Am ajuns la cea mai veche casă a Veneţiei. Bătrânii spuneau că podul albastru de lângă casa, este podul viselor. Acum nimeni nu îşi mai aminteşte de el, e prea departe de centru, iar casele sunt dărăpănate.

-Îţi mulţumim signore.

Cu ochiul său de mască veche timpul începuse să plângă, căci lacrimile rămăseseră în ochiul colorat. Obosit, timpul ascultă declaraţiile de dragoste ale celor doi tineri. Atâta dragoste între două măşti, atâta dragoste între două fiinţe omeneşti. Se hotărî să… deodată se aruncă de pe pod şi căzu direct pe buzele îndrăgostiţilor, unite în sărut.

Dragostea măştilor a ajuns astfel să reînvie şi să trăiască în inimile unor oameni, iar timpul s-a odihnit şi a trăit o bucăţică de viaţă.

Alexandru Povarnă

Imagine: „Overlooking Venice” by Martha Flores.

 

Rugăciune pentru copilul bolnav

rugaciune-pentru-copilul-bolnav_aac991dec4da7f

Te rugăm, Doamne, vindecă durerea acestui copil, robul Tău (numele). Alungă de la el toată boala şi toată neputinţa. Tu, Care eşti doctor al sufletelor şi al trupurilor, arată şi acum puterea milostivirii Tale. Vindecă-l pe el, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cu rugăciunile pe care le înalţi înaintea Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Vindecaţi-l pe el, Sfinţilor care aţi primit de la Dumnezeu darul tămăduirii şi aţi vindecat mulţime de bolnavi. O, Doamne Iisuse Hristoase, primeşte puţina noastră rugăciune pentru copilul acesta (numele), stinge-i focul ce l-a cuprins, încetează-i boala, ridică-l din patul durerii, întru slava Numelui Tău. Că Tu eşti Cel care vindeci neputinţele, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă Îţi înălţăm în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea către Sfântul Efrem cel Nou, ocrotitorul celor dependenți de droguri

martiriul-sf-efrem-cel-nou

Sfinte Părinte Efrem, inima mea e sfâşiată de durere şi de amărăciune şi nu ştiu ce cuvânt să aduc înaintea ta. Nimic nu mă mai bucură în această viaţă şi poverile şi suferinţele cele lăuntrice îmi sunt ca o băutură otrăvitoare şi cumplit de amară. Nu-L mai desluşesc pe Dumnezeu în nimeni şi nimic şi mă simt ca un om care e omorât de propriile gânduri. Izbăveşte-mă, Sfinte, de această asuprire diavolească, căci nu mai pot răbda mâhnirea şi urâciunea aceasta ce-mi soarbe vlaga şi toată puterea de viaţă.

Tu i-ai văzut pe batjocoritorii şi ucigaşii tăi şi ai răbdat nenumărate schingiuiri şi urâciuni din partea lor, dar prin dragostea ta pentru Dumnezeu ai rămas neclintit în credinţă, înfruntând acea privelişte de iad. Cu totul m-am slăbănogit, iar din multa durere lacrimile nu le mai pot opri.

Nu am la cine să merg, nu este cine să mă audă, nu este cine să mă mângâie, nu este cine să-mi spună o vorbă bună. Fă-te tu toate acestea pentru mine, Sfinte Efrem, şi aşa cum eu nu ştiu, tămăduieşte şi limpezeşte sufletul meu, ridicându-mă întru nădejde şi lumină. Ştiu că e de necuprins cu mintea toată pătimirea ta mucenicească, şi tocmai de aceea te rog pe tine, căci ştiu că ai răbdat urâciuni nemăsurat mai mari decât ceea ce rabd eu acum. Fie-ţi milă de mine ca de un frate mai mic şi foarte neputincios şi rânduieşte în aşa fel, încât prin această durere pe care o trăiesc acum să cunosc mai bine ostenelile tale muceniceşti şi ceea ce înseamnă purtarea de fiecare zi a crucii. Amin.

Icoana Martiriului Sfântului Efrem cel Nou

Canon de pocăinţă pentru pruncii avortaţi

tool-IMG

Mergând la locul de rugăciune, în faţa icoanei, cu mintea trează, fă-ţi semnul crucii de trei ori, zicând de fiecare dată:

În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh.

După aceea să stai puţin, în tăcere, până ce se vor linişti toate simţurile tale şi atunci să faci trei închinăciuni, îndoindu-te de mijloc în faţă până atingi cu mâna pământul şi să zici:

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Apoi spune aceste rugăciuni începătoare:

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Rosteşte, apoi, cu multă atenţie  Mărturisirea pe scurt a credinţei noastre.

Crezul 

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăsi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor

Şi viata veacului ce va să fie.

Amin.

Apoi:

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru

(cu câte o închinăciune până la pământ).

Şi îndată Psalmul 50, de pocăinţă, al lui David, având în minte fărădelegea şi păcatele tale:

Psalmul 50
 
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Apoi aceste trei tropare de umilinţă, cu luare aminte şi cu inimă înfrântă, gândind la tine şi la cei pe care îi porţi în gând la rugăciunea ta:

Miluieşte-ne pe noi Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Mai spune, dacă ai timp şi răbdare şi aceste scurte rugăciuni – pe fiecare de mai multe ori, căci te vor ajuta să-ţi aduni mintea mai bine la rugăciune şi te vor apropia de Dumnezeu:

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul

(cel puţin de şapte ori, de fiecare dată cu închinăciune).

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-mă

(cel puţin de trei ori, de fiecare dată cu închinăciune).

Sfinte (aici cheamă numele sfântului al cărui nume îl porţi) roagă-te pentru mine păcătosul (cel puţin o dată cu închinăciune).

Sfinţilor… , rugaţi-vă pentru mine păcătosul

(aici cheamă numele sfinţilor care îţi sunt mai apropiaţi sau la care ai mai multă evlavie)

(cel puţin o dată cu închinăciune).

CANONUL DE POCĂINŢĂ

Acum aşează-te, dacă poţi în genunchi, iar de nu poţi, stai cu capul plecat, şi cu multă luare aminte şi cu adâncă părere de rău pentru păcatul ce l-ai săvârşit spune acest canon de pocăinţă, nădăjduind în iubirea de oameni şi în iertarea Preamilostivului Dumnezeu, Care nu vrea moartea păcătosului ci să se întoarcă şi să fie viu.

Cântarea I

Răstignitu-Te-ai pe Cruce de bunăvoie, Hristoase Dumnezeule, ca să mântuieşti pe cei căzuţi de bunăvoie în întunericul păcatelor. Încrezător în dumnezeiasca ta îndurare, iată, vin acum şi eu păcătosul, şi mă mărturisesc Ţie cu durere: am ucis, Doamne, şi mâinile mele sunt pline de sânge. Vrednic sunt de osândă. Ard de viu în focul conştiinţei şi nu am unde să fug de la faţa mâniei Tale.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Uscatu-m-am precum smochinul neroditor, însumi făcându-mă ucigaş de oameni. Auzi-mă, Doamne, nu mă lepăda pe mine după dreptate, ci mă acoperă şi mă îndreaptă pe mine, cel cu totul neputincios şi strâmb şi fără glas întru apărarea mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omule împietrit şi întunecat de noroiul păcatelor, nu zăbovi în somnul adânc al conştiinţei, ci văzând sabia atârnată deasupra capului tău, trezeşte-te ca să plângi faptele tale cu amar.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Maica lui Dumnezeu Preacurată, întinde-mi mâna mie, celui sărac de toată bunătatea, şi mă oblojeşte pe mine cel greu vătămat de puroiul rănilor nenumărate ce-mi brăzdează sufletul, inima şi cugetul.

Cântarea a 3-a

Loveşte piatra inimii mele cu toiagul milostivirii Tale, Doamne, ca să izvorască apa pocăinţei în pustiul învăpăiat al răutăţii şi să încolţească în sufletul meu tot gândul bine-plăcut Ţie.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Străin şi împovărat zac umblu pe pământ şi însemnat de stigmatul păcatelor mele celor grele. Auzi, suflete al meu, sângele pruncului tău cum strigă către Domnul Ši te trezeşte şi te pocăieşte de faptele tale cele rele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vai mie, înnegritului suflet! Viaţa îmi pare ca o noapte nesfârşită, trezitu-m-a dogoarea iadului şi strigătul mut al pruncului de dincolo de mormânt mi se înfige în inimă. Ridică-te, suflete al meu, din amăgirea cea împietrită şi agaţă-te de poala milostivirii dumnezeieşti, rugând pe Domnul să te poarte, peste abisurile deschise să te înghită, către limanul pocăinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iartă-mă, Stăpână, pe mine cel nesocotit şi răzvrătit împotriva voii celei sfinte a Fiului Tău. Nu mă lăsa pe mine cel căzut, ia-mă sub Acoperământul tău şi mă mântuieşte din pierzarea sigură.

Cântarea a 4-a

Măsura nelegiuirii nu poate fi tâlcuită de limbi omeneşti. Precum Ponţiu Pilat , mintea mea şi-a spălat mâinile, adică gândurile, de povara uciderii, iar ca şi poporul evreu, sufletul meu a zis: „Răstigneşte-L. Sângele Lui asupra noastră”. Suflete al meu învârtoşat şi îngheţat în iarna patimilor, pocăieşte-te de faptele tale cele rele.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

O, iubire alungată! Nu te voi mai vedea niciodată! O, cutremur şi spaimă de pedeapsă ce atârnă asupra capului meu! O, talant pe veci îngropat! Vai! Vai! Inima mea ca un cărbune stins s-a înnegrit. Nu întârzia, suflete al meu, ci acum, înainte de a pieri ca fumul, caută mai vârtos mântuirea şi te pocăieş te pentru împărăţia lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scoală-te, omule ticălos şi leneş, care ai îngropat chipul lui Dumnezeu sădit în tine sub murdăria păcatelor. Acum e clipa pocăinţei. Smereşte-te ca tâlharul de-a dreapta şi cerând mai vârtos îndurare, roagă-L pe Domnul să te pomenească întru Împărăţia Sa.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Maică şi Fecioară, în inima ta sabie am înfipt, şiroaie de lacrimi ai vărsat pentru pruncii cei fără de apărare. Ci cu dumnezeiască milă insuflată de Fiul tău, îndură-te de mine cel neîndurător şi mă mântuieşte din toată boala sufletească şi patima trupească.

Cântarea a 5-a

O rază din dumnezeiasca strălucire a coborât, prin mila Celui Preaînalt, să împrimăvăreze după o menire tainică Ši sfântă viaţa cea trecătoare. Vai mie! Mi-am astupat ochii cu noroiul grijilor Ši al patimilor, iar mâinile fărădelegi în întuneric au lucrat. Pocăieşte-te, suflete al meu, căci ceasul înfricoşătoarei Judecăţi se apropie.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

O, icoană străpunsă! O, mâini pătate de sânge nevinovat! O, nepăsare îngheţată a sufletului! Vai! Vai! Un întuneric dens, o lavă a durerii cuprinde sufletul ucigaşilor de prunci. Inima mi se clatină, conştiinţa e un colos care fără de veste mă apasă cu mustrări şi mintea se zbate în ghearele vrăjmaşilor nevăzuţi. Dă-mi, Doamne inimă înfrântă şi smerită şi mă scoate pe mine cel deznădăjduit din Egiptul patimilor, cu mâna Ta cea atotputernică.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pocăieşte-te, suflete al meu, şi măcar în ultimul ceas leapădă voia cea rea, după cum darul lui Dumnezeu l-ai lepădat şi templul Lui cel sfânt l-ai necinstit. Bate şi strigă, lăcrimează şi suspină către Domnul şi te dezleagă din lanţurile întunericului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, scapă-mă pe mine cel rănit şi sângerând de cursa întinsă mie de vrăjmaşii nevăzuţi şi în care nebuneşte m-am aruncat cu voia mea cea stricată. Du rugăciunile mele nevrednice şi sărace Fiului tău şi mijloceşte mie, celui bogat în păcate, îndurare, că la Dumnezeu toate sunt cu putinţă.

Cântarea a 6-a

În desfrânarea sufletului şi a trupului mi-am cheltuit libertatea încredinţată mie spre mântuire, şi am sugrumat iubirea cu grijile lumii. Dar acum, mult îndurate şi milostive Stăpâne, pogoară în inima ce strigă către Tine Cuvântul Tău izbăvitor a toată stricăciunea şi mă înţelepţeşte să fac voia Ta.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Cu ce preţ mi-am vândut sufletul celui viclean, eu nemulţumitorul? Căci am urmat, ca Ši Iuda, vrăjmaşului ucigător de oameni, iar acum sângele iubirii se scurge fără oprire din inima mea cea rănită de moarte; ci Tu, Doamne, caută spre mine din adâncul cel nepătruns al iubirii Tale şi zideşte întru mine inimă curată, ca să nu rămân întru chinul osândei, ci să fac pururea voia Ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scoală-te omule căzut, şi nu zăbovi în abisul deznădejdii, ci aleargă către Dumnezeu, mărturisind păcatele tale, căci El singur este credincios şi puternic ca să-ţi ajute. Cercetează-te pe tine însuţi să nu cauţi slava de la oameni şi cere degrabă de la Domnul mântuire de patimi şi ajutor ca să faci voia Lui.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi de căderea în ispita cea pierzătoare de suflet şi fii nouă mângâietoare, nădejde şi ocrotitoare tare. Mijloceşte Stăpână, ca o Maică milostivă, către Fiul Tău, ca să ne izbăvească de răutăţile vrăjmaşului, să-şi întoarcă faţa Lui spre noi şi să ne lumineze cu îndreptările Sale.

Fereastra sufletului e spartă de viforul patimilor care mă răscoleşte, iar lepra albă a păcatului se lăţeşte în mine. Trezeşte-te, suflete al meu, din întunecatul coşmar şi ieşi din ascunzişurile ruşinii strigând către Lumina cea neînserată: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pe marginea cuptorului iadului umblu şi nu am putere şi nici îndrăzneală să caut scăpare fără numai spre Pâinea vieţii, către care strigă, suflete al meu, împreună cu mama demonizatei: Nu sunt vrednic să mă numesc fiu al Celui Preaînalt, ci primeşte-mi, Doamne, lacrimile şi pocăinţa, aruncă-mi mie din fărâmiturile ce cad de la masa copiilor tăi şi mă mântuieşte pe mine, păcătosul.

Cântarea a 7-a

Ce-mi foloseşte să câştig lumea întreagă, dacă-mi voi pierde sufletul? Sau ce aş putea să dau în schimb pentru sufletul meu? De duh mort şi surd sunt stăpânit: mut pentru mărturisire curată şi surd la ascultarea poruncilor. Ci ajută, Doamne, necredinţei mele, ceartă duhul cel necurat şi mă miluieşte pe mine, păcătosul.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Te-am lepădat, Doamne, să nu mă lepezi pe mine nevrednicul. Te-am vândut vrăjmaşilor Tăi pe arginţii grijilor şi desfătărilor mele, să mă răscumperi din robia întunericului. Te-am dat morţii, ci înviază Tu sufletul meu cel omorât cu păcatele. Nemilostiv fiind eu, miluieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine păcătosul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un porumbel cu aripile deschise, trimis fiind de Tine, Doamne, cu vestea cea bună, pe pruncul din pântece l-am săgetat eu ticălosul din zbor, în mijlocul templului cel nefăcut de mână al trupului. Ci varsă, suflete al meu, răutatea care te otrăveşte şi neîncetat strigă: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ridicat-am sabia asupra Mielului lui Dumnezeu. Ci sârguiește, Stăpână şi Maică Fecioară, şi degrabă străpunge-mă cu săgeata cea dulce a dragostei lui Hristos, înainte de a mă străpunge duhurile răutăţii cu săgeata lor veninoasă şi de moarte aducătoare.

Cântarea a 8-a

Dând morţii de ocară însuŠi chipul nevinovăţiei, cum voi scăpa neplivit de coasa morţii şi osândei care se apropie? Vai mie! Nu numai că am trăit în trândăvie şi neîngrijire a sufletului, ci cu sârguinţă m-am supus sfatului cel viclean, iar sămânţa aruncată de semănător o am distrus-o. Ci aruncă-mi, Doamne, mie celui cufundat în valurile pierzării lemnul Crucii Tale care pluteşte pururi deasupra a toată stricăciunea.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Caută ca un îndurat spre mine, Iubitorule de oameni, şi nu Te scârbi de mirosul urât al păcatelor mele. Cu dumnezeiasca Ta purtare de grijă îndreptează-mă în viaţa aceasta şi fi mie milostiv când vei veni întru slavă să judeci viii şi morţii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Învârtoşatu-s-a inima mea, iar ochii şi urechile mele le-am închis, ca nu cumva să văd sau să aud şi cu inima să înţeleg fapta de care s-au cutremurat toţi sfinţii şi oştile îngereşti. Ci răsai, Doamne, în sufletul meu, mlădiţa sfântă a Dragostei Tale, şi vindecă sufletul meu pustiit şi însetat de pocăinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Străluceşte-mi mie raza pocăinţei şi acoperă-mă cu aripile smereniei Tale, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pe mine cel ce am rupt peceţile iubirii cu voia mea cea pătimaşă, şi mă izbăveşte, Stăpână, de Judecata ce va să fie.

Cântarea a 9-a

Dumnezeu a suflat suflare de viaţă şi-n pântece de mamă suflet viu s-a făcut. Iar eu am suflat suflare de moarte şi am stins lumânarea abia aprinsă a vieţii celei nevinovate; martori înlăcrimaţi ai nebuniei mele sunteţi şi sprijinitori în neputinţa cea cumplită, îngeri, arhangheli şi toate puterile cereşti; vouă înalţ ruga mea, mijlociţi la Judecătorul nemitarnic să mă miluiască pe mine, păcătosul.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Nu am îmbrăcăminte să intru în cămara de nuntă şi frică îmi e să fiu zvârlit afară în întunericul cel veşnic. Ci primiţi plângerea mea, sfinţilor, patriarhilor, împăraţilor şi proorocilor, apostolilor şi arhiereilor, şi toţi aleşii lui Hristos şi rugaţi-vă pentru mine să scap din gheena nedragostei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Uleiul din candelă l-am vărsat, iar Mirele se apropie şi nu am cu ce să-L întâmpin. Ci eu către voi strig, sfinţilor, mucenicilor, pustnicilor, preacuvioşilor şi toţi sfinţii, care vă rugaţi lui Dumnezeu pentru toată lumea, grăbiţi către mine şi cereţi Domnului milă să izbăvească sufletul meu în ceasul morţii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa cerurilor, nădejdea şi mângâierea tuturor marginilor pământului, picură mie o picătură din roua dumnezeiască a dragostei tale, mântuieşte-mă din prăpastia patimilor în care am căzut ca şi pe oaia cea pierdută şi mijloceşte la Fiul tău ca să fie milostiv când voi sta fără cuvânt de apărare înaintea Scaunului Judecăţii.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut. Pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Rugăciunea Cuviosului Iacob, cel ce s-a pocăit de păcatele curviei şi uciderii închis într-un mormânt, pe care a zis-o timp de zece ani cu multă plângere, cu plecări de genunchi şi cu bătăi în piept fără cruţare:

Cum voi putea căuta spre Tine, Dumnezeule? Cum voi începe a mă mărturisi? Cu ce inimă şi conştiinţă voi îndrăzni să Te rog? Cum mă voi ispiti să-mi mişc limba cea pângărită şi buzele cele pline de spurcăciune? şi pentru care păcat voi cuteza să cer iertare mai întâi?

Cruţă-mă Iubitorule de oameni! Milostiv fii mie, nevrednicului, Stăpâne bune! şi să nu mă pierzi pe mine cu faptele mele cele de ruşine, deşi nu sunt mici. Am săvârşit desfrânare. Am făcut ucidere. Am vărsat sânge nevinovat, şi acum, Doamne, Ţie Celui ce pe toate le ştii, mă mărturisesc, cerând iertare de acestea.

Să nu mă treci cu vedere, Stăpâne bune, ci pentru milostivirea Ta cea nemăsurată, îndură-Te spre mine păgânul şi trimite mila Ta cea bogată peste mine, cel ce am căzut în prăpăstiile păcatului. Că m-a înecat viforul vrăjmaşului celui pierzător şi să nu mă înghită pe mine balaurul cel din adânc.

Aşa Doamne Împărate, Cel ce cu adâncă şi nemăsurată milostivire ai aşteptat pocăinţa şi lacrimile mele, ajută-mă ca ziua şi noaptea să am înainte icoana iubirii Tale. Cel ce eşti Lumină mai presus de lumină, risipeşte vălul întunericului cu Cuvintele Vieţii Veşnice.

Întăreşte-mă să rabd toate necazurile şi ispitele ce vin asupra mea şi mă întorc spre fapta cea bună, ca fiul risipitor. Ajută-mă să-mi sfârşesc în umilinţă şi pace viaţa pământească. Împărtăşindu-mă la vremea cuvenită cu Preascump Trupul şi Sângele Tău.

Facă-se şi în mine voia Ta, ca să preamăresc în toată viaţa mea Numele Tău, împreună cu al Tatălui şi al Sfântului Duh, Singurul Dumnezeu adevărat, în Treime închinat şi preaslăvit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Sfârşind acest canon de pocăinţă, nu te despărţi prea repede de rugăciune, ci, de mai ai putere, fă metaniile care ţi-au fost rânduite de duhovnic.

 
Icoana Îngerului păzitor, dăruit de Dumnezeu fiecărui suflet la Botez

Rugăciunea părintelui al cărui copil este căzut în păcat

SAMSUNG DIGITAL CAMERAFemeia-cananeanca

Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce ai venit în lume nu pentru cei drepţi, ci pentru cei păcătoşi, vino şi în ajutorul fiului meu (numele), ridicându-l din căderea în care se află. Nu-l lăsa pe el, Preabunule Doamne, să fie batjocorit de diavol, nici să îşi întineze sufletul prin păcate şi fărădelegi. Cel ce Te-ai îndurat de Maria Egipteanca şi din iubitoare de desfătări ai făcut-o iubitoare de nevoinţă, iar pe vrăjitorul Ciprian, lepădându-se de slujirea dracilor, l-ai arătat Arhiereu încununat cu cununa muceniciei, vino în ajutorul fiului meu şi ajută-l să se lepede de tot răul. Ştiu că nici un păcat nu covârşeşte mila Ta. Dă-i lui putere să rupă lanţurile vrăjmaşului prin lacrimi de pocăinţă. Dă-i lui gândul cel bun, să alerge la preot şi să-şi spovedească păcatele. Doamne, nu-l lăsa să se piardă. Deznădejdea mă apasă şi amărăciunea pentru căderea lui îmi tulbură inima. Suspină sufletul meu. Oare când vei veni în ajutor? Oare când ne vom bucura de milele Tale? Miluieşte-l, Iubitorule de oameni, miluieşte-l, Preadulce Iisuse. Nu lăsa făptura Ta să fie înghiţită de moarte, ci dăruieşte-i să se umple de harul Tău. Ca văzând marea Ta dragoste de oameni, să Te iubească din toată inima sa şi să Te slăvească în vecii vecilor. Amin.
Icoane:  Tatăl fiului „lunatic”: (Mt 17, 14-21) :  ”Cred, Doamne, ajută necredinței mele!” (Mc 9, 24)
                  Femeia cananeancă (Mt 15, 21-28: „Miluiește-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon!”

Rugăciunea mamei pentru copiii săi

mama-copii-rugaciune

Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, și îndrăznesc să spun că ei sunt co­piii Tăi, fiindcă le-ai dat ființă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viața cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfi­at și i-ai primit în sânul Bisericii Tale.

Doamne! Păzește-i în har până la sfârșitul vie­ții lor, învrednicește-i să se împărtășească de Tai­nele legământului Tău, sfințește-i cu adevărul Tău, ca să se sfințească în ei și prin ei sfânt nu­mele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca să îi cresc spre slava numelui Tău și folosul aproape­lui! Dă-mi în scopul acesta răbdare și putere! Amin!

Învață-mă să sădesc în inima lor rădăcina ade­văratei înțelepciuni – frica Ta! Luminează-i cu lumina înțelepciunii Tale, ce cârmuiește întreaga lume! Să Te iubească din tot sufletul și din tot cugetul lor, să se lipească de Tine din toată inima și să tremure de cuvintele Tale toată viața lor! Dăruiește-mi pricepere să le arăt că viața cea ade­vărată stă în păzirea poruncilor Tale, că ostenea­la întărită de cucernicie aduce toată viața de aici mulțumire lipsită de tulburare, iar în veșnicie – fericire negrăită.

Descoperă-le lor înțelegerea legii Tale, ca până la sfârșitul zilelor lor să aibă simțământul că Tu ești pretutindeni! Sădește în inima lor teama și dezgustul de orice fărădelege, ca să fie fără de prihană în căile lor, ca să-şi aducă aminte întot­deauna că Tu, Dumnezeule Atotbune, păzești cu gelozie legea Ta și dreptatea Ta! Ține-i în curăție și în evlavie față de numele Tau, încât să nu prihănească Biserica Ta prin purtarea lor, ci să tră­iască după rânduielile ei!

Însuflețește-i cu râvnă pentru învățătura folositoare și fă-i în stare de toate lucrurile cele bune, ca să câștige înțelege­rea cea adevărată a cunoștințelor de care au ne­apărată nevoie, ca să se lumineze cu știința cea binefăcătoare pentru omenire.

Doamne! Dă-mi înțelepciune ca să întipăresc cu trăsături de neșters în inima și în mintea copi­ilor mei frica de întovărășirea cu cei ce nu știu de frica Ta, să le insuflu îndepărtarea de orice înso­țire cu cei nelegiuiți, ca să nu ia aminte la împreună-vorbirile cele putrede, să nu fie abătuți din calea Ta de pildele cele rele, să nu se smintească de faptul că uneori calea nelegiuiților propășește în lumea aceasta!

Cerescule Părinte! Dăruiește-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteală prin faptele mele, ci a-i feri de rătăciri, de a le îndrepta greșelile, de a le înfrâna îndărătnicia, de a-i abate de la năzu­ința spre deșertăciune și ușurătate. Să nu fie fu­rați de gânduri nechibzuite, să nu umble după poftele inimii lor, să nu se mândrească în cuge­tele lor, să nu Te uite pe Tine și să nu uite de le­gea Ta, ca fărădelegea să nu dea pierzării mintea și sănătatea lor și păcatele să nu le moleșească puterile sufletului și ale trupului.

Judecătorule Drept, Care îi pedepsești pe copii pentru păcate­le părinților până la al treilea și al patrulea neam! Abate această pedeapsă de la copiii mei, nu îi ba­te pe ei pentru păcatele mele, ci stropește-i pe ei cu roua harului Tău, ca să sporească în virtute și în sfințenie, să crească întru bună voirea Ta și în­tru dragostea oamenilor evlavioși.

Părinte al îndurărilor și a toată milostivirea! Din dragoste de mamă, le-aș dori copiilor mei toată îmbelșugarea bunătăților pamântești, le-aș dori binecuvântare din roua cerului și din gră­simea pământului, însă fie cu ei sfântă voia Ta! Rânduiește-le soartă după bună voirea Ta, nu îi lipsi în viață de pâinea cea spre ființă, trimite-le toate cele trebuitoare în vremelnicie spre dobân­direa veșniciei fericite, fii milostiv cu ei când vor păcătui înaintea Ta, nu le socoti lor păcatele ti­nereții și ale neștiinței, fă inimile lor să se umi­lească atunci când se vor împotrivi călăuzirii harului Tău, pedepsește-i și miluiește-i, îndreptându-i la calea bineplacută Ție, dar fără să-i lepezi de la fața Ta! Primește cu bunăvoință rugăciunile lor, dăruiește-le reușită în tot lucrul bun, nu aba­te fața Ta de la ei în zilele necazului lor, ca să nu-i ajungă ispite mai presus de puterile lor. Adumbrește-i cu mila Ta, ca să umble îngerul Tău cu ei, păzindu-i de toată nenorocirea și calea rea.

Dumnezeule Atotbune! Fă-mă mamă care se veselește de copiii săi, ca să îmi fie bucurie în toate zilele vieții mele și sprijin la bătrânețe. Învrednicește-mă să mă înfățișez împreună cu ei la înfricoșătoarea Ta Judecată, nădăjduind în milos­tivirea Ta și să zic cu nevrednică îndrăznire: „Ia­tă, eu și pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca împreuna cu ei, preaslăvind bunătatea Ta cea ne­povestită și iubirea Ta veșnică, să preaînalț prea­sfânt numele Tău, Părinte, Fiule și Duhule Sfinte, în vecii vecilor. Amin.

Extras din cartea „Cum sa educam ortodox copilul”, Editura Sophia.

Doamne, binecuvântează și miluiește pe toți copiii lumii!

images

… Doamne, binecuvântează și miluiește pe toți copiii abuzați din pântecele maicii lor!

… Doamne, binecuvântează și miluiește pe pruncușorul femeii aceleia care se plimbă astăzi nepăsătoare trăgând cu sete din țigară! Binecuvânteaz-o și pe mămica lui și arată-i minunea care crește în ea și învaț-o s-o iubească deplin!

… Doamne, binecuvântează și miluiește pe toți copiii neascultați de părinții lor, pe copiii neglijați, neînvățați, nesupravegheați, neiubiți de părinții lor!

… Doamne, binecuvântează și miluiește copilașii bătuți, bătuți cu cruzime, care aud mereu țipete și înjurături din gura părinților care, ei înșiși neiubiți, n-au învățat să-i iubească!

… Doamne, binecuvântează și miluiește copilașii răniți de părinții lor care nu știu și nu pot să le ceară iertare! Ocrotește-i Tu, învață-i toate și vindecă suflețelul lor care nu înțelege de ce părinții se bat, se înjură, se rănesc, se înșeală, se părăsesc, îi părăsesc…

… Doamne, binecuvântează și miluiește copiii pe care părinții nu-i lasă să crească, nu știu de ce să îi ferească și cum să îi educe! Ferește-i Tu de toată răutatea! Învață-ne pe noi toți cum să-i creștem pe copiii Tăi și să Ți-i aducem candele luminoase, curate, pe care să le umpli cu Duhul Tău cel Sfânt! Nu ne lăsa să perpetuăm asupra copiilor Tăi, ca pe un blestem, abuzurile pe care le-am trăit și care ne-au îndepărtat de Tine, de oameni, de noi înșine. Curăță inimile noastre și le pregătește să devină inimi de părinți credincioși. Iar când, inevitabil, îi vom răni pe copiii Tăi, Doamne, învață-ne cele de folos și-i întărește să nu le fim noi poticnire în calea către Tine, Părintele nostru. Învață-i să ne ierte, să ne binecuvânteze și să se roage pentru noi, căci știm puterea unei rugăciuni curate de copil.

… Doamne, binecuvântează și miluiește pe toți copiii lumii!

… Doamne, binecuvântează-ne, iartă-ne și ne miluiește și pe noi, copiii de ieri.

Vindeca inimile noastre și picură în ele înțelepciunea Duhului Tău celui Sfânt. Ajută-ne nouă să iertăm toate și să facem voia Ta.

Cum mi-am făcut rost de-un fiu, deja mare :) – Prezentare Alexandru Ivan

10443169_825943967436831_7012912766848459361_o

17 noiembrie 2012! Un friend de pe FB – Alex Amarfei, pe care-l apreciam, având cam aceleași concepții cu ale mele, bine, chiar foarte precis formulate, mă invită la Cenaclul lui literar – Monokeros! Hermeneutică, Nichita, Ion Barbu – papa bun!

3721_10151332213713783_1372528414_n

Dar ce să caut eu – frau serioasă, la un Cenaclu, inițiat de un necunoscut? Nuu, cum să mă duc, îmi spuneam eu, în timp ce mă îndreptam spre duș! Ia să mă uit eu pe Google cine-i acest domn – în definitiv e medic – ceva o fi scris despre el! Și era! Mult mai mult decât mi-aș fi dorit!

Hermeneutică zici, doctore, îmi spun eu, îndreptându-mă spre șifonier, să-mi aleg hainele? Cum o să mă duc – ce lucruri contradictorii se spun despre el! Nu mă duc! Și îmi pun pe cap – era deja iarnă – casânca neagră de la mamaia mea, având peste 100 de ani!

De ce, păcatele mele, m-a invitat? Profilul meu pe FB, ideile ce reieșeau din comentarii, preferințele politice, literare, înțeleg, dar ce să caut eu – o babă – printre tineri? Asta îmi bombăneam în timp ce mă urcam în troleibuz, taxi – ce-o fi fost! Cum să-i spun soțului meu: mă duc la un Cenaclu, la care m-a invitat un friend de pe FB? Dar, nu m-a întrebat!

M-am uitat la poză, măcar să știu și eu cu cine să vorbesc acolo! Intru – cu întârziere – într-o cafenea pe la Universitate! Domnul doctor, îmbrăcat într-un costum negru, la 14 ace, mă salută ceremonios:

  • Sărut mâna, doamna Ghenof!
  • Bine-ați venit!

Mi-a făcut dosarul de cadre, îmi zic 😀 ! La sfârșit – după o expunere, în care trecea cu ușurință fantastică prin domeniile cunoașterii, după ce tinerii prezenți m-au uluit și ei cu vastitatea cunoștințelor lor, de asemenea din cele mai variate arii, ne-am prezentat și uite că sunt acuși 2 ani de când îmi promit la fiecare ediție: ei, de data asta, chiar nu mă mai duc!

Dar, acolo am cunoscut tineri care iubesc cartea – ca și mine, iubesc discuțiile pe teme profunde, sunt avizi să afle lucruri noi! Văd că avem multe în comun  – deja de mult nu îmi mai făceam probleme că nu am ce căuta între ei!

Poate la  prima ediție, sau cred că mai curând la a II-a, stăteam lângă un tânăr frumos, înalt, brunet, care la un moment dat a recitat câteva creații proprii! Mi-au plăcut! Printurile stăteau, la sfârșitul întâlnirii, pe scaun.

  • N-ați vrea să mi  le dați mie?
  • Ce să faceți cu ele?, vine răspunsul, discret sarcastic 🙂
  • Sarmale, oi vedea eu ce, răspund zâmbind, deși-mi venea să-l bat 🙂 !
  • Ok!

Ironia a făcut ca eu chiar să rătăcesc acele printuri și faptul că a avut dreptate Alexandru Ivan – el era acel tânăr domn, m-a enervat și amuzat!

Am tot dialogat pe Facebook, m-a gratulat că sunt un excelent partener de ping-pong conversațional și, tot tachinându-ne, cred eu că ne-am împrietenit. La această sudare a contribuit și Moș Monokeros, care mai intervenea când și când, iar noi ne solidarizam spontan și rapid, să-l alungăm 😀 !

Am ajuns să-l percep ca pe fiul pe care l-aș fi putut avea – vârsta mi-ar fi permis-o! Îi admir calitățile intelectuale și sufletești, raționalitatea, împletită cu delicatețe și sensibilitate, îi mulțumesc pentru faptul că mi-a acordat tot timpul de care a crezut că am nevoie, atunci când îl consultam! Am avut și am nevoie de bunul lui simț social și relațional, în care îmi verificam deciziile, ca într-o oglindă, în care căutam să văd dacă am fost caraghioasă sau exagerată, în anumite momente!

Am un fiu minunat – nu l-aș schimba cu nici un alt tânăr din lumea asta, dar dac-ar fi să-mi mai aleg unul, l-aș lua fără ezitare pe Alexandru Ivan! Tactul, diplomația, demnitatea, bunul simț și gust, poezia lui, pe teme și exprimată în feluri atât de diferite, căutarea de sine și a cuvântului, a stilului care să-l exprime, să-l reprezinte cât mai bine, m-au făcut  să-l apreciez mult, părându-mi-se profund uman să cauți să te adâncești continuu, să cauți în străfundurile ființei tale, acolo unde sunt și balaurii și Îngerii și să sublimezi totul în Lumina și Căldură umană împărtășite!

Acum, trebuie să recunosc faptul că m-a tratat pe picior de egalitate, neadresându-mi-se doar ca unei doamne respectabile – ceea ce cu adevărat sunt 🙂 , ci s-a mai și jucat cu mine, atrăgându-mă în mici ”capcane socratice”, în care – și-așa fiind un om foarte deschis din fire – cădeam cam 3 din 4 🙂 !

Bine-ai venit, fiule 🙂 , în paginile revistei noastre! Îți voi dedica o zi din săptămână, în fiecare dintre ele publicându-ți câte-o lucrare! Așa că, te rog, readu pe măsuța ta de lucru, plumbul și călimara, că în câteva săptămâni, te termin 😀 !