Sfântul Arsenie Boca

Paraclisul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie Boca – 28 Noiembrie

/ multumesc2014

După obişnuitul început, zicem:

Tropare glasul al 4-lea:
Pe Sfântul Părinte Arsenie, slujitorul cel plin de râvnă şi dragoste dumnezeiască, cu bucurie, toţi cei credincioşi să-l lăudăm, căci sfânt povăţuitor şi rugător fierbinte ni l-a dăruit Dumnezeu, spre izbăvire de necazuri, boli şi suferinţe, spre mântuirea şi sfinţirea sufletelor noastre. (de două ori)

Slavă… şi acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururi a spune puterile tale noi nevrednicii, că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururi din toate nevoile.

Psalmul 50

  • Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
  • Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
  • Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
  • Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
  • Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
  • Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
  • Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
  • Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
  • Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
  • Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
  • Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
  • Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
  • Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
  • Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
  • Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
  • Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
  • Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
  • Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
  • Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
  • Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

CANONUL: Cântarea întâi, glasul al 8-lea

Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dum­nezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.

Vlăstar ales din pământ românesc, plămădit cu har în grădina Maicii Sfinte, ai adunat, Părinte, cu îmbelşugare, daruri cereşti şi roade nemuritoare, spre a Domnului slăvire şi a noastă mântuire.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Chemat spre a Domnului slujire, prin a Măicuţei Cereşti ocrotire, ai purtat cu aleasă cinstire a preoţiei jertfire prin care, ca un părinte adevărat, cu vrednicie te-ai încununat.

Slavă…

Făclie luminoasă te-ai arătat celor ce rătăcesc în neguri de păcat. Luminează-ne şi pe noi, Părinte sfinte, cu harul şi rugăciunea ta fierbinte, ca să urmăm spre înnoire, liman de mântuire şi sfinţire.

Şi acum…

Fecioară Preacurată, ai milă şi te roagă pentru noi, cei cufundaţi în patimi şi nevoi, să alegem calea de sfinţenie asemenea Sfântului părinte Arsenie care, urmându-ţi ţie, este sălaş strălucitor de curăţie.

Cântarea a 3-a

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Făcându-te asemenea serafimilor prin slujire neprihănită, prin post, rugăciune şi aspră nevoinţă, te-ai îmbogăţit cu rodul ostenelilor, din care ne dăruieşte şi nouă grabnic ajutor.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin lacrimă şi nevoinţă, prin jertfă şi suferinţă te-ai făcut, Sfinte Părinte, pildă de curăţie şi răbdare, de-aprinsă rugă şi iubire, ajungând la limanul cel lin, de unde ne ajută ca şi noi să ne sfinţim.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, izbândă în viaţă şi mângâiere în nevoi, uşurare în ispite şi vindecare de păcate ne dăruieşte celor de am dobândit mijlocirea ta fierbinte şi al tău ajutor.

Şi acum…

Preasfântă Măicuţă, podoabă de lumină cerească şi har dumnezeiesc, luminează şi sufletele noastre, ca să cunoască pacea şi bucuria Mirelui Ceresc.

Izbăveşte-ne pe noi, fiii tăi, Sfinte Părinte Arse­nie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere pentru toţi îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Ectenie…

Sedealna, glasul al 2-lea

Apărător puternic şi turn nebiruit te-ai arătat preaînţelepte, celor ce cu credinţă şi cucernicie aleargă la tine, iar cu umilinţă şi nădejde îţi strigă: Sfinte Părinte Arsenie, de Dumnezeu purtătorule, vino degrabă şi din primejdii ne slobozeşte, ca cel ce stai pururi înaintea Sfintei Treimi.

Cântarea a 4-a

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile mâinilor Tale şi am preaslăvit dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cel ce întreaga-ţi făptură şi inimă le-ai împodobit cu iubirea cea sfântă şi dumnezeiască prin mijlocire, dragoste şi mângâiere pământească, nu înceta din sfinţita rugăciune pentru pacea între oameni şi bună­voire în lume.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Scânteie de har ce aprinde sufletele noastre de căinţă, de rugă şi ceresc dar eşti pentru noi, Părinte; făclie spre luminare şi cale spre cer, prin smerită ascultare.

Slavă…

Cu râvnă şi trudă neobosită ai adunat, Părinte, vistierii nemuritoare, podoabe şi daruri alese, din care ne îmbogăţeşte pe noi, cei sărăciţi, ce suntem de patimi şi păcate istoviţi.

Şi acum…

De dor ceresc şi râvnă sfântă, Preasfânta Preacurata Maică, ne umple inimile noastre; iar prin a ta bună povăţuire, ridică-ne din multa lenevire.

Cântarea a 5-a

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Din dureri, păcate şi amar, aducem lacrimi şi rugă fierbinte, ca să primim iertare şi mângâiere de har prin tine, bun şi sfânt Părinte.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Dăruit de Cerul Preaînalt pentru a noastră mântuire, dreptar te-ai făcut prin povăţuire, inimă curată arzând de foc ceresc şi iubire; arată-ne şi nouă calea ce duce la nepătimire prin iertare de păcate şi dumnezeiască întărire.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, a pământului românesc odraslă sfântă, sfeşnic luminat şi podoabă binecuvântată, alinare şi vindecare a durerilor, te rugăm, scapă‑ne de viforul primejdiilor.

Şi acum…

Prea binecuvântată Stăpână de Dumnezeu Născătoare, de-a pururi a noastră mijlocitoare, caută spre fiii duhovniceşti ai Părintelui Arsenie, povăţuindu-ne pe calea de smerenie şi te roagă Fiului tău să ne păzească de ispita celui rău.

Cântarea a 6-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, căci s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Rugămu-te pe tine, Sfinte, ca, prin rugăciunile tale şi cu a ta apărare, degrabă să aflăm uşurare de vicleniile cele multe, dăruindu-ne cu îndurare a ta binecuvântare.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cuvânt de înţelepciune, prin glasul tău ceresc, rosteşte-l cu putere inimilor noastre, ca să ne izbăvim de patimi şi năpaste, prin multă străduinţă şi cu adâncă pocăinţă.

Slavă…

Ocrotitor şi pavăză nebiruită eşti celor ce te cheamă la vreme de ispită, căci cu grăbire ridici amara suferinţă unde găseşti un bob de rodnică credinţă stropit cu lacrimă de umilinţă.

Şi acum…

Preasfântă Maică, a noastră bună rugătoare, ne fii de-a pururi lumină călăuzitoare pe marea vieţii învolburate de răutate şi păcate, să ajungem la viaţă de sfinţenie asemenea Sfântului Părinte Arsenie.

Apoi troparele de după cântarea a 3-a

Izbăveşte-ne pe noi, fii tăi, Sfinte Părinte Arsenie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere nouă îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Doamne miluieşte (de 3 ori) Slavă… şi acum…

Părinte de trei ori fericite, jertfelnic slujitor al Tainelor Sfinte, fierbinte rugător şi mare liturghisitor, stâlp de răbdare şi cale de îndreptare, ai multă îndurare spre cei de rele înlănţuiţi, spre cei din lume istoviţi, ai milă şi te roagă Cerescului Părinte să scape şi ale noastre suflete prihănite.

Prochimen: glasul al 4-lea

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului.

Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?

Evanghelia de la Ioan 15, 7-16

Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai mei. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea.

Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute.

Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi; şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.

Slavă…

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegile noastre.

Stihira glasului al 6-lea

Mare apărător şi rugător te are pe tine neamul românesc, acoperământ şi scăpare te-au dobândit cei ce cu credinţă te cheamă în rugăciune. pentru aceasta nu ne lipsi pe noi fiii tăi de a ta sfântă ocrotire, ca să lăudăm din adâncul sufletelor noastre a tale învăţături şi lucrări bine plăcute lui Dumnezeu.

Preotul: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău…

Doamne miluieşte (de 12 ori)

Cu mila şi cu îndurările…

Cântarea a 7-a

Tinerii cei au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat‑o cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Sfinte Părinte Arsenie, cel plin de înţelepciune şi dar ceresc, arată pline de fericire sufletele celor ce te laudă şi te cinstesc, învăţându-le să cânte totdeauna: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin patimă de mucenic ai devenit strălucitor; aprinzându-ţi sufletul de cerescul dor, ne umple şi ale noastre inimi robite de păcat cu foc ceresc şi-adevărat, ca să cântăm cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă…

Cinstitul tău mormânt, Părinte bun şi sfânt, e pen­tru ai tăi fii chemaţi şi binecuvântaţi tărâm de pace, linişte şi har, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum…

Viaţă curată şi minte luminată, duh de smerenie şi râvnă spre sfinţenie dăruieşte-ne, Fecioară Preasfântă şi Preacurată, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a

Să nu ne laşi, Părinte, lipsiţi de ajutorul tău, că mult ne-am depărtat de Bunul Dumnezeu, de aceea te rugăm: întinde a ta mână, să ne aşezi din nou întru lumină, ca să-L cântăm şi să-L preaînălţăm pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Bobul de credinţă al sufletului meu fă-l să rodească apa cerească a darului tău, ca, împreună cu ai tăi fii, să fiu părtaş veşnicei bucurii, ca să-L slăvim pe Dumnezeu întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh.

Hristoase, Preadulce Mântuitor, să nu ne pierzi pe noi robiţi de patimi şi nevoi, ci ne iartă, pentru al nostru solitor, Părintele Arsenie, scump şi sfânt odor.

Şi acum…

Primeşte sufletele noastre, o, Maică Sfântă Preacurată, şi ruga noastră cea săracă o înalţă în cerurile sfinte de unde şi al nostru bun Părinte ne ajută cu mult mai mult ca înainte.

Cântarea a 9-a

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cine va putea lăuda viaţa ta, fericite Părinte, şi cine va spune mulţimea faptelor tale sfinte de care se împărtăşesc ai tăi fii ce te cinstesc, bucuraţi de a ta ocrotire şi povăţuire, spre a lor sfinţire şi-nduhovnicire?

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin rugăciune, jertfă şi viaţă neîntinată, pildă aleasă şi binecuvântată te-ai făcut, spre bucuria celor pământeşti şi preaslăvirea celor sfinte şi cereşti.

Slavă…

Sfinte Preacuvioase Părinte Arsenie, nu ne uita pe noi cei renăscuţi spre sfinţenie, căci alergăm la tine purtaţi de dragostea firească şi-nvredniciţi de mângâierea cea dumnezeiască.

Şi acum…

Măicuţă Sfântă Preacurată, a noastră minunată bucurie, acoperământul celor ce te iubesc pe tine, roagă-te împreună cu dumnezeiescul Arsenie să dobândim cu toţii cerească-mpărtăşire.

Cuvine-se cu adevărat să te ferici, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!

Pe cel minunat între slujitorii şi sfinţii Mântuitorului Hristos, care mărgăritar ceresc s-a arătat prin via­ţă îngerească şi trudă pământească, pe Părintele Arsenie cel binecuvântat, cu laude şi cântări să-l lăudăm.

Pe steaua cea strălucitoare şi în chip cugetător luminătoare, pe dumnezeiescul Părinte Arsenie, toţi fiii săi, cu mare dragoste cinstindu-l, să-l lăudăm.

Se bucură pământul românesc, tresaltă inimile toate de darul cel dumnezeiesc cu care Domnul şi Măicuţa Lui l-au încununat, căci sufletele noastre în adânc le-a cer­cetat; pentru aceasta, mulţumirea drept-credincio­şilor cu cântări să-l lăudăm.

Vas ales de sfinţenie şi purtător al Duhului Sfânt, comoară cerească plămădită din al nostru strămoşesc pământ, pe Arsenie, Părinte Sfânt, cu aleasă dragoste în rugăciuni să-l lăudăm.

Cu dragoste şi mângâiere părintească, ne dărui pace şi linişte cerească, pentru a trăi spre a Domnului slăvire şi a ta pomenire şi cinstire.

Bucură-te, al tuturor creştinilor grabnic mijlocitor, bucură-te, al bolnavilor tămăduitor şi al întristaţilor mângâietor. Bucură-te, al Sfântului Altar ales liturghi­sitor, bucură-te, cinstit părinte cu sufletul a­prins de foc şi ceresc dor, bucură-te, de-a pururi al nostru bun şi sfânt povăţuitor!

Cu Născătoarea de Dumnezeu, cu Înaintemergă­torul Domnului, cu Apostolii, cu mucenicii, cu sfinţii şi toţi cuvioşii, roagă-te lui Dumnezeu, Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfântul Părintele nostru Arsenie
(pentru cei aflaţi în mari dureri, mâhniri şi boli)

Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, îndreptător al sufletelor noastre şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, ca cel ce ai fost împodobit cu adânc de cunoaştere a făpturii omeneşti, te rugăm în vreme de durere şi mâhnire, caută cu milă spre noi păcătoşii, fiii tăi, şi mijloceşte către Preabunul nostru Mântuitor iertare de păcate şi vindecarea de toată neputinţa.

Părinte Sfinte, ce ai mare îndrăzneală înaintea Tronului ceresc, te chemăm cu amare lacrimi, dar cu nădejde că cele spre vindecare sufletească şi trupească, spre mântuire şi sfinţire, le vom dobândi prin tine, cel ce ne-ai încredinţat prin aceste cuvinte: „Eu mă duc, dar de acolo de unde voi fi am să vă ajut mai mult ca şi până acum”.

După cum în viaţă, pe cei aflaţi în mari necazuri şi cumplite suferinţe îi tămăduiai îndată, şi acum, pe noi cei păcătoşi, însă chemaţi cu dragoste părintească la mormântul tău încununat cu har ceresc şi flori, ne primeşte şi ne mângâie, sfânt şi bun Părinte; ne scoate din negura păcatelor şi a patimilor; ne dăruieşte binecuvântare ca să purtăm crucea vieţii spre înviere şi luminare desăvârşită.

Doctor şi tămăduitor de orice suferinţe, te rugăm, vindecă-ne pe noi, fiii tăi, şi pe cei ce îi aducem în lacrimi şi rugăciuni la crucea sfântă a mormântului tău izvorâtor de pace, de har şi de binecuvântarea ta de bun şi sfânt Părinte. Îţi mulţumim şi te rugăm să ne fii mereu aproape cu rugăciunea şi ajutorul ce ni-l aduci din Cerul Sfânt, spre slava marelui şi minunatului nostru Dumnezeu şi spre a sufletelor noastre mântuire. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pen­tru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale Sfântului Părintelui nostru Arsenie, miluieşte-ne pe noi păcătoşii.

Cuvinte de folos ale Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie Boca – 29 Noiembrie

/ multumesc2014

Peste tot unde se află Părintele, mulţimi de credincioşi îl căutau spre a-i solicita îndrumare şi binecuvântare, punându-şi libertatea, chiar şi viaţa în pericol, ştiut fiind faptul că Părintelui i se interzicea de către Securitate să stea de vorbă cu oamenii.

Nu greşelile altora ne scot din răbdări, ci puţina noastră răbdare; ne cheltuie şi răbdarea pe care o mai avem.

La mulţi le-a zis: nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulţi mucenici.

Pe călugări îi bagă în iad nimicurile.

De câte ori încetezi lucrarea cea bună a sufletului, seamănă a lene.

Ascultarea care mi se dă, aceasta este voia mea.

Rugăciunea e alimentată de citirea Sfintei Scripturi şi învăţătura de credinţă.

Omul necurăţat de patimi nu poate să priceapă adevărurile de credinţă.

Citirea cu socoteală a dumnezeieştilor Scripturi, aprinde şi hrăneşte sufletul cu gândurile lui Dumnezeu, care nu sunt ca gândurile omului.

Cine se leapădă de sine măcar de atâtea ori cât vin prilejurile pe zi, în chip sincer şi cu convingere, capătă nu numai sporire a puterilor sufleteşti, ci însuşirile lui sufleteşti încep să semene cu ale lui Iisus. Nu mai umblă cu candela stinsă.

Noi să ne îmbogăţim în Dumnezeu, cugetându-L, iubindu-L, împărtăşindu-ne cu El,

silindu-ne a gândi şi a iubi ca El, în toate împrejurările vieţii. Iată adevărată bogăţie care nu se va lua de la noi.

Adevărata creştere spirituală e să-ţi cunoşti neputinţele şi să te lupţi cu ele.

Singura neputinţă pe care ţi-o iartă Dumnezeu este aceea de a nu putea intra prin uşile închise.

În cartea vieţii te scriu mai ales faptele pe care le-ai făcut plângând.

Fericit este acela care, zilnic fiind ocărât şi defăimat pentru Dumnezeu, se sileşte spre răbdare; el va dănţui cu mucenicii, cu îndrăzneală va vorbi şi cu îngerii.

Omul învaţă 6 ani ca să vorbească şi 60 de ani trebuie să înveţe ca să tacă.

Ascultarea mai mult de Dumnezeu decât de oameni.

Să cultivăm energia voinţei.

Cuvintele noastre sunt fiinţe vii şi ne însoţesc până la judecata din urmă, cu calitatea cu care au fost spuse, cu valoarea creştină sau necreştină.

Să ne preocupe tăcerea. Pălmuirile întinăciunilor să ne menţină în stare de umilinţă şi smerenie.

Să-L iubim pe Mântuitorul mai mult decât orice.

Destinul nostru e colosal de înalt: îndumnezeirea.

Prin supărări, tulburări, ceartă, iuţeală, se pierde o energie bună din noi. Prin dragostea de Dumnezeu se adună o energie foarte binefăcătoare care înlătură şi bolile, iar când se pierde dragostea lui Dumnezeu (energia) apar bolile.

Îngerul păzitor de la botez este păzitorul legilor dumnezeieşti, pe care omul trebuie să le îndeplinească.

Nu împrumuta celui rău mintea, ochii, gândurile, nu da degetul că îţi ia mâna toată.

Numai în Duhul Sfânt poate fi obşte unită. Duhurile au magnetism, cei ce se aseamănă se adună. Scopul creştinului este dobândirea Duhului Sfânt. Trebuie să stai în prezenţa chipului Domnului Hristos din tine, şi în mod sigur aveţi ceva foarte bun în voi.

Daţi ajutor acestui element în care existăm, trăim şi suntem. Dacă nu iubeşti, urăşti, critici, tragi sforile. Satana luptă continuu cu legea lui Dumnezeu din inima ta şi îţi îndreaptă iubirea către tine, iubirea de sine şi ajungem până a urî pe Dumnezeu, căci eu-l e ateu. Nu te poţi lua “la trântă” cu el fără “Doamne Iisuse.”, şi nu poţi zice “Doamne Iisuse.” câtă vreme nu eşti sub ascultarea cuiva.

Faceţi măcar 100 de metanii pe zi, că vă dă sănătate sufletească şi trupească.

Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulţeşte rugăciunea, ca atunci când Îl vei uita, Dumnezeu să-şi aducă aminte de tine.

Dacă uiţi să zici “Doamne Iisuse.”, zi: “Doamne, nu uita de mine cum uit eu de Tine”.

Focul sfârşitului va arde totul, numai bunurile spirituale nu. Ce ai pus tu pe mintea ta, cunoştinţele, îmbrăcămintea minţii, nevoinţele, ostenelile, te însoţesc dincolo.

Eu vă ajut cu smerenia, căci ea are toate darurile. Smerenia e dulama lui Dumnezeu.

Uscăciunea sufletească nu e deznădejde, ci e una din nevoinţele cele fără de voie, care mai mult spală sufletul decât ostenelile cele de voie.

Prin nimic nu ne mâhnim mai mult cu mila lui Dumnezeu ca în rugăciunea făcută din durere pentru alţii.

Cel mai frumos dar pe care-l putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui, pe noi înşine, pe viaţă. Dumnezeu primeşte şi îmbrăţişează, apără şi întăreşte un asemenea dar.

Acela a cărui inimă s-a făcut una cu Dumnezeu, stă în faţa oamenilor ca o floare supremă a umanităţii.

Răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns, au putere înaintea lui Dumnezeu.

Dacă sufletele părăsesc râvna, atunci şi Duhul lui Dumnezeu care le-a fost dat se depărtează.

Patimile şi faptele [rele] nu scad decât numai când dobândeşti o atenţie neîncetată la tot ce gândeşti. Gândul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.

Mare meşter e vicleanul, până şi în poruncile lui Dumnezeu se ascunde.

Gândirea călugărului e ca o albie între maluri, iar cele două maluri sunt ascultarea şi lepădarea de sine.

Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) trebuie să citeşti până la istovire.

Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.

Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.

Lucrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te mândreşti.

Pe Duhul Sfânt Îl dobândim prin câştigarea prilejurilor, iar când răspundem înapoi celui ce te ocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a Duhului Sfânt.

Feriţi-vă de limbajul vulgar, obişnuiţi-vă cu limbajul cărţilor sfinte. Trebuie curăţată mintea, că limba altfel nu se curăţeşte.

Răbdând canonul şi zicând: “aşa îmi trebuie”, aşa mi se iartă păcatele.

Să nu răspunzi cu înţepături, coarne, copite, a nu te apăra, să-ţi îmblânzeşti câinele.

Ori de câte ori te mândreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte vrăjmaşul nocturn, dar cu voia lui Dumnezeu.

Cei ce ne critică sunt mai aproape de adevăr decât cei ce ne laudă. Îngăduie Dumnezeu să-ţi auzi păcatele tale cele cu mintea. De o ocară nu te speli apărându-te, ci însuşindu-ţi-o.

Pe vârful limbii călăreşte satana.

Prin unire se măresc lucrurile mici, prin vrajbă se prăpădesc şi cele mari.

Luaţi aminte: orânduiala de sine în mănăstirea de obşte e neorânduială.

Nu cedezi la voia ta şi aşa pierzi vremea şi cu ea mântuirea.

Aşa de atenţi trebuie să fim cu sufletul nostru, ca şi când am locui în casă cu un şarpe, că aşa şi este.

Cine nu iubeşte certarea, n-are minte.

Când ai vreo ispită, nu sta posomorât, că nu e bine. Posomoreala adânceşte ispita şi gândul tot la ea. Fii senin şi nu te lăsa dus în ispită. Ispita nu vine la întâmplare, ci după pofta ta.

Formele în care se dezvoltă Şi se înmulţeşte mândria în suflet

Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei. Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea.

sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet. Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.

Ce e de făcut?

În momente de limpezime de minte – că sunt – să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu. Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiința. Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră. Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte. Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.