Rugăciune pentru pace în Ucraina şi în toată lumea

Privim, alături de întreaga lume cu nelinişte la evenimentele care se desfăşoară în ultimele zile în Ucraina. Țara vecină trece printr-o perioadă foarte dificilă, iar tensiunea existentă s-a aproapiat de limita critică. Razboiul e la un pas să înceapă: Ucraina acuza Rusia de invazie și amenință că va răspunde . Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru pace în Ucraina și în lume, pentru oprirea confruntărilor sângeroase, pentru a fi izbăviți de izbucnirea unui nou război mondial – WW III!

Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, cel bogat în milă şi în bunătate, Ziditorule a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Domn al Păcii şi al Vieţii, Oceanul cel nemărginit al Iubirii ! Tu L-ai trimis pe pământ, pe Unicul Fiul Tău Cel Iubit, pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care și-a dat viaţa Sa pentru toată lumea. El ne-a îvăţat să ne iubim unul pe altul şi să nu răsplătim rău pentru rău. Ascultă strigătul robilor tăi, care cer îndurare şi pace, pentru ţara Ucraina, pentru Biserică Ta şi pentru toată lumea. Pentru rugăciunile Presfintei Născatoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria şi pentru ale tuturor Sfinţilor Tăi, Te rugăm Multmilostive Doamne, iartă-ne nouă toată greşala cea de voie şi fără de voie şi opreşte războiul şi mânia, potoleşte toată răutatea şi dezbinarea în ţara Ucraina şi în tot pământul. Cu Harul Sfântului Tău Duh îmblînzeşte inimile oamenelor înrăiţi, opreşte cu Puterea Ta Dumnezeiască toată lucrarea cea rea a vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, care doresc războaie şi stăpânire cu nedreptate. Fă să fie pace Doamne, dragoste şi bună înţelegere în casa noastră, între conducătorii ţărilor şi între toate popoarele. Dăruieşte-ne înţelepciune şi dragoste unul către altul ca în pace să trăim, luminează-ne mintea noastră, ca să te iubim pe Tine din tot sufletul şi pe apropele nostru ca pe noi înşine, că Tu Eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie Slavă şi mulţumire îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Reclame

Mici gânduri despre patima mândriei

????????????????????????????????????????????????????????????????????

Nici urâțenia prea mare, nici sărăcia prea umilitoare, boală prea respingătoare, nu sunt îndestulătoare pentru a ne feri – prin ele însele – de mândrie! Este o patimă atât de grea și care poate îmbrăca forme atât de ”subțiri”- cum ar fi slava deșartă -, încât ne putem înșela că stăm binișor și când colo putem să pierdem toată osteneala, dată de lucrarea celorlalte virtuți! „Oricine se înalță pe sine se va smeri” (Mt. 23, 12; Lc. 14, 11); iar prin pilda vameșului și a fariseului, Mântuitorul arată că la nimic nu-i folosesc omului virtuțile, dacă se mândrește cu ele (Lc. 18, 9-14). Trezvia și discernământul duhovnicesc sunt cele care-l fac pe om să-și vada boala, frica de Judecată, înțelegerea faptului că toate sunt: ”Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!”. Cum se manifestă această boală sufletească? Prin anumite atitudini: prea marea încredere în sine, mulțumirea de sine, semeția, îndrăzneala necuviincioasă, credința că le știi pe toate, încrederea doar în propria judecată, convingerea că ai întotdeauna dreptate, îndreptățirea de sine, împotrivirea în cuvânt, voința de a-i învăța pe alții, de a porunci, nesupunerea, socotirea că ești mai presus de ceilalți oameni, disprețul față de semeni, etc. Leacul? Smerirea de sine și, cum spunea Sfântul Maxim Mărturisitorul: „dragostea împrăștie închipuirea de sine”. Cu dragoste, sora voastră întru patimă,

Cristina Olaru (Ghenof)

Imaginea: Vameşul şi Fariseul. Mozaic, cca. 504, The Pharisee & the Publican. Mosaic, ca 504. Basilica Sfântului Apollinarie Nou, Ravenna, Italia.

Vița de vino – Alexandru Amarfei

o, vin pentru ai scării îngeri

strugure viu la chip de om

atom în negrăite șoapte

la tainițele morții sângeri

inel mutat din pom în domn

cuc logodit de-a nopții noapte

vină îngerilor vână de la vin

cuc de trezie îmbătând beția

ascute comândar dulce pelin

orfanei morți pradă trufia

în cuib de rugă cuc de neștiință vin

cu toma pipăind inel de rană

beat de păcat eram;

din trunchiul de venin

exil de cuc la vechiul chin

manole-n lacrimi te zidește, mamă

Dr. Alexandru  Theodor Amarfei