Îngrijirea bontului ombilical la domiciliu – sfaturi pentru proaspetele mămici

bont ombilical

Ce este cordonul/bontul ombilical?

 Cordonul ombilical este o prelungire a pielii care unește uterul matern de ceea ce urmează a fi ombilicul copilului. Prin intermediul acestuia fătul se hrănește cu nutrienți și oxigen de la mama, putând astfel să crească și să se dezvolte.

La câteva minute după naștere cordonul omblilcal este tăiat (manevră nedureroasă), rămânând așa numitul bont ombilical. Acesta are culoare gri-gălbuie, transformându-se în negru, pe măsură ce se usucă și se desprinde.

Desprinderea bontului ombilical se produce în 5-12 zile, dacă bebelușul a fost născut natural sau 12-15 zile dacă a fost născut prin cezariană, acceptându-se o perioadă de până la 20-22 zile, perioadă ce depinde în mod direct de grosimea acestuia.

Dacă au trecut mai mult de 25 zile, trebuie anunțat medicul pediatru care se îngrijește de bebeușul dumneavoastră.

Îngrijirea bontului ombilical

 Deoarece ombilicul poate fi o poartă de intrare pentru microbi, e important ca acesta să fie ingrijit corespunzător.
Pe măsură ce apar noi studii, sfaturile pentru îngrijirea ombilicului nou născutului se schimbă. De exemplu, în Spania, bandajarea zonei, acoperirea acesteia cu pansamente, monede, nu se mai practică, considerându-se că întârzie vindecarea naturală a ombilicului. La noi în țară, însă, se păstrează obiceiul protejării bontului cu o compresă sterilă fixată cu o fașă – cel puțin în primele 2-3 zile de la naștere.

  Unii medici recomandă folosirea unguentelor cu antibiotic  până la căderea bontului, deși studiile recente arată că utilizarea acestora nu este necesară dacă se asigură o igienă corectă a ombilicului și se va  păstra zona cât mai uscată .

Reguli generale privind îngrijirea:

  1. Zona din jurul ombilicului se curăță cel puţin o dată pe zi cu comprese sterile înmuiate în apă fiartă si răcită, ser fiziologic, cloramină sau – conform unor studii – în alcool sanitar 70º. Atentie, soluția aleasă NU se aplică direct pe pielea bebelușului, ci pe compresă!
  2. Nu se folosește niciodată vata, deoarece aceasta poate lăsa fire în zona curățată, favorizând apariția infecției.
  3. Nu se acoperă zona ombilicul cu nimic. Acoperirea poate crește riscul de infecţie prin menţinerea zonei umede.
  4. Se evită frecarea cordonului ombilical de către scutec, pampers sau hăinuţele copilului.
  5. NU se forțează desprinderea bontului prin tragere, chiar dacă acesta este aproape detaşat. Lăsaţi cordonul să se desprindă singur.
  6. Nu se aplică uleiuri, loţiuni, betadină sau pudră pe ombilic.
  7. Se evită umezirea ombilicului în timpul băii sau a igienei parțiale.

 Consultaţi medicul:

  • Dacă vi se pare că pe copil îl doare zona ombilicală.
  • Dacă pielea din zona ombilicului se înroşeşte şi se inflamează.
  • Dacă din zona ombilicului apare o scurgere, uneori urât mirositoare, care nu se corectează după igiena locală.
  • În caz de sângerare a zonei – care nu se opreşte în câteva minute sau apare în mod repetat.
  • Dacă copilul face febră – înainte să aplicaţi orice substanţă străină în zona ombilicului.
  • Dacă odată căzut bontul ombilical se observă o proeminență (poate fi vorba de hernie ombilicală).

Îngrijirea propriu-zisă

  • Pregătiți materialele necesare: comprese sterile, soluții dezinfectante, pampers.Spălaţi-vă pe mâini de fiecare dată înainte de a atinge cordonul ombilical.
  • Umeziți compresa cu solutia aleasă, având grijă la manipularea acesteia și anume: se prinde de cele patru colțuri, astfel încât mijlocul compresei să se păstreze cât mai steril, se toarnă soluția peste, după care se șterge bontul  ombilical.
  • Se va curăța bine de jur împrejur, cu mâna stângă  ridicând pensa pentru a putea șterge prin mișcari circulare.
  • Pentru partea din jurul pensei se va folosi o altă compresa curată.
  • La urmă, se va folosi o compresă pentru uscarea zonei  prin tamponare. NU prin frecare!

 Lăsaţi zona expusă la aer.

Îndoiţi sau decupati scutecul astfel încât acesta să nu irite prin frecare ombilicul (sau căutaţi scutece speciale decupate în zona ombilicului).

Rulaţi bluza copilului uşor în sus pentru a permite aerului să circule liber.
Continuaţi să curăţaţi zona, în acelaşi mod, şi câteva zile după ce se desprinde cordonul.

De reținut:

  • Așa cum am amintit mai sus, curățarea bontului se va face o dată pe zi, sau ori de câte ori este nevoie.
  • De fiecare dată, observaţi cu atenţie zona pentru eventuale semne de infecţie.

În “două” vorbe:

Important pentru buna vindecare a bontului ombilical este menținerea zonei curate, uscate și în afara contactului cu urina, care favorizează apariția infecției.

As. Med. Lenuța GRAMA

Bibliografie:

  1. http://espanol.babycenter.com
  2. http://www.enfermerapediatricasevilla.es
  3. http://pediatruldebuzunar.blogspot.ro
  4. http://www.copilul.ro

Ce trebuie știut despre îngrijirea la domiciliu a persoanelor cu sondă urinară permanentă (I) – manevre zilnice

Pt MultumescCei care îngrijesc acasă un membru al familiei care are sondă urinară permanentă doresc să aibă toate informațiile despre cum se pot preveni infecțiile și /sau alte complicații  legate de „purtarea” acestei sonde. O să încerc să vi le furnizez în următoarele două articole. Astăzi voi scrie doar despre manevrele zilnice care trebuie aplicate.  🙂

Ce se face în fiecare zi:

  1. Igienă locală a organelor genitale – cu apă și săpun neutru  –  la femei, dinspre pubis spre anus (niciodată invers); la bărbat, dinspre meatul urinar spre baza penisului, după decalotare (la cei necircumciși) –  clătire cu apă fiartă, căduță și ștergere cu prosop curat, destinat doar regiunii spălate;
  1. Curățarea sondei la exterior – pe o porțiune de 6-7 cm de la meatul urinar. Curățarea se face de la meatul urinar în jos cu ajutorul unor comprese sterile pe care le-ați îmbibat cu ser fiziologic.
  1. Evaluarea semnelor și simptomelor locale și generale – se urmărește regiunea ( să nu apară roșeață) și se întreabă persoana daca simte ceva la nivelul regiunii ( usturime, durere), se măsoară temperatura în axilă cel puțin o dată pe zi, iar dacă se constată creșterea acesteia, se va măsura de 2 -3 ori pe zi.
  1. Menținerea permeabilității tubulaturii – pentru ca urina să se scurgă în pungă nestingherită, trebuie ca punga să se afle mereu sub nivelul vezicii urinare, iar sonda și tuburile atașate la ea să nu fie presate; dacă persoana pe care o îngrijiți se poate deplasa la toaletă pentru eliminarea scaunului sau se poate plimba prin casă sau chiar afară, fixați riguros punga de urină pe coapsă sau pe gambă.
  1. Golirea pungii de urină – de câte ori se umple;
  • Pungile prevăzute cu clapetă se vor goli după ce s-a notat cantitatea de urină; în timpul golirii trebuie să fiți atenți ca punga să fie sub nivelul vezicii urinare, astfel încât urina din pungă să nu se întoarcă în vezica urinară; schimbarea pungii cu clapetă se face la 24 de ore – ideal și la maximum 48 de ore.
  • Pungile fără clapetă se golesc la umplere și se schimbă zilnic. Nu uitați să notați cantitatea și să pensați sonda înainte de detașarea pungii de urină!
  1. Observarea unor aspecte legate de urină – cantitatea zilnică, felul în care arată urina ( culoare, transparență).
  • Urina are o culoare galbenă, mai deschisă când se consumă o cantitate mai mare de lichide și mai închisă când se consumă o cantitate mai mică de lichide și este transparentă;
  • Dacă aspectul urinii se modifică mai tare – fie devine roșiatică, fie foarte închisă la culoare (ca berea brună) sau devine tulbure sau cantitatea eliminată într-o zi scade foarte mult sau crește foarte mult independent de cantitatea de lichide consumată  – trebuie să vă adresați de urgență medicului de familie.
  • Dacă apar modificări în aspectul și cantitatea urinii asociate cu creșterea temperaturii, trebuie, de asemenea, să vă adresați de urgență medicului de familie.
  1. Alimentație și hidratare
  • Alimentația va fi una echilibrată, compatibilă afecțiunii, vârstei, sexului și activității persoanei îngrijite; dacă persoanei pe care o îngrijiți i s-a impus un anumit regim alimentar, va trebui să-l respectați
  • Legat de consumul de lichide – de preferat apă sau ceaiurile, sucurile de fructe recomandate; având în vedere că staza urinii în vezica urinară + consumul relativ mic de lichide predispune la formarea calculilor (pietrelor) în vezică, se recomandă ca la persoanele cu sondă urinară permanentă să se crească cantitatea de lichide/24 ore, cu aproximativ 500 ml. Recomandarea este valabilă DOAR pentru cei care NU au afecțiuni care să interzică consumul mare de lichide ( HTA, AVC hemoragic în trecut, boli de rinichi sau alte boli care merg cu reținere de lichide)

În partea a 2-a voi scrie despre modalitatea de schimbare a sondei și alte îngrijiri care previn infecțiile și formarea de calculi intravezicali.

Doamne ajută!

Mihaela Cardiș