Acatistul Soborului Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska, cu moaște în „Peșterile de Departe” – 28 August

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Ca la o oştire de Dumnezeu aleasă şi împodobită, preacuvioşilor părinţi din Pecerska, cei care aţi fost îndrumătorii vieţii călugăreşti în Rusia, şi de la care izvoare de minuni se revarsă, îndrăznim să aducem cântări de laudă, căci prin rugăciunile voastre suntem izbăviţi din toate nevoile, pentru care vă strigăm cu mulţumire: Bucuraţi–vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Icosul 1

Dorind viaţă îngerească, ca nişte părinţi înţelepţiţi de Dumnezeu, aţi fugit de viaţa cea lumească plină de tulburare şi sălăşluindu-vă în peşterile strâmte şi întunecoase, v-aţi ostenit pentru Hristos în mari nevoinţe, pentru care noi vă lăudăm aşa: 
Bucură-te, ANTONIE, oglindă a toată înfrânarea, ascultarea, tăcerea şi smerenia.
Bucură-te, TEODOSIE, a monahilor laudă.
Bucură-te, a lăcaşului tău înfrumuseţată slavă.
Bucură-te, MIHAIL, al Rusiei întâi arhipăstor şi învăţător.
Bucură-te al credinţei lui Hristos osârdnic săditor şi al slujirii idoleşti dezrădăcinător.
Bucură-te, PROHOR, cel ce hrăneai cu pâini făcute prin minuni din cenuşă şi sare, când oamenii se topeau de foame.
Bucură-te, IOAN, cel care în postiri ai strălucit.
Bucuraţi-vă, TEODOR şi VASILE, care în această viaţă vremelnică în dragostea lui Hristos v-aţi unit.
Bucuraţi-vă, că de la cneazul Mstislav, cel lacom de bani, multe aţi pătimit.
Bucuraţi-vă, căci şi după fericitul vostru sfârşit în aceeaşi raclă trupurile vi le-au aşezat.
Bucuraţi-vă, căci în acelaşi ceas înaintea tronului Dumnezeiesc v-aţi închinat.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 2

Văzând Domnul Hristos dragostea voastră, v-a ajutat în lupta împotriva duhurilor întunericului, împodobindu-vă prin harul Sfântului Duh, cu darul proorociei, al tămăduirii şi al izgonirii demonilor şi înălţându-vă cu sufletul, prin curăţia inimii voastre, aţi adus Dătătorului de bunătăţi cântare de mulţumire: Aliluia!

Icosul 2

Având credinţă tare în Dumnezeu şi cu mintea înălţată la cele cereşti, aţi păşit pe calea mântuirii, pe care cu ajutorul Domnului şi a Maicii Sale aţi săvârşit-o cu bine, făcându-vă pildă de urmat tuturor, pentru care vă rugăm să mijlociţi la tronul Celui Preaînalt şi pentru noi cei care vă strigăm aşa:
Bucură-te, POLICARP, cel cu mintea luminată, care ai scris vieţile sfinţilor.
Bucură-te, că a sta cu dânşii în faţa tronului Sfintei Treimi ai acum parte.
Bucură-te, VARLAAM, care ai iubit peştera întunecoasă mai mult decât palatul luminos.
Bucură-te, ca hainele aurite pe cele călugăreşti le-ai schimbat.
Bucură-te, DAMIAN, care pe cei bolnavi cu rugăciuni şi untdelemn sfinţit fără de plată ai vindecat.
Bucură-te, că de la Dumnezeu cu fericitul Teodosie ai cerut să vieţuieşti.
Bucură-te, NICODIM, cel ce la coacerea prescurilor treizeci de ani te-ai ostenit.
Bucură-te, LAVRENTIE, că zăvorât în peşteră strâmtă te-ai nevoit.
Bucură-te, ATANASIE, cel ce de la Domnul darul lacrimilor şi al umilinţei ai primit.
Bucură-te, ERASM, care pentru împodobirea bisericii Maicii Domnului palat nespus de frumos în împărăţia cerurilor de la Hristos ai dobândit.
Bucură-te, LUCA, lucrător harnic al poruncilor dumnezeieşti.
Bucură-te, NECTARIE, care ai învăţat ca ascultarea fără lenevie să o împlineşti.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 3

Cu puterea harului ce ai primit de la Dumnezeu, fericite AGAPIT, ai tămăduit multe boli, pentru care te rugăm să vindeci şi acum neputintele trupeşti şi patimile sufleteşti, ca să lăudăm pe Hristos, Cel care te-a preamărit pe tine, cântându-i: Aliluia!

Icosul 3

Ca nişte părinţi plăcuţi lui Dumnezeu v-aţi făcut călăuzitori către viaţa cea veşnică celor ce cu osârdie şi cu dragoste venim către voi, pentru care vă cinstim cu aceste cântări:
Bucură-te, IOAN, care şi după al tău sfârşit ai dat dovadă de ascultare.
Bucură-te, că ai lăsat mormântul tău fratelui mai mare.
Bucură-te, TEOFIL, care mânia prin ascultarea de fraţi ai vindecat-o.
Bucură-te, că în loc de mânie, umilinţă şi lacrimi neîncetate ai avut.
Bucură-te, sfinţite KUKȘA, cel ce prin tine mulţime de păgâni au crezut în Hristos.
Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău capetele vi s-au tăiat pentru Hristos.
Bucură-te, ALEXIE, că lucrător bun al rugăciunii minţii te-ai arătat.
Bucură-te, GRIGORIE, care cu evlavie, icoanele sfinţilor ai pictat.
Bucură-te, SAVA, că făcător de mari minuni te-ai arătat. 
Bucură-te, SERGHIE, care cu osârdie ascultarea ai râvnit.
Bucură-te, MERCURIE, cel ce viaţa celor fără de trupuri ai dorit.
Bucură-te, PIMEN, cel cu multe suferinţe, care numai în Dumnezeu ai nădăjduit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 4

Ca nişte părinţi de Dumnezeu înţelepţiţi aţi urât calea cea largă a vieţii lumeşti și aţi ales cărarea îngustă a vieţii călugăreşti, primind de la Dumnezeu însoţitori pe îngerii Săi, care v-au întărit în străbaterea ei. Iar noi, ca cei ce dorim să ne mântuim, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Auzind popoarele că Dumnezeu a proslăvit trupurile voastre cu nestricăciune şi că aţi primit darul vindecării a toată boala şi neputinţa, din toate colţurile aleargă către voi aducându-vă cântări de laudă aşa:
Bucură-te, NESTORIE, întâiul scriitor al letopiseţelor ruseşti.
Bucură-te, că ai scris vieţile sfinţilor de la Pecerska, urmând a lor poveţe.
Bucură-te, EUSTRATIE, preaslăvit pustnic şi mucenic, care asemeni lui Hristos ai pătimit.
Bucură-te, ca pe trupul tău rănile Domnului Iisus le-ai purtat.
Bucură-te, ELADIE, lauda zăvorâţilor.
Bucură-te, EFREM, slava celor cu duhul văzători.
Bucură-te, MOISE, al întregii înţelepciuni luminător.
Bucură-te, IOAN, că-n feciorie ai fost biruitor.
Bucură-te, MARCU, cel ce cu mâinile tale, pentru sfinţi, morminte ai săpat.
Bucură-te, că de glasul tău cei morţi au ascultat.
Bucură-te, cneazule NICOLA, care în ascultare fraţilor de la Pecerska te-ai predat.
Bucură-te, GRIGORIE, cel ce ai primit fericitul sfârşit în râu înnecat, dar al cărui trup prin minune în chilia ta s-a aflat.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 5

Înţeleptul DIONISIE, văzând trupurile voastre sfinte care în peşteri se odihneau, când a intrat să cădească în ziua de Înviere, cu evlavie şi cu dragosste a strigat către voi: „Sfinţilor părinţi şi fraţi, acum e ziua cea mare, Hristos a înviat!”, și, o minune, îndată de la voi s-a auzit cu glas tare: „Adevărat a înviat!” Iar noi, minunându-ne de aceasta, cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Mărturisirea credinţei şi vestea nevoinţelor voastre, sfinţiţi părinţi, a străbătut întreg pământul, căci ca nişte luceferi, de pe bolta peşterilor, luminaţi calea vieţii călugăreşti, strălucind pe bolta Bisericii dreptslăvitoare. Pentru aceasta, îndrăznim să vă aducem cântări de laudă aşa:
Bucură-te, ONISIM, care pentru zăvorârea în peştera strâmtă ai dobândit sălăşluirea în raiul cel încăpător.
Bucură-te, că flămânzind şi însetând pentru Dumnezeu, acum te îndestulezi de vederea Lui.
Bucură-te, MATEI, căci pentru păstrarea curăţiei sufleteşti şi trupeşti te-ai învrednicit de darul proorociei.
Bucură-te, căci cu nerăutatea şi blândeţea ai atins înalte virtuţi.
Bucură-te, ISAIA, fântână adâncă a smereniei.
Bucură-te, izvor nesecat de minuni făcător.
Bucură-te, AVRAAM, de osteneli iubitor.
Bucură-te, ierarhe NIFON, al Ortodoxiei apărător.
Bucură-te, SILVESTRU, cinstit mărgăritar.
Bucură-te, PIMEN, vas ales al Sfântului Duh.
Bucură-te, ONUFRIE, care limba ți-ai înfrânat, iar cu mintea pe Dumnezeu neîncetat L-ai lăudat.
Bucură-te, ANATOLIE, cel cu suflet răbdător şi la minte înţelepţit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 6

Cu dreapta cea propovăduitoare, Sfinte SPIRIDOANE, te-ai arătat plăcut lui Dumnezeu, căci pe fii tăi îi învăţai cum să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci, iar faţă de cei ce învăţau dezbinarea te-ai arătat mustrător. Iar tu însemnându-te cu semnul cel sfânt te-ai mutat la Hristos, la Care te rugăm să mijloceşti, ca să stingă cuptorul patimilor noastre, dăruindu-ne cu sârguinţă ca în această viaţă să-L preamărim neîncetat în cântări şi psalmi, iar în cealaltă să ne învrednicească să-I cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul 6

Ca un sfeşnic luminos s-a arătat dumnezeiescul vostru lăcaş pe care l-aţi zidit cu sudori de sânge, prin râvna sfintelor voastre nevoinţe, şi pentru care cu rugăciunile înălţate s-a pogorât harul de sus, adeverindu-se astfel proorocia celui întâi chemat, care a zis: „Pe această înălţime va răsări Harul lui Dumnezeu şi se va înmulţi credinţa”. Pentru aceasta, vouă, ca unor împlinitori ai proorociei, vă strigăm:
Bucură-te, ARETA, că mila Domnului asupra ta s-a revărsat.
Bucură-te, că drept milostenie s-a socotit bogăţia ce ţi s-a furat.
Bucură-te, TEOFIL, că trupul de o cămaşă aspră ţi-a fost acoperit, iar pământul drept aşternut ţi-a fost.
Bucură-te, SISOIE, cel ce somnul în priveghere ai schimbat, iar lacrimile linişte ţi-au dat.
Bucură-te, ALIPIE, căci îngerii te ajutau când pictai sfintele icoane.
Bucură-te, ierarhe SIMON, care vieţile sfinţilor ni le-ai lăsat în scris.
Bucură-te, NICON, căci Cuviosului Antonie i-ai fost întâiul ucenic.
Bucură-te, căci pe Teodosie la lucrările mănăstireşti l-ai ajutat şi la nevoinţele lor părtaş te-ai arătat.
Bucură-te, TEOFAN, cel ce cu postul trupul ţi-ai smerit.
Bucură-te, ONISIFOR, cel ce cu rugăciunile şi cu privegherile sufletul tău l-ai înviat.
Bucură-te, MACARIE, care pentru sfinţenia vieţii de la Dumnezeu, nestricăciune ai dobândit.
Bucură-te, diaconule ANASTASIE, care pentru Hristos cununa muceniciei ai primit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 7

Îndemnaţi fiind de Duhul Sfânt, aţi dus o viaţă plăcută lui Dumnezeu, căci închizându-vă în peşteri ca în nişte morminte întunecoase, aţi slujit Lui din toată inima, făcându-vă astfel pildă vie tuturor celor ce vor să se mântuiască și învăţându-i să cânte: Aliluia!

Icosul 7

Întemeietori ai viaţii monahicești în Rusia v-aţi arătat, cuvioşilor părinţi, şi ca nişte învăţători aţi povăţuit mulţimea călugărilor, care v-au urmat pe calea cea mântuitoare. Drept aceea, primiţi acum aceste cântări de mulţumire, care vi se aduc așa:
Bucură-te, AVRAAMIE, cel ce pe Hristos din tot sufletul L-ai iubit.
Bucură-te, că pentru El, zăvorându-te în peşteră, mult te-ai ostenit.
Bucuraţi-vă şi voi cei 12 fraţi, care biserica Maicii Domnului aţi înfrumuseţat.
Bucuraţi-vă, că pentru a voastră osteneala, Împărăţia Cerurilor aţi luat.
Bucură-te, ISACHIE, care cu multe nevoințe înşelăciunea diavolească ai stricat.
Bucură-te, ILIE, cel ce nevoinţa înfrânării şi nepătimirii prin har ai dobândit.
Bucură-te, pruncule IOAN, căci sfântul tău sânge, ca un mucenic pentru Hristos l-ai vărsat.
Bucură-te, NICON, cel ce întru răbdare şi nerăutate pentru Hristos ai lucrat.
Bucură-te, ierarhe EFREM, cel ce ca o albină ai preamărit peșterile prin rânduiala monahilor studiţi și miere îmbelșugată ai adus.
Bucură-te, fericite TIT, care prin smerenie pe demonul mândriei l-ai supus.
Bucură-te, că și de la noi mulţime nenumărată de demoni îndepărtezi.
Bucură-te, că a nu ne mânia pe aproapele cu a ta pildă ne luminezi.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 8

O, minune, peştera tâlharilor s-a preaschimbat în lăcaş dumnezeiesc, căci unde mai înainte păcatul a prisosit, harul lui Dumnezeu s-a înmulţit, şi unde spinii fărădelegii au fost înrădăcinaţi, acolo au crescut cedrii raiului lui Hristos, iar unde odată se afla mocirla urât mirositoare a păcatului, acum curg izvoarele nemuririi şi împărăteşte Dumnezeu, Cel ce a zdrobit moartea care stăpânea mai înainte. Pentru această schimbare a dreptei Celui Preaînalt, minunându-ne cântăm: Aliluia!

Icosul 8

Prin stăruinţa voastră, cuvioșilor părinți, zdrobind capul cel trufaş al cumplitului vrăjmaş al neamului omenesc aţi preaslăvit pe Hristos în sufletele şi trupurile voastre, pentru care primiţi laudele acestea:
Bucură-te, Sfinţite Mucenice LUCIAN, pentru care locuinţă în ceruri s-a pregătit.
Bucură-te, pătimitorule, căruia nesfârşita odihna ţi s-a dăruit.
Bucură-te, LAVRENTIE, cel ce deşertăciunea lumească ai lăsat.
Bucură-te, că a locui împreună cu îngerii ai dorit.
Bucură-te, PAFNUTIE, că având mereu în minte ceasul morţii, neîncetat ai lăcrimat.
Bucură-te, că în ceasul morţii tale, îngerii te-au mângâiat.
Bucură-te, MARTIRIE, că pentru curăţia ta cea mare şi pentru nevoinţele postirii de darul vindecării te-ai învrednicit.
Bucură-te, ierarhe ILARION, că turma oilor cuvântătoare a lui Hristos pe păşunea Ortodoxiei ai păstorit.
Bucură-te, cneazule TEODOR, că pentru slavă şi cinstea Bisericii dreptmăritoare te-ai ostenit.
Bucură-te, DIONISIE, cel ce în ziua Învierii de la preacuvioşii părinţi din peșteri glas ai auzit „Cu adevărat Domnul a înviat!”
Bucură-te, ATANASIE, care frumuseţile lumii, socotindu-le stricăcioase, le-ai dispreţuit.
Bucură-te, ierarhe TEOFIL, cel ce pentru turma păstorită de tine, totdeauna viaţa ţi-ai jertfit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 9

Făcându-vă tuturor toate, preacuvioşilor părinţi, vindecare cerească ați dăruit și pe toți i-ați chemat către doctoriile cele fără de arginţi, nu prin meșteșug omenesc, ci prin lucrarea Duhului Sfânt dăruiţi vindecări sufleteşti şi trupeşti. De aceea tot neamul și toată vârsta Îl slăvim cu mulţumire pe Binefăcătorul și Făcătorul a toate, cântând: Aliluia!

Icosul 9

Filosofii şi ritorii cei cu mare glas nu se pricep să laude după cuviinţă sfinţenia voastră, preacuvioșilor, cu atât mai mult eu cel sărac în înţelegere şi cuvinte, cu ce cântări vă voi lăuda pe voi cei ce sunteţi de aceiaşi cinste cu îngerii? Însă, din prisosinţa osârdiei şi a dragostei pe care o am faţă de voi, îndrăznesc a vă încununa cu nevrednicele mele laude, aşa:
Bucură-te, ZENOVIE, care cu postiri şi cu multe nevoinţe în viaţa călugărească luminat ai strălucit.
Bucură-te, căci prin smerenie, blândeţe şi ascultare, pământul celor blânzi ai moştenit.
Bucură-te, GRIGORIE, cel ce prin verdeţurile cu care te hrăneai, sănătate bolnavilor ai dăruit.
Bucură-te, IPATIE, care pentru stăruinţa cu care ai slujit sfinţiților părinți, harul vindecării ai dobândit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi, ale căror preacinstite capuri, mir spre sănătatea trupurilor şi sufletelor noastre izvorăsc.
Bucuraţi-vă, căci preacuratele voastre suflete, stau în slavă nespusă în faţa tronului Ceresc.
Bucură-te, MOISE, care prin postiri, rugăciuni şi purtarea lanțurilor de fier, patimile ai omorât.
Bucură-te, IOSIF, care prin poarta smeritei şi stăruitoarei ascultări, la odihna cea veşnică ai intrat.
Bucură-te, PAVEL, care nicicând vremea în lene nu ai petrecut, pentru care în ceata celor osteniţi şi împovăraţi, ai fost rânduit.
Bucură-te, SISOE, căci prin postirile ce întreceau puterile omenești nu doar pe oameni, ci și pe îngeri ai uimit.
Bucuraţi-vă, LEONTIE şi GHERONTIE, căci din pruncie pe Hristos aţi iubit.
Bucuraţi-vă, că din vârsta copilăriei, pe povăţuitorul vostru în nevoinţe aţi ajuns.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 10

Voind Preaînduratul Dumnezeu ca toţi să se mântuiască şi să ajungă la cunoştinţa adevărului, v-a arătat pe voi Rusiei asemenea părinţilor Egiptului, Tebaidei şi Palestinei, ca prin viaţa voastră să se înţelepţească şi să le fie arătată calea mântuirii. Întru osteneala voastră aţi învăţat stăruitor pe cei necunoscători adevărul Evangheliei, aducându-i la dreapta credinţă și îndemnându-i cu cuvântul şi cu lucrul să ducă o viaţă curată şi plăcută Domnului, prin păzirea poruncilor Lui, cântându-I neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Prealăudaților părinţi de la Pecerska, v-ați arătat ca un zid puternic care-i îngrădeşte pe cei ce aleargă către voi şi vi se roagă cu credinţă, cu dragoste fierbinte şi cu sârguinţă ca să îi apăraţi de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi. Şi astfel, prin rugăciunile voastre către Hristos Dumnezeu fiind biruitori, să vă cânte cu mulţumire aşa:
Bucură-te, NESTORE, cel ce ai dispreţuit cele pământeşti şi ai iubit cele cereşti.
Bucură-te, că la sfârşitul tău te-ai învrednicit a-L vedea pe Însuşi Domnul Iisus Hristos cu îngerii Săi.
Bucură-te, TEODORE, cel ce pază gurii ţi-ai pus şi în tăcere viaţa ţi-ai dus.
Bucură-te, PAMVO, mărturisitorule, care idolii ai blestemat şi pe Dumnezeul cerului şi al pământului L-ai mărturisit.
Bucură-te, SOFRONIE, cel ce trupul cu zăvorârea şi cu purtarea verigilor l-ai strâmtorat, iar cu mintea la cer, prin cântarea psalmilor te-ai ridicat.
Bucură-te, PANCRATIE, cel ce cu darul Sfântului Duh, tămăduiri bolnavilor izvorăşti.
Bucură-te, ANTONIE, cel ce duhurile cele viclene, de la cei ce vin cu credinţa la tine, tu le izgoneşti.
Bucură-te, MARDARIE, de sărăcie şi neagonisire iubitor.
Bucură-te, AMON, al părinţilor celor de demult, în nevoinţe osârdnic următor.
Bucură-te, PIOR, cel ce patimile trupeşti cu focul înfrânării le-ai ars.
Bucură-te, MARTIRIE, cel ce sufletul cu deprinderea faptelor bune, ţi-ai luminat.
Bucură-te, RUT, cel ce pustnicilor şi nevoitorilor cu chipul vieţii ai urmat.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 11

Toată cântarea se biruieşte de mulţimea slăvitelor voastre nevoinţe şi osteneli nenumărate, căci întrecând viaţa omenească, v-aţi asemănat celei îngereşti. De aceea, către voi, cărora se cuvine a vi se aduce laudă îngerească, venim şi noi cu credinţă şi cu dragoste, rugându-vă să primiţi această cântare şi să mijlociţi pentru noi, cerând pentru noi iertare de păcate, ca întru îndreptare şi pocăinţa să luptăm până la sfârşitul vieţii noastre și învrednicindu-ne de viaţa cea veşnică, cu rugăciunile voastre, să-i cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Ca nişte plăcuţi lui Dumnezeu şi urâtori ai patimilor întunericului cărora v-a răsărit lumina cea nesfârşită prin săvârşirea multor nevoinţe, staţi acum în locaşurile lui Hristos, de unde vă rugăm să ne pomeniţi şi pe noi, cei care vă cântăm acestea:
Bucură-te, EUFROSINIA, preaslăvita fiică a Ierusalimului celui de sus.
Bucură-te, maică, luminătoarea Kievului.
Bucură-te, fecioară IULIANA, care ca un crin ai crescut în grădina pământească a lui Hristos.
Bucură-te, că ai înflorit în via Lui cea cerească.
Bucură-te, porumbiţă curată, blândă şi fără de răutate, care din ghearele acestei lumi ai fugit.
Bucură-te, Sfinţite Mucenice MACARIE, cel care până la moarte, păstor credincios ai fost.
Bucură-te, ARSENIE, care de ostenelile vremelnice plăcute lui Dumnezeu, te-a odihnit pe veci Hristos.
Bucură-te, EUFIMIE, ca pentru multa postire şi netăcutele slavoslovii aduse lui Dumnezeu, de dulceaţa raiului te îndulceşti, cântând împreună cu îngerii.
Bucură-te, VENIAMINE, că pentru averea împărţită la săraci, acum în sânul lui Avraam te odihneşti.
Bucură-te, cel ce oastea împăratului pământesc ai părăsit pentru a fi viteaz ostaş al Împăratului Ceresc.
Bucură-te, ACHILA, care din tinereţe cu viaţa şi patimile tale pentru Hristos te-ai răstignit.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi ai noştri din Pecerska, luminători a toată lumea şi preamăriţi făcători de minuni.

Condacul 12

Prin darul Preamilostivului şi Atotînduratului Dumnezeu, viaţa voastră a fost asemenea vieţii îngerilor, căci multe faceri de minuni făcând, aţi ridicat minunat lăcaş Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu, pe care l-aţi împodobit ca pe o mireasă frumoasă, cu aur, argint şi pietre scumpe, unde acum se adună credincioși din toată lumea şi pentru voi aduc laudă lui Hristos Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul 12

Cunoscând viaţa voastră, vă lăudăm nevoinţele: postirile, rugăciunile, lacrimile, plecarea genunchilor, privegherea, omorârea trupului, zdrobirea duhului, culcarea pe pământ, smerenia, blândeţea, tăcerea, răbdarea, sărăcia, neagonisirea şi cinstim toate câte le-aţi făcut din dragoste pentru Hristos, mărindu-vă aşa:
Bucuraţi-vă, PAISIE şi MERCURIE, că pe pământ viaţă nedespărţită şi unită în duh aţi trăit.
Bucuraţi-vă, că şi în cer de aceeaşi viaţă cu bucurie întru Hristos vă îndulciţi.
Bucură-te, MACARIE, cel ce asemenea lui Samuil, din tinereţe, spre slujirea lui Dumnezeu ai fost ales.
Bucură-te, PIMEN, cel ce ca o arie de grâu în jitniţa cea cerească a lui Hristos ai fost pus.
Bucură-te, SILUANE, cel ce pe aripile postului şi rugăciunii la Dumnezeu ai zburat.
Bucură-te, AGATOANE, că pe umerii virtuţilor înalte la cele de sus ai fost ridicat.
Bucură-te, ZAHARIA, că înfricoşător pentru demoni te-ai arătat, iar ca un împreună-vorbitor cu îngerii, la tronul Prea Sfintei Treimi ai zburat.
Bucură-te, IGNATIE, al oraşului peşterilor, cneaz prealuminat.
Bucură-te, bunule păstor al turmei celei de Dumnezeu alese.
Bucură-te, Sfinte Mucenice, care de la Irod cel fără de omenie, pentru Hristos, paharul morţii ai luat.
Bucură-te, căci cu sângele tău, Răsăritul ai sfinţit şi prin a ta venire, Rusia ai binecuvântat-o.
Bucură-te, LONGHIN, căci mergând pe calea cea îngustă, lărgimea raiului lui Dumnezeu ai aflat.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 13

O, preafericiţilor şi preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, primiţi această rugăciune, precum Domnul Hristos a primit cei doi bani ai văduvei şi nu vă îndepărtaţi de la noi, după cum nici Hristos nu s-a îndepărtat de sărutarea păcătoasei şi cu rugăciunile voastre către Dumnezeu, învredniciți-ne să săvârşim această viaţă în bună îndreptare şi pocăinţă şi să plecăm în viaţa cea veşnică cu rugăciunea pe buze, în inimă şi în suflet, înfăţişându-ne la tronul Celui Preaînalt, unde voi vă aflaţi împreună cu arhanghelii, cu îngerii şi cu toţi sfinţii, cântându-I cântarea îngerească: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Dorind viaţă îngerească, ca nişte părinţi înţelepţiţi de Dumnezeu, aţi fugit de viaţa cea lumească plină de tulburare şi sălăşluindu-vă în peşterile strâmte şi întunecoase, v-aţi ostenit pentru Hristos în mari nevoinţe, pentru care noi vă lăudăm aşa: 
Bucură-te, ANTONIE, oglindă a toată înfrânarea, ascultarea, tăcerea şi smerenia.
Bucură-te, TEODOSIE, a monahilor laudă.
Bucură-te, a lăcaşului tău înfrumuseţată slavă.
Bucură-te, MIHAIL, al Rusiei întâi arhipăstor şi învăţător.
Bucură-te al credinţei lui Hristos osârdnic săditor şi al slujirii idoleşti dezrădăcinător.
Bucură-te, PROHOR, cel ce hrăneai cu pâini făcute prin minuni din cenuşă şi sare, când oamenii se topeau de foame.
Bucură-te, IOAN, cel care în postiri ai strălucit.
Bucuraţi-vă, TEODOR şi VASILE, care în această viaţă vremelnică în dragostea lui Hristos v-aţi unit.
Bucuraţi-vă, că de la cneazul Mstislav, cel lacom de bani, multe aţi pătimit.
Bucuraţi-vă, căci şi după fericitul vostru sfârşit în aceeaşi raclă trupurile vi le-au aşezat.
Bucuraţi-vă, căci în acelaşi ceas înaintea tronului Dumnezeiesc v-aţi închinat.
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Condacul 1

Ca la o oştire de Dumnezeu aleasă şi împodobită, preacuvioşilor părinţi din Pecerska, cei care aţi fost îndrumătorii vieţii călugăreşti în Rusia, şi de la care izvoare de minuni se revarsă, îndrăznim să aducem cântări de laudă, căci prin rugăciunile voastre suntem izbăviţi din toate nevoile, pentru care vă strigăm cu mulţumire: Bucuraţi–vă, preacuvioşilor părinţi de la Pecerska, luminători a toată lumea şi preaslăviți făcători de minuni!

Rugăciune către toți Sfinții Lavrei Pecerska din Kiev

Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători părinţi ai noştri, Antonie şi Teodosie, dimpreună cu toţi cuvioşii părinţi din Pecerska, ca nişte luminători care aţi răsărit cu slavă din locuinţele cele întunecate ale peşterilor în pământul rusesc, ne luminaţi cu razele de lumină ale vieţii voastre celei asemenea îngerilor, căci prin marile voastre virtuţi şi prin strălucirea dumnezeieştilor minuni, aţi uimit întreaga lume. Deşi acum, vremelnic, prin moarte trupeşte aţi apus în morminte, cu sufletele aţi răsărit în Împărăţia Cerurilor, împreună cu Hristos, Soarele dreptăţii, de la Care toţi drepţii se umplu de lumină şi luminează. Nu ne uitaţi nici pe noi, cei care ne rugăm vouă acum, dar care petrecem în noaptea patimilor şi a necazurilor. Luminaţi-ne de sus cu lumina harului, pentru că umblând în lumină, vieţii voastre celei pline de virtuţi să ne învrednicim şi de vederea luminii celei neapropiate a slavei lui Dumnezeu, lăudând împreună cu voi Treimea cea Preasfânta, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rătăcitorii (2) – Alexandru Amarfei

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Capitolul II

  • Ce’aci, fată?
  • Superb de plictisită. Ăsta al meu e la mare să zdrăngăne, nu m-am dus, că am reex la restaurare.
  • Eu am paralizat când mi-ai zis. Pici examenul la ce-ți place ție mai mult.
  • N-aveai de unde să ştii, eram bolnavă coaptă. Adică n-am picat examenul, m-am bățoşit să-l dau, deşi era clar că nu.
  • Da’ ce-ai făcut?
  • Cea mai deşteaptă boală pe care putea s-o faca o mega deşteaptă atunci cand umblă ca o giga zăpacită, îmbrăcată prea subțire pe frig – cistită. Superbul meu nu era în zonă să mă care cu maşina, am ajuns udă fleaşcă… două zile mai târziu era să leşin prin sală. Now you know.
  • Bine, aia e. Auzi, da’ tu cum l-ai cunoscut pe imposibilul şi insuportabilul ?
  • Aoleu, stai ca tu eşti nouă în gaşcă, n-aveai de unde. Unde dreq era să-l cunosc pe dement, la un club de debate informal. I se spunea « Bolovan fără perdea » – avertisment ca e no respect zone.
  • Adică?
  • E făcut de Țuțuianu, nuş’ dacă-l ştii, a absolvit de ceva timp, peisagistică. Prieten bun cu Mihnea, pe Mihnea îl ştii.
  • A, gata, ştiu de cine spui. Ăla diliu.
  • Da. Zis Țuțu’ cu căpuțu’. Și la « Bolovan fără perdea » e aşa: înainte de stabilirea temei şi orice altceva, se negociază nivelul de hardship.
  • Nivelu’ de ce?
  • Stai fată, că-ți spuneam. Bagă nasu’ în cafea şi ascultă, ca e mişto ideea. Nene, ca să nu se plângă nimeni, se negociază la punct şi la virgulă nivelul de ocări, au nişte nume de te strici. Și le schimbă, ceea ce e şi mai mişto, vine Țuțu cu careva şi scriu pe o hârtie.
  • Ce, “protocolul”?
  • Da. “Nivel grădinile lui Academos” – nu se pronunță nici măcar “bă”. Totul salon. “La mă-ta ne oprim” – adică fără familie sau atac la persoană. Și tot aşa. Ei, din când în când fac un eveniment numit Parolaccia.
  • Ceeee…..?
  • E un restaurant în Roma, fată. Unde chelnerii te înjură şi alea. Adică, au voie, şi ştii că va fi aşa când te duci. Și… e scump.
  • Gata, am înțeles. Adica nici la nivel « sex animalier-religios-familial » nu ne supărăm.
  • Exact. Băi, şi vine o tută de la peisagistică – nu mai e, că s-a transferat la Cluj. Stângistă. Soro, mă ştii, mie mi se spune Andra militandra, da’ asta era exagerată rău, treaba fiind că nici nu spunea ceva mişto sau de la ea – clişee, păduchi.
  • Da’ care era ideea ?
  • Ce vrei să se dezbată dacă vrei scandal – ateism versus religie. Apare asta cu oboseli din alea luate de pe net – « Stalin n-a ucis oameni din cauza ateismului, ateizmu’e doar lipsa credinței ». Ăsta al meu era în sală, fată, recunosc, ne uitam toate la el. I mean…
  • Vai de capul meu… gata, înțeleg.
  • Nu, nu înțelegi. Aia s-a ales cu o poreclă. «Proasta dracului ce eşti », prescurtat pe-de-ce-e. Deci se ridică leul meu şi ia chitara – adică f-word, nici nu puteai să spui că-i replică ei. Și cântă cu degetele alea lungi şi mişto – improvizație. În stil Ada Milea :
    Voooiaaaaam săăă-ți spuuun, proasta-dracului-ce-eşti… asta era refren, şi intercala câte o absurditate. Să-mi bag, fată, până azi ne pare rău ca n-a înregistrat cineva, nu le ținem minte pe toate, da’ basically era cam aşa: « Eram în cartier, în cartier, proasta dracului ce eşti si apare, din vremi nemuritoare, un cruciat! O! Poate fi adevărat? Un cruciat ! Și pentru că am profil revoluționar, nu feudal, proasta dracului ce eşti, s-a pus să mă alerge, eu pe jos, el pe cal… dar nu m-a străpuns el, nu, nu, doar lancea lui, proasta dracului ce eşti, cu doi neuroni puşi în cui, pentru că lanceaaaa, lancea e doar absența cruciatului, eşti din Vaslui ? Poate din Vrancea ?». După care : « La ceee sunt buuuni ateeeeiii, ateeeeiii, proasta dracului ce eşti, dacă ucid cu ateism cu tot ? Ca să faci tu un studiu pilot ? Studiul meu olfactiv şi coercitiv dovedeşte că porți o săptămână acelaşi chilot ». Ceva de genul.
  • Mamă, mor. Adică a facut-o proastă, nespălată…
  • Mă tem să spun că aia cu chilotu’ risca să fie adevărată. Stai, că mai e. Ca să fie ca tot românu’ imparțial, s-a luat şi de popi. Cum ştiii că eşti pedofiiil… doar cu expertiza de la schit – când poate sta în picioare, al dracului copiiil… la spovediiit.
  • Mamă, Doamne. Deci el e aşa… şi când nu cântă ?
    Uneori… Și nu s-a lăsat băiețaşu’ meu până nu s-a luat şi de Kant. Deci vorbesc serios. A zis ceva gen « atei sau ne-atei, va faceți una mică doar cu catedrala-n jur, de idei, sau de vreo formă de obscur, atei, ne-atei, să fie mare dacă tot e năstruşnică », şi de Kant, oh my, Kant: « v-a spus ca nu puteți şti mai nimic un labagiu obsesional însurat cu o slujnică – dacă e cât un limbric, tot ce n-ajunge la servitoare… eee… devine inscrutabil, prin argumente… nimicitoare ! » Plus alte orori care nu se pot reproduce nici între noi, golancele. Eram rupți. Pentru că, repet, chestia, dacă aia se dădea lovită în aripă, era că i-ar fi răspuns « Debate ? Ce debate, domniță (când vrea să fie bățos le ia cu domniță), eu cânt la pauză, am terminat, reluați. Atei ? A, da, sigur, m-am luat de toată lumea. » Cred că se lua şi de maică-sa, dacă era acolo.
  • Da, da’ Sandra are simțul umorului.
  • Vast. În fine. Deci se termină circul, aia și-a adunat mațele în batistă, hai să plecăm. Și… na, mă ştii. Eram în zona « Ce javră de om – wow ce tip ». Sunt leoaică, fată. Ca şi el, fetițo.
  • Mda.
  • I am sorry, aşa a fost. Băiatu’ era cu cola în mână şi am intrat de-a dracu’ în el. Am zis « ceva, să mă fac vazută ». A vărsat, evident, aia pe mine, fleoaşc. Scuze, alea. Și-mi dau seama că el, când nu face pe « Viteazu’ fără Mihai », cum îl tachinează mă-sa, e un tip… hai, nu zece, e de nouă cu plus. Când îl întreb de ce e așa drăcos zice « Așa e toată familia ».
  • Lasă, zi mai departe.
  • Pai și-a cerut scuze, de la scuze am ajuns la bar și după a doua cafea eram căzuți în cap unu’ după altul. Așa căzuți, adică – pardon, eu, așa căzută, știu sigur că acum la Untold face cel puțin o victimă, că are reprize cu draci când face și două-trei… și îl las în pace. Da, fată, nu te uita. Eu, Andramilitandra. Îmi spune mintea « ești proasta cu prinț superb care lasă prințul superb să facă măgării ca să nu-l piardă ». Și, știi ce ? Nu-mi pasă.
  • Bine… ai dreptate. În fond, avem douăș’patru…
  • Da. I mean – dacă nu acum, noi când ne mai dăm pe derdeluș, dacă tot ne tocim creierii de facultatea interminabilă a peștelui…
  • Auzi, și… mi-l dai și mie ?
  • Ar trebui să te plesnesc. Răspunsul este : dragă pretenă, decizia stă în mintea și pantalonii zvăpăiatului – n-ai decât. Da’să fii atentă, că pe cursă medie își merită porecla.
  • Insuportabilul ?
  • Băi, stai să vezi. Ca urmează. Ei nu sunt familie bogată, I mean, nu să dea cu bani de-a dura, Sandra mi-a zis « dragă, suntem high middle class și atât ». Și-mi povestește că domnişorului îi place să aibă artefacte mișto, și din prima lui slujbă, era prin anul doi, ce crezi că face – brățară de perle de Tahiti.
  • Am auzit ca sunt scumpe rău.
  • Îți spun și cât – sigur ca n-o luase pe a mai scumpă, dar a dat baiatu’ vreo șase sute de euro. I mean, ok, atâta e și-o pereche de pantofi de firmă, dar pentru un amărât… Bun, și urmează o scenă « cum fac Comnea » (că toți fac cam așa, până și Sandra) când vine un neobolșevic și povestește ce nasol e și ce bine era.
  • Da, bine, și de ce trebuie luați în seamă.
  • Nu mă întreba pe mine, eu de ei îți zic. Deci, fii atentă, era tot la Țuțu la debate și una începe cu clasica problemă – afară sunt oameni care mor de foame now as we speak, stilul ăla de școală americană de debate care, dacă o privești de la noi, e mega plicty, pentru că, și cu trei neuroni prost conectați, după primele cinci minute știi exact ce urmează să spună și mai ales de ce urmează să spună.
  • Yeah, ok. Unii din ei cred că merge și la noi… Merge ceva, dar trebuie să fii atent ce spui, că oamenii mai deștepți te citesc printre rânduri. « Da, sigur, ai plătit și tu un curs online ».
  • Da. Deci, se duce firoscosu’ la aia, își scoate brățara, și zice ceva lung, întortocheat, că este terminat de empatie după suferința ei. Aştia care-l stiu au înțeles că « suferința ei » era semnal de alarmă la ce urma, că era clar de ce suferă – era cam grasă… și băiatu’ îi oferă perlele.
  • Nu făcea mișto ?
  • Deloc, adica nu cu perlele. Aia – șocată – nu, că ce legătură are. Fată, a luat nebunu’ o vază de metal de pe acolo, a pus perlele pe masă și le-a făcut praf și pulbere lovind cu curu’ vazei.
  • Holy !
  • Mi-a zis fra-su că până și ăia care îl ştiau au crezut că something’s wrong. Se întoarce surâzător spre aia, o arată așa, like an object, și zice : În dreptul roman, proprietatea e drept de folosință, uz, abuz. Dacă luai perlele, ți le lăsam. Le-am spart, ca să fie clar. Când apare o duioșenie din asta cu « afară mor copii de foame », de fapt nu mor copii de foame. Tu ai citit pe net sau aiurea că mor de foame, ești fată bună, poate ai fost impresionată până la lacrimi. Dar nu-ți dai seama că pledezi pentru ca cineva să-mi ia dreptul de abuz – să ai perle scumpe, dacă punem alături « copil flămând » pare abuz, right ? Cu asta, ai creat autoritatea care decide ce e aia abuz, după care decidem și uzul, până la urmă și folosința. Ești plină de idei nobile, care au funcționat în societate trei generații și pe cheltuiala familiei mele – confiscări, interdicții, pușcărie, era să fie și moarte. Familia mea, pe care tu o faci vinovată de copilul ploii ăla mort de foame, a dovedit ceva, domniță : de trei generații sistemul tău ne zapcește, ne învinovățește, ne confiscă lucruri, pe străbunica mea au și închis-o… and we are still f-word here. Care e contribuția ta la copilul mort de foame ? Being at the good end of the confiscation, I reckon, și, fată, când a zis asta, a arătat cu degetul la fundu’ ăleia. Și se uita la ea mai nasol decât te uiți la un gunoi.
  • Gata, am înțeles. Iartă-mă că am spus ce am spus, nu stau cu așa ceva în casă două zile… doar dacă nu-s consecutive. Auzi, și Sandra ce-a zis?
  • I-a zis : Știu că ai avut un motiv. Și el : da, pentru că genul ei, dacă nu marchezi așa, bifează « mamă ce le-am zis-o », chiar dacă i-ai făcut argumentele praf. Așa, o să aibă în calendar o zi de care își amintește că nu vrea să-și amintească, mamă. Cum are familia Comnea zile de care nu vrea, doar că e imposibil să uiți « ziua când m-au băgat la bulău ». Băi, Sandra “soacra-mea”… l-a pupat pe frunte, a zis duios “We are still here, iubitule” și ne-a scos în oraș.
  • Wow.
  • Da. Am draci și acum că am ratat-o pe asta cu perle sparte în direct, în seara aia eram în altă parte… Stai că sună frate-său, pramatia îl bagă la înaintare ca să întârzie cu vreo fufă… Da. Salve. Da, te aud. Ce… ? Aoleu… Bine, vin. Fată, e de rau.
  • Ce s-a întâmplat ?
  • Zice ca la Untold a făcut o treabă ciudată, el avea o piesă de-a lui de cântat, și când s-a suit pe podium, în loc de aia, a cântat ceva cu cetatea Histria și nu știu ce greci, părea ca nu e el, și nu-și poate explica episodul. Aia au crezut ca e « prăfuit », au făcut ceva scandal și l-au lăsat în pace, dar dacă știu ceva sigur e că Andrei nu pune gura pe nimic de soiul ăsta, seringă nu mai zic…
  • Bine, și ce e atunci ?
  • Băi, Sandra zice că să nu fie epilepsie sau tumoră cerebrală.
  • Sfinte Dumnezeule…

(Va urma)

Dr. Alexandru – Theodor Amarfei

Acatistul la Icoana Maicii Domnului „Pătimitoarea” („Strastnaia”),  din Otcenaşovca – 13 August

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Celei alese, dintre toate fiicele neamurilor, binecuvîntatei Fecioarei Maria Născătoarei de Dumnezeu, Îi aducem închinare smerită în faţa Preacuratului Ei Chip. Primeşte, O, Preanevinovată şi rugăciunea nevrednicilor robilor Tăi, care cinstesc Patimile ce le-a îndurat pe Cruce Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, şi cu umilinţă strigăm Ţie:

Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Icosul I

Îngerii au stat înaintea Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, Care era ţinut braţele Tale, şi i-au arătat semnul Crucii, iar noi cu frică ne închinăm patimilor Fiul Tău şi strigăm:

  • Bucură-te, Mirarea îngerilor;
  • Bucură-te, Slujitoarea Tainelor Dumnezeieşti;
  • Bucură-te, că Duhul Sfînt a pogorît peste Tine şi puterea Celui Preaînalt Te-a umbrit;
  • Bucură-te, că Cel născut din Tine este Fiul lui Dumnezeu;
  • Bucură-te, că sămînţa feciorească a Ta a zdrobit capul diavolului ascuns în şarpe;
  • Bucură-te, că prin Tine iadul s-a întristat şi moareta s-a omorît.
  • Bucură-te, Pîntecele dumnezeieştii Întrupări.
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 2-lea

Văzînd, Preanevinovata, că Domnul a venit pe pămînt, din milă, să pătimească pentru păcatele celor care vor crede în El şi vor striga către Dînsul:Aliluia.

Icosul al 2-lea

Înţelegînd, Preacurata, cuvintele dreptului Simeon: prin sufletul Tău va trece sabie, ca să se descopere gîndul multor inimi, de aceea cu umilinţă strigăm Ţie: 

  • Bucură-te, cee ce eşti mai strălucită decît heruvimii;
  • Bucură-te, ceea ce ai îndurat toate scîrbele de la Irod şi iudei;
  • Bucură-te, că prin naşterea Ta cea preacurată, ai primit îndoială de la Iosif;
  • Bucură-te, că în ieslea necuvăntătoarelor, pe Dumnezeu L-ai pus şi L-ai înfăşat.
  • Bucură-te, că Tu cu Fiul Tău şi Dumnezeu n-aţi avut unde să plecaţi capul;
  • Bucură-te, că prin Tine omul se face Dumnezeu, ca Dumnezeu pe Adam să-l izbăvească;
  • Bucură-te, că prin Tine s- a înălţat firea omenească;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 3-lea

Fiind întărită cu putere de sus, ai suferit toată scîrba şi întristarea, cuprinzînd cu dragoste pe Fiul Tău, cu Arhanghelii ai strigat Lui: Aliluia.

Icosul al 3-lea

Avînd sfînta Ta icoană, din lacalitatea Otcenaşovca, numită”Pătimitoarea”, ca pe un crin binemirositor şi ca pe o comoară de mult preţ, noi smeriţi ne închinăm Ţie, strigînd:

  • Bucură-te, Ocrotitoarea ţinutului Podoliei;
  • Bucură-te, ceea ce ai binevoit ca icoana Ta să fie pictată şi adusă acolo;
  • Bucură-te, că ai insuflat blagocestivului ctitor să zugrăvească icoana Ta la Muntele Athos;
  • Bucură-te, că eşti Zid nesurpat pentru cei credincioşi;
  • Bucură-te, monahilor Ajutătoare pentru mîntuire;
  • Bucură-te, Rugătoare pentru toată lumea neobosită;
  • Bucură-te, Ceea ce ne călăuzeşti spre îndreptare şi pocăinţă;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 4-lea

Fiind înconjuraţi de viforul păcatelor şi cuprinşi de somnul nepăsării, cădem către icoana Ta cea sfîntă, îţi mulţumim că ne-ai vizitat cu milostivire prin icoana Ta, în locul acesta, şi-i cîntăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4 –lea

Primind dreptmăritorii creştini din Otcenaşovca mare binecuvîntare de la Muntele Athos, au dobîndit prin Icoana „Pătimitoarea” ajutor de la Însăşi Stăpîna Cerului şi a pămîntului. Pentru aceasta, întîmpinînd-o în slăvitul oraşul Odesa, cu bucurie au strigat:

  • Bucură-te, că ai dăruit binecuvîntarea Ta localităţii Otcenaşovca;
  • Bucură-te, înţelepţirea binecredincioşilor ctitori;
  • Bucură-te, glas dumnezeiesc al Sfintei Treimi;
  • Bucură-te, amintirea Patimilor lui Hristos;
  • Bucură-te, Ceea ce pe Fiul Tău L-ai îngropat cu suferinţă.
  • Bucură-te, încredinţarea învierii tuturor.
  • Bucură-te, Cedru înalt al nemuririi noastre;
  • Bucură-te, Mireasă Pururi Fecioară!

Condacul al 5-lea

Steaua cea dumnezeiască îţi arata calea Ţie şi Pruncului Tău Preacurat. Iar noi, cu mintea împreună cu Iosif, ne închinăm, cîntînd Domnului Celui Născut şi Ţie: Aliluia.

Icosul al 5-lea

Vezi, Preanevinovată, părerea de rău a noastră faţă de păcat, şi că nu avem altă ajutătoare şi mijlocitoare, afară de Tine, Ceea ce ai primit harul de a te ruga pentru noi, de aceea cu credinţă strigăm: 

  • Bucură-te, bucuria şi mîntuirea noastră;
  • Bucură-te, Ceea ce cu rugăciunile Tale, ne izbăveşti pe noi de focul gheenei;
  • Bucură-te, Rugătoare pentru toată lumea la Crucea lui Hristos;
  • Bucură-te, Ceea ce alungi de la oameni patimile;
  • Bucură-te, Ceea ce luminezi pe toată lumea cu lumina preacuratului Tău suflet;
  • Bucură-te, Ceea ce uimeşti pe îngeri prin sfinţenia Ta;
  • Bucură-te, că demonii se cutremură la auzul Preacuratului Tău nume;
  • Bucură-te, Mireasă Pururiea Fecioară!

Condacul al 6-lea

Aflîndu-te lîngă Crucea Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, prin sufletul Tău a trecut sabie, văzînd cum pe Golgota L-au răstignit pe Dătătorul de Viaţă între doi tîlhari şi cum ostaşii L-au dezbrăcat de haine iar pentru cămaşa Lui au aruncat sorţi. Atunci cei care au rămas credincioşi au cîntat: Aliluia.

Icosul al 6-lea

Strălucind ca o lumînare lîngă Crucea Fiului Tău, arzând cu iubirea Ta de mamă, ai zis:”Deşi Te văd suferind pe Cruce, totuşi Te ştiu pe Tine a fi născut mai înainte de luceafăr”. Vezi, Preacurată, cum îţi cîntă Ţie toată făptura:

  • Bucură-te, că ai fost cu sufletul şi cu trupul lîngă Crucea Fiului şi Făcătorului Tău;
  • Bucură-te, că nu te-ai despărţit de Domnul pînă în ceasul morţii Lui;
  • Bucură-te, că aflîndu-te lîngă Cruce ai zis: ”tot pămîntul să plîngă amarnic, căci pe Dătătorul de viaţă Îl vedem mort”;
  • Bucură-te Dătătoarea bucuriei noastre veşnice;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Icosul al 7-lea

Celor care doresc să preaslăvească patimile Fiului Tău, ajută-le Stăpînă, şi nu-i lăsa pe toţi care se roagă în faţa icoanei Tale, cîntînd din adîncul sufletului: Aliluia.

Icosul al 7-lea

Ai arătat lumii o nouă milă Stăpînă, că din icoana Ta numită”Pătimitoarea”din localitatea Otcenaşovca izvorăşte mir de mult preţ, prin care se tămăduiesc toţi care se roagă fierbinte, cîntînd Ţie:

  • Bucură-te, Mijlocitoarea şi Scăparea noastră;
  • Bucură-te, Ceea ce alungi de la noi toată scîrba şi întristarea;
  • Bucură-te, binecuvîntarea tuturor marginilor pămîntului;
  • Bucură-te, că ai purtat în pîntece pe Mîntuitorul celor robiţi;
  • Bucură-te, îmblînzirea Judecătorului celui drept;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 8-lea

Străină şi preaslăvită minune a milostivirii Tale cele bogate, ne arăţi nouă, nevrednicilor, ce cu dragoste ne închinăm icoanei Tale Sfinte şi strigăm: Aliluia.

Icosul al 8-lea

Toate neamurile Te fericesc, văzîndu-Te pe Tine, cum suferi şi Te rogi în timpul patimilor de pe Cruce a Fiului Tău şi strigi către Dînsul:” Din coasta Ta străpunsă, Dulcele Meu Fiu, izvorăşte nemurirea”. Pentru aceasta cu umilinţă strigăm Ţie:

  • Bucură-te, Ceea ce dăruieşti robilor Tăi viaţă veşnică;
  • Bucură-te, că le pregăteşti locuinţe cereşti celor care vieţuiesc binecredincios;
  • Bucură-te, Dătătoarea bucuriei veşnice celor care Te cinstesc pe Tine;
  • Bucură-te, mîntuirea şi apărătoarea monahilor, care Ţie se roagă neîncetat;
  • Bucură-te, Ceea ce acoperi cu harul Tău tot universul;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 9-lea

Suferind lîngă Cruce şi strigînd către Domnul răstignit: ”Te duci de bună voie spre pătimire, Fiul Meu, ca de patimi şi păcate să-l izbăveşti pe Adam şi pe cei născuţi din Adam. Cu cei fărădelege Te-ai socotit, ca pe oameni să-i eliberezi de fărădelege şi să-i mîntuieşti pe toţi cei ce-Ţi cîntă Ţie: Aliluia

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu pot să slăvească patimile Tale lîngă Cruce. Tu, însă, Preacurată, bătîndu-te în piept, ai strigat dureros:”Fiule, primeşte Duhul Meu şi nu mă lăsa de una singură”. Pentru aceasta noi, nevrednicii, cu umilinţă strigăm Ţie:

  • Bucură-te, că ajuţi în ceasul morţii pe cei credincioşi;
  • Bucură-te, că însoţeşti pe creştinii care trec vămile văzduhului;
  • Bucură-te, că ne eliberezi pe noi de robia diavolească;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea creştinilor la Judecata Înfricoşătoate a Domnului;
  • Bucură-te, Mijlocitoarea tuturor celor care-şi doresc sfîrşit creştinesc;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 10-lea

Cerîndu-ne nouă mîntuire, Preacurată, Îţi întinzi mîinile către Fiul Tău Celui Multmilostiv zicînd:”Pe cei care cinstesc Patimile Tale, primeşte-i ca pe tîlharul cel credincios, şi-i mîntuieşte pe toţi care-Ţi cîntă Ţie: Aliluia”

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit, lumii Scăpare, Comoară de milostivire, eşti Preacurată. Primeşte rugăciunea robilor Tăi, ce se închină Cinstitului Tău chip şi cu umilinţă strigă Ţie:

  • Bucură-te sălaşul înţelepciunii lui Dumnezeu; 
  • Religieși credință
  • Bucură-te, Fericită, Care pururea eşti lăudată;
  • Bucură-te, păcătoşilor şi smeriţilor Scăpare;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea fecioarelor şi a sărmanelor;
  • Bucură-te, oamenilor puternică Ajutătoare;
  • Bucură-te, a arhiereilor tainică Înţelepţire;
  • Bucură-te a preoţilor cucernici Îndrumătoare;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 11-lea

Cîntare de umilinţă şi laudă învredniceşte-ne să aducem înaintea icoanei Tale, Mireasă Dumnezeiască, şi nu-ţi întoarce faţa Ta de la cei care Î-ţi cîntă Ţie şi lui Dumnezeu în veci: Aliluia.

Icosul al 11-lea

Ca un soare luminos a strălucit în biserica din satul Otcenaşovca, Preacurată, icoana Ta ”Pătimitoarea”, sfinţindu-i, mîntuind-i şi ferindu-i din toate nevoile, pe cei care cîntă Ţie cu dragoste:

  • Bucură-te cheia Împărăţiei lui Hristos;
  • Bucură-te, Ocrotitoarea mănăstirilor;
  • Bucură-te, Ajutătoare puternică în lupta cu patimile;
  • Bucură-te, Apărătoarea celor obijduiţi şi întristaţi;
  • Bucură-te, Bucuria săracilor şi neputincioşilor;
  • Bucură-te, Întărirea şi Tămăduitoarea celor bolnavi;
  • Bucură-te, Povăţuitoarea tinerilor;
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară! 

Condacul al 12-lea

Harul Tău trimite-l nouă, Preabinecuvîntată, celor care proslăvim icoana Ta Sfîntă şi ne închinăm Preacuratelor Patimi ale Fiului Tău cîntînd cu credinţă:Aliluia.

Icosul al 12-lea

Cîntînd neîncetat în faţa icoanei Tale Celei Sfinte, ne închinăm cu frică, sărutînd chipul făcător de minuni, şi cu bucurie strigăm:

  • Bucură-te, Sfîntă care eşti mai mare decît toţi sfinţii;
  • Bucură-te, veşnica noastră Bucurie;
  • Bucură-te, Comoara noastră ce ne-ai dăruit învierea;
  • Bucură-te, că ne eliberezi din adîncul patimilor;
  • Bucură-te, aflarea celor pierduţi şi a celor fără de minte înţelepţire;
  • Bucură-te, Ceea ce îndeplineşti rugăciunile credincioşilor;
  • Bucură-te, că celor ce nădăjduiesc în Tine le dăruieşti iertarea păcatelor.
  • Bucură-te, Mireasă Pururea Fecioară!

Condacul al 13-lea

O, Preacîntată Maică, primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor Tăi, şi caută spre cei care stau în faţa icoanei Tale şi se închină cu sîrguinţă Preacuratelor Patimi ale Fiului Tău, cerînd izbăvire din muncile veşnice şi strigînd Ţie :Aliluia.(de trei ori)

(Acest condac se citeşte de trei ori, apoi se zice iarăşi icosul întîi şi pe urmă condacul întîi).

Sursa: http://pokrov.in.ua/

Rătăcitorii (1) – Alexandru Amarfei

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Capitolul I

  • Andrei, mă doare la suflet să zic…
  • Dom’ profesor, ştiu.
  • Știi…?
    …Că n-o sa mă admită. Pentru că nu prezint cuburi, paralelipipede şi forme uşor ondulate cu un text cool, în care asum curajos estetica rahatului pansat… da’ mi-asum la fel de clar că sunt un bou, fac pocăință că sunt aşa bou, ştiți ce spun. Majestatea sa regele stă gol puşcă într-o clădire urâtă sau dichisită prost, unde scrie pe toți pereții ca nuş’ câți critici au spus că e superb. Și ca să iasă din cladire tre’ să se-mbrace în afişele ălora.
  • Of… iar începi. Înțeleg despre ce vorbeşti, a nu ştiu câta oară. Dar tu…
  • Dom’ profesor, pot să vă întreb ceva?
  • Termină cu astea. Zi şi tu odată “Liviu” şi întrebarea. Oricum nu mai ai legături oficiale cu mine.
  • Dacă zic Liviu şi întrebarea e obscenă, mă bați?
  • Tu chiar vrei să mă faci bucăți. Zi obscenitatea.
  • Liviu, tu crezi că, dacă suferi pentru mine în calitate de profesor, şi eu pentru tine din alte motive, este etic? Riscam să ajungem amanți, omule. Aşa începe, întâi suferim pentru cauze nobile, pe urmă ne apropiem sentimental…
  • Dacă mai clipeşti aşa la mine cu ochii ăia… Cer pauză de râs şi fumat… mă duc la o țigară. Chiar şi pentru prieteni vechi, eşti cam obraznic. De data asta vorbesc şi serios.
  • Vin cu tine. Asta era pe post de « ar trebui să-ți ceri scuze ». Nu sunt obraznic, Liviu. Iartă-mă dacă aşa se vede. Știi ce zic. Bine, recunosc : nu doar obraznic. Știi.
  • Mda. Țigară. Mă duc singur. Mă scoți din sărite.
    (…)
  • Ți-am luat o cafea pentru după țigară.
  • Băi, tu ai un noroc maxim.
  • Da, că mama are firmă şi mi se rupe. Da’ ştii ceva, nouă în familie ne plac noroacele minime. Le adorăm, dom’ profesor.
  • Acu’ îți spun eu ceva, deşi mă calci pe nervi de câte ori poți. Băiatule, dacă nu existai, tu trebuia să fii confecționat.
  • De ce, e penurie de huligani modeşti, cu talent la design şi capabili să molesteze verbal persoane cu intoleranță la bun simt?
  • Băi, da. Slavă Domnului că nu molestezi şi fizic. Modestule.
  • Atunci, hai la o apă plată şi-o şaorma proeminentă. Liviu, mințeam.
  • Ce drek’ mai mințeai?
  • Înainte de asta cu minciuna. Întrebarea cu adevărat obscenă e aşa: tu îți imaginezi că Brunelleschi ar fi avut afişe care “atestau că e cool”? Făcute de oameni care spuneau « dar, de fapt, noi nu ştim, că nu e frumos să spui că ştii » ?
  • Bine, lasă. Îmi colapsezi şaorma. Am discutat. Tot discutăm. Ce spui tu aici e corect. Dar dacă rămâne doar corect, nu facem nimic cu asta, domnişorule rebel.
  • Liviu, Ornitorincul e un dobitoc. E de nivelul ăla grotesc de dobitocie care nu mai are scăpare. Și nu, n-ai să-mi reciți povestea că tre’ să suporte studentu’ profi proşti, că şi ăia sunt pentru smerenia sufletului şi corecta poziționare spirituală. Iartă-mă, e mucenicie, călugarie sau arhitectură ? Nu negociez ceva când vorbim de linia mea roşie, aşa cum există un nivel de cacofonie de la care, chiar dacă pe afiş scrie « primadonna cutare », oamenii huiduie. Ăsta-s eu. Sistemul academic nu va face din inepții sau inepțiile lui şi problema mea. Am decis eu, Andrei Comnea, că e aşa. Repetăm discuții vechi, sau îți spun ceva nou ?
  • Zi ceva nou.
  • Am material de colapsat şaorma de numa-numa. Răspunsul la întrebarea cu Brunelleschi e în plic. E porno.
  • Duamne. Îl suport pe mucosul ăsta de opt ani şi ceva, cum ai făcut aşa o minune?
  • Lăsați, domnule profesor. Vă rog respectuos să citiți.
    (…)
  • E N S A Nantes… Dacă nu-i ştiam pe ai tăi, te înjuram de morți. Maică-ta are firmă, huh.
  • Subțire. Zi d-alea de puşcărie.
  • Aha. « Admis fără rezerve » şi joci comedia morților şi răniților… ! Și eu, eu, mentorul tau, nu ştiu nici ce proiect ai depus. Penal.
  • Îți dau proiectul. Liviu, mă ştii. Le-am făcut singur pe amândouă. Dă-mi ce e al meu, omule. E momentul să fiu eu însumi, fără mama şi fără tine. Nici mama nu l-a văzut. E altcineva care a avut prioritate.
  • Vai de capul meu. Te-ai dus peste Ornitorinc cu el cu tot. Nu-mi spune.
  • Nu-ți spun, i-am spus lui. Sigur că m-am dus. Am susținut proiectul pentru admitere aici, era clar că mă pică, sunt tot ce vrei tu, dar nu tont. Deci, revin. “Mda. Faci contestație ?”.
  • A spus asta înainte să fie oficial că eşti picat şi înainte să spui ceva ? Ce dobitoc bătrân.
  • Eufemisme. Lasă. Bun, şi îi zic : Contestație ? Ar însemna să am o urmă de bănuială că nu sunteți o fosilă academică prezentând sechele morfologice de impact falocranian intrauterin iterativ de etiologie paternă. I-am împins sub nas xeroxul după scrisoarea de acceptare şi proiectul pentru Nantes, şi dus am fost. Nu m-am uitat cine a pupat podeaua în spate. Apropos, se spune anatomice, nu morfologice, haha.
  • Ia-mă încet, că nu percut. Sechele de ce ? Nu-mi spune că te-ai dus la bunicu-tău să înveți măscări pe chineza medicală.
  • Nu, dom’ profesor. Băiatu’ are IQ 140 şi performanțe retorice atestate chiar de dumneavoastră. Falo. De la falus. Cranian. De la cap. Mai zic ? I-am spus că l-a bătut tac-su în cap când era la mă-sa-n burtă. Ai supraviețuit ?
  • Nu. Te înțeleg, dar mă bucur că nu te mai am student. Există şi lucruri care nu se fac.
  • Spune-i şi lui asta. Da, ştiam de alaltăieri că am trecut la Nantes, m-am prezentat la examen ştiind că mă pică, de sanchi. Ceva greşit ?
  • O să înghit şi asta, că nu e nimic greşit aşa cum te manifeşti. O să discut despre Nantes după ce văd ce le-ai trimis, dar te ştiu, şi în plus rămâne treaba clară : acceptat. Vrei şi opinia sinceră, nu doar aia de profesor enervat pentru că te porți aberant ?
  • Sigur că vreau.
  • Am înțeles istoriile familiei tale, nu cred că ai urme de îndoială. Înțeleg putin şi de ce eşti copil teribil. Înțeleg tot ce vrei tu, dar am o presimțire. Tu n-ai să faci purici mulți nici la Nantes.
  • De ce ?
  • Nantes şi în general Franța sunt o alegere bună pentru tine, pentru că pe ei îi cam doare-n cot cât de aberant te comporți – cu niste limite, te rog – daca eşti fertil şi aplicat bine pe problemă. Fertil da, aplicat bine – deocamdată eşti acceptat, da. Andrei, nu ei n-o sa te suporte – cel mai probabil, o sa te suporte dacă nu faci măgarii ca asta de azi. Tu n-ai să-i suporți nici pe ei.
  • Aşa zici ?
  • Aşa presimt.
  • Bine, hai la şaorma.
  • Mai eşti şi căpos. În fine, ce noutate…
    (…)
    Aşa, domnule Andrei, zis babyface, zis Insuportabilu’… valiza unu. Săru’mâna, mamă, nu-l laşi pe fiu-tău să-şi facă bagajele, mama noastră îngerească. Dupa ce-o să mă prăjească soarele un pic… sper că la Histria nu au multe țâțoase, doar una şi buna. Maxim. Maxim una.
    Paralele de la frate-meu, să trăieşti, Constantin cel generos… banii înapoi plus un smiley pe plic… valiza doi. Fir-aş să fiu, să nu uit ceva şi să înjur ca păgânii… boule, încărcătorul. Uşor cu chitara, ca devine neoperabilă. I mean – vezi că în cinci minute conduci, fă mişto, nu deveni subiect de.
    Gata. Acum conduc, mulțumesc, îngeraşi păzitori ai nerăbdătorilor cu vagi urme de control, nu e trafiiiiicccc ! Și sunt hepi ca un cintezoi când a dat de-un muşuroi, la, la, la, la, la, laaaa… Haide la mâncat furnici, ba-s aici, ba nu-s aici…
    Am scăpat din gaura cu proşti… ți-am şi tras-o puțin între emisferele cerebrale, fosilă. Coz u asked for it, atâția ani de zile, bou’ drek. Și nu, Liviu, nu-mi pare rău nici dacă-mi pierd diploma… ptiu, nu abera, Comnea, gata, ne ocupăm de Histria, Untold şi… oh. Plaja. Clătirea ochilor cu… purcelule. Of. Andra. Știu că ştii că ştiu. Bine…
    Promitem solemn ca soarele de pe Autostrada Soarelui, cu tendință cronică, subliniem, cronică, de a ne ține de cuvânt, că nu vom face des debaucheries et devergondages degueu et insensées, right ? Aaaăă… să sperăm. Mamă, ce-am putut să spun. Nu vom face des în franceză şi debaucheries tot în franceză, sau nu vom face des în română debaucheries în franceză, au, viața şi jurămintele mele.
    Dacă nu văd din nou bolovanu’ ăla (haha !), ma sferto sinucid. Frate, oamenii ăia trăiau în vremuri obscen de nasoale… şi poti să te rogi pentru ei. Voi mi-ați dat « vânt » să mă fac arhitect, grecilor. Doamne, iartă-mă, sunt un purcel de succes, musculos, cinic şi sexopat… iar m-am uitat la una… ce ziceam… ăştia chiar merită numiți strămoşi. Te iubeeeesc, Dobrogeaaaa… plăcintă solarăăă…
    Frate, când mi-a zis Liviu « mucosule », ceea ce nu-mi-a mai zis de ani de zile… ce déjà-vu am putut să am. Cum, Doamne, iartă-mă. Era ca şi când îmi spunea aşa prima dată, după ce îmi spusese de mult… nu cred că m-am țâcnit, prafuri nu obişnuiesc. Ce-a fost starea aia, frate ? Parcă nu-mi spusese el « mucosule » ci altcineva, mult mai demult.
    (…)
    Festivalul Untold
    Ceee…? Ia te uită. O piatră mov… opa. Ce chestie. Inel dintr-o singură piatră. În general sunt kitsch, şi ăsta e cam disproporționat de mare, dar materialul arată foarte, foarte frumos. Sigur nu e plastic, nici sticlă… şi-mi stă beton de bine pe inelar. Ha ! (telefon)
  • Constantin, fii atent, fra’, îți fac o poză. Nu a mea, deşteptule, că mă ştii, hahaha. Nu, n-a început, îți trimit ce-am găsit pe plajă. Că tu le ai cu astea cu bolovani de lux. Un inel. Da, mă, am găsit un inel pe plajă, nu o balenă. Ceee ? Tanzanit ? De la Tanzania ? Nu faci mişto ! Pfoaa. Tell me it aynt omen… bine, frățior. Te pup. Da, trimite-mi info.
    « Tanzanitul este o variantă de zoisit descoperită în 1967, particulară pentru că prezintă di, uneori tricroism, cu nuanțe între albastru-indigo şi violet-purpură, mai rar şi verzi… »
    Nu e adevărat că e adevărat. Deja-vu. Cum adică, trebuia să găsesc inelul… ? Sfinte, ce mai e şi…
  • Domnu’ Comnea, sunteți următorul, vă rugăm să ne grăbim puțin.
  • Eu mă grăbesc, dragă domnule, sper că nu vreți să vă grăbesc şi pe dumneavoastră.
  • Haha, bine, bine. Vă rog…
  • Doamnelooooor si domnilooooor ! O minune… a muzicii întotdeauna tinere, născut în Constanța, crescut în Bucuresti, puțin şi prin Atena, este doctorand în arhitectură, tell me it ayn’t cool, şi nu este prima dată la noi, şi e mai frumos şi flashy ca data trecută… Andreeeeiiiii Comneaaaaaa !

Nespus
prietenei noastre dintotdeauna, Kalliopi

frate grec, frate grec, laurii nu te petrec
nici spre soare, nici spre lună,
nici spre vreo soartă mai bună.

frate, sună frunza greacă, peste ape grele sună,
oile rasar verdeața,
aurul s-a strâns pe lână.

frunză, sabia ta greacă îşi ascute-n aer lama ;
ies ca din pământ barbarii
să ne ceară iarăşi vama.

frate, aici tot războiul respiră aer grecesc ;
zbor pe el şi, pe sub val,
peştii ageri îi zăresc.

peşte grec, văzduhul mut te-a făcut să vii aproape ;
aripa o ia spre cer,
ghearele îți intră-n spate.

soră aripă grecească, zborul fie-ți cât mai harnic;
solzii mării uită luna,
răsăritul este darnic.

soră mare şi elină, sare soarele din sine ;
din sora lui de pe câmp
suie sevele spre tine.

soră soarelui grecesc, untdelemn pe mare,
aşteptând regescul duh,
pui la-ntâmpinare.

jumătate sunt profet, jumătate şarpe;
sub un călcâi nevăzut,
capul mi-e zdrobit de moarte.

zână solzăre, te rog, cu ultima suflare,
celor scrise fara har
nu le da iertare.

însă celor ce jertfelnic urcă în amiază,
toată răutatea mea
fă-le-o bună pază

c-am văzut aici, în duh, pe dealuri sihastre,
coborând de peste vremi
raza nunţii noastre.

(Aplauze uşor reținute… O doamnă de lângă scenă, vizibil adusă pe sus de fie-sa, comentează « Ce kitsch poartă pe deget… bla ».)

  • Andrei… ? Ce-a fost asta, omule ? Frate ???
  • Da. Pai, am cântat. Deci tre’ să-i spun bătrânului…. Cum Dumnezeu mi-a ieşit aşa ceva pe gură ?
  • Bai, noi nu te vopsim cu catran şi fulgi, dar nu era ce-am stabilit… I mean, ai văzut cum au făcut… O să-mi frece aştia ridichea. Andrei, tu ai ceva ?
    Jesus. O sa creadă… asta crede deja că eram fumat masiv.
  • Nu, e ok… Bro, am ieşit din comisie de doctorat, mă înțelegi.
  • Bine, uite, încerc s-o dreg, dar… nu mai vii cu din astea, ok ?
  • Da.
  • Esti sigur că eşti ok ?
  • Stay cool, am bunic doctor.

(Va urma)

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Rugăciune către Sfinții 7 tineri din Efes, pentru izbăvirea de insomnie

PS Macarie Drăgoi (Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord)

Sfinților 7 tineri din Efes, care bine v-ați nevoit și cununa Împăratului Hristos ați dobândit, ne rugăm vouă, ca unii care multă îndrăzneală înaintea Domnului ați câștigat.

Sfinților Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin, izbăviți-ne de lipsa somnului și puținătatea sufletului.

Voi, care în vremea împăratului Deciu, prigonitorul, ați fost pregătiți să luați cununa muceniciei, mărturisind dreapta credință și împotrivindu-vă tiranului celui fără de omenie, însă, din rânduială dumnezeiască, peștera în care v-ați adăpostit nu v-a fost vouă mormânt, ci s-a făcut vouă sân al lui Avraam, în care ați dormit somn adânc mai multe sute de ani şi, ca nişte prunci ce se încălzesc la sânul maicii lor, nu ați suferit nicio stricăciune.

Iar în vremea binecredinciosului împărat Teodosie, din încredințarea Mântuitorului și pentru adeverirea Învierii celei de obște, v-ați trezit și v-ați arătat oamenilor, dând mărturie despre puterea lui Dumnezeu, apoi ați adormit cu adevărat întru odihna cea veșnică.

O, preaslăvită minune, încât pretutindeni oamenii o au cunoscut.

Deci, și acum, când gânduri negre vin asupra noastră, văzând cum slăbim cu duhul și cum ne descurajăm din lipsa somnului, acestea ne rod și ne macină sufletește, ca un vierme neadormit.

Grijile cele apăsătoare, ca niște ulii la pradă, ne covârșesc și nu mai știm ce sunt pacea și odihna încrederii în Dumnezeu.

Știm că toate acestea pentru păcatele noastre sunt.

Știm că, pentru puțina noastră iubire de Dumnezeu și de aproapele, în astfel de mâhniri se afundă sufletul nostru.

Cu pocăință ne rugăm și cerem ajutorul vostru, Sfinților din Efes, somn binecuvântat și mângâietor, spre pacea sufletului și odihna cea trupească, dăruiți-ne.

Izbăviți-ne din gândurile cele rele, iar cu cele bune ne insuflați.

Scoateți-ne din grijile cele multe care ne macină și de singură grija mântuirii învățați-ne să ne ținem.

Așadar, Sfinților ai lui Dumnezeu, prin ajutorul vostru, luminare și împăcare întru Hristos să găsim și cerul să îl dobândim. Amin.

Canon de rugăciune către Sfinţii 7 tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin – 4 August

Troparul Sfinţilor 7 tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin

Glasul al 4-lea

Mari sunt isprăvile credinţei! În peşteră, ca într-o cămară împărătească, au petrecut cei şapte sfinţi tineri şi fără stricăciune au murit. Iar după multă vreme, ca dintr-un somn s-au sculat, pentru încredinţarea învierii tuturor oamenilor. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

Cântarea 1

Glasul al 2-lea

Irmos: Veniţi, popoarelor, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul pe care l-a eliberat din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cinstiţii şi străluciţii tineri, cei şapte cu numărul, veniţi să-i cinstim cu credinţă, căci luminează Biserica lui Hristos, mai bine decât sfeşnicul cu şapte lumini al Legii Vechi.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei şapte tineri, care vieţuiseră pentru Hristos mai înainte în omorârea trupului, primind minunată moarte ca un somn, iarăşi s-au sculat, întărind dogma despre învierea morţilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ierihonul a căzut prin strigarea celor şapte trâmbiţe; iar prin credinţa cea cu şapte glasuri a purtătorilor de chinuri înălţarea înşelăciunii s-a coborât până la iad şi s-a risipit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu adevărat îndoită cunună aţi primit, Sfinţilor şapte tineri, înşelăciunea şi lepădarea credinţei despre învierea tuturor risipind-o mai înainte de moarte, aţi încredinţat-o prin scularea voastră.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Naştere cu cuviinţă nouă o înnoieşte, Ceea ce nu ştii de mire. Că din tine S-a Întrupat fără schimbare şi fără amestecare Cuvântul Cel împreună veşnic fără de început cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin Cruce ai omorât păcatul; şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind cu credinţă, v-aţi arătat şapte stele nerătăcitoare şi pe cei ce înotau în luciul înşelăciunii i-aţi îndreptat către limanul mântuirii, purtătorilor de chinuri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu tărie stând înaintea divanului celui ce vă chinuia, Sfinţilor, ca şi fraţii Macabei de demult, prin ostăşire aţi părăsit mărirea cea vremelnică, făcându-vă ostaşi ai lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-v-aţi după vrednicie jertfă rugăciunii primită lui Hristos, Sfinţilor tineri şi cu mireasmă binemirositoare, cu tărie aţi mustrat stricăciunea înşelăciunii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Rugul în Sinai mai înainte a închipuit naşterea ta, Prealăudată Fecioară; căci, cu credinţă primind Focul Dumnezeirii în pântece, nu ai fost arsă.

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin Cruce ai omorât păcatul; şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am Doamne, glasul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe ceata cea preasfinţită şi cinstită cu numărul de şapte, pe cei şapte cinstiţi tineri să-i lăudăm.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe împăratul cel răucredincios, care izvodea cele deşarte ale înşelăciunii, pruncii efesenilor l-au arătat nebun.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte junghieri cu totul fără prihană şi ca jertfe cu adevărat ale Domnului, s-au arătat sfinţii tineri prin credinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Murind cu trupul şi în chip de negrăit, sculându-vă mai înainte de învierea cea de obşte, cu slavă v-aţi încoronat, pruncilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nu ne trece cu vederea, Preabinecuvântată; ci pururea te roagă pentru noi, ca să ne mântuim de toată mâhnirea, Preacurată Fecioară.

Cântarea a 5-a

Irmos: Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Voi, tinerii Efesului, murind odinioară pe pământ fără de simţire cu moartea cea de obşte, aţi înviat iarăşi în chip mai presus de fire, lămurit încredinţând învierea morţilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte pătimitori după Lege ai Domnului, sfinţindu-vă lui Dumnezeu prin mărturisirea cea adevărată a credinţei, v-aţi mântuit, înţelepţilor, de sarcini şi de bătăi şi aţi primit cununa.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lăudaţilor mucenici, cei ce tare aţi biruit înşelăciunea idolească şi eresurile dogmelor celor păgâneşti, păziţi pururea pe cei ce mărturisesc învierea morţilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-Te-ai Om Desăvâr şit, fără de amestecare şi Dumnezeu Desăvârşit, în două firi şi într-un Ipostas, din Sfânta Maică născându-Te, Tu, Cel mai presus de fire.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Stâlpii cei întocmai cu numărul Înţelepciunii Celei Dumnezeieşti, sfinţii şapte tineri să fie lăudaţi; care cu cuvintele au sfărâmat porunca cea fără de Dumnezeu a tiranilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De Legea proniei celei Dumnezeieşti fiind păziţi, aţi primit ca loc de îngropare peştera, în care, peste mulţi ani, morţi şi nestricaţi v-aţi arătat, sfinţilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărturisitori ai nestricăciunii v-aţi sculat, gonind credinţa cea făcătoare de stricăciune şi de moarte şi rugându-vă lui Dumnezeu pentru cei ce nădăjduiesc învierea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Acum s-a bucurat firea cea femeiască; acum a încetat întristarea, iar bucuria a înflorit, că Maria a născut Bucuria, pe Mântuitorul şi Domnul.

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pe dreptcredincioşii creştini, dăruindu-le biruinţă asupra celui protivnic; având ajutorul Tău, armă de pace nebiruită biruinţă.

Cel Ce ai minunat pe pământ pe sfinţii Tăi, mai înainte de înfricoşătoarea şi a doua Ta venire, prin preaslăvită scularea celor şapte tineri, Hristoase, descoperind învierea ce va să fie, ai arătat celor ce nu credeau în ea, îmbrăcămintea şi trupurile lor nestricate. Iar pe împăratul l-ai înduplecat a grăi: cu adevărat este învierea morţilor.

Cântarea a 7-a

Irmos: Cei trei tineri ai Tăi au călcat porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, de a se închina chipului de aur din câmpul Deiera şi aruncaţi fiind în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Vase curate şi alese ale lui Hristos s-au arătat tinerii, prin care dogma eresului din Biserică se izgoneşte şi dreapta credinţă străluceşte: că va fi înviere a tot sufletul şi trupul, după cum s-a făcut.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unii care, cu adevărat mai înainte de moarte, aţi fost tari în pătimirea voastră, Sfinţilor tineri, după moarte v-aţi arătat iarăşi vieţuind, împuternicindu-vă cu dumnezeiască mărire ca să încredinţaţi adeverirea învierii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pentru sufletele şi trupurile cele simţitoare va fi înviere; căci precum nu are fire sufletul a ieşi în lume fără de trup, tot aşa nici trupurile fără suflet, ziceaţi, prealăudaţilor. Căci sufletul sau se va preamări, sau se va ruşina.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născând pe Dumnezeu Mântuitorul tuturor, Marie, te-ai făcut Îndreptare celor necredincioşi, Sprijinire celor rătăciţi, Nădejdea celor deznădăjduiţi şi Ajutor celor ce cântă: Binecuvântat este rodul pântecelui tău.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a coborât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Rădăcina amărăciunii, a înşelăciunii şi a eresului necredincioşilor, cumplit tăind-o acum dumnezeieştii tineri, plini sunt de roadele dreptei credinţe; căci, fiind în viaţă, au fost îngropaţi cu credinţă şi au înviat.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinţii şapte tineri şi purtătorii de chinuri, începătorii efesenilor, dumnezeieşte s-au arătat întărire Bisericii lui Hristos şi a Împărăţiei Lui, pe care cu credinţă îi preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Tari pătimitori ivindu-se tinerii pe pământ şi arătându-se întocmai cu numărul stelelor, făcând călătoria cea nerătăcită a dreptei credinţe, grăiau: pe Tine Te preaînălţăm, Hristoase, în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Lumina şi învierea vieţii tinerilor în peşteră cu preamărire de la Dumnezeu s-au dăruit. Şi înviind cei mai înainte morţi, ca şi cei ce erau vii au grăit: mântuieşte, Dumnezeule, pe cei ce cu credinţă Te laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

N-a pierit nimeni, Curată Fecioară, Maica lui Dumnezeu, din cei ce aveau spre tine nădejdea dreptei credinţe, fără numai cei ce din zavistie s-au lepădat să se închine chipului tău.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînlăţându-L pe Dânsul în toţi vecii.

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a coborât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare şi Care trupeşte la noi a venit şi din coapsele cele fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată de Dumnezeu Născătoare, te mărim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Comoară tainelor şi descoperirea minunilor celor dumnezeieşti s-a arătat acum învierea sfinţilor; pentru că cei ce de demult cu moartea cea firească trupeşte au murit, fără stricăciune acum au înviat îmbrăcaţi, ca şi cum nu ar fi murit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cămară a cunoştinţei şi zid tare al credinţei, s-a arătat peştera Sfinţilor Tineri, vestind mai înainte învierea tuturor ce va să fie, înviind nu pe Lazăr cel de patru zile mort, ci pe cei morţi din veci.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un număr cinstit cu adevărat s-au arătat tinerii ochi ai Bisericii şi cu credinţa lui Hristos au strălucit mai mult decât piatra lui Zorobabel; duhovniceşte să lăudăm sufletele lor cele dumnezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

După Lege pătimind, v-aţi încununat cu cununa muceniciei, şapte Sfinţi tineri; şi v-aţi arătat stâlpi ai înţelepciunii celei dumnezeieşti şi ridicare a dogmelor Ortodoxiei, ca nişte apărători ai Bisericii şi rugători ai celor ce vă laudă pe voi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Uneia care ţi-ai păzit trupul şi sufletul neîntinat pentru Dumnezeu, a iubit Împăratul Hristos frumuseţea ta, Marie Prealăudată şi te-a arătat Maică Întrupării Sale, dându-mi pururea mântuire.

Irmos: Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare şi Care trupeşte la noi a venit şi din coapsele cele fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată de Dumnezeu Născătoare, te mărim.

SEDELNA

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpina pe noi mai înainte până ce nu ne robim, când vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cât poate credinta dreptmaritorilor creștini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Cei ce au trecut cu vederea cele lumeşti, ca pe nişte lucruri stricăcioase şi au primit darurile cele nestricăcioase, murind, au rămas fără de stricăciune. Pentru aceasta, după mulţi ani au înviat, îngropând toată necredinţa în înviere a vrăjmaşilor. Pe aceia cu laude astăzi credincioşii lăudându-i, pe Hristos să-L slăvim.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpină pe noi mai înainte până ce nu ne robim, când vrăjmașii Te hulesc pe Tine și ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credința dreptmăritorilor creștini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Iubitor de păcate fiind eu, pe tine te rog Ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cel fără de păcate, Care ridică păcatele lumii, Cinstită, să miluiască sufletul meu cel mult păcătos şi să curăţească păcatele mele cele multe, căci Însuţi eşti Curăţire şi Izbăvire păcătoşilor şi Sprijin credincioşilor.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpina pe noi mai înainte pâna ce nu ne robim, când vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cât poate credinta dreptmaritorilor crestini, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Pe Cel Născut din Tatăl Cel fără început, Ceea ce Te-a născut mai pe urmă trupeşte, văzându-Te spânzurat pe Cruce, Hristoase, a strigat: vai mie, Preaiubite Iisuse: cum Tu, Cel Ce eşti Preaslăvit ca un Dumnezeu de îngeri, de bunăvoie eşti răstignit acum de oamenii cei fără de lege? Te laud pe Tine, Îndelung Răbdătorule.