Acatistul la Icoana Maicii Domnului „Pătimitoarea” („Strastnaia”),  din Otcenaşovca – 13 August

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Celei alese, dintre toate fiicele neamurilor, binecuvîntatei Fecioarei Maria Născătoarei de Dumnezeu, Îi aducem închinare smerită în faţa Preacuratului Ei Chip. Primeşte, O, Preanevinovată şi rugăciunea nevrednicilor robilor Tăi, care cinstesc Patimile ce le-a îndurat pe Cruce Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, şi cu umilinţă strigăm Ţie:

Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Icosul I

Îngerii au stat înaintea Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, Care era ţinut braţele Tale, şi i-au arătat semnul Crucii, iar noi cu frică ne închinăm patimilor Fiul Tău şi strigăm:

  • Bucură-te, Mirarea îngerilor;
  • Bucură-te, Slujitoarea Tainelor Dumnezeieşti;
  • Bucură-te, că Duhul Sfînt a pogorît peste Tine şi puterea Celui Preaînalt Te-a umbrit;
  • Bucură-te, că Cel născut din Tine este Fiul lui Dumnezeu;
  • Bucură-te, că sămînţa feciorească a Ta a zdrobit capul diavolului ascuns în şarpe;
  • Bucură-te, că prin Tine iadul s-a întristat şi moareta s-a omorît.
  • Bucură-te, Pîntecele dumnezeieştii Întrupări.
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 2-lea

Văzînd, Preanevinovata, că Domnul a venit pe pămînt, din milă, să pătimească pentru păcatele celor care vor crede în El şi vor striga către Dînsul:Aliluia.

Icosul al 2-lea

Înţelegînd, Preacurata, cuvintele dreptului Simeon: prin sufletul Tău va trece sabie, ca să se descopere gîndul multor inimi, de aceea cu umilinţă strigăm Ţie: 

  • Bucură-te, cee ce eşti mai strălucită decît heruvimii;
  • Bucură-te, ceea ce ai îndurat toate scîrbele de la Irod şi iudei;
  • Bucură-te, că prin naşterea Ta cea preacurată, ai primit îndoială de la Iosif;
  • Bucură-te, că în ieslea necuvăntătoarelor, pe Dumnezeu L-ai pus şi L-ai înfăşat.
  • Bucură-te, că Tu cu Fiul Tău şi Dumnezeu n-aţi avut unde să plecaţi capul;
  • Bucură-te, că prin Tine omul se face Dumnezeu, ca Dumnezeu pe Adam să-l izbăvească;
  • Bucură-te, că prin Tine s- a înălţat firea omenească;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 3-lea

Fiind întărită cu putere de sus, ai suferit toată scîrba şi întristarea, cuprinzînd cu dragoste pe Fiul Tău, cu Arhanghelii ai strigat Lui: Aliluia.

Icosul al 3-lea

Avînd sfînta Ta icoană, din lacalitatea Otcenaşovca, numită”Pătimitoarea”, ca pe un crin binemirositor şi ca pe o comoară de mult preţ, noi smeriţi ne închinăm Ţie, strigînd:

  • Bucură-te, Ocrotitoarea ţinutului Podoliei;
  • Bucură-te, ceea ce ai binevoit ca icoana Ta să fie pictată şi adusă acolo;
  • Bucură-te, că ai insuflat blagocestivului ctitor să zugrăvească icoana Ta la Muntele Athos;
  • Bucură-te, că eşti Zid nesurpat pentru cei credincioşi;
  • Bucură-te, monahilor Ajutătoare pentru mîntuire;
  • Bucură-te, Rugătoare pentru toată lumea neobosită;
  • Bucură-te, Ceea ce ne călăuzeşti spre îndreptare şi pocăinţă;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 4-lea

Fiind înconjuraţi de viforul păcatelor şi cuprinşi de somnul nepăsării, cădem către icoana Ta cea sfîntă, îţi mulţumim că ne-ai vizitat cu milostivire prin icoana Ta, în locul acesta, şi-i cîntăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4 –lea

Primind dreptmăritorii creştini din Otcenaşovca mare binecuvîntare de la Muntele Athos, au dobîndit prin Icoana „Pătimitoarea” ajutor de la Însăşi Stăpîna Cerului şi a pămîntului. Pentru aceasta, întîmpinînd-o în slăvitul oraşul Odesa, cu bucurie au strigat:

  • Bucură-te, că ai dăruit binecuvîntarea Ta localităţii Otcenaşovca;
  • Bucură-te, înţelepţirea binecredincioşilor ctitori;
  • Bucură-te, glas dumnezeiesc al Sfintei Treimi;
  • Bucură-te, amintirea Patimilor lui Hristos;
  • Bucură-te, Ceea ce pe Fiul Tău L-ai îngropat cu suferinţă.
  • Bucură-te, încredinţarea învierii tuturor.
  • Bucură-te, Cedru înalt al nemuririi noastre;
  • Bucură-te, Mireasă Pururi Fecioară!

Condacul al 5-lea

Steaua cea dumnezeiască îţi arata calea Ţie şi Pruncului Tău Preacurat. Iar noi, cu mintea împreună cu Iosif, ne închinăm, cîntînd Domnului Celui Născut şi Ţie: Aliluia.

Icosul al 5-lea

Vezi, Preanevinovată, părerea de rău a noastră faţă de păcat, şi că nu avem altă ajutătoare şi mijlocitoare, afară de Tine, Ceea ce ai primit harul de a te ruga pentru noi, de aceea cu credinţă strigăm: 

  • Bucură-te, bucuria şi mîntuirea noastră;
  • Bucură-te, Ceea ce cu rugăciunile Tale, ne izbăveşti pe noi de focul gheenei;
  • Bucură-te, Rugătoare pentru toată lumea la Crucea lui Hristos;
  • Bucură-te, Ceea ce alungi de la oameni patimile;
  • Bucură-te, Ceea ce luminezi pe toată lumea cu lumina preacuratului Tău suflet;
  • Bucură-te, Ceea ce uimeşti pe îngeri prin sfinţenia Ta;
  • Bucură-te, că demonii se cutremură la auzul Preacuratului Tău nume;
  • Bucură-te, Mireasă Pururiea Fecioară!

Condacul al 6-lea

Aflîndu-te lîngă Crucea Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, prin sufletul Tău a trecut sabie, văzînd cum pe Golgota L-au răstignit pe Dătătorul de Viaţă între doi tîlhari şi cum ostaşii L-au dezbrăcat de haine iar pentru cămaşa Lui au aruncat sorţi. Atunci cei care au rămas credincioşi au cîntat: Aliluia.

Icosul al 6-lea

Strălucind ca o lumînare lîngă Crucea Fiului Tău, arzând cu iubirea Ta de mamă, ai zis:”Deşi Te văd suferind pe Cruce, totuşi Te ştiu pe Tine a fi născut mai înainte de luceafăr”. Vezi, Preacurată, cum îţi cîntă Ţie toată făptura:

  • Bucură-te, că ai fost cu sufletul şi cu trupul lîngă Crucea Fiului şi Făcătorului Tău;
  • Bucură-te, că nu te-ai despărţit de Domnul pînă în ceasul morţii Lui;
  • Bucură-te, că aflîndu-te lîngă Cruce ai zis: ”tot pămîntul să plîngă amarnic, căci pe Dătătorul de viaţă Îl vedem mort”;
  • Bucură-te Dătătoarea bucuriei noastre veşnice;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Icosul al 7-lea

Celor care doresc să preaslăvească patimile Fiului Tău, ajută-le Stăpînă, şi nu-i lăsa pe toţi care se roagă în faţa icoanei Tale, cîntînd din adîncul sufletului: Aliluia.

Icosul al 7-lea

Ai arătat lumii o nouă milă Stăpînă, că din icoana Ta numită”Pătimitoarea”din localitatea Otcenaşovca izvorăşte mir de mult preţ, prin care se tămăduiesc toţi care se roagă fierbinte, cîntînd Ţie:

  • Bucură-te, Mijlocitoarea şi Scăparea noastră;
  • Bucură-te, Ceea ce alungi de la noi toată scîrba şi întristarea;
  • Bucură-te, binecuvîntarea tuturor marginilor pămîntului;
  • Bucură-te, că ai purtat în pîntece pe Mîntuitorul celor robiţi;
  • Bucură-te, îmblînzirea Judecătorului celui drept;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 8-lea

Străină şi preaslăvită minune a milostivirii Tale cele bogate, ne arăţi nouă, nevrednicilor, ce cu dragoste ne închinăm icoanei Tale Sfinte şi strigăm: Aliluia.

Icosul al 8-lea

Toate neamurile Te fericesc, văzîndu-Te pe Tine, cum suferi şi Te rogi în timpul patimilor de pe Cruce a Fiului Tău şi strigi către Dînsul:” Din coasta Ta străpunsă, Dulcele Meu Fiu, izvorăşte nemurirea”. Pentru aceasta cu umilinţă strigăm Ţie:

  • Bucură-te, Ceea ce dăruieşti robilor Tăi viaţă veşnică;
  • Bucură-te, că le pregăteşti locuinţe cereşti celor care vieţuiesc binecredincios;
  • Bucură-te, Dătătoarea bucuriei veşnice celor care Te cinstesc pe Tine;
  • Bucură-te, mîntuirea şi apărătoarea monahilor, care Ţie se roagă neîncetat;
  • Bucură-te, Ceea ce acoperi cu harul Tău tot universul;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 9-lea

Suferind lîngă Cruce şi strigînd către Domnul răstignit: ”Te duci de bună voie spre pătimire, Fiul Meu, ca de patimi şi păcate să-l izbăveşti pe Adam şi pe cei născuţi din Adam. Cu cei fărădelege Te-ai socotit, ca pe oameni să-i eliberezi de fărădelege şi să-i mîntuieşti pe toţi cei ce-Ţi cîntă Ţie: Aliluia

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu pot să slăvească patimile Tale lîngă Cruce. Tu, însă, Preacurată, bătîndu-te în piept, ai strigat dureros:”Fiule, primeşte Duhul Meu şi nu mă lăsa de una singură”. Pentru aceasta noi, nevrednicii, cu umilinţă strigăm Ţie:

  • Bucură-te, că ajuţi în ceasul morţii pe cei credincioşi;
  • Bucură-te, că însoţeşti pe creştinii care trec vămile văzduhului;
  • Bucură-te, că ne eliberezi pe noi de robia diavolească;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea creştinilor la Judecata Înfricoşătoate a Domnului;
  • Bucură-te, Mijlocitoarea tuturor celor care-şi doresc sfîrşit creştinesc;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 10-lea

Cerîndu-ne nouă mîntuire, Preacurată, Îţi întinzi mîinile către Fiul Tău Celui Multmilostiv zicînd:”Pe cei care cinstesc Patimile Tale, primeşte-i ca pe tîlharul cel credincios, şi-i mîntuieşte pe toţi care-Ţi cîntă Ţie: Aliluia”

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit, lumii Scăpare, Comoară de milostivire, eşti Preacurată. Primeşte rugăciunea robilor Tăi, ce se închină Cinstitului Tău chip şi cu umilinţă strigă Ţie:

  • Bucură-te sălaşul înţelepciunii lui Dumnezeu; 
  • Religieși credință
  • Bucură-te, Fericită, Care pururea eşti lăudată;
  • Bucură-te, păcătoşilor şi smeriţilor Scăpare;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea fecioarelor şi a sărmanelor;
  • Bucură-te, oamenilor puternică Ajutătoare;
  • Bucură-te, a arhiereilor tainică Înţelepţire;
  • Bucură-te a preoţilor cucernici Îndrumătoare;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 11-lea

Cîntare de umilinţă şi laudă învredniceşte-ne să aducem înaintea icoanei Tale, Mireasă Dumnezeiască, şi nu-ţi întoarce faţa Ta de la cei care Î-ţi cîntă Ţie şi lui Dumnezeu în veci: Aliluia.

Icosul al 11-lea

Ca un soare luminos a strălucit în biserica din satul Otcenaşovca, Preacurată, icoana Ta ”Pătimitoarea”, sfinţindu-i, mîntuind-i şi ferindu-i din toate nevoile, pe cei care cîntă Ţie cu dragoste:

  • Bucură-te cheia Împărăţiei lui Hristos;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea mănăstirilor;
  • Bucură-te, Ajutătoare puternică în lupta cu patimile;
  • Bucură-te, Apărătoarea celor obijduiţi şi întristaţi;
  • Bucură-te, Bucuria săracilor şi neputincioşilor;
  • Bucură-te, Întărirea şi Tămăduitoarea celor bolnavi;
  • Bucură-te, Povăţuitoarea tinerilor;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 12-lea

Harul Tău trimite-l nouă, Preabinecuvîntată, celor care proslăvim icoana Ta Sfîntă şi ne închinăm Preacuratelor Patimi ale Fiului Tău cîntînd cu credinţă:Aliluia.

Icosul al 12-lea

Cîntînd neîncetat în faţa icoanei Tale Celei Sfinte, ne închinăm cu frică, sărutînd chipul făcător de minuni, şi cu bucurie strigăm:

  • Bucură-te, Sfîntă care eşti mai mare decît toţi sfinţii;
  • Bucură-te, veşnica noastră Bucurie;
  • Bucură-te, Comoara noastră ce ne-ai dăruit învierea;
  • Bucură-te, că ne eliberezi din adîncul patimilor;
  • Bucură-te, aflarea celor pierduţi şi a celor fără de minte înţelepţire;
  • Bucură-te, Ceea ce îndeplineşti rugăciunile credincioşilor;
  • Bucură-te, că celor ce nădăjduiesc în Tine le dăruieşti iertarea păcatelor.
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 13-lea

O, Preacîntată Maică, primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor Tăi, şi caută spre cei care stau în faţa icoanei Tale şi se închină cu sîrguinţă Preacuratelor Patimi ale Fiului Tău, cerînd izbăvire din muncile veşnice şi strigînd Ţie :Aliluia.(de trei ori)

(Acest condac se citeşte de trei ori, apoi se zice iarăşi icosul întîi şi pe urmă condacul întîi).

Sursa: http://pokrov.in.ua/

Rătăcitorii – Alexandru Amarfei

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Capitolul I

  • Andrei, mă doare la suflet să zic…
  • Dom’ profesor, ştiu.
  • Știi…?
    …Că n-o sa mă admită. Pentru că nu prezint cuburi, paralelipipede şi forme uşor ondulate cu un text cool, în care asum curajos estetica rahatului pansat… da’ mi-asum la fel de clar că sunt un bou, fac pocăință că sunt aşa bou, ştiți ce spun. Majestatea sa regele stă gol puşcă într-o clădire urâtă sau dichisită prost, unde scrie pe toți pereții ca nuş’ câți critici au spus că e superb. Și ca să iasă din cladire tre’ să se-mbrace în afişele ălora.
  • Of… iar începi. Înțeleg despre ce vorbeşti, a nu ştiu câta oară. Dar tu…
  • Dom’ profesor, pot să vă întreb ceva?
  • Termină cu astea. Zi şi tu odată “Liviu” şi întrebarea. Oricum nu mai ai legături oficiale cu mine.
  • Dacă zic Liviu şi întrebarea e obscenă, mă bați?
  • Tu chiar vrei să mă faci bucăți. Zi obscenitatea.
  • Liviu, tu crezi că, dacă suferi pentru mine în calitate de profesor, şi eu pentru tine din alte motive, este etic? Riscam să ajungem amanți, omule. Aşa începe, întâi suferim pentru cauze nobile, pe urmă ne apropiem sentimental…
  • Dacă mai clipeşti aşa la mine cu ochii ăia… Cer pauză de râs şi fumat… mă duc la o țigară. Chiar şi pentru prieteni vechi, eşti cam obraznic. De data asta vorbesc şi serios.
  • Vin cu tine. Asta era pe post de « ar trebui să-ți ceri scuze ». Nu sunt obraznic, Liviu. Iartă-mă dacă aşa se vede. Știi ce zic. Bine, recunosc : nu doar obraznic. Știi.
  • Mda. Țigară. Mă duc singur. Mă scoți din sărite.
    (…)
  • Ți-am luat o cafea pentru după țigară.
  • Băi, tu ai un noroc maxim.
  • Da, că mama are firmă şi mi se rupe. Da’ ştii ceva, nouă în familie ne plac noroacele minime. Le adorăm, dom’ profesor.
  • Acu’ îți spun eu ceva, deşi mă calci pe nervi de câte ori poți. Băiatule, dacă nu existai, tu trebuia să fii confecționat.
  • De ce, e penurie de huligani modeşti, cu talent la design şi capabili să molesteze verbal persoane cu intoleranță la bun simt?
  • Băi, da. Slavă Domnului că nu molestezi şi fizic. Modestule.
  • Atunci, hai la o apă plată şi-o şaorma proeminentă. Liviu, mințeam.
  • Ce drek’ mai mințeai?
  • Înainte de asta cu minciuna. Întrebarea cu adevărat obscenă e aşa: tu îți imaginezi că Brunelleschi ar fi avut afişe care “atestau că e cool”? Făcute de oameni care spuneau « dar, de fapt, noi nu ştim, că nu e frumos să spui că ştii » ?
  • Bine, lasă. Îmi colapsezi şaorma. Am discutat. Tot discutăm. Ce spui tu aici e corect. Dar dacă rămâne doar corect, nu facem nimic cu asta, domnişorule rebel.
  • Liviu, Ornitorincul e un dobitoc. E de nivelul ăla grotesc de dobitocie care nu mai are scăpare. Și nu, n-ai să-mi reciți povestea că tre’ să suporte studentu’ profi proşti, că şi ăia sunt pentru smerenia sufletului şi corecta poziționare spirituală. Iartă-mă, e mucenicie, călugarie sau arhitectură ? Nu negociez ceva când vorbim de linia mea roşie, aşa cum există un nivel de cacofonie de la care, chiar dacă pe afiş scrie « primadonna cutare », oamenii huiduie. Ăsta-s eu. Sistemul academic nu va face din inepții sau inepțiile lui şi problema mea. Am decis eu, Andrei Comnea, că e aşa. Repetăm discuții vechi, sau îți spun ceva nou ?
  • Zi ceva nou.
  • Am material de colapsat şaorma de numa-numa. Răspunsul la întrebarea cu Brunelleschi e în plic. E porno.
  • Duamne. Îl suport pe mucosul ăsta de opt ani şi ceva, cum ai făcut aşa o minune?
  • Lăsați, domnule profesor. Vă rog respectuos să citiți.
    (…)
  • E N S A Nantes… Dacă nu-i ştiam pe ai tăi, te înjuram de morți. Maică-ta are firmă, huh.
  • Subțire. Zi d-alea de puşcărie.
  • Aha. « Admis fără rezerve » şi joci comedia morților şi răniților… ! Și eu, eu, mentorul tau, nu ştiu nici ce proiect ai depus. Penal.
  • Îți dau proiectul. Liviu, mă ştii. Le-am făcut singur pe amândouă. Dă-mi ce e al meu, omule. E momentul să fiu eu însumi, fără mama şi fără tine. Nici mama nu l-a văzut. E altcineva care a avut prioritate.
  • Vai de capul meu. Te-ai dus peste Ornitorinc cu el cu tot. Nu-mi spune.
  • Nu-ți spun, i-am spus lui. Sigur că m-am dus. Am susținut proiectul pentru admitere aici, era clar că mă pică, sunt tot ce vrei tu, dar nu tont. Deci, revin. “Mda. Faci contestație ?”.
  • A spus asta înainte să fie oficial că eşti picat şi înainte să spui ceva ? Ce dobitoc bătrân.
  • Eufemisme. Lasă. Bun, şi îi zic : Contestație ? Ar însemna să am o urmă de bănuială că nu sunteți o fosilă academică prezentând sechele morfologice de impact falocranian intrauterin iterativ de etiologie paternă. I-am împins sub nas xeroxul după scrisoarea de acceptare şi proiectul pentru Nantes, şi dus am fost. Nu m-am uitat cine a pupat podeaua în spate. Apropos, se spune anatomice, nu morfologice, haha.
  • Ia-mă încet, că nu percut. Sechele de ce ? Nu-mi spune că te-ai dus la bunicu-tău să înveți măscări pe chineza medicală.
  • Nu, dom’ profesor. Băiatu’ are IQ 140 şi performanțe retorice atestate chiar de dumneavoastră. Falo. De la falus. Cranian. De la cap. Mai zic ? I-am spus că l-a bătut tac-su în cap când era la mă-sa-n burtă. Ai supraviețuit ?
  • Nu. Te înțeleg, dar mă bucur că nu te mai am student. Există şi lucruri care nu se fac.
  • Spune-i şi lui asta. Da, ştiam de alaltăieri că am trecut la Nantes, m-am prezentat la examen ştiind că mă pică, de sanchi. Ceva greşit ?
  • O să înghit şi asta, că nu e nimic greşit aşa cum te manifeşti. O să discut despre Nantes după ce văd ce le-ai trimis, dar te ştiu, şi în plus rămâne treaba clară : acceptat. Vrei şi opinia sinceră, nu doar aia de profesor enervat pentru că te porți aberant ?
  • Sigur că vreau.
  • Am înțeles istoriile familiei tale, nu cred că ai urme de îndoială. Înțeleg putin şi de ce eşti copil teribil. Înțeleg tot ce vrei tu, dar am o presimțire. Tu n-ai să faci purici mulți nici la Nantes.
  • De ce ?
  • Nantes şi în general Franța sunt o alegere bună pentru tine, pentru că pe ei îi cam doare-n cot cât de aberant te comporți – cu niste limite, te rog – daca eşti fertil şi aplicat bine pe problemă. Fertil da, aplicat bine – deocamdată eşti acceptat, da. Andrei, nu ei n-o sa te suporte – cel mai probabil, o sa te suporte dacă nu faci măgarii ca asta de azi. Tu n-ai să-i suporți nici pe ei.
  • Aşa zici ?
  • Aşa presimt.
  • Bine, hai la şaorma.
  • Mai eşti şi căpos. În fine, ce noutate…
    (…)
    Aşa, domnule Andrei, zis babyface, zis Insuportabilu’… valiza unu. Săru’mâna, mamă, nu-l laşi pe fiu-tău să-şi facă bagajele, mama noastră îngerească. Dupa ce-o să mă prăjească soarele un pic… sper că la Histria nu au multe țâțoase, doar una şi buna. Maxim. Maxim una.
    Paralele de la frate-meu, să trăieşti, Constantin cel generos… banii înapoi plus un smiley pe plic… valiza doi. Fir-aş să fiu, să nu uit ceva şi să înjur ca păgânii… boule, încărcătorul. Uşor cu chitara, ca devine neoperabilă. I mean – vezi că în cinci minute conduci, fă mişto, nu deveni subiect de.
    Gata. Acum conduc, mulțumesc, îngeraşi păzitori ai nerăbdătorilor cu vagi urme de control, nu e trafiiiiicccc ! Și sunt hepi ca un cintezoi când a dat de-un muşuroi, la, la, la, la, la, laaaa… Haide la mâncat furnici, ba-s aici, ba nu-s aici…
    Am scăpat din gaura cu proşti… ți-am şi tras-o puțin între emisferele cerebrale, fosilă. Coz u asked for it, atâția ani de zile, bou’ drek. Și nu, Liviu, nu-mi pare rău nici dacă-mi pierd diploma… ptiu, nu abera, Comnea, gata, ne ocupăm de Histria, Untold şi… oh. Plaja. Clătirea ochilor cu… purcelule. Of. Andra. Știu că ştii că ştiu. Bine…
    Promitem solemn ca soarele de pe Autostrada Soarelui, cu tendință cronică, subliniem, cronică, de a ne ține de cuvânt, că nu vom face des debaucheries et devergondages degueu et insensées, right ? Aaaăă… să sperăm. Mamă, ce-am putut să spun. Nu vom face des în franceză şi debaucheries tot în franceză, sau nu vom face des în română debaucheries în franceză, au, viața şi jurămintele mele.
    Dacă nu văd din nou bolovanu’ ăla (haha !), ma sferto sinucid. Frate, oamenii ăia trăiau în vremuri obscen de nasoale… şi poti să te rogi pentru ei. Voi mi-ați dat « vânt » să mă fac arhitect, grecilor. Doamne, iartă-mă, sunt un purcel de succes, musculos, cinic şi sexopat… iar m-am uitat la una… ce ziceam… ăştia chiar merită numiți strămoşi. Te iubeeeesc, Dobrogeaaaa… plăcintă solarăăă…
    Frate, când mi-a zis Liviu « mucosule », ceea ce nu-mi-a mai zis de ani de zile… ce déjà-vu am putut să am. Cum, Doamne, iartă-mă. Era ca şi când îmi spunea aşa prima dată, după ce îmi spusese de mult… nu cred că m-am țâcnit, prafuri nu obişnuiesc. Ce-a fost starea aia, frate ? Parcă nu-mi spusese el « mucosule » ci altcineva, mult mai demult.
    (…)
    Festivalul Untold
    Ceee…? Ia te uită. O piatră mov… opa. Ce chestie. Inel dintr-o singură piatră. În general sunt kitsch, şi ăsta e cam disproporționat de mare, dar materialul arată foarte, foarte frumos. Sigur nu e plastic, nici sticlă… şi-mi stă beton de bine pe inelar. Ha ! (telefon)
  • Constantin, fii atent, fra’, îți fac o poză. Nu a mea, deşteptule, că mă ştii, hahaha. Nu, n-a început, îți trimit ce-am găsit pe plajă. Că tu le ai cu astea cu bolovani de lux. Un inel. Da, mă, am găsit un inel pe plajă, nu o balenă. Ceee ? Tanzanit ? De la Tanzania ? Nu faci mişto ! Pfoaa. Tell me it aynt omen… bine, frățior. Te pup. Da, trimite-mi info.
    « Tanzanitul este o variantă de zoisit descoperită în 1967, particulară pentru că prezintă di, uneori tricroism, cu nuanțe între albastru-indigo şi violet-purpură, mai rar şi verzi… »
    Nu e adevărat că e adevărat. Deja-vu. Cum adică, trebuia să găsesc inelul… ? Sfinte, ce mai e şi…
  • Domnu’ Comnea, sunteți următorul, vă rugăm să ne grăbim puțin.
  • Eu mă grăbesc, dragă domnule, sper că nu vreți să vă grăbesc şi pe dumneavoastră.
  • Haha, bine, bine. Vă rog…
  • Doamnelooooor si domnilooooor ! O minune… a muzicii întotdeauna tinere, născut în Constanța, crescut în Bucuresti, puțin şi prin Atena, este doctorand în arhitectură, tell me it ayn’t cool, şi nu este prima dată la noi, şi e mai frumos şi flashy ca data trecută… Andreeeeiiiii Comneaaaaaa !

Nespus
prietenei noastre dintotdeauna, Kalliopi

frate grec, frate grec, laurii nu te petrec
nici spre soare, nici spre lună,
nici spre vreo soartă mai bună.

frate, sună frunza greacă, peste ape grele sună,
oile rasar verdeața,
aurul s-a strâns pe lână.

frunză, sabia ta greacă îşi ascute-n aer lama ;
ies ca din pământ barbarii
să ne ceară iarăşi vama.

frate, aici tot războiul respiră aer grecesc ;
zbor pe el şi, pe sub val,
peştii ageri îi zăresc.

peşte grec, văzduhul mut te-a făcut să vii aproape ;
aripa o ia spre cer,
ghearele îți intră-n spate.

soră aripă grecească, zborul fie-ți cât mai harnic;
solzii mării uită luna,
răsăritul este darnic.

soră mare şi elină, sare soarele din sine ;
din sora lui de pe câmp
suie sevele spre tine.

soră soarelui grecesc, untdelemn pe mare,
aşteptând regescul duh,
pui la-ntâmpinare.

jumătate sunt profet, jumătate şarpe;
sub un călcâi nevăzut,
capul mi-e zdrobit de moarte.

zână solzăre, te rog, cu ultima suflare,
celor scrise fara har
nu le da iertare.

însă celor ce jertfelnic urcă în amiază,
toată răutatea mea
fă-le-o bună pază

c-am văzut aici, în duh, pe dealuri sihastre,
coborând de peste vremi
raza nunţii noastre.

(Aplauze uşor reținute… O doamnă de lângă scenă, vizibil adusă pe sus de fie-sa, comentează « Ce kitsch poartă pe deget… bla ».)

  • Andrei… ? Ce-a fost asta, omule ? Frate ???
  • Da. Pai, am cântat. Deci tre’ să-i spun bătrânului…. Cum Dumnezeu mi-a ieşit aşa ceva pe gură ?
  • Bai, noi nu te vopsim cu catran şi fulgi, dar nu era ce-am stabilit… I mean, ai văzut cum au făcut… O să-mi frece aştia ridichea. Andrei, tu ai ceva ?
    Jesus. O sa creadă… asta crede deja că eram fumat masiv.
  • Nu, e ok… Bro, am ieşit din comisie de doctorat, mă înțelegi.
  • Bine, uite, încerc s-o dreg, dar… nu mai vii cu din astea, ok ?
  • Da.
  • Esti sigur că eşti ok ?
  • Stay cool, am bunic doctor.

(Va urma)

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Rugăciune către Sfinții 7 tineri din Efes, pentru izbăvirea de insomnie

PS Macarie Drăgoi (Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord)

Sfinților 7 tineri din Efes, care bine v-ați nevoit și cununa Împăratului Hristos ați dobândit, ne rugăm vouă, ca unii care multă îndrăzneală înaintea Domnului ați câștigat.

Sfinților Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin, izbăviți-ne de lipsa somnului și puținătatea sufletului.

Voi, care în vremea împăratului Deciu, prigonitorul, ați fost pregătiți să luați cununa muceniciei, mărturisind dreapta credință și împotrivindu-vă tiranului celui fără de omenie, însă, din rânduială dumnezeiască, peștera în care v-ați adăpostit nu v-a fost vouă mormânt, ci s-a făcut vouă sân al lui Avraam, în care ați dormit somn adânc mai multe sute de ani şi, ca nişte prunci ce se încălzesc la sânul maicii lor, nu ați suferit nicio stricăciune.

Iar în vremea binecredinciosului împărat Teodosie, din încredințarea Mântuitorului și pentru adeverirea Învierii celei de obște, v-ați trezit și v-ați arătat oamenilor, dând mărturie despre puterea lui Dumnezeu, apoi ați adormit cu adevărat întru odihna cea veșnică.

O, preaslăvită minune, încât pretutindeni oamenii o au cunoscut.

Deci, și acum, când gânduri negre vin asupra noastră, văzând cum slăbim cu duhul și cum ne descurajăm din lipsa somnului, acestea ne rod și ne macină sufletește, ca un vierme neadormit.

Grijile cele apăsătoare, ca niște ulii la pradă, ne covârșesc și nu mai știm ce sunt pacea și odihna încrederii în Dumnezeu.

Știm că toate acestea pentru păcatele noastre sunt.

Știm că, pentru puțina noastră iubire de Dumnezeu și de aproapele, în astfel de mâhniri se afundă sufletul nostru.

Cu pocăință ne rugăm și cerem ajutorul vostru, Sfinților din Efes, somn binecuvântat și mângâietor, spre pacea sufletului și odihna cea trupească, dăruiți-ne.

Izbăviți-ne din gândurile cele rele, iar cu cele bune ne insuflați.

Scoateți-ne din grijile cele multe care ne macină și de singură grija mântuirii învățați-ne să ne ținem.

Așadar, Sfinților ai lui Dumnezeu, prin ajutorul vostru, luminare și împăcare întru Hristos să găsim și cerul să îl dobândim. Amin.

Canon de rugăciune către Sfinţii 7 tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin – 4 August

Troparul Sfinţilor 7 tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin

Glasul al 4-lea

Mari sunt isprăvile credinţei! În peşteră, ca într-o cămară împărătească, au petrecut cei şapte sfinţi tineri şi fără stricăciune au murit. Iar după multă vreme, ca dintr-un somn s-au sculat, pentru încredinţarea învierii tuturor oamenilor. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

Cântarea 1

Glasul al 2-lea

Irmos: Veniţi, popoarelor, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul pe care l-a eliberat din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cinstiţii şi străluciţii tineri, cei şapte cu numărul, veniţi să-i cinstim cu credinţă, căci luminează Biserica lui Hristos, mai bine decât sfeşnicul cu şapte lumini al Legii Vechi.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei şapte tineri, care vieţuiseră pentru Hristos mai înainte în omorârea trupului, primind minunată moarte ca un somn, iarăşi s-au sculat, întărind dogma despre învierea morţilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ierihonul a căzut prin strigarea celor şapte trâmbiţe; iar prin credinţa cea cu şapte glasuri a purtătorilor de chinuri înălţarea înşelăciunii s-a coborât până la iad şi s-a risipit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu adevărat îndoită cunună aţi primit, Sfinţilor şapte tineri, înşelăciunea şi lepădarea credinţei despre învierea tuturor risipind-o mai înainte de moarte, aţi încredinţat-o prin scularea voastră.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Naştere cu cuviinţă nouă o înnoieşte, Ceea ce nu ştii de mire. Că din tine S-a Întrupat fără schimbare şi fără amestecare Cuvântul Cel împreună veşnic fără de început cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin Cruce ai omorât păcatul; şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind cu credinţă, v-aţi arătat şapte stele nerătăcitoare şi pe cei ce înotau în luciul înşelăciunii i-aţi îndreptat către limanul mântuirii, purtătorilor de chinuri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu tărie stând înaintea divanului celui ce vă chinuia, Sfinţilor, ca şi fraţii Macabei de demult, prin ostăşire aţi părăsit mărirea cea vremelnică, făcându-vă ostaşi ai lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-v-aţi după vrednicie jertfă rugăciunii primită lui Hristos, Sfinţilor tineri şi cu mireasmă binemirositoare, cu tărie aţi mustrat stricăciunea înşelăciunii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Rugul în Sinai mai înainte a închipuit naşterea ta, Prealăudată Fecioară; căci, cu credinţă primind Focul Dumnezeirii în pântece, nu ai fost arsă.

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin Cruce ai omorât păcatul; şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am Doamne, glasul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe ceata cea preasfinţită şi cinstită cu numărul de şapte, pe cei şapte cinstiţi tineri să-i lăudăm.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe împăratul cel răucredincios, care izvodea cele deşarte ale înşelăciunii, pruncii efesenilor l-au arătat nebun.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte junghieri cu totul fără prihană şi ca jertfe cu adevărat ale Domnului, s-au arătat sfinţii tineri prin credinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Murind cu trupul şi în chip de negrăit, sculându-vă mai înainte de învierea cea de obşte, cu slavă v-aţi încoronat, pruncilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nu ne trece cu vederea, Preabinecuvântată; ci pururea te roagă pentru noi, ca să ne mântuim de toată mâhnirea, Preacurată Fecioară.

Cântarea a 5-a

Irmos: Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Voi, tinerii Efesului, murind odinioară pe pământ fără de simţire cu moartea cea de obşte, aţi înviat iarăşi în chip mai presus de fire, lămurit încredinţând învierea morţilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte pătimitori după Lege ai Domnului, sfinţindu-vă lui Dumnezeu prin mărturisirea cea adevărată a credinţei, v-aţi mântuit, înţelepţilor, de sarcini şi de bătăi şi aţi primit cununa.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lăudaţilor mucenici, cei ce tare aţi biruit înşelăciunea idolească şi eresurile dogmelor celor păgâneşti, păziţi pururea pe cei ce mărturisesc învierea morţilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-Te-ai Om Desăvâr şit, fără de amestecare şi Dumnezeu Desăvârşit, în două firi şi într-un Ipostas, din Sfânta Maică născându-Te, Tu, Cel mai presus de fire.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Stâlpii cei întocmai cu numărul Înţelepciunii Celei Dumnezeieşti, sfinţii şapte tineri să fie lăudaţi; care cu cuvintele au sfărâmat porunca cea fără de Dumnezeu a tiranilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De Legea proniei celei Dumnezeieşti fiind păziţi, aţi primit ca loc de îngropare peştera, în care, peste mulţi ani, morţi şi nestricaţi v-aţi arătat, sfinţilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărturisitori ai nestricăciunii v-aţi sculat, gonind credinţa cea făcătoare de stricăciune şi de moarte şi rugându-vă lui Dumnezeu pentru cei ce nădăjduiesc învierea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Acum s-a bucurat firea cea femeiască; acum a încetat întristarea, iar bucuria a înflorit, că Maria a născut Bucuria, pe Mântuitorul şi Domnul.

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pe dreptcredincioşii creştini, dăruindu-le biruinţă asupra celui protivnic; având ajutorul Tău, armă de pace nebiruită biruinţă.

Cel Ce ai minunat pe pământ pe sfinţii Tăi, mai înainte de înfricoşătoarea şi a doua Ta venire, prin preaslăvită scularea celor şapte tineri, Hristoase, descoperind învierea ce va să fie, ai arătat celor ce nu credeau în ea, îmbrăcămintea şi trupurile lor nestricate. Iar pe împăratul l-ai înduplecat a grăi: cu adevărat este învierea morţilor.

Cântarea a 7-a

Irmos: Cei trei tineri ai Tăi au călcat porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, de a se închina chipului de aur din câmpul Deiera şi aruncaţi fiind în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Vase curate şi alese ale lui Hristos s-au arătat tinerii, prin care dogma eresului din Biserică se izgoneşte şi dreapta credinţă străluceşte: că va fi înviere a tot sufletul şi trupul, după cum s-a făcut.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unii care, cu adevărat mai înainte de moarte, aţi fost tari în pătimirea voastră, Sfinţilor tineri, după moarte v-aţi arătat iarăşi vieţuind, împuternicindu-vă cu dumnezeiască mărire ca să încredinţaţi adeverirea învierii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pentru sufletele şi trupurile cele simţitoare va fi înviere; căci precum nu are fire sufletul a ieşi în lume fără de trup, tot aşa nici trupurile fără suflet, ziceaţi, prealăudaţilor. Căci sufletul sau se va preamări, sau se va ruşina.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născând pe Dumnezeu Mântuitorul tuturor, Marie, te-ai făcut Îndreptare celor necredincioşi, Sprijinire celor rătăciţi, Nădejdea celor deznădăjduiţi şi Ajutor celor ce cântă: Binecuvântat este rodul pântecelui tău.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a coborât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Rădăcina amărăciunii, a înşelăciunii şi a eresului necredincioşilor, cumplit tăind-o acum dumnezeieştii tineri, plini sunt de roadele dreptei credinţe; căci, fiind în viaţă, au fost îngropaţi cu credinţă şi au înviat.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinţii şapte tineri şi purtătorii de chinuri, începătorii efesenilor, dumnezeieşte s-au arătat întărire Bisericii lui Hristos şi a Împărăţiei Lui, pe care cu credinţă îi preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Tari pătimitori ivindu-se tinerii pe pământ şi arătându-se întocmai cu numărul stelelor, făcând călătoria cea nerătăcită a dreptei credinţe, grăiau: pe Tine Te preaînălţăm, Hristoase, în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Lumina şi învierea vieţii tinerilor în peşteră cu preamărire de la Dumnezeu s-au dăruit. Şi înviind cei mai înainte morţi, ca şi cei ce erau vii au grăit: mântuieşte, Dumnezeule, pe cei ce cu credinţă Te laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

N-a pierit nimeni, Curată Fecioară, Maica lui Dumnezeu, din cei ce aveau spre tine nădejdea dreptei credinţe, fără numai cei ce din zavistie s-au lepădat să se închine chipului tău.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînlăţându-L pe Dânsul în toţi vecii.

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a coborât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare şi Care trupeşte la noi a venit şi din coapsele cele fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată de Dumnezeu Născătoare, te mărim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Comoară tainelor şi descoperirea minunilor celor dumnezeieşti s-a arătat acum învierea sfinţilor; pentru că cei ce de demult cu moartea cea firească trupeşte au murit, fără stricăciune acum au înviat îmbrăcaţi, ca şi cum nu ar fi murit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cămară a cunoştinţei şi zid tare al credinţei, s-a arătat peştera Sfinţilor Tineri, vestind mai înainte învierea tuturor ce va să fie, înviind nu pe Lazăr cel de patru zile mort, ci pe cei morţi din veci.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un număr cinstit cu adevărat s-au arătat tinerii ochi ai Bisericii şi cu credinţa lui Hristos au strălucit mai mult decât piatra lui Zorobabel; duhovniceşte să lăudăm sufletele lor cele dumnezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

După Lege pătimind, v-aţi încununat cu cununa muceniciei, şapte Sfinţi tineri; şi v-aţi arătat stâlpi ai înţelepciunii celei dumnezeieşti şi ridicare a dogmelor Ortodoxiei, ca nişte apărători ai Bisericii şi rugători ai celor ce vă laudă pe voi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Uneia care ţi-ai păzit trupul şi sufletul neîntinat pentru Dumnezeu, a iubit Împăratul Hristos frumuseţea ta, Marie Prealăudată şi te-a arătat Maică Întrupării Sale, dându-mi pururea mântuire.

Irmos: Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare şi Care trupeşte la noi a venit şi din coapsele cele fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată de Dumnezeu Născătoare, te mărim.

SEDELNA

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpina pe noi mai înainte până ce nu ne robim, când vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cât poate credinta dreptmaritorilor creștini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Cei ce au trecut cu vederea cele lumeşti, ca pe nişte lucruri stricăcioase şi au primit darurile cele nestricăcioase, murind, au rămas fără de stricăciune. Pentru aceasta, după mulţi ani au înviat, îngropând toată necredinţa în înviere a vrăjmaşilor. Pe aceia cu laude astăzi credincioşii lăudându-i, pe Hristos să-L slăvim.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpină pe noi mai înainte până ce nu ne robim, când vrăjmașii Te hulesc pe Tine și ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credința dreptmăritorilor creștini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Iubitor de păcate fiind eu, pe tine te rog Ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cel fără de păcate, Care ridică păcatele lumii, Cinstită, să miluiască sufletul meu cel mult păcătos şi să curăţească păcatele mele cele multe, căci Însuţi eşti Curăţire şi Izbăvire păcătoşilor şi Sprijin credincioşilor.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpina pe noi mai înainte pâna ce nu ne robim, când vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cât poate credinta dreptmaritorilor crestini, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Pe Cel Născut din Tatăl Cel fără început, Ceea ce Te-a născut mai pe urmă trupeşte, văzându-Te spânzurat pe Cruce, Hristoase, a strigat: vai mie, Preaiubite Iisuse: cum Tu, Cel Ce eşti Preaslăvit ca un Dumnezeu de îngeri, de bunăvoie eşti răstignit acum de oamenii cei fără de lege? Te laud pe Tine, Îndelung Răbdătorule.