Lună: august 2024

Acatistul Sfântului Alexandru din Svir – 30 August

/ multumesc2014
Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 2-lea

Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm:
Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei;
Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei;
Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine;
Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești;
Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei;
Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării;
Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit;
Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit;
Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit;
Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus;
Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări:
Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției;
Bucură-te, om întocmai ca îngerii;
Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor;
Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam;
Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei;
Bucură-te, rugător neobosit;
Bucură-te, postitor fără pereche;
Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii;
Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu;
Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor;
Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat;
Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 4-lea

Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea:
Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos;
Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci;
Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești;
Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii;
Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit;
Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit;
Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat;
Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;
Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 5-lea

Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm:
Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat;
Bucură-te, podoaba minunată a monahilor;
Bucură-te, crin binemirositor al pustiei;
Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cerești;
Bucură-te, cel ce frumusețea casei lui Dumnezeu ai iubit;
Bucură-te, cel ce în tine însuți locaș Dumnezeirii Celei în Trei Ipostasuri ai pregătit;
Bucură-te, cel ce cu dreptatea și cuvioșia ești înveșmântat;
Bucură-te, cel ce cu brâul virtuților ești încins;
Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh o ai primit;
Bucură-te, vas sfințit al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, rob bun și credincios al lui Hristos;
Bucură-te, slugă adevărată a Domnului;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoințelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul, care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a găsit, Cuvioase Părinte, și, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică și de bucurie s-a umplut și la cinstitele tale picioare a căzut, și cu inima înduioșată, lui Dumnezeu I-a cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat și pe calea mântuirii multe suflete omenești ai îndrumat; căci Hristos, îndrumător și învățător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor la tine au venit, și tu pe pajiștea cea de viață purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat și ai învățat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim:
Bucură-te, izvor al învățăturilor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, locaș bogat al duioșiei;
Bucură-te, tăblie însuflețită a legii Domnului;
Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit și pe ucenicii tăi acestea i-ai învățat;
Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneși la îndreptare i-ai îndemnat;
Bucură-te, cel ce prin harul dăruit ție de Domnul, pe cei neputincioși i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce cu dulceața vorbelor tale pe cei necăjiți i-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce la pocăință pe păcătoși i-ai îndrumat;
Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înțelepțit;
Bucură-te, cel plin de compătimire;
Bucură-te, cel bogat în milă;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 7-lea

Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoințelor tale l-a preaslăvit, Părinte, și pe îngerul Său l-a trimis a-ți binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi, și în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi se va ridica. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie și cutremur cereasca bunăvestire ai ascultat și în smerenia duhului, Stăpânului îngerilor și al oamenilor ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ți s-a dăruit, Cuvioase, când în pustia cea aleasă, în tăcere viețuiai, căci în noapte lumină mare peste tine a strălucit și trei bărbați în veșminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ți și poruncindu-ți mănăstire de călugări acolo să construiești, și în ea, biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ție îți cântăm:
Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei și Celei de o ființă Treimi;
Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu;
Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngerești celor purtătoare de lumină;
Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeiești;
Bucură-te, părtaș al strălucirii treimice, celei în chipul focului;
Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri;
Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veșniciei ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit;
Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ți-ai agonisit;
Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veșnică ai semănat;
Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduințelor neschimbat ai săvârșit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 8-lea

În chip străin îngerul Domnului în mantie călugărească în văzduh ți s-a arătat și ți-a făcut cunoscut locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viață Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădești, Cuvioase Părinte, și, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o și sfințind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălțat, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul în voia Domnului lăsându-te și de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoției l-ai primit, Părinte, deși mâhnit era duhul tău, de înălțimea preoției fiind înspăimântat; însă ascultare de fiii tăi duhovnicești ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ți cânte:
Bucură-te, săvârșitor destoinic al jertfei celei fără de sânge;
Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului;
Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat;
Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinți din inima curată la tronul Atotțiitorului ai înălțat;
Bucură-te, cel ce pildă de bună credință ucenicilor tăi ai fost;
Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoției;
Bucură-te, conducător iscusit al ostașilor duhovnicești;
Bucură-te, părinte înțelept al vieții călugărești de obște;
Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu;
Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire;
Bucură-te, măslin care reverși uleiul milei dumnezeiești;
Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetați de învățătura mântuirii;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 9-lea

Toți călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit; iar prin chemarea atotputernicului nume al lui Iisus Hristos, pe șuvoiul cel năvalnic ai construit o moară pentru buna trebuință a călugărilor. Văzând aceasta, fiii tăi duhovnicești cu toată inima, și împreună cu tine, lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei omenești nu se pricep a grăi mulțimea bucuriei duhovnicești de care te-ai umplut, Părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ți s-a arătat împreună cu cetele îngerești și prin făgăduințe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veșnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestulând-o și apărând-o. De aceea și noi aceste cuvinte de bucurie îți aducem:
Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit;
Bucură-te, cel ce de vizita Împărătesei cerului și a pământului ai fost mângâiat;
Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit;
Bucură-te, cel ce făgăduința ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit;
Bucură-te, cel ce de ea ești cu adevărat iubit;
Bucură-te, alesul Fiului ei și Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit;
Bucură-te, căci pe cele viitoare ca și pe cele prezente, de dinainte le-ai văzut;
Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulțit;
Bucură-te, căci părinților neroditori naștere de prunci le-ai dăruit;
Bucură-te, căci pe bolnavi, sănătoși i-ai ridicat;
Bucură-te, căci greșelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 10-lea

Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povățuit, Cuvioase de Dumnezeu înțelepțite, atât cu cuvântul, cât și prin rânduiala viețuirii tale, cu blândețe mustrându-i și cu dragoste îndemnându-i în evlavie și în curăție a izbândi; și mai mult, înaintea sfârșitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească le-ai poruncit și i-ai învățat în rugăciuni a priveghea și neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid de apărare sunt rugăciunile tale, Sfinte făcătorule de minuni, pentru toți cei care cu credință la tine în orice necaz vin, căci pentru curăția inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ți-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduiești, pe sărmani să-i ajuți, viitorul să-l proorocești, pentru ca și cei apropiați și cei de departe, măreția lui Dumnezeu în tine arătată să o slăvească și ție acestea să-ți cânte:
Bucură-te, doctor fără de arginți al suferințelor omenești;
Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupești, ci și al celor sufletești;
Bucură-te, că orbilor vedere le dăruiești;
Bucură-te, că pe ologi și slăbănogi sănătoși îi faci;
Bucură-te, că pe îndrăciți de chinul diavolesc îi slobozești;
Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le dăruiești;
Bucură-te, că pe cei acoperiți de răni îi tămăduiești;
Bucură-te, că pe cei întristați îi mângâi;
Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbești;
Bucură-te, că celor robiți și celor din temnițe slobozenie le dăruiești;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 11-lea

Cântare întru totul înduioșătoare înaintea sfârșitului tău Preasfintei Treimi I-ai adus, Cuvioase, și cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinerețile tale L-ai iubit și tot Lui până la adânci bătrâneți în chip neprefăcut I-ai slujit; de aceea cu bună nădejde și cu bucurie la locașurile cerești ai trecut, ca împreună cu cetele îngerești lui Dumnezeu Celui în Trei Fețe să-l cânți: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Sfârșitul tău cu pace văzându-l ucenicii tăi, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărțirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ți:
Bucură-te, cel ce cununa vieții veșnice din mâinile Atotțiitorului o ai primit;
Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veselești;
Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o privești;
Bucură-te, cel ce cu stareții înveșmântați în alb Făcătorului te închini;
Bucură-te, moștenitor al luminoasei Împărății a lui Hristos;
Bucură-te, viețuitor al Ierusalimului Celui de Sus;
Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc;
Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele nefăcute de mână omenească;
Bucură-te, cel ce după ostenelile vieții vremelnice odihnă veșnică ai dobândit;
Bucură-te, cel ce bucuria pregătită drepților din veac în chip drept ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce prin măreția minunilor ai strălucit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 12-lea

A harului părtașă s-a arătat sfânta raclă cu moaștele tale tămăduitoare, Sfinte făcătorule de minuni, căci, după mulți ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belșug revărsând și orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi, Care în cer și pe pământ în chip minunat te-a proslăvit și Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă și mulțumire Iubitorului de oameni Dumnezeu – Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun și milostiv – te rugăm, Cuvioase Părinte al nostru, fii mijlocitor către El și rugător veșnic pentru noi, cei ce-ți cântăm:
Bucură-te, apărător al neamului creștinesc;
Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri;
Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit;
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit;
Bucură-te, floarea vieții fără de moarte, care în Sfânta Biserică răspândești bună mireasmă;
Bucură-te, zarea veșniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit;
Bucură-te, râu nesecat de binefaceri și milostenii;
Bucură-te, izvor îmbelșugat de bunătate;
Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei și compătimirii;
Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre;
Bucură-te, mijlocire bine plăcută pentru sufletele noastre;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 13-lea

O, mare și preaslăvite făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre! Primește cu milostivire această puțină rugăciune a noastră și cu rugăciunile tale ne păzește în viața aceasta de suferințele cele sufletești și trupești și de chinurile cele veșnice ne izbăvește, și ne învrednicește ca împreună cu tine în Împărăția Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir

O, Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre, cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat și cu sârguință te rugăm, înalță mâinile tale pentru noi, păcătoșii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedespărțită să fie de mănăstirea ta; și să ne dea nouă putere și tărie asupra vrăjmașilor sufletești, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în Ziua Înfricoșatei Judecăți să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine și fiii pe care mi i-ai dat! și cunună de biruință de la biruitorul vrăjmașilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim; și moștenirea bunătăților veșnice împreună cu tine să o dobândim, cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, și prin milostiva ta mijlocire și ocrotire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele

Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de Înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la Înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi Înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții Îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastră Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria

Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toți oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele și auzi plânsul și suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu și eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună și milostivă, nu mă disprețui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluiește-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc și întoarce pe drumul cel drept blestematul și rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă și ține-mă sub acoperământul tău acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Flux – Alexandru Amarfei

/ multumesc2014

gândul, raza lunii și miezul nopţii
se întâlnesc în somnul fără vise
îngeri coboară, căutând miezul sorţii
și urcă, să lege vis de porţi deschise.

ca și la melc, cel mai generos văzător,
ochii se dau singurătăţii, sau lumii, și vine
în lume urcușul vederilor, chemat de fior,
și poate sta în tăcere privirea spre sine.

undele cern, între suflet și trup, vederea
luna dă înapoi ; o clipă, se pierd clipele
se oprește lumea; privirea poate pleca,
singură, fără să-i taie zborul aripile

Dr. Alexandru – Theodor Amarfei

Statuie in pat… – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014

am văzut un copac care creștea într-un om

cu tot cu păsări cu tot cu cuiburi

cu tot cu bucăți de cer și foc

și nu îl durea

nu mai plângea

mugurii frunzelor pot gâdila tălpile și omușorul din gât

spre deliciu spectatorilor

toți au curajul să râdă de alții

niciodată de ei

am văzut un copac care creștea într-un om

într-un pat dintr-un hotel

până a devenit obiectiv turistic

Alexandru Povarnă

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria – 2 Decembrie

/ multumesc2014
Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 2-lea

Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti;
Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina;
Bucură-te, că seara, acolo te linişteai;
Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat;
Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea;
Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă;
Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii;
Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine;
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor;
Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte;
Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 3-lea

La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:

Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat;
Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii;
Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti;
Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul;
Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul;
Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă;
Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii;
Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire;
Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai;
Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe;
Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 4-lea

La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui;
Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu;
Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal;
Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie;
Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică;
Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic;
Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii;
Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 5-lea

Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor;
Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului;
Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită;
Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi;
Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie;
Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte;
Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi;
Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor;
Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor;
Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 6-lea

Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei;
Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim;
Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu;
Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii;
Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni;
Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor;
Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau;
Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile;
Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 7-lea

Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”;
Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”;
Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie;
Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii;
Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor;
Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi;
Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos;
Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină;
Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 8-lea

Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii;
Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte;
Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte;
Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune;
Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului;
Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă;
Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă;
Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav;
Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 9-lea

Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc;
Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc;
Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc;
Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări;
Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea;
Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii;
Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire;
Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare;
Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului;
Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană;
Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi;
Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 10-lea

Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;

Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii;
Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc;
Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor;
Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ;
Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei;
Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească;
Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi;
Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 11-lea

Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin;
Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor;
Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;

Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des;
Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim;
Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină;
Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte;
Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor;
Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului

Condacul al 12-lea

Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:

Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”;
Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai;
Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”;
Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul;
Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare;
Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire;
Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas;
Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul;
Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”;
Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor;
Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat;
Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 13-lea

După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;

Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:

Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Rugăciuni pentru Pace

/ multumesc2014

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în Cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură. Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea. Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune. Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului. Cel ce ai spus: Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!, învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, care ai făcut cerul și pământul, pe cele văzute și pe cele nevăzute, Care ne-ai creat după chipul și asemănarea Ta; Care privești cu iubire pe cei smeriți și te întristezi pentru cei ce părăsesc legea; Tu, Cel ce, prin gura profeților celor de demult ai promis că vei face ca pacea să curgă ca un râu spre Ierusalim, către care se îndreaptă toate națiunile pământului, iar la plinirea vremii, prin Unul-Născut, Fiul Tău, Cuvântul întrupat, ne-ai dăruit nouă pacea Ta cea dumnezeiască, care revarsă în inima omului acea liniște dulce și suavă, care nu se aseamănă cu pacea ce încearcă oamenii să o facă pe pământ fără ajutorul Tău, în această zi de cumpănă și durere, arată-ți milostivirea Ta față de popoarele care suferă din cauza războiului, de unde pacea Ta a fost înlăturată și unde s-au instalat, teama, deznădejdea, ura fraternă, create de urgia războiului ce a devenit ca o pâine de fiecare zi. O, Doamne, la Cine să alergăm să cerem ajutor, dacă nu la Tine, Cel ce ești îndelung răbdător și aducătorul păcii pe pământ: împlinește rugăciunile celor ce sunt în grea suferință și amară disperare, fă să înceteze toate războaiele și dușmănia dintre oameni, stârpește rădăcinile urii și ale altor păcate, potolește mânia plină de răutate a celor ce declanșează războaie fondate pe minciună și egoism, pe invidie și dorința de înavuțire diavolească. Dă-ne putere să-i iertăm pe cei care au păcătuit față de noi și ne iartă nouă, de asemenea, orice păcat față de frații noștri, pentru că nu există pace în noi înșine din pricina greșelilor noastre. În milostivirea Ta, fă-ne să ne întoarcem la Tine, iar poruncile Tale să ne fie îndreptarul care să ne ajute să recâștigăm cărările mântuirii, căci tu ești Împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Sfânt, acum și întotdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, dă-ne pocăința lui Adam și sfânta Ta smerenie. Doamne, cât de mult îl iubești Tu pe om! Milostive Doamne, dă harul Tău tuturor noroadelor pământului, ca ele să Te cunoască pe Tine, că fără Duhul Tău Cel Sfânt omul nu poate să Te cunoască și să înțeleagă iubirea Ta. Doamne, trimite peste noi pe Duhul Tău Cel Sfânt, că Tu și toate ale Tale se cunosc numai prin Sfântul Duh, pe Care L-ai dat la început lui Adam, apoi sfinților prooroci și pe urmă creștinilor. Doamne, dă tuturor noroadelor Tale să înțeleagă iubirea Ta și dulceața Duhului Sfânt, ca oamenii să uite durerea pământului și să lase tot răul, să se alipească de Tine prin iubire și să trăiască în pace, făcând voia Ta spre slava Ta. Doamne, învrednicește-ne de darurile Sfântului Duh, ca să cunoaștem slava Ta și să trăim pe pământ în pace și iubire, ca să nu mai fie nici ură, nici război, nici dușmani, ci să împărățească numai iubirea și să nu mai fie nevoie nici de armate, nici de închisori și să fie ușor de trăit pentru toți pe pământ. Milostive Doamne, învață-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt să-i iubim pe vrăjmași și să ne rugăm pentru ei cu lacrimi. Doamne, dă Duhul Sfânt pe pământ ca toate noroadele să Te cunoască și să învețe iubirea Ta. Doamne, așa cum Te-ai rugat pentru vrăjmași, așa învață-ne și pe noi prin Duhul Sfânt să-i iubim pe vrăjmași. Doamne, toate noroadele sunt zidirea mâinilor Tale; întoarce-le de la ură și rău spre pocăință, ca să cunoască toate iubirea Ta. Milostive Doamne, întru bogăția milei Tale, mântuiește toate noroadele! Stăpâne mult milostive, dă-ne duh smerit ca sufletele noastre să-și găsească odihna în Tine! Milostive Doamne, dă-ne pacea Ta, cum ai dat pace sfinților Tăi Apostoli zicând: „Pacea Mea dau vouă” [Ioan 14, 27]. Doamne, dă-ne nouă să ne desfătăm de pacea Ta. Sfinții Apostoli au primit pacea Ta și au revărsat-o asupra întregii lumi și, mântuind noroade, n-au pierdut pacea și ea nu s-a împuținat în ei. Doamne, dă-ne lacrimi ca sufletul nostru să plângă din iubire pentru fratele ziua și noaptea! Preasfântă Maică a Domnului, dobândește-ne, Milostivă, un duh smerit. Sfinților toți, voi viețuiți în ceruri și vedeți slava Domnului și duhul vostru se bucură – rugați-vă ca și noi să fim împreună cu voi, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Laurențiu Arhidiaconul – 10 August

/ multumesc2014

Troparul Sfântului Mucenic Laurențiu Arhidiaconul, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Laurențiu, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Pe voievozii cei tari..

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În Grădina Desfătării ca un ostaş al lui Hristos după vrednicie desfătându-te şi împreună dănţuind cu puterile cele îngereşti, roagă să mi se dea strălucire purtătoare de lumină mie, celui ce te laud pe tine, Fericite Laurențiu.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Intrând în luptele muceniciei celei cinstite, pătimitor purtător de biruinţă te-ai arătat cu tăria sufletului, Sfinte Laurențiu. Pentru aceea, cu cununa dreptăţii, cu buna cuviinţă şi cu diadema biruinţei te-ai încununat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un fiu al luminii şi al zilei fiind, în chip minunat de la apus ca un soare simţitor ne-ai răsărit nouă, luminând marginile cu raza cea prealuminoasă, Sfinte Mucenice Laurențiu, pururea pomenite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin cinstită naşterea ta, Fecioară, izbăvindu-ne din legăturile iadului şi din stricăciune şi din osânda lumii, cu mulţumire grăim către tine: Bucură-te, Preacurată, Ceea ce eşti Plină de daruri, Uşa cea Mântuitoare a Darului.

Cântarea a 3-a

Irmos: Arcul celor puternici…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având biruinţa Crucii, vitejeşte ai alergat către potrivnicii luptători şi biruindu-i, te-ai arătat purtător de minuni.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea lui Hristos, ca un nebiruit ai stat cu răbdare vitejească împotriva legiuirii păgânilor, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărit fiind de Dumnezeiască Putere, ai stricat neputinţa mulţimii zeilor şi ai propovăduit lămurit Dumnezeirea lui Hristos cea mai înainte de veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul, Cel întocmai cu Tatăl şi cu Duhul la Fire şi la Fiinţă şi la Dumnezeire, întrupându-Se din tine, Preacurată, S-a făcut deopotrivă cu oamenii.

Irmosul

Arcul celor puternici a slăbit, iar cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta, s-a întărit în Domnul inima mea.

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel Ce şade în Slavă…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slujitorul Cuvântului şi cel împodobit cu cuvântul a fost înjunghiat de bunăvoie pentru dragostea Cuvântului. Şi acum împreună cu Cuvântul după dreptate împărăţeşte, umplându-se de veselia şi de Slava Lui.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin privegherea cea Dumnezeiască a muceniceştii tale împotriviri, lepădând de pe gene somnul cel spre moarte, cu bună credinţă nu ai dormitat dormitarea păgânătaţii, preasfînţite mucenice al lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împotriva chibzuielii celei păgâneşti a rătăciţilor, cu armele adevărului şi ale cinstirii de Dumnezeu întrarmându-te, pomenirea acestei chibzuieli până în sfârşit ai surpat-o prin credinţă şi prin puterea voinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată stricăciunea mâncării cea mai dinainte lepădând-o, ne hrănim cu Pâinea Vieţii Cea din Cer, Răsărită din Pământul cel Fecioresc, pe care ca pe o Pricinuitoare a bunătăţilor o mărim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Păgânii nu vor vedea…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nedepărtat privind spre Frumuseţile Cele Dumnezeieşti, ai defăimat toate frumuseţile cele veselitoare ce sunt pe pământ şi durerile cele cumplite ale trupului, Sfinte Laurențiu, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cunoscând pe Hristos, Care S-a făcut nouă Slujitor al Darurilor celor de la Părintele, te-ai făcut diacon al Lui, purcezând către Dânsul prin sânge, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţită jertfă şi podoabă de bună cuviinţă ai adus lui Hristos, fericite şi ai strălucit în cortul cel ceresc, unde acum fiind, te îndulceşti de lumină.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel de o Fire şi de un Chip cu Părintele, Unul-Născut Fiul, voind S-a făcut de o seminţie cu oamenii, Cel Preaînalt Întrupându-Se din pântecele tău, Maică Fecioară.

Cântarea a 6-a

Irmos: Venit-am în adâncurile…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Focul cel materialnic pe tine arzându-te, mâncare preadulce te-a făcut Împăratului tuturor, Cel Ce iubeşte şi însetoşează de mântuirea noastră, pururea mărite.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai apropiat de Lumina Începătoarei Treimi, diacon fiind al Acesteia, te-ai făcut cu chip luminos, luminând pe cei ce te cântă pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Culcat fiind pe grătarul focului, ai suferit cu Putere Dumnezeiască, mucenice, aprinzându-te la suflet de dragostea lui Hristos şi de Roua Duhului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Maică Fecioară, tu ai fost: Vas Încăpător de Dumnezeu, Scaun Însufleţit, Munte Sfânt, Chivot şi Cort făcut de Dumnezeu şi Sfeşnic cu Razele de aur.

Irmosul

Venit-am în adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele cele multe. Dar Tu, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC

Glasul al 2-lea

Podobie: Căutând cele de sus…

Cu Foc Dumnezeiesc aprinzându-ţi inima ta, focul patimilor până la sfârşit în cenuşă l-ai întors, întărirea pătimitorilor, de Dumnezeu purtătorule, Mucenice Laurențiu. Şi în chinuri fiind, ai strigat cu credinţă: nimeni nu mă va despărţi pe mine de dragostea lui Hristos.

Cântarea a 7-a

Irmos: Cel Ce ai mântuit în foc…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Povăţuitor al tainelor alegându-te şi slujitor al Cuvântului, vas sfinţit te-ai arătat Bisericii celei cereşti şi prinos, dulce cântând Făcătorului: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea vieţii celei în Hristos, Mucenice Laurențiu, nu ţi-ai plecat mintea legiuitorilor morţii şi stricăciunii, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul care s-ar fi îmbrăcat cu trup fără durere, cu gând viteaz, mucenice, ai cutezat asupra focului celui a toate mistuitor, grăind, preafericite: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Uşă Înţelegătoare te-ai arătat, Mireasă a lui Dumnezeu, a Răsăritului Celui Ce din înălţime S-a arătat pe pământ oamenilor, din tine, mai presus de cuvânt şi de cuget, Dumnezeul părinţilor Cel Binecuvântat.

Cântarea a 8-a

Irmos: Mântuitorule al tuturor…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu minte tare te-ai făcut mai puternic decât văpaia cea de nesuferit, că în trup străin arzându-te, fericite, ai grăit: toate lucrurile, Binecuvântaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-te celor trei tineri şi stingând cărbunii focului în Rouă Duhului, ai grăit cântând: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Hristos fiind ţie Luminare, te-a încins cu tărie şi către Sine te-a înălţat pe tine, care şi cu bună cuviinţă cântai: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toiag din rădăcina lui Iesei ai fost şi mai presus ai înflorit Floarea Dumnezeirii, pe Hristos Dumnezeul meu şi Domnul. Toate lucrurile Binecuvântăm, Fecioară, naşterea ta.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce ţineau dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Cântarea a 9-a

Irmos: Eva prin boala…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înjunghiere întreagă şi tămâie bine primită te-ai adus Stăpânului, ispitindu-te ca aurul în cuptor, în focul mucenicie şi te-ai făcut carte a Bisericii întâilor-născuţi, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu privirea cea neîncetată către Dumnezeu îndumnezeindu-te şi prin unirea cea mai bună cu cuvântul şi cu privirea cea Dumnezeiască, te-ai amestecat cu Lumina Cea Desăvârşită. Pentru aceea, pe tine toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca soarele ai răsărit de la apusuri, fericite, minune mare şi preamărită, cu razele tale, vrednicule de minune, toată Biserica luminând-o şi cu căldura credinţei pe toţi încălzindu-i. Pentru aceea, pe tine toţi te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Chipurile naşterii tale, Preacurată, proorocii mai înainte le-au propovăduit, învăţându-se de departe din Dumnezeiasca Suflare a Duhului şi au propovăduit lumii prealuminat. De ale cărora împliniri ne minunăm acum.

Irmosul

Eva prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta, toţi te mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Bogăţia cea cerească adunând-o şi săracilor aducând-o, ai risipit-o şi ai dat celor lipsiţi pâinea ta. Prin aceasta viaţa cea nestricăcioasă câştigând-o, ai strălucit în mucenicia pentru Hristos, cuvioase. Pentru aceasta, făcând vitejie şi pătimind după Lege, cununa nevoinţelor tale de la Dumnezeu ai luat, purtătorule de chinuri, Sfinte Mucenice Laurențiu. Iar acum roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu taină…

Fulgerul Cel Ascuns sub Trup, Firea Ta, Hristoase şi Dumnezeiasca bună cuviinţă în Sfântul Munte cu bunătatea ai arătat, strălucind Fiinţa Ta ucenicilor. Iar ei, înţelegând nerăbdată Firea Slavei Tale, au strigat: Sfânt eşti, Doamne, că Tu, Cel Ce eşti Neapropiat, văzut ai fost de lume cu trup, Unule, Iubitorule de oameni.

Acatistul Sfântului Pafnutie-Pârvu (Mutu) Zugravul (7 august)

/ multumesc2014

Troparul Sfantului, Glas 1

Iconar stralucit al Aratarii lui Dumnezeu, zugrav al firii omenesti luminate de har si al frumusetii Raiului, Cuvioase Parinte Pafnutie, slujind lui Hristos in toata viata ta, prin lucrare staruitoare in tacere, rugaciune si rabdare, vas ales al Duhului Sfant te-ai facut. Pentru aceasta, roaga-te Preasfintei treimi sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta:       Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 2

Cu insuflarea Duhului Sfant, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovnicesti din vremea prunciei, cand, fiind orfan de mama, impreuna cu tatal tau, preotul Ioan, ai mers la Manastirea Negru-Voda si acolo ai deprins stiinta cartii si zugravirea de icoane, iar cu mintea, in tacere, laudai pe Dumnezeu, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 2

Smerenia cea desavarsita si lucrul in tacere ti-ai agonisit, iar cursele vrajmasului le-ai sfaramat, facandu-te pe tine insuti icoana a frumusetii vesnice, dupa chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne asculta pe noi cand te cinstim cu laude ca acestea:

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat calea spre desavasire;

Bucura-te, oglinda in care se vede stralucirea Treimii;

Bucura-te, lacas al darurilor duhovnicesti;

Bucura-te, cel ce ai avut rugaciunea drept scara catre cer;

Bucura-te, cel ce ai privit la inaltimile ceresti;

Bucura-te, vazator cu ochiul sufletului, al lucrarilor minunate;

Bucura-te, cel povatuit cu blandete de Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ai pus inaintea tuturor chipul virtutii;

Bucura-te, calauzitor spre Imparatia cerurilor;

Bucura-te, zugrav al tainelor Duhului Sfant;

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat chipul Imparatiei Cerurilor;

Bucura-te, iconar urmator al Sfintei Traditii ortodoxe;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 3

Cel dintai erai, intre tinerii de o varsta cu tine, la nevointele duhovnicesti, asa cum arata numele tau de Parvu, primit la botez. Pentru acestea, de mic ai bucurat pe Ingeri si pe cei de aproape ai tai, sub povatuirea monahilor din Manastirea Negru-Voda, erai insufletit de dorul stiintei de carte si de a-ti spori talantul zugravirii de icoane, prin care te sarguiai la toata fapta buna, biruind pe vrajmasii nevazuti si slavind pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Dumnezeu, Cel ce a impodobit cerurile cu stele si a pus luminatorii spre a lumina noua, celor ce calatorim printre incercarile acestei vieti, a binevoit sa te arate pe tine intre zugravii de icoane ca pe unul care ai inmultiti darul prin staruinta in lucrare, prin post si rugaciune in tacere, fiind povatuitor al iconarilor celor din vremea ta si al celor de dupa tine, Cuvioase Parinte, pentru ca lucrarea ta launtrica se arata noua in lucrarea mainilor tale si ale ucenicilor tai; de aceea, iti cantam:

Bucura-te, invatator al iconarilor din Tara Romanesca;

Bucura-te, cel ce ai vazut cele materiale in chip duhovnicesc;

Bucura-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfant deosebirile harului;

Bucura-te, cel ce ai dobandit ochi vazatori de taine ceresti;

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat auzul la sfintele invataturi;

Bucura-te, vestitor in tacere al frumusetilor nevazute;

Bucura-te, cel ce ai aratat lucrarea harului in iscusinta mainilor tale;

Bucura-te, cel ce ai urcat la inaltimea vietii virtuoase;

Bucura-te, cel ce impodobesti cununa iconarilor cucernici;

Bucura-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit ca intr-o care vietuirea Sfintilor;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de intelepciune;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 4

Impreuna cu ucenicii tai, ostenitori si rugatori cu tine, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa infrumusetezi biserici si manastiri cu chipurile invesnicite ale Sfintilor din toate timpurile, facand bucurie in cer bineplacutilor lui Dumnezeu, iar pe pamant ctitorilor de lacasuri sfinte si dreptcredinciosilor crestini, care, intr-un glas, se unesc sa laude pe Hristos, cantand: Aliluia!

Icosul 4

about:blank

Plin de bucurie si luminat la fata ai fost vazut din copilarie, ca Duhul Sfant se odihnea intru tine, mangaindu-te pentru pierderea mamei tale, martira la nasterea celui de-al saselea prunc, precum si pentru plecare mai devreme din aceasta viata a fratilor tai. De aceea, desi erai mereu insingurat, simteai ajutorul lui Dumnezeu, lucrand in viata ta roadele iubirii dumnezeiesti, pentru care te laudam asa:

Bucura-te, cel luminat in viata prin osteneala rugaciunii;

Bucura-te, purtator al smereniei, haina dumnezeirii;

Bucura-te, cel iubitor de adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai stiut ca pazirea limbii aduce pace in suflet;

Bucura-te, cel ce ai unit tacerea cu neosandirea altora;

Bucura-te, cel ce ai murit lumii pamantesti, punand straja buzelor tale;

Bucura-te, cel tacut pentru vremea vietii cea trecatoare;

Bucura-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat tie pentru mantuire;

Bucura-te, iconar al timpului sfintit pentru vesniciei;

Bucura-te, luminator si ocrotitor al iconarilor;

Bucura-te, ascultator al glasului Intelepciunii celei de sus;

Bucura-te, cel impodobit cu adevarata curatenie sufleteasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 5

Talantul pe care ti l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, precum si stradania ta de a-l spori, au adus bucurie sufleteasca Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu si ctitorilor de biserici din vremea aceea, ca te-ai straduit cu timp si fara timp sa lucrezi necontenit, pana la varsta de saizeci de ani, zugravirea multor biserici, apoi, desavarsit ti-ai inchinat lui Dumnezeu viata prin vietuire monahala, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 5

Cu darul cel dat tie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanti, Parinte Pafnutie, ai pictat manastiri, biserici si multe icoane, intru care straluceste mai mult decat toate icoana Preasfintei Treimi. La aceasta lucrare sfanta ai chemat in ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul si rugaciunea, priveghind si lucrand cu staruinta; drept aceea vrednic esti de laude ca acestea:

Bucura-te, lauda bisericilor pe care le-ai impodobit cu pictura;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de sfintenie;

Bucura-te, infrumusetare a ctitoriilor brancovenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in sufletul tau chipul lui Hristos;

Bucura-te, cel in care Se odihneste Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai sporit darul prin nevointe;

Bucura-te, neostenit lucrator in sfintele biserici;

Bucura-te, cel ce arati prin lucrarea ta ca ai cunoscut taina Chipului Vesnic;

Bucura-te, marturisitor al smereniei si al slavei lui Hristos;

about:blank

Bucura-te, povatuitor al pictorilor incepatori;

Bucura-te, impreuna-vorbitor cu Ingerii;

Bucura-te, cautator al sfinteniei, care este implinirea omului;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 6

Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafar intre icoanele zugravite de tine, ca toata dragostea si evlavia inimii tale le-ai unit cu staruinta in lucrare, pentru a inalta mintea privitorului dincolo de marginile icoanei, la Cel necuprins, si a-I aduce lui Dumnezeu Celui intrei in Persoane, cuvenita inchinare si cantarea: Aliluia!

Icosul 6

Dupa ce harnica Tudora, sotia ta, s-a mutat in vesnicele lacasuri, Cuvioase Parinte, impreuna cu cel mai mic fiu al tau, Gheorghe, te-ai inchinoviat la Manastirea Margineni, a carei biserica ai infrumusetat-o candva cu chipurile Sfintilor. Dupa o vreme, amandoi ati luat chip ingeresc si v-ati nevoit in obste, apoi, trecand fiul tau la Domnul, ai mers la Schitul Robaia si ai fost incredintat duhovniceste ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vietuirea ta cea sfanta, te cinstim cu laudele acestea:

Bucura-te, cel deprins din tinerete cu vietuirea ingereasca;

Bucura-te, cel neinfricosat de ispitirile lumesti;

Bucura-te, cel doritor de apa vietii vesnice;

Bucura-te, cel ce te-ai incins cu legatura smeritei cugetari;

Bucura-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperamant;

Bucura-te, ostas vrednic al Imparatului ceresc;

Bucura-te, cel ce ai alungat din suflet tulburarile vrajmasului;

Bucura-te, cel ce, prin vietuire curata, indemni la pocainta;

Bucura-te, cel rasplatit de Domnul cu viata vesnica;

Bucura-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemanarea cu Hristos;

Bucura-te, cel mult rugator si smerit cugetator;

Bucura-te, iconar povatuit in viata de Duhul Sfant;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 7

Ziua si noaptea ai cugetat la smerenia si slava Domnului, ai privit frumusetile sfinteniei ceresti pe care le-ai zugravit in biserici si, cu luare aminte, gandeai mereu cum sa ajungi la dobandirea mantuirii in Hristos, pe care neincetat Il slaveai in inima ta, in tacere fata de oameni, dar cu mare strigare din suflet catre Dumnezeu, laudandu-L si cantandu-I: Aliluia!

Icosul 7

Pe Cel nevazut L-ai facut vazut, zugravindu-L cu penelul in biserici si pe icoane, prin lumini si culori, dar L-ai zugravit si in sufletul Tau prin dobandirea virtutilor, mai ales prin tacerea fata de oameni si neosandirea lor; de aceea, iti aducem aceste cuvinte de lauda:

Bucura-te, cel ce ai facut vazut pe Cel nevazut si vesnic;

Bucura-te, vazator al celor necuprinse de gand;

Bucura-te, cel imbracat in vesmantul smeritei cugetari;

Bucura-te, zugrav in icoane al tainelor Cuvantului-Hristos;

Bucura-te, lacas luminat de Soarele dreptatii;

Bucura-te, cel ce ai marturisit in icoane adevarul Intruparii Celui nevazut;

Bucura-te, cel ce a indragit curatia sufletului ca icoana a harului;

Bucura-te, cel ce ai raspuns chemarii crestine de a vesti lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce ai infrant mandria cu puterea Crucii;

Bucura-te, cel ce ai implinit chemarea Domnului cu smerita ascultare;

Bucura-te, cel ce ti-ai pazit inima cu mintea veghetoare;

Bucura-te, cel ce nu ai cautat slava si bogatia lumeasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 8

Dumnezeu Cel nevazut, necuprins si neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea si de intelegerea oamenilor, S-a facut vazut prin chipul Fiului Sau intrupat si a descoperit tainele sfintirii omului prin lucrarea lui Hristos si prin harul Duhului Sfant in inima ta, pentru care ai multumit Sfintei Treimi, cantand: Aliluia!

Icosul 8

Portile ceresti ti s-au deschis si ai vazut frumusetile Raiului, cel ce ai cautat sa intelegi tainele frumusetii dumnezeiesti, iar noi, desi cuprinsi de strigaciunea pacatului, cu bucurie aducem tie cantari ca acestea:

Bucura-te, mostenitor al darurilor ceresti;

Bucura-te, cel binecuvantat de Dumnezeu-Tatal;

Bucura-te, cel ce ai odihnit in inima pe Dumnezeu-Cuvantul;

Bucura-te, salasluire curata a Sfantului Duh;

Bucura-te, cel ce ai deschis ferestre catre cer;

Bucura-te, cununa a nevoitorilor monahi;

Bucura-te, faclierul pictorilor de icoane;

Bucura-te, cel ce ai avut adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai cugetat la viata vesnica;

Bucura-te, cel innoit prin lucrarea Duhului sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai lucrat mantuirea cu multa rabdare;

Bucura-te, cel ce ai avut pocainta drept calauza;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 9

Mintea mea nu poate intelege tainele ceresti, cand se ingrijeste de lucrurile pamantesti trecatoare, iar inima mea este atrasa de lucruri patimase si se arata neroditoare in rugaciune; insa tu, Cuvioase Parinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut tainele Duhului Sfant si ai supus trupul cel stricacios sufletului nemuritor, povatuieste-ma si pe mine sa aduc Stapanului Hristos lucrarea mainilor spre mantuire si sa cuget la viata vesnica in tacere, asa cum ai facut si tu pe pamant, ca sa-I cant si eu lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Dupa cum, in timpul vietii pamantesti, ai impodobit bisericile cu chipurile celor placuti Domnului, tot asa si mintea si inima ti le-ai impodobit cu ganduri duhovnicesti, apropiindu-te de Dumnezeu si unindu-te cu El prin rugaciunile si mijlocirile Sfintilor; cu acestia roaga-te impreuna pentru cei ce te cinstec pe tine, graind:

Bucura-te, vietuitor pe pamant in partasie cu Sfintii;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Dreptilor;

Bucura-te, cel ce ai purtat si chipul ingeresc;

Bucura-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai invatat pe nestiutorii de carte;

Bucura-te, cel ce ai adus pe cele nevazute la vedere tuturor;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in biserici frumusetile ceresti;

Bucura-te, lumina calauzitoare pe caile dreptatii;

Bucura-te, cel ce ti-ai pus lucrarea ta ca pe o candela arzand la altar;

Bucura-te, cel ce ai purtat in inima ta harul sfintitor;

Bucura-te, cel ce arati prin chipuri sfinte calea spre mantuire;

Bucura-te, calauzitor al doritorilor de frumusete induhovnicita;

Bucura-te, dascal iscusit si parinte sufletesc al iconarilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 10

Intru adanca smerenie si in tacere indelungata ai vietuit si ai lucrat, Cuvioase Parinte Pafnutie, lepadand orice cugetare desarta a acestei lumi, si cu ganduri dumnezeiesti ti-ai impodobit sufletul, privind cu ochii trupesti la Sfintii pe care ii zugraveai in biserici si pe icoane, iar ochii mintii inaltandu-i la frumusetile ceresti, pentru care laudai pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 10

Cu mainile tale, ridicate ca la rugaciune, pictai cu iscusinta, pe peretii bisericilor sau pe icoane, chipurile Sfintilor, prin ale caror mijlociri ai dobandit de la Dumnezeu darul zugravirii de icoane si lumina sfinteniei, pentru care, Cuvioase Parinte Pafnutie, te laudam asa:

Bucura-te, cel ce ti-ai sfintit mainile prin lucrare si rugaciune;

Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de lumina Sfintilor;

Bucura-te, iconom credincios al harului dumnezeiesc;

Bucura-te, cel ce ai inmultit talentul dar de Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce prin sfinte icoane ai luminat constiinte nedumerite;

Bucura-te, inteleptire tainica a iconarilor si pictorilor bisericesti;

Bucura-te, nadejde si indemn al doritorilor de invatatura;

Bucura-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul;

Bucura-te, chip al adevaratului artist rugator;

Bucura-te, luminator in tacere al credinciosilor mireni;

Bucura-te, bucurie negraita a monahilor-iconari;

Bucura-te, cel ce te-ai nevoit in tacere, biruind vorbirea desarta;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 11

Ca un pom plin de roade te-ai aratat in vietuirea pamanteasca, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, lasandu-ne mostenire multe biserici si icoane pictate, din care intelegem stradania ta, dar si talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de buna credinta si doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunostinta, ai indeplinit vechiul indemn monahal: Roaga-te si munceste! pentru a lauda pe Dumnezeu in liniste prin lucrarea mainilor tale, cantand: Aliluia!

Icosul 11

In turnul tacerii cu mult folos te-ai adapostit de furtuna si imprastierea vorbelor desarte si de negura cugetarilor urate, iar de la acea inaltime L-ai simtit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, in icoane, L-ai zugravit privind la noi bland si cu nadejde si chemandu-ne la mantuire, spre bucuria duhovniceasca a celor ce te lauda, zicand:

Bucura-te, lucrator neostenit al tacerii cu folos;

Bucura-te, cel ce ai nimicit vorbirea desarta din sufletul tau;

Bucura-te, cel ce ne povatuiesti la liniste sufleteasca;

Bucura-te, cel ce ne indemni la doririle dumnezeiesti;

Bucura-te, cel rugator si lucrator intre cer si pamant;

Bucura-te, cel ce ai avut mereu dor de cer si de sfintenie;

Bucura-te, iscusit zugrav al tainelor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Sfintei Treimi;

Bucura-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusa;

Bucura-te, cel ce ai trecut peste toate cursele viclene;

Bucura-te, cel ce ti-ai pregatit in timpul vietii lacas vesnic;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in icoane blandetea Sfintilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 12

Toate saltarile trupului le-ai potolit cu deprinderea rugaciunii si cu staruinta pictarii icoanelor, avand pilde de vietuire pe Sfintii zugraviti pe icoane sau pe zidurile bisericilor, intru lumina invataturii lui Hristos, incat si s-au descoperit tainele intelepciunii celei de sus, prin care primeai indemn sa te indepartezi de desfatarile pamantesti si sa-ti ridici mintea la bucuriile ceresti, pentru a lauda pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 12

In toata vremea ai lucrat la inaltime, intre cer si pamant, si te-ai straduit sa faci deplin lucrul tau si sa-ti ridici gandul la Dumnezeu prin rugaciune si smerita cugetare; astfel avand in afara tacere desavarsita, iar in suflet pururea vorbind cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui, te-ai nevoit sa inmultesti talantul harului dupa masura darului, iar noi te laudam, zicand:

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat gandul spre lumina Taborului;

Bucura-te, cel ce ti-ai rastignit mandria prin Crucea Golgotei;

Bucura-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecatoare;

Bucura-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gand si lucrare;

Bucura-te, cel ce ai cantat mereu frumusetile ceresti;

Bucura-te, cel ce ai facut sa creasca intru tine dumnezeiasca lumina;

Bucura-te, iconar al Cuvantului-Hristos, lucrator in Sfintii Sai;

Bucura-te, minte luminata de razele Duhului Sfant;

Bucura-te, slavitor al Preasfintei Treimi;

Bucura-te, talmacitor al cuvintelor Vietii in chipuri sfinte;

Bucura-te, cel ce te veselesti acum impreuna cu ostile ingeresti;

Bucura-te, mostenitor al unui lacas stralucit in casa Tatalui ceresc;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 13

O, Sfinte Cuvioase Parinte Pafnutie, vazator al frumusetilor ceresti, cel ce te-ai impodobit cu smerenia si tacerea in viata pamanteasca, si, cu multa daruire, ai zugravit biserici si icoane; roaga-te lui Dumnezeu sa lepadam somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufleteasca si sa ne impodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, sa biruim vorbirea desarta prin tacerea sfanta iar judecarea aproapelui prin neosandire, si sa cautam pacea cu toti si sfintenia, ca sa cantam Sfintei Treimi: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta: Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Rugaciune

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti chipul lui Dumnezeu-Tatal, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tau, Tu ai randuit ca, prin icoanele care impodobesc bisericile crestine ortodoxe, sa intelegem ca nu suntem niciodata singuri in biserica, ci ne aflam impreuna cu Dumnezeu si cu prietenii Sai, Sfintii, pe care ii arata chipurile lor din icoane. Cu Sfintii vorbim in rugaciune, ii cinstim la inchinare, ii laudam in cantari, le sarutam chipurile si impreuna cu ei, Te laudam pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul in Sfanta Treime; de aceea, cand intram si ne rugam in biserica, ni se pare ca stam in cer, in casa lui Dumnezeu, iar Sfintii, casnicii Tai, devin mijlocitorii sau rugatorii nostri catre Tine, Mantuitorule, singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si om. Primeste, deci, si rugaciunile cele pentru noi ale Sfantului si Cuviosului nostru Parinte Pafnutie, iconarul cel harnic si rugator, tacut si bland prin care ajuta-ne sa ne zugravim in sufletul nostru chipul Tau, al blandului Pastor, dupa cum L-ai zugravit in icoane si in sufletul sau, ca sa ne calauzeasca si pe noi pe calea mantuirii spre Imparatia cerurilor, in lacasurile Tatalui ceresc si sa vietuim, impreuna cu Maica Domnului si cu toti Sfintii, in vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Rugăciune către Maica Domnului

/ multumesc2014

O, Preasfântă Fecioară, Născătoarea lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, Împărăteasă Divină a cerului și a pământului!

Ascultă îndelunga suspinare a inimii noastre, privește-ne din înălțimea sfântului Tău locaș pe noi care cu credință și dragoste stăm înaintea icoanei Tale făcătoare de minuni și cu tandrețe se roagă Ție, Stăpână!

Ajută Biserica Ortodoxă să rămână în Legea Fiului Tău Iisus Hristos, ajută-ne pe noi, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, să ne păstrăm credința ortodoxă până la sfârșitul zilelor noastre, lucrând în toate poruncile Domnului.

Avem nădejde în Tine, dumnezeiasca noastră Împărăteasă, și prin Mila Ta curăță-ne mintea de gândurile păcătoase și sufletele noastre de nepăsare, căci suntem plini de păcate, copleșite de patimi, ispite și îndulciri ale păcatelor.

Ridică-ne din adâncul păcatului și prin adevărată pocăință adapă-ne inimile secate, luminează-ne inimile spre vederea mântuirii și adu-i pe cei înșelați de demoni pe calea cea dreaptă.

Distruge orice faptă rea și dă-ne evlavie; pune în inimile noastre duhul fricii de Dumnezeu, duhul evlaviei, duhul blândeții, al smereniei, al răbdării și al blândeții; Înmoaie inimile noastre rele și trimite-ne râvna pentru mântuire.

Luminează-ne și învață-ne, O, Milostivă Mijlocitoare, să pășim fără de păcat pe calea acestei vieți pământești, căci în Tine, Preasfântă, ne punem speranța noastră.

Mângâie-i pe cei întristați, ajută-i pe cei necăjiți; ferește-ne de tunete și de trăsnet, de vânturi urâte, de boli grele și aducătoare de moarte, de războiul cel dintre noi și de dușmanii văzuți și nevăzuți.

O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu! Eliberează-ne de moartea subită și violentă; dă-ne tuturor convertirea către adevărata cale și sfârșit creștinesc vieții noastre, nedureros, în pace, împărtășiți cu Sfintele Taine.

În momentul plecării noastre, apare-ne, Fecioară Maria, și eliberează-ne de puterea demonilor, de încercările vămilor și de focul cel veșnic al chinurilor. Pentru cei care au murit de moarte subită, fii milostivă și ajută-i cu rugăciunile Tale în fața Fiului Tău, Iisus Hristos.

Căci pe toți cei care au nădăjduit în Tine, trăind în credință și cu pocăință această viață vremelnică, Tu i-ai ajutat să trăiască apoi veșnic în locașurile cerești împreună cu îngerii și cu toți sfinții, unde se aud glasurile celor care sărbătoresc și preamăresc cu bucurie Preasfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.

Imaginea: Kaluga Icon of the Mother of God

Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan – 2 August

/ multumesc2014

Tropar la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea

Cu împărătească cunună a fost încununat creştetul tău, din chinurile cele pe care le-ai răbdat pentru Hristos Dumnezeu, întâi pătimitorule între mucenici. Că tu, mustrând nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L pentru sufletele noastre.

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmosul

Pe Faraon cel purtat în car, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea; iar pe Israel, cel ce fugea, l-a arătat mergător pedestru, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit fiind cu fulgerele Duhului cele strălucitoare, prin pătimirile cele mai presus de fire şi prin nevoinţa cea tare te-ai arătat purtător de cunună înaintea Stăpânului. Luminează pe cei ce-ţi cântă ţie, Preafericite Ştefan, încununarea mucenicilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te începătură celor alergători către nevoinţe şi pârgă a cununei celei muceniceşti, mărite, te-ai învrednicit a vedea pe Dătătorul de pătimire, întinzându-ţi ţie cu dreapta cea purtătoare de viaţă cunună de Dumnezeu împletită, Dumnezeiescule Ştefan.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Singur tu fiind Vistierie a bunătăţii, Mântuitorule, ai arătat din sânurile pământului vistieria cea de mult preţ, bogăţia cea necheltuită, comoara cea nerăpită, avuţia cea nestricată, pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic al tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucit fiind de strălucirea cea cu chip îngeresc, întâiule Mucenic Ştefan şi Preaalesule între diaconi, cu cântări îngereşti după vrednicie ai fost cinstit cu adevărat, mărite, înfrumuseţarea mucenicilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Preacurată, pe Cel mai înainte fără de trup, Dumnezeiescul Cuvânt al Tatălui Întrupat pentru noi. O, Locaş al fecioriei şi Vas al curăţiei şi Biserică a sfinţeniei, Stăpâna lumii, Mireasă Dumnezeiască.

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel Ce ai întărit din început…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împotrivindu-te în cuvânt mulţimii iudeilor, te-ai arătat sfinţit grăitor cu sfinţenie şi de Dumnezeu cuvântător, mustrând cu tărie necredinţa acestora şi mintea lor luptătoare împotriva lui Dumnezeu, Sfinte Ştefan, Preaalesule mucenic.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe întâiul mucenic al lui Hristos şi întâiul dintre diaconi, pe cel ce a arătat lămurit începerea alergării mucenicilor, pe cel împreună vorbitor cu îngerii, veniţi, toţi, cu un glas cu cântări dumnezeieşti să-l cinstim.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vistieria cea ascunsă sub pământ s-a arătat şi a umplut lumea de mireasmă dumnezeiască şi de daruri bogate întâiul dintre mucenici şi preaales între diaconi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lucrarea vieţii celei propovăduite prin tine, înviază mintea cea omorâtă, ca înţelepţeşte să laud prăznuirea ta cea cinstită şi mă învredniceşte să merg pe urma ta Sfinte Ştefan, Preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai, Fecioară, Uşă Înţelegătoare a Răsăritului Celui ce din înălţime S-a arătat pe pământ, că prin tine, Preacurată, a venit Cuvântul către noi, ca să mântuiască pe toţi din necuvântare.

Irmosul

Cel Ce ai întărit din început cerurile cu pricepere şi pământul pe ape l-ai întemeiat, pe piatra poruncilor Tale, mă întăreşte Hristoase, că nu este Sfânt afară de Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a

Irmosul

Tu eşti Tăria mea, Doamne; Tu şi Puterea mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, Bucuria mea, Cel Ce nu ai părăsit sânurile părinteşti şi ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta, cu proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râul Mirului de bună mireasmă ne-a izvorât nouă astăzi; fântâna şi gârla bunătăţilor celor dumnezeieşti au ieşit şi pârâul desfătării s-a revărsat: pururea pomenitul, măritul, întâiul între mucenici cel plin de credinţă şi de putere dumnezeiască şi de dar.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de sfinţită şi prealuminoasă şi strălucită şi cu adevărat plină de lumină şi de duhovnicească veselie s-a arătat împărătesei cetăţilor ziua celui întâi între mucenici, păzind stăpânirea Bisericii celei cinstite şi izgonind semeţia vrăjmaşilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Moştenirea cea bună ai luat-o după vrednicie, Sfinte Ştefan, Fericite, sălăşluindu-te unde este şi Hristos, Împăratul tuturor. Căci diacon al Lui te-ai arătat, puterile semnelor şi ale minunilor săvârşindu-le, ai dăruit bolnavilor vindecare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stâlpul cel neplecat şi neclintit şi întărit al Bisericii s-a întins de la pământ până la cer, luminând toate marginile pământului cu lumina dreptei credinţe, Marele Mucenic Ştefan, propovăduitorul adevărului şi cu adevărat este zidul muceniciei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făcutu-Te-ai pentru cel dintâi Adam, nouă Adam din Fecioară pentru strămoaşa, Tu, Izbăvitorul şi Mântuitorul tuturor, Viaţa cea cu adevărat fără de moarte împotriva morţii. Pentru aceasta, ştiind drept Născătoare de Dumnezeu pe Ceea ce Te-a născut pe Tine, după vrednicie credincioşii o fericim.

Cântarea a 5-a

Irmosul

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, Te rog întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mustrând cu tărie adunarea cea cu adevărat a deşertăciunii iudeilor celor fără de lege şi de ei cu împroşcare de pietre fiind acoperit, la ceruri ca un purtător de biruinţă te-ai înălţat cu duhul, Sfinte Ştefan, de Dumnezeu grăitorule.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de frumos, ca o dimineaţă te-ai arătat lumii, Mărite Mucenice Ştefan, risipind negura şi izgonind nălucirile demonilor şi vindecând patimile bolnavilor şi rănile neputinţelor sufleteşti, de Dumnezeu insuflate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Veselindu-te, fericite, împreună cu îngerii, prin înţelegere şi prin dar înmiresmându-ne cu mirurile bunei miresme duhovniceşti, cu venirea Ta sfinţeşti cu adevărat marginile lumii, izbăvindu-ne de primejdii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Având, Preacurată, către Fiul tău îndrăznirea cea de Maică, te rugăm, nu trece cu vederea Preacurată, purtarea de grijă de noi cei de un neam cu tine. Căci pe tine Singură te avem creştinii Curăţire cu bună milostivire către Stăpânul.

Cântarea a 6-a

Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai făcut de bună voie următor îngerilor, ai câştigat chip îngeresc, fericite. Cu aceia împreună bucurându-te şi petrecând, pe cei ce te laudă pe tine, miluieşte-i, fericite, cu rugăciunile tale.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Puterea graiurilor tale cele de Dumnezeu insuflate, fericite, alesule al lui Dumnezeu, ca un glas de tunet a detunat urechile celor nelegiuiţi şi a întunecat vederile lor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Sfinte Ştefan, a vedea Slava Cea Părintească şi Raza Cea de o Fiinţă cu Dânsa, Care îţi vestea cununile cele luminoase ale pătimitorilor, preacinstite, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul Cel Unul-Născut, Cel Nevăzut mai înainte de veci, S-a făcut în cele mai de pe urmă Întâi-Născut, fiind văzut cu Trup din tine, Maica lui Dumnezeu, Dumnezeul mântuirii mele.

Irmosul

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor; căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC

Glasul al 6-lea

Întâi tu ai fost semănat pe pământ de Cerescul Lucrător de pământ, prealăudate. Cel dintâi tu pe pământ ţi-ai vărsat pentru Hristos sângele, fericite. Cel dintâi tu cu cunună de biruinţă de Dânsul ai fost încununat în ceruri, începătorule al pătimitorilor, purtătorule de cunună, cel ce mai înainte decât mucenicii ai pătimit.

Cântarea a 7-a

Irmosul

De pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat în Babilon oarecând; pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucurie, ca într-o grădină verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curgerea sângiuirilor tale a deschis porţile cele cereşti şi pe Dătătorul de lupte, Care îţi sta înainte şi-ţi întindea cununile ţi L-a arătat ţie celui ce cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ucigătorii de Dumnezeu, ca nişte fiare răpind pe arătătorul de Dumnezeu, cu mâini spurcate au omorât pe cel ce se ruga fierbinte pentru ucigaşi, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, cel prealegiuitul următor al Mântuitorului, după lege ai mustrat pe cei fără de lege şi i-ai arătat luptători împotriva lui Dumnezeu pe ei, de care fiind lovit cu pietre, cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Fecioară Curată, fără de ispită de nuntă sub ani, pe Cel mai presus de ani, cu luarea trupului, pe Cuvântul Cel mai înainte Neîntrupat, Căruia cu un glas cântăm, grăind: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, Preaalesule Ştefan, strălucit fiind de Lumina cea mai presus de fire, ai arătat chipul feţei tale asemenea cu al îngerilor, făcând vădit din destul darul cel ascuns în sufletul tău. Pentru aceea, cântai: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtătorule de cunună, Sfinte Ştefan, rănile sufletului meu şi rănile păcatelor mele şterge-le cu picăturile sângiuirilor tale; căci, la a ta apărare şi la mintea ta cea milostivă şi următoare lui Hristos scăpând, grăiesc: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cununa darurilor cea de o numire cu tine, mărite, pe preacinstit creştetul tău a pus-o Judecătorul Cel Nemitarnic, pe Care cu dreaptă credinţă L-ai propovăduit Ziditor şi Dumnezeu şi Împărat al tuturor, neîncetat grăind: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În mâinile Ziditorului ţi-ai pus duhul tău; iar oştile cerurilor, bucurându-se, te-au primit împreună  locuitor, pe tine, cel ce mai înainte erai pe pământ asemenea cu îngerii şi acum, împreună fiind în cetele lor, neîncetat grăieşti: preoţi, binecu vântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Locaş al Luminii Celei Neapuse te-ai făcut, Preacurată, căci ai născut pentru cei din întuneric şi din umbră Lumină care luminează marginile cu darul cunoştinţei de Dumnezeu. Acesteia neîncetat credincioşii îi cântăm: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul în toţi vecii.

Chinuitorul haldeilor a ars nebuneşte de şapte ori cuptorul, pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia de o putere mai mare mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Începătura pătimirii mucenicilor, cel ce lămurit ai arătat mucenicilor cărarea cea nerătăcită şi povăţuitoare la ceruri, întâiul Mucenic Ştefan, pe toţi îi cheamă duhovniceşte la dumnezeiască veselie, spre împărtăşirea luminii şi spre unirea sfinţeniei.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împuternicindu-te cu dragostea lui Hristos şi râvnind la blândeţea şi glasul Lui, grăiai: Doamne, nu socoti ucigaşilor păcatul şi primeşte duhul meu, Bunule şi mă învredniceşte a mă desfăta în Împărăţia Ta cea dumnezeiască şi negrăită.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind frumos cu chipul îngeresc şi plin de înţelepciune şi de credinţă, ai strălucit cu razele Luminii Celei Dumnezeieşti; şi predicând ca un râu de Dumnezeu cuvântător, ai dobândit moştenirea cea de sus, de Dumnezeu fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cununa darurilor încununându-te şi de cetele mucenicilor fiind înconjurat şi stând înaintea lui Hristos, dătătorule de lupte, roagă-te pentru noi, cei ce curat săvârşim pomenirea ta cea cu adevărat purtătoare de lumină, mucenice şi din primejdii ne scapă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o Părtinitoare a tuturor creştinilor, Maica lui Dumnezeu, Fecioară Preacurată şi ca o Milostivă, izbăveşte din primejdii şi ispite pe robii tăi cei ce se necăjesc şi se chinuiesc în durerile cele cumplite ale greşelilor şi pe cei ce sunt în dureri izbăveşte-i de durerile bătăilor.

Irmosul

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a arătat mai desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Cu strălucirea Duhului strălucind şi cu înţelepciunea cea adevărată înălţat fiind, ai risipit întunecimea minţii iudeilor şi muceniceşte surpând pe vrăjmaşul în privelişte, te-ai arătat cununa mucenicilor. Iar acum roagă-te Domnului să miluiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Fecioară Preacurată, Părtinitoarea cea Fierbinte şi Nebiruită, Nădejdea cea Adevărată şă Neruşinată, Zidul şi Acoperământul şi Limanul celor ce aleargă la tine pururea, roagă împreună cu îngerii pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dea lumii pace, mântuire şi mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Ai stat înaintea divanului celui nedrept, Doamne, Cel Ce eşti Judecătorul Preadrept al tuturor şi cei osândiţi Te-au osândit la răstignire, pe sineşi osândindu-se mai înainte de judecată. Acestea văzându-le Mieluşeaua, cea care Te-a născut pe Tine fără de sămânţă, striga: ce este aceasta, Fiule? Cel Ce vei judeca făptura pătimeşti pe nedrept. Slavă puterii Tale.