Rugăciune în caz de boli molipsitoare

377014_263677550353995_669868499_nÎntristare și durere ne-au înconjurat pe noi oamenii și chinurile iadului ne-au aflat pe noi, Mântuitorule și umbra morții ne-a acoperit pentru păcatele noastre, iubitorule de oameni și înainte de vreme ne lipsim de viață și nu ne pricepem ce vom face. Numai către Tine, Doctorul Sufletelor și al trupurilor și la adâncul îndurării Tale căzând, cu zdrobire de inima și cu umilință, strigăm: Izvorule al vieții, miluiește-ne și păzește poporul Tău cel deznădăjduit, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, ca un Îndurat.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Viforul păcatelor acum ne-a ajuns, valurile bolilor acum ne înconjoară, neîncetate dureri ne cufundă, întristări și dureri ne-au aflat pe noi ticăloșii. Apostoli ai Domnului, tindeți mâna de ajutor, cu rugăciunile voastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Fiind loviți, Fecioară, cu dureri grele și neîncetate, toți la Tine căutăm. Cu acoperământul Tău cel puternic mântuiește-ne pe toți, Preacurată, îndură-Te Maică Dumnezeiască și mântuiește-ne de ciumă și de boala cea cumplită și vindecă-ne durerile, mântuitoarea noastră.

Amin.

Rugăminte fierbinte către dumneavoastră

Vă rog din suflet pomeniți-i în rugăciunile dv. pe 
Dona – Elena,
Cristina – Mariana
Fabian – Alexandru 
Ioan
Ana
Vasile
Alexandru 
pentru sănătatea minții, inimii, sufletului și a trupului!
Bunul Dumnezeu să vă răsplătească osteneala și adânca bunătate!
Bogdaproste!

Please pray for
Dona – Elena,
Cristina – Mariana
Fabian – Alexandru 
Ioan
Ana
Vasile
Alexandru 
for the health of  mind, heart, soul, and body!
Be rewarded by Good God for your effort and for your deep kindness!
Thank you very much!

  

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Foca, Episcop de Sinope

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Foca, Episcop de Sinope, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roşii…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind să laud astăzi Dumnezeiasca ta pomenire, luminează-mi sufletul cu Razele cele Luminătoare ale Duhului, păstorule şi mucenice mărite al Dumnezeului nostru, Cel Ce toate le ţine.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminat te-ai îmbogăţit cu Dumnezeiasca laudă a mucenicilor, încuviinţându-te cu frumuseţile păstoriei şi cu sângele sfinţitei nevoinţe roşindu-ţi podoaba ta, de Dumnezeu fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărindu-ţi cugetul cu nădejdea celor mai bune, Preaînţelepte Mucenice Foca, pe cel ce era tare întru răutate l-ai slăbit de tot şi ai alergat către ceruri, purtător de biruinţă preaales.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezlegatu-s-a blestemul strămoşilor, Preacurată, că ai născut pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci, născându-Se Prunc Tânăr şi înnoind cu adevărat toată firea omenească.

Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine, Biserica…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Săvârşind tămăduiri cu chemarea lui Hristos, cuvioase, ai mântuit de înşelăciunea vrăjmaşului, cetăţi şi popoare, cu Darul cel Dumnezeiesc.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind locaş lui Dumnezeu, mucenice, ai surpat capiştile idoleşti, având în ajutor şi împreună lucrătoare puterea Celui Ce toate le lucrează.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Oaste îngerească s-a arătat ţie Sfinte Mucenice Foca şi mare lumină Dumnezeiască, mărindu-te Domnul înaintea scaunelor celor de judecată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din tine întrupându-Se Dumnezeu pentru milostivirea Lui, S-a unit cu oamenii şi a dezlegat blestemul, Ceea ce Singură eşti cu totul Binecuvântată, Stăpână.

Irmosul:

Se veseleşte de Tine, Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.

Cântarea a 4-a. Irmos: Ridicat pe Cruce…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe o stea prealuminoasă te-a pus Stăpânul la înălţimea Bisericii pe tine Sfinte Foca, pentru a lumina inimile tuturor cu luminile minunilor şi cu nevoinţele tale, preasfinţite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mărturisit-ai Întruparea Stăpânului, înaintea divanului celui tirănesc, mucenice biruitorule; şi lămurit ai ruşinat închinarea la idoli şi nimicnicia mulţimii zeilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind înălţată marea cu valurile înşelăciunii, de viforul mulţimii zeilor ai trecut prin cârmuirea cea Dumnezeiască, făcându-te liman liniştit tuturor celor ce plutesc pe mare, lăudate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Neispitită de nuntă ai născut, Fecioară şi după naştere te-ai arătat iarăşi Fecioară. Pentru aceea, cu glasuri neîncetate, prin credinţă, fără îndoială, strigăm ţie Stăpână: Bucură-te!

Cântarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Neabătându-te la cărările vrăjmaşului, ţi-ai îndreptat căile tale către căile voirilor lui Dumnezeu, preasfinţite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rupându-ţi-se mult chinuitul tău trup de bătăi, ai rupt legăturile zeilor, cu Dumnezeiasca Putere şi ai primit cununa muceniciei, Sfinte Mucenice Foca.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Adevărată şi întreagă jertfă te-ai adus lui Dumnezeu, prealăudate, Celui Ce S-a jertfit pentru noi şi ai făcut să înceteze jertfele idolilor cele de sângiuri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înţelepciunea lui Dumnezeu şi-a zidit Sieşi casă, din Curate sângiurile tale precum a binevoit, Stăpână Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Marea necredinţei ai uscat-o, preaînţelepte, izvorând izvor de viaţă şi cu ploile prealăudatelor tale minuni, speli noroiul patimilor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spânzuratu-te-ai pe lemn, chinuindu-te cumplit şi strămutându-ţi-se membrele, fericite, ai auzit glas dintru înălţime întărindu-te, ierarhe şi mucenice mult chinuitule.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Râvnind Patimii Celui fără patimă, Sfinte Foca, vindeci patimi de multe feluri şi prin fierbinţile tale rugăciuni către Dumnezeu, mântuieşti de vifor şi de valuri întreite pe cei ce înoată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Ploaia în chip de negrăit S-a pogorât Mântuitorul Cuvânt, în Preacurat pântecele tău, Preasfântă Fecioară şi a uscat pâraiele răutăţii cu Puterea Sa cea Dumnezeiască.

Irmosul:

Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Pe propovăduitorii…

Ca pe un soare înţelegător al Bisericii de Dumnezeu luminat şi purtător de lumină te-a pus pe tine Stăpânul Cel Preaînalt, mucenice, ca să luminezi mulţimea credincioşilor. Că vieţuirea şi nevoinţele tale le-a primit ca un mir de bună mireasmă Cel Ce Singur este Mult Milostiv.

Cântarea a 7-a. Irmos: În cuptorul persienesc…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De mânia tiranilor nu te-ai îngrozit, preaînţelepte şi fiind mai marele turmei celei cuvântătoare, te-ai adus prinos ca un miel Păstorului Celui Mare, fiind preamărit, Sfinte Foca, ca un mucenic.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cercatu-te-ai ca aurul în ulcea, mucenice, fiind aruncat în mijlocul varului celui arzător şi nicicum vătămându-te, cântai: Binecuvântat eşti Dumnezeul meu şi Domnul!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeiască dragoste arzând în inima ta, te-a păzit pe tine, mărite, cu rouă Dumnezeiască, nemistuit de foc cel ce ai ars materia necredinţei, ierarhe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Casa sufletului meu, cea stricată prin mijlocirile pocăinţei, înnoieşte-o, Preacurată Fecioară, ca Ceea ce Singură eşti bună şi cunoaşterea ta a înnoit toată omenirea.

Cântarea a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-şi…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dar este revărsat în buzele tale, Înţelepte Mucenice Foca, pentru aceea ai întors poporul cel rătăcit de la învăţăturile şarpelui şi ca un păstor adevărat, l-ai adus către Hristos, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rugător neadormit către Dumnezeu te are pe tine adunarea credincioşilor, înţelepte; care îmblânzeşti valurile mării patimilor, linişteşti supărările şi ne scapi de tot felul de întristări pe noi care cântăm: lăudaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Biserica ta întotdeauna izvorăşte râuri de tămăduiri, pentru cei ce au trebuinţă: căci te arăţi liman fără de valuri şi izgoneşti patimile celor ce te cinstesc pe tine, mucenice şi cântă lui Hristos: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Roagă cu osârdie pe Preabunul Domnul, Sfinte Mucenice Foca, să ne dăruiască scăpare de rele, celor ce cinstim cu prăznuire cucernica ta pomenire, ca să cântăm: lăudaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sicriul Legii şi năstrapa care purta mana, masa cea Dumnezeiască şi sfeşnicul cel de aur pe tine te însemnau, Preacurată, Ceea ce ai născut, spre descoperirea neamurilor, Lumina Care luminează marginile lumii cu cunoştinţa de Dumnezeu.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mâinile întinzându-şi Daniel, a închis gurile leilor cele deschise în groapă; şi puterea focului au stins, cu buna faptă încingându-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile, Domnului, pe Domnul!

Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veniţi cu toţii să prăznuim cu cuvinte Dumnezeieşti preasfânta pomenire a sfinţitului păstor, care se roagă Domnului, Făcătorul de bine pentru noi.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aprinsu-te-ai de râvna Stăpânului, mucenice, când ai intrat în baia cea încinsă cu foc şi ţi-ai dat duhul tău în mâinile lui Dumnezeu, veselindu-te, fericite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De tine, Fericite Foca, se bucură cetele ierarhilor, ale mucenicilor şi ale Sfinţilor Apostoli şi adunarea tuturor drepţilor, avându-te pe tine în mijlocul lor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta s-a întins în toată lumea, luminând sufletele celor ce cu credinţă laudă nevoinţele şi luptele tale şi chinuirea cea vitează, păstorule şi mucenice, vrednicule de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Luminează-mi cu mijlocirea ta sufletul meu cel întunecat de păcate şi mă izbăveşte de văpaia cea veşnică şi de întunericul iadului, ca, veselindu-mă, să laud mărirea ta, Preacurată.

Irmosul:

Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine Muntele cel Netăiat, Fecioară, S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

SEDELNA, glasul al 4-lea: Podobie: Degrab ne întâmpină…

Sălăşluind întru tine Darul Duhului, Mucenice Foca, te-ai arătat izvor bogat de multe daruri. Pentru aceasta şi celor ce plutesc pe mare şi cu credinţă năzuiesc la ajutorul tău, le ajuţi în toată vremea, părinte. Împreună cu aceştia dă-ne şi nouă curăţire, de Dumnezeu înţelepte.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Fecioară Preacurată, care ai născut pe Dumnezeu Cel mai presus de fiinţă, roagă-te Lui neîncetat, împreună cu Puterile cele Cereşti, ca să ne dea iertare de greşeli şi îndreptare vieţii, nouă, celor ce cu credinţă şi cu dragoste după datorie te lăudăm pe tine, Ceea ce Singură eşti Prealăudată.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Fecioară Preacurată, Maica lui Hristos Dumnezeu, armă a trecut prin Sfânt sufletul tău, când ai văzut pe Fiul şi Dumnezeul tău Răstignit de a Sa bunăvoie. Pe Acela, Binecuvântată, nu înceta a-L ruga să ne dăruiască nouă iertare de greşeli.

Rugăciune către Sfântul Duh

Duhule Sfânt, miluiește-ne pe noi, păcătoșii! Sfântă Treime, un singur Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Duh al adevărului și al înțelepciunii, miluiește-ne pe noi! Duh al înțelegerii și al sfatului, miluiește-ne pe noi! Duh al tăriei și al științei, miluiește-ne pe noi! Duh al evlaviei și al fricii de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Duh al iubirii, al bucuriei și al păcii, miluiește-ne pe noi! Duh al răbdării, al bunătății și al blândeții, miluiește-ne pe noi! Duh al umilinței și al prudenței, miluiește-ne pe noi! Duh al vieții și al mântuirii, miluiește-ne pe noi! Duh al bunăvoinței și al statorniciei, miluiește-ne pe noi! Duh al virtuților și al harurilor, miluiește-ne pe noi!

Duh care purifici sufletele, miluiește-ne pe noi!

Dumnezeule, care cercetezi inimile și adâncul ființei omenești, miluiește-ne pe noi! Tu, Duhul Sfânt, fii milostiv și iartă-ne! Tu, Duhul Sfânt, de orice păcat, mântuiește-ne pe noi! Noi, sărmanii păcătoși, te rugăm ascultă-ne și ne iartă păcatele! Binevoiește a ne ajută și a ne lumina calea. Întărește-ne pacea interioară, dă-ne liniște sufletească și păstrează-ne harul tău până la ultima suflare. Dumnezeule, pentru care nimic nu este ascuns, te rugăm că prin revărsarea Duhului Sfânt să purifici gândurile inimilor noastre, că să Te putem iubi din ce în ce mai mult și să Te lăudăm de-a pururi.

Amin!

elegie. lipsa mărturisirii – dr alexandru theodor amarfei

din nori de litere solzi luminaţi în apus

murmură înspre uitare cuvintele. din sus

nu se vede niciun soare-adormind în ocean

pentru-ndulcit urme amare de amintiri 

unde în răzvrătire se descalţă de maluri

rostesc fără vânturi cele neascultate

nu e loc. totu-i fluid. nu-i niciun continent

robia nu-şi poate uşura legămintele

istorisiri liberează fluide corăbii

ies piscuri din adânc şi muşcă apusul lent

ecou din ziduri sfinte toarnă-n pânze elan

iau rădăcini în cer oasele subţiate   

ieşiri de piscuri din adânc, muşcând apusul lent 

fac străvezii spre uitare cuvintele

nu e loc. fluid e totul. nu-i niciun continent

pentru-ndulcit urme amare de amintiri 

robiei neputându-şi uita legămintele

apusu-i văduv de soare-adormind în ocean

fluidele corăbii se scurg din istorisiri 

din ziduri sfinte ecou toarnă-n pânze elan  

se răzvrătesc pe maluri undele descălţate 

celor neuzite dau prilej de rostiri, 

ritmând suflarea din cer, oasele subţiate   

orizont lucind de solzi, litere luminate 

contemplă fălci tari ridicând înălţimile

din adâncimi obscure spre vârfuri inversate

părăsind din ceruri lumina, grădinile, 

litere suave-n zenit oşti de îngeri străpung 

ritmează silabe în răsărit curgător

fără lăcaş, nici busolă, cuvintele ajung 

rânduite-n loc neştiind linia dreaptă

neştiute de duh gol de dreptatea-nţeleaptă  

un ocean întreg, pe următoarea  treaptă 

se strânge-n picătură : un solz se udă cu greu 

într-un singur suflu, un văzduh de cuvinte                                 

pe următoarea planetă se stinge-ntr-un cuvänt

liniile dinainte pierd linia dreaptă 

se pierde în ploi evantaiul de curcubeu

se pierde în stâlpi sprijinul de-adevăr, muribund

nu mai pune reazem cuvintelor spre sfinte

într-un singur suflu, un văzduh de cuvinte                                 

pe următoarea planetă se stinge-ntr-un cuvânt

se pierde în ploi evantaiul de curcubeu

nu mai pune reazem cuvintelor spre sfinte  

se pierde în stâlpi sprijinul de-adevăr, muribund

se strânge-n picătură, udă un solz doar cu greu 

un ocean întreg pe următoarea  treaptă

se pierde-n linii dreptatea din linia dreaptă

nu e loc, nu e loc decât în fluidele

încăperi – numite biserici când stau pe pământ

seminţe în inimi, germeni de viaţă în cer

nu mai este dreptate decât în aridele

candelabre-ngheţate ce se-nvârt, erodând

speranţe rotunjite, iad fără griji şi mister

cui voi da singura lacrimă, singurul cuvânt

care să adune trup de cenuşă-mprăştiat… ?

îmi vei dărui, Stapâne, suflul îngemanat

să pună în suflet de fiară gândul cel sfânt… ?

bate din aripi, în ritm de antarctic ecou 

mamă-ţărână, culca-te, dormi în zbor şi în vis

coboară-ntr-o lacrimă herb de foc nedescris :

o singură crăpătură în mormântul cel nou… !

din nord în sud orizontu-şi recheamă sorii

pentru gând luminos neştiind poftei fiorii,

pentru nori gânditori, fulger luminând firea

şi pentru stâlpi de sare căutându-şi topirea… !

nu-s încă planete, n-a căzut încă ploaia

şi trepiedele ard plictisului roata morii… !

dintre aripi n-a răzbătut încă văpaia   

şi imnuri cântă raze fără vremi înserării… !  

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

élégie. manque de confession – dr alexandru theodor amarfei

élégie – manque de confession

nuée des lettres, écailles au couchant

font déjà murmurer les mots des oublis

douces, sillonnées par l’amertume des mémoires

vêpres désorientés, large d’océan

déchaussées des bords, vagues en marche rebelle

se faisant échapper aux entraves des vents

***

il n’y a pas de place, pas de continent

pour la servitude sans aucun sursis

exceptant les grands navires sans histoire

oubli : mur d’église ; mémoire : voile d’élan

rechaussées aux cieux, les os à trame grêle

montent sommets calcaires comme rangées des dents

***

sommet calcaires montent comme rangées des dents

ils font ronger déjà les mots des oublis

il n’y a pas de place, pas de continent

pour adoucir les traces amers des mémoires

pour la servitude sans aucun sursis

vêpres sans soleil, au large de l’océan

font s’écouler les navires des histoires

déchaussées des bords, les vagues en marche rebelle

quittent les murs d’église, montent les voiles d’élan

rechaussés par les cieux, les os à trame grêle

rythment prononciations – entraves pour les vents

***

nuées des écailles luminés au couchant

contemplent mâchoires qui montent les sommets

de l’abîme à la surface de l’océan

contre pics renversés qui font le guet

lettres suaves percent le zénith: rangée d’anges

pour rythmer syllabes d’un couchant fluide

pour convoquer les mots sans l’appui des pages

sans boussole, ni repères pour les lignes droites

en manque de droiture devant des esprits vides

***

les océans d’avant devienent une étroite

goutte qui n’arrive pas de mouiller une écaille

les horizons de la planète précédente

se consomment dans le souffle d’une seule parole…

***

toutes les lignes d’avant font perdre la ligne droite

toutes les pluies perdent d’avantage l’éventail

de leurs arcs en ciel. la promesse mourante

n’arrive plus de joindre aux mots la console…

***

se consomment dans le souffle d’une seule parole

tous les arcs en ciel. la promesse mourante

n’arrive plus à la touche des mots ; la console  

d’horizon neuf à la planète suivante

perd toutes les pluies d’avantage dans l’éventail

gouttes qui n’arrivent de mouiller une écaille

des océans d’avant sort la très étroite

droiture qui sustrait aux lignes la ligne droite

***

il n’y a pas de place, que dans les fluides

bateaux, appelées, sur la terre, des églises

dans le cœur – semences ; aux cieux – grains de vie

il n’y a pas de droiture, que dans les arides

chandeliers gelées, qui anéantissent

les espoirs circulaires, l’enfer sans soucis

***

à qui donner ma seule larme et mon seul mot ?

qui pourra rejoindre les cendres dans la quête ?

Seigneur, il va me trouver, le souffle jumeau

pour apporter traces d’homme à mon âme de bête… ?

***

battez vos ailes, le rythme de l’antarctique écho,

mère-poussière, endormez-vous pendant le vol

pour faire descendre le rêve du blason de feu

dans une larme unique, une fissure du tombeau

du nord au sud, un horizon d’atteinte au sol

pour la flamme pensive sans aucune trace d’enjeu,

pour les grands nuages pensifs et la foudre,

pour les piliers de sel qui doivent se dissoudre… !

***

y’a pas de planète encore, ni de la pluie

et les grands tripodes brulent les orbites de l’ennui… !

y’a pas de fissure dans les ailerons du noir

et les hymnes rappellent lumière sans âge aux soirs… !

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului – 15 Septembrie

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului, glasul al 8-lea:

Din tinereţe cu totul te-ai supus Domnului, cu rugăciunile, cu ostenelile şi cu postul. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoinţele tale, arhiereu şi păstor Bisericii Sale te-a rânduit; şi, după moarte, în cetele sfinţilor te-a sălăşluit, Sfinte Părinte Iosif. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască iertare de greşeli nouă, celor ce cu credinţă şi cu dragoste săvârşim sfântă pomenirea ta.

Condacul 1

Apărător nebiruit şi neînfrânt, te pune înainte pe tine pământul Banatului, mulţumire aducându-ţi, ca cel ce prin tine din primejdii s-a mântuit. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, roagă-L să ne apere de toate nevoile, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Icosul 1

Credincioşii din părţile Banatului, cunoscând puterea credinţei tale şi mulţimea minunilor prin care, ridicându-te mai presus de firea lucrurilor, ai ruşinat pornirile cele fără de judecată ale agarenilor asupra credinţei noastre celei drepte, din inimi pline de dragoste şi cu umilinţă îţi grăiesc ţie acestea:
Bucură-te, ierarhe al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, cel ce ai făcut să strălucească dreapta credinţă;
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, ajutorul şi limanul celor necăjiţi;
Bucură-te, stâlp neclintit al strămoşeştii noastre credinţe;
Bucură-te, că ai arătat şi păgânilor puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost scut Bisericii tale;
Bucură-te, cel ce purtător de biruinţă asupra celor răi ai fost;
Bucură-te, făclie care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce ai arătat cunoştinţa dumnezeiască celor ce umblau întru întunericul neştiinţei;
Bucură-te, cel ce cu blândeţe ai primit la tine pe cei greşiţi;
Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceaţă îndreptezi pe cei nepricepuţi;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 2-lea

Deşi nu avem destulă vrednicie şi pricepere noi, păcătoşii, lăudăm cu potrivite cuvinte minunile tale; ci, pentru că din suflet curat şi din inimă umilită le spunem, primeşte, Sfinte Iosif, aceste mărturisiri de la noi, cei ce cântăm Celui ce ţi-a dat ţie putere: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Purtând numele nevinovatului Iosif, care a scăpat de la pieire pe fraţii săi, ajungând el mai mare în ţara Egiptului, aşa şi tu te-ai făcut apărător şi pavăză Sfintei Biserici şi după cum acela, cu puterea dată lui de la Dumnezeu de a cunoaşte cele viitoare, a aflat har înaintea feţei lui Faraon, aşa şi tu, prin puterea minunilor tale, ai dobândit linişte Bisericii şi turmei tale; pentru care noi, lăudându-te, îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, cel asemenea lui Ilie prin rugăciunile tale;
Bucură-te, ierarhe, pururea rugătorule;
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost ascultate de Făcătorul lumii;
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost împlinite de Ziditorul;
Bucură-te, căruia ţi s-au supus ploile şi focul;
Bucură-te, că te-ai milostivit spre toată durerea;
Bucură-te, că ai tămăduit toată rana;
Bucură-te, uşurătorule al celor ce nasc;
Bucură-te, tămăduitorule al celor slăbănogi;
Bucură-te, vindecătorule al celor ologi;
Bucură-te, că ai biruit iuţimea altora cu blândeţile tale;
Bucură-te, prin care Dumnezeu a binevoit spre pământul acesta;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 3-lea

Împovăraţi fiind de multe ispite şi în noianul păcatelor celor mai vătămătoare aflându-ne noi, în tine ne punem nădejdea, Sfinte, ajutorul şi mângâierea noastră; fii, dar, mijlocitor al celor ce te rugăm şi împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Locuitor făcându-te Sfântului Munte al Athosului şi petrecând înţelepţeşte viaţa ta întru cuvioşie, ai luat darul Duhului Sfânt, împodobindu-te cu veşmântul cel luminat al arhieriei, Sfinţite nevoitorule Iosif, fiind păstor turmei celei cuvântătoare din Mitropolia Banatului, pe care ai dus-o la păşune aleasă, prin pilda vieţii tale celei sfinte şi prin semnele pe care le-ai săvârşit, alesule al lui Dumnezeu, spre întărirea dreptei credinţe; pentru acesta îţi aducem cântare aşa:
Bucură-te, mitropolitule al Timişoarei;
Bucură-te, luminate ierarh al Banatului;
Bucură-te, lauda poporului nostru celui credincios;
Bucură-te, tămăduitorule al bolnavilor;
Bucură-te, că eşti rugător la Dumnezeu pentru cei cuprinşi de patimi;
Bucură-te, că din primejdii izbăveşti pe cei ce vin către tine;
Bucură-te, că oricine aleargă la ajutorul tău nu iese nemiluit;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor celor de moarte;
Bucură-te, că la orice întâmplare, fiind chemat, eşti grabnic ajutător;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, nădejdea tuturor, acoperământul şi scăparea noastră;
Bucură-te, cel ce cu lumina minunilor tale ai îndreptat turma ta spre cele de sus;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 4-lea

Mult-milostive părinte, primeşte rugăciunea aceasta a noastră, a păcătoşilor, şi cu obişnuita ta bunătate şi milostivire, mijloceşte către Ziditorul tuturor, pentru ca să dăruiască vindecare şi sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor şi cântă cu tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Astăzi noi, nevrednicii, stând înaintea icoanei şi înaintea moaştelor tale, mărturisim minunile tale, pe care le-ai făcut, Sfinte Iosif, şi ne rugăm ţie: ascultă această puţină rugăciune a noastră şi întinde dreapta ta cea binecuvântătoare spre ajutorul nostru, pentru a putea cu vrednicie să săvârşim o cântare ca aceasta:
Bucură-te, cel ce eşti împreună-slujitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce din pruncie între vieţuitorii Sfântului Munte te-ai numărat;
Bucură-te, cel ce ai luat din tinereţe îngerescul chip;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat până la bătrâneţe nevoitor asemănării cu Făcătorul;
Bucură-te, dar făcut de Dumnezeu pământului acestuia;
Bucură-te, slobozitorule din dureri al celor ce pătimesc;
Bucură-te, că ale tale minuni în tot Banatul s-au vestit;
Bucură-te, cel ce nu ai cruţat osteneala pentru a face bunătate;
Bucură-te, cel ce nu conteneşti a fi rugător pentru toţi cei ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, învăţătorul dogmelor creştineşti;
Bucură-te, iubitorule al cuvioasei slujiri a Celui Preaînalt;
Bucură-te, lauda ierarhilor şi a cuvioşilor monahi;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 5-lea

Auzit-am, Părinte Iosif, minunile tale şi ne-am bucurat că Dumnezeu S-a milostivit în vremurile cele de demult şi spre Biserica noastră din părţile Banatului, trimiţându-i povăţuitor luminat şi părinte alinător de patimi trupeşti şi sufleteşti; pentru care noi acum, mulţumitori arătându-te iubitorului de oameni Dumnezeu, împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Dezlegat-ai limba fetei celei mute şi urechile ei le-ai deschis pentru a auzi cuvintele darului celui dumnezeiesc şi din chinuirea diavolească ai slobozit pe cea ţinută sub tirania vrăjmaşului. Pentru aceea, acum şi noi, păcătoşii şi nevrednicii, a căror limbă este folosită spre rău, ale căror urechi sunt închise pentru sfintele graiuri ale Scripturilor şi ale predaniilor, îndrăznind, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, tămăduitorul neputinţelor celor credincioşi;
Bucură-te, purtătorul darului minunatelor vindecări;
Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferinţă;
Bucură-te, mângâierea grabnică a celor bolnavi;
Bucură-te, reazemul cel neclintit al celor sănătoşi;
Bucură-te, cel ce eşti vistierie de tămăduire;
Bucură-te, prin care muţii grăiesc şi surzii aud;
Bucură-te, că prin ale tale rugăciuni se întăresc slăbănogii;
Bucură-te, că au adus la tine pe paturi pe cei bolnavi, aşa cum îi puneau şi înaintea lui Petru apostolul;
Bucură-te, vindecătorul fără de plată al celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, cel din al cărui mormânt se revarsă tămăduiri;
Bucură-te, că nu ai lipsit de ajutorul tău nici pe cei necredincioşi;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 6-lea

Sfinte Ierarhe Iosif, făcător de minuni te-ai arătat şi după trupeasca ta mutare de la noi, fiind pururea apărător al turmei tale; căci atunci când tâlharii nelegiuiţi au vrut să necinstească pe fecioarele care au alergat, ca la un scut tare, la mormântul tău, tu ai oprit spurcata lor îndrăzneală, pentru care fecioarele acelea, pline de spaimă şi de mirare, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Puterile cele fără de trup se minunează, Părinte, de credinţa ta cea tare în Dumnezeu, prin care rânduielile firii le-ai biruit. Apostolii şi ierarhii se laudă cu tine, nevoitorii spre desăvârşire, monahii, te au pildă şi reazem strădaniilor lor, iar bolnavii şi neputincioşii spre tine au nădejde nedezminţită. Pentru aceasta, şi noi, cei ce cinstim cu laude pomenirea ta, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, că eşti împreună-locuitor cu îngerii;
Bucură-te, că aduci frica demonilor;
Bucură-te, că ai socotit a fi fără de preţ cele ale lumii acesteia;
Bucură-te, nevoitorule spre post şi omule al rugăciunii;
Bucură-te, următorule al apostolilor;
Bucură-te, păstorule al turmei tale;
Bucură-te, îndreptătorule al credinţei;
Bucură-te, vistierie a milei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne izbăveşti pe noi din necazuri, cu rugăciunile tale;
Bucură-te, împărţitorul bunătăţilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria şi veselia celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, că slăveşti pe Dumnezeu în ceruri cu îngerii;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 7-lea

La Sfânta Mănăstire a Partoşului întâmpinându-te oarecând bătrânii şi schilozii şi tot felul de neputincioşi, pentru ca prin atingerea şi umbrirea ta să dobândească vindecare, nădejdea lor nu a fost ruşinată, căci mulţime de vindecări ai făcut, Sfinte. De care minunându-ne, Părinte Iosif, lui Dumnezeu, Celui ce ţi-a dat ţie darul acesta, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ca să arăţi marea ta milostivire pentru turma ta şi râvna pentru slobozirea ei din toate nevoile ce-o împresoară, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată cetatea Timişoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugăciunea ta mai fierbinte decât vâlvătaia lui, scăpând neatinsă biserica slujirii tale şi oprind, prin ploaia năprasnică pe care cerul a trimis-o ţie în ajutor, întinderea focului; pentru care auzi de la toţi:
Bucură-te, ierarhe, cel cu nume mare;
Bucură-te, părinte, ocrotitor al fiilor tăi;
Bucură-te, Sfinte, alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, trăitorule după chipul celor bineplăcuţi lui Dumnezeu;
Bucură-te, împlinitorule al voii Tatălui din cer;
Bucură-te, următorule al iubirii de oameni a Fiului Său;
Bucură-te, cel sfinţit prin darurile Sfântului Duh;
Bucură-te, arătătorule al Sfintei Treimi;
Bucură-te, alinătorule al necazurilor;
Bucură-te, că ai biruit focul, aducând ploaie pe pământ;
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul pentru poporul tău;
Bucură-te, apărătorule al oraşului tău de scaun;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 8-lea

Toţi credincioşii Mitropoliei Banatului, având nădejde către tine, în orice împrejurare grea nu se vor ruşina, Părinte Iosif, tu fiind mare folositor tuturor. Pentru aceea, nu trece cu vederea şi ale noastre rugăciuni de acum, ci ne izbăveşte din toate nevoile şi ne apără de toate necazurile care pentru păcatele noastre sunt asupra noastră; ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Aducându-ţi aminte de fraţii tăi şi ascultător făcându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat viaţa cea plină de duhovnicească dulceaţă a Athosului, pentru a veni iarăşi între ai tăi, ca să le fii povăţuitor şi îndrumător pe calea împlinirii sfintelor porunci ale Mântuitorului Hristos, strălucind prin faptele cele minunate, pe care lăudându-le, zicem acestea:
Bucură-te, Sfinte al Banatului;
Bucură-te, lauda Timişoarei;
Bucură-te, cinstea Partoşului;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, cinstite slujitor al darului;
Bucură-te, secerătorule de bogată roadă;
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor;
Bucură-te, că ai primit cununa cea neveştejită a sfinţeniei;
Bucură-te, că prin credinţă ai putut face minuni;
Bucură-te, cel care prin minuni ai dat strălucire credinţei;
Bucură-te, că pentru slăvirea ziditorului ai făcut minuni;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit cei necredincioşi întocmai ca şi fiii tăi duhovniceşti;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 9-lea

Cinstitorule de Dumnezeu şi dumnezeiescule Iosif, ascultă această rugăciune a noastră din ceasul de acum şi, prin rugăciunile tale cele sfinte şi de Dumnezeu primite, fereşte-ne de războaiele ce ne înspăimântă, precum ai izbăvit de foc cetatea ta de scaun, pentru ca şi noi, asemenea celor izbăviţi atunci, să aducem cântare: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu graiuri alese s-au împodobit cântările, pe care Biserica, al cărei stâlp ai fost, le-a rânduit pentru cinstirea ta, Sfinte, şi cu bucurie vin creştinii cei de acum la sfânta ta slujbă, ierarhe al strămoşilor lor; pentru care şi noi, împreună cu dânşii, aducem ţie aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, comoară a legii celei străbune;
Bucură-te, laudă a ierarhilor şi a dascălilor;
Bucură-te, vestitorule al Evangheliei;
Bucură-te, prin care este preaslăvit Dumnezeu;
Bucură-te, mustrătorule al celor cu nechibzuite vorbe;
Bucură-te, cel ce ai ruşinat pe cei păcătoşi;
Bucură-te, cel ce ai smerit trufia răufăcătorilor;
Bucură-te, cel ce ai adus pe păcătoşi la pocăinţă;
Bucură-te, că pe tine te-au urmat toate satele când ai mers la mănăstire;
Bucură-te, că tu, mijlocind către Mântuitorul, ne mântuieşti de orice primejdie;
Bucură-te, nădejdea şi scăparea noastră;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 10-lea

O, Preamilostive şi Mult-îndurate Doamne, nu trece cu vederea rugăciunile robilor Tăi, ci ne ajută şi ne miluieşte cu marea Ta iubire de oameni, scăpându-ne de toate necazurile cu care ne cerţi pentru mulţimea păcatelor noastre şi ne ridică din căderi şi din nevoi, pentru rugăciunile Sfântului Iosif cel Nou, cu care dimpreună îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Asemenea sihaştrilor din pustiuri, te-ai rupt din dulceaţa amăgitoare a lumii acesteia, biruind puterea diavolului şi, rupând tocmirile cele nedrepte, prin care a fost stricată lumea prin păcatul strămoşilor, ai arătat tuturor că, prin nevinovăţie şi smerenie, firea poate fi adusă la starea cea dintâi. Drept aceea şi noi, lăudându-te, cântăm:
Bucură-te, că prin post şi rugăciune ai biruit pornirile firii celei căzute;
Bucură-te, că ai arătat blândeţea mai presus de răutate;
Bucură-te, că prin bunătatea ta cea mare ai făcut ascultătoare pe animalele cele necuvântătoare;
Bucură-te, îmblânzitorule al fiarelor sălbatice;
Bucură-te, că asemenea Mântuitorului ai dormit în timpul furtunii;
Bucură-te, că nu te-ai temut de furia valurilor Dunării;
Bucură-te, cel ce ai stins puterea mistuitoare a focului;
Bucură-te, cel ce ai făcut norii să verse ploaie pe pământ;
Bucură-te, că tu în mijlocul ploii ai rămas neudat;
Bucură-te, prin care s-au arătat străluciri de curcubeie;
Bucură-te, cel ce porţi pe mâna ta semnul luminos al pătimirilor Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel a cărui moarte au vestit-o clopotele pe care nu le-a tras mâna omenească;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 11-lea

Creştinătăţii mare folositor te-ai arătat, cu învăţăturile, cu minunile şi cu chipul vieţuirii tale pline de sfinţenie. Pentru aceea, nu trece cu vederea şi ale noastre rugăciuni, milostive, ci ne ajută şi ne scapă de toate nevoile, măcar că suntem nevrednici, ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Întru virtuţi duhovniceşti crescând din pruncie şi tare împotriva ispitelor arătându-te, din tinereţile tale, şi în sfinţenie petrecându-ţi toată viaţa, Cuvioase Părinte Iosif, pe toţi ai uimit cu blândeţile, cu curăţia, cu smerenia şi cu firea ta cea paşnică; pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoinţele tale, arhiereu şi păstor Bisericii Sale te-a pus, iar noi, preaslăvire aducând Celui ce te-a înălţat pe tine, fericite, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, cel ce bine ai păzit cuvintele cele dumnezeieşti ale Stăpânului tău;
Bucură-te, cel ce pildă te-ai făcut bunătăţii;
Bucură-te, cel ce te-ai încununat cu cununa nevoinţei;
Bucură-te, luminătorule al Bisericii;
Bucură-te, cel ce ai izgonit întunericul neştiinţei;
Bucură-te, cel ce ai fost de cele cereşti gânditor;
Bucură-te, că prin multă răbdare şi smerenie te-ai făcut vas ales al Domnului;
Bucură-te, îndreptătorul şi pilda neîntrecută a călugărilor;
Bucură-te, podoaba ierarhilor;
Bucură-te, izgonitorul tuturor patimilor;
Bucură-te, folositorul nostru cel preacald;
Bucură-te, scăparea tuturor credincioşilor;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 12-lea

Făcătorule de minuni, Sfinte Iosif, precum în vremea vieţuirii tale pe pământ, prin rugăciunile tale, ai izbăvit pe păstoriţii tăi de tot felul de primejdii, aşa şi astăzi, trimite mila ta celor ce locuiesc ţara aceasta, rugându-te lui Dumnezeu să dăruiască tuturor cele de trebuinţă şi pace lumii, pentru ca împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Sfinte Iosif, arhiereule al lui Hristos, slujitorule al darului, soleşte nouă păcătoşilor, prin bogate mijlocirile tale către Stăpânul, ca să ne învrednicim noi, nevrednicii, a ne împărtăşi de bunătăţile cele făgăduite credincioşilor creştini şi a primi cele bune şi de folos sufletelor şi trupurilor noastre şi să cântăm ţie:
Bucură-te, care te-ai trudit spre a te asemăna cu Ziditorul;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu cel purtător de Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, cuvioase, care întru viaţă de cinste ai petrecut;
Bucură-te, prealăudate, lauda cea preafrumoasă a Timişoarei;
Bucură-te, luminătorule, care ai luminat strălucit Biserica Banatului;
Bucură-te, părinte, care milostiv şi iubitor ai fost spre toţi;
Bucură-te, tămăduitorule, care vindeci bolile şi neputinţele;
Bucură-te, ierarhe, care ai adăpat turma ta cu apa cea vie a adevărului lui Hristos;
Bucură-te, arhiereule, care ai învăţat pe toţi cinstirea de Dumnezeu;
Bucură-te, mărite, că numele tău s-a scris în ceruri;
Bucură-te, fericite, că ţie ţi s-au deschis porţile cereşti;
Bucură-te, Sfinte, cel ce ai fost arătat sfânt încă din viaţa de aici;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 13-lea

O, Preasfinte şi întru tot lăudate Părinte Iosife, primind acest dar de acum al puţinei noastre rugăciuni, fii mijlocitor către îndurătorul Dumnezeu, ca, pentru ale tale sfinte rugăciuni şi a Sa multă iubire de oameni, să apere de tot răul Sfânta Sa Biserică, oraşul tău, pe toţi credincioşii din Sfânta Mitropolie a Banatului şi pe toţi cei care aleargă la rugăciunile tale către Dumnezeu, ca aceştia pururea, cu o gură şi cu o inimă, împreună să cânte, ca şi părinţii lor: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Credincioşii din părţile Banatului…, Condacul 1: Apărător nebiruit şi…

Acatistul Sfântei Mare Muceniţe Ketevan, Regina Georgiei – 13 Septembrie

Apoi, se zice Troparul Sfintei Mari Muceniţe Ketevan, Regina Georgiei (Glasul al 3-lea):

Mielușeaua Ta, Iisuse, Ketevan, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și, împreună cu Tine, mă îngrop, cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce, cu dragoste, mă jertfesc ție! Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Apoi, se zice Condacul Sfintei Mari Muceniţe Ketevan, Regina Georgiei (Glasul al 3-lea):

Biserica ta, cea cu tot cinstită, ca o doctorie aflând-o toți credincioșii, cu veselie strigăm ție, Muceniță Ketevan: Ceea ce ești cu nume mare, pe Hristos Dumnezeu roagă-L neîncetat pentru noi toți!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi?

Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.

Sfânta Mare Muceniţă Ketevan, Regina Georgiei

Condacul 1

Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a ales pe tine ca vas ales, de mare cinste, căci, prin virtuţile tale, ai odihnit, cu adevărat, Sfânta Treime. Iar noi, minunându-ne de pilda vieţii tale, cu dragoste îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Icosul 1

Descendentă fiind din familie imperială, tu ai defăimat toate deşertăciunile acestei lumi şi te-ai silit, din toate puterile, să moşteneşti Adevărata Împărăţie, dorind, cu adevărat, Împărăţia Cerurilor.

Bucură-te, sfânt odor răsărit din Georgia!

Bucură-te, sfânt izvor de rugăciuni pentru toată lumea!

Bucură-te, rouă cerească!

Bucură-te, nobilă Împărăteasă!

Bucură-te, ajutor tare pentru toţi cei necăjiţi!

Bucură-te, ocrotitoare pentru toţi cei prigoniţi!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 2

Fiind strănepoată a împăratului Constantin din Kartalin, prin însoţirea cu David, urmaşul împăratului Alexandru al II-lea, tu însăţi ai condus Imperiul Georgiei şi te-ai nevoit, pe cât ai putut, ca să ajuţi Biserica. Iar oamenii, văzând pietatea ta, cântau într-un glas: Aliluia!

Icosul 2

Manifestând o deosebită atenţie faţă de nevoile Bisericii georgiene, ai contribuit la zidirea de Biserici, la zidirea de case pentru primirea călătorilor şi la zidirea de adăposturi pentru oamenii fără de acoperiş.

Bucură-te, ajutătoarea săracilor!

Bucură-te, mângâierea bolnavilor!

Bucură-te, pildă de smerenie!

Bucură-te, dătătoare de nădejde!

Bucură-te, ajutătoare în orice primejdie!

Bucură-te, liman de scăpare şi nădejde!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 3

Umplutu-ţi-a inima de amărăciune Constantin, fratele soţului tău, căci primind islamismul, şahul Abbas I i-a poruncit ca să aranjeze asasinarea tatălui său şi a fratelui său. Iar tu, jelind cruda moarte a celor nevinovaţi, te rugai pentru luminarea celui ce n-a mai vrut să-I cânte Adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Depăşind buna cuviinţă în faţa respectabilei tale văduvii, Constantin ţi-a cerut mâna, ameninţând cu război în caz de refuz. Dar tu, cu Ajutorul lui Dumnezeu şi a poporului tău, ai înfrânt armata persană pe care apostatul o conducea.

Bucură-te, munte de statornicie!

Bucură-te, cea care te-ai adus jertfă vie!

Bucură-te, tăcere de taină!

Bucură-te, soţie devotată!

Bucură-te, cea plină de bărbăţie!

Bucură-te, inimă curată, neatinsă de trufie!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 4

După moartea lipsită de glorie a lui Constantin, s-a restabilit pacea pentru poporul georgian. Iar Şahul Abbas I ţi-a dat înapoi pe fiul tău cel preaiubit, care, deşi trăise ca ostatic la curtea şahului, îşi păstrase Credinţa Ortodoxă neîntinată şi neîncetat cânta: Aliluia!

Icosul 4

După o perioadă de pace, şahul a atacat Georgia. Şi, cerând o sumă de ostatici de seamă, tu te-ai predat lui voluntar, ca, prin jertfa ta, să previi pericolul care ameninţa poporul tău.

Bucură-te, tărie de diamant!

Bucură-te, cea care te-ai arătat mai înţeleaptă decât un savant!

Bucură-te, cea care te-ai jertfit pentru poporul tău!

Bucură-te, cea care ai mulţumit lui Dumnezeu şi la bine şi la rău!

Bucură-te, luptătoare neînfricată!

Bucură-te, biruitoare Muceniţă!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Sfânta Mare Muceniţă Ketevan, Regina Georgiei

Condacul 5

Fost-ai torturată în închisoare 10 ani căci ai refuzat să primeşti credinţa mahomedană. Şi pentru că ai refuzat să te însoţeşti cu şahul care dorea să te ridice la rangul de împărăteasă a poporului pers, hotărâtu-ţi-s-a moartea. Dar tu te bucurai de vestea sfârşitului tău căci inima ta ardea de dorul întâlnirii cu Făcătorul cerului şi al pământului, căruia Îi cântai: Aliluia!

Icosul 5

Văzând tiranii că nimic nu izbândesc împotriva ta, nici cu ameninţările, nici cu chinurile, nici cu propunerile de mari bogăţii şi slavă, s-au hotărât să te muncească până la moarte.

Bucură-te, stâlp de foc!

Bucură-te, cea care te-ai adus Sfânt Prinos!

Bucură-te, Mare Muceniţă!

Bucură-te, răbdare în chinuri neclintită!

Bucură-te, pildă de jertfelnicie!

Bucură-te, neînfricată propovăduitoare a Ortodoxiei!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 6

Nimic nu a reuşit să te clintească; nimic nu a reuşit să te despartă de dragostea lui Hristos, căci sufletul tău ardea de dorul Mirelui Ceresc, Căruia Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul 6

Fost-ai răstignită pe un copac în formă de Cruce şi te-au torturat cu cleşti încinşi. Pe cap ţi-au pus un coif încălzit la roşu, apoi ai fost lovită cu vergi de oţel şi trupul ţi-a fost împuns cu unghii de fier.

Bucură-te, jertfă bineprimită!

Bucură-te, rugătoare neobosită!

Bucură-te, cea de Dumnezeu aleasă!

Bucură-te, cea de popor mult iubită!

Bucură-te, pom plin de roadele virtuţii!

Bucură-te, cea care acum te veseleşti cu Sfinţii!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 7

Ridicatu-s-a în sus fum gros din capul tău şi ţi-ai dat sufletul în Mâinile lui Dumnezeu. Iar în ceruri, Îngerii se veseleau de biruinţa ta, cântând Domnului: Aliluia!

Icosul 7

Coborât-au asupra trupului tău, mult chinuit, 3 coloane strălucitoare, semnificând izbânda ta spirituală. Iar noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, cea care ai nădăjduit numai în Ajutorul lui Dumnezeu!

Bucură-te, cea care nu te-ai temut de jugul cel greu!

Bucură-te, cea plină de dragoste Dumnezeiască!

Bucură-te, mijlocitoare pentru toţi cei care vor să te cinstească!

Bucură-te, cea care, în trup fiind, ai trăit îngereşte!

Bucură-te, rugăciune de foc care nu conteneşte!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 8

Sfintele tale Moaşte au fost aduse la Roma, la Catedrala Sfântului Apostol Petru, iar o parte din ele au fost donate fiului tău, care le-a îngopat în Kakheti, în Catedrala Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, spre mângâierea poporului tău care se tânguia cântând: Aliluia!

Icosul 8

Fost-ai numită „Mare Muceniţă a lui Hristos” de patriarhul katolikos Zaharia şi, de atunci, poporul aleargă la tine, cu rugăciuni, având nădejde în grabnicul tău ajutor.

Bucură-te, pildă de totală lepădare de sine!

Bucură-te, cea care nu ai trăit pentru tine!

Bucură-te, Împărăteasă plină de blândeţe!

Bucură-te, suflet mare, de nespusă frumuseţe!

Bucură-te, ghiocel plăpând!

Bucură-te, trestie neclătinată de vânt!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Sfânta Mare Muceniţă Ketevan, Regina Georgiei

Condacul 9

Aşa cum în viaţă ai fost milostivă şi acum, după adormirea ta, îţi reverşi milele peste toţi cei care aleargă la tine cu rugăciune curată. Miluieşte-ne şi pe noi, cei care cântăm: Aliluia!

Icosul 9

Tu nu treci cu vederea pe nici un sărac care năzuieşte în ajutorul tău. Ajută-mă şi pe mine, cel sărac sufleteşte! Ajută-mă să lupt cu mândria care mereu mă jefuieşte!

Bucură-te, inimă de mama!

Bucură-te, cea care te-ai îmbrăcat cu smerenia ca şi cu o haină!

Bucură-te, alinarea celor deznădăjduiţi!

Bucură-te, liman de scăpare pentru toţi cei chinuiţi!

Bucură-te, rugătoare fierbinte pentru toţi cei din nevoi!

Bucură-te, grădină aleasă, împodobită cu nenumărate flori!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 10

Cumplit de grea este uneori lupta cu patimile, dar, având nădejde în ajutorul tău, atunci când cad, eu nu deznădăjduiesc, ci mă ridic din nou. Nu mă uita pe mine, cel care încă nu am învăţat să cânt cum trebuie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Împodobită ai fost cu toate virtuţiile şi viaţa ta ne-a rămas ca pildă minunată. Ajută-ne să îţi urmăm ţie şi să aflăm prin tine liman de mântuire!

Bucură-te, rază lină!

Bucură-te, suflet plin de pace şi lumină!

Bucură-te, mare nevoitoare!

Bucură-te, aleasă priveghetoare!

Bucură-te, cea plină de milostivire!

Bucură-te, cea care te dăruieşti în rugăciune!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 11

Deşi blândeţea ta te arăta plăpândă şi firavă, ca un ghiocel, Credinţa ta te-a arătat mai tare ca diamantul. Fără murmur ai răbdat înfricoşătoarele chinuri şi ţi-ai dat sufletul în Mâinile Celui căruia toată zidirea Îi cântă: Aliluia!

Icosul 11

Mare Muceniţă a lui Hristos ajută-mă şi pe mine să mă lepăd de mine şi să mă las în Voia Domnului primind şi pe cele rele, ca şi pe cele bune, având nădejde că ştie Dumnezeu ce e mai de folos pentru mine!

Bucură-te, floare binemirositoare!

Bucură-te, stea cu lumină orbitoare!

Bucură-te, cea de Dumnezeu înţelepţită!

Bucură-te, cea care de dulceţile lumeşti nu te-ai lăsat ademenită!

Bucură-te, cea neatinsă de întinăciunile acestei lumi!

Bucură-te, cea care ai preţuit doar cereştile cununi!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 12

Inimă de mamă ai arătat întotdeauna tuturor celor ce au alergat la tine; nu ne trece cu vederea nici pe noi, cei care căutăm la tine scăpare, ci ajută-ne să cântăm, aşa cum se cuvine, Împăratului cerului şi al pământului: Aliluia!

Icosul 12

Minunatu-s-au odată păgânii de frumuseţea ta fizică; spăimântatu-s-au ei de frumuseţea ta interioară şi biruitu-s-au ei de de Credinţa ta, cea neclintită. Iar acum toţi creştinii îţi cântă:

Bucură-te, floare de o neasemănată frumuseţe!

Bucură-te, chip de blândeţe!

Bucură-te, stea călăuzitoare!

Bucură-te, neclintită Mărturisitoare!

Bucură-te, izbăvitoarea tuturor celor ce aleargă la tine!

Bucură-te, mijlocitoare grabnică pentru toţi cei care se roagă ţie!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Condacul 13 (acest Condac se spune de 3 ori):

O, Sfântă Mare Muceniţă Ketevan, cea care, cu înţelepciune, ai împărăţit peste poporul tău, învăţat-ai să împărăţeşti şi peste patimi şi acum, cu toţi Sfinţii, te veseleşti în veci. Ajută-ne şi pe noi să ne ridicăm din mocirla păcatului şi să ne curăţim haina sufletului, ca să nu-L mai întristăm pe Cel căruia I se cuvine cântarea: Aliluia!

Se zice apoi, din nou, Icosul 1:

Descendentă fiind din familie imperială, tu ai defăimat toate deşertăciunile acestei lumi şi te-ai silit, din toate puterile, să moşteneşti Adevărata Împărăţie, dorind, cu adevărat, Împărăţia Cerurilor.

Bucură-te, sfânt odor răsărit din Georgia!

Bucură-te, sfânt izvor de rugăciuni pentru toată lumea!

Bucură-te, rouă cerească!

Bucură-te, nobilă Împărăteasă!

Bucură-te, ajutor tare pentru toţi cei necăjiţi!

Bucură-te, ocrotitoare pentru toţi cei prigoniţi!

Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

şi Condacul 1:

Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a ales pe tine ca vas ales, de mare cinste, căci, prin virtuţile tale, ai odihnit, cu adevărat, Sfânta Treime. Iar noi, minunându-ne de pilda vieţii tale, cu dragoste îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Ketevan, aleasă Împărăteasă şi Mare Muceniţă a lui Hristos!

Apoi, se spune această Rugăciune:

Sfântă plăcută a lui Dumnezeu, Mare Muceniţă şi Împărăteasă Ketevan, ai milă de noi, cei care ne târâm în noroiul patimilor şi ajută-ne să punem început bun de mântuire, spălându-ne haina sufletului cu lacrimile tainicei pocăinţe! Ajută-ne să înţelegem grozăvia păcatului şi să luptăm, până la sânge, cu orice înclinaţie spre rău! Ajută-ne să-L iubim mai mult pe Domnul şi să nu mai lăsăm nimic să ne despartă de Cel care, de bunăvoie şi cu dragoste, S-a jertfit pentru noi! Roagă-te pentru noi să rămânem nedespărțiți de Hristos, pâmă la sfârșitul vieții, pentru a ne învrednici de bucuria veșnică a mântuirii! Amin!

Şi apoi se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfintei Mari Muceniţe Ketevan, Regina Georgiei şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Sfânta Mare Muceniţă Ketevan, Regina Georgiei

Surse bibliografice:

  1. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/5674/p1at3d79q3k25h4nlji12gq11i3.png;
  2. http://tamarapaint.com/Icons/qween_Ketevan1.jpg;
  3. https://i.pinimg.com/originals/ba/19/20/ba19203381f43a9e9d5709041a6b5c2a.jpg;
  4. https://acoperamantulmaiciidomnului.wordpress.com/2021/08/21/acatistul-sfintei-mari-mucenite-ketevan-regina-georgiei-13-septembrie/

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului “Portărița”

Icoana maicii Domnului “Portărița”

Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ţie, noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apără pe noi toţi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm ţie:

Bucură-te, Portăriţă bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului!


Conform tradiției, Maica Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul și mila lui Dumnezeu față de călugări, atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Muntele Athos va fi un semn al sfârșitului lumii.

Rugăciune la Sfânta Tatiana – Novenă

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița – 12 ianuarie

Se citește nouă zile la rând. Rugăciunea este bine să fie făcută dimineața și trebuie rostită timp de nouă zile. În toată această perioadă, credincioșii trebuie să țină post.


„O, Sfântă Tatiana, fecioară aleasă a Bisericii dreptmăritoare, ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu în mădularele tale cele muceniceşti, fii ocrotitoarea noastră în faţa necazurilor şi a primejdiilor. Tu, Sfântă Muceniţă, mireasă a lui Hristos Dumnezeu, ştiind cuvântul: oricine va voi să-şi scape sufletul său îl va pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va câştiga, nu te-ai temut şi cu bucurie ţi-ai dat viaţa pentru El.

Sfântă Muceniţă Tatiana, aşa cum te-au înconjurat pe tine îngerii, aşa să ne înconjoare şi pe noi mila Domnului cu rugăciunile tale. Aşa cum rănile ţi-au fost tămăduite de Hristos, aşa să ne fie şi nouă tămăduite rănile sufletului prin mijlocirea ta. Ca întăriţi pe piatra credinţei, slavă, cinste şi închinăciune să înălţăm Unuia în Treime Dumnezeul nostru, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!”.

Rugăciunea de Învoială

Dreptul Judecător

Rugăciunea este foarte scurtă, dar extraordinar de puternică atunci când este făcută simultan, de către mai mulți oameni!

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu! Tu ai spus cu preacinstitele Tale buze că atunci când doi sau trei oameni pe pământ se învoiesc să ceară un lucru, va fi dat de către Tatăl cel ceresc, căci unde sunt doi sau trei adunați în numele Tău, acolo ești și Tu în mijlocul lor.

Nemincinoase sunt cuvintele Tale, Doamne, iubirea Ta de oameni este fără de margini, iar îndurarea Ta nu are sfârșit. Noi, robii tăi (spuneți-va numele), ne-am învoit să ne rugăm pentru iertarea de păcate a omenirii, pentru salvarea din mâinile Satanei, pentru umplerea inimilor noastre cu Duh Sfânt și iubire creștinească!

Doamne, nu lasă Diavolul să își ducă planul la bun sfârșit! Iartă-ne și îndură-te de noi și de toți creștinii care te cinstesc și te slăvesc! Lasă-ne, Doamne, creștinismul pe pământ, lasă-ne Sfintele Tale Taine, lasă-ne cerul senin și bucuria iubirii Tale! Ne rugăm și pentru toți Sfinții Părinți și pustnici, din oricare loc al lumii, care mai țin, cu rugăciunea lor puternică, Mila Ta pentru noi!

Iartă-ne, Doamne, te rugăm din toată inima! Ajută-ne, Doamne, în toate faptele noastre săvârșite astăzi, ori pe care le vom săvârși mâine și în orice zi pentru Tine, însă nu cum voim noi, ci cum vrei Tu. Fie voia Ta, Doamne! În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Rugăciune la început de an bisericesc – 1 Septembrie

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Izvorul vieții și al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută și nevăzută, Care ai pus vremile și anii întru a Ta stăpânire și îndreptezi toate cu iconomia Ta cea cerească și întru tot bună, mulțumim Ție pentru îndurările minunate pe care le-ai făcut asupra noastră în toată vremea trecută a vieții noastre și Te rugăm, întru tot Îndurate Doamne: binecuvântează cununa anului ce a sosit cu bunătatea Ta și păzește pe binecredincioșii creștini români de pretutindeni, pe păstorii și învățătorii noștri; înmulțește zilele vieții noastre întru sănătate deplină sufletească și trupească și ne dăruiește sporire în toate faptele cele bune.

Dăruiește de sus bunătățile Tale întregului Tău popor: sănătate și mântuire și întru toate bună sporire. Sfântă Biserica Ta, țara noastră cu toate orașele și satele, izbăvește-le de toată reaua întâmplare, dăruindu-ne tuturor pace fără de tulburare.

Răzvrătirile eresurilor strică-le cu puterea Ta, iar pe noi întărește-ne, Doamne, întru iubirea Cea către Tine și întreolaltă, ca să ne învrednicim cu inimă curată totdeauna a aduce mulțumire Ție, Părintelui Celui fără de început și Unuia Născut Fiului Tău și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, Dumnezeului Celui slăvit întru o ființă, și a cânta preasfântului Tău nume: Slavă Ție, Dumnezeului și Binefăcătorului nostru, în vecii vecilor! Amin.

Sursă: https://patermihail.wordpress.com/

Rugăciune puternică către toți Sfinții, pentru mijlocire grabnică înaintea lui Dumnezeu

28/11/2017

Rugăciune către toți Sfinții, pentru mijlocire la Judecata de Apoi


Cine nu va plânge pentru mine, care pentru o desfătare măruntă am disprețuit Împărăția Cerurilor, nesocotind focul cel nesfârșit? Dedându-mă patimilor, mi-am pierdut vrednicia sufletului și m-am făcut asemenea dobitoacelor necuvântătoare.

Mă odihneam oarecând, îmbogățit cu dumnezeieștile dăruiri, iar acum am îndrăgit sărăcia patimilor. M-am înstrăinat de virtuți, plecând în țara cea depărtată a patimilor. Sunt mai mult mort decât viu, și mică este fărâma de viață rămasă în mine.

După ce m-am făcut astfel de bunăvoie, nici ochii nu mai pot să mi-i înalț către Domnul Cel Milostiv. Plângeți, Cuvioșilor și Drepților, pentru mine, cel cuprins de patimi și de păcate. Plângeți, nevoitori ai înfrânării, pentru mine, lacomul cu pântecele și iubitorul de desfătări.

Plângeți, cei milostivi și îngăduitori, pentru mine, cel nemilostiv și amărâtor.

Plângeți, cei ce ați plăcut înaintea lui Dumnezeu, pentru mine, cel ce am făcut placul oamenilor.

Plângeți, cei ce ați dobândit blândețe, pentru mine, cel mânios.

Plângeți, cei smerit cugetători, pentru mine, cel semeț și trufaș.

Plângeți, cei ce ați dobândit neagonisire apostolească, pentru mine, împătimitul de cele materiale și împovăratul de lăcomia averilor.

Plângeți, cei ce ați iubit plânsul și ați urât râsul, pentru mine, cel ce am iubit râsul și am urât plânsul.

Plângeți, cei ce păstrați în cuget Judecata de după moarte, pentru mine, care zic că îmi aduc aminte de Judecată, dar ale cărui fapte arată cu totul alta.

Rugați-vă, Sfinții lui Dumnezeu, pentru sufletul înviforat de toate felurile de patimi: cu ce puteți, ajutați-mi, Sfinții lui Dumnezeu!

Știu că dacă Îl veți ruga pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, din marea bunătății Lui vi se va dărui vouă totul – și după cum El este iubitor de oameni, așa și voi, cei rugați de mine păcătosul, nu treceți ruga mea cu vederea, fiindcă singur n-am îndrăznire, din pricina mulțimii păcatelor.

Lucrul vostru, Sfinților, este să mijlociți pentru păcătoși; al lui Dumnezeu este să-i miluiască pe cei deznădăjduiți.

Rugați-L dar, Sfinții lui Dumnezeu, pe Împărat pentru rob; rugați-L pe Păstor pentru oaie; rugați Viața pentru cel mort, ca să trimită mână de ajutor și să întărească smerit sufletul meu în neputințele lui.
***
Cum va arăta păcătosul la Judecata de Apoi?

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor. Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în ziua Învierii obşteşti!
Aruncaţi-vă privirile asupra orişicărei grădini veţi voi: într-însa, cu sosirea primăverii, totul s-a înnoit, înfloreşte şi miroase frumos; iar unele ramuri şi unii arbori care, în timpul iernii nu şi-au păstrat viaţa lăuntrică, acum sunt goi, uscaţi, morţi şi întunecă cu prezenţa lor strălucirea celorlalţi arbori.

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor.

Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în ziua Învierii obşteşti! Şi el, în mijlocul schimbării şi prefacerilor necontenite ale materiei, va rămâne întreg, deoarece firea omenească este nepieritoare şi nemuritoare. Însă păcătosul va fi asemenea arborelui uscat sau mort. Când, pe pământul cel nou, sub noul cer, totul va învia şi se va lumina, el se va arăta mort cu duhul, urât cu trupul şi va avea soarta arborelui uscat.

Nici un grădinar nu suferă multă vreme ca grădina sa să fie sluţită – primăvara mai ales – de pomii cei uscaţi, apoi cu atât mai vârtos Grădinarul cel ceresc nu va îngădui ca păcătoşii, prin prezenţa lor, să stâlcească Raiul desfătării celei veşnice! Şi El va porunci să se adune pomii şi ramurile uscate şi să fie aruncate în focul cel veşnic. Zicem veşnic, căci sub cerul cel nou şi pe pământul cel nou toate vor fi veşnice.

Cum şi prin ce putem înlătura de la noi această grozavă soartă? Vădit lucru că nu prin curăţia şi sfinţenia noastră, căci unde este omul care să nu greşească? Atunci prin ce? Prin credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, prin ale Cărui daruri se acoperă toate nedreptăţile noastre şi prin al Cărui Sânge se spală toate păcatele noastre! Prin căinţă sinceră pentru păcatele noastre, unită cu părăsirea tuturor deprinderilor noastre rele şi a tuturor faptelor întunericului! Prin răsplătirea după putinţă a nelegiuirilor şi strâmbătăţilor noastre cu fapte bune izvorâte din dragoste şi smerenie! Iată drumul ce duce la pământul cel nou şi sub cerul cel nou! Alt drum nu mai este şi nici nu poate să mai fie.
Surse: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sfântului Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David; Sfântul Inochentie al Odessei, Înţelepciunea dumnezeiască şi rosturile naturii.

Dulcea rugăciune care a izvorât din inima părintelui Sofronie către Îngerul Păzitor

Îngere a lui Dumnezeu, păzitorul meu cel Sfânt, viața mea păstrează în frica lui Hristos Dumnezeu; mintea mi-o întărește în calea cea adevărată și întru dragostea celor de sus îmi rănește sufletul, ca de tine călăuzindu-mă să primesc de la Hristos Dumnezeu mare milă.

Rugăciunea soţilor care nu au copii

Binecuvântat ești Tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele Tău cel sfânt şi slăvit întru toţi vecii! Să Te binecuvânteze pe Tine cerurile şi toate făpturile Tale! Tu ai făcut pe Adam şi Tu ai făcut pe Eva, femeia lui, pentru a-i fi ajutor şi sprijin, şi din ei s-a născut neamul omenesc. Tu ai zis: „Nu este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui”. Şi acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe femeia mea, ci o fac cu inima curată. Binevoieşte de a avea mila de ea şi de mine şi a ne duce împreună până la bătrâneţe!”, s-a rugat Ţie Tobie, iar Tu i-ai umplut casa de binecuvântare şi i-ai dăruit copii ca răspuns la cererile sale. Doamne, pustii sunt casele fără copii, şi triste inimile soţilor care nu au urmaşi. Chiar dacă nu avem credinţa drepţilor, care pentru rugăciunile lor s-au învrednicit să aiba copii, pentru mila Ta cea nemăsurată nu ne lăsa, Atotputernice Doamne, ci vezi suspinul inimilor noastre. Umple-ne casa de bucuria pe care o aduc copiii, iar pe noi întăreşte-ne ca să îi creştem pe ei cu dragoste şi înţelepciune în dreapta credinţă, spre slava Numelui Tau şi a Sfintei Tale Biserici.  Amin !

Rugăciunea soţilor care nu pot avea copii către Maica Domnului

O, Preasfântă Fecioară, Care străluceşti prin curăţie Cerească, Ajutătoare bună a lumii, dintru Tine a strălucit Soarele Dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru! Te fericim şi Te proslăvim, că Tu eşti Cortul Lui Dumnezeu şi prin Tine S-a sălăşluit între noi, ca să fim poporul Lui! Tu eşti Uşa Cerească prin care iar ni s-au deschis uşile Raiului! Tu eşti Scară Cerească prin care Dumnezeu S-a pogorât pe Pământ! Cu focul rugăciunii Tale să arzi focul patimilor noastre, ca să ne izbăvim de focul cel veşnic al gheenei! Dăruieşte-ne şi nouă, Preacurată, precum lui Simeon, să purtăm neosândiţi în inimile noastre, pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, să fim părtaşi pururea Preacuratului Său Trup şi Sânge! Ajută-ne să ne păzim în frica Lui Dumnezeu şi să nu întinăm Biserica trupului nostru! Maica Lui Dumnezeu, Întâmpinând totdeauna pe Fiul Tău în inimile şi în sufletele noastre, să ne învrednicim prin rugăciunile Tale să dobândim şi acea Întâmpinare a Domnului nostru, împreună cu Sfinţii, ca să-L slăvim şi să-L cântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Rugăciunea soţilor care nu pot avea copii către Sfântul Efrem cel Nou

O, Sfinte Efrem, grabnic ajutătorule al celor ce se roagă ţie, primind puţina noastră rugăciune, vino în ajutorul nostru. Întristată este inima noastră că nu ne-am învrednicit a aduce pe lume copii. Mare este darul naşterii de prunci şi mult se bucură părinţii de copiii lor! Dar, din pricina păcatelor noastre, noi suntem lipsiţi de această bucurie. Ştim că multe femei care erau apăsate de felurite boli, şi cărora doctorii le spuseseră că pântecele lor va rămâne neroditor, s-au rugat ţie şi au primit ceea ce ceruseră.

Cine poate spune veselia lor, când au văzut pruncii veniţi pe lume, după rugăciuni fără număr? Sau cine poate spune veselia bărbaţilor care, deşi aflaseră de la doctori că nu vor putea avea copii, au crezut mai mult în ajutorul tău, decât în ştiinţa acelora? Şi noi credem că ne poţi ajuta, chiar dacă răbdarea nostră s-a împuţinat şi credinţa noastră este puţină.

„Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără lapte”, le-a blestemat proorocul Osea pe femeile israeliţilor care au părăsit legea lui Dumnezeu.

Ocroteşte-ne, sfinte, să nu cadă şi peste noi pedeapsa dumnezeiască, ci, ştiindu-ne păcatele, învaţă-ne să ne pocăim sufletele prin pocăinţă. Roagă-te pentru noi, Sfinte Efrem, ca îndreptându-ne viaţa, să primim şi bucuria de a avea copii.

Şi dacă îi vom avea, să îi creştem în dreapta credinţă, fiindu-le pildă de vieţuire creştinească. Iar dacă, din pricini neştiute de noi, Dumnezeu ne va lăsa lipsiţi de acest dar, roagă-te să mergem pe calea rugăciunii, pe calea cea îngustă care duce în Împărăţia Cerurilor.

Întăreşte-ne Sfinte Efrem, ca în viaţă să nu căutăm voia noastră, ci voia dumnezeiască şi în tot locul să-I aducem laudă lui Dumnezeu Celui iubitor de oameni, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugă pentru copii

Doamne, te-aș ruga frumos, să privești o clipă-n jos,

s-asculți ruga mea fierbinte dintr-un suflet de părinte,

ruga mea pentru copii, din adâncul inimii!

Tu m-ai ajutat mereu când în viață mi-a fost greu,

când viața m-a-ngenunchiat, Tu de jos m-ai ridicat

și mi-ai dat, Doamne, putere să înving orice durere!

Nici acum nu mă lăsa, și ascultă ruga mea:

Ține-i, Doamne, sănătoși, pe copiii mei frumoși,

dă-le Tu o bună soartă și în grija Ta îi poartă!

Te rog, Doamne, nu-i lăsa, s-apuce pe calea rea!

Când greșesc, Tu îi întoarce, dă-le liniște și pace!

Dă-le, Doamne, gânduri bune și un strop de-nțelepciune,

dă-le dragoste curată și o minte luminată,

dă-le tot ce au nevoie să-mplinească a Ta Voie,

pe Tine să Te iubească și mereu să-Ți mulțumeascã

pentru tot și pentru toate, pentru multa-ți bunătate!

Fără Tine pot să zic, noi n-am fi, Doamne, nimic,

dar cu Tine lângă noi, biruim orice nevoi!

Măicuța Sfântă de-ar vrea, să-i acopere și ea,

cu Sfânt Acoperământul ei și pe copilașii mei!

Câte zile voi avea pentru ei mă voi ruga!

Ține-i, Doamne, lângă Tine să le fie-n viață bine!

De-mi mai dai zile sau nu, o știi, Doamne, numai Tu,

dar de-i știu în paza Ta, poți oricând a mă chema!

Ruga mea cea părintească, fă-o, Doamne, să rodeascã!

Doar atunci când va rodi, liniștitã pot muri!

Asta-i, Doamne, ruga mea, împlinește-o de vei vrea,

ruga mea pentru copii, din adâncul inimii!

AMIN.

Pravila de rugăciune „Bogorodișnaia” (Născătoarea de Dumnezeu)

«Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre».

 Această pravilă a fost dată de Maica Domnului însăşi în veacul al VII-lea şi odinioară era săvârşită de către toţi creştinii. Mai pe urmă însă a fost dată uitării. Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acestă pravilă. În chilia lui s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau acestă pravilă. Citirea de 150 de ori a rugăciunii „Bogorodișnaia” îi aduce creştinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui şi cât de eficient este ajutorul acordat de Ea; în cele mai dificile împrejurări şi cu totul pe neaşteptate Ea ne-a întins mâna Sa izbăvitotoare…

Citirea de 150 de ori a rugăciunii « Bogorodișnaia» îndepărteaza mânia lui Dumnezeu și chiar verdictul judecătorului.

Cunoscător-de-inimi este amânat. O, ce mare îndrăzneală! «Bogorodișnaia» din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridică; cu acesta rugăciune nicicând nu vom pieri, în foc nu vom arde, cei tulburați sufletește ne vom tămădui, cei întinați cu păcatele ne vom curăți, cei omorâți de patimi vom învia și vom cânta cu bucurie : «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te !»

 La începutul acestei pravile se citesc rugăciunile:

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer așa și pre pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșitilor noștri. Și nu ne duce pre noi în ispită ci ne izbăveste de cel viclean.»

«Ușa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.»

Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc… «Mântuiește, Doamne, pre părintele meu duhovnicesc (numele) și pre toți fiii lui duhovnicești și pre frații noștri întru Hristos și pre toate rudeniile cele după duh și după trup, întărește-i, apară-i și miluiește-i, da-le mângâiere în scârbe și vindecare de boale. Doamne ! Trimite-i lui harul Sfântului Duh și pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viață și să ne mântuim sufletele noastre. Amin!»

«Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre».

 Apoi, după fiecare 10 rugăciuni citim

« Ușa milostivirii »

«Ușa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.»

După care ne rugăm la Maică Domnului după trebuințele fiecăruia cu cuvintele noastre, adăugând următoarele cereri:

 După primele 10 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește și păzește pre toți creștinii dreptmăritori, sporește-le credință și pocăință, iar pre cei adormiți odihnește-i în veșnică slavă a Domnului nostru”.

 După 20 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciți și căzuți robi ai Tăi ( numele).”

 După 30 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-l și păzește-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) și cu sfintele rugăciunile lui miluiește-mă pre mine, păcătosul.”

 După 40 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potolește întristările noastre și trimite mângâiere celor scârbiți și bolnavi robi ai Tăi (numele).”

 După 50 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de ispite și de tot răul și năpăstuirile.”

 După 60 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârsesc toate lucrările mele întru slavă lui Dumnezeu spre folosul celor apropiați.”

După 70 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzește-mă de tot răul și acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.”

 După 80 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, inviaza sufletul meu și dăruiește-mi rugăciune statornică, către Ține.”

 După 90 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău și a Stăpânului nostru, că să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și osârdnice.”

 După 100 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, îndupleca-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiasca pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele și să mântuiască păcătosul meu suflet.”

 După 110 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întărește-mă cu credință și luminează ochii mei întunecați cu păcatele.”

 După 120 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de gânduri deșarte și dăruiește-mi cuget și inima avântate spre mântuire.”

 După 130 rugăciuni ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă și sănătate trupească.”

 După 140 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruiește-mi sfârșit pașnic și netulburat și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare.”

 După 150 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să-mi fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit și protectoare puternică, nu mă respinge pre mine, păcătosul și nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci Tu ești nădejdea creștinilor și adăpostirea păcătoșilor.”

La sfarsitul Pravilei de rugaciune rostim :

«Cuvine-Se cu adevărat să Te fericim pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.»

Slavă Tatalui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și  în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieste !  ( de trei ori)

 Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă de Dumnezeu Născătoare Fecioara, acoperă-mă și mă păzește pre mine, robul Tău, de toată răutatea sufletului și a trupului și de tot vrăjmașul cel nevăzut și văzut.

«Bucură-Te, Ceea ce ești cu har dăruită, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvântată ești Tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre.»

Bucură-Te și Te veselește, Născătoare de Dumnezeu Fecioara și Te roagă pentru robul Tău. Doamna și Stăpână a îngerilor și Maică a creștinilor, ajută-mi mie robului Tău. O, Marie, cu totul fără de prihană, bucură-Te Mireasă nenuntită. Bucură-Te, bucuria celor necăjiți și mângâierea celor scârbiți, Bucură-Te hrana celor flămânzi și limanul celor înviforați. Bucură-Te, Cea mai sfânta decât sfinții și decât toată zidirea mai cinstită. Bucură-Te, sfințenia Tatălui, lăcașul Fiului și umbrirea Duhului Sfânt. Bucură-Te, palatul de lumină al lui Hristos Dumnezeului nostru, Împăratul tuturor. Bucură-te, lauda creștinilor și ajutătoarea cea gata a celor ce Te cheamă pre Tine.

Preasfântă Stăpână mea, păzește-mă sub acoperământul Tău, căci în preacuratele Tale mâini îmi pun duhul meu. Fii ajutătoare și acoperământ sufletului meu în ziua cea înfricoșătoare a judecății și roagă-Te pentru mine, nevrednicul, să intru curat și limpezit în rai. Să nu mă lepezi, Doamna mea, pre mine, robul Tău, ci ajută-mi mie și dă-mi împlinirea cererii. Izbăvește-mă de toată primejdia, bântuială, nevoia și neputință și dăruiește-mi pocăință mai înainte de sfârșit. Că prin mijlocirea și ajutorul Tău, mântuindu-mă în viață această de acum de tot vrăjmașul văzut și nevăzut, umblând cu plăcere de Dumnezeu în voia iubitului Tău Fiu și Dumnezeului nostru, iar la ziua cea înfricoșătoare a judecății izbavindu-mă de veșnică și grozavă muncă, să mă închin, să mulțumesc și să slăvesc întru tot sfânt numele Tău in vecii vecilor. Amin!

Bucura-Te, Cea  plina de har !

Bucura-Te, Ceea ce esti preafericita !

Bucura-Te, Cea preabinecuvantata !

Domnul este cu Tine !

Această pravilă se face în mănăstirea din Diveevo a Sfântului Serafim de Sarov în fiecare seara, la ora 21, la procesiunea de pe Kanafka (Drumul Maicii Domnului, care înconjură mănăstirea).


Cartea o găsiți online (click aici…) 

Rugăciunea a doua către Maica Domnului

Bucură-Te, Comoara tuturor darurilor duhovniceşti, Floarea Cea bineînmiresmată din mijlocul Raiului, Adierea Cea tainică a miresmei curăţiei, Împodobitoarea creştinilor cu daruri preaslăvite, Cununa tuturor virtuţilor îngereşti, Muntele Cel sfânt întru Care S-a ascuns Înălţimea doririlor, Norul Cel purtător de lumină Care curăţeşte sufletele noastre cu picăturile rugăciunii, Masa Cea cerească a darurilor Înţelepciunii, Cărarea Cea cerească a alergătorilor spre limanul mântuirii, Lauda Cea neîncetată a glasurilor îngereşti, Podul împăcării lumii cu Dumnezeu, Pecetluirea testamentului mântuirii prin cuvânt smerit, Suirea minţii noastre în norii tainelor cereşti, Odihna celor istoviţi de întristare, Poarta Cea cerească prin Care intrăm în Împărăţia Vieţii, Pământul din Care a răsărit Spicul mântuirii, Oglinda bogăţiilor cereşti ale Înţelepciunii, Împărăteasa Cea prealăudată a cetelor îngereşti, Strălucirea curăţiei Cea mai presus de minte îngerească, cu totul fiind eu nepriceput întru cuvânt, mă înspăimântez de îndrăzneala mea de a-Ţi culege laude Ţie, Celei Ce prin naşterea Ta ai dezlegat blestemul Evei, sădind pe pământ pe Floarea Cea neculeasă de mână omenească şi smulgând rădăcinile răutăţii din pământul inimilor cu ridicarea mâinilor Tale la rugăciune.

Dar ca unul ce am trebuinţă de mijlocirea Ta către Domnul, îndrăznesc a mă apropia de Tine, aducându-Ţi firava făclie a sărăcăciosului meu cuvânt.

Ca O Blândă şi Milostivă Cercetătoare a celor necăjiţi, caută cu îngăduinţă şi spre mine, Stăpâna mea, şi îndreptează-mi gândurile mele pe cărarea pocăinţei.

Risipeşte cursele vrăjmaşilor nevăzuţi, întâmpinându-mă pe calea nevoinţei cu blândeţe şi insuflând gândului meu dorirea celor dumnezeieşti.

Ridică mintea mea cea stricată prin păcat la vederea răsplătirii celor ce bine s-au nevoit şi aprinde sufletul meu cu focul râvnei ca să încep a lucra faptele pocăinţei.

Ce răspuns voi da înaintea Dreptului Judecător, cum voi deschide gura ca să mărturisesc mulţimea păcatelor mele ? Căci iată şi mintea mea se arată neputincioasă în a cuprinde toate răutăţile pe care cu covârşire şi peste măsură le-am săvârşit.

Spurcatu-mi-am trupul şi sufletul cu mulţimea păcatelor şi am ajuns ca o casă surpată de năvala ispitelor.

Cu mânia cea dobitocească am întrecut fiarele cele necuvântătoare, vădind lipsa oricărui simţământ de dragoste din inima mea. Că nici animalele nu se pornesc cu răutate asupra celor ce le-au născut, iar eu încă şi minte având dată de la Ziditorul am întrecut în răutate şi necuvântătoarele.

În toată vremea m-am aflat cârtind împotriva greutăţii ascultărilor încredinţate şi, cu ură şi cu furtuna grăirii de rău, m-am năpustit asupra celor nevinovaţi, deci cum voi scăpa de osânda Ziditorului, eu, cel vinovat ?

În groapa lenevirii zăcând eu, cu prefăcuta neputinţă a trupului, m-am făcut nepăsător şi nebăgător de seamă la datoriile mele. În somnul păcatului mă aflu de prea mult timp, dar nici nu gândesc să mă trezesc vreodată, neîncetat întinându-mi haina sufletului cu noi păcate.

Apăsările bolilor nu le pot suferi, dar cu dulceaţa patimilor trupeşti însumi m-am otrăvit, eu, desfrânatul. Nu aflu cuvânt a mărturisi grozăvia faptelor mele celor rele, deci roagă-L pe Cuvântul Dumnezeu ca să scrie în cartea minţii mele cuvânt spre mărturisirea păcatului meu, ca fără de ruşine să mărturisesc alunecarea mea.

Mintea mea, ce s-a făcut sălaş a toată necurăţia gândurilor rele, întinând şi smeritele gânduri ale rugăciunii, o curăţeşte cu îndurarea Ta, Stăpână, şi de groaza focului celui veşnic mă izbăveşte, apucându-mă cu mâna Ta cea tare din mâna iadului.

Iată, Ceea Ce, ca şi Fiul Tău, nu voieşti moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu, nu mă lăsa pe mine, cel ce nicioadată nu am făcut voia cea dumnezeiască, ci m-am aflat totdeauna pe cărarea pierzării.

Dă-mi cu darul Tău a pune începutul cel bun al pocăinţei, ca prin roua nevoinţei duhovniceşti să sting focul cel veşnic gătit mie pentru mulţimea păcatelor.

Risipeşte norii întristării şi cu lumina nădejdii de mântuire scoate-mă din întunericul patimilor mele.

Îngrădeşte toate părţile lumii cu rugăciunea Ta şi totdeauna sfarmă cursele vrăjmaşilor noştri nevăzuţi, ca sub acoperământul milei Tale să trecem pustiul acestei vieţi pământeşti şi să ajungem în lăcaşurile Împărăţiei, mărindu-Te pe Tine şi aducând veşnică închinăciune, laudă şi cinste Treimii, Celei de o fiinţă şi nedespărţite, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Maica Domnului

Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, com. Frâncești, Vâlcea

Bucură-Te, Icoana vieţuirii îngereşti mai presus de minte, Lauda cea plină de bucurie a fecioarelor, Raiul cel înţelegător al tainelor Treimii, Raza Cea cerească a Soarelui înţelepciunii, Carte purtătoare a slovelor nemuririi, Râul bucuriei dumnezeieşti, Pecetea nestricată a înţelepciunii, Oglinda cerească întru care contemplăm darurile Duhului, Porumbiţă dulce grăitoare a gândurilor rugăciunii, Cămara cea cerească a Luminii, Cartea cea nescrisă de mână omenească, Făclia cea nestinsă a rugăciunii, Via cea bine roditoare a virtuţilor, Cununa cântărilor dumnezeieşti, Muntele cel preaslăvit al înţelepciunii, Marea cea nesecată a milostivirii, Testamentul cel nestricat al iubirii Cuvântului, Limanul doririlor duhovniceşti, Adierea cea tainică a curăţiei, Podoaba cea strălucită a îngerilor, Raiule al bucuriei celei veşnice, caută cu milostivire spre robii Tăi, cei ce pururea sunt chinuiţi de săgeţile patimilor.

Sufletul meu este pustiit de pocăinţă şi zac nemângâiat în pământul răutăţilor mele, dar, ca O Milostivă, vino în întâmpinarea mea şi cu darul Tău dă-mi tânguirea umilinţei.

Pe mine, cel ce m-am făcut vas a toată patima, curăţeşte-mă, Vasule al milostivirii, turnând picăturile rugăciunilor Tale şi untdelemnul înţelepciunii celei de sus.

Cu ce mulţumiri vom împodobi chipul rugăciunii către Tine ? Căci cu adevărat ai luat de la Eva vălul întristării prin bucuria naşterii Fiului Tău şi binecuvântare ai înflorit tuturor, prin stricarea blestemului morţii.

La Adormirea Ta de la marginile lumii ai adunat pe ucenicii cei iubiţi ai Fiului Tău, zugrăvind mai înainte icoana cea tăinuită în Biserica lui Hristos în care noii ucenici ai Săi aveau să Te înconjoare cu evlavie şi cu tămâia rugăciunii.

Pe noi, cei din urmă şi cei mai nevrednici dintre ucenicii Cuvântului, nu ne părăsi, nu-Ţi întoarce faţa cea milostivă dinspre noi, deşi Te supărăm în fiecare ceas prin slujirea faptelor morţii.

Cu toiagul înţelepciunii Tale povăţuieşte-ne la adevărul poruncilor Fiului Tău şi pe calea ascultării îndreptează paşii noştri, ca să nu fim răpiţi de lupii cei înţelegători din staulul Bisericii.

Ca Una Ce înconjori toată lumea, jertfindu-Te pentru noi în focul rugăciunii nemistuite, ca să aflăm iertarea Domnului, primeşte mulţumirile noastre, ale celor ce pururea Te mâhnim cu neîndreptarea noastră.

Făcutu-ne-am robi patimilor celor osânditoare şi când fulgerul mâniei este slobozit asupra noastră alergăm la acoperământul Tău ocrotitor, dar nu luăm în minte mâhnirea pricinuită Ţie, prin stăruinţa noastră în nepocăinţă.

Deci, mai vârtos decât slobozirea din necazuri cere pentru noi ajungere la limanul pocăinţei, ca să ne învrednicim a aduce Stăpânului roadele faptelor bune spre mântuire veşnică.

Păzeşte Biserica lui Hristos de săgeţile cele multe ale ereziilor şi turma Lui o îndreptează la limanul poruncilor dumnezeieşti.

Cu darul Tău dă-ne să punem începutul cel bun al pocăinţei, depărtându-ne de pricinile patimilor cele rele şi începând a sluji întru smerenie şi cu pocăinţă celui Ce ne-a chemat prin Tine la limanul desăvârşirii, căci Aceluia I Se cuvine toată slava şi închinăciunea, iar Ţie mulţumire neîncetată totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos pentru fericirea şi bunăstarea copiilor

Doamne Iisuse Hristoase! Fie mila Ta asupra copiilor mei (numele), păzeşte-i pe ei sub acoperământul Tău, ocroteşte-i de toată pofta, depărtează de la ei pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul, deschide-le urechile şi ochii inimii, dăruieşte umilinţă şi smerenie inimilor lor. Doamne!

Cu toţii suntem zidirea Ta: îndură-Te de copiii mei (numele) şi întoarce-i pe drumul cel bun.

Mântuieşte-i, Doamne, şi miluieşte-i pe copiii mei (numele) şi luminează-le mintea cu lumina înţelegerii Evangheliei Tale, povăţuieşte-i în calea poruncilor Tale şi învaţă-i, Mântuitorule, să facă voia Ta, că Tu eşti Domnul nostru și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

“Avem nevoie să ne punem copiii înaintea lui Dumnezeu. El i-a făcut. El îi cunoaşte. El îi iubeşte de milioane de ori mai tare decât ne putem noi închipui.

Uneori, citim versetele 38-39 din capitolul 8 al Epistolei către Romani ca şi cum s-ar referi doar la noi. Uităm că şi pe copiii noştri îi iubeşte tot la fel.

Noi ţinem aceste daruri – copiii noştri, pe care Dumnezeu îi iubeşte atât de mult – şi credem că îi deţinem. Pentru că, de fapt, ne purtăm faţă de ei ca şi cum ar fi proprietăţile noastre.

Deseori, gândim că rolul primordial al unui părinte este protejarea copilului. Cu siguranţă, face parte din îndatoririle noastre să avem grijă de proprii copii şi să prevenim răul, atunci când este posibil.

Orice decizie pe care o luăm în locul copiilor este una pe care ei nu şi-o pot asuma.

Şi mai avem un sprijin, ca părinţi. Maica Domnului, care întotdeauna se roagă pentru toată lumea, va călăuzi cu rugăciunile sale puternice, rugăciunile noastre slabe şi fără nădejde către faţa lui Dumnezeu.

Să o rugăm pe ea să ne ajute să punem înaintea lui Dumnezeu copiii, pe care El Însuşi ni i-a dăruit“

 Rugați-vă împreună cu noi: www.locurisacre.ro

 Canal youtube Rugăciuni Creștine – Locuri Sacre https://www.youtube.com/channel/UCagmQnj4ovjFD5S4f0ldsdw

Roagă-te zilnic!  Rugăciunea este de mare ajutor pentru o viață tihnită. Nu uita că în zilele de post rugăciunile sunt mult mai puternice. Vă puteți ruga atât pentru voi dar și pentru cei din familie și prieteni. 

Nu uita că cel mai potrivit ar fi să discuți și cu duhovnicul tău și să îi ceri sfatul ca să îți călăuzească pașii în depășirea acestor momente grele.

Doamne ajută!

Sursa:  www.locurisacre.ro

Acatistul Sfintei Cruci

Ascultă Acatistul Sfintei Cruci aici.

Troparul Sfintei Cruci

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește poporul Tău.

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2:

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2:

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:
Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;
Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;
Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;
Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;
Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;
Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;
Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;
Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;
Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o: înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;
Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;
Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;
Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;
Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;
Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;
Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;
Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;
Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;
Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;
Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4:

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;
Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;
Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;
Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;
Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;
Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;
Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;
Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;
Bucură-te, prin care a răsărit Darul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:
Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;
Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;
Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;
Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;
Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;
Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;
Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;
Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;
Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;
Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;
Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;
Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6:

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:
Bucură-te, învierea celor omorâți;
Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;
Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;
Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;
Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;
Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;
Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;
Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;
Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;
Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;
Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7:

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;
Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;
Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;
Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;
Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, apărare tare a cetății;
Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;
Bucură-te, a greșiților osândire;
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8:

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8:

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii;
Bucură-te, semnul călătorilor;
Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc;
Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător;
Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;
Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus;
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;
Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;
Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;
Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite;
Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9:

Acăzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9:

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm:
Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;
Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori;
Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori;
Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos;
Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești;
Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o;
Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis;
Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită;
Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;
Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10:

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta:
Bucură-te, temeiul dreptei credințe;
Bucură-te, biruința creștinilor;
Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;
Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;
Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit;
Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;
Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;
Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;
Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;
Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm;
Bucură-te, că strigând ție glăsuim;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11:

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea:
Bucură-te, luminătorul ce te arăți celor ce sunt întru întuneric;
Bucură-te, stea care luminezi lumea;
Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos;
Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși;
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;
Bucură-te, că ai risipit templele idolilor;
Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat;
Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit;
Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;
Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit;
Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare;
Bucură-te, sfântă privire a sfinților;
Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților;
Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos;
Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori;
Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți;
Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului;
Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;
Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;
Bucură-te, izgonirea agarienilor;
Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;
Bucură-te, veselia sufletului meu;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13:

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)


Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer… și Condacul întâi: O, de trei ori fericită…

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

După aceea se citește această

Rugăciune către Domnul Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta.

Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului. Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică. Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.