închipuie-ţi ceva ca o creangă de brad
făcută din oameni :
două-trei sute de oameni vânjoşi
care se cunosc bine între ei
sunt ramura.
acele sunt tot felul de cetăţeni
cu care ei se întâlnesc în oraş
şi cărora li se pare interesant să se ţină de ramură.
ei merg pe o stradă îngustă,
pe care, în mod normal, nu ar avea loc atâta lume.
acesta este un gând.
ramura nu este făcută din oameni, ci din ecouri
ale zborului îngerilor.
acele nu sunt oameni ci ecouri de la zborul îngerilor
în alţi oameni.
dintre care unii au fost şi sunt,
unii sunt şi sunt,
unii sunt şi vor fi.
închipuie-ţi, iubirea mea,
că strada sunt chiar eu.
vii ?

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Poezia face parte din Trilogia: “Imnuri pentru strămoșii viitori”
Volumul I – “Dincolo de Saturn”