Acatistul Noului Mucenic și Mărturisitor Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor – 18 Februarie

Noul Mucenic și Mărturisitor Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor

Condacul 1:

Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei a strălucit, luminând ca o candelă din care s-au aprins mănunchiuri de lumânări în întunericul temniţelor, veniţi, iubitorilor de nevoinţe, să îl cinstim ca pe un dascăl al jertfelniciei, al răbdării şi al iubirii aducătoare de roadă, şi să îi cântăm: Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Icosul 1:

A ajuns până la noi propovăduirea ta, alesule mărturisitor: „Vă cheamă Domnul slavei la lumină, vă cheamă mucenicii-n veşnicii; fortificaţi Biserica creştină cu pietre vii, zidite-n temelii.” Şi vrând a urma îndemnului tău, ne rugăm ţie să fii grabnic apărător al nostru, ca să îţi putem cânta într-un glas:
Bucură-te, cunună a Bisericii şi comoară a neamului românesc;
Bucură-te, că eşti bucurie a credincioşilor şi dar dumnezeiesc;
Bucură-te, nou apostol care în temniţe ai propovăduit dreapta credinţă;
Bucură-te, că harismele tale le-ai ascuns sub veşmânt de umilinţă;
Bucură-te, rudenie a mucenicilor din primele veacuri creştine;
Bucură-te, că pământul Basarabiei se slăveşte prin tine;
Bucură-te, că din anii copilăriei ai stat sub cereasca binecuvântare;
Bucură-te, că spre slujirea Domnului şi a aproapelui ai avut chemare;
Bucură-te, că tinereţea ta a fost pecetluită de feciorie şi jertfelnicie;
Bucură-te, că luptându-te cu ispitele ai fost iubitor de curăţie;
Bucură-te, că din curajul tatălui tău ai învăţat să stai tare în necazuri;
Bucură-te, că nu te-ai temut nici de moarte, nici de chinuri;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 2-lea:

Având mare cinstire faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, nu te-ai sfiit a spune altora: „Maica Domnului îmi împlineşte rugăciunile”, pentru a spori în ei nădejdea în ocrotirea sa cerească. Iar ea, arătându-ţi-se în temniţă în chip minunat, a răspuns evlaviei tale, zicându-ţi: „Eu sunt dragostea ta! Să nu te temi! Să nu te îndoieşti! Biruinţa va fi a Fiului meu!” Pentru aceasta noi, văzând cum Dumnezeu a rânduit să fii întărit pentru a-ţi duce crucea fără cârtire, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ai văzut-o pe Preacurata Fecioară, nădejdea celor deznădăjduiţi şi bucuria celor întristaţi, dând mărturie că Hristos a sfinţit închisoarea în care ai pătimit pentru El, împreună cu alţi mucenici, mireni, monahi sau preoţi, pentru ca din jertfa voastră să ia pildă cei de acum şi cei ce vor veni după noi. Cuvintele ei sfinte alungă de la noi orice îndoială în sfinţenia ta, şi pentru aceasta te lăudăm aşa:
Bucură-te, că fiind ocrotit de Maica Domnului temniţa în chilie o ai schimbat;
Bucură-te, a jertfelniciei mireasmă pe care Dumnezeu în lume o a împrăştiat;
Bucură-te, tânăr care ai căutat iubirea cea netrecătoare;
Bucură-te, că virtuţile tale străluceau în faţa celorlalţi ca un soare;
Bucură-te, că Preacurata Fecioară pe calea curăţiei te-a călăuzit;
Bucură-te, că sub sfântul ei acoperământ viaţă cuvioasă ai trăit;
Bucură-te, încredinţarea celor ce aleg calea fecioriei;
Bucură-te, mlădiţă a smereniei şi floare a bucuriei;
Bucură-te, că i-ai cinstit pe sfinţi şi în soborul lor ai intrat;
Bucură-te, chivot peste care Duhul Sfânt S-a revărsat;
Bucură-te, că plângându-ţi păcatele ai cunoscut al umilinţei fior;
Bucură-te, că flacăra inimii tale a fost aprinsă de cerescul dor;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 3-lea:

Învăţător înţelept te-ai arătat, zicând că „orice bucurie adevărată se câştigă cu preţ de jertfă; orice cetate se cucereşte cu bărbăţie, cu credinţă, cu îndrăzneală, cu încredere în misiunea dată de Dumnezeu şi mai ales cu rugăciune.” Pentru care noi, hrănindu-ne cu învăţăturile tale, Îi cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a înţelepţit: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Filă de Filocalie scrisă cu sânge şi dascăl iscusit al rugăciunii lui Iisus ai fost, mucenice, arătându-te urmaş tainic al marilor Părinţi din vechime. Ai aflat pacea inimii şi i-ai încurajat şi pe alţii să o caute, zicând: „în luptă cu puterile întunericului, cu gândul la Dumnezeu, mi-am găsit pacea în rugăciune”. Iar noi, vrând să mergem pe drumul pe care ai mers şi tu, îţi zicem:
Bucură-te, că prin rugăciunea lui Iisus inima ta a devenit altar;
Bucură-te, că rugându-te neîncetat sufletul tău s-a umplut de har;
Bucură-te, că rugându-te Sfântului Arhanghel Mihail înger în trup ai devenit;
Bucură-te, că de frumuseţile Împărăţiei cerurilor sufletul tău a fost rănit;
Bucură-te, binecuvântare pentru cei împreună-pătimitori cu tine;
Bucură-te, pururea îndemnătorule spre facerea de bine;
Bucură-te, rugătorule pentru cei ce vroiau să se mântuiască;
Bucură-te, că de râvna nemăsurată îi sfătuiai să se ferească;
Bucură-te, că cei ce te cinstesc se minunează de vieţuirea ta;
Bucură-te, că împreună cu cetele îngereşti încep a te lăuda;
Bucură-te, rug aprins de Dumnezeul cel viu în pustia temniţei;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale scăpăm de patima desfrâului şi a mâniei;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 4-lea:

Pentru nevoinţele, pătimirile şi rugăciunile tale ai primit harisma vederii cu duhul, de care lucru s-au bucurat cei ce sufereau împreună cu tine. Şi unuia dintre aceştia i-ai proorocit: „va veni un moment în viaţa ta când inima ta va cânta singură rugăciunea”, iar la împlinirea cuvintelor tale el I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Zăcând pe patul de suferinţă, în noaptea Sfintelor Paşti, ai văzut prin darul lui Dumnezeu la depărtare pe credincioşii care veneau de la schit după slujbă, coborând cu lumânările aprinse. Prin care minune cei închişi cu tine au înţeles măsura sporirii tale, că lanţurile şi zidurile temniţei nu puteau închide sufletul tău curat. Şi pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că Duhul Sfânt în inima ta s-a sălăşluit;
Bucură-te, că Dumnezeu de mari daruri te-a învrednicit;
Bucură-te, că multe din cele viitoare dinainte le-ai cunoscut;
Bucură-te, că ziua trecerii tale la Domnul mai înainte o ai ştiut;
Bucură-te, că cel căruia i-ai destăinuit această taină de sporirea ta s-a încredinţat;
Bucură-te, că la împlinirea proorocirii mărturie despre sfinţenia ta a dat;
Bucură-te, că vestea despre harismele tale în temniţă s-a răspândit;
Bucură-te, că fugind de patima mândriei talanţii primiţi de sus i-ai înmulţit;
Bucură-te, că prin darul primit de la Domnul celor ce se roagă ţie le vii în ajutor;
Bucură-te, că cei ce îţi cer cele de folos cunosc că eşti de minuni făcător;
Bucură-te, că lepădându-te de bucuriile lumeşti ai primit harisme cereşti;
Bucură-te, că acum împreună cu îngerii pe Dumnezeu Îl preamăreşti;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 5-lea:

Celor care te îndemnau, în ultimele zile ale vieţii tale sfinte, să-ţi cruţi puţina vlagă care-ţi rămăsese şi să vorbeşti cât mai puţin, le-ai cerut: „Nu-mi luaţi această bucurie, căci pentru a-L mărturisi pe Hristos trăiesc; şi de trăiesc, prin mila Lui trăiesc, şi fără să vă arăt dragostea pe care v-o port nu ar mai avea rost să trăiesc”. Şi noi, văzând în tine icoana iubirii celei nefăţarnice, Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce a pus inima ta această virtute de mare preţ, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ai fost pildă pentru cei închişi împreună cu tine, smerindu-te şi punând binele aproapelui înaintea binelui tău. Ai iubit învăţăturile Sfintei Scripturi şi ţi-ai modelat viaţa după cuvintele lui Hristos, jertfindu-te pentru aproapele tău şi urcând pe scara virtuţilor, şi pentru aceasta te lăudăm:
Bucură-te, că dăruind altora, de la Dumnezeu înmulţit ai dobândit;
Bucură-te, că dând haina de pe tine celui lipsit lui Hristos I-ai dăruit;
Bucură-te, că precum cei doi bani ai văduvei pomana ta s-a socotit;
Bucură-te, că cei care au aflat de fapta iubirii tale s-au umilit;
Bucură-te, dătătorule de bună voie care ai primit răsplata dumnezeiască;
Bucură-te, arătătorule al drumului spre Împărăţia cerească;
Bucură-te, că urmând cuvântului Evangheliei te-ai arătat chip al milosteniei;
Bucură-te, că ruşinându-ne de faptele tale fugim de patima lăcomiei;
Bucură-te, ostaş al lui Hristos care pentru dragostea Lui te-ai jertfit;
Bucură-te, sfinte mucenice, că fapta ta în inimile noastre a odrăslit;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale inimile noastre împietrite ca ceara se topesc;
Bucură-te, că spre facerea de bine chiar şi cei tari de cerbice se sârguiesc;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 6-lea:

Am auzit sfătuirea ta plină de înţelepciune: „În toate împrejurările roagă-te lui Dumnezeu să se împlinească voia Lui.” Şi vrând să aflăm şi să facem voia dumnezeiască, lepădându-ne de voia noastră şi ferindu-ne de ispitele celui viclean, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Nou Iov fiind, sfinte, cu multă răbdare ai purtat crucea bolii, arătându-ne şi nouă cum trebuie să primim încercările care vin asupra noastră. Din îngăduinţa lui Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când doctorul a tăiat trupul tău fără ca leacul amorţitor să-şi fi făcut lucrarea, de care lucru uimindu-ne, îţi cântăm:
Bucură-te, că răbdând dureri înfricoşătoare ai cugetat la Cel răstignit;
Bucură-te, că diavolul deznădejdii să te îngenuncheze nu a reuşit;
Bucură-te, leac trimis de Dumnezeu trupului de boală apăsat;
Bucură-te, liman al celor îngreuiaţi de boli de nevindecat;
Bucură-te, că de la bolnavii care se roagă ţie nerăbdarea o izgoneşti;
Bucură-te, că pe cei ce îi îngrijesc pe bolnavi îi răsplăteşti;
Bucură-te, nou doctor fără de arginţi care prin rugăciune dai tămăduire;
Bucură-te, că eşti diavolilor prigonitor şi celor îndrăciţi izbăvire;
Bucură-te, că de voia noastră ne-ai sfătuit să ne lepădăm;
Bucură-te, că voia Domnului ne-ai cerut să o îmbrăţişăm;
Bucură-te, că ne îndemni să părăsim toată grija cea lumească;
Bucură-te, că ne întăreşti să facem voia dumnezeiască;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 7-lea:

„Sfârşitul vieţii mele este o ultimă mărturisire ortodoxă. M-aş bucura mult să reveniţi la Biserica cea adevărată”, i-ai zis de pe patul de moarte doctorului înşelat de învăţăturile ereticului Luther şi te-ai rugat pentru venirea sa în Biserica cea adevărată. Voind a ne împărtăşi din râvna ta pentru mântuirea celor ce stau departe de Adevăr, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

„Cine crede fără a fi şi un misionar, acela n-a cunoscut frumuseţea credinţei – ai spus, mucenice, aprinzând în noi focul mărturisirii lui Hristos. Şi ai întărit prin faptele tale aceste cuvinte, căci te-ai jertfit din iubire pentru un pastor evreu, rugându-te ca el să devină fiu al Sfintei Biserici şi dăruindu-i lui medicamentele care ţi-ar fi putut salva viaţa trupească. Pentru această iubire fără de margini îţi cântăm:
Bucură-te, că în ţarina Domnului ai fost neobosit lucrător;
Bucură-te, că în întunericul temniţei ai fost luminător;
Bucură-te, cel ce pastorului evreu i-ai arătat iubire mucenicească;
Bucură-te, că jertfa ta în sufletele noastre a început să rodească;
Bucură-te, păzitor viteaz al predaniilor bisericeşti;
Bucură-te, cel ce învăţăturilor neortodoxe te împotriveşti;
Bucură-te, că iubindu-i pe eretici ai defăimat noianul rătăcirilor;
Bucură-te, că fără teamă ai vădit felurimea minciunilor lor;
Bucură-te, că ascultându-te pe tine unii oameni de păcatele lor s-au pocăit;
Bucură-te, că după ce au crezut propovăduirii tale în nădejdea Învierii au adormit;
Bucură-te, că de osândă şi de chinurile veşnice s-au izbăvit;
Bucură-te, că înaintea lui Dumnezeu despre faptele tale cele bune au mărturisit;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 8-lea:

Valurile vieţii ne aruncă în vâltoarea patimilor, neînfricatule mărturisitor, şi ne este mai uşor să alegem calea cea largă, spre care ne cheamă necuratul diavol. Dar păstrăm în inimile noastre cuvântul tău: „Trebuie să înfrunţi păcatul până la sânge. Aşa te naşti din nou. Nu există cale de compromis”, şi ducând lupta cea bună Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

„Cum vei putea rezista la marile încercări la care suntem supuşi, dacă nu poţi rezista ispitei fumatului?”, l-ai întrebat pe tânărul care nu-şi dădea seama că prin patima sa îndepărta de la el harul dumnezeiesc; şi acesta, smerindu-se în faţa mustrării tale, nu numai că şi-a înţeles greşeala, ci şi-a schimbat întreaga viaţă. Iar noi, luând aminte la îndreptarea lui şi rugându-ne ţie să ne ajuţi să ne izbăvim de toate patimile, te lăudăm aşa:
Bucură-te, că cei ce te cinstesc mintea de gândurile cele rele şi-o păzesc;
Bucură-te, că lepădând înţelepciunea acestui veac se sfinţesc;
Bucură-te, că scriind pentru noi îndreptarul de spovedanie ai vădit hăţişul păcatelor;
Bucură-te, cel ce eşti stavilă în faţa patimilor şi a poftelor;
Bucură-te, că pentru a scăpa de povara păcatelor la scaunul spovedaniei ne-ai îndrumat;
Bucură-te, că pe oameni să facă ascultare de duhovnic i-ai îndemnat;
Bucură-te, că de împărtăşirea cu nevrednicie cu Sfintele Taine ne fereşti;
Bucură-te, că furtuna patimilor noastre prin rugăciune o potoleşti;
Bucură-te, cel ce în vremuri de desfrâu ai fost pildă de curăţie;
Bucură-te, că nelegându-te de bogăţiile lumeşti ai fost iubitor de sărăcie;
Bucură-te, cel ce, fără să fii monah, ai ţinut voturile monahiceşti;
Bucură-te, că ajungând la sfinţenie spre sfinţenie ne călăuzeşti;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 9-lea:

Vrând să ne trezeşti din amorţeala care ne-a cuprins, robule al lui Dumnezeu, ai scris că „păcatul este a doua răstignire adusă Mântuitorului; acum Îl scuipă în faţă cei ce sunt botezaţi, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc creştini, acum Îi dau palme, acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu suliţa cei pentru care a suferit batjocoriri şi bătăi şi pentru care Şi-a dat sângele pe Golgota”. Ca să fim feriţi de o astfel de cădere, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

„Creştinii nu pot primi pacea ispititoare a Satanei, creştinii nu vor primi decât pacea lui Hristos, oricât de multe sacrificii li se vor cere”, răsuna în temniţe cuvântul tău, precum al Botezătorului în pustie. O, mucenice, vom şti oare să primim cuvântul tău, când Irozii vremurilor noastre ne vor cere să primim pacea cea mincinoasă prin lepădarea de Hristos? Pentru ca să rămânem tari la vreme de încercare, ne rugăm ţie:
Bucură-te, că pentru pacea cea după Dumnezeu te-ai nevoit;
Bucură-te, că liniştea ta şi pe paznicii temniţei i-a îmblânzit;
Bucură-te, sabie a cuvântului mustrătoare a fărădelegilor;
Bucură-te, adevăr care împrăştie norii minciunilor;
Bucură-te, mângâiere în vremurile de tulburare;
Bucură-te, a făţărniciei pierzătoare de suflet certare;
Bucură-te, dreptar de vieţuire a mirenilor;
Bucură-te, veghetor tainic al mănăstirilor;
Bucură-te, al preoţilor ajutător în propovăduire;
Bucură-te, a ierarhilor râvnitori sprijinire;
Bucură-te, cărare spre Răsăritul răsăriturilor;
Bucură-te, făclie a iubitorilor de adevăr şi ucenic al Adevărului;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 10-lea:

„Sunt fericit că mor pentru Hristos. Totul e o minune. În măsura în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi şi voi fi alături de voi”, ai spus în ultima zi a vieţii tale, mărturisind grija ta pentru cei apropiaţi ţie. Iar noi, cugetând la slăvitul tău sfârşit, Îi cântăm Celui ce te-a chemat în Împărăţia Sa: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Fiind prigonit pentru Hristos, ai mărturisit că îl simţi ca prieten al tău pe fiecare suflet care se gândeşte la tine cu iubire creştinească. Oare iubirea şi cinstirea noastră nu le vei primi? Îndrăznind, ne rugăm ţie, sfinte, cerându-ţi să primeşti şi puţinele noastre laude:
Bucură-te, că sufletul tău de frumuseţile veşnice se desfătează;
Bucură-te, prieten al celor care poveţele tale le urmează;
Bucură-te, cel ce împreună cu cetele sfinţilor te rogi pentru noi;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne izbăvim din nevoi;
Bucură-te, că în temniţă pe cei şovăitori în credinţă i-ai întărit;
Bucură-te, că pe cei îndărătnici prin răbdare i-ai biruit;
Bucură-te, cel ce nu te-ai scârbit când pe nedrept ai fost defăimat;
Bucură-te, cel ce în faţa prigonitorilor îndrăzneală ai arătat;
Bucură-te, că încă în trup fiind ai pregustat veşnica fericire;
Bucură-te, că văzând sporirea ta, ceilalţi s-au umplut de uimire;
Bucură-te, sămânţă a sfinţeniei sădită pe al temniţei pământ;
Bucură-te, slujitor credincios al Noului Legământ;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 11-lea:

S-a adeverit cuvântul tău, sfinte, că „moartea pentru Hristos aduce fericirea vieţii veşnice”. Căci părăsind tu această lume, unul dintre cei cu care împreună ai pătimit te-a văzut în vis urcând la cer pe un tron luminat, şi aflând apoi de trecerea ta la Domnul, I-a cântat Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

„Aici va fi într-o zi loc de pelerinaj”, a proorocit Cuviosul Gherasim, cerându-ţi să te rogi pentru el. Şi de la acest slăvit mărturisitor, care de la stăreţia Tismanei a ajuns în temniţa de la Târgu Ocna, fiindu-ţi frate de suferinţă, învăţându-ne a-ţi cere să te rogi şi pentru noi, zicem către tine:
Bucură-te, cel ce cu dreptate sfânt al închisorilor ai fost numit;
Bucură-te, că prin sfinţenia ta marilor mucenici te-ai asemuit;
Bucură-te, că mulţimea pelerinilor care vin la Târgu Ocna a sporit;
Bucură-te, că profeţia Cuviosului Gherasim despre temniţa aceasta s-a împlinit;
Bucură-te, că împreună cu noii mărturisitori din toată lumea pe Hristos Îl slăveşti;
Bucură-te, că de tine se bucură soborul mucenicilor din temniţele româneşti;
Bucură-te, că pe noii mucenici ne-ai îndemnat să-i cinstim;
Bucură-te, că urmând povaţa ta mult folos agonisim;
Bucură-te, prin rugăciune nerăbdarea celor închişi cu tine în răbdare s-a schimbat;
Bucură-te, că pe aceştia precum Sfântul Dimitrie pe Nestor i-ai binecuvântat;
Bucură-te, că împreună cu tine răsplata cea cerească o au primit;
Bucură-te, că întărindu-se în credinţă Adevărul cel veşnic L-au mărturisit;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 12-lea:

Femeii care şi-a riscat viaţa, venind la tine pe ascuns într-o noapte, i-ai cerut: „Vă rog să mărturisiţi oamenilor şi familiei mele dragi că am crezut până la sfârşit, că sunt împăcat, că-mi dau viaţa pentru Hristos şi pentru semeni”. Şi noi, luând îndrăzneala de a mărturisi oamenilor despre pătimirile tale muceniceşti, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Sfinte Mucenice Valeriu, încredinţaţi fiind de sfinţenia ta, ne rugăm lui Dumnezeu ca prin rugăciunile tale să ne dea putere să punem început bun mântuirii noastre. Credem că tu te rogi pentru tot omul ce aleargă la tine cu nădejde, şi pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, crin ales între florile muceniciei;
Bucură-te, că de la tristeţe ai ajuns în Împărăţia bucuriei;
Bucură-te, pentru vremurile de pe urmă far strălucitor;
Bucură-te, mijlocitor pentru noi în faţa Dreptului Judecător;
Bucură-te, mângâiere cerească celor aflaţi în focul ispitelor;
Bucură-te, că vădeşti şi ruşinezi degrabă lucrarea diavolilor;
Bucură-te, pavăză tare la vreme de prigoană a creştinilor;
Bucură-te, cel ce ne îndemni să mergem pe urmele mucenicilor;
Bucură-te, roadă a Evangheliei răsărită în neamul românesc;
Bucură-te, că dreptslăvitorii de alte neamuri cu evlavie te cinstesc;
Bucură-te, că lauda ta în toată Biserica se vesteşte;
Bucură-te, că prin tine Hristos Se preamăreşte;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Valeriu, cunună a mucenicilor români din prigoana celui de-al douăzecilea veac, fii apărătorul nostru ceresc! Vezi, sfinte, cursele diavolului cele amăgitoare, vezi patimile care ne împresoară, vezi neputinţa sufletelor noastre. Dar vezi şi nădejdea noastră în ajutorul cel de sus, şi vino şi scoate-ne din focul încercărilor, ca ajungând în Împărăţia cea cerească să Îi cântăm împreună cu tine Dumnezeului celui viu: Aliluia!

(Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice Icosul întâi: A ajuns până la noi propovăduirea ta… şi Condacul întâi: Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei…)

Apoi se citeşte această

Rugăciune către Sfântul Valeriu Gafencu

Sfinte Valeriu, noule mărturisitor al credinţei în Hristos, la tine alergăm ca la un grabnic ajutător al tuturor celor ce se roagă ţie. Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi neputinţele noastre, vezi puţinătatea credinţei noastre, şi nu te scârbi de lenevia şi nimicnicia noastră. Ne rugăm ţie, sfinte, grăbeşte de ne ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi ne sprijineşte pe noi.

Ştim că ai pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin răbdarea lor ai aflat dar de la Dumnezeu şi astăzi vieţuieşti în lumina raiului. Faptele tale binecuvântate ne-au făcut să te chemăm în ajutor. Suntem încredinţaţi că pe tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credinţă ajutor, nu-l treci cu vederea.

Ridică-ne din groapa fricii, în care ne-a aruncat vrăjmaşul diavol, ridică-ne pe calea mărturisirii credinţei în Dumnezeul cel adevărat. Fii nouă pildă, fii nouă îndrumător, că iscusite sunt cursele vrăjmaşului şi nu ne pricepem să ne ferim de ele.

Roagă-te să fim feriţi de înşelare şi să primim de la Dumnezeu darul dreptei socoteli. Pe cei căzuţi în păcate ajută-i prin rugăciunile tale să se pocăiască, aşa cum i-ai ajutat prin cuvânt pe păcătoşii pe care i-ai întâlnit în temniţele prin care ai trecut.

Roagă-te, sfinte mucenice, pentru duhovnicii noştri, să ne călăuzească pe calea cea dreaptă. Roagă-te pentru toţi preoţii şi diaconii, să le dea Dumnezeu curajul de a semăna cuvântul Evangheliei acolo unde trebuie. Roagă-te pentru ierarhii ortodocşi, să păstorească turma cu frică de Dumnezeu, fără a se teme de mai marii lumii acesteia. Ai grijă, Sfinte Valeriu, de toţi monahii şi de toate monahiile, fiindu-le sprijinitor şi ocrotitor, ca avându-te pe tine împreună rugător să sporească în nevoinţă şi virtute.

Ai grijă, sfinte, de toţi cei prigoniţi pentru Hristos, să rabde cu răbdare mucenicească, fără să cârtească. Şi ai grijă şi de prigonitorii lor, rugându-te pentru ei, aşa cum te-ai rugat şi pentru cei ce te-au prigonit pe tine.

Întăreşte-ne, sfinte, în lupta pe care o ducem pentru mântuirea noastră, ca mulţumindu-ţi ţie să lăudăm şi să binecuvântăm şi să slăvim întru-tot-lăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune pentru proslăvirea noilor mucenici

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce i-ai păzit pe cei trei tineri şi pe Daniel în cuptorul cel de foc, Cel ce i-ai întărit pe mărturisitorii ultimei prigoane să dea mărturia cea bună în faţa prigonitorilor, primeşte de la noi această puţină rugăciune.

Sădeşte, Hristoase Dumnezeule, jertfa lor ca o sămânţă pe pământul inimii noastre. Să fie această sămânţă aducătoare de roadă bună, să ne fie nouă spre început bun mântuirii şi dătătoare de curajul mărturisirii adevărului în faţa celor care îl batjocoresc.

Fă, Doamne, ca pilda lor să nu fie dată uitării, ci din ea să se hrănească fiii Bisericii celei dreptslăvitoare. Fă ca virtuţile şi jertfa lor să mustre lenevia şi negrija noastră, şi să primim această mustrare spre îndreptarea noastră.

Cerut-a oarecând Sfânta Maria Magdalena trupul Tău, zicând Grădinarului: „Doamne, spune-mi unde l-ai pus, şi eu îl voi lua”. Tot aşa noi cădem înaintea Ta, rugându-ne Ţie cu nădejdea că ne vei ierta îndrăzneala şi nu vei trece cu vederea cererea noastră: „Doamne, arată-ne nouă locurile în care se află sfintele moaşte ale mărturisitorilor Tăi, ca aflându-le să le cinstim cu evlavie”.

Şi dacă din pricina păcatelor noastre nu am fost vrednici să ne închinăm lor, ne rugăm Ţie cu zdrobire de inimă, Doamne, să nu laşi sfintele moaşte ale robilor Tăi să zacă în uitare, ci scoate-le la lumină, pentru a primi închinarea cuvenită. Ca închinându-ne cu evlavie, să ne putem bucura şi de cinstirea lor în Biserica Ta, după cum li se cuvine, împreună cu a cetelor de sfinţi mucenici şi mucenice. Şi împreună cu ei să Îţi aducem slavă, cinste şi închinăciune Ţie, Dumnezeului cel în Treime lăudat, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Fratele nostru, mărturisitorul Valeriu Gafencu, vibrează în sufletele noastre de aproape 60 de ani, de când el a fost martirizat pentru Hristos şi s-a arătat cu adevărat unul din apărătorii şi mărturisitorii vieţii noastre creştine strămoşeşti.
M-aş bucura ca acest imn acatist, închinat martirului nostru Valeriu Gafencu, să fie pe buzele şi în inimile tuturor românilor care vor să-şi dea viaţa pentru Hristos şi aproapele lor.

Domnul să vă primească rugăciunea şi să vi-l trimită pe acest mărturisitor al Ortodoxiei româneşti ocrotitor neadormit în faţa ispitelor acestui veac.

(Părintele Justin Pârvu – Revista Atitudini, nr. 3∕2008)

Acatistul Icoanei Maicii Domnului Ognevidnaya – 10 Februarie

Icoana Maicii Domnului „Ognevidnaya”

Condacul 1

Sfinții Îngeri cu frică înconjoară cinstită icoana ta, împodobind-o cu cununi de laude pentru mulțimea minunilor tale arătate neamului omenesc, iar noi de mireasma cântărilor duhovnicești umplându-ne, îți cântăm ție cu dragoste: Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Icosul 1

Chipul tău cel de foc ne întâmpină pe calea rugăciunii și ne luminează ca să ne ostenim și noi spre asemănarea cu Adevărul, Care ne-a zidit după chipul Său; pentru aceasta, razele gândurilor noastre le purtăm către tine, strigând:

Bucură-te, nădejdea iubitorilor de sfințenie;

Bucură-te, liniștea celor tulburați de valurile ispitelor;

Bucură-te, acoperământul milostivirii celor greșiți;

Bucură-te, adiere lină a înțelepciunii de sus;

Bucură-te, cântarea cea neîncetată a cetelor cerești;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor păcătoși;

Bucură-te, împăcarea noastră cu Părintele ceresc;

Bucură-te, apărătoarea noastră nebiruită la judecata cea de obște;

Bucură-te, cununa nădejdilor noastre de mântuire;

Bucură-te, pecetea mântuirii celor ce se roagă ție;

Bucură-te, carte purtătoare a cuvintelor Vieții;

Bucură-te, povățuitoare luminată spre Împărăția Cerurilor;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 2

Ca un soare strălucești până la marginile lumii cu razele minunilor și risipești întunericul mâhnirii celor care te cheamă în ajutor și cântă Domnului cu mulțumire: Aliluia!

Icosul 2

Stând fără de mijlocire înaintea Celui Slăvit în Treime, Dumnezeul Cel Preaînalt, adu-ți aminte și de noi, cei căzuți în groapa multor patimi, și ne izbăvește de căderea în focul cel veșnic al iadului, ca să aducem ție ca niște făclii de laude mulțumirile acestea:

Bucură-te, foc ce arzi pe demonii cei spurcați;

Bucură-te, flacără ce ne aprinzi dorul de Împărăția Cerurilor;

Bucură-te, lumină ce risipești întunericul neștiinței;

Bucură-te, căldură ce topești gheața împietririi inimilor noastre;

Bucură-te, liniște ce alungi tulburările diavolești;

Bucură-te, pacea celor care întru tine și-au pus nădejdea;

Bucură-te, potolirea lacrimilor Evei celei întristate;

Bucură-te, bucuria mântuirii celor care aleargă la tine;

Bucură-te, adânc nemăsurat al îndurărilor dumnezeiești;

Bucură-te, poartă de aur deschisă cu cheia rugăciunii;

Bucură-te, că ne deschizi cămările cerești cu milostivire;

Bucură-te, că dai darul înțelepciunii celor ce stăruie întru smerenie;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 3

Văzând poporul că icoana ta izvorăște nenumărate minuni, și mai mult s-a întărit în credință, cerând mântuire tuturor celor care cântă Domnului: Aliluia!

Icosul 3

Izvorul minunilor tale nu poate fi oprit de pizma necredincioșilor, iar noi adăpându-ne de la el, ne întărim în credință și aducem ție picături de laude ca acestea:

Bucură-te, izvor nesecat al darurilor duhovnicești;

Bucură-te, râu pururea curgător al rugăciunii;

Bucură-te, rouă ce cureți sufletele cele întinate;

Bucură-te, mare a bunătății negrăite pentru cei căzuți;

Bucură-te, că ne mijlocești pocăință în ceasul căderii;

Bucură-te, că ne ridici cu dragoste la înălțimea umilinței;

Bucură-te, că tai spinii patimilor de pe calea vieții noastre;

Bucură-te, că din prăpastia pierzării ridici pe cei pierduți;

Bucură-te, că potolești marea cea sărată a ispitelor noastre;

Bucură-te, că ne îndemni neîncetat la priveghere și rugăciune;

Bucură-te, că ne scoți din adâncul întristării;

Bucură-te, că ne luminezi cu lumina cunoștinței de Dumnezeu;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 4

Grădină a Raiului pe tine te știm, ceea ce cu florile rugăciunilor tale ai adus în lume mireasma iertării dumnezeiești și ne-ai dăruit nouă a cânta cu bucurie: Aliluia!

Icosul 4

Pe Cel Care a dezlegat blestemul morții care muncea neamul lui Adam L-ai născut întru feciorie și stricăciunea zidirii ai dezlegat, Curată, ca toți să aducă ție mulțumiri ca acestea:

Bucură-te, povățuitoarea fecioarelor înțelepte;

Bucură-te, dezlegarea blestemului strămoșesc;

Bucură-te, împăcarea noastră cu Dumnezeu;

Bucură-te, risipitoarea durerilor celor supuși morții;

Bucură-te, oglinda prin care am văzut mila lui Dumnezeu;

Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii celor căzuți;

Bucură-te, toiag al rugăciunii celor orbi;

Bucură-te, carte a tainelor celor mai presus de minte;

Bucură-te, turn neclintit întru apărarea credincioșilor;

Bucură-te, risipirea lacrimilor Evei;

Bucură-te, bucuria mântuirii lui Adam;

Bucură-te, floarea darurilor cerești;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 5

Înaintea icoanei tale ne plecăm și noi genunchii inimilor și cu umilință cerem ție să ne mijlocești iertare păcatelor și risipirea norului celui greu al ispitelor, ca să cântăm ție : Aliluia!

Icosul 5

Întinde acoperământul tău cel luminos și ne păzește pe noi de săgețile celui viclean, căci nădejdea mântuirii noastre întru tine ne-am pus, preabună, și ție îți încredințăm toată viața noastră, ca toate să le rânduiești spre a noastră mântuire și să-ți cântăm așa:

Bucură-te, acoperământul la care aleargă cetele creștinilor;

Bucură-te, lumina călăuzitoare către Adevărul Cel veșnic;

Bucură-te, bucuria celor izbăviți de tine din necazuri;

Bucură-te, înțelepciunea cea tainică a celor smeriți;

Bucură-te, îmbrățișarea gânditoare a celor rătăciți;

Bucură-te, ștergerea lacrimilor celor din cumplite nevoi;

Bucură-te, mulțumirea prisositoare a celor mântuiți;

Bucură-te, grabnică scăpare a celor nedreptățiți;

Bucură-te, stingerea săgeților celui viclean;

Bucură-te, stindard al păcii lui Hristos;

Bucură-te, biserică prea înaltă a Arhiereului Celui Mare;

Bucură-te, pod care ne trece la viața cea luminată;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 6

Valurile ispitelor se năpustesc asupra noastră și nu avem alt liman de scăpare decât numai pe tine, Preacurată, pe care te rugăm să ne păzești de toate cursele celui rău, ca să cântăm cu bucurie: Aliluia!

Icosul 6

Înaintea icoanei tale se aduc pururea rugăciuni și lacrimi, căci întru tine toți și-au pus nădejdea, știindu-te Maică a Cuvântului și apărătoare tare a noastră înaintea Fiului tău, pentru care te lăudăm așa:

Bucură-te, primitoarea rugăciunilor celor din nevoi;

Bucură-te, că nu lepezi lacrimile celor întristați;

Bucură-te, că prefaci necazurile noastre în bucurie;

Bucură-te, că te milostivești spre cei nedreptățiți;

Bucură-te, că deschizi ușa iertării celor greșiți;

Bucură-te, că ne păzești de alunecarea în păcat;

Bucură-te, că dai mângâiere celor zdrobiți cu inima;

Bucură-te, că îmblânzești pe cei care ne necăjesc;

Bucură-te, că aduci la pocăință pe cei împietriți;

Bucură-te, fulger care risipești cursele celui rău;

Bucură-te, icoană prea iubită a călătorilor;

Bucură-te, liniștea cea binecuvântată a fecioarelor;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 7

Pe Dătătorul de viață ai adus în lume, ca să zdrobească puterea morții și pe Adam să ridice pe scara iertării la Părintele luminilor, pe Care Îl roagă, Preacurată, să ne trimită nouă lumina Duhului Sfânt, ca să-ți cântăm unele ca acestea: Aliluia!

Icosul 7

Înalță mâinile tale la rugăciune și oprește valurile ispitelor care caută să ne tragă pe noi spre adâncul pierzării și ne dă înțelepciune, ca să aducem ție laude de mulțumire ca acestea:

Bucură-te, rugătoare grabnică pentru cei din primejdii;

Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce se luptă împotriva celui rău;

Bucură-te, că ne dai umilință în ceasul pocăinței;

Bucură-te, că primești lacrimile de durere ale celor necăjiți;

Bucură-te, că risipești toate necazurile ce ne împovărează;

Bucură-te, că dai pace sufletelor nedumerite;

Bucură-te, că risipești îndoielile celor încercați;

Bucură-te, că ne ferești de căderea în deznădejde;

Bucură-te, că întărești întru noi iubirea Cuvântului;

Bucură-te, că ne așezi gândurile pe piatra smereniei;

Bucură-te, că ne întorci pe noi din căile pierzării;

Bucură-te, că dai liniște celor tulburați de ispite;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 8

Vas al Luminii și neapropiată frumusețe duhovnicească înfricoșătoare și privirii îngerești pe tine te știm, Preacurată, ceea ce cu darul rugăciunii tale scoți din muncile cele veșnice pe cei care cântă : Aliluia!

Icosul 8

Munte înalt purtător al comorilor duhovnicești ale Cuvântului pe tine te cunoaștem, Mireasă a Duhului, ceea ce pe Golgota ispitelor ne însoțești pe noi, dându-ne putere ca să ne ducem crucea noastră, pentru care îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, munte al slavei dumnezeiești;

Bucură-te, poartă a cerului deschisă pentru credincioși;

Bucură-te, că ne îndulcești paharul necazurilor;

Bucură-te, că ne porți deasupra grijilor lumești;

Bucură-te, că îndreptezi ochii inimilor spre Lumină;

Bucură-te, că ești scară prin care ne suim la Adevăr;

Bucură-te, că te faci tuturor toate spre mântuire;

Bucură-te, că ne ajuți a purta fără cădere crucea noastră;

Bucură-te, că ne dai răbdare în mijlocul ispitelor;

Bucură-te, că mângâi cu rugăciunea sufletele întristate;

Bucură-te, că iei în mâinile tale durerile noastre;

Bucură-te, că rușinezi pe cei care se ridică împotriva noastră;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 9

Pământ roditor al Spicului vieții Care hrănește toată făptura, tu ești, Prea Milostivă Maică, ceea ce cu pâinea rugăciunii tale întărești sufletele noastre cele slăbite de mulțimea ispitelor, ca să cântăm : Aliluia!

Icosul 9

Cu fărâmiturile laudelor cerești de la masa sfinților hrănește-ne pe noi, Preabinecuvântată, și ne adapă cu izvorul Raiului, ca să izvorască și inima noastră apele înțelepciunii dumnezeiești, aducând ție picături de laude ca acestea:

Bucură-te, că dai hrană neîmpuținată rugătorilor tăi;

Bucură-te, bogăția cea nerăpită a celor săraci;

Bucură-te, că miluiești pe cei bogați în credință;

Bucură-te, că te înduri de cei disprețuiți de cei mândri;

Bucură-te, că ne acoperi cu veșmântul smereniei;

Bucură-te, că ne dai lumina cea bună a credinței;

Bucură-te, că picuri înțelepciune celor neștiutori;

Bucură-te, că nu ne lași să fim biruiți de vrăjmași;

Bucură-te, că iei în mâinile tale mântuirea noastră;

Bucură-te, că legi pe cel rău, ca să nu ne mai tulbure;

Bucură-te, că tai din rădăcină gândurile cele rele;

Bucură-te, că ne ajuți a aduce roadele smereniei;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 10

Pe șarpele care vărsase otrava neascultării în urechile Evei l-ai zdrobit cu smerenia ta cea covârșitoare, pentru care noi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul 10

În pântecele tău ai purtat pe Focul Cel Nemistuit, cu care aprinde și inimile noastre cele înghețate de viforul gândurilor celor rele, ca să aducem ție laude de bucurie, cântând așa:

Bucură-te, foc ce ne aprinzi cu dorul cel dumnezeiesc;

Bucură-te, făclie ce luminezi întunericul sufletelor;

Bucură-te, lumină ce ne călăuzești spre peștera smereniei;

Bucură-te, rază ce ne călăuzești prin noaptea ispitelor;

Bucură-te, soare al rugăciunii care risipești întunericul neștiinței;

Bucură-te, stea ce împodobește cerul minții noastre;

Bucură-te, zi ce ne cheamă la ziua cea veșnică;

Bucură-te, trâmbiță ce ne trezește din somnul patimilor;

Bucură-te, condei ce ne scrie în cartea Cuvântului;

Bucură-te, izvor ce ne adapă cu rugăciunea curată;

Bucură-te, înfrumusețarea duhovnicească a nevoitorilor;

Bucură-te, nădejdea cea nebiruită a celor din nevoi;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 11

Spre munții faptelor bune îndreptează-mă Preacurată, ceea ce ești munte înțelegător al slavei întru care S-a odihnit Cel Care a sfințit Taborul cu dumnezeieștii Săi pași și Care pe cărările inimii noastre călătorește, lăsându-ne urmele cântărilor de: Aliluia!

Icosul 11

Nor înțelegător din care a ieșit Soarele slavei pe tine te știm, ceea ce cu ploaia rugăciunii tale ai înmuiat pământul inimilor împietrite și l-ai arătat aducător de roadele înțelepciunii, pentru care îți cântăm așa:

Bucură-te, nor plin de lumina Treimii;

Bucură-te, rază ce străpunge inimile smerite;

Bucură-te, fereastră prin care vedem pe Soarele dreptății;

Bucură-te, cămară întru care se descoperă cele nevăzute;

Bucură-te, ploaie ce stinge focul patimilor noastre;

Bucură-te, tunet ce risipește pe vrăjmașii nevăzuți;

Bucură-te, foc prin care se mistuie gândurile rele;

Bucură-te, lumină a înțelepciunii întru care se descoperă tainele cerești;

Bucură-te, ploaie ce ne binecuvântează cu roade duhovnicești;

Bucură-te, acoperământul milei celor săraci de virtute;

Bucură-te, îmbrăcămintea luminată a celor goi de nădejde;

Bucură-te, podoaba cea prea strălucită a preoților;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 12

Nu trece cu vederea, Preabună, pe cei care se închină înaintea cinstitei tale icoane, ci plinește cererile noastre cele bune, ca mântuiți cu ajutorul tău, să-ți strigăm ție unele ca acestea: Aliluia!

Icosul 12

Când ne vom înfățișa înaintea judecății Domnului Hristos, să te milostivești spre noi, Preabună Maică, și să ceri cu stăruință izbăvirea noastră din muncile cele veșnice, ca scăpând de mâhnirea cea veșnică, să aducem ție laude ca acestea:

Bucură-te, apărătoarea noastră cea tare la judecată;

Bucură-te, că ne scoți din focul cel veșnic;

Bucură-te, că nu ne lași în mâinile vrăjmașilor;

Bucură-te, că necazul nostru îl prefaci în bucurie;

Bucură-te, că acoperi multele noastre păcate;

Bucură-te, că ne întinzi toiagul rugăciunii tale;

Bucură-te, că ești făclie înțelepciunii drepților;

Bucură-te, că ne aperi de vrăjmașii nevăzuți în ceasul morții;

Bucură-te, că păzești sufletele noastre de săgețile lor;

Bucură-te, că mijlocești cu osârdie mântuirea noastră;

Bucură-te, că nu ne lași în groapa fărădelegilor;

Bucură-te, că stingi focul gătit nouă cu a ta rugăciune;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 13

O, Maică Preasfântă, singură apărătoare a noastră nebiruită, caută cu milă spre poporul binecredincios care pleacă genunchii sufletului și ai trupului înaintea cinstitei tale icoane, mijlocește nouă iertarea păcatelor și ne scoate pe noi din veșnica moarte, ca să cântăm pururea: Aliluia! (Acest condac de zice de trei ori.)

Apoi iarăși se spun Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Chipul tău cel de foc ne întâmpină pe calea rugăciunii și ne luminează ca să ne ostenim și noi spre asemănarea cu Adevărul, Care ne-a zidit după chipul Său; pentru aceasta, razele gândurilor noastre le purtăm către tine, strigând:

Bucură-te, nădejdea iubitorilor de sfințenie;

Bucură-te, liniștea celor tulburați de valurile ispitelor;

Bucură-te, acoperământul milostivirii celor greșiți;

Bucură-te, adiere lină a înțelepciunii de sus;

Bucură-te, cântarea cea neîncetată a cetelor cerești;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor păcătoși;

Bucură-te, împăcarea noastră cu Părintele ceresc;

Bucură-te, apărătoarea noastră nebiruită la judecata cea de obște;

Bucură-te, cununa nădejdilor noastre de mântuire;

Bucură-te, pecetea mântuirii celor ce se roagă ție;

Bucură-te, carte purtătoare a cuvintelor Vieții;

Bucură-te, povățuitoare luminată spre Împărăția Cerurilor;

Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Condacul 1

Sfinții Îngeri cu frică înconjoară cinstită icoana ta, împodobind-o cu cununi de laude pentru mulțimea minunilor tale arătate neamului omenesc, iar noi de mireasma cântărilor duhovnicești umplându-ne, îți cântăm ție cu dragoste: Bucură-te, Maica Cuvântului, cununa mărturisirii noastre!

Gânduri despre bine şi rău – Sfântul Nicolae Velimirovici

Sfântul Nicolae Velimirovici

Când îl jigneşti pe prietenul tău, cine poate şterge această jignire: tu sau prietenul tău? Este limpede că tu nu poţi, ci prietenul tău. Nu numai că tu singur nu poţi şterge jignirea adusă prietenului tău, dar nici toţi oamenii de pe pământ, nici întreaga natură, împreună cu toţi oamenii, nu pot face acest lucru – deoarece prietenul a primit jignirea de la tine şi a luat-o cu sine. Jignirea este, prin urmare, la el şi cu el. Şi numai el o poate slăbi şi şterge.

Fiecare păcat este, în cele din urmă, o jignire adusă lui Dumnezeu. Toate jignirile, toate păcatele pământului, se grăbesc să ajungă la Dumnezeu, strigă la Dumnezeu. El pe toate le primeşte şi pe toate le ţine. Cine le poate smulge, oare, de acolo? Cine le poate şterge, în afară de El?

Când jigneşti un prieten, el a primit jignirea şi a dus-o cu sine. Pentru această jignire, tu poţi posti o sută de ani şi să te cureţi, să te căieşti şi să lucrezi toate virtuţile, nemaijignind pe nimeni – şi toate pot fi zadarnice.

Dacă prietenul tău jignit nu va binevoi să slăbească şi să şteargă jignirea, tu singur nu poţi, în întreaga veşnicie, să te mântuieşti de acel păcat, deoarece nu mai stă în puterea ta, ci în a prietenului tău.

Iar postul tău şi curăţirea, şi pocăinţa, şi virtuţile, şi lucrarea virtuţilor pot doar să-l îndemne pe prietenul tău să-ţi slăbească păcatul, să-l îndepărteze şi să-l şteargă.

Tu, însă, nu ai putere asupra păcatului săvârşit. Într-aceasta stă nemărginita grozăvie a păcatului. Căci păcatul săvârşit este liber faţă de tine, pe când tu nu eşti liber faţă de el.

Coada de vulpe – Sofia Maria Amarfei

Coada de vulpe fusese luată de vânt

prin multe călătorii și era tristă

Răsuflarea tigrului a trântit-o în praf

Pașii câinelui au tăvălit-o în noroi

Păsările au aruncat-o în apă

Peștii au împins-o înapoi pe uscat

La un moment dat, copilul care o pierduse a regăsit-o

Cheile care ii trebuiau atât de mult erau legate de ea

El nu va uita această zi niciodată.

Sofia Maria Amarfei

Sursa inspirației – în imagine, împreună cu SURSA micuței poete,

dna Daniela Amarfei

și tatăl – poet, dl Alexandru Theodor Amarfei

Rugăciune pentru casă și bunăstarea familiei

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care întru cele înalte locuieşti şi spre cele smerite priveşti, binecuvântează casa noastră şi cu puterea Ta, întăreşte-ne pe noi, robii Tăi (numele), cei ce locuim în ea.

Bine este, Doamne, ca şi casa noastră să ne fie ca o a doua biserică, în care noi ne închinăm înaintea sfintelor icoane şi ne rugăm Ţie.

Binecuvântează, Doamne, găspodăria noastră şi înmulţeşte în ea toate bunătăţile, ca să uităm de grijile şi nevoile pământeşti şi să putem lucra mai cu osâdrie pentru dobândirea vieţii cele veşnice şi pentru a ajunge în locaşurile Tale cele sfinte.

Îndepărtează de la noi toate cursele vrăjmaşului celui pierzător de suflete, trimite pe îngerul Tău cel milostiv, ca să ne păzească şi să ne ferească de toată răutatea şi să ne povăţuiască spre lucrarea tuturor faptelor celor bune şi spre împlinirea sfintelor porunci.

Că Ție Ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

„Doamne, binecuvântează intrarea şi ieşirea mea”. 

Rostind cuvintele încet, cu luare-aminte şi din toată fiinţa, evitând orice alt gând. Intensitatea unei asemenea rugăciuni, chiar atunci când avem puţin timp la dispoziţie sau suntem prinşi cu alte activităţi, are efectul de a prelungi starea de rugăciune şi sentimentul prezenţei lui Dumnezeu până la următoarea rostire a rugăciunii.

Sursa: https://locurisacre.ro/pentru-binecuvantarea-casei-si-bunastarea-voastra-spune-asa/

Rugăciune pentru izbăvirea de patima mâniei

Dumnezeule întrutot îndurate, Tu ai zis că cel ce va asupri pe aproapele său se atinge de lumina ochilor Tăi. Iată dar că este cu dreptate să mă pedepseşti pe mine, fiindcă de atâtea ori fiind stăpânit de mânie am amărât şi am supărat pe fratele meu şi puteai să-mi plăteşti mânia cu mânie, căci strigau către Tine lacrimile şi suspinele atâtor nevinovaţi pe care eu i-am nedreptăţit.

Şi ce mi s-ar fi întâmplat dacă ar fi căzut asupra mea numai o mică parte a urgiei Tale, de care toţi se cutremură? Dar fiindcă m-ai îngăduit până acum şi nu mi-ai răsplătit răul cu rău, pedepsindu-mă cum mi se cuvenea, şi eu te rog şi cad înaintea Ta, zicând cu lacrimi:

”Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, arată-mi milostivirea Ta cea obişnuită, pe care şi în vremea când eşti mâniat nu o uiţi”, după cum zice proorocul Avacum: “Întru mânie îţi vei aduce aminte de milă”,

şi să nu-mi pomeneşti toate relele pe care le-am făcut aproapelui meu cu mânia şi izbăveşte-mă de această patimă rea, ca să mă pot bucura de pacea Ta, a aproapelui meu şi a mea, ca deschizând gura mea spre lauda Ta, întru bucuria duhului meu, să slăvesc dreptatea Ta.

Dăruieşte-mi, Doamne, al meu, darurile smereniei şi ale blândeţii pe care Fiul Tău, venind în lume, ne-a poruncit să le învăţăm şi să le urmăm, ca avându-le pe ele să petrec viaţă virtuoasă aici pe pământ, iar în cer să mă învrednicesc părţii celor smeriţi cu duhul şi blânzi cu inima în vecii vecilor. Amin!

https://lataifas.ro/religii-si-credinte/131060/trei-trepte-spre-vindecarea-de-manie/

Cu mulţumiri părintelui Matei de la sfânta mânăstire Lainici

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

Preasfântă, Preacurată şi Preaminunată Fecioară şi Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, Te rugăm ascultă rugăciunea nevrednicilor robi (numele) şi vindecă-ne pe noi, pe cei din familiile noastre şi pe toţi suferinzii din lumea asta bolnavă, de bolile grele, de bolile ştiute şi neştiute de noi. Fie ca toţi creştinii să Te preamărească şi să Te preacinstească pe Tine, iar noi să avem tot ajutorul cel bun, sfânt şi ceresc. Îţi mulţumim Maică Sfântă pentru vindecare, pentru tot ajutorul Tău, pentru mijlocirea Ta la Preabunul Dumnezeu, că Tu eşti scară la Cerul Sfânt, pentru rugăciunile noastre şi ajutor nemijlocit în cererile noastre cele îndreptăţite. Amin!

Împărăteasa mea preabună, și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor, ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți, acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mă ca pe un neputincios, hrănește-mă ca pe un străin.

Necazul meu îl știi, ci-l dezleagă precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă ajuți, și să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea pentru țară a părintelui Nicolae Grebenea

Pr. Nicolae Grebenea: „Am depășit ura, nu doresc răzbunare și îi iert pe toți cei ce m-au lovit în timpul guvernării comuniste sau înainte. De fapt nu îi iert acum, ci ei au fost iertați de mult. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate.”

Apără, Doamne, poporul și neamul meu, ridică-l și înalță-l spre Lumină, spre Adevăr, spre cunoașterea Ta, să fie pe pământ un mărturisitor al Tău nedezmințit între celelalte neamuri, întărește-l și ține-l sub ocrotirea Ta! Amin.

Biblioteca MĂRTURISITORII: AMINTIRI DIN ÎNTUNERIC (PDF) – 23 de ani de închisoare pentru neam și credință. La pomenirea Părintelui Nicolae Grebenea (+ 2 iulie) – “Dumnezeu e viu în vecii vecilor!”

https://www.fericiticeiprigoniti.net/nicolae-grebenea/332-parintele-nicolae-grebenea