Troparul Sfântului Mucenic Conon din Isauria, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Conon, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Condacul Sfântului Mucenic Conon din Isauria glasul al 3-lea:
Cu curăţie, ca un Înger, vieţuind pe pământ, încă de aici te-ai învrednicit a fi vorbitor cu Îngerii şi pe părintele tău l-ai adus la cunoştinţa lui Hristos. Şi pătimind până la sânge, pe Hristos Dumnezeu L-ai mărturisit, Sfinte Mucenice Conon; roagă-te neîncetat lui Hristos, pentru noi toţi!
Condacul 1
Sfântului Mucenic Conon îi aducem aceste laude, căci el s-a împotrivit rătăcirii cu vitejie și s-a luptat pentru Domnul Hristos, fiind încununat cu cununa nestricăcioasă în Împărăția lui Dumnezeu. Iar tu, Sfinte Conon, roagă-te pentru noi care te strigăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Icosul 1
Fiind așezat acum în rândul Sfinților, te desfeți de priveliștea Îngerilor din Ceruri, Sfinte Mucenice Conon, și din Înalt auzi aceste cântări:
Bucură-te, primind stăpânirea asupra duhurilor necurate de la Domnul Hristos;
Bucură-te, cel ce alungi vrăjmașii nevăzuți din oameni;
Bucură-te, cel ce îndepărtezi pe veci ispitirile diavolilor;
Bucură-te, arhanghel cu chip de Lumină;
Bucură-te, cel ce mânuiești sabia Duhului Sfânt spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 2
Fiind născut din părinți care au auzit propovăduirea Sfântului Apostol Pavel în cetatea Isauria, Sfinte Conon, ai ajuns la vârsta potrivită căsătoriei și părinții tăi te-au logodit cu o fecioară frumoasă pe nume Ana, dar Dumnezeu voia pentru tine o altă viață în care să Îl chemi pe El neîncetat: Aliluia!
Icosul 2
Mai înainte de ziua nunții ți s-a arătat Sfântul Arhanghel Mihail care te-a învățat adevărata credință, te-a botezat la pârâu în numele Preasfintei Treimi și te-a împărtășit cu dumnezeieștile Taine, Sfinte Conon, iar apoi după ce te-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci s-a făcut nevăzut.
Bucură-te, că te-ai umplut de Duh Sfânt;
Bucură-te, că de atunci Arhanghelul Mihail era cu tine nevăzut;
Bucură-te, că ai primit naștere din nou;
Bucură-te, că și pe mireasa ta ai învățat-o a-și păstra fecioria;
Bucură-te, că viețuiați ca frate cu sora, ca doi serafimi;
Bucură-te, că și pe părinții tăi i-ai adus la Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 3
După câtăva vreme, tatăl tău a primit moarte mucenicească, mama ta s-a mutat la Dumnezeu și apoi și fecioara Ana a fost chemată către Cămara Mirelui Hristos, iar tu trăiai în rugăciune zi și noapte, omorându-ți trupul și robindu-l duhului, Sfinte Conon, și Dumnezeu primea osteneala ta: Aliluia!
Icosul 3
După mulți ani, în vremea bătrâneților tale, Hristos Domnul a voit a arăta darul Duhului Sfânt care sălășluia în tine, Sfinte binecuvântat. Astfel, te-a trimis în cetate unde i-ai văzut pe oameni pregătiți a merge la peștera idolului Apolon pentru a-I aduce jerfe idolești, dar tu i-ai mustrat aspru.
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te-a dus acolo într-o clipită la locul idolesc;
Bucură-te, că păgânii au ajuns doar după patru zile;
Bucură-te, că i-a tulburat Arhanghelul Mihail și le-a rătăcit calea;
Bucură-te, că nu mai știau încotro să o ia;
Bucură-te, că l-ai făcut pe demonul Apolo să recunoască adevărul, că: ”Unul este Dumnezeu adevărat, Hristos Cel propovăduit de tine!”
Bucură-te, că idolul s-a sfărâmat, și păgânii au crezut în Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 4
Tot în acele locuri era o peșteră pustie unde viețuia un diavol care omora oamenii și animalele care treceau pe acolo. Locuitorii îi aduceau jerfe rugându-l să nu îi ucidă, dar văzând ca nimic nu izbutesc te-au chemat pe tine, Sfinte Conon, știind că tu te rugai Dumnezeului cel Atotputernic: Aliluia!
Icosul 4
Ducându-te acolo fiind urmat de popor, ai chemat diavolul să iasă afară și acesta s-a arătat ca o babă necurată, tremurând și scuturându-se, apoi l-ai certat să nu facă rău nimănui și l-ai trimis în gheenă. Strigăm și noi odată cu credinicioșii:
Bucură-te, că mulți au crezut atunci în Hristos;
Bucură-te, că viețuind în casa părintească făceai multe minuni;
Bucură-te, că aveai darul de a scoate diavolii din oameni;
Bucură-te, că Dumnezeu îți dăduse stăpânire asupra lor;
Bucură-te, că vindecai cu rugăciune bolile aduse de demoni;
Bucură-te, că descopereai cele furate și eliberai prizonierii nevinovați;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 5
Odată, șezând la rugăciune au tăbărât pe tine mulțime de diavoli, Sfinte Conon, din aceia pe care îi izgoniseși din oameni și din capiștile idolești, dar tu i-ai legat în numele Domnului Iisus Hristos și i-ai trimis să muncească pământul și să păzească animalele, iar ei făceau toate ca niște robi răscumpărați fiind ținuți în legăturile nevăzute ale lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Într-o noapte au năvălit tâlharii în casa ta vrând să te jefuiască, Sfinte dar prin porunca lui Dumnezeu diavolii care îți slujeau i-au bătut pe tâlhari fără milă, lăsându-i abia vii. După ce i-ai certat, te-ai rugat pentru tâlhari și Dumnezeu i-a vindecat slobozindu-i în pace, și ei te-au lăudat așa:
Bucură-te, că ți-ai iubit vrăjmașii;
Bucură-te, că nu i-ai lăsat să moară în păcate;
Bucură-te, că tămăduiești răni adânci;
Bucură-te, că stăpânești duhurile necurate cu puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că mila și dragostea nu lipsesc de la tine;
Bucură-te, că poruncești diavolilor să plece de la noi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 6
Oriunde erai clevetit, Sfinte Conon, diavolii cei legati de puterea lui Dumnezeu mergeau și îi băteau pe hulitori, aducându-i înaintea picioarelor tale, iar tu îi învățai cele ale credinței, despre dragoste, cinste, despre Domnul Hristos și Împărăția Lui, așa încât ei primeau îndreptare și Îl cinsteau pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
O văduvă oarecare, săracă, s-a dus să adune spice în urma secerătorilor, și fiindcă obosise l-a pus jos pruncul său pe care îl căra în brațe, când un lup alergând din pădure l-a răpit, fugind cu el. Femeia, văzând că nu e chip să prindă singură lupul, a venit la tine, Sfinte Conon, rugându-te să o ajuți.
Bucură-te, că îndată ai poruncit robilor nevăzuți;
Bucură-te, că aceia s-au și dus după lup;
Bucură-te, că ai dat pruncul viu și sănătos mamei sale;
Bucură-te, că nu lăsai pe nimeni nemiluit;
Bucură-te, că rugăciunea ta străpungea Cerul;
Bucură-te, că erai ca un stâlp de foc, arzând necurăția și nedreptatea;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 7
Însă alți diavoli au pornit război împotriva oamenilor aducând boli mai ales de vărsat de vânt, și mulți mureau fără să găsească tămăduire, dar alergând la tine pentru ajutor, Sfinte Conon, te-ai rugat lui Dumnezeu să îți dea puterea asupra diavolilor ceea ce Dumnezeu a împlinit de îndată, și credincioșii se bucurau: Aliluia!
Icosul 7
Prinzându-i pe toți demonii i-ai certat, pe unii i-ai trimis în locuri pustii, pe alții întru adânc și pe alții i-ai legat și i-ai pus în treizeci de vase de lut cu plumb și, pecetluindu-i cu puterea Crucii, i-ai îngropat în pământ sub temelia casei tale.
Bucură-te, curajos ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că ești de neînvins în războiul duhovnicesc;
Bucură-te, ajutorul preoților binecredincioși;
Bucură-te, salvarea noastră de la boli molipsitoare;
Bucură-te, că vindeci rănile aduse de diavol;
Bucură-te, mijlocitorul noastru înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 8
Nu după multă vreme a început prigonirea împotriva creștinilor și a ajuns în Isauria un anume ighemon numit Magdon, care căuta să omoare pe oricine se închina la Hristos și Îi striga: Aliluia!
Icosul 8
Din porunca acestui ighemon ai fost prins și tu, Sfinte Conon, și te muncea cu multe și cumplite chinuri, silindu-te a aduce jertfă idolească.
Bucură-te, că bătrânețile tale erau albite de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că mintea ta era îndreptată doar spre Dumnezeu;
Bucură-te, că ai rămas neclinitit în credință;
Bucură-te, că păgânii te-au chinuit timp îndelungat;
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te întărea în suferință;
Bucură-te, că era cu tine nevăzut;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 9
Auzind credincioșii că ai fost prins de ighemon și că acesta te chinuie, Sfinte Conon, au alergat degrabă înarmați să îl ucidă, dar acesta a fugit din cetate împreună cu oștenii lui, căci nu știa să se închine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Aflându-te legat și plin de răni însângerate, sătenii te-au dezlegat degrabă și, plângând, își ungeau trupurile lor cu sângele tău dorind să se sfințească prin aceasta.
Bucură-te, că îți sărutau cu dragoste rănile;
Bucură-te, că sângele tău era tămăduitor;
Bucură-te, că ungându-se cu el, credincioșii se vindecau de toate bolile;
Bucură-te, că te-ai necăjit că nu te-au lăsat să mori pentru Hristosul tău;
Bucură-te, că ai văzut în asta Voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că nu te-ai revoltat;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 10
Credincioșii te-au dus acasă și se îngrijeau de rănile tale, Sfinte binecuvântat, și toti Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru că te-a lăsat în viață: Aliluia!
Icosul 10
Ai trăit încă doi ani, Sfinte Conon, timp în care ai făcut multe alte minuni prin darul izgonirii demonilor din oameni, vindecând boli și aducând suflete la Hristos, și oamenii te slăveau așa:
Bucură-te, că te-ai mutat la Dumnezeu cu sfârșit cuvios;
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te-a dus în Rai;
Bucură-te, că ai primit de la Hristos cununa nestricăciosă a mucenicilor;
Bucură-te, că ai fost îngropat alături de părinți și mireasa ta Ana;
Bucură-te, că multă plângere a fost la moartea ta pe pământ;
Bucură-te, că multă bucurie s-a făcut în Cer, ducându-te Iisus în ceata de ostași ai Arhanghelului Mihail;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 11
După adormirea și îngroparea ta, Sfinte Conon, isaurienii au vrut să dărâme casa ta părintească pentru a construi în loc o biserică. Lucrând la temelii, au aflat în pământ cele treizeci de vase de lut în care i-ai închis pe diavoli, și bucurându-se Îl laudau pe Dumenzeu: Aliluia!
Icosul 11
Crezând că în vase se află aur și argint ca o comoară pământească pe care ai agonisit-o, Sfinte binecuvântat, au spart un vas și de îndată au tăbărât pe ei diavolii ca un fum întunecat și necurat și, întunecând văzduhul, au făcut vifor mare înspăimântându-i pe oameni.
Bucură-te, că multe îngroziri au făcut necurații;
Bucură-te, că Dumnezeu îngăduise aceasta pentru pedepsirea celor lacomi;
Bucură-te, că ei s-au rugat ție, Sfinte Conon, să îi ajuți;
Bucură-te, că prin puterea ta, diavolii au fost izgoniți;
Bucură-te, că celelalte douazecișinouă de vase au rămas neatinse;
Bucură-te, că ele sunt în temelia bisericii până azi;
Bucură-te, că cei ce ți se roagă petrec nevătămați de diavoli;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 12
Slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Unul în Treime Dumnezeu, mulțumim pentru viața ta curată și neprihănită, Sfinte Conon, căci prin rugăciune te-ai făcut stâlp de foc cu care ai ars necurații demoni, fiind salvarea celor care cu credință caută izbăvire la Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Petrecând acum cu ceata Arhanghelului Mihail în Ceruri, te rugăm nu ne uita pe noi, cei mult încercați în viforul lumii păcătoase și care ne izbim la tot pasul de cursele diavolilor necruțători, și primește aceste laude:
Bucură-te, aducându-i pe calea credinței pe cei pierduți;
Bucură-te, că ți-ai creștinat familia toată;
Bucură-te, că ai primit puterea de a stăpâni diavolii;
Bucură-te, că aceștia au devenit robii tăi, din porunca lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ești ocrotitorul preoților care fac exorcizări;
Bucură-te, că îi aperi pe ei și familiile lor de răzbunarea demonilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îl supui pe vrăjmașul nevăzut!
Condacul 13
Sfinte Mucenice Conon, cel plin de har dumnezeiesc, care ai primit putere de la Dumnezeu de a lega diavolii, vino la noi împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail și alungă cetele de demoni care ne chinuie și scoate-ne din rătăcirea credinței pe noi și pe cei dragi ai noștri, ca mântuiți să ne rugăm din Ceruri: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Fiind așezat acum în rândul Sfinților, te desfeți de priveliștea Îngerilor din Ceruri, Sfinte Mucenice Conon, și din Înalt auzi aceste cântări:
Bucură-te, primind stăpânirea asupra duhurilor necurate de la Domnul Hristos;
Bucură-te, cel ce alungi vrăjmașii nevăzuți din oameni;
Bucură-te, cel ce îndepărtezi pe veci ispitirile diavolilor;
Bucură-te, arhanghel cu chip de Lumină;
Bucură-te, cel ce mânuiești sabia Duhului Sfânt spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 1
Sfântului Mucenic Conon îi aducem aceste laude, căci el s-a împotrivit rătăcirii cu vitejie și s-a luptat pentru Domnul Hristos, fiind încununat cu cununa nestricăcioasă în Împărăția lui Dumnezeu. Iar tu, Sfinte Conon, roagă-te pentru noi care te strigăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Rugăciune:
Sfinte Mucenice Conon, cel ce te-ai făcut vas de lumină preacurată a Duhului Sfânt, cu puterea lui Dumnezeu ai surpat înșelăciunea demonilor și ai fost ocrotitorul credincioșilor. Te rugăm și noi să ne păzești, să scoți din inima, din mintea, din sufletul și din toate mădularele noastre toată necurăția pe care noi am adus-o asupra noastră sau care ne-a cuprins din viclenia vrăjmașilor văzuți și nevăzuți.
Adu împăcarea în familie, adu la credință soții sau soțiile care rătăcesc în erezii să primească învățătura Evangheliei și să se boteze cu Duh Sfânt spre viața veșnică. Alungă lupul care ne fură agoniseala duhovnicească dar și pe cea lumească, păzește pruncii la sânul maicii lor să nu îi răpească furii și să aibă sănătate și învață-ne să ținem dreapta credință.
Ocrotește preoții slujitori care din iubire de oameni le aduc acestora vindecare sufletească prin slujbele rânduite de Sfânta Biserică, pentru ca lucrarea făcută de ei să dăinuie spre încredințarea în Mila și Bunătatea lui Dumnezeu; apără familiile preoților de răzbunarea demonilor izgoniți din credincioși, și mijlocește la Hristos Domnul pace tuturor celor care ți se roagă, pentru ca trăind în rugăciune și în Duh Sfânt să ne împărtășim de Lumina Veșnică a Împărăției lui Dumnezeu, căruia Îi aducem slavă și cinstire. Amin.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
Tropar la Acatistul Icoanei Maicii Domnului ”Portărița” din Muntele Athos, glasul 7
Din icoana ta, Născătoare de Dumnezeu Doamnă, neîncetat a curs mir binecuvântat. Tu ai mângâiat pe cei din exil credincioși ție și ai luminat pe cei necredincioși cu lumina Fiului tău. De aceea, Stăpână, cu lacrimi ne închinăm ție: milostivește-te spre noi la ceasul judecății, ca prin mila ta să nu fim pedepsiți ca unii ce au nesocotit-o, ci prin rugăciunile tale dă-ne har ca să aducem roade duhovnicești și mântuiește sufletele noastre.
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apără pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Icosul 1
Îngerul cel mai întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când a căzut ei sorții slujirii apostolești în pământul Iviriei: „De Ierusalim nu te îndepărta și nu te desparți, iar sorțul ce ți-a căzut ție, se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru tine, pentru aceea zicem: Bucură-te, prin care lumii se va aduce mântuirea; Bucură-te, prin care înșelăciunea idolească se va surpa; Bucură-te, prin care puterea stăpânitorului întunericului se va rușina; Bucură-te, prin care împărăția lui Hristos se va întări; Bucură-te, chemarea la lumina Evanghelie a celor căzuți în întunericul slujirii idolești; Bucură-te, slobozirea fiilor lui Dumnezeu, din robia diavolului; Bucură-te, slujitoare a Fiului tău și Dumnezeu; Bucură-te, Ceea ce cu ascultarea ta, neascultarea Evei ai vindecat; Bucură-te, înălțimea faptelor bune; Bucură-te, adâncimea smeritei cugetări; Bucură-te, prin care credincioșii cunosc pe Făcătorul; Bucură-te, prin care credincioșii se fac fii Tatălui; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 2
Văzând Sfânta Fecioară minunata voie a lui Dumnezeu, pentru Sine, ca o roabă a Domnului pururi s-a supus să facă voia lui, strigând: Aliluia!
Icosul 2
Înțelegerea cea neînțeleasă a graiului îngerului, Domnul făcând-o înțeleasă ție, Preacurată, a îndreptat mergerea ta către muntele Athosului, unde s-a grăit de tine celor ce se nevoiesc întru neamul duhovnicesc. Deci noi cu bucurie strigăm către tine: Bucură-te, Ceea ce ai sfințit Athosul cu venirea ta; Bucură-te, Ceea ce ai surpat idolii; Bucură-te, Ceea ce ai sădit acolo credința cea adevărată; Bucură-te, Ceea ce ai izgonit de acolo pe cei necredincioși; Bucură-te, Ceea ce ți-ai ales gradină ție Muntele acesta; Bucură-te, Ceea ce locului acestuia darul tău l-ai făgăduit; Bucură-te, dătătoarea bunătăților pământești tuturor credincioșilor ce locuiesc pe el; Bucură-te, chezășuitoare mântuirii celei veșnice; Bucură-te, mijlocitoare caldă celor ce locuiesc în gradina ta; Bucură-te, înfricoșarea tuturor vrăjmașilor; Bucură-te, Ceea ce ai făgăduit mila Fiului tău locului acestuia, până la sfârșitul veacurilor; Bucură-te, Ceea ce ai prevestit cu darul Lui nu se va depărta de la Sfântul Munte; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 3
Puterea Celui Preaînalt cu apărarea Maicii lui Dumnezeu a umbrit Sfântul Munte, surpăturile și văile lui, ca un sălaș prea larg, l-a arătat tuturor celor ce în viața călugărească doresc să culeagă mântuire, și vor cânta: Aliluia!
Icosul 3
Având purtare de grijă pentru grădina ta și pentru poporul din pământul Iriviei bine ai voit a se zidi, în locul unde însăți ai stătut când ai venit la Athos, un locaș al neamului lor ca un liman celor ce caută mântuirea, și ai voit a le da icoana ta, ca toți să zică ție: Bucură-te, Ceea ce ai fost aleasă ocrotitoare pământului Iviriei; Bucură-te, că țara aceasta s-a întors de la înșelăciunea idolească la lumina lui Hristos; Bucură-te, Odrasla mlădiței celei nevestejite care ai odrăslit acum viață luminată; Bucură-te, Ceea ce ai crescut strugurii minunilor și ai bunei credințe; Bucură-te, livadă duhovnicească pe Athos sădită; Bucură-te, Ceea ce ai izvorât curgere cu duhovnicească luminare pentru pământul Iviriei; Bucură-te, gura lui Eftimie, cea cu cuvinte de aur; Bucură-te, a lui Ioanichie cetate nebiruită; Bucură-te, a călugărilor îngrădire; Bucură-te, liman lin celor ce caută mântuire; Bucură-te, Ceea ce făgăduiești acelora odihnă veșnică; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 4
Izvor de gânduri de nedumerire având întru sine, cinstita văduvă, cea din Niceea, s-a tulburat văzând Sfânta și prea lăudata icoană a Maicii lui Dumnezeu, împunsă cu sulița ostașului celui stricător de icoane, dintru care îndată a curs sânge și ea de frică fiind cuprinsă, ca să nu fie batjocorită Sfânta Icoană, cu rugăciuni și lacrimi vărsând, mergând spre apus, cu veselie a strigat: Aliluia!
Icosul 4
Văzând călugării Sfântului Munte, flacăra ce se arăta pe mare ca un stâlp de foc, a cărui înălțime ajungea până la cer și strălucea ca un soare, și venind noaptea la malul mării au văzut Sfânta Icoană a Maicii lui Dumnezeu purtându-se pe mare cu putere dumnezeiască și au strigat celei pline de dar: Bucură-te, Rug nears ce te-ai văzut de puitorul de lege; Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei din întuneric; Bucură-te, scară care ajungi până la cer, pe care s-a pogorât Dumnezeu; Bucură-te, pod care treci la cer pe cei de pe pământ; Bucură-te, raza zilei celei de taină; Bucură-te, Ceea ce ai născut lumina cea neapusă; Bucură-te, Ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip a fost; Bucură-te, Ceea ce ești îmbrăcată în soare, care strălucești cu darul și cu slava în toată lumea; Bucură-te, stea care arăți soarele; Bucură-te, fulger care luminezi sufletele și strălucești gândurile celor credincioși; Bucură-te, strălucire care luminezi pe cei din întuneric; Bucură-te, că din tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 5
Icoana ta cea cu Dumnezeiasca mergere vrând să o dai lăcașului Mănăstirii Ivirii, zis-ai dumnezeiasca Maica Arhimandritului Gavriil: „mergi cu ceata călugărilor la malul marii și te pogoară în luciul ei și primește Icoana mea”. Deci, el întraripat cu credința și cu dragoste a mers pe apa ca pe uscat și au luat icoana în brațele sale și dobândind acea vistierie s-au bucurat zicând: Aliluia!
Icosul 5
Văzut-au călugării din Mănăstirea Ivirului de multe ori Icoana Maicii lui Dumnezeu din Biserica scoasă cu putere nevăzută stând deasupra porții, pe zidul curții, și spăimântându-se au zis unele ca acestea: Bucura-te, Ceea ce bine ai voit a ne da Sfânta Icoana ta; Bucura-te, Ceea ce ne-ai făgăduit-o acoperământ a fi nouă; Bucura-te, Ceea ce ai arătat dragostea ta către lăcașul nostru; Bucura-te, Ceea ce ai arătat purtarea ta de grija pentru el; Bucura-te, ajutorul nostru în țara străină; Bucura-te, bunăvoința lui Dumnezeu către noi; Bucura-te, îndrăznirea noastră către Dumnezeu; Bucura-te, izbăvitoarea lacrimilor noastre; Bucura-te, apărarea noastră a celor sărmani; Bucura-te, îngrădirea noastră; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 6
Propovăduitor al voii tale făcând pe Gavril, ai zis către el, Stăpâna:” N-am venit să fiu păzită de voi, ci ca să fiu Eu păzitoare vouă, nu numai în veacul acesta de acum ci și în cel viitor. Iată, dau semn vouă, până când veți vedea icoana mea în mănăstire nu va lipsi de la voi darul și mila Fiului meu, ca toți să strige Lui: Aliluia”
Icosul 6
Bucurie mare s-a făcut la toți cei ce au auzit făgăduințele tale, Maica lui Dumnezeu, și ție, Portăriței cerești, Biserică ți-au ridicat călugării în poartă mănăstirii, strigând așa: Bucura-te, stătătoarea înainte pentru noi, în cele viitoare; Bucura-te, Ceea ce frica Domnului ne înveți pe noi; Bucura-te, Ceea ce ne îndreptezi pe calea cea bună; Bucura-te, îndrăznirea și nădejdea noastră; Bucura-te, așteptarea noastră și acoperământul; Bucura-te, Ceea ce ce ai plecat către noi milostivirea Fiului tău; Bucura-te, Ceea ce ne vestești ca darul Lui va fi cu noi; Bucura-te, Ceea ce Icoana te cea sfânta ne-ai dat-o noua arvuna a milei Fiului tău; Bucura-te, Ceea ce ai dat ei darul facerii de minuni; Bucura-te, Ceea ce depărtezi de la noi tot răul; Bucura-te, Ceea ce deschizi intrarea a tot binele; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 7
Vrând rău credinciosul Amira să strice lăcașul Mănăstirii Ivirului și obștea de călugări ce era adunată acolo să o risipească, de grabă au cunoscut apărarea lăcașului de către Maica lui Dumnezeu, văzând corăbiile sale în adâncimea marii înecate și pe ostașii pierduți prin valurile mării. Deci înfricoșându-se ei și venind cu smerenie au dat la mănăstire aur și argint, cerând iertare. Iar călugării văzând acestea au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Multe și nenumărate minuni ai arătat, Maica lui Dumnezeu, plinind în mănăstire lipsa de vin, de faină și de untdelemn, pe cei îndrăciți vindecând, șchiopilor dăruind umblare, orbilor vedere și toată neputința vindecând, ca văzând aceste minuni sa-ți cântam ție: Bucura-te, Apărătoare Doamnă, care biruiești pe vrășmași; Bucura-te, cea grabnică spre ajutor celor ce te cheamă pe tine; Bucura-te, Ceea ce nu treci cu vederea rugăciunea noastră; Bucura-te, Ceea ce de la făgăduință nu te întorci; Bucura-te, Ceea ce întristarea întru bucurie o prefaci; Bucura-te, Ceea ce lipsa din mănăstire tu o acoperi cu îndestulare; Bucura-te, a orbilor vedere; Bucura-te, a șchiopilor umblare; Bucura-te, a tuturor scârbiților mângâietoare; Bucura-te, ca nu încetezi a ne purta de grija și a ne mântui pe noi; Bucura-te, că dintru atâtea rele ne izbăvești pe noi; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 8
Auzind Patriarhul Nicon de lăcașul Mănăstirii Ivirului cel minunat, acoperit de Icoana Maicii Domnului, a dorit ca și țara lui sa aibă împărtășire de darul ei. Pentru aceasta zidind locaș în cinstea acestei preaslăvite Icoane, cu osârdie a cerut închipuirea Sfintei Icoane cea făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu, ca prin acoperământul ei, acoperiți fiind, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul intru cei de sus fiind și de cei de jos despărțindu-te, bine ai voit, Maica lui Dumnezeu, să dăruiești aceeași binecuvântare a Athosului și peste lăcașul Mănăstirii Pecerska, al robului tău Antonie, prin asemănarea cinstitului tău chip cu care ai binecuvântat Athosul. Pentru aceea strigam ție: Bucura-te, acoperământul cel mai lat decât norul; Bucura-te, îngrădirea și întărirea drept credincioșilor; Bucura-te, stâlp nemișcat al Bisericii dreptmăritoare; Bucura-te, înfruntarea eresurilor și a dezbinărilor; Bucura-te, Ceea ce mulțimea credincioșilor o luminezi cu strălucitoarele raze ale Icoanei tale celei făcătoare de minuni; Bucura-te, Cea ce izvorăști de la ea darurile vindecărilor și ale minunilor tale; Bucura-te, îngrozirea vrășmașilor; Bucura-te, veselia arhiereilor și a preoților; Bucura-te, povățuitoarea călugărilor și mântuirea a tot neamul creștinesc; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 9
Toată osârdia având-o adunarea pustnicilor Mănăstirii Ivirul pentru zugrăvirea Preacinstitului chip al milostivei Portărițe, săvârșind cântări de rugăciune și cu apă de la minunata Icoana spălând scândura pe care voia să zugrăvească cinstitul ei chip, au sfințit pe cuviosul Iamvlih, care nevoindu-se cu toată obștea părinților, în post și rugăciuni, au zugrăvit închipuirea Icoanei Maicii lui Dumnezeu, pentru care noi pururi strigam: Aliluia!
Icosul 9
Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem, Născătoare de Dumnezeu, a fi ca niște pești fără de glas, că nu se pricep după vrednicie să laude toate minunile tale care le-ai arătat, neamului omenesc, de la Sfânta Icoana ta. Caci încă pe cale fiind spre țara rusească, s-au făcut minuni, poruncind binecredinciosului Emanoil să dea prețul răscumpărării celor necredincioși care împiedicau mergerea Sfintei Icoane și îndoit după aceea întorcându-i lui. Iar noi pentru aceasta cu credința strigăm așa: Bucura-te, izvorul minunilor cel nedeșertat; Bucura-te, că totdeauna ești mijlocitoare către Dumnezeu; Bucura-te, scăparea celor din nevoi; Bucura-te, mângâierea celor scârbiți; Bucura-te, vindecarea bolnavilor; Bucura-te, Maica milostivă a celor sărmani; Bucura-te, întoarcerea la calea adevărului a celor robiți; Bucura-te, chemarea păcătoșilor la pocăință; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 10
Vrând să mântuiești mulți oameni din nevoi și din tot felul de scârbe, izvor de mila neîmpuținată izvorăști, dumnezeiască Maica, de la Icoana ta, neamului nostru. Ca iată ești grabnic ajutătoare în lăcașul Ivirului celui nou, înmulțind darurile tale și în alte orașe și mănăstiri și sate, celor ce te cinstesc pe tine toate cererile le împlinești, pentru aceea slăvim pe Dumnezeu, care ne-a dat noua un așa dar, și strigam: Aliluia!
Icosul 10
Zid ești, Născătoare de Dumnezeu, cinului călugăresc și tuturor celor ce aleargă la tine, ca Făcătorul cerului și al pământului sălășluindu-se în Feciorescul tău pântece, a învățat pe toți râvnitorii de curăție și de întreaga înțelepciune să strige către tine: Bucura-te, vas ales al curăției; Bucura-te, cununa fecioriei; Bucura-te, cămara nunții celei fără de de sămânță; Bucura-te, Mireasa nenuntită; Bucura-te, Ceea ce ai născut pe semănătorul curăției; Bucura-te, Ceea ce ai împreunat Domnului pe cei credincioși; Bucura-te, grabnica ajutătoare în viforul ispitelor; Bucura-te, Ceea ce izgonești asupririle vrășmașilor; Bucura-te, Cea ce risipești întunecarea patimilor celor de suflet pierzătoare; Bucura-te, Ceea ce curățești gândurile; Bucura-te, Ceea ce ne înveți a urî dulcețile cele pământești; Bucura-te, Ceea ce îndreptezi mințile și inimile către cele de sus; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 11
Se biruiește toată cântarea care vrea să tindă către mulțimea milelor tale celor multe, că de-ți vom aduce cântări la număr tocmai ca nisipul marii, Stăpână noastră de Dumnezeu Născătoare, nimic nu plinim cum se cade, pentru aceasta cântam ție: Aliluia!
Icosul 11
Făclie primitoare de lumină arătata celor ce sunt în mulțimea necazurilor, vedem pe Preasfânta icoana a Maicii lui Dumnezeu ca primind focul cel nematerialnic al darului, luminează pe toți cu razele minunilor, învățându-i a cânta așa celei prea binecuvântate: Bucura-te, ca ești grabnică ajutătoare; Bucura-te, Ceea ce ne aperi pe noi de foc, de sabie și de năvălirea altor neamuri; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești pe noi de foamete și de moarte năprasnică; Bucura-te, Ceea ce ne păzești pe noi de toate relele cele aducătoare de moarte; Bucura-te, ajutătoarea pe cale, pe uscat și pe ape, a celor necăjiți; Bucura-te, vindecarea durerilor celor sufletești și trupești; Bucura-te, milostiva mângâietoare a celor scârbiți și împovărați; Bucura-te, Ceea ce pe cei deznădăjduiți îi întorci din groapa pierzării; Bucura-te, Ceea ce nici pe mine nu mă lași fără ajutorul și apărarea ta; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 12
Vrând să dea har datoriilor celor omenești, dătătorul de bine venit-a singur la cei ce se depărtaseră de harul Lui, și rupând zapisul a dăruit nouă puternică mijlocire pe cea de dumnezeu cu dar dăruită, pe Maica lui Dumnezeu, ca prin rugăciunile ei să strigam pururi: Aliluia!
Icosul 12
Cântând minunile tale cele arătate în viața aceasta, te lăudam pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe un izvor nesfârșit al milei. Deci, cazând către tine înaintea Icoanei tale celei făcătoare de minuni, cu smerenie te rugăm, fii nouă acoperământ în ziua sfârșitului nostru, când vom sta la înfricoșatul scaun de judecata al Fiului tău, ca să cântam ție: Bucura-te, ceea ce întru slavă stai lângă scaunul Fiului tău și acolo îți aduci aminte de noi; Bucura-te, Cea ce dimpreună cu Fiul tău și Dumnezeu împărătești în veci și pentru noi mijlocești; Bucura-te, ca celor ce nădăjduiesc la tine le dăruiești sfârșit vieții fără durere și pașnic; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești de rănile cele amare; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești de duhurile cele din văzduh; Bucura-te, ștergerea păcatelor prin pocăință; Bucura-te, după Domnul, nădejdea noastră a vieții celei fericite; Bucura-te, că celor ce nădăjduiesc spre tine le rânduiești starea de-a dreapta a Fiului tău; Bucura-te, că fericitul glas care ne făgăduiește moștenirea împărăției cerurilor, a-l auzi ne învrednicește; Bucura-te, nădejdea cea tare a veșniciei mântuirii a tuturor creștinilor; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 13
O, Maica prea lăudata, Preasfânta Doamnă, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, caută spre noi, cei ce cu smerenie și cu lacrimi aducem aceste puține rugăciuni înaintea Preacuratei Icoanei tale, și toată așteptarea și nădejdea spre tine o punem. Izbăvește-ne pe noi din toate nevoile și ispitele din viața aceasta, și ne scoate din munca ce va să fie, ca prin tine să fim mântuiți și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se rostește de trei ori.
După aceasta se citesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.
Icosul 1
Îngerul cel mai întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când a căzut ei sorții slujirii apostolești în pământul Iviriei: „De Ierusalim nu te îndepărta și nu te desparți, iar sorțul ce ți-a căzut ție, se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru tine, pentru aceea zicem: Bucură-te, prin care lumii se va aduce mântuirea; Bucură-te, prin care înșelăciunea idolească se va surpa; Bucură-te, prin care puterea stăpânitorului întunericului se va rușina; Bucură-te, prin care împărăția lui Hristos se va întări; Bucură-te, chemarea la lumina Evanghelie a celor căzuți în întunericul slujirii idolești; Bucură-te, slobozirea fiilor lui Dumnezeu, din robia diavolului; Bucură-te, slujitoare a Fiului tău și Dumnezeu; Bucură-te, Ceea ce cu ascultarea ta, neascultarea Evei ai vindecat; Bucură-te, înălțimea faptelor bune; Bucură-te, adâncimea smeritei cugetări; Bucură-te, prin care credincioșii cunosc pe Făcătorul; Bucură-te, prin care credincioșii se fac fii Tatălui; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apără pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Rugăciuni la Icoana Maicii Domnului ”Portărița” din Muntele Athos
Rugăciunea întâia la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Rugăciunea a doua la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
O, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa cerului și a pământului: asculta nevoile sufletelor noastre și privește cu mila spre noi cei care ne închinam înaintea sfintei tale icoane. Caci, iată, înghițiți de păcatele noastre și zdrobiți de furtuna ispitelor, privind la chipul tău îți aducem smeritele noastre rugăciuni, ca uneia ce cunoaște suspinele inimilor noastre. Pentru că nu avem altă ajutoare, mijlocitoare și nici alta mângâiere afara de tine, mântuiește-ne tu ceea ce ești mama a tuturor celor necăjiți și împovărați.
Ajuta-ne, noua, celor slabi; alina durerea noastră, povățuiește pe cei rătăciți de la calea cea dreaptă, vindeca-i și mântuiește-i pe cei fără de nădejde, da-ne să petrecem timpul rămas din viața noastră în pace și liniște; dăruiește-ne un sfârșit creștinesc și la înfricoșătoarea judecata a Fiului Tău să ne fii milostivă mijlocitoare, ca împreuna cu toți cei plăcuți lui Dumnezeu, să ne învrednicim a cânta, a lăuda și a te slăvi pe Tine ceea ce ești mare sprijinitoare a neamului creștinesc. Amin.
Rugăciunea a treia la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
O, Preasfânta Doamna, împărăteasa cerului și a pământului, Preasfânta Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, cazând acum înaintea sfintei tale icoane, cu căința în inima, înălțăm nevrednica noastră rugăciune; pentru ca deși suntem robi netrebnici, vrednici de pedeapsa, nădăjduim să aflam mila prin atotputernica ta mijlocire înaintea Judecătorului. Noi credem, o Doamna, că Fiul tău, care nu dorește moartea păcătoșilor, va asculta mijlocitoarea ta rugăminte, încredințați fiind de minunatul semn al sfintei tale icoane izvorâtoare de mir prin care ai revărsat cu îmbelșugare nenumărate vindecări asupra celor ce cu credință și cu dragoste au căutat ajutorul tău. De aceea, lăcrimând strigăm ție: milostivește-te față de slăbănogirea noastră sufletească, iartă-ne necredința, risipește aroganța mândriei noastre, înmoaie inimile noastre împietrite, ascultă suspinul celor deznădăjduiți și întărește-ne să rămânem în curăție așteptând viitoarea răsplată. Binevoiește, o Doamnă, ca Sfânta Biserica să rămână neclintită în adevăr și să sporească în dragoste. Ocrotește-ne de uneltirile demonilor, de credințele deșarte ale ereticilor și unește toți creștinii risipiți, ca toți cei ce te cinstesc în dreapta credință pe pământ, să se învrednicească în ceruri să slăvească neîncetat Preacinstitul nume al Preasfintei Treimi și milostivul tău ajutor față de noi, în vecii vecilor. Amin.
Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Conform tradiției, Maica Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul și mila lui Dumnezeu față de călugări, atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Muntele Athos va fi un semn al sfârșitului lumii.
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, mult-milostive, mulțumescu-Ți că prin mărturisirea mea cea către duhovnicescul meu părinte, m-ai învrednicit pe mine păcătosul să iau de la Tine iertarea păcatelor, ca David. Juratu-m-am și am pus ca să petrec cealaltă vreme în pace și întru pocăință și să dobândesc întru această viață darul Tău, iar în cealaltă fericirea de veci. Pentru rugăciunile binecuvântatei Maicii Tale și ale tuturor sfinților Tăi. Amin
Icoana Maicii Domnului ”PANTANASSA” (ATOTÎMPĂRĂTEASA), Făcătoare de minuni și vindecătoare de cancer, de la Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos
Icoana Maicii Domnului ”PANTANASSA”
Icoana făcătoare de minuni din secolul al XVII-lea se află pe coloana dinspre Est a proaducerii, din stânga, a bisericii din Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos.
După povestirile stareților mănăstirii, prima dată s-a revelat icoana ca având dar deosebit, atunci când un tânăr, intrând în biserică, s-a dus să se închine la icoana Maicii Domnului. Deodată, fața Maicii a strălucit neobișnuit de tare și o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Când și-a revenit în fire, cu lacrimi, el s-a mărturisit părinților că a trăit departe de Dumnezeu, ocupându-se cu magia. Minunea săvârșită de Maica Domnului l-a hotărât pe tânăr să-și schimbe felul de viață. S-a întors la Dumnezeu și a devenit un credincios evlavios. Această icoană mai are și un dar special de la Dumnezeu, de a vindeca bolile de cancer, după rugăciunile aduse Maicii Domnului – Pantanassa.
”Din data de 8 aprilie 2014, o copie a Icoanei Pantanassa (pictată și adusă din Sfântul Munte Athos), se găsește și la Biserica Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan (Biserica ”Cuibul cu barză”)”
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi! (de 3 ori)
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duhşi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele și Icoasele
Condacul 1
În fața icoanei tale celei nou descoperite stând noi, credincioșii, îți cântăm ție cu umilință, Împărăteasa tuturor. Trimite vindecare robilor tăi celor bolnavi, care se roagă ție cu umilință, ca plini de bucurie să-ți cânte ție: Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Icosul 1
Îngerul cel înainte stătător, din cer venind, a zis Împărătesei Fecioarei Maria: Bucură-te! Și vzându-Te pe Tine întrupat, Doamne, cu glas dumnezeiesc a strigat către dânsa, zicând:
Bucură-te, începutul mântuirii tuturor,
Bucură-te, împlinirea planului Ziditorului,
Bucură-te, că dintru tine Dumnezeu S-a întrupat,
Bucură-te, că Cel Nevăzut întru tine S-a zămislit,
Bucură-te, că mila păcii întru sine ai primit,
Bucură-te, că îmbrăcăminte Cuvântului I-ai împletit,
Bucură-te, slava cerului, de minte necuprinsă,
Bucură-te, mană cerească, ce întărești inima în credință,
Bucură-te, stea, care aduci a harului strălucire,
Bucură-te, izvorul apei celei vii și nemuritoare,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, între femei binecuvântată,
Bucură-te, că ai născut pe Domnul, Fecioară Preacurată,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 2-lea
Cuvântul Cel fără de-nceput, prin tine a venit Prunc tânăr, făcându-te vindecătoare celor ce cinstesc nespusă Nașterea Sa, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Taina cea neînțeleasă, căutând Fecioara să oînțeleagă, a zis către Înger: ”Cum, Fecioară curată fiind, voi fi Maica Celui Preaînalt?” Iar Arhanghelul Gavriil, cu frică, i-a răspuns, cântându-i:
Bucură-te, aleasa sfatului celui de Sus,
Bucură-te, că pe cei ce se roagă ție, degrabă îi asculți,
Bucură-te, a mirului lui Hristos, cinstită încăpere,
Bucură-te, a robilor tăi bolnavi, nădejde și putere,
Bucură-te, a cancerului minunată nimicitoare,
Bucură-te, că și de alte boli ești grabnic vindecătoare,
Bucură-te, a întregii lumi ajutor și mijlocire,
Bucură-te, că din scârbe, doar tu ne ești izbăvire,
Bucură-te, că plânsului și lacrimilor ești alinătoare,
Bucură-te, că ușilor mântuirii ești tuturor deschizătoare,
Bucură-te, toiagul mirenilor și al cinului călugăresc,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de sus te-a umbrit pe tine, Fecioară, zămislind mai presus de fire și te-ai arătat ca țarină bogată, tuturor celor ce doresc să secere mântuire, cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Minunat s-a proslăvit icoana ta, numită Pantanassa, căci s-a arătat chipul tău, Născătoare de Dumnezeu, purtător de vindecări, iar celor ce se roagă ție cu credință în fața ei, le dai vindecare, ca să-ți cânte așa:
Bucură-te Maica Soarelui ce nu apune,
Bucură-te, biruința celor ce rabdă și rele și bune,
Bucură-te, celor în suferințe și boli vindecare,
Bucură-te, orfanilor și văduvelor, zid de apărare,
Bucură-te, că ușile raiului ni le descui și ni le arăți,
Bucură-te, apărătoarea celor trudiți și împovărați,
Bucură-te, spre mântuire celor credincioși mijlocitoare,
Bucură-te, pentru neamul omenesc aleasă rugătoare,
Bucură-te, scară ce duci la ceruri pe toți și pe toate,
Bucură-te, apă vie, ce ne speli de păcate de moarte,
Bucură-te, mielușeaua ce inimile bune le păstrezi,
Bucură-te, acoperământ, ce pe fiii Bisericii îi luminezi,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 4-lea
Ca să dăruiască tuturor viață, Stăpânul lumii S-a sălășluit în pântecele tău, mai presus de fire, arătându-te Maica celor credincioși, pe care i-a îndemnat să cânte în pace: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Minuni multe s-au făcut de către tine, o, cetate a Domnului, care de la Sfântă Icoana ta curg ca niște izvoare de tămăduire trupească și sufletească, spre mângâierea tuturor. De aceea, cu mulțumire cântăm ție:
Bucură-te, alifie ce alini durerile,
Bucură-te, răcoare ce potolești arsurile,
Bucură-te, că rana cancerului o stingi ca pe o flacără,
Bucură-te, că pe cei părăsiți de doctori îi ridiici din paturi,
Bucură-te, că Precuratul tău chip, doar unora îl descoperi,
Bucură-te, că din lanțul păcatului pe mulți îi dezlegi,
Bucură-te, că prin tine ne izbăvim de moarte,
Bucură-te, că prin tine se mântuiește a drepților ceată,
Bucură-te, înălțime necunoscută de cugetul omenesc,
Bucură-te, adâncime aflată de Cuvântul Dumnezeiesc,
Bucură-te, profeție a celor de mai înainte patriarhi,
Bucură-te, că ai învățat pe toți Sfinții Ierarhi,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 5-lea
Preacurată Fecioară, noi cei care te știm Biserică a Domnului, la tine cădem rugându-te să ne faci temple ale Dumnezeirii pe cei care-I cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând cetele îngerești în brațele tale pe Cel Ce a făcut cu mâinile Sale pe oameni și cunoscându-te a fi Stăpână, deși te-ai numit ”roaba Domnului”, s-au grăbit să-ți slujească ție, celei binecuvântate și să-ți cânte acestea:
Bucură-te, că mai presus de puterile cerești ai fost înălțată,
Bucură-te, că lumea ai umplut cu vindecări minunate,
Bucură-te, că cerurile îți înalță slavă și mărire,
Bucură-te, că de pe pământ primești mulțumire,
Bucură-te, că ai nimicit sămânța stricăciunii,
Bucură-te, că ai surpat năvălirea demonilor și jugul minciunii,
Bucură-te, că valea plângerii ai umplut-o de bucurii,
Bucură-te, că prefaci scârbele în cerești veselii,
Bucură-te, a lui Dumnezeu miresmă plăcută,
Bucură-te, a păcătoșilor îndreptați veselie recunoscută,
Bucură-te, arma dreptății împotriva ispitelor mari,
Bucură-te, scut și îngrădire de dușmani și tâlhari,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 6-lea
Cuvântătorii de Dumnezeu ucenicii Mântuitorului s-au strâns minunat în jurul tău, Maică Fecioară, când te-ai mutat la cele veșnice și cu o gură și cu o inimă au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Minunat har a strălucit de la icoana ta Pantanassa, când tânărul acela întunecat de amăgirile satanei, a căzut înaintea ei, stând neclintit și în chip minunat a fost dezlegat de legăturile întunericului, apoi, cu frică și cu dragoste, ți-a cântat așa:
Bucurăt-te, îndreptătoarea vieții nelegiuite,
Bucură-te, mângâierea sufletelor celor chinuite,
Bucură-te, izgonirea cetelor celor demonicești,
Bucură-te, că ceața păcatului din suflet o nimicești,
Bucură-te, că ispitele vicleanului tu le îndepărtezi,
Bucură-te, învingătoarea farmecelor vrăjitorești,
Bucură-te, făclie de lumină, ce luminezi pe cei întunecați,
Bucură-te, nor ce acoperi de rele pe cei nevinovați,
Bucură-te, culme ce cu mană cerească ne îndestulezi,
Bucură-te, oază sfântă, care spre smerenie ne îndreptezi,
Bucură-te, temelia Împărăției cerești,
Bucură-te, strălucirea luminii Dumnezeiești,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 7-lea
Vrând să Te dai pe Sine hrană credincioșilor, ai binevoit a Te naște din Sfânta Fecioară. Iar primind Preacuratul Tău Trup și Sânge, să Te cunoască pe Tine, Dumnezeu Cel adevărat. De aceea, minunându-ne de nespusa Ta înțelepciune, cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nouă și slăvită minune ne-a arătat Făcătorul, când a săvârșit Cina cea de Taină, împreună cu ucenicii Săi. Iar noi, rugând pe Împărăteasa tuturor să ne învrednicească de tainele cele Dumnezeiești, îi cântăm acestea:
Bucură-te, dătătoarea Pâinii celei cerești,
Bucură-te, Născătoarea Vieții Celei de veci,
Bucurî-te, Bucură-te, potir, ce cu Hristos ne împărtășești,
Bucură-te, că sufletul și trupul cu Dumnezeu ni-l unești,
Bucură-te, linguriță de aur, plină de Dumnezeiască mană,
Bucură-te, sfânt Chivot – locaș al Sfintelor Taine,
Bucură-te, Îndemnătoare spre Sfânta Euharistie,
Bucură-te, Stăpână, ce ne hrănești cu Pâinea Cea vie,
Bucură-te, că pe cei ce cu vrednicie se împărtășesc, îi mântuiști,
Bucură-te, că pe trăitorii Sfintei Liturghii, de iad îi izbăvești,
Bucură-te, că celor muritori le ești izvor de nemurire,
Bucură-te, că fiilor tăi le ești pașnică îngrădire,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 8-lea
Naștere străină văzând, să părăsim toată grija cea lumească, sus având inimile, căci pentru aceasta a venit Cel de Sus, ca să ne mântuiască pe noi, cei ce cântăm; Aliluia!
Icosul al 8-lea
N-a lipsit din sânurile Păritești Cuvântul Cel necuprins, când pe pământ Trup S-a făcut. Marele Dumnezeu a făcut mărire Fecioarei Maria și a căutat la smerenia roabei Sale, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea Dumnezeului Celui neîncăput,
Bucură-te, că pe Făcătorul lumii minunat L-ai născut,
Bucură-te, că s-a zdrobit a morții stăpânire,
Bucură-te, a lui Adam tămăduire,
Bucură-te, alifie, ce tămăduiești rănile sufletești,
Bucură-te, untdelemn sfințit, care vindeci suferințele trupești,
Bucură-te, alinarea durerilor femeilor la naștere,
Bucură-te, celor în agonie și-n chinuri ușurare,
Bucură-te, că puterile iadului le-ai zdrobit,
Bucură-te, că boldul morții, doar tu l-ai nimicit,
Bucură-te, nădejdea învierii tuturor,
Bucură-te, mântuirea dreptcredincioșilor,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească și omenească s-a minunat de taina întrupării Tale, Hristoase și, slăvind negrăită milostivirea Ta, cu frică și cutremur, plini de bucurie, îți cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Fiind cuprinși de multe neputințe, o, Împărăteasa tuturor, la tine alergăm și de la sfintele tale icoane primim vindecare. Pentru aceea, cu credință și umilință îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe cei sănătoși pururea îi păzești,
Bucură-te, că celor bolnavi sănătate le dăruiești,
Bucură-te, ceea ce copiilor bolnavi le ești vindecătoare,
Bucură-te, că celor suferinzi le ești mamă ocrotitoare,
Bucură-te, vindecarea celor de pe patul suferinței,
Bucură-te, liniștea celor înspăimântați de frica morții,
Bucură-te, că iei aminte la plânsul și vaietele lumii,
Bucură-te, că privești cu milă la ale noastre suspine,
Bucură-te, că în bolile noastre ne dai bucurie cerească,
Bucură-te, că celor tulburați le dai pace sufletească.
Bucură-te, că celor ce plâng le gătești bucurie,
Bucură-te, că pe cei blânzi îi ocrotești pe vecie,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 10-lea
Ziditorul tuturor, vrând să mântuiască firea omenească, cea stricată de păcat, S-a pogorât întru tine, ca roua pe lână și ca focul în rug, păstrându-te nearsă. Și Dumnezeu fiind, S-a făcut om, iar noi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid ești fecioarelor, Preacurată Fecioară și tuturor celor ce petrec în curăție. Întru tine S-a sălășluit Dumnezeu, curățind făpturile Sale cele cuvântătoare și le-a izbăvit de toată întinăciunea. Pentru aceasta îți cântăm ție:
Bucură-te, convorbire cu cei ce se nevoiesc în post și în tăcere,
Bucură-te, cununa celor ce petrec întru feciorie și viață curată,
Bucură-te, începutul și sfârșitul desăvârșirii sufletești,
Bucură-te, că Dumnezeiasca descoperire o păzești,
Bucură-te, păstrătoarea luminii din Sfânta Treime,
Bucură-te, mântuirea întregii lumi creștine,
Bucură-te, înălțime necuprinsă de trufașele minți,
Bucură-te, adăpostirea celor asupriți și smeriți,
Bucură-te, Preacurată, decât cerurile mai înaltă,
Bucură-te, decât Heruvimii și Serafimii mai cinstită,
Bucură-te, Fecioară, că ai primit de la Înger bunavestire,
Bucură-te, că pe Hristos Cel înviat, L-ai atins cu mâinile tale,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 11-lea
Cântare de mulțumire ne grăbim a aduce Mântuitorului, Stăpână, noi nevrednicii robii tăi. Dar cine poate cânta cu vrednicie lui Dumnezeu pentru nenumăratele Sale binefaceri? De aceea Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Lumină ne-a strălucit celor din întuneric, cercetându-ne Domnul Dumnezeu – Răsăritul Cel de Sus, Cel ce te-a arătat pe tine Fecioară, sfeșnic purtător de lumină. Iar noi, fiii Bisericii Sale celei Sfinte, îți aducem ție laude ca acestea:
Bucură-te raza Soarelui Celui înțelegător,
Bucură-te, locașul focului celui îndumnezeitor,
Bucură-te, Lumină, care strălucești celor din întuneric,
Bucură-te, Fecioară, că ceata demonilor ai izgonit-o,
Bucură-te, celor slabi la minte luminătoare,
Bucură-te, că inimilor păcătoase le ești îndreptătoare,
Bucură-te, mână tare, care ne scapi din marea deșertăciunii,
Bucură-te, stea ce ne arăți calea mântuirii,
Bucură-te, fulger ce îngrozești pe cei păcătoși,
Bucură-te, tunet care pe cei răi îi înfricoșezi,
Bucură-te, Luminătoarea conștiinței adormite,
Bucură-te, la înfricoșata judecată, caldă mijlocitoare,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 12-lea
Vrând să dea har Dătătorul Vechiului Testament, ne-a dăruit pe cel Nou. Iar noi, primind acest har, nu prin faptele legii, ci prin credință am căpătat mântuire. Pentru aceasta îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Precum oarecând poporul ales întâmpina cu chimvale cortul mărturiei, și noi, poporul cel nou ales, cântând nașterea ta, te lăudăm ca pe un adevărat cort al lui Dumnezeu și strigăm așa:
Bucură-te, a celor din ceruri neîncetată cântare,
Bucură-te, celor suferinzi grabnică vindecare,
Bucură-te, că numai lui Dumnezeu cu drag I-ai slujit,
Bucură-te, că pe cei bolnavi i-ai tămăduit,
Bucură-te, Tron al Celui Ce ține lumea,
Bucură-te, lecuitoarea bolilor ce nu le cunosc medicina,
Bucură-te, nădejde tare a celor ce suferă în tăcere,
Bucură-te, că prin minuni le aduci mângâiere,
Bucură-te, de Dumnezeu aleasă, vas al milostivirii,
Bucură-te, a înțelepciunii casă și inimă plină de iubire,
Bucură-te, că mila ta tuturor vindecări împarte,
Bucură-te, întăritoarea celor ce sunt pe patul de moarte,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 13-lea
O, Împărăteasa tuturor și Maică, ceea ce ai născut pe Cel mai sfânt decât toți sfinții, primește rugăciunile noastre și ne vindecă de toate rănile și bolile aducătoare de moarte și ne izbăvește pe noi cei ce cântăm: Aliluia! (Acest condac se citește de trei ori)
Apoi Icosul 1: ”Îngerul cel înaintestătător…” și
Conacul 1: ”În fața icoanei Tale…”
Rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu
O, Preabună și multmilostivă Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa tuturor! Nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu! Dar ca Maica cea multîndurătoare a Mântuitorului nostru Cel milostiv, zi un cuvânt ca să se vindece sufletul meu și să se întărească neputinciosul meu trup! Vezi boala mea și chinul meu; alinează-mi durerile și-mi trimite vindecare. Numai tu poți face aceasta prin iubirea ta de Maică și nici un cuvânt la tine nu este peste putință; tu ai stăpânire nebiruită, o, Împărăteasa noastră a tuturor! Roagă pentru mine pe Fiul tău, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca vindecat fiind, să proslăvesc măritul tău nume, acum și în vecii nesfârșiți. Amin!
Altă Rugăciune
O, Preacurată Maică a Domnului! Ascultă suspinele noastre îndurerate în fața icoanei tale făcătoare de minuni de la Muntele Athos, Pantanassa. Caută la fiii tăi cei ce îndură suferințe fără leac și cad înaintea icoanei tale. Precum pasărea își acoperă cu aripile puii săi, așa și tu acoperă-ne cu multvindecătorul tău omofor. Acolo unde suferințele noastre întrec puterile noastre, vino și ne dă răbdare și alinare. Acolo unde disperarea se furișează în suflete, luminează-ne cu Dumnezeiască lumină. Pe cei slabi la suflet îi mângâie, pe neputincioși îi întărește, încălzește inimile împietrite și le înmoaie cu lumina ta. Vindecă pe robii tăi cei bolnavi, Atotmilostivă Împărăteasă. Binecuvântează mintea și mâinile celor ce îngrijesc pe bolnavi, ca să servească drept unelte în mâna Atotputernicului Doctor, Hristos Mântuitorul nostru. Ca și cum ai fi aici cu noi, ne rugăm ție în fața icoanei tale, Stăpână! Tinde-ți mâinile tale pline de doctorie și vindecare. Bucuria celor scârbiți, mângâierea celor întristați, vindecarea celor bolnavi, vindecă-ne, ca primind de la tine grabnică tămăduire, să preaslăvim Treimea cea de o ființă și nedespărțită: pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!
Troparul
Prin chipul tău aducător de bucurie, Pantanassa, Preacurată, vezi dorința fierbinte a celor ce așteaptă ajutorul tău, mântuiește-i, Stăpână, pe cei ce aleargă la tine, scapă-i de boli, de năpaste și de orice rea întâmplare, că pe tine te cheamă în ajutor pururea.
ParaclisulIcoanei Făcătoarei de minuni a PreasfinteiNăscătoare de Dumnezeu, care se numește Pantanassa (Atotîmpărăteasa)
După obișnuitul început se zice:
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori)
Tropar – Glasul al 4-lea, …”
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu-i întoarce neajutoraţi pe robii tăi, că pe tine singură nădejde te-am câştigat
Troparul icoanei Pantanassa – Glasul al 4-lea
Icoană izvorâtoare de har, a Împărătesei a toate, pe cei ce fierbinte, cu dor, caută harul tău, izbăveşte-i Stăpână; slobozeşte din necazuri pe cei ce-aleargă la tine, păzeşte şi a ta turmă de primejdiile toate, pe cei ce cheamă mereu ajutorul tău.
Și acum și pururea…
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm:
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprinşi, către tine Maică, cu nădejde ne îndreptăm; izbăveşte-ne degrabă din necazuri cu mijlocirea ta sfântă. Pantanassa.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De patimi şi de diavoli înconjuraţi, Maică Preacurată, către tine noi alergăm; mijloceşte pentru turma ta cea mică şi izbăveşte-o degrabă, Atotîmpărăteasă.
Slavă…
Ceea ce-ai născut cu adevărat pe Mântuitorul Hristos, Marele Împărat, dăruieşte-le degrabă vindecare celor ce-aleargă la tine, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Pe toţi cei bolnavi să-i învredniceşti de tămăduire, Născătoare de Dumnezeu, şi de sufletească alinare, prin mijlocirea ta, Maică Pantanassa.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Apărătoare să te arăţi şi izbăvitoare celor credincioşi din multele primejdii, ce pururi grozav ne copleşesc, căci ai putere de sus şi grijă neadormită, ca ceea ce ai născut pe Cerescul Împărat.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Rugăciunea să o primeşti a robilor tăi smeriţi, care în necazuri şi-n boală cumplit se chinuiesc; ci mijloceşte acum către Fiul tău, Fecioară, să ne mântuiască prin tine, Atotîmpărăteasa.
Slavă…
Pe Cuvântul cel milostiv, Preacurată, tu ai născut, izvor de milă bogată spre noi te-ai arătat; deci miluieşte acum pe cei ce sunt în ispite şi îi izbăveşte degrabă, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Dumnezeiască comoară a Duhului celui Sfânt te cunoaştem pe tine, Curată Născătoare de Dumnezeu, şi te rugăm ne-ncetat să mijloceşti cu grăbire, ca de sminteli să ne fereşti, Maică Pantanassa.
Următoarele stihuri se zic după cântările a 3-a și a 6-a:
Mântuiește-i din primejdii pe robii tăi, Pururea Fecioară, că toți după Dumnezeu, la tine alergăm, ca la un zid folositor și fără de stricare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, către necazul cel cumplit și răutatea trupului şi vindecă durerea sufletului meu.
Sedealna – Glasul al 2-lea:
Ne-acoperi mereu cu mila ta, Pantanassa, şi ne mântuieşti din boli şi din primejdii, strigând ţie mereu, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: izvoarele vindecării deschide-le, ca singura grabnic tămăduitoare,
Cântarea a 4-a
Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Preacurată, să ne auzi pe noi, cei ce chemăm milostivirea ta, căci pe Cel Milostiv tu ai născut, pe Mântuitorul nostru pururea.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Pornirea celor ce ne urăsc şi viclenia lor o preface acum şi dăruieşte-ne, Fecioară, pace, ca una ce mântuieşti, Atotîmpărăteasa.
.Slavă…
Tămăduieşte degrabă pe noi, nevrednicii robii tăi; din toată slăbiciunea să izbăveşti pe cei ce te cinstesc acum, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Nădejde şi sprijin eşti şi al mântuirii nestricăcios liman; de toată boala să tămăduieşti pe cei care te laudă, Pantanassa.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Viforul grozav al ispitelor m-a-mpresurat şi mă tem, Fecioară Maică, cumplit, ci mântuire dăruieşte-mi tu, mântuitoarea mea.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Izbăveşte-acum din primejdie pe robii tăi, cea care pe Mântuitorul ai născut şi mântuire dă celor care îţi cer, Atotîmpărăteasa.
Slavă…
Focul patimii să îl stingi, Pantanassa, cu răcoarea mijlocirilor tale, cea care născut-ai pe Hristos, lumina tuturor.
Şi acum…
Vindecă acum de cumplite boli pe credincioşi și sănătate dăruiește-le lor, şi cercetează-i cu rugăciunea ta, Pantanassa.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De moarte şi de primejdii scapă-ne pe cei ce alergăm cu credinţă la tine şi a vrăjmaşilor ură o pierde din turma ta cea curată, Pantanassa, rugându-te neîncetat, ca ceea ce ai născut pe Ziditor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Ocrotitoare grabnică te ştiu acum şi pururea liman de mântuire; de al ispitelor vifor ne scapă și dezlegare greșalalor dă-ne-acum, Maica lui Dumnezeu, scăparea celor deznădăjduiţi.
Slavă…
Zăcând acum în dureri şi chinuri mari, nu aflu în trupul meu tămăduire, ci tu, Fecioară, ce pe Cuvântul născut-ai, ridică-mă din răutatea durerilor, tămăduieşte-mă acum şi-mi dăruieşte sănătate, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
De rele pe cei care te cântă slobozești, căci singură ești pricină de mântuire; deci cu dorire cădem, Maică, la tine şi dezlegare ispitelor dobândim; ne izbăveşte, dar, acum de primejdii şi chinuri, Atotîmpărăteasa.
Stihurile: Mântuieşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca la un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Condac – Glasul al 4-lea:
A credincioşilor singură pricină de mântuire şi mijlocitoare neadormită către Dumnezeu, nu trece cu vederea glasurile celor bolnavi care te cheamă, ci ne izbăveşte ca o milostivă din necazurile noastre, pe cei care cu credinţă te rugăm: grăbește tămăduirea şi mântuiește din primejdii, cea care pururi ocrotești, Preacurată, pe cei care te laudă.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău și va dori Împăratul frumusețea ta.
Prochimen: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.
Evanghelia: Din Sfânta Evanghelie de la Luca, citire: (10: 38-42, 11:27-28)
”În vremea aceea, a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc”.
Slavă Ţie…
Părinte, Cuvinte, Duhule, Treime în Unime, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale șterge fărădelegile mele.
Stihira – Glasul al 6-lea:
Dă-ne nouă robilor tăi, prin purtarea-ți de grijă, milele tale-n dar şi de moarte scapă-ne cu mijlocirea ta; căci nouă ni L-ai născut pe Hristos, Dumnezeu şi de moarte izbăvitu-ne-ai; de aceea te rugăm: vindecă pe robii tăi bolnavi şi lasă-le păcatele, cu a ta îndrăzneală
de Maică; scapă de primejdii şi mântuieşte pe cei ce strigă-ntr-adevăr: Bucură-te mângâierea celor necăjiti, căci cu tine este Dumnezeu.
Cîntarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Mai puternic ca soarele strălucești, Fecioară, acum prin icoana ta; ne mântuieşti din chinuri prin purtarea de grijă, Maică a Mântuitorului, de aceea, Curată, te binecuvântăm.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Născătoare de Dumnezeu, cei ce te cinstesc pe tine, pururi se mântuiesc și izbăvești din chinuri și toată slăbiciunea, pe cei ce cu credinţă grăiesc acum: Dumnezeul Părinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Slavă…
Icoanei tale sfinte ne închinăm cu toţii, Maică Pantanassa, şi pace sufletească celor ce ți se închină și de robii tăi pururi te îngrijești, că pe Hristos, Împăratul, nouă ni L-ai născut.
Cântarea a 8-a
Atotîmpărăteasă și a Ta Maică Te roagă: n-o trece acum, Hristoase, cu vedereaca să te cântăm, Împărate-ntotdeauna.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Tămăduire celor bolnavi dăruiește, care te cheamă cu credință, Fecioară, și-L binecuvântează pe Cel născut din tine.
Slavă…
A ta icoană mir de minuni izvorăște, că Cel pe care L-ai născut, Fecioară Maică, este Mirul lumii, dumnezeiescul Mire.
Și acum…
Maică Fecioară, de al ispitelor vifor și de-a vrăjmașilor ură ne scap și îi mântuiește pe cei care te cântă.
Irmos: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-i și preaînălțându-L întru toţi vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați înru toți vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
A mântuirii noastre pricină, Fecioară, al creștinescului neam, te numim acum, căci tu născut-ai, Curată, pe-al nostru Mântuitor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Nu trece cu vederea lacrimile mele, căci tu, Fecioară, prin naștere ai zdrobit boldul năpraznic al morții, ca fiind plină de dar.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Tu, vas al bucuriei, ca ceea ce născut-ai Bucuria cea sfântă, desăvârșit, alungă prin rugăciune tristețea tuturor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Pe cei ce aleargă cu dragoste la tine îi mântuiești, Fecioară, și îi acoperă, căci pe Hristos tu născut-ai, Mântuirea tuturor.
Slavă…
Lumina feţei tale să mă izbăvească de întunericul cumplit al păcatelor, căci tu născut-ai, Fecioară, Lumina tuturor.
De boli şi de durere, de toată slăbiciunea și de cumplitele chinuri îi scapă acum pe cei ce aleargă, Fecioară, la ajutorul tău.
Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii, şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu – Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Mărimurile:
Mai presus de cele pământești și mult mai curată decât toate cele cereşti eşti, Atotîmpărăteasă, că-n pântece primit-ai mai presus de fire focul dumnezeiesc.
Maica Împăratului Ceresc, te cinstim cu toţii, Născătoare de Dumnezeu, căci tu, Preacurată Atotîmpărăteasă, întreci orice faptură a Ziditorului.
Cercetează-acum al meu necaz, vezi-mi slăbiciunea, Născătoare de Dumnezeu, vezi-mi tu, Fecioară, durerea cea din suflet şi de păcate, Maică, să mă slobozești.
Luminează-mi gândul întunecat tu, Maica Luminii, mai înainte de a mă afla cumplitul ceas al morții și îngerii din ceruri în foc a mă trimite, Maică Pantanassa.
Toate oştile îngereşti, și Botezătorul cu Apostolii lui Hristos, toți Sfinții cu Maica de Dumnezeu Născătoare, faceţi rugăciuni să ne mântuiască pe noi. Amin.
Bine ai plăcut lui Dumnezeu, purtătorule de chinuri, și prin nevoință ți-ai albit haina și te-ai îmbrăcat în harul Duhului Sfânt, Părinte. Cu căldură ai pătruns în lupta cea mucenicească, și ca un porumbel curat te-ai odihnit în locașurile Sfinților care cântă acolo întreit sfânta cântare. De aceea, Efrem, făcătorule de minuni, nu înceta a te ruga către Domnul.
Canonul
Cântarea 1
Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
De multe necazuri fiind cuprins, de neputințe amare și cumplite, cu credință mă apropii de racla ta. Tămăduiește-mă, Sfinte, cu mijlocirea ta.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Datu-s-a ție har de la Dumnezeu a tămădui bolile și felurite neputințe. Și pe mine mă scoală, cel ce zac în boală grea, ca să te slăvesc pe tine, Sfinte Efrem, izbăvitorul meu.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
În adâncul păcatului fiind căzut, de vrăjmașii văzuți și nevăzuți mă izbăvește pe mine, cel ce mă rog ție și cu lacrimi te chem.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Stăpână Fecioară, Maica lui Dumnezeu, nu înceta a ruga pentru mine păcătosul, ca o slăvită Maică a Celui Preaînalt, ca să mă miliască și să mă mântuiască din îndelungatele mele boli, preanevinovată.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule, iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Strâmtorat fiind cu totul, cu durere strig ție: Grăbește, Sfinte Efrem, spre cei ce te cheamă și întinde-mi mâna ta cea sfântă, ridică-mă din patul durerii și tămăduire dăruiește-mi, mie, robului tău.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
De greutatea păcatelor sunt acum împovărat și în marea necazurilor cu totul mă topesc. Grăbește cu rugăciunea ta cea fierbinte, și pe vrăjmașul acum îl zdrobește și cu totul îl nimicește, Cuvioase, și pace dăruiește inimii mele, Părintele noastre, Sfințite Efrem.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Izvor de tămăduiri nesecat ești, Sfinte Efrem, cel asemenea îngerilor, care împreună cu îngerii slujești. De aceea lăudăm nevoințele tale și dumnezeiasca mucenicie pe care pentru Mirele Hristos ai răbdat-o. Pe Acela neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
În grele boli căzut-am acum, Preasfântă Fecioară. Tu îmi ajută, că nădejdea mea în tine mi-am pus-o, eu, smeritul; nu mă trece cu vederea, bună Stăpână. Mântuiește-mă, Curată, prin Fiul tău, ca să mă izbăvesc de osândă.
Apoi aceste Stihiri:
Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice, pe cei ce vin la dumnezeiasca ta ocrotire, de toată vătămarea, de boli și de necazuri.
Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Doamne miluiește (de 12 ori)
Sedealna
Izvor de tămăduiri nesecat ești, Cuvioase Efrem, cel asemenea îngerilor, care împreună cu îngerii slujești. De aceea, lăudăm nevoințele tale și dumnezeiasca mucenicie pe care ai răbdat-o pentru Mirele Hristos. Pe Acesta neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu osârdie strigăm ție, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, vino degrabă și ne izbăvește din primejdii, ceea ce ești una grabnic folositoare.
Cântarea a 4-a
Irmos: Auzit-am, Doamne taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta. Tulburarea patimilor mele și viforul greșelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul Îndreptătorul, dumnezeiască mireasă.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fii călăuzitor sufletului meu celui rătăcit, vrednicule de cântare. Potolește tulburarea și pace inimii mele dăruiește.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Rogu-te, Sfinte Efrem, sfințite, fii ajutător sărmanului meu suflet. Pe tine te chem în noapte și în zi. Vino degrabă, Sfinte Efrem, și mântuiește pe robul tău din nevoia de acum.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, nu ne trece cu vederea pe noi cei primejduiți cumplit, izbăvește-ne de tot păcatul și de boala cea amară.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Miluiește-ne, Sfinte al lui Dumnezeu Efrem, sfințite făcătorule de minuni, și ne călăuzește la limanul voii Celui Preaînalt, ca să cântăm: Aliluia.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Întărește-ne pe noi pe Piatra credinței pentru care ai luptat, Fericite, și cu sângele tău cel sfânt ai întărit Biserica lui Hristos și inimile noastre cele clătinate, Sfinte Efrem.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Nu trece cu vederea rugăciunile noastre, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem, sfințite slujitor, preot și prieten adevărat al lui Hristos. Ție îți cerem și pe tine te rugăm: Nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Stăpână, bucuria tuturor, nădejdea cea neînfruntată. Bucură-te, Marie, cea fără prihană, ajutorul celor ce te cheamă. Bucură-te, mângâierea cea dumnezeiască a sufletelor noastre.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Primește rugăciunea mea cea săracă și lacrimile mele nu le trece cu vederea, Sfinte, că neputința sufletului și a trupului până la iad au pogorât viața mea. Ci, ca un doctor împreună-pătimitor și milostiv, dăruiește tămăduire celui ce se roagă ție.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Îndrăzneală mare având către Stăpânul, Sfințite, cere pace lumii și tămăduire dăruiește robilor tăi. Ridică-mă din pat, Sfinte, ca după datorie să te laud, izbăvitorul meu.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Izbăbvește din bolile de tot felul pe robii tăi, Sfinte Efrem sfințite, că ai multă îndrăzneală. De aceea, nu ne trece cu vederea pe noi cei din primejdii, Cuvioase.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
În a ta biserică sfințită stând, ție ne rugăm cu credință neclintită: Izbăvește-ne de uneltirile vrăjmașilor și ne slobozește de bolile cele de tot felul, dumnezeiască Mireasă, care ai născut pe Hristos, izbăvitorul de boli.
Stihiri
Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice, pe cei ce vin la dumnezeiasca ta ocrotire, de toată vătămarea, de boli și de necazuri.
Curată, care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netâlcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică.
Doamne miluiește (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Condacul
Apărător fierbinte al celor ce te cheamă ești, Efrem, podoaba Cuvioșilor. Nu trece cu vederea rugăciunile robilor tăi, ci ca un împreună-pătimitor al celor ce zăcem în boli cumplite, vino degrabă în ajutorul nostru, ca să strigăm Stăpânului tuturor: Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale curățește fărădelegea mea.
Stihurile
Nu mă părăsi pe mine cel amăgit de înșelăciunea șarpelui celui viclean, care oarecând pe strămoși i-a alungat. Necazurile m-au înconjurat și bolile grele, și nu am afară de tine altă scăpare și ajutor și mângâiere, eu ticălosul. Către tine scap, doctorul cel mare al sufletului meu, Efrem, lauda Cuvioșilor, nu mă părăsi.
Nimeni alergând către tine nu iese rușinat, fără a lua tămăduire. De aceea, cu fierbinte credință, eu, robul tău, strig ție: Miluiește-mă.
Mă pocăiesc și strig din adâncul inimii mele: Păcătuit-am, Sfinte al meu, Efrem, miluiește-mă pe mine nevrednicul tău rugător și dăruiește-mi vindecare sufletului și trupului.
Doamne miluiește (de 12 ori)
Cântarea a 7-a
Irmos:Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Tu, cel ce stai cu îndrăzneală multă înaintea tronului Sfintei Treimi, fă pomenire pentru pacea lumii și mântuirea noastră, a păcătoșilor. Întărește credința noastră ortodoxă, ca să cântăm neîncetat: Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Din pricina feluritelor păcate am ajuns în cădere de jale și preacumplită, și nu putem a privi la tine, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem fericite. Ci ne ridică din boală, ca să strigăm: Dumnezeul nostru, slavă ție!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Noi, nevrednicii tăi robi, Sfinte Efrem, ne rugăm ție: Nu lepăda rugăciunile cele din noapte și din zi ale celor ce strigă către tine. Ci auzi-ne pe noi cei ce cu frică, cu dragoste și cu umilință strigăm: Întărește credința noastră ortodoxă, pentru care te-ai nevoit până la sânge, Sfinte.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cea plină de har, Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, bucuria îngerilor, desfătarea tuturor Sfinților, scăparea și nădejdea noastră a păcătoșilor, pe tine te rugăm, Preasfântă și preaneprihănită, împreună cu Sfințitul Mucenic Efrem, Cuviosul Părintele nostru, rugați-vă pentru pacea lumii și întărirea Bisericii.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe apărătorul credinței cu laude și cântări îl mărim, noi, credincioșii, că a zădărnicit sfaturile celor fărădelege. De aceea cântăm: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe cel ce sălălșluiește în locașurile cerești împreună cu Îngerii, în cântări și laude îl mărim, pe Efrem, viteazul ostaș și nevoitor al lui Hristos, cel ce se roagă neîncetat să se mântuiască sufletele noastre.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Adunați-vă, ceata tuturor Mucenicilor și a Cuvioșilor, împreună cu Sfințitul Mucenic Efrem cel de Dumnezeu înțelepțit, și ca unii ce stați înaintea Sfintei Treimi, neîncetat rugați-vă pentru pacea lumii și întărirea Bisericii.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Pe Împărăteasa cerurilor o laudă cetele Îngerilor neîncetat și mulțimile Cuvioșilor o slăvesc. Cu aceștia împreună și cu Sfințitul Mucenic Efrem, roagă-te, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, pentru întărirea credinței ortodoxe și mântuiește sufletele noastre.
Cântarea a 9-a
Irmosul: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Înțelepțitule de Dumnezeu și de Dumnezeu purtătorule, pe tine te lăudăm, noi cei izbăviți prin tine de tot felul de boli. Pentru aceasta, cu dragoste, Efrem, te fericim.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Lăudăm, binecuvântăm pe Domnul slavei, Care a slăvit, Părinte Efrem, pomenirea ta, că tu ești slava Mucenicilor și podoaba monahilor.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Genunchii plecând, Părinte Efrem, cu lacrimi strig ție, eu, robul tău: Ajută-mă. Primește mica mea cântare de laudă și călăuzește-mă spre mântuire.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Pe tine, ceea ce ai născut pe Stăpânul și Domnul slavei, te lăudăm Preacurată Stăpână, ceea ce ești Maica și lauda ortodocșilor.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii. Care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Megalinariile
Bucură-te, apărătorule cel dumnezeiesc al mănăstirii tale și temelia cea strălucitoare a cinului monahicesc. Bucură-te, vas cu dumnezeiesc mir al moaștelor, prin care luăm tămăduiri, Sfinte Efrem.
Bucură-te, doctorul celor bolnavi; bucură-te râu ce pururea tămăduiri izvorăști; bucură-te lauda cea mare a sufletului meu. Efrem, purtătorule de minuni, ocrotește turma ta.
Efrem, veselia îngerilor, bucuria și podoaba tuturor Sfinților, rugămu-ne ție, apără mănăstirea ta în care cu dragoste te-ai nevoit și cinstita mucenicie ai săvârșit.
Fiind înălțat în pom, ca pe o cruce, ai urmat Dumnezeului tău, Stăpânului și Izbăvitorului, pentru Care ai răbdat, fericite, arderea pântecelui tău, zdrobind pântecele vrăjmașului celui începător al răutății.
Pe tine, Sfințite Mucenice al lui Hristos, lauda Cuvioșilor și podoaba Mucenicilor, te rugăm, făcătorule de minuni, Efrem, miluiește-ne pe noi degrabă cu rugăciunile tale.
Noi cei aflați în primejdii și ispite, cu toată evlavia și cu dorire sărutăm icoana ta cea dumnezeiască, pe care ai izbăvit-o, fericite Efrem, de prăpădul focului mistuitor, arătând o altă minune între minunile tale.
Toate oștirile îngerilor, Înaintemergătorul al Domnulului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciune ca să ne mântuim.
Troparul Sfântului Mucenic Efrem cel Nou
În Muntele Neprihăniților ca o făclie ai strălucit și mucenicește către Dumnezeu te-ai mutat, purtătorule de Dumnezeu, suferind năvălirile barbarilor, Cuvioase Mucenice al lui Hristos, Efrem; pentru aceasta, izvorăști pururea har celor ce cu evlavie strigă ție: Slavă Celui ce ți-a dat ție putere! Slavă Celui ce minunat te-a arătat! Slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, auzi rugăciunea mea, ascultă glasul invocării mele și apleacă-Te acum spre durerea și spre suferința lui (N), că puterile morţii vor să îl/o cuprindă și nu mai știe unde să meargă pentru a-și găsi alinarea și vindecarea sa. Învață-ne cum să îl/o ajutăm, învață-ne cum să ne rugăm, învață-ne ce e bine să facem pentru el/ea, să poată ieși cu bine din chinul și din agonia sa. Doamne, dacă greșelile, fărădelegile și păcatele sale sunt izvorul durerilor și al agoniei care îl/o chinuie, noi Te rugăm, ajută-l/o și îl/o scoate cu bine din urgia lor. Iar de sunt cele ascunse, cele neștiute sau cele nespuse ale sale sau ale părinților săi, cele ce au deschis izvorul acestor grele dureri ce îl/o mistuie și îl/o vlăguiesc, ajută-l/o și îl/o scoate acum cu bine de sub povara lor. Iar dacă sunt greșelile și datoriile neșterse ale sale sau ale celor pe care i-a moștenit în vreun chip, vii sau adormiți, părinți, bunici, strămoși, sau alții numiți sau nenumiți, cunoscuți sau necunoscuți, dacă prin ei a căzut pe (N), necazul și durerea ce îl/o ține între viață și moarte, în agonie și în chin, noi Te rugăm ajută-l/o și îl/o scoate acum cu bine din necazul și din neputința sa. Tu, Doamne, poți lua povara cea grea de pe umerii lui (N).
De aceea Te rog după puterea și după priceperea mea, apleacă-Te cu îngăduință spre el/ea și spre tot neamul său și spre toți cei pe care în orice chip i-a moștenit și iartă-le toată răutatea, toată îngustimea și toată nepriceperea ce le-a adus această cruce grea. Iartă-le, Doamne, tot ce au greșit Ție și lor înșiși și semenilor lor. Iartă-l/o Doamne, pe (N), și nu lăsa să îi ceară tribut de viață și de sănătate, datoriile neiertate ale sale sau ale celor ce au trăit înaintea sa. Ajută-l/o și fii cu el/ea, să nu îl/o apuce și nici să îl/o împresoare durerile iadului și ale morții, că numai la Tine, Părinte, (N) mai are acum a sa sănătate, a sa întărire și al său grabnic ajutor. Fii, Doamne, cu (N) acum, și apără-l/o de urgia necazurilor, că poate el/ea sau neamul său le-a chemat sau le-a invocat vreodată, și ele acuma au venit cu a lor urgie peste el/ea. Te rog, Atotputernice, întoarce-le în pace în lumea și în timpul lor și îndepărtează toată boala, toată durerea, tot chinul și tot necazul de trupul lui (N) de sufletul, de duhul și de viața sa și de toate cele ce sunt ale Tale întru el/ea. Întoarce, Doamne, toate Puterile, toate oștile, toate oștirile și toate armatele cele nevăzute, ce au venit cu năpastă și cu lucrare nimicitoare, chemate de om sau trimise pe pământ din cer, întoarce-le pe toate în pace și fără de tribut, în lumea în timpul și în universul lor, și îl/o ajută pe (N) să iasă acum cu bine din toată agonia sa. Tămăduiește a sa strivire și vindecă tot ce au stricat și au lăsat rănit în urma lor. Greu e paharul ce îl are de băut și amară e durerea ce-i apasă inima și cugetul său. Ajută-l/o în a sa durere să nu acuze pe nimeni, Doamne, de crucea sa cea grea sau de a sa amară agonie. Ajută-l/o să înțeleagă și să se îndrepte dacă mai este cale de iertare și de îndreptare pentru viața sa. Știm că viața sa poate să fie doar darul Tău cel sfânt, ce numai Tu, Părinte, îl mai poți lăsa să se reverse acuma peste el/ea.
Te rog ajută-l/o și nu uita de (N), chiar dacă până acum de multe ori, el/ea Te-a uitat pe Tine. Ajută-l/o și dă-i din nou o șansă, o cale de ieșire, și iertare, un drum de viață și de vindecare, că Tu ești cel ce poți să-i schimbi din rău în bine a sa soartă și să îl/o rezidești cu a Ta putere vie, tămăduitoare, în toate cele dinlăuntru ale sale. Dezleagă-l/o de tot ce-i rău în viața și în ființa sa și fii cu (N) în fiecare clipă. Iartă-i păcatele și greșelile, iartă-i toate relele tinereții, iartă-i căderile vieții, iartă-i toate cele rele ale științei și ale neștiinței sale. Dezlegă-l/o, Doamne, de este legat/ă, dezleagă-l/o de orice formă de blestem și de osândă grea și de afurisenie și de orice rea urare sau dorire ce au căzut asupra sa. Iar dacă semenii i-au făcut fapte rele și au aruncat pe el/ea cu fapte pline de necaz, de boli și de moarte grea în chinuire, cu cele de la mort ce aduc chin și neputință, cu orice rău și grea necurăție, ce au aruncat spre (N) sau i-au trimis sau au ascuns în calea sa și în al său loc de trai, de muncă sau de viețuire, și a atins și s-a contaminat cu reaua făcătură, Te rog, Atotputernice, Părinte, să risipești lucrarea lor cea rea, și să o îndepărtezi de (N). Stropește-l/o cu apa cea vie și îl/o spală acum de a lor lucrare și de a lor necurăție, spre a sa viață, spre a sa curățire și spre a sa ieșire din agonie. Amin. Amin. Amin.
se stropește cu apă sfințită
Atinge-l/o cu mâna Ta, Doamne și îl/o scoate cu bine din agonia sa.
Se unge cu ulei sfințit la Sf. Maslu
Că Tu ești Domnul Dumnezeul lui (N), Cel ce ai putere peste toate și peste tot ce este și toate ascultă de al Tău cuvânt și nu îndrăznesc să-i facă împotrivire. De aceea Atotputernice eu Te invoc, și-Ți cer cu toată a mea ființă să vii acuma în ajutorul său, și dacă în a sa viață, și în trupul său ce a fost zidit de Tine în pântecele mamei lui/sale, în templul Duhului cel Sfânt și în casa sufletului său, dacă ar fi intrat ființe de orice fel, din orice lumi, din orice timp necunoscut sau cunoscut de mine sau de el/ea, ființe chemate sau invocate, ființe trimise cu rea lucrare, ființe plătite, ființe întâlnite din întâmplare, ființe numite sau nenumite care aduc boală grea și tulburare, Te rog, și Te invoc, fă să audă al Tău glas acum, să-L audă și să-L priceapă, să-L asculte, și în pace și fără de împotrivire, fără de tulburare sau rănire, fără de strivire și fără să poată lua ceva cu ele din trupul lui (N) și din ființa și din viața sa sau a mea, în pace sub a Ta oblăduire, sub a Ta poruncă și călăuzire, să se desprindă să iasă și să fie duse în pace de Puterile Tale cele cerești, să fie duse acum în universul lor, în timpul lor, în lumea lor, cea din veac zidită de Tine pentru ele, acolo unde au hrană și odihnă după a lor fire, acolo unde rugăciunea mea și invocarea mea și a lui (N) nu le mai tulbură, acolo unde ele nu mai pot să ne facă vreun rău sau să se întoarcă înspre noi cu a lor tulburare și rănire, acolo unde ele să fie păzite în pace, pentru totdeauna de a Ta putere mare și de al Tău hotar de netrecut vreodată pentru ele înspre (N), sau înspre mine sau înspre ființa și viața noastră. Amin. Că numai Tu, Părinte, poți să spui acest cuvânt de eliberare a noastră și a lor. La Tine este împlinirea vieții lui (N). Te rog și Te invoc, ajută-l/o și dă-i iar putere și scoate-l/o din această amară agonie.
Că sufletul său este gol fără de Tine și tulburată este inima sa când nu aude glasul Tău. Însingurată și întristată este toată ființa sa și toate cele din al său trup sunt praf și pulbere fără de Tine. Ajută-l/o și fii cu (N), că Tu ești Domnul său și Dumnezeul său. Leac pentru chinul său ce îl/o apasă, vedem că nu se mai găsește la doctorii de pe acest pământ și viața lui/ei, fără de Tine, se stinge și se pleacă fără de putere spre ușa recelui mormânt. (N) e fără de leac pământesc și fără mângâiere, dar el/ea Te cheamă acum pe Tine Tată, pe Tine Doctorul zidirii sale, prin glasul său și prin cuvântul acestor rugăciuni ce eu înalț spre Tine, pentru a-ți cere grabnic ajutor. Cei dragi ai săi neputincioși sunt în fața chinului și a durerii sale. Doar Tu mai poți să îi dai ajutor. Doar Tu îl/o poți pricepe și înțelege. Doar Tu vezi chinul greu al inimii și al sufletului său, și numai Tu în acest ceas de agonie îl/o poți atinge fără să îl/o doară și îl/o poți ridica din suferința sa cea grea. Doar Tu îi mai poți da speranță, viață și întărire. Neputincioși se văd acuma toți cei ce vor să îl/o ajute pe (N) și preț pentru ieșirea sa din chin nu au aflat pe acest pământ. Ce nu ar da, Doamne, acum, să se mai poată bucura iar de darul sănătății sale? Dar aici nu mai este preț și nici răscumpărare, decât bunăvoința, iertarea, îndreptarea și mila îndurării Tale. Doamne, Dumnezeule, apleacă-Te, spre (N) cu milă și cu îndurare și scoate-l/o cu bine din greaua sa cărare, că numai Tu mai poți să îl/o ridici, și să îl/o scoți din agonia sa. În chinul său și în marea-i întristare dintru adâncuri (N) strigă acum prin glasul rugăciunii mele către Tine, că numai Tu ai mai rămas lumină și speranță în agonia suferinței și în pustiul singurătății sale. Te chem acum și Te invoc, Te chem pentru (N), Te chem ca în ultimul său ceas, Te chem și-Ți cer îngăduință și iertare pentru (N) și pentru toată viața sa. Te chem acum și Te implor, privește-l/o Tată, pe (N) ca și pe fiul cel risipitor și îl/o primește cu drag, Părinte, în lumea celor vii și dă-i iar sănătate și întărire în toate cele dinlăuntrul său. Te chem pe Tine, Tată, în necazul lui (N) și în durerea sa cea mare, și Te rog dă-i cale bună de ieșire din chinul și din agonia sa. Te chem pe Tine, Doamne, Te chem și Te invoc pe Tine, Cel ce ai făcut cerul și pământul cu toată frumusețea și cu podoaba lor, ajută-l/o pe (N) și scoate-l/o cu bine din toată suferința lui/ei.
Te chem pe Tine, Doamne, cel ce ai scris drumul stelelor pe bolta cea fără hotar, Te chem când văd cum ele îl străbat fără să se abată de la el, păzind hotarul legiuirii Tale. Te chem și Te invoc în ajutor, dă-i, Doamne, cale bună de ieșire din agonia sa lui (N) și nu îl/o părăsi. Te chem pe Tine, Doamne, cel ce ai zidit și bine ai legiuit tot ceea ce este și ceea ce există, de la infima părticică ce ochiul meu nu o vede și minții mele stă ascunsă, până la a mea ființă și până la imensitatea întregului Univers, Te chem în ajutorul lui (N) și îți cer iarăși iertare și viață binecuvântată pentru el/ea. Te chem și Te invoc în ajutor, Părinte al meu și Tată al nostru al tuturor, fii viața sa și întărirea lui (N). Nemăsurată este taina Ta. Că Tu ești Domnul meu și al său. Tu ești Părintele care auzi și înțelegi chemarea mea și glasul rugăciunii din mijlocul furtunii. Trimite, Doamne, mâna Ta dintru înălțime și scoate-l/o pe (N) acum şi îl/o ridică din chinurile sale cele mari, și nu lăsa să crească și să se întărească în el/ea puterea lor, ci să se risipească fără urmă, iar trupul și ființa sa în toate să se însănătoșească, dacă e rânduit de Tine și de bunătatea Ta. Iar dacă firul vieții sale Tu știi că s-a sfârșit, aici pe acest pământ, ajută-l/o să iasă în pace din această lume, fără de durere, fără de chin amar, fără de frică și fără de cutremur și înfricoșare. Ajută-l/o să iasă la vremea potrivită, în pace să iasă din haina trupului său, ce se destramă fără de vlagă și îl/o primește în ale Tale brațe, cu a Ta pace și cu a Ta iubire părintească. Desprinde-l/o pe (N) de tot ce îl/o mai leagă de lumea trecătoare și ajută-l/o să intre cu pace în bucuria și în veselia locașurilor Tale. Iar dacă firul vieții sale nu s-a sfârșit, pentru că Tu, din veșnicie i-ai rânduit ani buni pe care el/ea i-a risipit aici pe acest pământ, Tu, Doamne, iartă-l/o și îi mai dă o șansă și fă să fie cele ale sale după bunăvoința și după bunătatea Ta.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Tropar la Acatistul Sfintei Mucenițe Anisia fecioara, glasul al 4-lea
Mielușeaua Ta, Iisuse, Anisia strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Condacul 1
Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri, să încununăm cu laude pe ceea ce a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi, văzând biruinţele ei, cu veselie să-i cântăm: Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Icosul 1
Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare, Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii, nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi, văzând acestea, te lăudăm zicând: Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti; Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe; Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească; Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie; Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei; Bucură-te, că buna-cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânără cu vârsta; Bucură-te, că adeseori udai pământul cu lacrimi în rugăciunile tale; Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi; Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta; Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală; Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la lăcaşurile cele cereşti; Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 2-lea
Trecerea părinţilor tăi la cele veşnice ai socotit-o a fi bun prilej de a împărţi averea ta cea multă la săraci, dorind mai bine a trăi în sărăcie decât în bogăţie, pe care o socoteai piedică în calea mântuirii; drept acea noi, văzând acestea, cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Lui Iov te-ai asemănat în răbdare, lui David în blândeţe, lui Solomon în înţelepciune, căci cu rugăciunea ai biruit toate poftele şi patimile acestei lumi trecătoare, făcându-te templu al Duhului Sfânt, Care te umbrea şi te ocrotea de năvălirile vrăjmaşilor, iar credincioşii, văzând biruinţele tale cele mari, îţi cântă unele ca acestea: Bucură-te, că înţelepciunea ta a întrecut cu mult pe cea a înşelătorului; Bucură-te, că ai călcat puterea lui cu rugăciunile tale; Bucură-te, ceea ce ţi-ai făcut comoară în ceruri; Bucură-te, că nu ţi-a părut rău după bogăţia cea pieritoare; Bucură-te, că pe cei săraci i-ai mângâiat dându-le cele trebuincioase vieţii; Bucură-te, că aceia te binecuvântau pentru binefacerile ce le-au primit de la tine; Bucură-te, îţi cântau ţie orfanii şi văduvele; Bucură-te, că nu ţi-ai oprit nimic din toată avuţia, ci pe toată ai împărţit-o săracilor şi scăpătaţilor; Bucură-te, că ai lucrat cu mâinile tale pentru a-ţi câştiga hrana cea de fiecare zi; Bucură-te, că ai scăpat de toate grijile cele lumeşti; Bucură-te, că vrăjmaşul a pierit cu sunet, neizbutind nimic împotriva ta; Bucură-te, că milostivirea ta nu are margini; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 3-lea
Multe ispite ai răbdat din pricina râvnei tale pentru Domnul, căci diavolul voia cu orice chip să te abată de pe calea cea bună şi să te împiedice a urma calea mântuirii, dar tu cu rugăciunile tale l-ai biruit; iar credincioşii de toate vârstele cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
„Să împărţim toate, ca să luăm apoi toate însutit”, ziceai, fecioară întru tot lăudată, bucurându-te că ai scăpat de cursele diavolului, ca o pasăre din mâna vânătorului, zburând către înălţimile cereştii Împărăţii, unde te aştepta Stăpânul Hristos, Cel ce a făcut toate şi te-a păzit nevătămată, pentru aceea primeşte şi de la noi laudele acestea: Bucură-te, credincioasă slugă a Domnului; Bucură-te, că ai înmulţit talantul cel dat ţie de Stăpânul Hristos; Bucură-te, că nu l-ai îngropat în pământ, după sfatul celui viclean; Bucură-te, că în cer s-a înmulţit vistieria ta; Bucură-te, că ţi-ai pus inima ta acolo unde era şi comoara; Bucură-te, că Împăratul ceresc a dorit frumuseţea sufletului tău; Bucură-te, căci cu toată osârdia ţi-ai păzit fecioria trupului şi a sufletului; Bucură-te, că până la cea din urmă a ta suflare ai luptat împotriva uneltirilor diavolului; Bucură-te, căci cu amar se tânguia vrăjmaşul când s-a văzut biruit; Bucură-te, că spre Domnul ai aruncat grija ta, după îndemnul proorocului David; Bucură-te, mieluşeaua cea fără de răutate a Păstorului cel Bun; Bucură-te, că ai moştenit pământul celor blânzi; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 4-lea
Ca o mlădiţă roditoare a Pomului Vieţii te-ai arătat în nevoinţele tale Muceniţa Anisia, căci Tatăl te-a curăţit ca mai multă roadă să aduci prin suferinţele cele de multe feluri, pe care le-ai luat ca pe o băutură preadulce şi binemirositoare căci n-ai cârtit împotriva Ziditorului, ci cu multă veselie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Dragostea ta pentru cei săraci şi nevoiaşi pururea ne îndeamnă spre a te lăuda fără încetare, căci pe cei din legături şi din temniţe îi cercetai adesea şi îl mângâiai pe fiecare dintre ei cu ce avea nevoie, iar pe cei mâhniţi îi alinai cu vorbe bune umplându-i de nădejdea mântuirii, iar noi, bine ştiind a ta iubire de aproapele şi de Dumnezeu, îţi aducem în dar unele ca acestea: Bucură-te, bună sfătuitoare a celor deznădăjduiţi; Bucură-te, că din vistieria cea bună a inimii tale ai scos lucruri bune; Bucură-te, că le-ai împărţit tuturor cu dărnicie; Bucură-te, căci cu dărnicie ai secerat spicele vieţii veşnice; Bucură-te, că pentru biruinţă ai primit de la Domnul apa cea vie; Bucură-te, că, însetând după dreptate, îndată o ai dobândit; Bucură-te, că nădejdea ta în Domnul nu a fost ruşinată; Bucură-te, că Domnul te-a încununat pentru vitejia luptelor tale; Bucură-te, că, deşi femeie, ai avut tărie întocmai ca un bărbat; Bucură-te, că vârsta ta nu te-a împiedicat a lua cununa biruinţei; Bucură-te, că te-ai lepădat de orice mângâiere trupească; Bucură-te, că vieţuirea ta s-a asemănat cu a îngerilor; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 5-lea
Ca un stâlp de foc se înălţau rugăciunile tale către Tronul Preasfintei Treimi, când cereai să fii învrednicită a fi părtaşă Pătimirilor Domnului, căci doreai să-ţi primeşti sfârşitul prin nevoinţă mucenicească. Noi însă, văzând această dorinţă a ta neîndoită, cu bucurie cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a întărit pe tine: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ca un zid nezdruncinat ţi-a fost rugăciunea cea neîncetată în lupta cu puterile întunericului, că deşi vrăjmaşul îţi aducea deseori lenevire, tu cu rugăciunile tale îi stricai toate uneltirile, iar el fugea departe, neputând a se apropia de tine multă vreme, iar noi creştinii, văzând darul lui Dumnezeu care locuia întru tine, cu umilinţă grăim acestea: Bucură-te, că ai strălucit ca o lumină în mijlocul întunericului; Bucură-te, că ai fost stăpână peste patimile cele stricătoare de suflet; Bucură-te, că le-ai stins pe ele cu ploaia rugăciunilor tale; Bucură-te, că nevoinţele tale nimeni nu le poate spune; Bucură-te, ocrotitoarea şi sprijinitoarea celor ce-ţi poartă numele cu vrednicie; Bucură-te, că nimeni nu rămâne fără ajutor din cei ce aleargă la tine cu credinţă; Bucură-te, că eşti grabnică ajutătoare celor nevoiaşi; Bucură-te, că rugăciunile tale înaintea lui Dumnezeu nu rămân neascultate; Bucură-te, ceea ce te înduri de cei asupriţi; Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de balaurul cel cu multe capete; Bucură-te, că l-ai surpat pe el cu toată viclenia lui; Bucură-te, că niciodată nu te-a putut supune voii lui; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 6-lea
Văzându-se începătorul răutăţii biruit şi călcat în picioare de către o tânără fecioară, se tânguia cu amar, neştiind ce să mai facă pentru a stârpi cu totul pe creştinii cei nevinovaţi, s-a folosit de sluga sa cea credincioasă împăratul Maximian, care a poruncit că oricine poate să omoare pe creştini fără teamă de judecată, neştiind necuratul că se osândeşte pe sine prin aceasta, iar noi, minunându-ne de iconomia lui Dumnezeu, Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, grăieşte proorocul David, iar tu, frumoasă fecioară ai adus lui Dumnezeu această jertfă bineplăcută a nevoinţei muceniceşti, care te-a făcut strălucitoare ca şi soarele în Împărăţia lui Dumnezeu, pe care ai dorit-o cu tot sufletul tău, tu ajută-ne nouă cu rugăciunile tale cele bineprimite înaintea lui Hristos Dumnezeu, ca să-ţi aducem laude ca acestea: Bucură-te, că ai alergat spre mucenicie ca spre un ospăţ mare; Bucură-te, că dragostea ta a întrecut cu mult răutatea tiranului împărat; Bucură-te, că ţi-ai întors ochii de la deşertăciuni; Bucură-te, că i-ai deschis doar pentru a vedea cele bune şi folositoare; Bucură-te, că ai fost afierosită lui Dumnezeu încă din pântecele maicii tale; Bucură-te, că prin semnul Sfintei Cruci ai spulberat puterea vrăjmaşilor; Bucură-te, că ţi-ai aşteptat sfârşitul ca pe o zi de mare sărbătoare; Bucură-te, fecioară de Dumnezeu înţelepţită; Bucură-te, comoară de Dumnezeu păzită; Bucură-te, că întocmai ca o albină ai adunat mierea dreptei credinţe; Bucură-te, că întunecimea închinării la idoli ai luminat-o cu învăţăturile tale cele drepte; Bucură-te, mireasa lui Hristos Dumnezeu cea înţeleaptă; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 7-lea
Drumul vieţii tale a fost scurt pe acest pământ, căci ţi-a fost curmat de un ostaş întunecat cu închinarea idolească, deoarece nu ai vrut să te alături celor nebuni şi spurcaţi la inimă şi la minte, ci ai ales mai bine a muri creştină decât a trăi în păgânătate; pentru aceea noi, văzând curajul tău, cântăm lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Întreitele valuri ale lumii acesteia trecătoare care îneacă pe toţi cei ce intră în ea nu te-au putut vătăma pe tine, care ţi-ai pus nădejdea în Domnul Hristos, căci te-a păzit nevătămată, pentru aceea cu smerenie îţi cântăm unele ca acestea: Bucură-te, că toată viclenia lui Veliar ai vădit-o; Bucură-te, că, deşi a supus pe mulţi, pe tine nu te-a putut supune; Bucură-te, că gândirea ta era tot timpul la Ziditorul; Bucură-te, că neclintită ţi-a rămas hotărârea ta de a rămâne creştină; Bucură-te, că inima ta era plină de dorul lui Hristos; Bucură-te, că doreai să mori cât mai degrabă pentru a ajunge în Împărăţia cerurilor; Bucură-te, că heruvimii ţi-au făcut cărare către Tronul Preasfintei Treimi; Bucură-te, că serafimii şi toate Puterile cereşti s-au bucurat pentru tine; Bucură-te, că ai fost rânduită în ceata fecioarelor celor înţelepte; Bucură-te, că Hristos te-a răsplătit cu multe daruri pentru nevoinţa ta; Bucură-te, că diadema frumuseţii şi a fecioriei ai luat; Bucură-te, că în ceruri cu sfinţii te veseleşti; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 8-lea
Pământul s-a sfinţit cu sângele tău, pe care ţi l-ai vărsat pentru credinţa cea dreaptă în Hristos Dumnezeu, Cel ce Şi-a vărsat sângele Său pentru noi şi pentru a noastră mântuire, Căruia în vecii nesfârşiţi Îi cântăm împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Suspinele tale s-au auzit la cer înaintea lui Dumnezeu, drept aceea, degrabă a împlinit cererea ta şi te-a luat la Sine, spre a-L lăuda împreună cu îngerii, cu arhanghelii şi cu toate Puterile cereşti, drept aceea primeşte şi de la noi nevrednicii aceste laude: Bucură-te, că ai fost ca o mamă pentru sărmani; Bucură-te, povăţuitoarea orbilor; Bucură-te, sprijinul şi îmbărbătarea celor slabi la suflet; Bucură-te, mijlocitoarea păcătoşilor către Dumnezeu; Bucură-te, că demonii se izgonesc cu rugăciunile tale; Bucură-te, folositoarea celor ce aleargă la mijlocirea ta; Bucură-te, că ai oprit năvălirile demonilor celor cumpliţi; Bucură-te, că puterea lor s-a arătat înaintea ta ca praful în faţa vântului; Bucură-te, că şi după moarte faci minuni; Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce se primejduiesc pe marea vieţii acesteia; Bucură-te, că alini durerile celor suferinzi; Bucură-te, că întăreşti bătrâneţile cele slabe; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 9-lea
Tinerii de toate vârstele te laudă pe tine, Sfântă Muceniţă Anisia, şi cu dragoste şi credinţă se închină chipului tău celui cinstit, deoarece cuvintele omeneşti nu pot să spună bărbăţia sufletului de care ai dat dovadă, deşi tânără fiind, pentru aceasta Îi cântăm Celui ce te-a întărit pe tine laudă de mulţumire: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ziua trecerii tale din această viaţă la cele veşnice ne aminteşte mereu de osârdia cu care ai mers pe urmele Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi ca o mieluşea fără prihană ai urmat Păstorului celui Bun care te-a chemat în staulul oilor Sale care au ascultat de glasul Lui, iar noi, văzând iconomia Sa cea pentru noi şi minunându-ne de ascultarea ta, îţi zicem unele ca acestea: Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat să mărturiseşti pe Hristos Dumnezeu adevărat; Bucură-te, că şi El te-a mărturisit înaintea Tatălui şi a îngerilor; Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos ai împlinit-o; Bucură-te, că fără greutate ai purtat jugul cel bun; Bucură-te, că sarcina cea uşoară cu veselie ai primit-o; Bucură-te, că până la sfârşit ai suferit ispitele vieţii; Bucură-te, că mântuire ţi-au pricinuit ţie toate acestea; Bucură-te, că în cer ţi-ai agonisit plată faptelor şi ostenelilor tale; Bucură-te, că sfinţii te-au primit în lăcaşurile lor; Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sălăşluită în sânul lui Avraam; Bucură-te, că mare plată ai dobândit de la Hristos pentru nevoinţa ta; Bucură-te, că te-ai învrednicit a vedea pe Dumnezeu în ceruri; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 10-lea
Prin viaţa ta cea pământească, ne-ai lăsat pildă de vieţuire cu adevărat creştinească, arătându-ne că mântuirea se dobândeşte fără prea multă osteneală, dacă cerem ajutorul lui Dumnezeu, Care poate să ne mântuiască şi Căruia Îi cântăm cântare de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Pomenirea ta cea vrednică de laudă o prăznuim astăzi noi, credincioşii care te cinstim cu multă evlavie şi bucurie, deoarece credem cu adevărat că mijloceşti împreună cu Născătoarea de Dumnezeu şi cu toţi sfinţii pentru izbăvirea noastră din cursele vrăjmaşului cel pierzător de suflete şi urâtorul de bine, iar noi păcătoşii nu ne pricepem ce să zicem, fără numai aceste laude: Bucură-te, că cetele îngerilor s-au mirat de tăria ta; Bucură-te, că te-au însoţit până la tronul Preasfintei Treimi; Bucură-te, că demonii nu au avut cu ce să te învinuiască; Bucură-te, că a fost ruşinată viclenia lor; Bucură-te, că nu ai fost amăgită de răutatea lor; Bucură-te, că i-ai supus pe ei sub picioarele tale; Bucură-te, că se tânguiau de pierderea ta; Bucură-te, că ţi-ai făcut scut nebiruit rugăciunea cea neîncetată; Bucură-te, că ai frânt toate legăturile lor; Bucură-te, că în laţurile lor s-au prins cei ce le-au făcut; Bucură-te, că i-ai ocărât pe ei pentru îndrăzneala lor cea neruşinată; Bucură-te, că Domnul a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 11-lea
Cine a auzit vreodată ca o fecioară tânără să biruiască pe demonii cei cumpliţi, care s-au oştit cu toţii împotriva ei să o înşele cu diferite meşteşuguri născocite de răutatea lor, dar fecioara nu şi-a plecat urechea la sfatul lor, ci ca o porumbiţă fără prihană a zburat la Cel ce a zidit-o pe ea, Căruia acum Îi cântă în vecii nesfârşiţi cântarea de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Vieţuind puţin timp pe pământ, ai plinit ani îndelungaţi, că deşi ai avut trup de fecioară tânără, mintea şi înţelepciunea ţi-au fost ca a unui bătrân iscusit, căci ţi-ai cheltuit viaţa cu folos, atât pentru tine cât şi pentru semenii tăi, pentru aceasta noi, netrebnicii robii tăi, îţi aducem laudele acestea: Bucură-te, că înţelepciunea pe care o ai iubit ţi-a fost călăuză în viaţă; Bucură-te, că nu ai râvnit nimic din cele trupeşti; Bucură-te, că dorirea ta ţi-ai îndreptat-o spre Hristos Mirele tău; Bucură-te, că n-ai părăsit calea cea îngustă şi cu chinuri; Bucură-te, că ai umblat pe ea fără şovăire; Bucură-te, că ai dat mulţumire lui Dumnezeu pentru toate în viaţă; Bucură-te, că ţi-ai dus crucea ta cu faţă veselă; Bucură-te, că ai ruşinat pe ostaşul care te silea pe tine la închinarea idolească; Bucură-te, că ai socotit a fi mai înţelept lucru a cinsti pe Ziditor, iar nu zidirea; Bucură-te, că haina botezului tău o ai păzit neîntinată; Bucură-te, că ai avut dreapta socoteală întru toate; Bucură-te, că sfântul înger păzitorul tău te-a păzit până la cea din urmă a ta suflare; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 12-lea
Vremea sfârşitului nostru este aproape şi vine moartea de care nimeni nu poate să scape, căci pământ suntem şi în pământ vom merge cu toţii; drept aceea cădem cu umilinţă înaintea ta, Sfântă Muceniţă Anisia, care pentru numele lui Hristos ai pătimit şi ţi-ai vărsat sângele, pe Care roagă-L să ne dea vreme de pocăinţă şi întoarcere la calea mântuirii mai înainte de sfârşit, ca să-I cântăm cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nimeni din cei legaţi cu poftele şi cu patimile nu este vrednic a sluji Ziditorului nostru Dumnezeu, căci a sluji lui Dumnezeu este lucru mare şi înfricoşat, însă tu, frumoasă fecioară de Dumnezeu purtătoare, te-ai dovedit a fi plină de râvnă dumnezeiască şi ne-ai arătat cum se poate apropia cineva de Dumnezeu prin post, rugăciune şi milostenie, iar noi, păcătoşii, nu ne pricepem cum să te lăudăm după vrednicie, ci îţi aducem laude ca acestea: Bucură-te, ceea ce cu îndârjire ai luptat împotriva răutăţii diavoleşti; Bucură-te, că eşti de aceeaşi râvnă cu apostolii; Bucură-te, că te-ai încununat cu mucenicii; Bucură-te, că dănţuieşti cu cetele cuvioşilor; Bucură-te, că plată de mărturisitoare ai luat; Bucură-te, că ai vieţuit îngereşte în trup de lut; Bucură-te, că te-ai asemănat Serafimilor în slăvirea lui Dumnezeu; Bucură-te, că diavolii nu pot suferi numele tău; Bucură-te, că i-ai izgonit ca pe nişte neputincioşi; Bucură-te, că sfintele tale moaşte izvorăsc minuni de tămăduiri; Bucură-te, că opreşti năvălirile demonilor întocmai ca o stavilă; Bucură-te, că stârpeşti întunecimea idolească cea pierzătoare de suflete; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 13-lea
O, prealăudată Muceniţă Anisia, pururea pomenită, fii mijlocitoare pentru noi, păcătoşii, care alergăm la ajutorul şi la folosinţa ta, cu care poţi să ne ajuţi nouă, celor ce ne aflăm în noianul patimilor lumeşti, ca, izbăvindu-ne cu rugăciunile tale, să-I cântăm, în Împărăţia Sa cea cerească, lui Dumnezeu cântare de biruinţă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare…, Condacul 1: Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri…, şi se face otpustul.
Icosul 1
Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare, Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii, nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi, văzând acestea, te lăudăm zicând: Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti; Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe; Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească; Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie; Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei; Bucură-te, că buna-cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânără cu vârsta; Bucură-te, că adeseori udai pământul cu lacrimi în rugăciunile tale; Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi; Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta; Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală; Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la lăcaşurile cele cereşti; Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul 1
Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri, să încununăm cu laude pe ceea ce a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi, văzând biruinţele ei, cu veselie să-i cântăm: Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Rugăciunea Sfintei Anisia
Atotputernice Doamne Dumnezeule, Părintele Unuia Născut Fiului Tău, Iisus Hristos, al Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru, Cela ce şezi pe scaunul slavei Tale, Căruia Îţi slujesc mii de mii de arhangheli şi mii de îngeri îţi stau înainte, supunându-se poruncii Tale: scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, pe care Te laudă heruvimii şi Te măresc serafimii neîncetat cântând întreită cântare. Tu pe duhurile care nu se plecau Ţie le-ai cufundat în tartarul cel prea adânc şi pe balaur, care s-a lipit de darul Tău, l-ai legat cu legături nedezlegate şi scaunul lui l-ai surpat la pământ şi de la slujba cea cerească l-ai izgonit, lipsindu-l de viaţa cea fericită, iar cu moartea cea cu defăimare a Crucii ai surpat mândria aceluia.
Tu din sânurile Tale cele fără prihană ai trimis la noi pe Dumnezeu Cuvântul, Care era mai înainte de veci, pe Mântuitorul sufletelor noastre, Cel născut prin umbrirea Duhului Sfânt şi din Maria Fecioara, Care printr-Însul ai căutat oaia cea rătăcită, ai întărit pe cea neputincioasă şi ai vindecat pe cea zdrobită. Pe Tine Te chem, eu smerita şi păcătoasa roaba Ta, cu toată inima mea. Tu, Cel ce ştii gândurile fiecăruia, focul cel aruncat în lume de Unul Născut Fiul Tău l-ai aprins în inima mea şi scânteia credinţei, care este în mine, ai schimbat-o în făclia dragostei. Vino să mă mântuieşti pe mine, nevrednica roaba Ta, pentru că pe Tine Te doresc, pe Tine Te caut şi de Tine mă lipesc din toată inima mea.
Doamne Dumnezeule, Fiule, primeşte rugăciunea mea cea adusă Ţie cu inimă zdrobită şi cu duh de smerenie. Nu mă trece cu vederea pe mine, pentru care, O! Iisuse Hristoase, ai fost pironit pe cruce şi lovit peste obraz; pentru care ai băut oţet cu fiere şi ai gustat moartea amară şi a treia zi ai înviat din morţi, Te-ai înălţat la cer şi şezi de-a dreapta Tatălui.
Nu mă ruşina, nici nu mă lepăda din numărul roabelor Tale, ci învredniceşte-mă ca o creştină a mă mântui prin semnul Sfintei Tale Cruci. Fă-mă părtaşă patimilor Tale, săvârşind în mine voia Ta, ca să fiu credincioasă a mă arăta feţei Tale. Tu mă păzeşte, pătrunde cu frica Ta trupul meu, căci de judecăţile Tale m-am temut. Închide ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea, ci mai bine, mă rog Ţie, deschide-i ca să cunosc minunile din legea Ta, căci spre Tine sunt aruncată din pântecele maicii mele. Tu eşti Domnul meu; tatăl meu şi maica mea m-au părăsit, iar Tu, Doamne m-ai primit.
Îndreptează paşii mei, ca să nu mă umplu de ruşine, eu roaba Ta; fă cu mine semn spre bine şi împlineşte cererea mea, pentru că înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a tăinuit. Iarăşi către Tine mă rog, Dumnezeule Părinte, ajută-mi ca să nu se afle prihană în mine, roaba Ta, căci Ţie mă aduc punându-mă pe altarul mărturisirii şi al smereniei mele, să fiu primită ca o ardere de tot; astfel să fie jertfa mea înaintea Ta. Învredniceşte-mă a urma Mielului Tău Celui fără prihană, lui Iisus Hristos, Căruia, împreună cu Tine şi cu Duhul Sfânt, se cuvine slava, cinstea şi puterea în veci. Amin.
Dedicat domnișoarei Maria Anisia Iacșa, cu respect, cu admirație și cu drag!
Troparul Sfântului şi Dreptului Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria
Glasul al 2-lea
Binevesteşte Iosif lui David, Dumnezeiescului părinte, minunile: văzut-ai pe Fecioara născând; cu magii te-ai închinat; cu păstorii ai Slăvit şi prin îngeri înştiinţare ai primit. Roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul 1
Irmos: Hristos Se naşte…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fericite slujitor al lui Hristos, Cel Ce S-a Întrupat, cel ce ai fost socotit părinte al lui Hristos, cu îndrăzneală înaintea Acestuia stând, cere pace şi izbăvire de cele cumplite pentru cei ce te laudă pe tine.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Supus cuvintelor Dumnezeieşti, slujitor al minunatelor lucruri, logodnic al Fecioarei, Dumnezeieştii Fiice, drept şi adevărat cu totul te-ai arătat, Sfinte Iosif şi te-ai odihnit în Corturile drepţilor.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Învrednicitu-te-ai a vedea pe Hristos purtat ca un Prunc în chipul nostru şi al Lui tată ai fost numit. Mărirea ta cu adevărat este foarte mare şi vrednicia ta este mai mare decât toate. Pentru aceasta pe tine te lăudăm.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Născând cu Trup pe Hristos în cetatea Betleem, Ceea ce nu ştii de nuntă, L-ai înfăşat pe Dânsul cu scutece. Sosirea Lui a umplut de spaimă pe Dreptul Iosif, care cu frică măreşte şi se închină Puterii Sale.
Cântarea a 3-a
Irmos: Celui mai înainte de veci…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Celui Ce a Strălucit din Tatăl, în chip Tainic, mai înainte de veci şi în cele mai de pe urmă din Fecioara în chip de Negrăit S-a Întrupat, părinte ai fost numit, preamărite şi văzător al Tainei Celei Înfricoşătoare, fericite.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe Acela de Care se cutremură Oştile cereşti ca de un Dumnezeu Nemărginit, Care S-a născut din Fecioară, Îl ţii în braţele tale, Dreptule Iosif, sfinţindu-te prin pipăirea cea înfiorătoare, înţelepte. Pentru aceasta te lăudăm.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Arătându-te cu inimă curată, înţelepte, fost-ai însărcinat să primeşti în păstrare Măreţia Tainei, care mai înainte nu era cunoscută neamurilor; prin care ne-am mântuit toţi, cei ce slăvim cu credinţă pomenirea ta cea de lumină purtătoare şi Dumnezeiască.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Cel Ce a luat Trup din Curatele tale sângiuri, Fecioară Preacurată şi în peşteră S-a născut şi în iesle a fost pus, pe Dumnezeu, Cel Ce avea înfăţişare ca noi, văzându-L Dreptul Iosif, cu cântări L-a mărit.
Cântarea a 4-a
Irmos: Toiag din rădăcina lui Iesei…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Având cuget ascultător de Dumnezeieştile Porunci şi cu totul fiind curat, ţi-ai logodit pe cea Singură Curată şi fără de prihană între femei, păzind curăţia Fecioriei, pentru o bună găzduire a Ziditorului.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Numai Arhanghelului Gavriil, în ceruri şi numai ţie, prealăudate, după Ceea ce este Singura care nu ştie de nuntă, vi s-a încredinţat cea mai Înspăimântătoare Taină şi mai presus de toate, Fericite Iosif, singurul pricinuitor al stricăciunii şi începătorul întunericului fiind înşelat.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
De grija cea către Dumnezeieştile fapte aflându-te însufleţit şi luminoasă biserică a Făcătorului fiind, te-ai învrednicit, Fericite Iosif, a primi din sfânta biserică pe Biserica cea Sfântă, pe Ceea ce Singură între femei este pururea Fecioară.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cel Nevăzut a stat de faţă vădit risipindu-ţi toată îndoiala minţii tale şi zicându-ţi: nu te teme, Iosif, a lua acum pe Maria cea Preacurată, că ea poartă în pântece pe Cel Ce cu Dumnezeirea şi cu Puterea pe toate le poartă.
Cântarea a 5-a
Irmos: Dumnezeu fiind al păcii…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Strălucind cu blândeţea, Înţeleptule Iosif, te-ai sălăşluit în pământul celor blânzi.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Că ai fost numit tată al lui Hristos Cel Blând, pe Care în braţele tale ţinându-L, te-ai sfinţit; şi văzându-L îmbrăcat în Trup omenesc, te-ai preamărit.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ca pe un nor Dumnezeiesc ce ascunde Soarele în sânurile sale, ai dus din cetatea lui David, în Egipt pe Ceea ce este Singura Curată, ca să risipească întunericul nebuniei idoleşti, Logodnicule Iosif, Preasfinţitule slujitor.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Drept fiind, umblat-ai pe dreptele cărări ale Stăpânului, Care te-a judecat pe tine cu dreptate, aşa ca să slujeşti cu frică şi cu credinţă Nespusei Taine a Naşterii; prin care oamenii au fost îndreptaţi.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Aflatu-s-a Fecioara încăpând în pântece pe Dumnezeu Emmanuel, Cel din fire Nemărginit, precum a zis odinioară Proorocul; ceea ce nepricepând Dumnezeiescul Iosif, a fost învăţat noaptea, pe când dormea preafericitul, de la un înger.
Cântarea a 6-a
Irmos: Din pântece pe Iona…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe Dumnezeu, Cuvântul Cel Veşnic al Tatălui, Cel Ce S-a arătat nouă cu Minunata Naştere din Fecioară, primindu-L Dreptul Iosif, s-a bucurat şi minunată cale în Egipt împreună cu El a făcut, ascultând de Dumnezeieştile Porunci.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Stai, slujind ca un înger, Înţeleptule Iosif, pe Dumnezeu Cel Ce S-a făcut Prunc cu Trupul şi nemijlocit te-ai luminat lămurit, primind de la Dânsul Razele Cele Nematerialnice, fericite şi prealuminat te-ai arătat şi cu sufletul şi cu inima.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fiind cu totul sfinţit la suflet şi la trup prin atingerea de Dumnezeire, prealăudate, te-ai mutat la Locaşurile cele Nematerialnice, sfinţind acum pe cei ce săvârşesc cu adevărat, cu cinste pomenirea ta, Dreptule, Preasfinţite Iosif, logodnicul Preasfintei Maici a lui Dumnezeu.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Prealăudate Iosif, văzut-ai născându-Se pe pământ, din Curata Fecioară, Prunc Tânăr, pe Cel mai înainte de început şi mai înainte de toţi vecii născut din Părintele; şi ai auzit lăudându-L pe Dânsul îngerii, înăuntrul peşterii şi L-ai văzut culcat în iesle.
CONDAC
Glasul al 3-lea
Podobie: Fecioara astăzi…
De veselie astăzi, Dumnezeiescul David se umple; şi Dreptul Iosif împreună cu Iacob, laudă aduce; că luând cunună pentru înrudirea cu Hristos se bucură; şi pe Cel Ce s-a născut în chip de negrăit pe pământ, Îl laudă şi strigă: mântuieşte, Îndurate, pe cei ce Te cinstesc pe Tine.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei binecredincioşi…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Văzut-ai sfârşitul Proorociilor; că pe Hristos, pe Care L-au propovăduit, Cel Ce a ieşit din Fecioara Preacurată, L-ai pipăit şi Prunc L-ai cunoscut, ca un Curat la suflet slujitor al lui Hristos.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Împodobindu-te cu viaţă nepătată, Preamărite Iosif, fost-ai paznic adevărat al Fecioarei Celei fără de prihană şi te-ai numit tată al Copilului, Care S-a născut, fiind mărit cu cinstitul nume.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cel Ce a zidit cerul şi pământul şi marea Se numeşte Fiu al teslarului, adică al tău, fericite, vrednicule de laudă; Părintele Cel fără de început cu adevărat mărindu-te ca pe un sfinţit lucrător al celor mai presus de minte.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Sfârşindu-ţi viaţa în sfinţenie, Preaminunate Iosif, te-ai sălăşluit acum întru strălucirile sfinţilor, sfinţind pe cei ce cu credinţă săvârşesc pururea sfânta şi Dumnezeiasca ta pomenire.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Iosif cel Drept, cunoscându-te pe tine că eşti Însemnată cu Peceţi Sfinte, Ceea ce eşti Plină de har, Curată, prin semnul toiagului a dobândit să-i fii încredinţată de la Templu aducându-şi aminte de toiagul lui Aaron, care odinioară a odrăslit.
Cântarea a 8-a
Irmos: Minunii tale celei mai presus…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu adevărat cinstită s-a arătat, Prealăudate Iosif, moartea ta înaintea Domnului; că tu te-ai simţit întreg, cu Binecuvântarea cea de la Sfânta Ocrotire a Pruncului ce S-a născut; după care ai cântat: toată făptura să binecuvânteze pe Domnul.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe Acela de Care se cutremură toate Cetele celor fără de trup, pe Dumnezeu şi Ziditorul, Sfântul şi Dreptul Iosif cu îndrăzneală şi cu toată evlavia Îl îmbrăţişează ca pe un Prunc şi primeşte Lumină Înţelegătoare, strigând: toată făptura să binecuvinteze pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Rănindu-te de Dragostea Cea Preadulce, fericite şi stând ca un înger înaintea Celui Ce S-a Întrupat, asculţi, povăţuit fiind printr-un înger, de Dumnezeieştile Porunci, ca să vii din Egipt înapoi în ţara lui Israel, cu Născătoarea de Dumnezeu şi ai cântat: pe Tine, Hristoase, Te lăudăm întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Văzut-ai încetând umbrele Legii, prin Revărsarea de Lumină a harului; şi ai privit un Nor Luminos, pe Fecioara, Răsărind cu Trup pe Soarele Cel Înţelegător şi ca o stea pe toţi i-ai luminat, Înţeleptule Iosif, pe cei ce strigă pururea: pe Tine, Hristoase, Te preaînălţăm întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Taină Uimitoare…
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ajuns-ai cinstit deopotrivă cu toţi îngerii, proorocii şi mucenicii, fericite şi prieten adevărat cu înţelepţii şi cu Apostolii. Pentru aceasta fericindu-te pe tine, împreună cu dânşii, Înţeleptule Iosif, cinstim sfântă pomenirea ta.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ca unul ce te cobori din neam împărătesc, ţi-ai logodit pe Curata Împărăteasă, Care avea să nască în chip de nespus pe Împăratul Hristos, tu, cel ce pe pământ ai fost ales dintre toţi pământenii, preafericite.
Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pomenirea ta, care pe tine te măreşte, fericite, adună marginile pământului la veselie şi la lăudarea Cuvântului; înaintea Căruia stând pururea, roagă-te necontenit să ne izbăveacă de ispite pe noi, cei ce te lăudăm pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Păzind Fecioria Preacurată, ai păzit pe cea Curată, din care S-a Întrupat Cuvântul, păzind şi după naştere Nespusa Feciorie a Acesteia; cu care adu-ţi aminte de noi, de Dumnezeu purtătorule, Dreptule Iosif.
SEDELNA
Glasul 1
Podobie: Ceata îngerească…
Tatălui Ceresc slujind cu adevărat, Dreptule Iosif, tată ai şi fost socotit al Fiului Celui fără de început, Ce S-a făcut Prunc cu Trupul. Pentru aceasta astăzi prăznuind preasfântă pomenirea ta, cu veselie în inimă şi te lăudăm cu credinţă.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul 1
Podobie: Ceata îngerească…
Ceata Proorocilor Dumnezeieşte prăznuieşte Minunea ce s-a făcut cu tine, o, Fecioară: că ai născut pe Dumnezeu Întrupat pe pământ. Pentru aceasta îngerii cu păstorii cântă astăzi şi cu credinţă magii împreună cu Iosif vestesc lui David, Dumnezeiescului părinte, minunile.
Dedicat Doamnei Pia Crăciun, cu ocazia aniversării, cu deosebit respect și recunoștință pentru toată osteneala și efortul de toate felurile din Biserica Sfântul Ștefan ”Cuibul cu Barză” – 28 Decembrie 2024
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, care pe desfrânata şi pe tâlharul i-ai primit, primeşte şi rugăciunea mea pentru robul tău, duhovnicul meu (numele) ales de Tine să poarte povara păcatelor mele în faţa Ta, aşa cum Tu porţi povara lumii întregi în faţa Tatălui Ceresc. Iartă-i toate greşelile lui pentru dragostea şi jertfa stăruitoare ca să pun început bun de pocainţă eu, oaia rătăcită. Cercetează-l degrabă şi vezi nevoile lui. Vindecă-l de toată boala şi întinăciunea trupească şi sufletească şi de slăbiciunea firii celei căzute. Izbăveşte-l de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de tot răul şi ispitele ce i-au venit pentru păcatele mele. Sporeşte-i înţelepciunea, îndelunga răbdare, liniştea, pacea şi mulţumirea sufletească. Înmulţeşte-i puterea, sporeşte-i blândeţea şi purtarea de grijă şi împlineşte toate cele de folos lui. Dă-i minte luminată şi pricepere sfântă care se pogoară de la Tine, Împăratul Luminii. Bine-sporeşte în el, Doamne, şi dăruieşte-l sănătos, îndelungat în zile, drept învăţând cuvântul adevărului Tău. Amin.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, deschide stavila cerului şi plouă peste duhovnicul meu (numele) belşug de har şi bogată milă. Pogoară-te asupra lui, odihneşte în el pururea şi revarsă peste el mulţimea îndurărilor Tale. Amin. Maica Domnului, acoperă cu Atotputernicul tău Acoperământ pe robul tău, duhovnicul meu (numele) şi roagă-te Bunului Dumnezeu să-l miluiască pentru rugăciunile tale. Izbăveşte-l de toată ispita trupească şi sufletească, curăţă-l, tămăduieşte-l, întăreşte-l şi sănătate deplină dăruieşte-i. Amin.
Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te Domnului să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale.
Cuvioase Arsenie cel Mare, roagă-te Bunului Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale. Cele nouă Puteri Cereşti, Sfinţilor Români – mucenici şi muceniţe, cuvioşi şi cuvioase – Preacuvioşilor Părinţi ai noştri şi sfinţii a căror pomenire se face astăzi, împreună cu toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe (numele) pentru rugăciunile voastre. Amin. Amin. Amin.
Apoi, Troparul Cuviosului Cleopa de la Sihăstria (Glasul al 8-lea) :
Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Cleopa, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!
Cuviosul Cleopa de la Sihăstria
Condacul întâi
Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Icosul întâi
Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:
Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 2-lea
Născutu-te-ai într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana, cu zece copii, ce pildă vie de creştină trăire v-au fost, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea şi faptele bune, nelipsiţiţi fiind de la Sfintele Slujbe, rugându-se mult împreună cu copiii, iubitori de Dumnezeu fiind, făcând milostenie şi ducând o viaţă curată şi bineplăcută Domnului. Pentru aceasta, Îi cântăm : Aliluia!
Icosul al 2-lea
Fost-ai bolnav în primele două luni de viaţă, Părinte, iar maica ta, îngrijorată fiind, la sfatul unui duhovnic din Schitul Cozancea, te-a aşezat înaintea Icoanei Maicii Domnului şi i te-a dăruit ei, iar tu, te-ai însănătoşit. De aceea, cu admiraţie şi respect, îţi cântăm:
Bucură-te, că tatăl tău îţi lumina familia ca un sfeşnic, prin Credinţa sa !
Bucură-te, că ţi-a fost exemplu demn de urmat şi model în viaţă!
Bucură-te, că şi maica ta foarte milostivă era şi avea şi darul lacrimilor !
Bucură-te, că ai primit, la Botez, numele Sfântului Mare Împărat Constantin !
Bucură-te, că, ai fost ales de Dumnezeu spre folosul multora !
Bucură-te, căci, cu darul vorbirii şi cu o memorie deosebită, ai fost dăruit !
Bucură-te, că ai copilărit într-o casă ce era ca o Biserică !
Bucură-te, că aveaţi o cameră numai cu Icoane, ca un Paraclis !
Bucură-te, că-n această cameră şi la miezul nopţii vă rugaţi, citind din Psaltire şi făcând metanii !
Bucură-te, că ai fost înzestrat de Dumnezeu, încă din copilărie, cu o viaţă plină de Har !
Bucură-te, că viaţa ţi-a fost luminată de Duhul Sfânt !
Bucură-te, că PreaSfântul Duh te-a călăuzit mereu !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 3-lea
Stăruind în rugăciuni şi-n lucrarea Poruncilor Dumnezeieşti, încetul cu încetul, împreună cu trei dintre fraţii tăi şi o soră, v-aţi desprins de lume, PreaCuvioase Părinte şi v-aţi decis să-I slujiţi toată viaţa lui Hristos. După ce v-aţi rugat mult, cu post şi metanii, lui Dumnezeu şi aţi luat binecuvântare de la preotul din sat, le-aţi spus şi părinţilor gândul vostru. Pentru aceasta, privind cu evlavie către slava ta, Îi cântăm Celui Ce te-a proslăvit : Aliluia!
Icosul al 3-lea
Aţi primit canon de la egumenul Ioanichie Moroi şi a trebuit să aşteptaţi trei zile, la poarta Sihăstriei, împreună cu fratele tău, Vasile, fără a primi mâncare, după care, trecând această probă a voinţei şi răbdării aţi fost primiţi în obştea Schitului ; iar acum, Părinte, sfinţeşti Sfânta ta Mănăstire, care se bucură duhovniceşte şi îţi cântă:
Bucură-te, căci fratele tău cel mai mare, Mihai, s-a dus la Mânăstirea Durău !
Bucură-te, că sora ta, Ecaterina a fost dusă la Mânăstirea Agapia când avea doar 11 ani !
Bucură-te, căci Gheorghe, fratele tău s-a nevoit în acelaşi Schit Sihăstria cu tine, Monahul Gherasim devenind!
Bucură-te, că şi fratele tău, rasoforul Vasile, cu tine, în Sihăstria a fost !
Bucură-te, căci mare slujitor al Domnului ai fost mai bine de 70 de ani !
Bucură-te, marele trimis al lui Dumnezeu pe faţa pământului românesc !
Bucură-te, că ai avut o viaţă sfântă de la naştere, până la mormânt !
Bucură-te, cel ce te-ai dovedit “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, Duhovnicul României veacului tău !
Bucură-te, căci viaţa ta poate fi urmată ca model de puritate sufletească !
Bucură-te, Părinte al Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, mare Duhovnic şi Predicator, Apostol al românilor !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 4-lea
Te-ai dovedit, în viaţa monahală, Părinte, foarte nevoitor, Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncând o dată-n zi, făcând sute de metanii şi mergând, de multe ori, noaptea, la Utrenie, desculţ, chiar şi iarna. Ai avut ca ascultare grija oilor Sihăstriei, timp de cincisprezece ani, cu excepţia perioadei când ai fost în armată. De aceea, cu toţii să cântăm : Aliluia!
Icosul al 4-lea
Cele mai mari bucurii duhovniceşti le-ai avut, PreaCuvioase Părinte, când ai fost cioban la oile Mânăstirii, deoarece, în liniştea şi singurătatea muntelui ai citit numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi, Vieţile Sfinţilor şi Sfânta Scriptură. Apoi, rasoforul Constantin a primit Numele Sfântului Apostol, devenind Monahul Cleopa. Pentru aceasta, cu multă pioşenie, îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că în smerenie, ascultare şi rugăciune, ai păscut oile Schitului Sihăstria !
Bucură-te, că-n această perioadă i-ai studiat pe Sfinţii Părinţi !
Bucură-te, că tot în acest timp te-ai întâlnit cu unii pustnici ce se nevoiau prin pădurile dimprejur !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Ioan Iacob, care era, pe atunci, bibliotecar la Mânăstirea Neamţ !
Bucură-te, că după şase ani de ucenicie ai devenit monah!
Bucură-te, că ai refuzat să rămâi în armată, spunând că eşti “soldat în Armata lui Hristos, Împăratul Împăraţilor”!
Bucură-te, că ţi-ai făcut “studiile” în mijlocul naturii, peste tot unde-ai umblat cu oile Mânăstirii !
Bucură-te, că-ţi erau atât de dragi cuvintele Sfinţilor Părinţi, încât ţi s-au întimpărit în memorie !
Bucură-te, că ai fost ajutat să paşti oile şi de unchiul tău, Monahul Galaction !
Bucură-te, că te-ai folosit şi de smerenia părinţilor sporiţi din Sfântul Schit !
Bucură-te, că ai dobândit nenumărate cunoştinţe teologice, scripturistice şi patristice !
Bucură-te, că nevoinţa ţi-a fost prietenă, totdeauna, până la moarte !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 5-lea
La un an după ce incendiul a ars chiliie, acoperişul Bisericii şi Paraclisul, ai fost adus în Schit, Părinte şi, la numai 30 de ani, ai fost numit locţiitorul egumenului Ioanichie Moroi, deoarece acesta era bătrân şi bolnav. Iar noi, să-I cântăm PreaMilostivului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 5-lea
Propunându-ţi-se, în repetate rânduri, hirotonia, nu ai primit-o, PreaCuvioase, până ce nu te-ai încredinţat că aceasta este Voia Domnului. De aceea, să-i cântăm, mult iubitului nostru Părinte, din inimă:
Bucură-te, că după încendiu, deşi Schitul supravieţuia din ce în ce mai greu, aţi simţit că nu sunteţi părăsiţi de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi !
Bucură-te, că însăşi Maica Domnului a intrat în chilia egumenului spunându-i : “De acum ne vom îngriji noi de acest Sfânt Lăcaş !”
Bucură-te, că de atunci aţi simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Ocrotitoarei Sihăstriei !
Bucură-te, că ai acceptat să fii locţiitor de egumen, numai după o lună de gândire şi rugăciuni către Dumnezeu şi având binecuvântarea Duhovnicului !
Bucură-te, că erai foarte preţuit de toţi, fiind blând, postitor şi foarte evlavios !
Bucură-te, că la 32 de ani ai fost hirotonit IeroDiacon şi, după încă o lună, IeroMonah şi Egumen !
Bucură-te, că o bătrână ţi-a dăruit un Liturghier, un epitrahil, o Cruce de mână şi un baston preoţesc, rămase ei de la un preot !
Bucură-te, că ai primit preoţia şi ascultarea de Stareţ, după acest semn Dumnezeiesc !
Bucură-te, că te-ai dovedit, de la început, foarte râvnitor şi un bun Egumen, iconom, duhovnicesc şi curajos !
Bucură-te, că ai întărit programul slujbelor, cu privegheri şi cu citirea neîncetată a Psaltirii !
Bucură-te, că în numai trei ani, ai reînnoit Schitul cu chilii noi, cu o trapeză mare şi un nou Paraclis, pictat de un pictor iscusit, cu o înaltă viaţă duhovnicească, ce avea să devină renumitul Monah, Irineu Protcenco !
Bucură-te, că datorită muncii tale jertfelnice, ai transformat, în cinci ani, Schitul mistuit de flacări, iar Patriarhul a ridicat Sihătria la rang de Mânăstire !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 6-lea
Într-o zi de 21 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ai ţinut o predică, PreaCuvioase, în care ai zis : “Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi!” Pentru această predică ai fost arestat şi anchetat de prigonitorii atei, cinci zile fără apă şi fără mâncare şi apoi eliberat. Odată eliberat, te-ai retras în Munţii Sihăstriei, unde ai stat într-un bordei de pământ, rugându-te neîncetat zi şi noapte ! Pentru aceasta, Îi cântăm PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea
După şase luni de prigoană şi de stat în pustie, te-ai întors ca Stareţ, Părinte, în Sfânta ta Mânăstire, Sihăstria, care devenise renumită. Apoi, Patriarhul Justinian te-a trimis Stareţ la Sfânta Mânăstire Slatina, cu 30 de călugări de la Sihătria. La Slatina ai înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi, ai rânduit slujbele de zi şi de noapte şi Spovedania săptămânală, transformând-o într-un adevărat focar duhovnicesc. Ai devenit renumit şi iubit Bisericii lui Hristos, făcându-i pe toţi, cei ce te-au cunoscut, să-ţi aducă aceste cântări:
Bucură-te, că Domnul ţi-a dat darul cuvântului, prin care ai călăuzit multe suflete la mântuire !
Bucură-te, că în pustie te-ai nevoit, precum sihaştrii din vechime!
Bucură-te, căci ai avut ca prieteni, atunci căprioarele şi cerbii, urşii, lupii şi mistreţii !
Bucură-te, că ai trecut prin nenumărate şi mari ispite!
Bucură-te, căci, cu Ajutorul şi Mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ai trecut peste toate!
Bucură-te, că prin predicile cuvioşiei tale ai salvat foarte mulţi oameni din ghearele vrăjmaşului
Bucură-te, că la Slatina i-ai avut ucenici pe viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi IeroSchiMonahul Daniil Tudor !
Bucură-te, că şi viitorul Egumen al Schitului atonit Prodromu, Petroniu Tănase, şi IeroMonahul Arsenie Papacioc ţi-au fost ucenici!
Bucură-te, că aceştia te-au ajutat şi ai transformat Mânăstirea Slatina într-o adevărată academie duhovnicească, unică în ţară!
Bucură-te, cel ce, încă de atunci, ai fost considerat un mare Sfânt, încă din viaţă !
Bucură-te, că ai fost însărcinat ca, pe lângă Slatina şi Sihăstria, să ai în subordine încă alte şapte Mânăstiri şi Schituri !
Bucură-te, că şi în Putna şi-n Moldoviţa, Râşca şi Rarău, Sihla, Cămârzani şi Orata, ai introdus rânduiala Sihăstriei !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 7-lea
Cum diavolul nu putea răbda nevoinţa şi armonía monahilor şi viaţa de obşte desăvârşită de la Slatina, a îndemnat securitatea de atunci şi ai fost, din nou, arestat, dus şi anchetat la Fălticeni pentru “propagandă religioasă”. După câteva zile de chinuri, după ce ţi-au dat drumul, te-ai retras, din nou, în pustie, în Munţii Stânişoarei, împreună cu IeroMonahul Arsenie Papacioc. De aceea, să-I cântăm lui Hristos : Aliluia!
Icosul al 7-lea
Te-ai nevoit, într-un bordei, în pământ, mâncând doar cartofi şi pâine uscată, aduse, o dată pe lună, de un pădurar. Te rugăm, PreaCuvioase Părinte, să mijloceşti înaintea PreaSfintei Treimi şi a Maicii Domnului pentru mântuirea noastră, a tuturor, celor ce-ţi cântăm, fără încetare:
Bucură-te, că ai înfruntat, cu stoicism, vremea şi foamea, setea şi lipsurile !
Bucură-te, că te-ai rugat şi ai scris ziua şi noaptea !
Bucură-te, că, într-o noapte, în timp ce scriai o predică despre smerenie, blândeţe şi îndelungă-răbdare, a vrut diavolul să te omoare !
Bucură-te, căci, după mai bine de doi ani, Patriarhul a obţinut aprobarea să vă întoarceţi în lume !
Bucură-te, căci câţiva Părinţi au venit cu aprobarea, să vă ia din pustie şi să vă ducă la Patriarhie !
Bucură-te, că Patriarhul v-a găzduit câteva luni sfătuindu-se duhovniceşte cu voi !
Bucură-te, că aţi fost trimişi la mai multe Mânăstiri din jurul capitalei, spovedindu-i pe călugări şi pe maici !
Bucură-te, că apoi v-aţi întors la Sfânta Mânăstire Slatina!
Bucură-te, că ai ajutat la readucerea sub ascultarea Bissericii străbune a stiliştilor !
Bucură-te, că ai fost chemat într-o misiune duhovnicească la Timişoara şi Arad !
Bucură-te, că ai zăbovit un timp şi la Mânăstirea Gai, unde ai pus rânduială duhovnicească ca la Sihăstria !
Bucură-te, că-n alte câteva luni ai ajutat şi la înnoirea duhovnicească a Mânăstirii Putna!
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 8-lea
Te-ai întors apoi la metanie, în scumpa ta Mânăstire Sihăstria, pentru trei ani de zile. Sfânta Mânăstire devenise o casă de linişte sufletească, un lăcaş de rugăciune pentru fiii Bisericii noastre şi o adevărată cetate duhovnicească a Ortodoxiei româneşti. Pentru aceasta, Îi cântăm, din suflet, lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 8-lea
După ce a fost emis Decretul de excludere, din Mânăstiri, a maicilor de până-n 50 de ani şi a călugărilor mai tineri de 55 de ani şi a început prigoana prin care au fost excluşi din mânăstiri peste 4000 de maici şi călugări şi ţi s-a spus să te dezbraci de haina monahală şi să ai domiciliu forţat în satul tău natal, refuzând, te-ai retras, din nou, a treia oară, PreaCuvioase, în Munţii Moldovei. Iar noi, cei ce te iubim, cu adevărat, îţi cântăm, cu bucurie:
Bucură-te, că te-ai nevoit, doi ani de zile, în mult iubita ta linişte, în pădurile Hangului şi Pipirigului şi pe Muntele Petru Vodă, într-un mic bordei !
Bucură-te, că te rugai, într-o zi şi-o noapte, 10-15 ore, în singurătate, iar Mângâierile Duhului Sfânt îţi odihneau sufletul !
Bucură-te, că scriai şi multe cărţi sfinte, dormind foarte puţin şi priveghind !
Bucură-te, că ai dobândit şi rugăciunea inimii, plângând cu lacrimi fierbinţi !
Bucură-te, că ai stat, mai bine de cinci ani, în nevoinţă pustnicească, în munţi !
Bucură-te, că, după eliberarea din închisori a românilor, robiţi de comunism, te-ai întors definitiv în Sfânta Mânăstire Sihăstria !
Bucură-te, că din întreaga ta viaţă, te-ai nevoit în păduri şi în munţi, nouă ani şi şapte luni !
Bucură-te, că ai început, din nou, să spovedeşti şi să mângâi, duhovniceşte, pe toţi!
Bucură-te, că pe mulţi ai atras la Hristos şi pe mulţi sectari ai întors la Ortodoxie !
Bucură-te, căci, cu multă dragoste, ai îmbărbătat şi ai sfătuit pe nenumăraţi credincioşi !
Bucură-te, că zilnic primeai la chilia ta din deal zeci şi chiar sute de credincioşi, din ţară şi din afară !
Bucură-te, cel ce, toată viaţa ai dovedit adâncă smerenie şi milostenie duhovnicească şi materială !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 9-lea
După încă zece ani, ai plecat, Părinte, înpreună cu alţi Părinţi din Sihăstria, să te închini în Ţara Sfântă, la Mormântul Domnului şi la celelalte Sfinte Locuri. De aceea, să-I cântăm şi noi, Celui Ce te-a încununat : Aliluia!
Icosul al 9-lea
După încă trei ani, ai plecat, PreaCuvioase, în pelerinaj, în “Grădina Maicii Domnului”, în Sfântul Munte Athos. Pentru acestea toate, cu neţărmurită admiraţie, îţi cântăm:
Bucură-te, că ai mărturisit că nu te-ai simţit împlinit până ce nu te-ai închinat la Locurile Sfinte !
Bucură-te, că i-ai impresionat pe călugării athoniţi cu cuvântări, pline de Har !
Bucură-te, că apoi ai ţinut o cuvântare şi în faţa arhiereilor din Sfântul Sinod al Greciei!
Bucură-te, căci în Sfăntul Munte Athos, cu Sfântul Paisie Aghioritul te-ai întâlnit !
Bucură-te, că acesta ţi-a spus să nu rămâi în Sfântul Munte, ci să te întorci la Sihăstria unde te poţi mântui ca un Apostol !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Iustin Popovici !
Bucură-te, fermecător maestru al Cuvântului!
Bucură-te, monument de grai românesc încântător !
Bucură-te, Avvă unic al spiritualităţii româneşti !
Bucură-te, că ţi-ai jertfit întreaga viaţă lui Hristos şi Bisericii Lui, Ortodoxe !
Bucură-te, căci grozav te căuta poporul pentru un sfat şi-o învăţătură, sprijin moral, sufletesc sau chiar material, predici şi binecuvântări !
Bucură-te, căci la tine au venit şi Patriarhi şi Episcopi şi miniştri şi regele, precum şi mulţi străini !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 10-lea
După 69 de ani de rugăciune şi misiune, de linişte şi ascultare, de singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe Calea mântuirii, nevoinţă călugărească şi pustnicească şi misiune duhovnicească, prin predică şi scriere de cărţi sfinte, prin Spovedanie, sfătuire şi milostenie, la vârsta de 86 de ani, ai părăsit această vale a plângerii şi ai plecat să pregăteşti loc şi pentru cei ce-ţi vor urma sfaturile şi viaţa, pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar noi, te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, cei ce ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, cântându-I : Aliluia!
Icosul al 10-lea
Astfel ai plecat la cele cereşti, PreaCuvioase, la viaţa cea nepieritoare, dându-ţi sufletul în Mâinile lui Hristos şi devenind rugător înaintea Tronului PreaSfintei Treimi, pentru noi toţi, cei ce, cu evlavie, îţi cântăm:
Bucură-te, că-n acea noapte te-ai arătat unor credincioşi apropiaţi, anunţându-i că ai plecat din această viaţă !
Bucură-te, figură marcantă şi deosebită a Ortodoxiei lumii !
Bucură-te, că ai lăsat în urma ta un cunoscut şi drag ecou : “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”
Bucură-te, că ai vorbit cu Părintele Gheorghe, din Atena, mai bine de o oră, singuri, fără să ştii greceşte şi nici el româneşte, înţelegându-vă perfect, fiecare vorbind în limba lui !
Bucură-te, că la fel ai vorbit şi cu IeroSchiMonahul Simon, din Moscova, la Sihăstria, deşi nici unul nu ştiaţi limba celuilalt, cu darul de a vă înţelege prin Sfântul Duh !
Bucură-te, că ai simţit întotdeauna purtarea de grijă şi ajutorul PreaSfintei Născătoarei de Dumnezeu !
Bucură-te, că întotdeauna faţa ta era liniştită şi luminată din interior, ca din Lumina Taborică !
Bucură-te, căci ai fost de o mare bunătate şi blândeţe, rar întâlnită !
Bucură-te, că îi primeai mereu pe oameni cu o dragoste nemărginită !
Bucură-te, că aveai marele dar şi Har de a te face înţeles de toţi!
Bucură-te, căci erai căutat, respectat şi iubit de toţi !
Bucură-te, că Domnul te-a dăruit cu o mare forţă spirituală, cu care l-ai biruit mereu pe vrăjmaş, mai ales în pustie !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 11-lea
Înainte de a pleca la cele veşnice, ai stat pe scaunul tău de spovedanie şi ai rămas nemişcat, ca într-o răpire, mai bine de unsprezece ore. Iar noi, umilii tăi admiratori şi iubitori, dintru smerenia inimii strigăm către Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 11-lea
Prin mijlocirea ta, în faţa ATotPuternicului, păzeşte Sfânta ta Mânăstire de toată nevoia, primejdia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, PreaCuvioase Părinte, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi cântându-ţi cu iubire şi cucernicie:
Bucură-te, Duhovnicul credincioşilor şi prietenul Sfinţilor !
Bucură-te, minte strălucită şi suflet uriaş !
Bucură-te, că ai fost sinteza vie a tuturor Sfinţilor şi Părinţilor de la răsărit !
Bucură-te, cascadă de înţelepciune, putere şi Har !
Bucură-te, că predicile tale mişcau inimile tuturor !
Bucură-te, căci cuvintele, sfaturile şi predicile ţi-au fost insuflate de Duhul Sfânt !
Bucură-te, impresionantă personalitate, vestită şi peste hotare !
Bucură-te, om al răbdării, statorniciei şi rugăciunii !
Bucură-te, cel ce ne sfătuiai : “Răbdare, răbdare, răbdare … Răbdare până la sfârşit, nu până la prăşit!”
Bucură-te, om al smereniei şi al ascultării,care, la sfatul Duhovnicului tău, Părintele Paisie, ai refuzat să devii Patriarh !
Bucură-te, căci, la înmormântarea ta, au fost 2 Mitropoliţi, 5 Episcopi, numeroşi stareţi, ieromonahi şi preoţi, înconjuraţi de peste zece mii de călugări şi călugăriţe şi credincioşi din toată ţara !
Bucură-te, renumit Teolog şi Duhovnic şi mare trăitor al Credinţei Ortodoxe !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 12-lea
Ne rugăm, cu inima înfrântă şi smerită, ca pe Sfânta Mânăstire Sihăstria, cea care l-a găzduit pe PreaCuviosul Părinte Cleopa, până în ultímele clipe ale acestuia, loc de sfântă reculegere, sfinţit de prezenţa marelui îndrumător şi sfătuitor al pelerinilor, să o ajute PreaBunul, PreaIubitorul şi PreaMilostivul Dumnezeu, ca din ea să mai apară şi-n prezent şi-n viitor, mulţi asemenea marelui Duhovnic şi Predicator al neamului românesc ! Pentru aceasta, PreaCuvioase Părinte, mulţimile aleargă la Sfântă Mănăstirea ta, cântând PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ai fost Făcător-de-Minuni, atât în viaţa ta lumească, cât şi după ce te-ai mutat la Domnul, PreaCuvioase şi ai primit de la PreaSfântul Dumnezeu şi darul înaintevederii. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, că atunci când ai fost arestat, bătut şi chinuit, pentru a nu-ţi pierde minţile, ţi-ai coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus şi, astfel, ai scăpat !
Bucură-te, că ai fost şi văzător cu duhul !
Bucură-te, căci cărţile tale sunt mereu căutate, tipărite şi editate şi traduse în multe limbi străine !
Bucură-te, căci ne-ai sfătuit să ne rugăm neîncetat : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul !”
Bucură-te, că şi după ce ai trecut la Domnul, pământul şi uleiul din Candela de la mormântul tău fac Minuni!
Bucură-te, căci cunoşteai gândurile celor ce veneau la tine !
Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat, chiar şi de boli grele, români şi italieni, sârbi şi greci, rugându-te pentru ei !
Bucură-te, că pe multe femei, cărora doctorii le spuneau să facă avort, că vor naşte monştri sau vor muri, tu le spuneai să nu facă aşa ceva, te rugai pentru ele şi năşteau copii normali, frumoşi şi sănătoşi !
Bucură-te, model de puritate sufletească şi “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, că ai ştiut când vei părăsi această lume !
Bucură-te, trăitorule în Hristos, mare luptător, apologet şi apărător al Adevărului evanghelic şi ortodox !
Bucură-te, tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :
O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, cel ce stai în faţa PreaSfintei Treimi, primeşte de la noi, aceste puţine cuvinte de laudă şi roagă-te ATotPuternicului Dumnezeu să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, toţi cei ce-I cântăm, cu neţărmurită iubire şi Credinţă : Aliluia!
Apoi, iarăşi se zice Icosul întâi:
Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:
Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
şi Condacul întâi :
Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Rugăciune către PreaCuviosul Părinte Cleopa:
O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, căzând înaintea ta, cu umilinţă şi evlavie ridicăm acum glasul nostru spre tine, noi, păcătoşii !
Te rugăm, din suflet, ca acolo, în lumina neînserată, unde te bucuri veşnic împreună cu cei Aleşi ai lui Dumnezeu, să nu ne uiţi în sfintele tale rugăciuni, mijlocind, pentru noi, către ATotPuternicul şi PreaSfânta Maică a lui Hristos, ca să ducem o viaţă bineplăcută Domnului, să biruim ispitele acestui veac, să ne întâlnim acolo, sus în ceruri şi să-L slăvim şi noi, împreună cu toţi Aleşii Săi, în veci, pe Tatăl şi pe Fiul si pe Sfântul Duh ! Amin !
Şi, apoi, se face Otpustul :
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuviosului Cleopa de la Sihăstria şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!
Tropare glasul al 4-lea: Pe Sfântul Părinte Arsenie, slujitorul cel plin de râvnă şi dragoste dumnezeiască, cu bucurie, toţi cei credincioşi să-l lăudăm, căci sfânt povăţuitor şi rugător fierbinte ni l-a dăruit Dumnezeu, spre izbăvire de necazuri, boli şi suferinţe, spre mântuirea şi sfinţirea sufletelor noastre. (de două ori)
Slavă… şi acum…
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururi a spune puterile tale noi nevrednicii, că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururi din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
CANONUL: Cântarea întâi, glasul al 8-lea
Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Vlăstar ales din pământ românesc, plămădit cu har în grădina Maicii Sfinte, ai adunat, Părinte, cu îmbelşugare, daruri cereşti şi roade nemuritoare, spre a Domnului slăvire şi a noastă mântuire.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Chemat spre a Domnului slujire, prin a Măicuţei Cereşti ocrotire, ai purtat cu aleasă cinstire a preoţiei jertfire prin care, ca un părinte adevărat, cu vrednicie te-ai încununat.
Slavă…
Făclie luminoasă te-ai arătat celor ce rătăcesc în neguri de păcat. Luminează-ne şi pe noi, Părinte sfinte, cu harul şi rugăciunea ta fierbinte, ca să urmăm spre înnoire, liman de mântuire şi sfinţire.
Şi acum…
Fecioară Preacurată, ai milă şi te roagă pentru noi, cei cufundaţi în patimi şi nevoi, să alegem calea de sfinţenie asemenea Sfântului părinte Arsenie care, urmându-ţi ţie, este sălaş strălucitor de curăţie.
Cântarea a 3-a
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Făcându-te asemenea serafimilor prin slujire neprihănită, prin post, rugăciune şi aspră nevoinţă, te-ai îmbogăţit cu rodul ostenelilor, din care ne dăruieşte şi nouă grabnic ajutor.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Prin lacrimă şi nevoinţă, prin jertfă şi suferinţă te-ai făcut, Sfinte Părinte, pildă de curăţie şi răbdare, de-aprinsă rugă şi iubire, ajungând la limanul cel lin, de unde ne ajută ca şi noi să ne sfinţim.
Slavă…
Dumnezeiescule Părinte, izbândă în viaţă şi mângâiere în nevoi, uşurare în ispite şi vindecare de păcate ne dăruieşte celor de am dobândit mijlocirea ta fierbinte şi al tău ajutor.
Şi acum…
Preasfântă Măicuţă, podoabă de lumină cerească şi har dumnezeiesc, luminează şi sufletele noastre, ca să cunoască pacea şi bucuria Mirelui Ceresc.
Izbăveşte-ne pe noi, fiii tăi, Sfinte Părinte Arsenie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere pentru toţi îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Ectenie…
Sedealna, glasul al 2-lea
Apărător puternic şi turn nebiruit te-ai arătat preaînţelepte, celor ce cu credinţă şi cucernicie aleargă la tine, iar cu umilinţă şi nădejde îţi strigă: Sfinte Părinte Arsenie, de Dumnezeu purtătorule, vino degrabă şi din primejdii ne slobozeşte, ca cel ce stai pururi înaintea Sfintei Treimi.
Cântarea a 4-a
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile mâinilor Tale şi am preaslăvit dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Cel ce întreaga-ţi făptură şi inimă le-ai împodobit cu iubirea cea sfântă şi dumnezeiască prin mijlocire, dragoste şi mângâiere pământească, nu înceta din sfinţita rugăciune pentru pacea între oameni şi bunăvoire în lume.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Scânteie de har ce aprinde sufletele noastre de căinţă, de rugă şi ceresc dar eşti pentru noi, Părinte; făclie spre luminare şi cale spre cer, prin smerită ascultare.
Slavă…
Cu râvnă şi trudă neobosită ai adunat, Părinte, vistierii nemuritoare, podoabe şi daruri alese, din care ne îmbogăţeşte pe noi, cei sărăciţi, ce suntem de patimi şi păcate istoviţi.
Şi acum…
De dor ceresc şi râvnă sfântă, Preasfânta Preacurata Maică, ne umple inimile noastre; iar prin a ta bună povăţuire, ridică-ne din multa lenevire.
Cântarea a 5-a
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Din dureri, păcate şi amar, aducem lacrimi şi rugă fierbinte, ca să primim iertare şi mângâiere de har prin tine, bun şi sfânt Părinte.
Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Dăruit de Cerul Preaînalt pentru a noastră mântuire, dreptar te-ai făcut prin povăţuire, inimă curată arzând de foc ceresc şi iubire; arată-ne şi nouă calea ce duce la nepătimire prin iertare de păcate şi dumnezeiască întărire.
Slavă…
Dumnezeiescule Părinte, a pământului românesc odraslă sfântă, sfeşnic luminat şi podoabă binecuvântată, alinare şi vindecare a durerilor, te rugăm, scapă‑ne de viforul primejdiilor.
Şi acum…
Prea binecuvântată Stăpână de Dumnezeu Născătoare, de-a pururi a noastră mijlocitoare, caută spre fiii duhovniceşti ai Părintelui Arsenie, povăţuindu-ne pe calea de smerenie şi te roagă Fiului tău să ne păzească de ispita celui rău.
Cântarea a 6-a
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, căci s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Rugămu-te pe tine, Sfinte, ca, prin rugăciunile tale şi cu a ta apărare, degrabă să aflăm uşurare de vicleniile cele multe, dăruindu-ne cu îndurare a ta binecuvântare.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Cuvânt de înţelepciune, prin glasul tău ceresc, rosteşte-l cu putere inimilor noastre, ca să ne izbăvim de patimi şi năpaste, prin multă străduinţă şi cu adâncă pocăinţă.
Slavă…
Ocrotitor şi pavăză nebiruită eşti celor ce te cheamă la vreme de ispită, căci cu grăbire ridici amara suferinţă unde găseşti un bob de rodnică credinţă stropit cu lacrimă de umilinţă.
Şi acum…
Preasfântă Maică, a noastră bună rugătoare, ne fii de-a pururi lumină călăuzitoare pe marea vieţii învolburate de răutate şi păcate, să ajungem la viaţă de sfinţenie asemenea Sfântului Părinte Arsenie.
Apoi troparele de după cântarea a 3-a
Izbăveşte-ne pe noi, fii tăi, Sfinte Părinte Arsenie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere nouă îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Doamne miluieşte (de 3 ori) Slavă… şi acum…
Părinte de trei ori fericite, jertfelnic slujitor al Tainelor Sfinte, fierbinte rugător şi mare liturghisitor, stâlp de răbdare şi cale de îndreptare, ai multă îndurare spre cei de rele înlănţuiţi, spre cei din lume istoviţi, ai milă şi te roagă Cerescului Părinte să scape şi ale noastre suflete prihănite.
Prochimen: glasul al 4-lea
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului.
Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?
Evanghelia de la Ioan 15, 7-16
Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai mei. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea.
Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute.
Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi; şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.
Slavă…
Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegile noastre.
Stihira glasului al 6-lea
Mare apărător şi rugător te are pe tine neamul românesc, acoperământ şi scăpare te-au dobândit cei ce cu credinţă te cheamă în rugăciune. pentru aceasta nu ne lipsi pe noi fiii tăi de a ta sfântă ocrotire, ca să lăudăm din adâncul sufletelor noastre a tale învăţături şi lucrări bine plăcute lui Dumnezeu.
Preotul: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău…
Doamne miluieşte (de 12 ori)
Cu mila şi cu îndurările…
Cântarea a 7-a
Tinerii cei au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat‑o cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Sfinte Părinte Arsenie, cel plin de înţelepciune şi dar ceresc, arată pline de fericire sufletele celor ce te laudă şi te cinstesc, învăţându-le să cânte totdeauna: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Prin patimă de mucenic ai devenit strălucitor; aprinzându-ţi sufletul de cerescul dor, ne umple şi ale noastre inimi robite de păcat cu foc ceresc şi-adevărat, ca să cântăm cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Slavă…
Cinstitul tău mormânt, Părinte bun şi sfânt, e pentru ai tăi fii chemaţi şi binecuvântaţi tărâm de pace, linişte şi har, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Şi acum…
Viaţă curată şi minte luminată, duh de smerenie şi râvnă spre sfinţenie dăruieşte-ne, Fecioară Preasfântă şi Preacurată, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
Să nu ne laşi, Părinte, lipsiţi de ajutorul tău, că mult ne-am depărtat de Bunul Dumnezeu, de aceea te rugăm: întinde a ta mână, să ne aşezi din nou întru lumină, ca să-L cântăm şi să-L preaînălţăm pe Hristos întru toţi vecii.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Bobul de credinţă al sufletului meu fă-l să rodească apa cerească a darului tău, ca, împreună cu ai tăi fii, să fiu părtaş veşnicei bucurii, ca să-L slăvim pe Dumnezeu întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh.
Hristoase, Preadulce Mântuitor, să nu ne pierzi pe noi robiţi de patimi şi nevoi, ci ne iartă, pentru al nostru solitor, Părintele Arsenie, scump şi sfânt odor.
Şi acum…
Primeşte sufletele noastre, o, Maică Sfântă Preacurată, şi ruga noastră cea săracă o înalţă în cerurile sfinte de unde şi al nostru bun Părinte ne ajută cu mult mai mult ca înainte.
Cântarea a 9-a
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Cine va putea lăuda viaţa ta, fericite Părinte, şi cine va spune mulţimea faptelor tale sfinte de care se împărtăşesc ai tăi fii ce te cinstesc, bucuraţi de a ta ocrotire şi povăţuire, spre a lor sfinţire şi-nduhovnicire?
Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.
Prin rugăciune, jertfă şi viaţă neîntinată, pildă aleasă şi binecuvântată te-ai făcut, spre bucuria celor pământeşti şi preaslăvirea celor sfinte şi cereşti.
Slavă…
Sfinte Preacuvioase Părinte Arsenie, nu ne uita pe noi cei renăscuţi spre sfinţenie, căci alergăm la tine purtaţi de dragostea firească şi-nvredniciţi de mângâierea cea dumnezeiască.
Şi acum…
Măicuţă Sfântă Preacurată, a noastră minunată bucurie, acoperământul celor ce te iubesc pe tine, roagă-te împreună cu dumnezeiescul Arsenie să dobândim cu toţii cerească-mpărtăşire.
Cuvine-se cu adevărat să te ferici, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!
Pe cel minunat între slujitorii şi sfinţii Mântuitorului Hristos, care mărgăritar ceresc s-a arătat prin viaţă îngerească şi trudă pământească, pe Părintele Arsenie cel binecuvântat, cu laude şi cântări să-l lăudăm.
Pe steaua cea strălucitoare şi în chip cugetător luminătoare, pe dumnezeiescul Părinte Arsenie, toţi fiii săi, cu mare dragoste cinstindu-l, să-l lăudăm.
Se bucură pământul românesc, tresaltă inimile toate de darul cel dumnezeiesc cu care Domnul şi Măicuţa Lui l-au încununat, căci sufletele noastre în adânc le-a cercetat; pentru aceasta, mulţumirea drept-credincioşilor cu cântări să-l lăudăm.
Vas ales de sfinţenie şi purtător al Duhului Sfânt, comoară cerească plămădită din al nostru strămoşesc pământ, pe Arsenie, Părinte Sfânt, cu aleasă dragoste în rugăciuni să-l lăudăm.
Cu dragoste şi mângâiere părintească, ne dărui pace şi linişte cerească, pentru a trăi spre a Domnului slăvire şi a ta pomenire şi cinstire.
Bucură-te, al tuturor creştinilor grabnic mijlocitor, bucură-te, al bolnavilor tămăduitor şi al întristaţilor mângâietor. Bucură-te, al Sfântului Altar ales liturghisitor, bucură-te, cinstit părinte cu sufletul aprins de foc şi ceresc dor, bucură-te, de-a pururi al nostru bun şi sfânt povăţuitor!
Cu Născătoarea de Dumnezeu, cu Înaintemergătorul Domnului, cu Apostolii, cu mucenicii, cu sfinţii şi toţi cuvioşii, roagă-te lui Dumnezeu, Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, pentru sufletele noastre.
Rugăciune către Sfântul Părintele nostru Arsenie (pentru cei aflaţi în mari dureri, mâhniri şi boli)
Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, îndreptător al sufletelor noastre şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, ca cel ce ai fost împodobit cu adânc de cunoaştere a făpturii omeneşti, te rugăm în vreme de durere şi mâhnire, caută cu milă spre noi păcătoşii, fiii tăi, şi mijloceşte către Preabunul nostru Mântuitor iertare de păcate şi vindecarea de toată neputinţa.
Părinte Sfinte, ce ai mare îndrăzneală înaintea Tronului ceresc, te chemăm cu amare lacrimi, dar cu nădejde că cele spre vindecare sufletească şi trupească, spre mântuire şi sfinţire, le vom dobândi prin tine, cel ce ne-ai încredinţat prin aceste cuvinte: „Eu mă duc, dar de acolo de unde voi fi am să vă ajut mai mult ca şi până acum”.
După cum în viaţă, pe cei aflaţi în mari necazuri şi cumplite suferinţe îi tămăduiai îndată, şi acum, pe noi cei păcătoşi, însă chemaţi cu dragoste părintească la mormântul tău încununat cu har ceresc şi flori, ne primeşte şi ne mângâie, sfânt şi bun Părinte; ne scoate din negura păcatelor şi a patimilor; ne dăruieşte binecuvântare ca să purtăm crucea vieţii spre înviere şi luminare desăvârşită.
Doctor şi tămăduitor de orice suferinţe, te rugăm, vindecă-ne pe noi, fiii tăi, şi pe cei ce îi aducem în lacrimi şi rugăciuni la crucea sfântă a mormântului tău izvorâtor de pace, de har şi de binecuvântarea ta de bun şi sfânt Părinte. Îţi mulţumim şi te rugăm să ne fii mereu aproape cu rugăciunea şi ajutorul ce ni-l aduci din Cerul Sfânt, spre slava marelui şi minunatului nostru Dumnezeu şi spre a sufletelor noastre mântuire. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale Sfântului Părintelui nostru Arsenie, miluieşte-ne pe noi păcătoşii.
Peste tot unde se află Părintele, mulţimi de credincioşi îl căutau spre a-i solicita îndrumare şi binecuvântare, punându-şi libertatea, chiar şi viaţa în pericol, ştiut fiind faptul că Părintelui i se interzicea de către Securitate să stea de vorbă cu oamenii.
Nu greşelile altora ne scot din răbdări, ci puţina noastră răbdare; ne cheltuie şi răbdarea pe care o mai avem.
La mulţi le-a zis: nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulţi mucenici.
Pe călugări îi bagă în iad nimicurile.
De câte ori încetezi lucrarea cea bună a sufletului, seamănă a lene.
Ascultarea care mi se dă, aceasta este voia mea.
Rugăciunea e alimentată de citirea Sfintei Scripturi şi învăţătura de credinţă.
Omul necurăţat de patimi nu poate să priceapă adevărurile de credinţă.
Citirea cu socoteală a dumnezeieştilor Scripturi, aprinde şi hrăneşte sufletul cu gândurile lui Dumnezeu, care nu sunt ca gândurile omului.
Cine se leapădă de sine măcar de atâtea ori cât vin prilejurile pe zi, în chip sincer şi cu convingere, capătă nu numai sporire a puterilor sufleteşti, ci însuşirile lui sufleteşti încep să semene cu ale lui Iisus. Nu mai umblă cu candela stinsă.
Noi să ne îmbogăţim în Dumnezeu, cugetându-L, iubindu-L, împărtăşindu-ne cu El,
silindu-ne a gândi şi a iubi ca El, în toate împrejurările vieţii. Iată adevărată bogăţie care nu se va lua de la noi.
Adevărata creştere spirituală e să-ţi cunoşti neputinţele şi să te lupţi cu ele.
Singura neputinţă pe care ţi-o iartă Dumnezeu este aceea de a nu putea intra prin uşile închise.
În cartea vieţii te scriu mai ales faptele pe care le-ai făcut plângând.
Fericit este acela care, zilnic fiind ocărât şi defăimat pentru Dumnezeu, se sileşte spre răbdare; el va dănţui cu mucenicii, cu îndrăzneală va vorbi şi cu îngerii.
Omul învaţă 6 ani ca să vorbească şi 60 de ani trebuie să înveţe ca să tacă.
Ascultarea mai mult de Dumnezeu decât de oameni.
Să cultivăm energia voinţei.
Cuvintele noastre sunt fiinţe vii şi ne însoţesc până la judecata din urmă, cu calitatea cu care au fost spuse, cu valoarea creştină sau necreştină.
Să ne preocupe tăcerea. Pălmuirile întinăciunilor să ne menţină în stare de umilinţă şi smerenie.
Să-L iubim pe Mântuitorul mai mult decât orice.
Destinul nostru e colosal de înalt: îndumnezeirea.
Prin supărări, tulburări, ceartă, iuţeală, se pierde o energie bună din noi. Prin dragostea de Dumnezeu se adună o energie foarte binefăcătoare care înlătură şi bolile, iar când se pierde dragostea lui Dumnezeu (energia) apar bolile.
Îngerul păzitor de la botez este păzitorul legilor dumnezeieşti, pe care omul trebuie să le îndeplinească.
Nu împrumuta celui rău mintea, ochii, gândurile, nu da degetul că îţi ia mâna toată.
Numai în Duhul Sfânt poate fi obşte unită. Duhurile au magnetism, cei ce se aseamănă se adună. Scopul creştinului este dobândirea Duhului Sfânt. Trebuie să stai în prezenţa chipului Domnului Hristos din tine, şi în mod sigur aveţi ceva foarte bun în voi.
Daţi ajutor acestui element în care existăm, trăim şi suntem. Dacă nu iubeşti, urăşti, critici, tragi sforile. Satana luptă continuu cu legea lui Dumnezeu din inima ta şi îţi îndreaptă iubirea către tine, iubirea de sine şi ajungem până a urî pe Dumnezeu, căci eu-l e ateu. Nu te poţi lua “la trântă” cu el fără “Doamne Iisuse.”, şi nu poţi zice “Doamne Iisuse.” câtă vreme nu eşti sub ascultarea cuiva.
Faceţi măcar 100 de metanii pe zi, că vă dă sănătate sufletească şi trupească.
Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulţeşte rugăciunea, ca atunci când Îl vei uita, Dumnezeu să-şi aducă aminte de tine.
Dacă uiţi să zici “Doamne Iisuse.”, zi: “Doamne, nu uita de mine cum uit eu de Tine”.
Focul sfârşitului va arde totul, numai bunurile spirituale nu. Ce ai pus tu pe mintea ta, cunoştinţele, îmbrăcămintea minţii, nevoinţele, ostenelile, te însoţesc dincolo.
Eu vă ajut cu smerenia, căci ea are toate darurile. Smerenia e dulama lui Dumnezeu.
Uscăciunea sufletească nu e deznădejde, ci e una din nevoinţele cele fără de voie, care mai mult spală sufletul decât ostenelile cele de voie.
Prin nimic nu ne mâhnim mai mult cu mila lui Dumnezeu ca în rugăciunea făcută din durere pentru alţii.
Cel mai frumos dar pe care-l putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui, pe noi înşine, pe viaţă. Dumnezeu primeşte şi îmbrăţişează, apără şi întăreşte un asemenea dar.
Acela a cărui inimă s-a făcut una cu Dumnezeu, stă în faţa oamenilor ca o floare supremă a umanităţii.
Răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns, au putere înaintea lui Dumnezeu.
Dacă sufletele părăsesc râvna, atunci şi Duhul lui Dumnezeu care le-a fost dat se depărtează.
Patimile şi faptele [rele] nu scad decât numai când dobândeşti o atenţie neîncetată la tot ce gândeşti. Gândul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.
Mare meşter e vicleanul, până şi în poruncile lui Dumnezeu se ascunde.
Gândirea călugărului e ca o albie între maluri, iar cele două maluri sunt ascultarea şi lepădarea de sine.
Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) trebuie să citeşti până la istovire.
Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.
Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.
Lucrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te mândreşti.
Pe Duhul Sfânt Îl dobândim prin câştigarea prilejurilor, iar când răspundem înapoi celui ce te ocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a Duhului Sfânt.
Feriţi-vă de limbajul vulgar, obişnuiţi-vă cu limbajul cărţilor sfinte. Trebuie curăţată mintea, că limba altfel nu se curăţeşte.
Răbdând canonul şi zicând: “aşa îmi trebuie”, aşa mi se iartă păcatele.
Să nu răspunzi cu înţepături, coarne, copite, a nu te apăra, să-ţi îmblânzeşti câinele.
Ori de câte ori te mândreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte vrăjmaşul nocturn, dar cu voia lui Dumnezeu.
Cei ce ne critică sunt mai aproape de adevăr decât cei ce ne laudă. Îngăduie Dumnezeu să-ţi auzi păcatele tale cele cu mintea. De o ocară nu te speli apărându-te, ci însuşindu-ţi-o.
Pe vârful limbii călăreşte satana.
Prin unire se măresc lucrurile mici, prin vrajbă se prăpădesc şi cele mari.
Luaţi aminte: orânduiala de sine în mănăstirea de obşte e neorânduială.
Nu cedezi la voia ta şi aşa pierzi vremea şi cu ea mântuirea.
Aşa de atenţi trebuie să fim cu sufletul nostru, ca şi când am locui în casă cu un şarpe, că aşa şi este.
Cine nu iubeşte certarea, n-are minte.
Când ai vreo ispită, nu sta posomorât, că nu e bine. Posomoreala adânceşte ispita şi gândul tot la ea. Fii senin şi nu te lăsa dus în ispită. Ispita nu vine la întâmplare, ci după pofta ta.
Formele în care se dezvoltă Şi se înmulţeşte mândria în suflet
Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei. Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea.
sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet. Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.
Ce e de făcut?
În momente de limpezime de minte – că sunt – să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu. Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiința. Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră. Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte. Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Sfinte Mare Mucenice Mina, râvna credinței în Hristos te-a împins, în zilele de demult ale împăratului Dioclețian, prigonitorul de creștini, să mărturisești cu prețul propriei tale vieți spre mântuirea multora și spre dobândirea cununii muceniciei. Pentru aceasta, cu bucurie te lăudăm și îți mulțumim, ca unul care ești grabnic ascultător al rugăciunilor celor aflați în tot felul de nevoi, strâmtorări și necazuri. Scut nevăzut care ocrotește pe cei slabi fiind, la tine alergăm cu nădejde, pentru a cere mijlocirea ta către Hristos. Rugămu-ne ție, Sfinte Mare Mucenice Mina, ia aminte la noi, păcătoșii, și la robii aceștia (N), care sunt păgubiți, nedreptățiți și primejduiți și scapă-i pe ei, așa cum ai scăpat nenumărați semeni din cumplite tâlhării, siluiri, ucideri sau năpaste. Căci știm că, așa cum te-ai zorit a-ți vărsa sângele pentru Hristos, așa te zorești să scoți din primejdie pe oricine se roagă cu credință ție. Și mai știm că nu treci cu vederea pe nimeni din cei care se închină la sfântă icoana ta și care cinstesc cu evlavie sfintele tale moaște. Așa, Sfinte Mare Mucenice Mina, primește această puțină rugăciune și cererile noastre le împlinește, spre slava lui Dumnezeu. Amin.
Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Icosul 1
Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm: Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți; Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit; Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat; Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales; Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit; Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit; Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit; Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit; Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești; Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 2-lea
Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm: Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei; Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei; Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine; Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești; Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei; Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării; Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit; Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit; Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit; Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit; Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus; Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 3-lea
Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări: Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției; Bucură-te, om întocmai ca îngerii; Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor; Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam; Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei; Bucură-te, rugător neobosit; Bucură-te, postitor fără pereche; Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii; Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu; Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor; Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat; Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 4-lea
Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea: Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos; Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci; Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești; Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii; Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit; Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit; Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat; Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit; Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit; Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit; Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit; Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 5-lea
Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm: Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat; Bucură-te, podoaba minunată a monahilor; Bucură-te, crin binemirositor al pustiei; Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cerești; Bucură-te, cel ce frumusețea casei lui Dumnezeu ai iubit; Bucură-te, cel ce în tine însuți locaș Dumnezeirii Celei în Trei Ipostasuri ai pregătit; Bucură-te, cel ce cu dreptatea și cuvioșia ești înveșmântat; Bucură-te, cel ce cu brâul virtuților ești încins; Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh o ai primit; Bucură-te, vas sfințit al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, rob bun și credincios al lui Hristos; Bucură-te, slugă adevărată a Domnului; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 6-lea
Propovăduitor al nevoințelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul, care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a găsit, Cuvioase Părinte, și, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică și de bucurie s-a umplut și la cinstitele tale picioare a căzut, și cu inima înduioșată, lui Dumnezeu I-a cântat: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat și pe calea mântuirii multe suflete omenești ai îndrumat; căci Hristos, îndrumător și învățător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor la tine au venit, și tu pe pajiștea cea de viață purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat și ai învățat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim: Bucură-te, izvor al învățăturilor insuflate de Dumnezeu; Bucură-te, locaș bogat al duioșiei; Bucură-te, tăblie însuflețită a legii Domnului; Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos; Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit și pe ucenicii tăi acestea i-ai învățat; Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneși la îndreptare i-ai îndemnat; Bucură-te, cel ce prin harul dăruit ție de Domnul, pe cei neputincioși i-ai întărit; Bucură-te, cel ce cu dulceața vorbelor tale pe cei necăjiți i-ai mângâiat; Bucură-te, cel ce la pocăință pe păcătoși i-ai îndrumat; Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înțelepțit; Bucură-te, cel plin de compătimire; Bucură-te, cel bogat în milă; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 7-lea
Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoințelor tale l-a preaslăvit, Părinte, și pe îngerul Său l-a trimis a-ți binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi, și în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi se va ridica. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie și cutremur cereasca bunăvestire ai ascultat și în smerenia duhului, Stăpânului îngerilor și al oamenilor ai cântat: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ți s-a dăruit, Cuvioase, când în pustia cea aleasă, în tăcere viețuiai, căci în noapte lumină mare peste tine a strălucit și trei bărbați în veșminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ți și poruncindu-ți mănăstire de călugări acolo să construiești, și în ea, biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ție îți cântăm: Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei și Celei de o ființă Treimi; Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu; Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngerești celor purtătoare de lumină; Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeiești; Bucură-te, părtaș al strălucirii treimice, celei în chipul focului; Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri; Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veșniciei ai fost luminat; Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit; Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit; Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ți-ai agonisit; Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veșnică ai semănat; Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduințelor neschimbat ai săvârșit; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 8-lea
În chip străin îngerul Domnului în mantie călugărească în văzduh ți s-a arătat și ți-a făcut cunoscut locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viață Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădești, Cuvioase Părinte, și, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o și sfințind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălțat, cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul în voia Domnului lăsându-te și de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoției l-ai primit, Părinte, deși mâhnit era duhul tău, de înălțimea preoției fiind înspăimântat; însă ascultare de fiii tăi duhovnicești ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ți cânte: Bucură-te, săvârșitor destoinic al jertfei celei fără de sânge; Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului; Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat; Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinți din inima curată la tronul Atotțiitorului ai înălțat; Bucură-te, cel ce pildă de bună credință ucenicilor tăi ai fost; Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoției; Bucură-te, conducător iscusit al ostașilor duhovnicești; Bucură-te, părinte înțelept al vieții călugărești de obște; Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu; Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire; Bucură-te, măslin care reverși uleiul milei dumnezeiești; Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetați de învățătura mântuirii; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 9-lea
Toți călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit; iar prin chemarea atotputernicului nume al lui Iisus Hristos, pe șuvoiul cel năvalnic ai construit o moară pentru buna trebuință a călugărilor. Văzând aceasta, fiii tăi duhovnicești cu toată inima, și împreună cu tine, lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei omenești nu se pricep a grăi mulțimea bucuriei duhovnicești de care te-ai umplut, Părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ți s-a arătat împreună cu cetele îngerești și prin făgăduințe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veșnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestulând-o și apărând-o. De aceea și noi aceste cuvinte de bucurie îți aducem: Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit; Bucură-te, cel ce de vizita Împărătesei cerului și a pământului ai fost mângâiat; Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit; Bucură-te, cel ce făgăduința ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit; Bucură-te, cel ce de ea ești cu adevărat iubit; Bucură-te, alesul Fiului ei și Dumnezeu; Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit; Bucură-te, căci pe cele viitoare ca și pe cele prezente, de dinainte le-ai văzut; Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulțit; Bucură-te, căci părinților neroditori naștere de prunci le-ai dăruit; Bucură-te, căci pe bolnavi, sănătoși i-ai ridicat; Bucură-te, căci greșelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 10-lea
Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povățuit, Cuvioase de Dumnezeu înțelepțite, atât cu cuvântul, cât și prin rânduiala viețuirii tale, cu blândețe mustrându-i și cu dragoste îndemnându-i în evlavie și în curăție a izbândi; și mai mult, înaintea sfârșitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească le-ai poruncit și i-ai învățat în rugăciuni a priveghea și neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid de apărare sunt rugăciunile tale, Sfinte făcătorule de minuni, pentru toți cei care cu credință la tine în orice necaz vin, căci pentru curăția inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ți-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduiești, pe sărmani să-i ajuți, viitorul să-l proorocești, pentru ca și cei apropiați și cei de departe, măreția lui Dumnezeu în tine arătată să o slăvească și ție acestea să-ți cânte: Bucură-te, doctor fără de arginți al suferințelor omenești; Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupești, ci și al celor sufletești; Bucură-te, că orbilor vedere le dăruiești; Bucură-te, că pe ologi și slăbănogi sănătoși îi faci; Bucură-te, că pe îndrăciți de chinul diavolesc îi slobozești; Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le dăruiești; Bucură-te, că pe cei acoperiți de răni îi tămăduiești; Bucură-te, că pe cei întristați îi mângâi; Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbești; Bucură-te, că celor robiți și celor din temnițe slobozenie le dăruiești; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 11-lea
Cântare întru totul înduioșătoare înaintea sfârșitului tău Preasfintei Treimi I-ai adus, Cuvioase, și cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinerețile tale L-ai iubit și tot Lui până la adânci bătrâneți în chip neprefăcut I-ai slujit; de aceea cu bună nădejde și cu bucurie la locașurile cerești ai trecut, ca împreună cu cetele îngerești lui Dumnezeu Celui în Trei Fețe să-l cânți: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Sfârșitul tău cu pace văzându-l ucenicii tăi, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărțirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ți: Bucură-te, cel ce cununa vieții veșnice din mâinile Atotțiitorului o ai primit; Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veselești; Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o privești; Bucură-te, cel ce cu stareții înveșmântați în alb Făcătorului te închini; Bucură-te, moștenitor al luminoasei Împărății a lui Hristos; Bucură-te, viețuitor al Ierusalimului Celui de Sus; Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc; Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele nefăcute de mână omenească; Bucură-te, cel ce după ostenelile vieții vremelnice odihnă veșnică ai dobândit; Bucură-te, cel ce bucuria pregătită drepților din veac în chip drept ți-ai însușit; Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat; Bucură-te, cel ce prin măreția minunilor ai strălucit; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 12-lea
A harului părtașă s-a arătat sfânta raclă cu moaștele tale tămăduitoare, Sfinte făcătorule de minuni, căci, după mulți ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belșug revărsând și orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi, Care în cer și pe pământ în chip minunat te-a proslăvit și Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă și mulțumire Iubitorului de oameni Dumnezeu – Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun și milostiv – te rugăm, Cuvioase Părinte al nostru, fii mijlocitor către El și rugător veșnic pentru noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, apărător al neamului creștinesc; Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri; Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit; Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit; Bucură-te, floarea vieții fără de moarte, care în Sfânta Biserică răspândești bună mireasmă; Bucură-te, zarea veșniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit; Bucură-te, râu nesecat de binefaceri și milostenii; Bucură-te, izvor îmbelșugat de bunătate; Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei și compătimirii; Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre; Bucură-te, mijlocire bine plăcută pentru sufletele noastre; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 13-lea
O, mare și preaslăvite făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre! Primește cu milostivire această puțină rugăciune a noastră și cu rugăciunile tale ne păzește în viața aceasta de suferințele cele sufletești și trupești și de chinurile cele veșnice ne izbăvește, și ne învrednicește ca împreună cu tine în Împărăția Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi Icosul 1 și Condacul 1.
Icosul 1
Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm: Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți; Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit; Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat; Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales; Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit; Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit; Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit; Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit; Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești; Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul 1
Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir
O, Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre, cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat și cu sârguință te rugăm, înalță mâinile tale pentru noi, păcătoșii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedespărțită să fie de mănăstirea ta; și să ne dea nouă putere și tărie asupra vrăjmașilor sufletești, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în Ziua Înfricoșatei Judecăți să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine și fiii pe care mi i-ai dat! și cunună de biruință de la biruitorul vrăjmașilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim; și moștenirea bunătăților veșnice împreună cu tine să o dobândim, cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, și prin milostiva ta mijlocire și ocrotire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele
Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de Înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la Înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi Înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții Îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastră Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria
Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toți oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele și auzi plânsul și suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu și eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună și milostivă, nu mă disprețui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluiește-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc și întoarce pe drumul cel drept blestematul și rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă și ține-mă sub acoperământul tău acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
gândul, raza lunii și miezul nopţii se întâlnesc în somnul fără vise îngeri coboară, căutând miezul sorţii și urcă, să lege vis de porţi deschise.
ca și la melc, cel mai generos văzător, ochii se dau singurătăţii, sau lumii, și vine în lume urcușul vederilor, chemat de fior, și poate sta în tăcere privirea spre sine.
undele cern, între suflet și trup, vederea luna dă înapoi ; o clipă, se pierd clipele se oprește lumea; privirea poate pleca, singură, fără să-i taie zborul aripile
Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Icosul 1
Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai fost premiantul clasei; Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul; Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava; Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte; Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost; Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”; Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină; Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor; Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna; Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală; Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri; Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 2-lea
Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti; Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina; Bucură-te, că seara, acolo te linişteai; Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat; Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea; Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă; Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii; Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine; Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor; Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor; Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte; Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 3-lea
La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:
Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat; Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii; Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti; Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul; Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul; Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă; Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii; Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire; Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai; Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu; Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe; Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 4-lea
La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui; Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu; Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal; Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt; Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie; Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică; Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic; Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi; Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu; Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii; Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu; Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 5-lea
Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor; Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului; Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh; Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită; Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi; Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie; Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte; Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi; Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt; Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor; Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor; Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 6-lea
Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!
Icosul al 6-lea
De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul; Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei; Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti; Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim; Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima; Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu; Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii; Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni; Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor; Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau; Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile; Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 7-lea
Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:
Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”; Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”; Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie; Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii; Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo; Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn; Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor; Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi; Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos; Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină; Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 8-lea
Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet; Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei; Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii; Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte; Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte; Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune; Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului; Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă; Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă; Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav; Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 9-lea
Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc; Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc; Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc; Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări; Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea; Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii; Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire; Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare; Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului; Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană; Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi; Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 10-lea
Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm: Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;
Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii; Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc; Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni; Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor; Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ; Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei; Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească; Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi; Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu; Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 11-lea
Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin; Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor; Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;
Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă; Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des; Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim; Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină; Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte; Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos; Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu; Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor; Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului
Condacul al 12-lea
Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:
Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”; Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai; Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”; Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul; Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare; Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire; Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas; Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul; Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”; Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor; Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat; Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 13-lea
După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul; Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava; Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte; Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost; Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”; Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină; Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor; Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna; Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală; Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri; Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul 1
Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:
Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în Cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură. Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea. Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune. Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului. Cel ce ai spus: Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!, învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, care ai făcut cerul și pământul, pe cele văzute și pe cele nevăzute, Care ne-ai creat după chipul și asemănarea Ta; Care privești cu iubire pe cei smeriți și te întristezi pentru cei ce părăsesc legea; Tu, Cel ce, prin gura profeților celor de demult ai promis că vei face ca pacea să curgă ca un râu spre Ierusalim, către care se îndreaptă toate națiunile pământului, iar la plinirea vremii, prin Unul-Născut, Fiul Tău, Cuvântul întrupat, ne-ai dăruit nouă pacea Ta cea dumnezeiască, care revarsă în inima omului acea liniște dulce și suavă, care nu se aseamănă cu pacea ce încearcă oamenii să o facă pe pământ fără ajutorul Tău, în această zi de cumpănă și durere, arată-ți milostivirea Ta față de popoarele care suferă din cauza războiului, de unde pacea Ta a fost înlăturată și unde s-au instalat, teama, deznădejdea, ura fraternă, create de urgia războiului ce a devenit ca o pâine de fiecare zi. O, Doamne, la Cine să alergăm să cerem ajutor, dacă nu la Tine, Cel ce ești îndelung răbdător și aducătorul păcii pe pământ: împlinește rugăciunile celor ce sunt în grea suferință și amară disperare, fă să înceteze toate războaiele și dușmănia dintre oameni, stârpește rădăcinile urii și ale altor păcate, potolește mânia plină de răutate a celor ce declanșează războaie fondate pe minciună și egoism, pe invidie și dorința de înavuțire diavolească. Dă-ne putere să-i iertăm pe cei care au păcătuit față de noi și ne iartă nouă, de asemenea, orice păcat față de frații noștri, pentru că nu există pace în noi înșine din pricina greșelilor noastre. În milostivirea Ta, fă-ne să ne întoarcem la Tine, iar poruncile Tale să ne fie îndreptarul care să ne ajute să recâștigăm cărările mântuirii, căci tu ești Împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Sfânt, acum și întotdeauna și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, dă-ne pocăința lui Adam și sfânta Ta smerenie. Doamne, cât de mult îl iubești Tu pe om! Milostive Doamne, dă harul Tău tuturor noroadelor pământului, ca ele să Te cunoască pe Tine, că fără Duhul Tău Cel Sfânt omul nu poate să Te cunoască și să înțeleagă iubirea Ta. Doamne, trimite peste noi pe Duhul Tău Cel Sfânt, că Tu și toate ale Tale se cunosc numai prin Sfântul Duh, pe Care L-ai dat la început lui Adam, apoi sfinților prooroci și pe urmă creștinilor. Doamne, dă tuturor noroadelor Tale să înțeleagă iubirea Ta și dulceața Duhului Sfânt, ca oamenii să uite durerea pământului și să lase tot răul, să se alipească de Tine prin iubire și să trăiască în pace, făcând voia Ta spre slava Ta. Doamne, învrednicește-ne de darurile Sfântului Duh, ca să cunoaștem slava Ta și să trăim pe pământ în pace și iubire, ca să nu mai fie nici ură, nici război, nici dușmani, ci să împărățească numai iubirea și să nu mai fie nevoie nici de armate, nici de închisori și să fie ușor de trăit pentru toți pe pământ. Milostive Doamne, învață-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt să-i iubim pe vrăjmași și să ne rugăm pentru ei cu lacrimi. Doamne, dă Duhul Sfânt pe pământ ca toate noroadele să Te cunoască și să învețe iubirea Ta. Doamne, așa cum Te-ai rugat pentru vrăjmași, așa învață-ne și pe noi prin Duhul Sfânt să-i iubim pe vrăjmași. Doamne, toate noroadele sunt zidirea mâinilor Tale; întoarce-le de la ură și rău spre pocăință, ca să cunoască toate iubirea Ta. Milostive Doamne, întru bogăția milei Tale, mântuiește toate noroadele! Stăpâne mult milostive, dă-ne duh smerit ca sufletele noastre să-și găsească odihna în Tine! Milostive Doamne, dă-ne pacea Ta, cum ai dat pace sfinților Tăi Apostoli zicând: „Pacea Mea dau vouă” [Ioan 14, 27]. Doamne, dă-ne nouă să ne desfătăm de pacea Ta. Sfinții Apostoli au primit pacea Ta și au revărsat-o asupra întregii lumi și, mântuind noroade, n-au pierdut pacea și ea nu s-a împuținat în ei. Doamne, dă-ne lacrimi ca sufletul nostru să plângă din iubire pentru fratele ziua și noaptea! Preasfântă Maică a Domnului, dobândește-ne, Milostivă, un duh smerit. Sfinților toți, voi viețuiți în ceruri și vedeți slava Domnului și duhul vostru se bucură – rugați-vă ca și noi să fim împreună cu voi, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Troparul Sfântului Mucenic Laurențiu Arhidiaconul, glasul al 4-lea
Mucenicul Tău, Doamne, Laurențiu, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmos: Pe voievozii cei tari..
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În Grădina Desfătării ca un ostaş al lui Hristos după vrednicie desfătându-te şi împreună dănţuind cu puterile cele îngereşti, roagă să mi se dea strălucire purtătoare de lumină mie, celui ce te laud pe tine, Fericite Laurențiu.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Intrând în luptele muceniciei celei cinstite, pătimitor purtător de biruinţă te-ai arătat cu tăria sufletului, Sfinte Laurențiu. Pentru aceea, cu cununa dreptăţii, cu buna cuviinţă şi cu diadema biruinţei te-ai încununat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un fiu al luminii şi al zilei fiind, în chip minunat de la apus ca un soare simţitor ne-ai răsărit nouă, luminând marginile cu raza cea prealuminoasă, Sfinte Mucenice Laurențiu, pururea pomenite.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prin cinstită naşterea ta, Fecioară, izbăvindu-ne din legăturile iadului şi din stricăciune şi din osânda lumii, cu mulţumire grăim către tine: Bucură-te, Preacurată, Ceea ce eşti Plină de daruri, Uşa cea Mântuitoare a Darului.
Cântarea a 3-a
Irmos: Arcul celor puternici…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Având biruinţa Crucii, vitejeşte ai alergat către potrivnicii luptători şi biruindu-i, te-ai arătat purtător de minuni.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îngrădindu-te cu Legea lui Hristos, ca un nebiruit ai stat cu răbdare vitejească împotriva legiuirii păgânilor, preafericite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărit fiind de Dumnezeiască Putere, ai stricat neputinţa mulţimii zeilor şi ai propovăduit lămurit Dumnezeirea lui Hristos cea mai înainte de veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul, Cel întocmai cu Tatăl şi cu Duhul la Fire şi la Fiinţă şi la Dumnezeire, întrupându-Se din tine, Preacurată, S-a făcut deopotrivă cu oamenii.
Irmosul
Arcul celor puternici a slăbit, iar cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta, s-a întărit în Domnul inima mea.
Cântarea a 4-a
Irmos: Cel Ce şade în Slavă…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Slujitorul Cuvântului şi cel împodobit cu cuvântul a fost înjunghiat de bunăvoie pentru dragostea Cuvântului. Şi acum împreună cu Cuvântul după dreptate împărăţeşte, umplându-se de veselia şi de Slava Lui.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prin privegherea cea Dumnezeiască a muceniceştii tale împotriviri, lepădând de pe gene somnul cel spre moarte, cu bună credinţă nu ai dormitat dormitarea păgânătaţii, preasfînţite mucenice al lui Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Împotriva chibzuielii celei păgâneşti a rătăciţilor, cu armele adevărului şi ale cinstirii de Dumnezeu întrarmându-te, pomenirea acestei chibzuieli până în sfârşit ai surpat-o prin credinţă şi prin puterea voinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Toată stricăciunea mâncării cea mai dinainte lepădând-o, ne hrănim cu Pâinea Vieţii Cea din Cer, Răsărită din Pământul cel Fecioresc, pe care ca pe o Pricinuitoare a bunătăţilor o mărim.
Cântarea a 5-a
Irmos: Păgânii nu vor vedea…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nedepărtat privind spre Frumuseţile Cele Dumnezeieşti, ai defăimat toate frumuseţile cele veselitoare ce sunt pe pământ şi durerile cele cumplite ale trupului, Sfinte Laurențiu, vrednicule de minune.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cunoscând pe Hristos, Care S-a făcut nouă Slujitor al Darurilor celor de la Părintele, te-ai făcut diacon al Lui, purcezând către Dânsul prin sânge, preafericite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sfinţită jertfă şi podoabă de bună cuviinţă ai adus lui Hristos, fericite şi ai strălucit în cortul cel ceresc, unde acum fiind, te îndulceşti de lumină.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel de o Fire şi de un Chip cu Părintele, Unul-Născut Fiul, voind S-a făcut de o seminţie cu oamenii, Cel Preaînalt Întrupându-Se din pântecele tău, Maică Fecioară.
Cântarea a 6-a
Irmos: Venit-am în adâncurile…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Focul cel materialnic pe tine arzându-te, mâncare preadulce te-a făcut Împăratului tuturor, Cel Ce iubeşte şi însetoşează de mântuirea noastră, pururea mărite.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu totul te-ai apropiat de Lumina Începătoarei Treimi, diacon fiind al Acesteia, te-ai făcut cu chip luminos, luminând pe cei ce te cântă pe tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Culcat fiind pe grătarul focului, ai suferit cu Putere Dumnezeiască, mucenice, aprinzându-te la suflet de dragostea lui Hristos şi de Roua Duhului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Maică Fecioară, tu ai fost: Vas Încăpător de Dumnezeu, Scaun Însufleţit, Munte Sfânt, Chivot şi Cort făcut de Dumnezeu şi Sfeşnic cu Razele de aur.
Irmosul
Venit-am în adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele cele multe. Dar Tu, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult Milostive.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Podobie: Căutând cele de sus…
Cu Foc Dumnezeiesc aprinzându-ţi inima ta, focul patimilor până la sfârşit în cenuşă l-ai întors, întărirea pătimitorilor, de Dumnezeu purtătorule, Mucenice Laurențiu. Şi în chinuri fiind, ai strigat cu credinţă: nimeni nu mă va despărţi pe mine de dragostea lui Hristos.
Cântarea a 7-a
Irmos: Cel Ce ai mântuit în foc…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Povăţuitor al tainelor alegându-te şi slujitor al Cuvântului, vas sfinţit te-ai arătat Bisericii celei cereşti şi prinos, dulce cântând Făcătorului: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îngrădindu-te cu Legea vieţii celei în Hristos, Mucenice Laurențiu, nu ţi-ai plecat mintea legiuitorilor morţii şi stricăciunii, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca unul care s-ar fi îmbrăcat cu trup fără durere, cu gând viteaz, mucenice, ai cutezat asupra focului celui a toate mistuitor, grăind, preafericite: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Uşă Înţelegătoare te-ai arătat, Mireasă a lui Dumnezeu, a Răsăritului Celui Ce din înălţime S-a arătat pe pământ oamenilor, din tine, mai presus de cuvânt şi de cuget, Dumnezeul părinţilor Cel Binecuvântat.
Cântarea a 8-a
Irmos: Mântuitorule al tuturor…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu minte tare te-ai făcut mai puternic decât văpaia cea de nesuferit, că în trup străin arzându-te, fericite, ai grăit: toate lucrurile, Binecuvântaţi pe Domnul.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Asemănându-te celor trei tineri şi stingând cărbunii focului în Rouă Duhului, ai grăit cântând: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Hristos fiind ţie Luminare, te-a încins cu tărie şi către Sine te-a înălţat pe tine, care şi cu bună cuviinţă cântai: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Toiag din rădăcina lui Iesei ai fost şi mai presus ai înflorit Floarea Dumnezeirii, pe Hristos Dumnezeul meu şi Domnul. Toate lucrurile Binecuvântăm, Fecioară, naşterea ta.
Irmosul
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce ţineau dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Cântarea a 9-a
Irmos: Eva prin boala…
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înjunghiere întreagă şi tămâie bine primită te-ai adus Stăpânului, ispitindu-te ca aurul în cuptor, în focul mucenicie şi te-ai făcut carte a Bisericii întâilor-născuţi, vrednicule de minune.
Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu privirea cea neîncetată către Dumnezeu îndumnezeindu-te şi prin unirea cea mai bună cu cuvântul şi cu privirea cea Dumnezeiască, te-ai amestecat cu Lumina Cea Desăvârşită. Pentru aceea, pe tine toţi te fericim.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca soarele ai răsărit de la apusuri, fericite, minune mare şi preamărită, cu razele tale, vrednicule de minune, toată Biserica luminând-o şi cu căldura credinţei pe toţi încălzindu-i. Pentru aceea, pe tine toţi te mărim.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Chipurile naşterii tale, Preacurată, proorocii mai înainte le-au propovăduit, învăţându-se de departe din Dumnezeiasca Suflare a Duhului şi au propovăduit lumii prealuminat. De ale cărora împliniri ne minunăm acum.
Irmosul
Eva prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta, toţi te mărim.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Bogăţia cea cerească adunând-o şi săracilor aducând-o, ai risipit-o şi ai dat celor lipsiţi pâinea ta. Prin aceasta viaţa cea nestricăcioasă câştigând-o, ai strălucit în mucenicia pentru Hristos, cuvioase. Pentru aceasta, făcând vitejie şi pătimind după Lege, cununa nevoinţelor tale de la Dumnezeu ai luat, purtătorule de chinuri, Sfinte Mucenice Laurențiu. Iar acum roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu taină…
Fulgerul Cel Ascuns sub Trup, Firea Ta, Hristoase şi Dumnezeiasca bună cuviinţă în Sfântul Munte cu bunătatea ai arătat, strălucind Fiinţa Ta ucenicilor. Iar ei, înţelegând nerăbdată Firea Slavei Tale, au strigat: Sfânt eşti, Doamne, că Tu, Cel Ce eşti Neapropiat, văzut ai fost de lume cu trup, Unule, Iubitorule de oameni.
Mulțumesc 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.