Rugăciune puternică către toți Sfinții, pentru mijlocire grabnică înaintea lui Dumnezeu

28/11/2017

Rugăciune către toți Sfinții, pentru mijlocire la Judecata de Apoi


Cine nu va plânge pentru mine, care pentru o desfătare măruntă am disprețuit Împărăția Cerurilor, nesocotind focul cel nesfârșit? Dedându-mă patimilor, mi-am pierdut vrednicia sufletului și m-am făcut asemenea dobitoacelor necuvântătoare.

Mă odihneam oarecând, îmbogățit cu dumnezeieștile dăruiri, iar acum am îndrăgit sărăcia patimilor. M-am înstrăinat de virtuți, plecând în țara cea depărtată a patimilor. Sunt mai mult mort decât viu, și mică este fărâma de viață rămasă în mine.

După ce m-am făcut astfel de bunăvoie, nici ochii nu mai pot să mi-i înalț către Domnul Cel Milostiv. Plângeți, Cuvioșilor și Drepților, pentru mine, cel cuprins de patimi și de păcate. Plângeți, nevoitori ai înfrânării, pentru mine, lacomul cu pântecele și iubitorul de desfătări.

Plângeți, cei milostivi și îngăduitori, pentru mine, cel nemilostiv și amărâtor.

Plângeți, cei ce ați plăcut înaintea lui Dumnezeu, pentru mine, cel ce am făcut placul oamenilor.

Plângeți, cei ce ați dobândit blândețe, pentru mine, cel mânios.

Plângeți, cei smerit cugetători, pentru mine, cel semeț și trufaș.

Plângeți, cei ce ați dobândit neagonisire apostolească, pentru mine, împătimitul de cele materiale și împovăratul de lăcomia averilor.

Plângeți, cei ce ați iubit plânsul și ați urât râsul, pentru mine, cel ce am iubit râsul și am urât plânsul.

Plângeți, cei ce păstrați în cuget Judecata de după moarte, pentru mine, care zic că îmi aduc aminte de Judecată, dar ale cărui fapte arată cu totul alta.

Rugați-vă, Sfinții lui Dumnezeu, pentru sufletul înviforat de toate felurile de patimi: cu ce puteți, ajutați-mi, Sfinții lui Dumnezeu!

Știu că dacă Îl veți ruga pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, din marea bunătății Lui vi se va dărui vouă totul – și după cum El este iubitor de oameni, așa și voi, cei rugați de mine păcătosul, nu treceți ruga mea cu vederea, fiindcă singur n-am îndrăznire, din pricina mulțimii păcatelor.

Lucrul vostru, Sfinților, este să mijlociți pentru păcătoși; al lui Dumnezeu este să-i miluiască pe cei deznădăjduiți.

Rugați-L dar, Sfinții lui Dumnezeu, pe Împărat pentru rob; rugați-L pe Păstor pentru oaie; rugați Viața pentru cel mort, ca să trimită mână de ajutor și să întărească smerit sufletul meu în neputințele lui.
***
Cum va arăta păcătosul la Judecata de Apoi?

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor. Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în ziua Învierii obşteşti!
Aruncaţi-vă privirile asupra orişicărei grădini veţi voi: într-însa, cu sosirea primăverii, totul s-a înnoit, înfloreşte şi miroase frumos; iar unele ramuri şi unii arbori care, în timpul iernii nu şi-au păstrat viaţa lăuntrică, acum sunt goi, uscaţi, morţi şi întunecă cu prezenţa lor strălucirea celorlalţi arbori.

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor.

Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în ziua Învierii obşteşti! Şi el, în mijlocul schimbării şi prefacerilor necontenite ale materiei, va rămâne întreg, deoarece firea omenească este nepieritoare şi nemuritoare. Însă păcătosul va fi asemenea arborelui uscat sau mort. Când, pe pământul cel nou, sub noul cer, totul va învia şi se va lumina, el se va arăta mort cu duhul, urât cu trupul şi va avea soarta arborelui uscat.

Nici un grădinar nu suferă multă vreme ca grădina sa să fie sluţită – primăvara mai ales – de pomii cei uscaţi, apoi cu atât mai vârtos Grădinarul cel ceresc nu va îngădui ca păcătoşii, prin prezenţa lor, să stâlcească Raiul desfătării celei veşnice! Şi El va porunci să se adune pomii şi ramurile uscate şi să fie aruncate în focul cel veşnic. Zicem veşnic, căci sub cerul cel nou şi pe pământul cel nou toate vor fi veşnice.

Cum şi prin ce putem înlătura de la noi această grozavă soartă? Vădit lucru că nu prin curăţia şi sfinţenia noastră, căci unde este omul care să nu greşească? Atunci prin ce? Prin credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, prin ale Cărui daruri se acoperă toate nedreptăţile noastre şi prin al Cărui Sânge se spală toate păcatele noastre! Prin căinţă sinceră pentru păcatele noastre, unită cu părăsirea tuturor deprinderilor noastre rele şi a tuturor faptelor întunericului! Prin răsplătirea după putinţă a nelegiuirilor şi strâmbătăţilor noastre cu fapte bune izvorâte din dragoste şi smerenie! Iată drumul ce duce la pământul cel nou şi sub cerul cel nou! Alt drum nu mai este şi nici nu poate să mai fie.
Surse: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sfântului Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David; Sfântul Inochentie al Odessei, Înţelepciunea dumnezeiască şi rosturile naturii.

Dulcea rugăciune care a izvorât din inima părintelui Sofronie către Îngerul Păzitor

Îngere a lui Dumnezeu, păzitorul meu cel Sfânt, viața mea păstrează în frica lui Hristos Dumnezeu; mintea mi-o întărește în calea cea adevărată și întru dragostea celor de sus îmi rănește sufletul, ca de tine călăuzindu-mă să primesc de la Hristos Dumnezeu mare milă.

Rugăciunea soţilor care nu au copii

Binecuvântat ești Tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele Tău cel sfânt şi slăvit întru toţi vecii! Să Te binecuvânteze pe Tine cerurile şi toate făpturile Tale! Tu ai făcut pe Adam şi Tu ai făcut pe Eva, femeia lui, pentru a-i fi ajutor şi sprijin, şi din ei s-a născut neamul omenesc. Tu ai zis: „Nu este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui”. Şi acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe femeia mea, ci o fac cu inima curată. Binevoieşte de a avea mila de ea şi de mine şi a ne duce împreună până la bătrâneţe!”, s-a rugat Ţie Tobie, iar Tu i-ai umplut casa de binecuvântare şi i-ai dăruit copii ca răspuns la cererile sale. Doamne, pustii sunt casele fără copii, şi triste inimile soţilor care nu au urmaşi. Chiar dacă nu avem credinţa drepţilor, care pentru rugăciunile lor s-au învrednicit să aiba copii, pentru mila Ta cea nemăsurată nu ne lăsa, Atotputernice Doamne, ci vezi suspinul inimilor noastre. Umple-ne casa de bucuria pe care o aduc copiii, iar pe noi întăreşte-ne ca să îi creştem pe ei cu dragoste şi înţelepciune în dreapta credinţă, spre slava Numelui Tau şi a Sfintei Tale Biserici.  Amin !

Rugăciunea soţilor care nu pot avea copii către Maica Domnului

O, Preasfântă Fecioară, Care străluceşti prin curăţie Cerească, Ajutătoare bună a lumii, dintru Tine a strălucit Soarele Dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru! Te fericim şi Te proslăvim, că Tu eşti Cortul Lui Dumnezeu şi prin Tine S-a sălăşluit între noi, ca să fim poporul Lui! Tu eşti Uşa Cerească prin care iar ni s-au deschis uşile Raiului! Tu eşti Scară Cerească prin care Dumnezeu S-a pogorât pe Pământ! Cu focul rugăciunii Tale să arzi focul patimilor noastre, ca să ne izbăvim de focul cel veşnic al gheenei! Dăruieşte-ne şi nouă, Preacurată, precum lui Simeon, să purtăm neosândiţi în inimile noastre, pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, să fim părtaşi pururea Preacuratului Său Trup şi Sânge! Ajută-ne să ne păzim în frica Lui Dumnezeu şi să nu întinăm Biserica trupului nostru! Maica Lui Dumnezeu, Întâmpinând totdeauna pe Fiul Tău în inimile şi în sufletele noastre, să ne învrednicim prin rugăciunile Tale să dobândim şi acea Întâmpinare a Domnului nostru, împreună cu Sfinţii, ca să-L slăvim şi să-L cântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Rugăciunea soţilor care nu pot avea copii către Sfântul Efrem cel Nou

O, Sfinte Efrem, grabnic ajutătorule al celor ce se roagă ţie, primind puţina noastră rugăciune, vino în ajutorul nostru. Întristată este inima noastră că nu ne-am învrednicit a aduce pe lume copii. Mare este darul naşterii de prunci şi mult se bucură părinţii de copiii lor! Dar, din pricina păcatelor noastre, noi suntem lipsiţi de această bucurie. Ştim că multe femei care erau apăsate de felurite boli, şi cărora doctorii le spuseseră că pântecele lor va rămâne neroditor, s-au rugat ţie şi au primit ceea ce ceruseră.

Cine poate spune veselia lor, când au văzut pruncii veniţi pe lume, după rugăciuni fără număr? Sau cine poate spune veselia bărbaţilor care, deşi aflaseră de la doctori că nu vor putea avea copii, au crezut mai mult în ajutorul tău, decât în ştiinţa acelora? Şi noi credem că ne poţi ajuta, chiar dacă răbdarea nostră s-a împuţinat şi credinţa noastră este puţină.

„Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără lapte”, le-a blestemat proorocul Osea pe femeile israeliţilor care au părăsit legea lui Dumnezeu.

Ocroteşte-ne, sfinte, să nu cadă şi peste noi pedeapsa dumnezeiască, ci, ştiindu-ne păcatele, învaţă-ne să ne pocăim sufletele prin pocăinţă. Roagă-te pentru noi, Sfinte Efrem, ca îndreptându-ne viaţa, să primim şi bucuria de a avea copii.

Şi dacă îi vom avea, să îi creştem în dreapta credinţă, fiindu-le pildă de vieţuire creştinească. Iar dacă, din pricini neştiute de noi, Dumnezeu ne va lăsa lipsiţi de acest dar, roagă-te să mergem pe calea rugăciunii, pe calea cea îngustă care duce în Împărăţia Cerurilor.

Întăreşte-ne Sfinte Efrem, ca în viaţă să nu căutăm voia noastră, ci voia dumnezeiască şi în tot locul să-I aducem laudă lui Dumnezeu Celui iubitor de oameni, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugă pentru copii

Doamne, te-aș ruga frumos, să privești o clipă-n jos,

s-asculți ruga mea fierbinte dintr-un suflet de părinte,

ruga mea pentru copii, din adâncul inimii!

Tu m-ai ajutat mereu când în viață mi-a fost greu,

când viața m-a-ngenunchiat, Tu de jos m-ai ridicat

și mi-ai dat, Doamne, putere să înving orice durere!

Nici acum nu mă lăsa, și ascultă ruga mea:

Ține-i, Doamne, sănătoși, pe copiii mei frumoși,

dă-le Tu o bună soartă și în grija Ta îi poartă!

Te rog, Doamne, nu-i lăsa, s-apuce pe calea rea!

Când greșesc, Tu îi întoarce, dă-le liniște și pace!

Dă-le, Doamne, gânduri bune și un strop de-nțelepciune,

dă-le dragoste curată și o minte luminată,

dă-le tot ce au nevoie să-mplinească a Ta Voie,

pe Tine să Te iubească și mereu să-Ți mulțumeascã

pentru tot și pentru toate, pentru multa-ți bunătate!

Fără Tine pot să zic, noi n-am fi, Doamne, nimic,

dar cu Tine lângă noi, biruim orice nevoi!

Măicuța Sfântă de-ar vrea, să-i acopere și ea,

cu Sfânt Acoperământul ei și pe copilașii mei!

Câte zile voi avea pentru ei mă voi ruga!

Ține-i, Doamne, lângă Tine să le fie-n viață bine!

De-mi mai dai zile sau nu, o știi, Doamne, numai Tu,

dar de-i știu în paza Ta, poți oricând a mă chema!

Ruga mea cea părintească, fă-o, Doamne, să rodeascã!

Doar atunci când va rodi, liniștitã pot muri!

Asta-i, Doamne, ruga mea, împlinește-o de vei vrea,

ruga mea pentru copii, din adâncul inimii!

AMIN.

Pravila de rugăciune „Bogorodișnaia” (Născătoarea de Dumnezeu)

«Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre».

 Această pravilă a fost dată de Maica Domnului însăşi în veacul al VII-lea şi odinioară era săvârşită de către toţi creştinii. Mai pe urmă însă a fost dată uitării. Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acestă pravilă. În chilia lui s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau acestă pravilă. Citirea de 150 de ori a rugăciunii „Bogorodișnaia” îi aduce creştinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui şi cât de eficient este ajutorul acordat de Ea; în cele mai dificile împrejurări şi cu totul pe neaşteptate Ea ne-a întins mâna Sa izbăvitotoare…

Citirea de 150 de ori a rugăciunii « Bogorodișnaia» îndepărteaza mânia lui Dumnezeu și chiar verdictul judecătorului.

Cunoscător-de-inimi este amânat. O, ce mare îndrăzneală! «Bogorodișnaia» din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridică; cu acesta rugăciune nicicând nu vom pieri, în foc nu vom arde, cei tulburați sufletește ne vom tămădui, cei întinați cu păcatele ne vom curăți, cei omorâți de patimi vom învia și vom cânta cu bucurie : «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te !»

 La începutul acestei pravile se citesc rugăciunile:

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer așa și pre pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșitilor noștri. Și nu ne duce pre noi în ispită ci ne izbăveste de cel viclean.»

«Ușa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.»

Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc… «Mântuiește, Doamne, pre părintele meu duhovnicesc (numele) și pre toți fiii lui duhovnicești și pre frații noștri întru Hristos și pre toate rudeniile cele după duh și după trup, întărește-i, apară-i și miluiește-i, da-le mângâiere în scârbe și vindecare de boale. Doamne ! Trimite-i lui harul Sfântului Duh și pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viață și să ne mântuim sufletele noastre. Amin!»

«Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre».

 Apoi, după fiecare 10 rugăciuni citim

« Ușa milostivirii »

«Ușa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.»

După care ne rugăm la Maică Domnului după trebuințele fiecăruia cu cuvintele noastre, adăugând următoarele cereri:

 După primele 10 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește și păzește pre toți creștinii dreptmăritori, sporește-le credință și pocăință, iar pre cei adormiți odihnește-i în veșnică slavă a Domnului nostru”.

 După 20 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciți și căzuți robi ai Tăi ( numele).”

 După 30 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-l și păzește-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) și cu sfintele rugăciunile lui miluiește-mă pre mine, păcătosul.”

 După 40 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potolește întristările noastre și trimite mângâiere celor scârbiți și bolnavi robi ai Tăi (numele).”

 După 50 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de ispite și de tot răul și năpăstuirile.”

 După 60 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârsesc toate lucrările mele întru slavă lui Dumnezeu spre folosul celor apropiați.”

După 70 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzește-mă de tot răul și acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.”

 După 80 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, inviaza sufletul meu și dăruiește-mi rugăciune statornică, către Ține.”

 După 90 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău și a Stăpânului nostru, că să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și osârdnice.”

 După 100 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, îndupleca-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiasca pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele și să mântuiască păcătosul meu suflet.”

 După 110 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întărește-mă cu credință și luminează ochii mei întunecați cu păcatele.”

 După 120 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de gânduri deșarte și dăruiește-mi cuget și inima avântate spre mântuire.”

 După 130 rugăciuni ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă și sănătate trupească.”

 După 140 rugăciuni”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruiește-mi sfârșit pașnic și netulburat și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare.”

 După 150 rugăciuni : ”O, Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să-mi fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit și protectoare puternică, nu mă respinge pre mine, păcătosul și nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci Tu ești nădejdea creștinilor și adăpostirea păcătoșilor.”

La sfarsitul Pravilei de rugaciune rostim :

«Cuvine-Se cu adevărat să Te fericim pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.»

Slavă Tatalui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și  în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieste !  ( de trei ori)

 Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă de Dumnezeu Născătoare Fecioara, acoperă-mă și mă păzește pre mine, robul Tău, de toată răutatea sufletului și a trupului și de tot vrăjmașul cel nevăzut și văzut.

«Bucură-Te, Ceea ce ești cu har dăruită, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvântată ești Tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre.»

Bucură-Te și Te veselește, Născătoare de Dumnezeu Fecioara și Te roagă pentru robul Tău. Doamna și Stăpână a îngerilor și Maică a creștinilor, ajută-mi mie robului Tău. O, Marie, cu totul fără de prihană, bucură-Te Mireasă nenuntită. Bucură-Te, bucuria celor necăjiți și mângâierea celor scârbiți, Bucură-Te hrana celor flămânzi și limanul celor înviforați. Bucură-Te, Cea mai sfânta decât sfinții și decât toată zidirea mai cinstită. Bucură-Te, sfințenia Tatălui, lăcașul Fiului și umbrirea Duhului Sfânt. Bucură-Te, palatul de lumină al lui Hristos Dumnezeului nostru, Împăratul tuturor. Bucură-te, lauda creștinilor și ajutătoarea cea gata a celor ce Te cheamă pre Tine.

Preasfântă Stăpână mea, păzește-mă sub acoperământul Tău, căci în preacuratele Tale mâini îmi pun duhul meu. Fii ajutătoare și acoperământ sufletului meu în ziua cea înfricoșătoare a judecății și roagă-Te pentru mine, nevrednicul, să intru curat și limpezit în rai. Să nu mă lepezi, Doamna mea, pre mine, robul Tău, ci ajută-mi mie și dă-mi împlinirea cererii. Izbăvește-mă de toată primejdia, bântuială, nevoia și neputință și dăruiește-mi pocăință mai înainte de sfârșit. Că prin mijlocirea și ajutorul Tău, mântuindu-mă în viață această de acum de tot vrăjmașul văzut și nevăzut, umblând cu plăcere de Dumnezeu în voia iubitului Tău Fiu și Dumnezeului nostru, iar la ziua cea înfricoșătoare a judecății izbavindu-mă de veșnică și grozavă muncă, să mă închin, să mulțumesc și să slăvesc întru tot sfânt numele Tău in vecii vecilor. Amin!

Bucura-Te, Cea  plina de har !

Bucura-Te, Ceea ce esti preafericita !

Bucura-Te, Cea preabinecuvantata !

Domnul este cu Tine !

Această pravilă se face în mănăstirea din Diveevo a Sfântului Serafim de Sarov în fiecare seara, la ora 21, la procesiunea de pe Kanafka (Drumul Maicii Domnului, care înconjură mănăstirea).


Cartea o găsiți online (click aici…) 

Rugăciunea a doua către Maica Domnului

Bucură-Te, Comoara tuturor darurilor duhovniceşti, Floarea Cea bineînmiresmată din mijlocul Raiului, Adierea Cea tainică a miresmei curăţiei, Împodobitoarea creştinilor cu daruri preaslăvite, Cununa tuturor virtuţilor îngereşti, Muntele Cel sfânt întru Care S-a ascuns Înălţimea doririlor, Norul Cel purtător de lumină Care curăţeşte sufletele noastre cu picăturile rugăciunii, Masa Cea cerească a darurilor Înţelepciunii, Cărarea Cea cerească a alergătorilor spre limanul mântuirii, Lauda Cea neîncetată a glasurilor îngereşti, Podul împăcării lumii cu Dumnezeu, Pecetluirea testamentului mântuirii prin cuvânt smerit, Suirea minţii noastre în norii tainelor cereşti, Odihna celor istoviţi de întristare, Poarta Cea cerească prin Care intrăm în Împărăţia Vieţii, Pământul din Care a răsărit Spicul mântuirii, Oglinda bogăţiilor cereşti ale Înţelepciunii, Împărăteasa Cea prealăudată a cetelor îngereşti, Strălucirea curăţiei Cea mai presus de minte îngerească, cu totul fiind eu nepriceput întru cuvânt, mă înspăimântez de îndrăzneala mea de a-Ţi culege laude Ţie, Celei Ce prin naşterea Ta ai dezlegat blestemul Evei, sădind pe pământ pe Floarea Cea neculeasă de mână omenească şi smulgând rădăcinile răutăţii din pământul inimilor cu ridicarea mâinilor Tale la rugăciune.

Dar ca unul ce am trebuinţă de mijlocirea Ta către Domnul, îndrăznesc a mă apropia de Tine, aducându-Ţi firava făclie a sărăcăciosului meu cuvânt.

Ca O Blândă şi Milostivă Cercetătoare a celor necăjiţi, caută cu îngăduinţă şi spre mine, Stăpâna mea, şi îndreptează-mi gândurile mele pe cărarea pocăinţei.

Risipeşte cursele vrăjmaşilor nevăzuţi, întâmpinându-mă pe calea nevoinţei cu blândeţe şi insuflând gândului meu dorirea celor dumnezeieşti.

Ridică mintea mea cea stricată prin păcat la vederea răsplătirii celor ce bine s-au nevoit şi aprinde sufletul meu cu focul râvnei ca să încep a lucra faptele pocăinţei.

Ce răspuns voi da înaintea Dreptului Judecător, cum voi deschide gura ca să mărturisesc mulţimea păcatelor mele ? Căci iată şi mintea mea se arată neputincioasă în a cuprinde toate răutăţile pe care cu covârşire şi peste măsură le-am săvârşit.

Spurcatu-mi-am trupul şi sufletul cu mulţimea păcatelor şi am ajuns ca o casă surpată de năvala ispitelor.

Cu mânia cea dobitocească am întrecut fiarele cele necuvântătoare, vădind lipsa oricărui simţământ de dragoste din inima mea. Că nici animalele nu se pornesc cu răutate asupra celor ce le-au născut, iar eu încă şi minte având dată de la Ziditorul am întrecut în răutate şi necuvântătoarele.

În toată vremea m-am aflat cârtind împotriva greutăţii ascultărilor încredinţate şi, cu ură şi cu furtuna grăirii de rău, m-am năpustit asupra celor nevinovaţi, deci cum voi scăpa de osânda Ziditorului, eu, cel vinovat ?

În groapa lenevirii zăcând eu, cu prefăcuta neputinţă a trupului, m-am făcut nepăsător şi nebăgător de seamă la datoriile mele. În somnul păcatului mă aflu de prea mult timp, dar nici nu gândesc să mă trezesc vreodată, neîncetat întinându-mi haina sufletului cu noi păcate.

Apăsările bolilor nu le pot suferi, dar cu dulceaţa patimilor trupeşti însumi m-am otrăvit, eu, desfrânatul. Nu aflu cuvânt a mărturisi grozăvia faptelor mele celor rele, deci roagă-L pe Cuvântul Dumnezeu ca să scrie în cartea minţii mele cuvânt spre mărturisirea păcatului meu, ca fără de ruşine să mărturisesc alunecarea mea.

Mintea mea, ce s-a făcut sălaş a toată necurăţia gândurilor rele, întinând şi smeritele gânduri ale rugăciunii, o curăţeşte cu îndurarea Ta, Stăpână, şi de groaza focului celui veşnic mă izbăveşte, apucându-mă cu mâna Ta cea tare din mâna iadului.

Iată, Ceea Ce, ca şi Fiul Tău, nu voieşti moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu, nu mă lăsa pe mine, cel ce nicioadată nu am făcut voia cea dumnezeiască, ci m-am aflat totdeauna pe cărarea pierzării.

Dă-mi cu darul Tău a pune începutul cel bun al pocăinţei, ca prin roua nevoinţei duhovniceşti să sting focul cel veşnic gătit mie pentru mulţimea păcatelor.

Risipeşte norii întristării şi cu lumina nădejdii de mântuire scoate-mă din întunericul patimilor mele.

Îngrădeşte toate părţile lumii cu rugăciunea Ta şi totdeauna sfarmă cursele vrăjmaşilor noştri nevăzuţi, ca sub acoperământul milei Tale să trecem pustiul acestei vieţi pământeşti şi să ajungem în lăcaşurile Împărăţiei, mărindu-Te pe Tine şi aducând veşnică închinăciune, laudă şi cinste Treimii, Celei de o fiinţă şi nedespărţite, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Maica Domnului

Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, com. Frâncești, Vâlcea

Bucură-Te, Icoana vieţuirii îngereşti mai presus de minte, Lauda cea plină de bucurie a fecioarelor, Raiul cel înţelegător al tainelor Treimii, Raza Cea cerească a Soarelui înţelepciunii, Carte purtătoare a slovelor nemuririi, Râul bucuriei dumnezeieşti, Pecetea nestricată a înţelepciunii, Oglinda cerească întru care contemplăm darurile Duhului, Porumbiţă dulce grăitoare a gândurilor rugăciunii, Cămara cea cerească a Luminii, Cartea cea nescrisă de mână omenească, Făclia cea nestinsă a rugăciunii, Via cea bine roditoare a virtuţilor, Cununa cântărilor dumnezeieşti, Muntele cel preaslăvit al înţelepciunii, Marea cea nesecată a milostivirii, Testamentul cel nestricat al iubirii Cuvântului, Limanul doririlor duhovniceşti, Adierea cea tainică a curăţiei, Podoaba cea strălucită a îngerilor, Raiule al bucuriei celei veşnice, caută cu milostivire spre robii Tăi, cei ce pururea sunt chinuiţi de săgeţile patimilor.

Sufletul meu este pustiit de pocăinţă şi zac nemângâiat în pământul răutăţilor mele, dar, ca O Milostivă, vino în întâmpinarea mea şi cu darul Tău dă-mi tânguirea umilinţei.

Pe mine, cel ce m-am făcut vas a toată patima, curăţeşte-mă, Vasule al milostivirii, turnând picăturile rugăciunilor Tale şi untdelemnul înţelepciunii celei de sus.

Cu ce mulţumiri vom împodobi chipul rugăciunii către Tine ? Căci cu adevărat ai luat de la Eva vălul întristării prin bucuria naşterii Fiului Tău şi binecuvântare ai înflorit tuturor, prin stricarea blestemului morţii.

La Adormirea Ta de la marginile lumii ai adunat pe ucenicii cei iubiţi ai Fiului Tău, zugrăvind mai înainte icoana cea tăinuită în Biserica lui Hristos în care noii ucenici ai Săi aveau să Te înconjoare cu evlavie şi cu tămâia rugăciunii.

Pe noi, cei din urmă şi cei mai nevrednici dintre ucenicii Cuvântului, nu ne părăsi, nu-Ţi întoarce faţa cea milostivă dinspre noi, deşi Te supărăm în fiecare ceas prin slujirea faptelor morţii.

Cu toiagul înţelepciunii Tale povăţuieşte-ne la adevărul poruncilor Fiului Tău şi pe calea ascultării îndreptează paşii noştri, ca să nu fim răpiţi de lupii cei înţelegători din staulul Bisericii.

Ca Una Ce înconjori toată lumea, jertfindu-Te pentru noi în focul rugăciunii nemistuite, ca să aflăm iertarea Domnului, primeşte mulţumirile noastre, ale celor ce pururea Te mâhnim cu neîndreptarea noastră.

Făcutu-ne-am robi patimilor celor osânditoare şi când fulgerul mâniei este slobozit asupra noastră alergăm la acoperământul Tău ocrotitor, dar nu luăm în minte mâhnirea pricinuită Ţie, prin stăruinţa noastră în nepocăinţă.

Deci, mai vârtos decât slobozirea din necazuri cere pentru noi ajungere la limanul pocăinţei, ca să ne învrednicim a aduce Stăpânului roadele faptelor bune spre mântuire veşnică.

Păzeşte Biserica lui Hristos de săgeţile cele multe ale ereziilor şi turma Lui o îndreptează la limanul poruncilor dumnezeieşti.

Cu darul Tău dă-ne să punem începutul cel bun al pocăinţei, depărtându-ne de pricinile patimilor cele rele şi începând a sluji întru smerenie şi cu pocăinţă celui Ce ne-a chemat prin Tine la limanul desăvârşirii, căci Aceluia I Se cuvine toată slava şi închinăciunea, iar Ţie mulţumire neîncetată totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos pentru fericirea şi bunăstarea copiilor

Doamne Iisuse Hristoase! Fie mila Ta asupra copiilor mei (numele), păzeşte-i pe ei sub acoperământul Tău, ocroteşte-i de toată pofta, depărtează de la ei pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul, deschide-le urechile şi ochii inimii, dăruieşte umilinţă şi smerenie inimilor lor. Doamne!

Cu toţii suntem zidirea Ta: îndură-Te de copiii mei (numele) şi întoarce-i pe drumul cel bun.

Mântuieşte-i, Doamne, şi miluieşte-i pe copiii mei (numele) şi luminează-le mintea cu lumina înţelegerii Evangheliei Tale, povăţuieşte-i în calea poruncilor Tale şi învaţă-i, Mântuitorule, să facă voia Ta, că Tu eşti Domnul nostru și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

“Avem nevoie să ne punem copiii înaintea lui Dumnezeu. El i-a făcut. El îi cunoaşte. El îi iubeşte de milioane de ori mai tare decât ne putem noi închipui.

Uneori, citim versetele 38-39 din capitolul 8 al Epistolei către Romani ca şi cum s-ar referi doar la noi. Uităm că şi pe copiii noştri îi iubeşte tot la fel.

Noi ţinem aceste daruri – copiii noştri, pe care Dumnezeu îi iubeşte atât de mult – şi credem că îi deţinem. Pentru că, de fapt, ne purtăm faţă de ei ca şi cum ar fi proprietăţile noastre.

Deseori, gândim că rolul primordial al unui părinte este protejarea copilului. Cu siguranţă, face parte din îndatoririle noastre să avem grijă de proprii copii şi să prevenim răul, atunci când este posibil.

Orice decizie pe care o luăm în locul copiilor este una pe care ei nu şi-o pot asuma.

Şi mai avem un sprijin, ca părinţi. Maica Domnului, care întotdeauna se roagă pentru toată lumea, va călăuzi cu rugăciunile sale puternice, rugăciunile noastre slabe şi fără nădejde către faţa lui Dumnezeu.

Să o rugăm pe ea să ne ajute să punem înaintea lui Dumnezeu copiii, pe care El Însuşi ni i-a dăruit“

 Rugați-vă împreună cu noi: www.locurisacre.ro

 Canal youtube Rugăciuni Creștine – Locuri Sacre https://www.youtube.com/channel/UCagmQnj4ovjFD5S4f0ldsdw

Roagă-te zilnic!  Rugăciunea este de mare ajutor pentru o viață tihnită. Nu uita că în zilele de post rugăciunile sunt mult mai puternice. Vă puteți ruga atât pentru voi dar și pentru cei din familie și prieteni. 

Nu uita că cel mai potrivit ar fi să discuți și cu duhovnicul tău și să îi ceri sfatul ca să îți călăuzească pașii în depășirea acestor momente grele.

Doamne ajută!

Sursa:  www.locurisacre.ro

Acatistul Sfintei Cruci

Ascultă Acatistul Sfintei Cruci aici.

Troparul Sfintei Cruci

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește poporul Tău.

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2:

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2:

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:
Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;
Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;
Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;
Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;
Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;
Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;
Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;
Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;
Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o: înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;
Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;
Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;
Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;
Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;
Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;
Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;
Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;
Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;
Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;
Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4:

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;
Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;
Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;
Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;
Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;
Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;
Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;
Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;
Bucură-te, prin care a răsărit Darul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:
Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;
Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;
Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;
Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;
Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;
Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;
Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;
Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;
Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;
Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;
Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;
Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6:

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:
Bucură-te, învierea celor omorâți;
Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;
Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;
Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;
Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;
Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;
Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;
Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;
Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;
Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;
Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7:

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;
Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;
Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;
Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;
Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, apărare tare a cetății;
Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;
Bucură-te, a greșiților osândire;
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8:

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8:

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii;
Bucură-te, semnul călătorilor;
Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc;
Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător;
Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;
Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus;
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;
Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;
Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;
Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite;
Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9:

Acăzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9:

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm:
Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;
Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori;
Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori;
Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos;
Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești;
Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o;
Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis;
Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită;
Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;
Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10:

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta:
Bucură-te, temeiul dreptei credințe;
Bucură-te, biruința creștinilor;
Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;
Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;
Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit;
Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;
Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;
Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;
Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;
Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm;
Bucură-te, că strigând ție glăsuim;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11:

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea:
Bucură-te, luminătorul ce te arăți celor ce sunt întru întuneric;
Bucură-te, stea care luminezi lumea;
Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos;
Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși;
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;
Bucură-te, că ai risipit templele idolilor;
Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat;
Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit;
Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;
Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit;
Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare;
Bucură-te, sfântă privire a sfinților;
Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților;
Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos;
Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori;
Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți;
Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului;
Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;
Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;
Bucură-te, izgonirea agarienilor;
Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;
Bucură-te, veselia sufletului meu;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13:

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)


Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer… și Condacul întâi: O, de trei ori fericită…

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

După aceea se citește această

Rugăciune către Domnul Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta.

Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului. Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică. Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.