Îndrumătoare milostivă și bună ocrotitoare, preacurată Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi, îți aducem cântare de mulțumire plină de recunoștință, iar tu, având putere nebiruită, izbăvește-ne copiii din toate primejdiile, ca să-ți strigăm cu lacrimi:
Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Icosul 1
Roagă-te Fiului și Dumnezeului tău, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, să trimită copiilor noștri un Înger din cer, așa cum și ție ți-a fost trimis, ca mare ocrotitor, Arhanghelul Gavriil, și învrednicește-ne să strigăm către tine unele ca acestea: Binecuvintează-ne copiii, ca să fie îngeri pământești; Binecuvintează-ne copiii, pentru a ajunge oameni cerești; Binecuvintează-ne copiii, pentru a fi slujitorii lui Hristos; Binecuvintează-ne copiii, îndreptându-le pașii spre sfânta biserică; Binecuvintează-ne copiii, spre a spori în viața duhovnicească; Binecuvintează-ne copiii, ca să-ți strige ție: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 2
Primește-ne, Fecioară și Maică, rugăciunea izvorâtă din grijă părintească, prin care îți cerem ajutorul pentru copiii noștri, și acoperă-i sub cinstita și milostiva ta ocrotire, încât și ei să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Dăruiește copiilor noștri înțelegere, pentru a cunoaște cum să-ți slujească ție cu pricepere; umple inimile lor cu înțelepciune cerească și fă-i să o iubească doar pe aceasta și să disprețuiască cele lumești, că nu vom opri buzele noastre a striga ție unele ca acestea: Binecuvintează-ne copiii, ca să cunoască binele, nu și păcatul; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie înțelepți ca șerpii și neprihăniți ca porumbeii; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie iscusiți în fața ispitelor diavolești; Binecuvintează-ne copiii, ca să viețuiască urmând exemplul Sfinților; Binecuvintează-ne copiii în curăție neprihănită; Binecuvintează-ne copiii și-i hrănește cu laptele înțelepciunii tainice a lui Dumnezeu, pe care să o caute în toate zilele vieții lor; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 3
Puterea Celui preaînalt să se reverse peste copiii noștri prin neîncetatele tale rugăciuni înaintea Fiului tău, ca prin această putere să ajungă să cunoască mila ta toți cei ce aleargă la Dumnezeu cu credință și să-I strige Lui: Aliluia!
Icosul 3
Știm că de la Domnul am primit pruncii; de aceea, voim să-i vedem scriși în Cartea Vieții, izbăviți de chinul cel veșnic și moștenitori ai fericirii veșnice. Pentru aceasta, preacurată Fecioară, pleacă urechea ta către ruga noastră, când strigăm ție acestea: Binecuvintează-ne copiii, ca să fie fii ai luminii; Binecuvintează-ne copiii, ca să ajungă vrednici de chemarea Domnului; Binecuvintează-ne copiii, ca să cunoască frumusețea smereniei; Binecuvintează-ne copiii, ca să se nevoiască spre a dobândi Duhul Sfânt; Binecuvintează-ne copiii, pentru a se strădui să ajungă în Raiul dorit; Binecuvintează-ne copiii, pentru a deveni împreună-cetățeni cu Sfinții; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 4
Simțind înăuntrul nostru viforul gândurilor de îngrijorare și dorind să-i ajutăm pe copiii noștri să guste din bucuriile vieții duhovnicești, ne rugăm ție cu lacrimi, Preacurată, și, amintindu-ne de milele tale cele mari, cântăm Fiului tău cu nădejde și cu inima plină de pocăință: Aliluia!
Icosul 4
Auzindu-ți glasul care strigă către Fiul tău: „Păstrează-i în a Ta moștenire pe cei pe care pururea mi i-ai dat mie”, ne întindem mâinile și inima către bunătatea ta cea iubitoare, rugându-te fierbinte să ne păstrezi copiii printre slujitorii lui Hristos și să ne împlinești rugăciunea: Binecuvintează-ne copiii în moștenirea ta cea preasfântă; Binecuvintează-ne copiii sub ocrotirea Sfinților tăi; Binecuvintează-ne copiii, ca să împlinească toate poruncile Domnului; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie iubitori de osteneală spre folos; Binecuvintează-ne copiii, ca să urce necontenit către Ierusalimul ceresc; Binecuvintează-ne copiii, ca să caute ajutor de la tine totdeauna; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 5
Fie ca Hristos Fiul tău, Preasfântă Fecioară, Cel ce este Lumina lumii, să strălucească în inimile copiilor noștri razele harului Său sfințitor, ca ei să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Văzându-ne rugăciunea sârguitoare care se înalță ca tămâia întru slava ta, nu-ți întoarce fața de la copiii noștri, nici chiar când ei se îndepărtează de tine, ci auzi strigătul buzelor noastre care-ți cântă: Binecuvintează-ne copiii, ca să fie săraci în mândrie, dar bogați în smerenie; Binecuvintează-ne copiii, ca să-și plângă păcatele, pentru a primi mângâiere duhovnicească; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie blânzi și să moștenească pământul; Binecuvintează-ne copiii, ca să flămânzească și să înseteze de dreptate, pentru a se sătura; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie milostivi și să fie miluiți de Domnul; Binecuvintează-ne copiii, ca să aibă inima curată pentru a-L vedea pe Dumnezeu; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 6
Noi, toți credincioșii, te numim pe tine, Fecioară, Maica Vieții, apărătoarea celor orfani, a văduvelor, a mamelor și a tuturor copiilor născuți și nenăscuți, pentru care Îi cântăm cu mulțumire lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Cu strălucirea harului ceresc povățuiește-ne copiii ca, fiind luminați de tine, Fecioară, să poată vedea calea către viața veșnică și să o urmeze, păziți sub al tău acoperământ în Biserica Fiului tău. Pentru aceasta, auzi-ne pe noi, care grăim ție: Binecuvintează-ne copiii, ca lumina vieții lor să strălucească înaintea oamenilor, încât aceștia, văzând faptele lor cele bune, să-L slăvească pe Tatăl din ceruri; Binecuvintează-ne copiii, ca, luminați de Fiul tău, întru lumina Lui să vadă lumină; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie făcători de pace și fii ai lui Dumnezeu prin har; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie călăuziți de Hristos – Sfetnicul cel minunat, către lăcașurile Drepților; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie blânzi și smeriți și să se cutremure în fața cuvântului lui Dumnezeu; Binecuvintează-ne copiii, ca să te iubească pe tine și pe Fiul tău nu doar cu mintea, ci și cu inimile lor; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 7
Dorindu-le copiilor noștri mântuirea, cu lacrimi stăm înaintea preacinstitei tale icoane, Stăpână; nu ne trece cu vederea rugăciunea, ci mijlocește pentru ei către Fiul tău, Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 7
Cu ajutorul minunat și de nepătruns al Fiului tău, călăuzește-ne copiii cu mâna ta cea milostivă sub al tău sfânt acoperământ, ca să-ți strigăm ție din inimă curată: Binecuvintează-ne copiii, ca să caute mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa; Binecuvintează-ne copiii, ca să nu hulească împotriva Duhului Sfânt; Binecuvintează-ne copiii să meargă pe calea cea strâmtă, care duce la viața veșnică; Binecuvintează-ne copiii să facă voia lui Dumnezeu în tot locul; Binecuvintează-ne copiii, ca să ajungă lumină a lumii; Binecuvintează-ne copiii, ca să se numere printre cei aleși ai tăi; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 8
Unde vor găsi copiii noștri bucurie și mângâiere, pribegind prin valea mult primejdioasă și zbuciumată a lumii, dacă nu la tine, Preacurată? Călătorește împreună cu ei și învață-i calea cea dreaptă, ca să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Pentru toți ești Maică milostivă, Stăpână, iar noi toți dorim să fim numărați printre fiii tăi duhovnicești. De aceea, ne încredințăm copiii în mâinile tale și cu umilință te rugăm: Binecuvintează-ne copiii, ca să rămână în trezvie și să se roage pentru a nu cădea în ispită; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie părtași fericirii cerești pentru care ei au fost născuți; Binecuvintează-ne copiii în curăția copilăriei, că a lor este Împărăția lui Dumnezeu; Binecuvintează-ne copiii, ca să dorească a sluji, nu a fi slujiți; Binecuvintează-ne copiii, ca să se îndepărteze de orice lucru necurat; Binecuvintează-ne copiii, ca să aibă nădejde în purtarea de grijă a Domnului; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 9
Umple de bunătăți sufletele și inimile copiilor noștri, îndepărtându-i de duhul cel rău al necredinței și dând fiecăruia după trebuință din milostivirea ta cea nemăsurată, ca să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Păzește-ne copiii de predicatorii mincinoși, care glăsuiesc neadevăruri despre mijlocirea ta cea atotputernică, Maică-Fecioară, și încredințează-i de ajutorul tău, când grăim către tine cu credință: Binecuvintează-ne copiii, ca să stea cu tărie împotriva necredinței; Binecuvintează-ne copiii, ca să se împotrivească învățăturilor hulitoare; Binecuvintează-ne copiii, ca să nu primească pe învățătorii rătăciți; Binecuvintează-ne copiii, ca să fugă de duhul lumii și de amăgirile diavolești; Binecuvintează-ne copiii, ca să se îndepărteze de rău și să facă binele; Binecuvintează-ne copiii, ca să-și iubească vrăjmașii și să se roage pentru ei; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 10
Vrând să mântuiască lumea, Fiul tău s-a pogorât din ceruri, ca să-i cheme pe cei păcătoși la pocăință, iar nu pe cei drepți. Pentru aceasta, Preacurată, roagă-te Lui ca și copiii noștri, izbăviți de cursele vrăjmașului prin mijlocirea ta, să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Împărăteasa cerului, înconjoară-ne copiii cu ziduri ce nu pot fi străpunse de vrăjmașul mântuirii, ca, sub acoperământul tău binecuvântat, să învețe a săvârși faptele credinței, pentru care ne rugăm ție: Binecuvintează-ne copiii, ca să împlinească fără șovăire voia lui Dumnezeu; Binecuvintează-ne copiii, ca să urască păcatul și pe ispititor; Binecuvintează-ne copiii, ca să iubească binele și toată virtutea; Binecuvintează-ne copiii, ca să urce pe scara vieții plăcute ție, zi cu zi; Binecuvintează-ne copiii, ca să-și îndrepte privirea spre mila ta în mijlocul durerilor; Binecuvintează-ne copiii, ca să-ți slujească în ascultare și curăție; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 11
Născătoare de Dumnezeu, învrednicește-ne copiii să laude întotdeauna mijlocirea ta neclintită și, cu harul cel dat ție de sus, îndreaptă buzele lor ca să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Ceea ce ești Maica Soarelui dreptății, fă ca viețile copiilor noștri să fie pline de căldura credinței, iar inimile lor să se învăpăieze, zi și noapte, de dragoste pentru tine, pentru Fiul tău și pentru aproapele lor, că din suflet strigăm ție: Binecuvintează-ne copiii, ca să te iubească cu toată inima și mintea lor; Binecuvintează-ne copiii, ca să-și deschidă buzele pentru a lăuda mila ta; Binecuvintează-ne copiii, ca să aștepte cu lacrimi de bucurie venirea Fiului tău; Binecuvintează-ne copiii întru lucrarea minții și neîncetată rugăciune; Binecuvintează-ne copiii, ca să stea înaintea ta cu bună-cuviință; Binecuvintează-ne copiii, ca să aducă roade bune la vreme; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 12
Umple inimile copiilor noștri de harul negrăit al Sfântului Duh, ca să-L iubească doar pe Fiul și Dumnezeul tău și pe tine, Preabună, încât noi, fiind însuflețiți de binefacerile tale, să cântăm Dumnezeului a toate: Aliluia!
Icosul 12
Cântând noi bunătatea ta cea iubitoare de oameni, Stăpână, ne rugăm ție, care-i hrănești și-i miluiești pe copii: Nu înceta să mijlocești pentru ei înaintea Fiului tău, că totul este ție cu putință! De aceea, grăim ție cu smerenie: Binecuvintează-ne copiii, ca să se umple de Duhul Sfânt; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie vrednici a sta de-a dreapta Fiului tău; Binecuvintează-ne copiii, ca să ducă viață de sfințenie; Binecuvintează-ne copiii, ca să meargă cu stăruință pe calea dreptei credințe; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie desăvârșiți, precum Tatăl nostru Cel ceresc desăvârșit este; Binecuvintează-ne copiii, ca să fie ei bucurie Fiului Tău și nouă; Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 13
Prealăudată Maică a mult milostivului nostru Domn Iisus Hristos, primește această puțină rugăciune pentru copiii noștri și acoperă-i cu milostivirea ta; învrednicește-i să gândească, să cunoască, să vorbească și să înfăptuiască doar cele plăcute lui Dumnezeu și de folos pentru mântuire, ca, dobândind fericirea cea veșnică, să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Icosul 1
Roagă-te Fiului și Dumnezeului tău, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, să trimită copiilor noștri un Înger din cer, așa cum și ție ți-a fost trimis, ca mare ocrotitor, Arhanghelul Gavriil, și învrednicește-ne să strigăm către tine unele ca acestea: Binecuvintează-ne copiii, ca să fie îngeri pământești; Binecuvintează-ne copiii, pentru a ajunge oameni cerești; Binecuvintează-ne copiii, pentru a fi slujitorii lui Hristos; Binecuvintează-ne copiii, îndreptându-le pașii spre sfânta biserică; Binecuvintează-ne copiii, spre a spori în viața duhovnicească; Binecuvintează-ne copiii, ca să-ți strige ție: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvintează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Condacul 1
Îndrumătoare milostivă și bună ocrotitoare, preacurată Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi, îți aducem cântare de mulțumire plină de recunoștință, iar tu, având putere nebiruită, izbăvește-ne copiii din toate primejdiile, ca să-ți strigăm cu lacrimi: Binecuvântează-ne copiii, Preasfântă Fecioară, ca să fie vrednici de Împărăția cerească!
Rugăciune a părinților pentru copiii lor
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Tale Preacurate, ascultă-ne pe noi, nevrednicii, și călăuzește-i cu milostivire pe copiii noștri, robii Tăi (N). Miluiește-i și mântuiește-i pe ei pentru numele Tău cel sfânt. Doamne, iartă-le toate păcatele, cele cu știință și cu neștiință, ca să fie desăvârșiți înaintea Ta. Stăpâne, așază-i pe ei pe calea cea dreaptă a poruncilor Tale și luminează-le mințile cu lumina Ta, pentru mântuirea sufletelor și sănătatea trupurilor lor. Binecuvintează-i, Doamne, acasă, la școală, în călătorie și în tot locul stăpânirii Tale. Ferește-i de orice vătămare și de moartea năprasnică. Păzește-i pe ei, Doamne, de vrăjmașii văzuți și nevăzuți, de primejdii, răutăți și nenorociri. Vindecă-i, Doamne, de orice boală, izbăvește-i de toată necurăția și alină-le suferințele duhovnicești. Dă-le lor, Doamne, harul Sfântului Duh și viață îndelungată; dă-le lor evlavie, dragoste sănătoasă și curată și viețuire în pace cu aproapele lor. Sporește-le și întărește-le agerimea minții și puterea trupească pe care le-ai dat-o lor, Doamne. Învață-i să ducă o viață plină de evlavie și, dacă-ți este plăcut Ție, dă-le lor viață cinstită de familie și naștere de prunci. Trimite binecuvântarea Ta părintească peste copiii noștri, robii Tăi, atât în vremea de acum a vieții lor pământești, cât și în Împărăția Ta cea veșnică. Amin.
Altă rugăciune a părinților pentru copii
Doamne, Făcătorul tuturor, Tu m-ai învrednicit să fiu mamă (părinte) și, prin bunătatea Ta, mi-ai dăruit copii; îndrăznesc să spun: acești copii sunt ai Tăi, pentru că Tu le-ai dat suflare, i-ai înzestrat cu suflet nemuritor și i-ai renăscut prin botez, primindu-i în sânul Bisericii Tale. Trimite peste mine ajutorul Tău plin de har, pentru a-mi crește copiii întru slava numelui Tău. Dă-mi răbdare și putere să fac voia Ta. Învăță-mă să sădesc în inimile lor frica de Dumnezeu, care este rădăcina adevăratei înțelepciuni, pentru ca în toată viața lor să tresalte la cuvintele Tale. Deschide-le lor mintea spre înțelegerea Legii Tale. Ajută-i ca, până la sfârșitul zilelor lor, să simtă purtarea Ta de grijă în toată vremea și în tot locul. Sădește în inimile lor dezgustul pentru păcat, pentru a viețui ei fără prihană. Tată ceresc, umple viața lor cu binecuvântarea Ta, nu-i lipsi în această viață de pâinea cea de toate zilele, ci trimite-le tot ceea ce au trebuință în lumea aceasta, dar ajută-i să agonisească și binecuvântările Tale veșnice. Fii milostiv față de ei când păcătuiesc înaintea Ta; nu privi la păcatele tinereții și ale neștiinței lor; pedepsește-i cu blândețe și milostivește-Te spre ei cu îndurare. Nu-Ți întoarce fața de la ei în ziua când vor simți durerea, ca să nu cadă în ispite mai puternice decât pot îndura. Acoperă-i cu mila Ta, trimițându-le Înger care să-i însoțească și să-i apere. Nu-mi părăsi copiii, Doamne, ci dăruiește-le ceea ce le este de folos pentru mântuire. Amin.
Rugăciune către Maica Domnului pentru toți copiii
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și apără-i pe copiii noștri, pe toți tinerii și nou-născuții, pe cei botezați, pe cei fără de nume și pe cei aflați în pântecele mamelor lor. Ocrotește-i sub acoperământul tău, păzește-i în frica lui Dumnezeu și în ascultare față de părinții trupești și duhovnicești. Roagă-L pe Fiul tău și Dumnezeu să le dăruiască tot ce le este de trebuință pentru mântuire, că pe toți îi încredințăm grijii tale de mamă, ceea ce ești apărătoare dumnezeiască pentru robii tăi. Amin.
Rugăciune către Îngerii păzitori ai copiilor
Sfinților Îngeri, apărătorii copiilor noștri, păziți-i pe ei de săgețile diavolești și de păcate, feriți-i de răutatea oamenilor și păstrați inimile lor în curăție îngerească, spre mântuirea lor. Amin.
Rugăciune pentru copiii cu dificultăți la învățare
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care Te-ai sălășluit în inimile celor doisprezece Apostoli și, cu puterea harului Duhului Sfânt pogorât în chipul limbilor de foc, ai deschis buzele lor ca să poată vorbi în alte limbi, trimite și acum pe Duhul Tău Cel Sfânt peste copiii noștri, robii Tăi (N), și sădește în inimile lor Sfintele Scripturi cele insuflate de Tine, precum și toată învățătura cea bună, ca, sporindu-și cunoștințele folositoare și propășind în viață și în credință, să Te slăvească pe Tine, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin.
Celei alese dintre toate fiicele neamurilor, Fecioarei Maria, Maica Fiului lui Dumnezeu prin care a venit mântuirea lumii, cu umilinţă îi strigăm: Caută la viaţa noastră cea plină de scârbe; si scârbele şi durerile ce le-ai îndurat când ai fost pe pământ, fă cu noi după mila ta cea mare să-ţi cântăm aşa: Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Icosul 1:
Îngerul ce a vestit păstorilor din Betleem Naşterea Mântuitorului lumii, împreună cu puterile cereşti au cântat: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire». Iar tu, Maică, n-ai avut unde să-ţi pleci capul şi ai născut pe Fiul tău în staul, înfăşându-L în scutece şi punându-L în iesle. Cunoscând tristeţea sufletului tău îţi cântăm aşa: Bucură-te, că pe Fiul tău, cu glasul gurii tale L-ai mângâiat; Bucură-te, că Pruncul Cel veşnic cu scutece L-ai înfăşat; Bucură-te, că pe Cel ce ţine lumea, cu lapte L-ai hrănit; Bucură-te, că staulul dobitoacelor ca un rai s-a arătat; Bucură-te, că Tron de heruvimi, pe pământ te-ai arătat; Bucură-te, că în naştere şi după naştere, Tu Fecioară ai rămas; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 2:
Văzând Dumnezeiescul Prunc culcat în iesle, au venit păstorii să se închine, vestind cele spuse de înger despre Acesta. Iar Maria păstra cuvintele acestea în inima ei. Şi după opt zile Pruncul a primit numele Iisus ca Om, după Lege. Văzând smerenia ta Maică şi Fecioară, îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2:
Având credinţă statornică în Dumnezeu şi împlinind Legea, într-a 40-zi au adus la Templu pe Iisus părinţii Săi şi L-au pus înaintea Domnului, împreună cu jertfele de curăţire cum era scris în Lege, Noi, însă cântăm aşa: Bucură-te, că pe Făcătorul lumii, în Templu L-ai adus îndată; Bucură-te, că de Dreptul Simeon, cu bucurie ai fost întâmpinată; Bucură-te, Una curată între femei binecuvântată; Bucură-te, că scârba ca pe o cruce în smerenie ai purtat-o; Bucură-te, că voia lui Dumnezeu, totdeauna ai ascultat-o; Bucură-te, că pildă de răbdare şi de smerenie ne-ai arătat; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 3:
Cu putere de Sus ai fost întărită, Maica Domnului, când ai auzit cuvintele Dreptului Simeon: «Acesta este spre căderea şi ridicarea multora în Israel şi ca un semn care va stârni împotrivire şi prin sufletul tău va trece sabie ca să descopere gândurile multor inimi». Mare scârbă a străpuns atunci inima ta, o, Maica Domnului şi cu durere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3:
Plănuind Irod să nimicească pe Prunc, a trimis să ucidă pe toţi copiii Betleemului, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care-l aflase de la magi. Dar după porunca lui Dumnezeu dată prin înger lui Iosif în vis, toată sfânta familie a fugit în Egipt şi a rămas acolo şapte ani până la moartea lui Irod. De aceea îţi cântăm aşa: Bucură-te, că greul călătoriei cu dragoste l-ai suferit; Bucură-te, că idolii au căzut, de puterea Fiului tău biruiţi; Bucură-te, că între necredincioşi ani ai petrecut; Bucură-te, că din Egipt cu Pruncul şi cu Iosif în Nazaret ai venit; Bucură-te, că aici la Iosif dulgherul, în sărăcie ai trăit; Bucură-te, că-n toată viaţa, ai muncit foarte cinstit; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 4:
Vifor de tristete a cuprins pe Maica lui Dumnezeu, întorcându-se din Ierusalim şi neaflând în cale pe Pruncul Iisus. S-au întors şi L-au aflat după trei zile, şezând în Templu, ascultând şi întrebând pe cărturari. Deci I-a zis Lui Maica: «Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi». Iar El a zis către ei: «De ce era să Mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu?» Şi Maica păstrând aceste cuvinte în inimă, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4:
Domnul Iisus a străbătut toată Galileea, învăţând prin sinagogi şi propovăduind Evanghelia împărăţiei, vindecând orice boală şi orice neputinţa în popor şi a mers vestea despre Dânsul prin toată Siria încât i-au adus pe toţi bolnavii, demonizaţii şi neputincioşii de I-a vindecat. Iar Tu Maică văzând profeţia împlinindu-se, cu durere ai cunoscut că se apropie timpul când Fiul tău va fi adus jerfă pentru păcatele lumii. De aceea te fericim Maică, şi-ţi cântăm: Bucură-te, că pe Fiul tău în slujba poporului L-ai dat; Bucură-te, căci cu inima înfrântă lui Dumnezeu te-ai jertfit; Bucură-te, că de potopul păcatelor lumea o ai mântuit; Bucură-te, că ai zdrobit capul şarpelui cel vechi; Bucură-te, că pe sine jertfă lui Dumnezeu te-ai adus; Bucură-te, că tristă ai fost Maica Domnului Iisus; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 5:
Propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu, Iisus a mustrat mândria fariseilor ce se credeau drepţi şi care ascultând pildele Lui, înţelegeau că despre dânşii vorbea şi căutau ca să-L prindă, dar se temeau de popor care-L socotea Prooroc. Ştiind acestea, Maica Domnului scârbită pentru Fiul ei, se temea să nu-L omoare Şi întristată a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5:
Văzând unii dintre iudei învierea lui Lazăr, au mers la farisei şi le-au spus ce a făcut Iisus. Caiafa care era mare preot în anul acela, a zis: «Mai bine este nouă ca să moară Unul pentru popor şi să nu piară tot neamul» şi de atunci căutau cum să-L omoare. Noi însă, Preacurată îţi cântăm: Bucură-te, că ai născut pe Mântuitorul lumii întregi; Bucură-te, Maica Domnului că suferinţele le întelegi; Bucură-te, Împărăteasa cerurilor cea binecuvântată; Bucură-te, că doar tu te rogi pentru lumea toată; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 6:
Iuda – unul din cei doisprezece, la început apostol apoi vânzător, s-a dus la mai-marii preoţi să-şi vândă Învăţătorul. Iar ei auzind s-au bucurat şi i-au făgăduit arginţi, ca plată. Tu însă, Maica Domnului, scârbită pentru iubitul tău Fiu, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6:
Stând la Cină cu ucenicii Săi, Domnul Hristos, a spălat picioarele acestora, dând pildă de smerenie şi le-a zis lor: «unul dintre voi Mă va vinde». Noi însă, Maica lui Dumnezeu, suferind împreună cu Fiul, îţi cântăm acestea: Bucură-te, Maica Domnului de ale inimii dureri chinuită; Bucură-te, că în valea plângerii, ai suferit multscârbită; Bucură-te, că în rugăciune ţi-ai găsit bun adăpost; Bucură-te, că celor scârbiţi într-una bucurie le-ai fost; Bucură-te, potolirea întristărilor noastre; Bucură-te, că ne izbăveşti din păcate; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 7:
Vrând să arate iubirea Sa de oameni şi mulţimea milei sale, Domnul Hristos la Cina cea de Taină, împărtăşind pe ucenicii Săi cu sfânt Trupul Său şi Preacuratul Său Sânge, le-a poruncit să facă pururea aceasta în Numele Său. Iar ei cu bucurie au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7:
Nouă minune a arătat Domnul ucenicilor Săi, prin făgăduinţa că le va trimite pe Duhul Său cel Sfânt şi Mângâietor, Cel ce de la Tatăl purcede, şi care va mărturisi despre Dânsul şi-i va învăţa tot adevărul. Iar noi, cu Duhul Sfânt, îţi cântăm: Bucură-te, a Duhului celui Sfânt cămară; Bucură-te, Palat atotluminos şi preaînfrumuseţat; Bucură-te, largă încăpere a lui Dumnezeu-Cuvântul; Bucură-te, că ai adus din ceruri pe Mărgăritarul-Sfântul; Bucură-te, că prin naştere, uşile raiului ni le-ai deschis; Bucură-te, că semn al milei cereşti, nouă ni te-ai arătat; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 8:
Străin lucru si dureros este, că Iuda cu un sărut şi-a vândut învăţătorul. Ostaşii şi comandantul lor L-au prins pe Iisus şi, legându-L L-au dus la arhiereul Ana mai întâi, apoi la Caiafa. Maica Domnului aştepta hotărârea pentru Iubitul său Fiu, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8:
Iudeii toţi L-au dus pe Iisus de la Caiafa la Pilat în pretoriu, pârându-L că este un făcător de rele. Pilat L-a cercetat şi le-a spus lor că nici o vină n-a aflat într-Însul. Noi însă, îţi cântăm acestea: Bucură-te, că ai avut inima de durere zdrobită; Bucură-te, că pentru Fiul tău ai plâns preascârbită; Bucură-te, că pe Fiul tău cel iubit L-ai văzut la judecată; Bucură-te, că fără cârtire ai răbdat durerea toată; Bucură-te, roaba Domnului, ce plângi şi te tânguieşti; Bucură-te, Împărăteasa lumii, ce rugăciunile noastre le primeşti; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 9:
Toate neamurile te fericesc, ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, Stăpână şi Maica Răscumpărătorului nostru; cu naşterea ta ai adus bucurie la toată lumea. Apoi ai avut mare scârbă, văzând pe Fiul tău batjocorit, la chinuri şi moarte vândut. Noi, însă, cântare de umilinţă îţi aducem, o, Preacurată, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9:
Cei mai vestiti ritori nu pot să spună, Mântuitorule, suferinţele ce le-ai purtat, când ostaşii Ţi-au împletit cunună de spini şi Ţi-au pus-o pe cap, îmbrăcându-te în haină roşie. Noi cunoscând suferinţa Ta, şi a Maicii Tale celei preacurate; îi cântăm aşa: Bucură-te, că ai văzut pe Fiul tău, scuipat şi bătut; Bucură-te, că pe Cel ce L-ai hrănit la sân, dispreţuit L-ai văzut; Bucură-te, că în haină roşie şi cu spini încununat L-ai văzut; Bucură-te, că împreună cu El ai pătimit; Bucură-te, că L-ai văzut pe Dânsul, de ucenici părăsit; Bucură-te, că de judecătorii cei fărădelege, L-ai văzut osândit; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 10:
Vrând să-L scape pe Iisus, Pilat a zis poporului iudeilor: «Este obiceiul de a vă elibera un întemniţat de Paşti. Vreţi să vă eliberez pe Împăratul iudeilor?» Atunci toţi au strigat: «nu pe El, ci pe Baraba!» Lăudând milostivirea lui Dumnezeu care a dat pe Unicul Său Fiu la moarte de Cruce, ca să ne izbăvească pe noi, de moartea cea veşnică, îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul 10:
Zid şi scăpare fii nouă, Stăpână, celor căzuţi în scârbe şi boli, că însăţi ai suferit, auzind pe iudei strigând: «Răstigneşte-L, răstigneşte-L!» Acum auzi-ne şi pe noi cei ce-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Maica milostivirii, ce ne-ai şters plânsul cel de durere; Bucură-te, a păcătoşilor căzuţi, grabnică mântuire; Bucură-te, a creştinilor mijlocitoare neruşinată; Bucură-te, că de patimile cele rele ne mântuieşti îndată; Bucură-te, că inimii înfrânte îi dăruieşti veselie; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie;
Condacul 11:
Cântare de umiiinţă aducem Mântuitorului lumii, Care de bunăvoie a mers la patimi şi moarte de cruce. Ostaşii L-au dus la Golgota şi L-au răstignit. Lângă crucea lui Iisus stăteau: Maica Lui şi mironosiţele femei. Deci, Iisus văzând pe Maica Sa şi pe ucenicul pe care-l iubea, i-a zis Maicii Sale: «Femeie, iată fiul tău!»; apoi ucenicului Său: «Iată Maica ta!» şi din ceasul acela a luat-o ucenicul la sine. Iar tu, Maica Domnului, văzând pe Fiul tău pe Cruce murind, ai cântat cu amărăciune lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11:
«FiuI meu şi Dumnezeule Veşnic, Creatorul a toată făptura, cum rabzi chinuri pe Cruce?» zicea, plângând Curata Fecioară. Prin străină naşterea Ta, am fost mai fericită decât toate maicile, dar vai mie, că văzându-Te acuma răstignit, sabia îmi străpunge inima. Noi amintindu-ne de durerea ta, plângând cântăm acestea: Bucură-te, că de bucurie şi veselie n-ai avut parte; Bucură-te, că ai văzut a Fiului tău moarte de pe cruce; Bucură-te, că pe Fiul tău cel iubit L-ai văzut răstignit; Bucură-te, Mieluşea, care pe Mielul junghiat L-ai văzut; Bucură-te, că pe Doctorul sufletesc şi trupesc L-ai văzut rănit; Bucură-te, că pe Fiul tău înviat din morţi L-ai privit; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 12:
„O, Lumina mea cea dulce, nădejdea şi viaţa mea, o, Bunule Doamne, cum Te stingi pe Cruce” – Fecioara suspinând grăia: «Grăbeşte-te, Iosife, la Pilat şi cere trupul Învăţătorului tău!» Iar pe Tine văzându-Te gol şi fără slavă zicea: «Fiul meu, sabie a trecut prin sufletul meu, după spusele dreptului Simeon». Iar noi suferind împreună cu Maica Ta, Milostive Mântuitorule, Cel ce Te-ai săvârşit pe Cruce, rupând zapisul păcatelor noastre, Te rugăm, dă-ne har ca să-Ţi cântăm cu dragoste: Aliluia!
Icosul 12:
Cântând milostivirea Ta, Iubitorule de oameni, mă închin îndurărilor Tale, Stăpâne. Ca vrând să mântuieşti făptura Ta ai primit moartea, – zicea Preacurata. Ci cu învierea Ta, Mântuitorule, miluieşte-ne şi pe cei ce cântăm: Bucură-te, că ai văzut mort pe Domnul Cel slăvit; Bucură-te, că ai sărutat trupul Fiului tău adormit; Bucură-te, că Lumina cea dulce, pe Domnul, în mormânt L-ai aşezat; Bucură-te, că pe Fiul tău cu atâta jale L-ai îngropat; Bucură-te, căci cu giulgiu, Trupul sfânt L-ai înfăşurat; Bucură-te, că sabia tristeţii te-a îndurerat; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 13:
O, Prealăudată Maică, Cea căzută de scârbă şi de durere sub crucea Fiului tău şi Dumnezeu, ascultă suspinele şi plânsul nostru, şi ne scapă de scârbe, de dureri şi de moartea cea veşnică pe toţi cei ce nădăjduim în nespusa ta milostivire şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)
Icosul 1:
Îngerul ce a vestit păstorilor din Betleem Naşterea Mântuitorului lumii, împreună cu puterile cereşti au cântat: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire». Iar tu, Maică, n-ai avut unde să-ţi pleci capul şi ai născut pe Fiul tău în staul, înfăşându-L în scutece şi punându-L în iesle. Cunoscând tristeţea sufletului tău îţi cântăm aşa: Bucură-te, că pe Fiul tău, cu glasul gurii tale L-ai mângâiat; Bucură-te, că Pruncul Cel veşnic cu scutece L-ai înfăşat; Bucură-te, că pe Cel ce ţine lumea, cu lapte L-ai hrănit; Bucură-te, că staulul dobitoacelor ca un rai s-a arătat; Bucură-te, că Tron de heruvimi, pe pământ te-ai arătat; Bucură-te, că în naştere şi după naştere, Tu Fecioară ai rămas; Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
Condacul 1: Celei alese dintre toate fiicele neamurilor, Fecioarei Maria, Maica Fiului lui Dumnezeu prin care a venit mântuirea lumii, cu umilinţă îi strigăm: Caută la viaţa noastră cea plină de scârbe; si scârbele şi durerile ce le-ai îndurat când ai fost pe pământ, fă cu noi după mila ta cea mare să-ţi cântăm aşa: Bucură-te, Maică preascârbită, ceea ce prefaci scârba în bucurie.
RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI
O, multîndurerată Maica Domnului ceea ce eşti mai presus decât toate fiicele neamurilor, pentru curăţia ta şi mulţimea suferinţelor ce le-ai răbdat pe pământ, primeşte rugăciunile şi suspinarea noastră şi ne păzeşte sub acoperământul milostivirii tale, că alt adăpost şi caldă mijlocire, afară de tine nu avem. Ca ceea ce ai îndrăzneală spre Cel născut din tine, ajută-ne şi ne miluieşte cu rugăciunile tale, să scăpăm de toate săgeţile urii, vrăjmăşiei şi dezbinării dintre noi. Potoleşte inimile învrăjbite şi întoarce în ele dragostea cea frăţească, pentru ca iubindu-ne unii pe alţii, să ne trăim viaţa în pace şi bună înţelegere, şi astfel, să ajungem cu toţii şi în împărăţia cerurilor, unde împreună cu toţi sfinţii vom cânta slavă Unui Dumnezeu în Treime: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, totdeauna acum şi pururea şi în nesfârşiţii veci. Amin.
Troparul:
Potolește pornirile cele rele din inimile noastre, Născătoare de Dumnezeu, stinge săgețile urii și toată tristetea din suflete o izgoneste. Privind la chipul tau ne umilim de suferinta ta, si sfanta ta haina o sarutam. Sagetile vrajmasului cele pornite asupra noastra ne infricoseaza. Nu ne lasa, Maica indurarilor, sa pierim impietriti la inima, nici noi, nici semenii nostri, caci tu esti îmblanzirea inimilor rele.
Veniți, toți credincioșii, să lăudăm pe luminatul de Dumnezeu duhovnic al Bucureștilor, cel ce, în vremuri de prigoană, pe Hristos L-a mărturisit, cu înțelepciunea harului pe ucenici i-a îndrumat și sfintele biserici cu minunate icoane le-a înfrumusețat; și din inimi să-i strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Icosul 1
Lumină ce nu a putut fi pusă sub obroc a fost viața ta cea virtuoasă și nenumărate daruri ai primit de la Dumnezeu pentru smerenia ta; dar mai ales rugăciunea arzătoare și dragostea ta îi chemau pe mulți, pentru care venim la tine ca să ne îndrumi în tainica lucrare a rugăciunii și a pocăinței pe noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, vlăstar roditor al Ortodoxiei românești; Bucură-te, căutător al frumuseții dumnezeiești; Bucură-te, cel ce cu numele înțelepciunii ai fost numit; Bucură-te, cel ce cu multe virtuți te-ai împodobit; Bucură-te, tainic isihast în mijlocul cetății; Bucură-te, mustrător al păcatului și al nedreptății; Bucură-te, liturghisitor înflăcărat al Dumnezeului Celui Preaînalt; Bucură-te, cel ce bisericile cu alese icoane le-ai înfrumusețat; Bucură-te, cel ce, în toată viața, dreapta credință ai păzit; Bucură-te, cel ce pentru Hristos și în temniță ai pătimit; Bucură-te, preafrumoasă laudă a vieții monahale; Bucură-te, bun chivernisitor al mănăstirii tale; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 2
Cu inimă smerită, aducem slavă lui Dumnezeu, Cel ce, cu a Sa milostivire și purtare de grijă pentru noi, descoperă oameni duhovnicești, plini de râvnă apostolească, precum pe alesul Său, Cuviosul Sofian, prin care ne-a arătat că, și în vremurile de acum, harul se dobândește prin nevoința cea bună și îi sfințește pe cei răbdători, pentru care Îi cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul 2
Domnul ți-a atras inima din pruncie către cele cerești, fericite Părinte, și, fiind mai întâi ascultător față de părinții tăi trupești, ai primit de la ei binecuvântare pentru a-L urma pe Hristos și a lua jugul cel bun al vieții îngerești. Pe această cale cu osârdie mergând și multe osteneli și necazuri răbdând pentru El, ai ajuns la limanul desăvârșirii, făcându-te lăcaș al Preasfintei Treimi. Pentru aceea, auzi de la noi cântarea aceasta: Bucură-te, crin cu mireasmă duhovnicească al gliei străbune; Bucură-te, harnică albină care ai adunat nectarul faptelor bune; Bucură-te, smerit rugător și iubitor de feciorie; Bucură-te, pildă a monahilor în ascultare și curăție; Bucură-te, tainic săvârșitor al Rugăciunii lui Iisus; Bucură-te, călător fără odihnă către cele de sus; Bucură-te, cel ce mintea în inimă o coborai în vremea rugăciunii; Bucură-te, cel ce te-ai păzit de învățătorii minciunii; Bucură-te, neîncetat cugetător la ceasul morții și al judecății; Bucură-te, ales lucrător al trezviei și simplității; Bucură-te, cel ce, în smerenie, lui Hristos I-ai fost neobosit următor; Bucură-te, al darurilor Maicii lui Dumnezeu propovăduitor; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 3
Venind din Basarabia cea greu încercată, pildă vie ai fost celor ce învățau cu tine la Seminarul de la Mănăstirea Cernica, fiind numit „copil bătrân” pentru a ta înțelepciune; că, sporind în știința cărților sfinte, ai înmulțit și râvna pentru cele duhovnicești, cântând cu glas îngeresc lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Sârguincios fiind la învățătură, ți-ai ridicat mintea spre înțelegeri duhovnicești, dar tu mai mult te smereai, Părinte. Iar, după unsprezece ani de ascultare în obștile de la Rughi, Dobrușa și Bălți, ai primit îngerescul chip, întru nevoințe viețuind, și ai sporit în lucrarea virtuților ce ți-au înfrumusețat chipul; drept aceea, îți cântăm: Bucură-te, cel ce, din copilărie, vas al harului te-ai arătat; Bucură-te, cel ce, din fragedă vârstă, multe osteneli ai răbdat; Bucură-te, cel ce la Mănăstirea Rughi ai deprins meșteșugul cântărilor; Bucură-te, cel ce la Dobrușa ai aflat taina pictării icoanelor; Bucură-te, liturghisitor al Bisericii cu glas îngeresc; Bucură-te, fiu după har al Părintelui ceresc; Bucură-te, gură înțeleaptă, slujitoare a Cuvântului; Bucură-te, alăută melodioasă a darurilor Duhului; Bucură-te, următor Cuvioșilor cernicani, cu a ta nevoință; Bucură-te, cel ce ai împodobit Casa lui Dumnezeu cu iscusință; Bucură-te, râvnitor pentru adevărata închinare duhovnicească; Bucură-te, cel ce ai dobândit smerenia dumnezeiască; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 4
Ai spus, Părinte, că smerenia și dragostea sunt roadele viețuirii în Hristos și zi de zi te-ai ostenit să le dobândești și să le sporești. Având credință puternică, nădejde neclintită și dragoste înflăcărată, ai răbdat toate încercările vieții, te-ai arătat biruitor asupra duhurilor întunericului și te-ai asemănat marelui Apostol Pavel, care zicea: „De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”, Căruia Îi cântai: Aliluia!
Icosul 4
La Mănăstirea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul din București te-ai învrednicit de harul preoției și ai slujit cu multă evlavie Dumnezeieștile Taine ale lui Hristos. Dar mai ales la Sfânta Liturghie s-a vădit râvna ta către cele cerești, încât erai pătruns de rugăciunea cea de foc. Pentru aceasta, noi, minunându-ne, îți grăim: Bucură-te, vas ales al Treimii celei de o ființă; Bucură-te, mijlocitor al nostru la tronul lui Dumnezeu, cu stăruință; Bucură-te, închinător al Tatălui în duh și în adevăr; Bucură-te, al Tainelor Bisericii smerit slujitor; Bucură-te, cel ce, asemenea lui Moise, aveai fața luminată de har; Bucură-te, împreună-mijlocitor cu Sfântul Antim la cerescul altar; Bucură-te, foc de rugăciune, ce patimile mistuiești; Bucură-te, cel ce inimile credincioșilor le înduhovnicești; Bucură-te, rugător în duh cu Sfinții Trei Ierarhi; Bucură-te, sfătuitor de taină al Părinților Patriarhi; Bucură-te, rug aprins ce în Mănăstirea Antim strălucești; Bucură-te, pavăză duhovnicească a orașului București; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 5
În vremea prigoanei dezlănțuite de cei potrivnici lui Dumnezeu, stâlp neclintit al credinței te-ai arătat și L-ai mărturisit pe Hristos cel răstignit și înviat, ca Dumnezeu adevărat, Mântuitorul întregii lumi, și ai fost alături de cei pătimitori, cântând din toată inima împreună cu ei: Aliluia!
Icosul 5
Năzuința către rugăciunea neîncetată te-a chemat sub acoperământul Maicii Domnului, înaintea icoanei sale „Rugul Aprins”, alături de alți părinți și frați duhovnicești, și acolo l-ai întâlnit pe fericitul mărturisitor Ioan Kulâghin, ucenic și următor al Cuvioșilor isihaști de la Optina; de la acesta ai deprins rugăciunea inimii, care te-a luminat și te-a întărit în vremea prigoanei, pentru care primește laudele noastre: Bucură-te, cel ce inima ți-ai unit-o cu Hristos; Bucură-te, cel ce mărturisitor al Evangheliei ai fost; Bucură-te, cel ce următor al tradiției isihaste te-ai arătat; Bucură-te, că în temniță rugăciunea lui Iisus te-a mângâiat; Bucură-te, împreună cu toți martirii din închisorile comuniste; Bucură-te, cel ce ai păstrat candelele credinței românești nestinse; Bucură-te, evlavios rugător, de lumina Taborului cercetat; Bucură-te, cel ce pe demoni, prin smerenie și pocăință, i-ai alungat; Bucură-te, cel ce adesea ai cugetat la Dreapta Judecată; Bucură-te, următor al Sfântului Paisie de la Neamț, prin viață curată; Bucură-te, suflet întărit, prin răbdare, în virtuțile sfinte; Bucură-te, cel ce ai păzit neclintit ale Bisericii așezăminte; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 6
Văzându-te întărit în lucrarea duhovnicească, vrăjmașul diavol i-a îndemnat pe conducătorii necredincioși să te întemnițeze. Astfel, ai urcat Golgota neamului românesc, împreună cu mulți alți pătimitori și mărturisitori ai dreptei credințe; tu, însă, răbdând toate în numele lui Hristos, te-ai rugat pentru neamul nostru cel prigonit și greu încercat, ca Dumnezeu să nu-Și întoarcă mila Sa de la noi, cei ce-I cântăm: Aliluia!
Icosul 6
Păstor luminat al turmei tale celei cuvântătoare fiind, niciodată nu te-ai întovărășit cu cei stăpâniți de întunericul relei credințe, ci ai ales să rabzi pentru Hristos batjocuri și asupriri, dar i-ai biruit pe prigonitorii tăi prin iubire smerită, iar Duhul Sfânt ți-a dat pricepere cum să răspunzi potrivnicilor tăi. Pentru aceasta, îți cântăm: Bucură-te, măreție a viețuirii în Hristos, ascunsă în simplitate; Bucură-te, mărturisitor al Ortodoxiei, cu blândețe și cu dreptate; Bucură-te, cel ce sufletul prin dureri ți-ai sfințit; Bucură-te, cel ce și de temniceri sfânt erai numit; Bucură-te, chip îngeresc peste care harul s-a revărsat; Bucură-te, cel ce, în toată viața, de Duhul Sfânt ai fost insuflat; Bucură-te, propovăduitor cu mult har al Evangheliei Mântuitorului; Bucură-te, cel ce mereu ai fost ocrotit de Maica Domnului; Bucură-te, cel împreună cu toți mărturisitorii neamului românesc; Bucură-te, reazem tare pentru cei ce pe nedrept pătimesc; Bucură-te, cel ce ne-ai dat pildă ca și pe vrăjmași să-i iubim; Bucură-te, cel ce ne-ai învățat ca, pentru Adevăr, cu îndelungă răbdare să suferim; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 7
Bisericile zugrăvite de tine, Cuvioase, sunt înfrumusețate de lumina harului, încât noi, credincioșii, rugându-ne în ele cu evlavie și cu inimi mulțumitoare, în cer a fi ni se pare, pentru care Îl slăvim pe Dumnezeu, Cel ce ți-a dat un astfel de dar, cântându-I: Aliluia!
Icosul 7
Dumnezeu, Creatorul cerului și al pământului, ți-a dat darul zugrăvirii sfintelor icoane, pe care l-ai înmulțit mereu prin lucrare duhovnicească și prin smerenie, devenind îndrumător al multor iconari. Astfel, multe biserici ai zugrăvit, Cuvioase, împreună cu ucenicii tăi, nu doar în patria ta, ci și în alte țări, pentru care îți grăim așa: Bucură-te, cel ce chipul Domnului te-ai străduit a-I zugrăvi; Bucură-te, cel ce pe acesta și în inimă te-ai silit a-l întipări; Bucură-te, cel ce la Saon și Negru-Vodă cu însuflețire ai pictat; Bucură-te, cel ce Mănăstirile Dealu și Radu-Vodă cu alese chipuri de sfinți le-ai înfrumusețat; Bucură-te, cel ce în București, biserica Bumbăcari ai zugrăvit-o; Bucură-te, cel ce și la Slatina Bucovinei pictura ai săvârșit-o; Bucură-te, cel ce în Siria și Liban i-ai uimit pe toți cu minunatele zugrăviri; Bucură-te, cel ce ai primenit pictura de la Antim, Darvari, Celic-Dere și alte mănăstiri; Bucură-te, că în icoanele tale se oglindesc frumusețile Raiului; Bucură-te, cel ce ți-ai înmulțit talantul după măsura darului; Bucură-te, dascăl luminat, care și pe ucenici bine i-ai învățat; Bucură-te, cel ce prețioase scrieri despre sfintele icoane ne-ai lăsat; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 8
Închinându-ne sfintelor icoane pictate de tine, fericite, inima ni se înalță spre cele nematerialnice, iar mintea ni se umple de adevărata teologie, dorind după Dumnezeu cel nevăzut, pe Care neîncetat Îl laudă cetele îngerești în ceruri, cântând: Aliluia!
Icosul 8
Chip al blândeților te-ai arătat, Cuvioase Părinte, că, tuturor celor ce veneau la tine pentru sfat și mărturisire, le răspundeai cu pace și răbdare, iar ei, privind la fața ta cea luminoasă, se umpleau de bucurie. Pentru aceasta, îți cântăm așa: Bucură-te, Părinte plin de iubire duhovnicească; Bucură-te, cel ce ne trimiți de sus mângâiere cerească; Bucură-te, că încă din tinerețe ai fost biruitor al păcatului; Bucură-te, iscusit învățător al luptei cu patimile trupului; Bucură-te, cel ce, în această lume, ai fost dăruit cu înțelepciune cerească; Bucură-te, cel ce ne îmbărbătezi când sufletele încep să ne slăbească; Bucură-te, cel ce ai fost pe pământ chip ales de bună îngăduință; Bucură-te, cel ce ai vestit Cuvântul lui Dumnezeu cu stăruință; Bucură-te, cel ce ai socotit pacea mai mare decât dreptatea; Bucură-te, cel ce ne-ai învățat iertarea și bunătatea; Bucură-te, cel ce și în vedenie unora te-ai arătat; Bucură-te, cel ce ai fost văzut împodobit cu veșmânt luminat; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 9
Născătoarei de Dumnezeu i-ai adus preacinstire în toată viața ta, Cuvioase, zugrăvind preacuratul ei chip în multe icoane ce împodobesc sfintele biserici, iar Maica milostivirii te-a sprijinit și te-a luminat, dăruindu-ți smerită înțelepciune, care te-a izbăvit de toate cursele vrăjmașilor văzuți și nevăzuți; pentru aceasta, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Împlinitor al Testamentului Sfântului Ierarh Antim, întemeietorul și ocrotitorul mănăstirii tale, ai fost, Părinte, purtând de grijă și miluind pe săracii, văduvele și orfanii care veneau la tine cerându-ți ajutor, iar pe cei înstăriți îi îndemnai stăruitor la fapte de milostenie, pentru care îți cântăm așa: Bucură-te, Părinte milostiv al celor săraci și necăjiți; Bucură-te, apărător al celor năpăstuiți; Bucură-te, următor al îndemnurilor Sfântului Ierarh Antim; Bucură-te, cel ce pe toți ne înveți viață sfântă să dobândim; Bucură-te, că ajutător al celor în necazuri și suferințe ai fost; Bucură-te, că în cei săraci vedeai chipul lui Hristos; Bucură-te, al celor deznădăjduiți grabnic mângâietor; Bucură-te, al tinerilor adevărat călăuzitor; Bucură-te, ocrotitor al fecioarelor sărmane și neajutorate; Bucură-te, al bolnavilor izvor de vindecare și sănătate; Bucură-te, cel ce întărești pe cei ce se clatină în credință; Bucură-te, cel ce ne dăruiești pildă și îndemn spre nevoință; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 10
Primind harul preoției, te-ai străduit să devii tot mai iscusit în arta artelor, care este știința duhovniciei, punând mereu suișuri în inima ta. Și, ajungând la măsura bărbatului desăvârșit, cu înțelepciune ți-ai povățuit fiii duhovnicești ca și ei să sporească necontenit în viața virtuoasă, pentru care, cu glas de bucurie, cântau din inima lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Toți marii Părinți care te-au cunoscut s-au minunat de înțelepciunea duhovnicească la care ai ajuns, Cuvioase, fiindcă lumina de dincolo de veac a sfinților se oglindea pe fața ta și în viața ta. Iar tu, înzestrat fiind cu înțelepciune de Părintele luminilor, îi îndrumai cu dragoste nemăsurată pe cei ce veneau la tine și, privindu-i, mulțumeai Domnului, zicând: „Iată, eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu”. Pentru aceasta, îți grăim așa: Bucură-te, cel ce Apostol al Bucureștilor de Cuviosul Cleopa ai fost numit; Bucură-te, cel prin care orașul tău folos duhovnicesc a dobândit; Bucură-te, cel ce ai ajuns la înălțimea marilor cuvioși; Bucură-te, înțelept duhovnic al celor credincioși; Bucură-te, că în inima ta, sfințită prin har, Hristos a împărățit; Bucură-te, cel ce de fiii tăi duhovnicești ești nedespărțit; Bucură-te, cel ce întru adevăr și dreptate te-ai sfințit; Bucură-te, nevoitor înțelept, care năvălirile păcatului le-ai biruit; Bucură-te, că în inimile ucenicilor sămânța evlaviei ai semănat; Bucură-te, că, prin scrierile tale, mințile noastre s-au luminat; Bucură-te, al celor mâhniți și îndurerați mângâietor; Bucură-te, al bolilor sufletești și trupești grabnic vindecător; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 11
Cu smerenie și cu cinste ți-ai purtat crucea, asemenea tuturor adevăraților următori ai Domnului Iisus Hristos, răbdând multe necazuri și suferințe în toată viața ta. Pentru aceasta, Părintele ceresc te-a chemat la veșnicele lăcașuri, chiar în ziua prăznuirii Înălțării Sfintei Cruci. Iar acum, bucurându-te întru Duhul Sfânt, slăvești împreună cu îngerii pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icosul 11
Lucrări minunate a săvârșit Dumnezeu prin tine, Părinte, iar, după mutarea ta cea cuvioasă la veșnica odihnă și fericire, nu pregeți să ne povățuiești tainic, întărindu-ne în ispite și încercări, iar celor ce te cinstesc cu evlavie, le dai alinare în tulburările vieții și tămăduire de bolile sufletești și trupești; pentru aceasta, îți cântăm: Bucură-te, că Maica Domnului în chilie te-a cercetat; Bucură-te, cel ce cu evlavie Împărătesei cerești te-ai închinat; Bucură-te, cel ce, pentru smerenia ta, ai primit descoperirea celor viitoare; Bucură-te, cel ce pe unii i-ai cercetat în vedenii, spre îmbărbătare; Bucură-te, cel ce, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, la cer te-ai mutat; Bucură-te, că, la înmormântarea ta, trei cununi luminoase asupră-ți s-au arătat; Bucură-te, că bună mireasmă a izvorât atunci din trupul tău cel cuvios; Bucură-te, evlavios închinător al Crucii lui Hristos; Bucură-te, cel al cărui mormânt s-a arătat a fi loc sfințit de rugăciuni; Bucură-te, tămăduitor al bolilor și făcător de minuni; Bucură-te, iubitor al tăcerii întru cunoștință; Bucură-te, îndreptător către adevărata pocăință; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 12
Precum Moise odinioară a călăuzit poporul ales, și tu, Părinte, ne-ai îndrumat pe noi prin pustia deșertăciunilor acestei lumi, ca să ajungem la tărâmul binecuvântat al libertății duhului, iar acum te rogi pentru mântuirea noastră, ca să ne învrednicim de mila lui Dumnezeu și să-I cântăm împreună cu tine pururea: Aliluia!
Icosul 12
Cinstind după cuviință viața ta, pe care întru curăție ai închinat-o Domnului încă din copilărie, precum și statornica ta înălțare duhovnicească din putere în putere, slăvim pe Dumnezeu pentru sfârșitul tău cel cuvios în zi de împărătească prăznuire și, cunoscând că acum te bucuri de vederea feței Mântuitorului Hristos, mijlocind pentru noi, îți aducem din inimă aceste laude: Bucură-te, biruitor al vrăjmașilor nevăzuți; Bucură-te, lucrător al celor mai mari virtuți; Bucură-te, îmblânzitor al inimilor tulburate; Bucură-te, îndreptător al celor robiți de păcate; Bucură-te, cel ce pe monahi bine îi povățuiești; Bucură-te, dascăl luminat al pictorilor bisericești; Bucură-te, duhovnic neînșelat în vremuri cumplite; Bucură-te, împodobitor sârgincios de lăcașuri sfinte; Bucură-te, rod ales și binecuvântat al Basarabiei; Bucură-te, icoană sfântă a credinței și a evlaviei; Bucură-te, cel ce viețuiești acum întru veșnică fericire; Bucură-te, rugător fierbinte pentru a noastră mântuire; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 13
O, Sfinte Cuvioase Părinte Sofian, cel ce în viața ta mult L-ai iubit pe Hristos și te-ai ostenit pentru Sfânta Sa Biserică, roagă-te Lui să ne ridice din patimi, să ne izbăvească de ispitele ce ne împresoară și să ne păzească de durerile de acum și de cele veșnice, ca, mântuindu-ne prin harul Său, pururea să-I cântăm cu bucurie: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Icosul 1
Lumină ce nu a putut fi pusă sub obroc a fost viața ta cea virtuoasă și nenumărate daruri ai primit de la Dumnezeu pentru smerenia ta; dar mai ales rugăciunea arzătoare și dragostea ta îi chemau pe mulți, pentru care venim la tine ca să ne îndrumi în tainica lucrare a rugăciunii și a pocăinței pe noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, vlăstar roditor al Ortodoxiei românești; Bucură-te, căutător al frumuseții dumnezeiești; Bucură-te, cel ce cu numele înțelepciunii ai fost numit; Bucură-te, cel ce cu multe virtuți te-ai împodobit; Bucură-te, tainic isihast în mijlocul cetății; Bucură-te, mustrător al păcatului și al nedreptății; Bucură-te, liturghisitor înflăcărat al Dumnezeului Celui Preaînalt; Bucură-te, cel ce bisericile cu alese icoane le-ai înfrumusețat; Bucură-te, cel ce, în toată viața, dreapta credință ai păzit; Bucură-te, cel ce pentru Hristos și în temniță ai pătimit; Bucură-te, preafrumoasă laudă a vieții monahale; Bucură-te, bun chivernisitor al mănăstirii tale; Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Condacul 1
Veniți, toți credincioșii, să lăudăm pe luminatul de Dumnezeu duhovnic al Bucureștilor, cel ce, în vremuri de prigoană, pe Hristos L-a mărturisit, cu înțelepciunea harului pe ucenici i-a îndrumat și sfintele biserici cu minunate icoane le-a înfrumusețat; și din inimi să-i strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sofian, iscusit iconar de suflete!
Rugăciune
Sfinte Cuvioase Părinte Sofian, cel ce, în viața ta pământească, mult L-ai iubit pe Dumnezeu, slujindu-I cu râvnă și dăruire, și oamenilor prin mulțimea faptelor tale bune le-ai fost o icoană a virtuților, iar acum împreună cu îngerii și cu sfinții te bucuri de vederea feței Lui pline de lumină și Îl lauzi neîncetat, ție ne rugăm cu lacrimi și cu umilință: Izbăvește-ne, prin sfintele tale rugăciuni, de multele ispite și necazuri ce vin asupra noastră de la diavol, de la oameni și de la patimile ce ne luptă. Pildă ai fost tuturor prin răbdarea încercărilor, bisericile lui Dumnezeu cu frumoase icoane le-ai împodobit, numele lui Hristos L-ai mărturisit în temniță, prieten al săracilor și al necăjiților te-ai arătat; pentru aceasta, împărățești veșnic cu Hristos în Raiul desfătării. Tu, cel ce ai înmulțit talanții încredințați de Părintele ceresc, roagă-te pentru noi să înmulțim râvna de a face fapte bune pentru mântuire; cel ce ai împlinit cu osârdie Testamentul Sfântului Ierarh Antim, insuflă-ne și nouă dorința de a face milostenie și de a-i ajuta pe cei în nevoi; cel ce ai fost duhovnic iscusit, ridicând pe mulți din moartea păcatului, dă-ne înțelepciune în lupta cu poftele vătămătoare de suflet și cu gândurile cele rele care se abat asupra noastră; cel ce ai fost învățător al neosândirii aproapelui, dăruiește-ne să avem smerenie și dragoste față de semenii noștri. Luminează-ne calea, ca să nu cădem în cursele înșelătoare ale acestei lumi, ci, cu ajutorul tău, să ne împărtășim și noi de frumusețea cea negrăită a luminii neînserate și să ajungem la odihna și bucuria veșnică a Împărăției cerurilor, unde să slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin.
Nu sunt vrednice cuvintele a zugrăvi înălțimea viețuirii tale mai presus de cele pământești și se cutremură îngerii socotind nevoințele tale cele sfinte; însă, bine cunoscând Sfinte Marcu, nepriceperea și nevrednicia noastră de a te lăuda, primește cu îngăduință din inimile noastre întunecate de păcate multe raza cântării acesteia : Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor!
Icosul 1
Moartea părinților tăi ți-a fost pricină a cugeta mai adânc la nestatornicia și deșertăciunea rânduielilor lumești și ți-ai scăpat sufletul din lanțurile grijilor pământești, cu totul încredințându-te voii Domnului; pentru aceasta, te lăudăm cu smerite cuvinte ca acestea:
Bucură-te, că te-ai păzit de necurățiile lumii, alergând spre pustie;
Bucură-te, că pentru Hristos te-ai lepădat de deșertăciunile pământești;
Bucură-te, că ochii inimii Tale i-ai îndreptat numai spre Adevăr;
Bucură-te, că auzul ți l-ai îndulcit numai cu rugăciunea;
Bucură-te, că ți-ai hrănit sufletul cu dorirea lui Hristos;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui nu te-ai întors în lume;
Bucură-te, că inima ta ți-ai făcut-o izvor de înțelepciune;
Bucură-te, că ai zburat cu mintea la cele cerești;
Bucură-te, că ai cercetat lăcașurile Raiului;
Bucură-te, că ai omorât întru tine orice gând pământesc;
Bucură-te, că ești povățuitor iubitorilor de pustie;
Bucură-te, că ești cununa celor care te cinstesc;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 2
Valurile vieții te-au purtat spre muntele cel binecuvântat pe care l-ai sfințit cu rugăciunile tale neîncetat, Făcătorului a toate cântând cu dragoste: Aliluia!
Icosul 2
Pe o scândură te-ai aruncat în mare și ai fost purtat de valurile purtării de grijă a lui Dumnezeu spre minunatul munte, unde te-ai nevoit mai presus de fire, minunând pe îngeri care cântau către tine unele ca acestea:
Bucură-te, răbdătorule al viforului ispitelor diavolești;
Bucură-te, stâncă neclintită a credinței adevărate;
Bucură-te, vas plin de mirul rugăciunii;
Bucură-te, comoară ascunsă în muntele slavei;
Bucură-te, grădină plină de roadele virtuților;
Bucură-te, popas duhovnicesc al Sfinților;
Bucură-te, acoperământ al rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, soare ce umbrește ceata Cuvioșilor;
Bucură-te, scut împotriva ispitelor diavolești;
Bucură-te, înfricoșătoare privire demonilor;
Bucură-te, scară a desăvârșirii mai presus de desăvârșire;
Bucură-te, lauda iubitorilor de sihăstrie;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor!
Condacul 3
Ostenelile greu de purtat ale pustiei le-ai luat asupra ta ca pe un jug pentru dragostea Dulcelui Iisus, Căruia te roagă să ne lege și pe noi cu legătura dragostei Sale, ca să-i cântăm: Aliluia!
Icosul 3
Treizeci de ani ai petrecut în pustiu suferind foame, sete și toate silniciile firii, dar Domnul a primit răbdarea ta cea multă și cu multe daruri te-a încununat spre bucuria celor ce te măresc pe tine așa:
Bucură-te, că țărână ai mâncat pentru Cel Care S-a pogorât pe pământ;
Bucură-te, că apă amară din mare ai băut pentru Cel adăpat cu fiere:
Bucură-te, că ai umblat gol pentru Cel răstignit pe Cruce pentru noi;
Bucură-te, că desculț ai mers pentru Cel Care a îndreptat pașii noștri;
Bucură-te, că ger cumplit ai răbdat pentru Cel a izgonit răceala morții;
Bucură-te, că arderea soarelui ai primit pentru Soarele dreptății;
Bucură-te, că degetele de la picioare ți-au căzut pentru Cel Care a răbdat durerile piroanelor;
Bucură-te, că ai fost cumplit muncit de diavoli pentru Biruitorul iadului;
Bucură-te, că zăceai ca mort pe pământ pentru Cel Care a plecat cerurile;
Bucură-te, că pe toate le-ai răbdat cu darul lui Hristos;
Bucură-te, că mare plată ai aflat pentru ostenelile tale;
Bucură-te, că te-ai arătat biruitor asupra tuturor patimilor;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 4
Cumplitele chinuiri ale demonilor le-ai răbdat cu mulțumire, așteptând pogorârea milostivirii dumnezeiești, de care te-ai învrednicit din belșug, cântând Împăratului a toate: Aliluia!
Icosul 4
După treizeci de ani de cumplite încercări, cu darul Domnului ca și cu o haină ai fost îmbrăcat cu păr, dar sufletul purta luminat veșmânt împodobit cu virtuți, ca să intri în cămara Stăpânului cu bucurie în cântări ca acestea:
Bucură-te, că din legătura pătimirii ai fost dezlegat;
Bucură-te, că ai primit haină de păr pentru trupul tău;
Bucură-te, că ai slujit neîncetat Dătătorului de binecuvântare;
Bucură-te, că Domnul te-a izbăvit din cursele diavolești;
Bucură-te, că nu te-ai întinat cu păcatele trupești;
Bucură-te, că pe îngeri ai minunat cu sfințenia ta;
Bucură-te, că mintea ta a fost păzită de cugete deșarte;
Bucură-te, că ai primit mireasma vieții îngerești;
Bucură-te, că ai rușinat pe demoni cu râvna pentru Hristos;
Bucură-te, că nu ai mai văzut chip de om pentru Dumnezeul-Om;
Bucură-te, vas purtător al înțelepciunii duhovnicești;
Bucură-te, icoană a iubitorilor de cele cerești;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 5
Pielea de pe trup ți-a fost smulsă de demoni, dar mai apoi Domnul te-a îmbrăcat cu haină de păr și te-a primit întru bucuria cea netulburată din Împărăția cerurilor, ca să-I cânți Lui: Aliluia!
Icosul 5
După trezeci de ani de pătimiri, nu ai mai fost încercat de foame și sete și nu ai mai simțit povara frigului sau a căldurii, căci darul Domnului te acopere, iar îngerii se minunau cântându-ți:
Bucură-te, că te hrăneai cu pâinea rugăciunii;
Bucură-te, că te adăpai din izvorul dragostei dumnezeiești;
Bucură-te, că asprimea gerului nu se atingea de tine;
Bucură-te, că arșița te mângâia ca pe un rob al Soarelui slavei;
Bucură-te, că înălțai mereu mâini sfinte la rugăciune;
Bucură-te, că peștera te purta ca pe o comoară duhovnicească;
Bucură-te, că muntele nelocuit de oameni ți-a devenit prieten;
Bucură-te, că pe Taborul rugăciunii ai ajuns cu darul Cuvântului;
Bucură-te, că ești rugător fierbinte pentru cei nepricepuți;
Bucură-te, că nu ai încetat a te ruga pentru cei din lume;
Bucură-te, că ai fost soare ascuns de vederea lumii;
Bucură-te, că te-ai curățit desăvârșit prin osteneli duhovnicești;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 6
Mai înainte de adormirea ta Sfinte Marcu, ai chemat pe avva Serapion la tine, ca să îngroape trupul tău și să mărturisească lumii spre povățuire despre viața ta nematerialnică, astfel ca toți să strige Domnului: Aliluia!
Icosul 6
Mult te-ai veselit Sfinte Marcu, de venirea la tine a Sfântului Serapion, pe care cu duhovnicească dragoste întâmpinându-l, i-ai vestit despre apropiatul tău sfârșit, arătând și minunile Domnului făcute cu tine spre slava Sa:
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos te-ai nevoit;
Bucură-te, că în peștera inimii ai purtat pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că te-ai slobozit cu totul de deșertăciunile lumii;
Bucură-te, că ai atins treapta înaltă a nepătimirii;
Bucură-te, că ai văzut lăcașurile Raiului încă de pe pământ;
Bucură-te, că Domnul a plinit voile Tale cu bucurie;
Bucură-te, că și tu nu ai ieșit din voia Ziditorului;
Bucură-te, că înger îți slujea ție cu dragoste;
Bucură-te, că psalmii ți-au îndulcit pribegia pe pământ;
Bucură-te, că ai sfințit muntele cu nevoințele tale;
Bucură-te, că mintea ta nu s-a plecat la cele pământești;
Bucură-te, că ai sfărâmat toate cursele celui rău;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 7
Numai vorbind tu Sfinte, de credința de a muta muntele din loc și la auzul cuvintelor tale muntele voia să se arunce în mare, iar noi minunându-ne de puterea credinței tale, numai cântăm cu bucurie : Aliluia!
Icosul 7
Înger nevăzut a gătit ție masa și Sfântului Serapion, încât se minuna acesta de pâinea cea dulce, de hrana cea minunată și de apa cea mai dulce ca mierea, încă și de binecuvântarea îngerească a mesei în chip Crucii și cu uimire striga către tine:
Bucură-te, cel slujit de îngerii Domnului;
Bucură-te, că pentru curăția ta erai odihnit de îngeri;
Bucură-te, că ai aflat mare milă înaintea Domnului;
Bucură-te, că mijlocești și pentru mine mântuire;
Bucură-te, că tainele tale ai împărtășit Sfântului Serapion;
Bucură-te, căci primeai pâine din mână îngerească;
Bucură-te, că apa cea adusă ție îți amintea de Izvorul vieții;
Bucură-te, căci pește ți-a dăruit Domnul din ceruri;
Bucură-te, că te hrăneai mai mult cu mierea rugăciunii;
Bucură-te, că Domnul privea cu dragoste spre tine;
Bucură-te, că prin râvna ta ai minunat cetele îngerilor;
Bucură-te, căci în inimă prăznuiai neîncetat Învierea Domnului;
Bucură-te, soare al pustnicilor iubitori de osteneală;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 8
Foarte te veseleai Sfinte, de sosirea zilei sfârșitului tău, căci așteptai să intri întru cămările bucuriei cerești, unde Domnul te aștepta, ca să petreci neîncetat în cântări de: Aliluia!
Icosul 8
Cu psalmii lui David ți-ai împodobit sufletul ca și cu niște pietre de mare preț, așteptând să intri întru slava Celui de pe scaunul heruvimilor, Care a bine voit să te arate pe tine pildă de desăvârșire mai înainte de adormirea ta, ca toți să ne întărim în credință și măcar cu cuvântul să ne apropiem de tine așa:
Bucură-te, luceafăr al rugăciunii înalte;
Bucură-te, pod al dragostei dumnezeiești;
Bucură-te, vas al mirului înțelepciunii;
Bucură-te, cărare sfințită a nevoințelor;
Bucură-te, uimire neîncetată a îngerilor;
Bucură-te, pildă de smerenie neîncetată pentru noi;
Bucură-te, iubitorule al comorilor duhovnicești;
Bucură-te, cel străin de păcatele lumii;
Bucură-te, cel ocrotit de mâna dumnezeiască;
Bucură-te, munte al doririlor duhovnicești;
Bucură-te, palat al slavei lui Hristos;
Bucură-te, scară către cămara drepților;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 9
Trimite din înălțime Părinte, acoperământul rugăciunii tale peste noi, cei ce suntem răniți de multe păcate, ca să dobândim mila Domnului și să cântăm cu glas smerit: Aliluia!
Icosul 9
Mai înainte de adormirea ta Sfinte, te-ai rugat pentru toți, cu a ta rugă dându-le îmbrățișarea mântuirii, de care învrednicește-ne și pe noi, cei ce numai cu numele suntem creștini, cu viețuirea fiind mai întinați decât păgânii, dar care îți aducem ție laude ca acestea:
Bucură-te, bucuria pustnicilor;
Bucură-te, cununa nevoitorilor;
Bucură-te, binecuvântarea mănăstirilor;
Bucură-te, sfătuitorul celor ce trăiesc în feciorie;
Bucură-te, îndreptătorul celor căzuți în păcate;
Bucură-te, limanul celor ce caută Viața;
Bucură-te, dar făcut celor milostivi;
Bucură-te, apărător al celor prigoniți;
Bucură-te, luminătorul împăraților;
Bucură-te, rugător neîncetat pentru pacea lumii;
Bucură-te, pom plin de roadele virtuților;
Bucură-te, moștenitor al frumuseților Raiului;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 10
Glas din cer a mărturisit despre tine, Sfinte Marcu, căci cu adevărat ai plinit întru totul poruncile Domnului și te-ai făcut vrednic a intra în bucuria Domnului tău, Căruia neîncetat ai cântat: Aliluia!
Icosul 10
Vas ascuns în pustie, creștin desăvârșit, lucrător al dreptății și rob credincios ai fost socotit de Domnul, fericite Părinte Marcu, iar noi, cei ce suntem pururea întristați din pricina mulțimii păcatelor, mărim viețuirea ta curată și cerem să ne mijlocești nouă iertare și mare milă:
Bucură-te, vas de aur și iubit al Mântuitorului;
Bucură-te, că întru tine s-au adunat toate virtuțile;
Bucură-te, că ai izgonit de la tine orice dorire pământească;
Bucură-te, că te-ai răstignit pe Crucea iubirii de Hristos;
Bucură-te, că însutită plată ai aflat în ceruri;
Bucură-te, că foarte s-au bucurat de tine cetele Sfinților;
Bucură-te, că oamenii au slăvit pe Domnul pentru tine;
Bucură-te, că te-ai înveșmântat cu rugăciunea cea curată;
Bucură-te, că ai auzit cuvinte de negrăit în Rai;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta aprinzi în noi râvna cea bună;
Bucură-te, că ești far călăuzitor prin noaptea acestei lumi;
Bucură-te, că te veselești în cămara lui Hristos, aducând jertfe de rugăciuni;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 11
Când ai fost dezlegat de legăturile trupului, îngerii cu haină luminoasă au îmbrăcat sufletul tău, ca să mergi înaintea Celui Iubit de tine și cu cetele heruvimilor să-I cânți Lui: Aliluia!
Icosul 11
Foarte te-ai bucurat Sfinte, auzind că nu mai sunt prigoniți creștinii și viețuiesc mai bine, dar te-ai întristat căci cu faptele lor departe sunt de cuvintele Mântuitorului; mai greșiți decât aceia fiind noi și cu totul nevrednici de numele de creștini, te rugăm să solești nouă pocăință și mare milă, ca să-ți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, căci prin ale tale rugăciuni creștinii au aflat îndrăzneală;
Bucură-te, că mult te-ai tânguit pentru răceala credinței;
Bucură-te, că mijlocești și noi izbăvire din păcat;
Bucură-te, munte înalt scăldat în lumina Taborului;
Bucură-te, povățuitorul nostru pe calea întregii înțelepciuni;
Bucură-te, carte nescrisă a iubitorilor de pustie;
Bucură-te, că ai ajuns la hotarul desăvârșirii;
Bucură-te, că Domnul te-a primit întru bucuria Sa;
Bucură-te, că Mântuitorul a primit ostenelile tale;
Bucură-te, că ai fost așezat întru lumina neapropiată;
Bucură-te, că ești rugător osârdnic pentru lume;
Bucură-te, că ne izbăvești de cursele celui rău cu ocrotirea ta;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 12
Fără de vătămare ai trecut de cetele diavolești și ai mers către Cel Dorit, înaintea Căruia stând acum cu bucurie, adu-ți aminte Sfinte, și de noi, cei pururea în întristări pentru păcatele noastre, ca să cântăm Domnului: Aliluia!
Icosul 12
Cerul s-a deschis și te-a primit pe tine, comoara pustiei, iar noi, cei încărcați cu multe și grele păcate, îți cerem să ne mijlocești pocăință și trecere netulburată prin vămile văzduhului după adormirea noastră, ca să îți aducem ca mulțumire cântări ca acestea:
Bucură-te, cer întru care s-a oglindit slava Treimii ;
Bucură-te, cel netulburat de cugetele deșarte ale lumii;
Bucură-te, înfricoșătoare pedepsire a duhurilor răutății;
Bucură-te, că ai fost înger în trup minunat îngerilor;
Bucură-te, iubitorule desăvârșit al fecioriei;
Bucură-te, că trupul ți-a fost îngropat în peșteră;
Bucură-te, că până la a doua venire a Domnului acolo vei rămâne;
Bucură-te, că nu ai voit a primi după moarte slavă de la oameni;
Bucură-te, că pilda viețuirii tale ne-ai lăsat-o spre îndreptare;
Bucură-te, că ne-ai povățuit pe noi pe căile smereniei;
Bucură-te, că stai acum cu bucurie înaintea Minții Celei Dintâi;
Bucură-te, că mijlocești și pentru mine, păcătosul, răspuns bun la judecata de după moarte;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 13:
O, Sfinte Cuvioase Marcu, icoana sihaștrilor, cel ce ai atins culmea desăvârșirii și te-ai unit desăvârșit cu Hristos, roagă-te să ne izbăvim și noi de povara patimilor și să dobândim răspuns bun la judecata Stăpânului, cântându-I Lui: Aliluia ! (Acest Condac se spune de trei ori)
Icosul 1:
Moartea părinților tăi ți-a fost pricină a cugeta mai adânc la nestatornicia și deșertăciunea rânduielilor lumești și ți-ai scăpat sufletul din lanțurile grijilor pământești, cu totul încredințându-te voii Domnului; pentru aceasta, te lăudăm cu smerite cuvinte ca acestea:
Bucură-te, că te-ai păzit de necurățiile lumii, alergând spre pustie;
Bucură-te, că pentru Hristos te-ai lepădat de deșertăciunile pământești;
Bucură-te, că ochii inimii Tale i-ai îndreptat numai spre Adevăr;
Bucură-te, că auzul ți l-ai îndulcit numai cu rugăciunea;
Bucură-te, că ți-ai hrănit sufletul cu dorirea lui Hristos;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui nu te-ai întors în lume;
Bucură-te, că inima ta ți-ai făcut-o izvor de înțelepciune;
Bucură-te, că ai zburat cu mintea la cele cerești;
Bucură-te, că ai cercetat lăcașurile Raiului;
Bucură-te, că ai omorât întru tine orice gând pământesc;
Bucură-te, că ești povățuitor iubitorilor de pustie;
Bucură-te, că ești cununa celor care te cinstesc;
Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor !
Condacul 1 :
Nu sunt vrednice cuvintele a zugrăvi înălțimea viețuirii tale mai presus de cele pământești și se cutremură îngerii socotind nevoințele tale cele sfinte; însă, bine cunoscând Sfinte Marcu, nepriceperea și nevrednicia noastră de a te lăuda, primește cu îngăduință din inimile noastre întunecate de păcate multe raza cântării acesteia : Bucură-te, Sfinte Marcu, munte al desăvârșirii pustnicilor!
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Marcu din Muntele Fracesc şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin!
Intrarea în cinul monahal a Părintelui Petre Comșa, fostul meu duhovnic iubit, care a devenit, astfel, Ieromonah Marcu, din evlavie și dragoste față de Sfântul Cuvios Marcu din Muntele Fracesc, Etiopia.
O, Sfântă Muceniţă Sofia, cununa înţelepciunii mucenicilor, ceea ce ai strălucit cu podoabele fecioriei şi cu focul iubirii dumnezeeşti, aruncându-te în focul muceniciei, cere slobozire trupurilor noastre de văpaia pătimirilor şi pace sufletului, ca să-ţi împletim cu îngerii cununi de cântări : Aliluia!
ICOSUL 1
Primind în dar meşteşugul doctoricesc de la Doctorul Cel Nevăzut al sufletelor şi al trupurilor noastre, cu doctoria rugăciunii tale vindecă acum neputinţele noastre, ca să-ţi aducem ca plată cântări ca acestea:
Bucură-te, lăcaş luminat al curăţiei;
Bucură-te, izvor nesecat de milostivire;
Bucură-te, doctor minunat între doctorii fără de arginţi;
Bucură-te, grădină a tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, sălaşul bucuriei îngereşti;
Bucură-te, al doctorilor doctor iscusit;
Bucură-te, mireasă preafrumoasă a lui Hristos;
Bucură-te, minte sfinţită prin curgerea rugăciunii;
Bucură-te, strălucire a virtuţilor îngereşti;
Bucură-te, liman al celor covârşiţi de boală;
Bucură-te, picătură de rugăciune ce stinge focul durerii;
Bucură-te, corabie mergătoare spre limanul desăvârşirii;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 2
Mintea curăţindu-o de înţelegerile deşarte ale lumii ai făcut-o oglindă a frumuseţii lui Hristos, iar cămara inimii ai împodobit-o cu flori înţelegătoare pline de miresmele îngereşti ale cântărilor de: Aliluia!
ICOSUL 2
Capul şarpelui ai zdrobit Sfântă Muceniţă Sofia, într-armându-te cu sabia rugăciunii şi cu săgeţile gândurilor smerite, cu care ai doborât toată vicleania patimilor; pentru aceasta, pe cărarea rugăciunii alergăm către tine, ca să ne dăruieşti nouă întărire în lupta cea duhovnicească şi să ne adăpi din izvorul milostivirii dumnezeieşti, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, floare duhovnicească a mucenicilor ;
Bucură-te, spaima viclenilor vrăjmaşi nevăzuţi;
Bucură-te, odor preasfinţit al fecioriei;
Bucură-te, comoară preadorită a darurilor cereşti;
Bucură-te, întâlnire în cămara tainică a rugăciunii;
Bucură-te, că ai surpat îndrăzneala asupritorului;
Bucură-te, cununa fecioarelor înţelepte;
Bucură-te, cheie ce ne descui vistiriile darurilor;
Bucură-te, cea încununată cu numele înţelepciunii;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 3
Ca la un izvor al tămăduirilor alergau către tine cei neputincioşi, căci te-ai învrednicit de darul tămăduirilor pentru curăţia vieţii tale, iar mai apoi ai luat şi cununa muceniciei, pentru care cântăm lui Hristos, Dumnezeului nostru: Aliluia!
ICOSUL 3
Înţelepciunea lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, a binevoit a-ţi dărui ţie numele înţelepciunii, căci cu adevărat ai păzit întreaga feciorie a minţii de năvala gândurilor rele şi cu sângele muceniciei ai pecetluit mărturisirea ta, învrednicindu-te de laude ca acestea:
Bucură-te, rază a Înţelepciunii celei de sus ;
Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, oglindă a vieţuirii îngereşti;
Bucură-te, călăuzitoarea tuturor pe cărarea mântuirii;
Bucură-te, rugătoare neîncetată pentru pacea lumii;
Bucură-te, icoană a fecioriei luminoase;
Bucură-te, vieţuire deasupra valurilor ispitelor;
Bucură-te, fulger ce alungă pe vrăjmaşii nevăzuţi;
Bucură-te, moştenitoare a cămărilor cereşti;
Bucură-te, împreună rugătoare cu fecioarele cele înţelepte;
Bucură-te, acoperământ nebiruit al rugăciunii;
Bucură-te, cărare sfinţită prin nevoinţe duhovniceşti;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 4
Îngerii s-au veselit văzându-te pe tine, fecioară cinstită, stând cu îndrăzneală înaintea tiranilor, şi cu mişcările aripilor închipuiau hora bucuriei care îţi era ţie gătită pentru neîncetata cântare de: Aliluia!
ICOSUL 4
Privirea minţii ţi-ai îndreptat-o spre Soarele dreptăţii, pe Care văzându-L strălucind pe cerul inimii tale te-ai împodobit cu razele virtuţilor şi ai alergat cu dor pe calea muceniciei, ca să ajungi în cămara fecioarelor celor înţelepte care slujesc Mirelui Hristos şi să primeşti din mâna Acestuia cununa slavei în cântări de laudă ca acestea:
Bucură-te, porumbiţă grăitoare a tainelor Duhului;
Bucură-te, vasul cel plin de mirul înţelepciunii;
Bucură-te, podoabă a lumii îngereşti;
Bucură-te, casa cea zidită pe temelia iubirii;
Bucură-te, cortul cel înconjurat de îngeri;
Bucură-te, rază vestitoare a Soarelui înţelepciunii;
Bucură-te, oglindă a fecioarelor iubitoare de înţelepciune;
Bucură-te, icoană a vieţuirii sfinţite de rugăciune;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 5
Cei împovăraţi de boli trupeşti alergau la tine cu nădejde, căci ştiau că strălucea întru tine darul Doctorului doctorilor, Căruia Îi cântai neîncetat în cămara inimii: Aliluia!
ICOSUL 5
Icoana vieţuirii Maicii Domnului contemplând cu gând smerit de la fereastra inimii, te-ai înfrumuseţat cu toate podoabele vieţuirii îngereşti şi aprinzându-te cu focul dorului dumnezeiesc te-ai suit la înălţimile cele nevăzute, primind de la îngeri cântări de laudă ca acestea:
Bucură-te, a Maicii Domnului slujitoare neostenită;
Bucură-te, vas sfinţit al rugăciunii;
Bucură-te, mlădiţă din grădina Raiului;
Bucură-te, pom plin de roade duhovniceşti;
Bucură-te, văzătoare a tainelor Cuvântului;
Bucură-te, cămară însufleţită a Adevărului;
Bucură-te, frumuseţe încununată de feciorie;
Bucură-te, că ai iubit vieţuirea îngerească;
Bucură-te, că te-ai îndulcit de razele Soarelui dreptăţii;
Bucură-te, foc aprins în cămara inimii;
Bucură-te, că ţi-ai suit mintea pe scara rugăciunii;
Bucură-te, ocrotitoarea fecioarelor smerite;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 6
Cu doctoria rugăciunilor tale ai oprit curgerea durerilor trupeşti şi ai dăruit încă şi sănătate sufletelor încercate de necredinţă, ca să cânte Adevăratului Făcător de bine: Aliluia!
ICOSUL 6
Ca un izvor de tămăduiri ai fost sădită pe pământ, ca să stingi văpaia durerilor celor încercaţi de boală şi să întinzi tuturor scara credinţei în Hristos, Cel Ce voieşte ca toţi să se mântuiască şi să-ţi cânte ţie laude ca acestea:
Bucură-te, că în marea rugăciunii tale ai înecat neputinţele noastre;
Bucură-te, vlăstar al sfinţeniei mântuitoare;
Bucură-te, a bolnavilor mângâiere neîncetată;
Bucură-te, că bolile goneşti cu rugăciunea;
Bucură-te, că meşteşugul tămăduirilor ai dobândit;
Bucură-te, că vindeci inimile împietrite cu darul Duhului;
Bucură-te, crin tainic al înţelepciunii celei de sus;
Bucură-te, adiere minunată a veşniciei;
Bucură-te, că ne chemi la limanul Împărăţiei;
Bucură-te, minunată tămăduire a bolnavilor;
Bucură-te, ridicarea celor din patul suferinţei;
Bucură-te, a maicilor născătoare de prunci slobozire;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 7
Cu sabia rugăciunii fiind îngrădită nu te-ai temut de sabia călăilor, ci ai primit cu bucurie durerea trupului, ca să împărăţeşti cu Hristos întru desfătarea cea veşnică şi să-I cânţi cu îngerii: Aliluia!
ICOSUL 7
Ca o porumbiţă te-ai înălţat la cele cereşti, zburând cu aripile muceniciei, iar îngerii săltau cu bucurie pentru strălucita mântuire a sufletului tău viteaz, aducându-ţi cântări de laudă ca acestea:
Bucură-te, că nu fost atrasă de cele pământeşti;
Bucură-te, căci ai iubit zborul rugăciunii;
Bucură-te, că ai râvnit înălţimile cereşti;
Bucură-te, oglindă a cugetărilor dumnezeieşti;
Bucură-te, că ai aflat odihna Cuvântului;
Bucură-te, că ai zdrobit gândurile rele de piatra rugăciunii;
Bucură-te, vas al untdelemnului milostivirii;
Bucură-te, că reverşi râuri de tămăduiri;
Bucură-te, că ai privit numai spre bunătăţile dumnezeieşti;
Bucură-te, că te-ai împodobit cu legătura dumnezeiescului dor;
Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii;
Bucură-te, că trimiţi norii darurilor cereşti;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 8
Porţile Raiului ţi s-au deschis ţie, celei ce cu cheia rugăciunii ai descuiat vistieriile darurilor dumnezeieşti şi îngerii te-au întâmpinat cu bucurie şi cu flori de cântări ca acestea: Aliluia!
ICOSUL 8
Slăbiciunea firii femeieşti ai biruit cu puterea rugăciunii şi cu ajutorul Pietrei vieţii ai zdrobit toate uneltirile vrăjmaşului ce voia să te abată de pe calea mântuirii, învrednicindu-te a primi cinstirea noastră:
Bucură-te, că întru tine a strălucit puterea lui Hristos ;
Bucură-te, că ai dispreţuit desfătarea lumească;
Bucură-te, că te-ai încins cu putere de sus;
Bucură-te, sălaş minunat al fecioriei;
Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;
Bucură-te, că te-ai depărtat de dulceţile trecătoare;
Bucură-te, că ţi-ai agonisit comoară în cer;
Bucură-te, a doctorilor călăuzitoare;
Bucură-te, liman al celor istoviţi de boală;
Bucură-te, îndreptarea celor gârboviţi de păcate;
Bucură-te, comoară a fecioarelor iubitoare de Hristos;
Bucură-te, bună povăţuitoare către lăcaşurile cereşti;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 9
De mireasma dragostei lui Hristos umplându-se cămara sufletului tău, te-ai depărtat cu mintea de toate deşertăciunile lumii, cântând neîncetat cu dor dumnezeiesc: Aliluia!
ICOSUL 9
Cu sângele muceniciei ţi-ai vopsit porfira sufletului, cea strălucită cu podoabele virtuţilor, şi cu făclia rugăciunii aprinsă ai intrat în cămara cea de nuntă, primind de la îngeri cântări de laudă ca acestea:
Bucură-te, fecioară înfrumuseţată cu a muceniciei cunună;
Bucură-te, că pentru Hristos ai lepădat toate ale lumii;
Bucură-te, doctor fără plată al bolnavilor;
Bucură-te, că pe scara muceniciei te-ai suit la cele cereşti;
Bucură-te, că mânia lui Veliar ai zdrobit;
Bucură-te, că îngerii te-au încununat cu a cântărilor cunună;
Bucură-te, că ai privegheat în cămara rugăciunii;
Bucură-te, cea îmbrăcată în strălucirile slavei dumnezeieşti;
Bucură-te, vistierie necheltuită de minuni;
Bucură-te, că auzi suspinurile celor suferinzi;
Bucură-te, că legi rănile celor căzuţi în păcat;
Bucură-te, a mucenicilor laudă neîncetată;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 10
De mânia vrăjmaşilor nevăzuţi nu te-ai înspăimântat, ci ai stat ca o stâncă neclintită în faţa valurilor pătimirilor, aducând din izvorul inimii tale Stăpânului curgerea cântărilor de: Aliluia!
ICOSUL 10
Ca o carte a virtuţilor te-ai arătat, căci cu osteneala nevoinţelor duhovniceşti ai scris în cartea inimii slovele Cuvântului luminător, Care străluceşte şi minţile noastre spre a-ţi cânta:
Bucură-te, carte duhovnicească a Luminii;
Bucură-te, căci te-ai unit cu Cuvântul în cămara inimii;
Bucură-te, că sufletul ţi-ai luminat cu rugăciunea neîncetată;
Bucură-te, că te-ai adăpat din izvorul darurilor Cuvântului;
Bucură-te, căci mucenicia ai pecetluit cu mărturisirea Vieţii;
Bucură-te, că te-ai mutat în corturile cereşti;
Bucură-te, că ne hrăneşti cu mana înţelepciunii;
Bucură-te, ridici povara necazurilor noastre;
Bucură-te, răbdare neclintită pe piatra smereniei;
Bucură-te, că ceri iertare greşelilor noastre;
Bucură-te, cunună de laude luminate;
Bucură-te, porumbiţă blândă a lăcaşurilor cereşti;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 11
Ca un pom răsărit lângă izvoarele darurilor dumnezeieşti te-ai arătat şi ai adus rod însutit Stăpânului în curgerea cântărilor de: Aliluia!
ICOSUL 11
Darurile tămăduirilor reverşi şi acum celor întristaţi de asupririle bolilor şi prin rugăciunile tale neîncetate înaintea tronului Dumnezeiesc opreşti pornirea ispitelor, ca să-ţi aducem laude de mulţumire ca acestea:
Bucură-te, vistierie de tămăduiri nerăpită;
Bucură-te, mângâierea sufletelor străpunse de suferinţă;
Bucură-te, că ridici înţelegerea spre cele cereşti;
Bucură-te, binecuvântarea celor evlavioşi;
Bucură-te, că ne deschizi porţile rugăciunii;
Bucură-te, că mijloceşti la Hristos pentru moştenitorii mântuirii;
Bucură-te, că duci la tronul ceresc rugile noastre fierbinţi;
Bucură-te, că stingi văpaia durerilor cu rugăciunea ta;
Bucură-te, că ne porţi deasupra mării întristării;
Bucură-te, că slujeşti neîncetat lui Hristos;
Bucură-te, că te bucuri de lumina cea veşnică;
Bucură-te, mijlocitoare neînfruntată la tronul Treimii;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 12
Prin sabie ţi-ai aflat sfârşitul, aducându-te ca jertfă curată înaintea Celui Ce a răbdat pentru noi durerile rănilor, ca pe toţi să-i primească în odihna cerească în cântări de: Aliluia!
ICOSUL 12
La izvoarele vieţii veşnice alergând cu paşi muceniceşti, ai aflat dezlegare de toate neputinţele trupului şi cu aripile Duhului ai zburat către cămările cereşti, fiind înconjurată de îngeri care îţi aduceau cântări ca acestea:
Bucură-te, că te-ai sălăşluit la limanul Vieţii;
Bucură-te, că stingi focul durerilor noastre;
Bucură-te, oglindă a vieţii curate;
Bucură-te, că petreci cu îngerii în cămările cereşti;
Bucură-te, că eşti neadormită în rugăciunea pentru lume;
Bucură-te, că pui tuturor înainte doctoria pocăinţei;
Bucură-te, că ai băut paharul pătimirii pentru Hristos;
Bucură-te, că nu te-au înspăimântat chinurile gătite;
Bucură-te, că ai luat cununa biruinţei;
Bucură-te, că întru răbdare ai luat plata pătimirilor;
Bucură-te, că ţi-ai împltit cununa slavei;
Bucură-te, luminătoarea minţilor noastre;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistirie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!
CONDACUL 13
O, Sfântă Muceniţă Sofia, limanul binecuvântat al celor încercaţi de chinurile bolilor şi cununa cea strălucită a fecioarelor înţelepte, primeşte smeritele noastre rugăciuni şi dobândeşte de la Mântuitorul Hristos pentru noi stingerea văpăii durerilor, sfârşit încununat cu pocăinţă şi primirea în odihna cea cerească, pentru a-I aduce mulţumire Stăpânului în cântări de: Aliluia!
O, Sfântă Muceniţă Sofia, ceea ce eşti icoană a doctorilor credincioşi şi liman de rugăciune al fecioarelor smerite ce se ostenesc a se împodobi cu a virtuţilor cunună pentru Mirele Hristos, caută dintru înălţimile cereşti şi spre noi, cei covârşiţi de neputinţe. Durerile trupurilor noastre cercetează-le cu darul tău şi alungă de la noi toate săgeţile ispitelor. Întăreşte mintea noastră pe piatra pocăinţei, când valurile gândurilor rele caută să ne doboare. Ca ceea ce ţi-ai umplut cămara inimii cu tămâia rugăciunii, cu adierile darurilor Cuvântului înfrumuseţează şi inima noastră, prin miresmele înţelepciunii cereşti. Mărturisim Sfântă, înaintea ta şi înaintea lui Dumnezeu, că nu ne îngrijim deloc de cămara sufletelor noastre, petrecând noi pururea întru lenevire şi umplându-ne de mirosul greu al patimilor. Mintea ne este pururea rănită de sabia gândurilor rele prin nepurtarea noastră de grijă, dar ca una ce întru înţelepciune ai primit tăierea sabiei, taie toate cugetele noastre osânditoare şi ne trage la limanul pocăinţei.
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MUCENIŢĂ SOFIA
Haina cea de nuntă nu am curăţit-o în ploaia lacrimilor pocăinţei şi împietrirea de fiecare zi a inimii noastre ne pricinuieşte nouă grea osândă. Deci, cum vom scăpa de a Domnului dreaptă judecată? De aceea, la rugăciunea ta alergăm, ca să ne faci dreptate în lupta noastră cu trupul, cu lumea şi cu diavolul. Tu cu nevoinţa postirii te-ai ridicat la înălţimile cereşti, dar noi, robiţi poftelor trupeşti, suntem lipsiţi de cugetarea cea plăcută Domnului. Căci cu ce păcate nu am stricat casa sufletului nostru? Puţina agoniseală de fapte bune ne este furată cu uşurinţă de slava deşartă şi de mândrie.
Lipsa iubirii de aproapele ne face pe noi să alunecăm uşor în groapa mâniei. Zidurile împietririi ce înconjoară inima noastră nu lasă loc razei gândului dumnezeiesc. Cu săgeţile cuvintelor noastre de osândire doborâm cinstea aproapelui şi cu nepurtarea de grijă de mântuire, cea din fiecare ceas, ne lipsim noi de cugetarea cea îngerească. Pentru aceasta, pe tine te punem chezăşuitoare pentru iertarea păcatelor noastre. Deci, nu ne uita pe noi, netrebnicii rugătorii tăi, ci cu doctoria rugăciunii tale vindecă patimile noastre sufleteşti şi trupeşti, ca să te mărim totdeauna cu laudă, iar Făcătorului şi Purtătorului nostru de grijă să-I aducem totdeauna slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Încercare de Acatist trimisă la adresa redacției de: Mihaela Bratu
Nevoitorului cel tânăr al lui Hristos, mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi, cu mulţumire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Icosul 1
Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bineplăcuţi lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea: Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit; Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat; Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei; Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus; Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopol; Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit; Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni; Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei; Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti; Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii; Bucură-te, moştenitor al cereştii Împărăţii; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 2-lea
Deşi tânăr cu vârsta, ai dovedit curată înţelepciune când ai ales mai bine a pătimi pentru Ziditorul şi a muri pentru El, decât a trăi şi a avea câştigare vremelnică; căci ai dorit a te încununa cu cununa muceniciei şi a cânta Domnului: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Slavă Ţie, Atotputernice Doamne, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe sfinţii Tăi, mucenici, apostoli, cuvioşi şi drepţi, ca să ne arate voia Ta, spre a ne împărtăşi de negrăitele Tale bunătăţi; şi aşa să se proslăvească numele Tău cel întru tot sfânt; iar alesului Tău să-i cântăm: Bucură-te, Ioane Valahule, de Dumnezeu cinstitorule; Bucură-te, cel ce vezi şi guşti acum înalte desfătări; Bucură-te, ocrotitor al orfanilor; Bucură-te, cel ce scapi din nevoi pe cei ce aleargă la tine; Bucură-te, că izbăveşti pe cei ce se află în primejdii; Bucură-te, mângâierea întristaţilor; Bucură-te, izvor nesecat de alintări duhovniceşti; Bucură-te, că luminezi pe cei întunecaţi la minte; Bucură-te, floare îmbobocită a creştinătăţii; Bucură-te, far de lumină în cărările tinerimii; Bucură-te, că pentru legea creştină vitejeşte ai luptat; Bucură-te, cel ce te rogi şi mijloceşti pentru noi toţi; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 3-lea
Credinţa ortodoxă mult a fost încercată de-a lungul vremurilor şi în laturile pământului, ca să se întărească temeliile sale. Ieşind dar voi, slăviţi mucenici, din rândurile popoarelor, v-aţi pus viaţa pentru întărirea ei, dând liniştea şi sângele vostru pentru întinderea Împărăţiei lui Dumnezeu, ca noi cu un glas să putem cânta totdeauna: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Viaţa ta plină de necazuri şi cu totul lipsită de bucurii pământeşti a fost, preafericite Ioane. Că din copilărie te-au smuls de lângă sânul părinţilor tăi şi te-au purtat pe drumuri nesfârşite în amara robie. Pentru că tuturor împotrivirilor le-ai făcut faţă cu vrednicie, de aceea îţi cântăm laude ca acestea: Bucură-te, robule, cel ce duci rugăciunea noastră către Stăpânul cel Preaîndurat; Bucură-te, cel ce cu vrednicie în veacul al XVII-lea ai mărturisit pe Hristos; Bucură-te, că pe timpul lui Mihnea, voievodul cel turcit, ţi-a fost dat să pătimeşti; Bucură-te, că agarenii, luându-te rob, te-au târât în chinuri spre Ţarigrad; Bucură-te, cel ce în împărăteasca cetate ai primit cununa muceniciei; Bucură-te, jertfă bineprimită înaintea Domnului; Bucură-te, că nu ai ales să te bucuri de cele pământeşti; Bucură-te, că bucuriile tale, în ceruri ţi le-ai adunat; Bucură-te, că şi astăzi, tot de acolo, se revarsă milele tale; Bucură-te, mângâierea mamelor îndurerate; Bucură-te, aur lămurit în focul încercărilor; Bucură-te, obraz sfânt, de Domnul mângâiat; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 4-lea
Trimite-ne nouă, Sfinte, de la Dumnezeu hrană de mântuire, ca să nu pierim de mulţimea păcatelor. Căci noianul greşelilor noastre numai nemărginita milostivire a lui Dumnezeu îl poate covârşi; şi aşa, împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Legat şi bătut, purtat ai fost pe drum lung, în vreme de iarnă; dar nici gerul, nici foamea, nici semnul însângerat al legăturilor nu au slăbit virtutea ta; că pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie în trupul tău fraged; pentru care îţi cântăm: Bucură-te, mucenic tânăr, dar viteaz; Bucură-te, cel ce ca şi Stăpânul şi Domnul ai pătimit; Bucură-te, umbrar de odihnă pentru prigoniţii vieţii; Bucură-te, toiagul şi călăuza călătorilor la drum lung; Bucură-te, mângâierea celor îndepărtaţi de ţara lor; Bucură-te, râvnitorule pentru slobozenie şi pace; Bucură-te, cel ce te rogi pentru înfrăţirea oamenilor; Bucură-te, izbăvitorule de prădăciuni; Bucură-te, că te desfătezi în cămara cea de sus; Bucură-te, că senin ai mers spre locul muceniciei tale, mulţumind lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce cu multă răbdare ai îndurat chinurile, foamea şi oboseala; Bucură-te, cel ce robit fiind cu trupul, nu ai pierdut slobozenia duhului; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 5-lea
Pe cât de lung a fost drumul robiei şi al pătimirilor tale, o, fericite Ioane, pe atât de scurtă ţi-a fost calea vieţii celei de jos. Dar plăcutu-I-a milostivului Stăpân cum tinereasca ta făptură s-a împodobit cu cununa ostenelilor biruitoare, şi chemându-te la Sine Îi cânţi cu veselie: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ca şi când poverile robiei nu ar fi fost de ajuns, uneltirile celui viclean aprind patima cea blestemată a păgânului agarean, care, cumpărându-te cu aur, privea cu nelegiuita căutătură spre mândreţea cea din afară a făpturii tale. Deci l-ai înfruntat pe acesta, mărturisindu-te rob al lui Hristos, Care te-a răscumpărat odinioară cu preţ de sânge nevinovat, iar nu rob al patimilor păgâne şi urâte. Drept care, vrednic eşti de cinstire ca aceasta: Bucură-te, cel ce ca un al doilea David ai biruit pe Goliat; Bucură-te, căci ca un nou Nestor ai tăiat rădăcinile poftei celei dobitoceşti; Bucură-te, că ai mărturisit adevărul faptei cu curajul deplinei răspunderi; Bucură-te, că de judecata vizirului nu te-ai temut; Bucură-te, că din nou ai fost dat în robie ismaelitencei din Ţarigrad, şi supus altui fel de ispite; Bucură-te, că nu ai luat în seamă ispitirile tinerei ismaelitence; Bucură-te, că ţi-ai păzit cu străşnicie feciorescul trup, ca pe un templu al Duhului Sfânt; Bucură-te, chip duhovnicesc, luminat împodobit; Bucură-te, suflet de Dumnezeu blagoslovit; Bucură-te, cel plin de virtute; Bucură-te, înţelepciune înaltă în trup tineresc; Bucură-te, faptă vie pentru toţi spre pilduire; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 6-lea
Din rob puteai să fii slobod, din sărac să te îmbogăţeşti, din pripăşit, om cu aşezare. Dar cu ce preţ? Întinându-ţi trupul şi pierzându-ţi sufletul, pentru bunătăţi vremelnice şi pieritoare. Iar tu ai ales a cânta lui Dumnezeu cântare curată: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ne minunăm de cugetarea ta cea dreaptă, cinstitule mucenic. Că frăgezimea minţii tale, la vârsta de 18 ani, a ştiut să aleagă fără greş lucrul cel mai de preţ. Că ce va da omul în schimb pentru sufletul său? Şi de ar câştiga lumea toată, dar sufletul şi l-ar pierde, ce bun a dobândit? Vrednicule de laudă, primeşte şi de la noi cântările acestea: Bucură-te, minte vârstnică în trup nevârstnic; Bucură-te, temelie de piatră a credinţei; Bucură-te, neprecupeţită iubire către Dumnezeu; Bucură-te, viteaz împotrivitor la păgâneşti furii; Bucură-te, nădejde împlinită a celor ce te roagă pe tine; Bucură-te, cel ce ţi-ai păstrat curăţia trupului; Bucură-te, că ochii duhului tău au putut privi peste deşertăciunea veacurilor; Bucură-te, că nădejdea ţi-ai pus numai în Hristos-Dumnezeu, de la Care putere ai primit şi biruinţă ai dobândit; Bucură-te, că mintea ta a fost luminată de harul Duhului Sfânt; Bucură-te, logodnic al cereştii Împărăţii; Bucură-te, comoară scumpă a lumii creştine; Bucură-te, cel ce prin moartea-ţi trupească ai chezăşuit nădejdea nemuririi; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 7-lea
Când suntem în necazuri şi în strâmtorare, pândiţi de ispite omeneşti şi de iscodirile celui viclean, gândul îl îndreptăm către Mântuitorul Hristos, Cel ce a poruncit oarecând: Înapoia Mea, satano! Pentru ca prin mijlocirile sfinţilor Săi fiind izbăviţi, să cântăm Treimii celei de o fiinţă cu toţii într-un glas: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Îndurat-ai amărăciunea înstrăinării, suferinţele robiei, îmboldirile multor feluri de ispite, de la agareanul cel păgân şi de la femeia cea de acelaşi neam cu el, şi pe toate le-ai înfruntat cu destoinicie creştină. Multă mâhnire ţi-a adus însă poftirea nelegiuitei femei de a te lăsa de credinţa creştină, ca să te poată avea soţ după legea ei. Valuri de împotrivire au ţâşnit atunci din inima ta şi, oţelindu-te, ai mărturisit cu hotărâre pe Hristos Domnul, de Care nici viaţa, nici moartea nu te-au putut despărţi; pentru aceasta auzi de la noi unele ca acestea: Bucură-te, dar, viteazule mărturisitor; Bucură-te, cel ce ai gustat amarul asupririi păgâneşti; Bucură-te, că ai rămas neclintit în hotarele credinţei; Bucură-te, că te împărtăşeşti de lumina cea neînserată a Împărăţiei lui Hristos; Bucură-te, făclie nestinsă din policandrul ceresc, cel cu mii de braţe al sfinţilor; Bucură-te, rugător neadormit pentru sufletele noastre; Bucură-te, cel ce pe cei greşiţi îi aduci la pocăinţă; Bucură-te, aducător de înviorare duhovnicească; Bucură-te, pavăză sigură a tinerilor evlavioşi; Bucură-te, cumpănă înţeleaptă a vârstnicilor cuvioşi; Bucură-te, că şi copiii te cinstesc după putere; Bucură-te, că nici trupul nu ţi-ai întinat, nici credinţa nu o ai lepădat; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 8-lea
Aprins fiind de dumnezeiască râvnă, ţi-ai adunat puterile, ţi-ai întărit duhul şi cu ochii lăuntrici ţintă la cer ai înfruntat nelegiuirea. Ca bucurându-ne şi noi, cu veselie sfântă să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Adusu-ţi-ai aminte, Ioane Valahule, că şi Iosif, fiul lui Iacob cel de demult, a înfruntat ademenirea femeii lui Putifar, dregătorul din ţara Egiptului. Că încercările vieţii sunt îngăduite de Dumnezeu spre lămurirea credinţei. Prin atâtea trecând şi pe toate biruindu-le, noi te cinstim cu cântări glăsuitoare ca acestea: Bucură-te, cel ce te-ai războit împotriva îndulcirilor pământeşti; Bucură-te, că de frumuseţea trupului nu te-ai amăgit; Bucură-te, cel ce ţi-ai preţuit întru totul viaţa, jertfind-o pentru Hristos; Bucură-te, că prin jertfa ta te-ai făcut trâmbitaş al credinţei ortodoxe; Bucură-te, că faptele tale întăresc credinţa noastră; Bucură-te, că, lăudând vredniciile tale, slăvim pe atotputernicul Dumnezeu; Bucură-te, cel ce ai înţeles că pentru Hristos a muri este în fapt cu El veşnic a vieţui; Bucură-te, mustrarea celor ce cu viclenie tăinuiesc păcatele; Bucură-te, cel asupra poftelor biruitor; Bucură-te, al înstrăinaţilor povăţuitor; Bucură-te, al tuturor către Dumnezeu mijlocitor; Bucură-te, cel din cetatea cea de sus priveghetor; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 9-lea
Văzându-se înfruntată aspru de tine, ismaeliteanca şi-a dezlănţuit răzbunarea dându-te pe mâna mai-marelui cetăţii, care te-a azvârlit în temniţă. Dar nici negura şi umezeala temniţei nu te-au spăimântat, nici nu te-au împiedicat a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
O, temniţă înfricoşătoare! Cât de groase au fost zidurile tale şi cât de grea povara beznei tale! Şi, ca şi când închiderea înăuntrul tău, în lanţuri ferecate, nu ar fi fost de ajuns, s-au adăugat sfântului mucenic cumplite şi ucigătoare chinuri. Ca noi să-i cântăm cu săltări duhovniceşti aşa: Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase desfătări le-ai socotit; Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii; Bucură-te, cel ce acum faţa lui Dumnezeu nemijlocit o priveşti; Bucură-te, că floarea tinereţii cu vederea o ai trecut; Bucură-te, purtător de finic al păcii lăuntrice; Bucură-te, că oricare aleargă la ajutorul tău nu iese deşert; Bucură-te, descoperirea gândurilor ascunse; Bucură-te, cel ce trezeşti conştiinţele; Bucură-te, că pentru cei cuprinşi de patimi eşti rugător către Dumnezeu; Bucură-te, că nu suferi pe cei ce petrec în nelegiuiri; Bucură-te, vestitor de bucurii spirituale; Bucură-te, lumină aprinsă în bezna nepăsărilor; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 10-lea
Moartea pe martiri nu-i înspăimântă, căci dragostea de Hristos învinge toate. Neocolind aceştia moartea cea trupească şi dispreţuind-o, ei primesc cu seninătate trecerea spre veşnica Împărăţie, unde cu cetele cele de sus dănţuiesc şi cântă dumnezeirii fără oprire: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Miratu-s-a făptura de mirarea ta cea multă, că neşovăielnic ai străbătut drumul drept al credinţei, mărturisind astfel pe Dumnezeul cel întreit sfânt, Căruia şi noi dimpreună cu tine ne închinăm şi bucurându-ne te lăudăm grăind unele ca acestea: Bucură-te, cel ce prin spânzurare nemurire ai agonisit; Bucură-te, că prin răbdare sufletul ţi-ai mântuit; Bucură-te, că din mâna Domnului ai primit cununa biruinţei; Bucură-te, că de sus ţi-a venit răsplata credinţei; Bucură-te, că numele tău în cartea vieţii s-a scris; Bucură-te, că astăzi dănţuieşti în cerescul paradis; Bucură-te, că nu te-au amăgit cele trecătoare; Bucură-te, cel ce ai ştiut să preţuieşti pe cele nepieritoare; Bucură-te, al celor din primejdii apărător; Bucură-te, al celor întristaţi de nădejde dătător; Bucură-te, al ispitiţilor întăritor; Bucură-te, al oropsiţilor ajutător; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 11-lea
Cum să te slăvim mai bine, vrednicule mucenic, decât lăudând îndelunga ta răbdare şi iubirea de cele înalte? Căci fire omenească având, spre cele îngereşti ai râvnit. Pentru care, cu toţii cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Văzând păgânii că nu te lepezi de credinţa ta şi nu te supui poftelor stricăcioase, cerut-au vizirului să te omoare. Iar vizirul a poruncit eparhului să facă aceasta. Şi te-au dus călăii de te-au spânzurat. Deci, ca cel ce ai primit încoronare mucenicească, vrednic eşti de cântări ca acestea: Bucură-te, Ioane de Dumnezeu iubit; Bucură-te, mucenice preafericit; Bucură-te, cuget neprihănit; Bucură-te, cel cu trupul nepângărit; Bucură-te, pildă de sufletească tărie; Bucură-te, rază dătătoare de bucurie; Bucură-te, lumină sfântă; Bucură-te, armă nebiruită; Bucură-te, înger pământesc; Bucură-te, dar dumnezeiesc; Bucură-te, ancoră tare; Bucură-te, zid de scăpare; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 12-lea
Slavă lui Dumnezeu pentru toate, a zis oarecând Ioan cel cu gura de aur, încheindu-şi în surghiun viaţa cea pământească. Iar tu, Ioane Valahule, privind cu ochii duhului tău dincolo de hotarele zărilor şi veacului acestuia, ai mulţumit lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cu cântări cinstim amintirea ta, fericim chinurile tale şi neclintită răbdarea ta, mărim şi lăudăm bărbăţia ta cea neînvinsă, binecuvântându-te ca pe un mare ajutător şi păzitor al nostru şi din inimă grăind: Bucură-te, tânăr mult ispitit; Bucură-te, luptătorule neostenit; Bucură-te, nădejdea tinerilor cea tare; Bucură-te, în nevoi a lor apărare; Bucură-te, izbăvitorul celor umiliţi; Bucură-te, scăparea celor prigoniţi; Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit; Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit; Bucură-te, cel ce întăreşti pe cei în suferinţă; Bucură-te, că te-ai învrednicit de biruinţă; Bucură-te, cel ce risipeşti gândurile necurate; Bucură-te, alungătorul poftelor spurcate; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul al 13-lea
O, răbdătorule de chinuri, preafericite noule mucenice, purtător al semnelor de biruinţă, Sfinte Mucenice Ioane Valahule, ascultă acum nevrednica rugăciune ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pe noi de năpastă, de primejdii, de dureri şi de ispite, spre a cinsti pomenirea ta, slăvind pe Dumnezeu, Cel de oameni iubitor, ca împreună cu tine, în veacul ce va să fie, să-I cântăm Lui: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii şi oamenii slăvesc…, Condacul 1: Nevoitorului cel tânăr…,
Icosul 1
Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bineplăcuţi lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea: Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit; Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat; Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei; Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus; Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopol; Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit; Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni; Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei; Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti; Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii; Bucură-te, moştenitor al cereştii Împărăţii; Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
Condacul 1
Nevoitorului cel tânăr al lui Hristos, mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi, cu mulţumire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!
şi această
Rugăciune către Sfântul Ioan Valahul
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără fund al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului.
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bineplăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate. Însuţi dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui.
Primeşte dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Că pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre, binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Troparul Sfântului Mucenic Conon din Isauria, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Conon, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Condacul Sfântului Mucenic Conon din Isauria glasul al 3-lea:
Cu curăţie, ca un Înger, vieţuind pe pământ, încă de aici te-ai învrednicit a fi vorbitor cu Îngerii şi pe părintele tău l-ai adus la cunoştinţa lui Hristos. Şi pătimind până la sânge, pe Hristos Dumnezeu L-ai mărturisit, Sfinte Mucenice Conon; roagă-te neîncetat lui Hristos, pentru noi toţi!
Condacul 1
Sfântului Mucenic Conon îi aducem aceste laude, căci el s-a împotrivit rătăcirii cu vitejie și s-a luptat pentru Domnul Hristos, fiind încununat cu cununa nestricăcioasă în Împărăția lui Dumnezeu. Iar tu, Sfinte Conon, roagă-te pentru noi care te strigăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Icosul 1
Fiind așezat acum în rândul Sfinților, te desfeți de priveliștea Îngerilor din Ceruri, Sfinte Mucenice Conon, și din Înalt auzi aceste cântări:
Bucură-te, primind stăpânirea asupra duhurilor necurate de la Domnul Hristos;
Bucură-te, cel ce alungi vrăjmașii nevăzuți din oameni;
Bucură-te, cel ce îndepărtezi pe veci ispitirile diavolilor;
Bucură-te, arhanghel cu chip de Lumină;
Bucură-te, cel ce mânuiești sabia Duhului Sfânt spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 2
Fiind născut din părinți care au auzit propovăduirea Sfântului Apostol Pavel în cetatea Isauria, Sfinte Conon, ai ajuns la vârsta potrivită căsătoriei și părinții tăi te-au logodit cu o fecioară frumoasă pe nume Ana, dar Dumnezeu voia pentru tine o altă viață în care să Îl chemi pe El neîncetat: Aliluia!
Icosul 2
Mai înainte de ziua nunții ți s-a arătat Sfântul Arhanghel Mihail care te-a învățat adevărata credință, te-a botezat la pârâu în numele Preasfintei Treimi și te-a împărtășit cu dumnezeieștile Taine, Sfinte Conon, iar apoi după ce te-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci s-a făcut nevăzut.
Bucură-te, că te-ai umplut de Duh Sfânt;
Bucură-te, că de atunci Arhanghelul Mihail era cu tine nevăzut;
Bucură-te, că ai primit naștere din nou;
Bucură-te, că și pe mireasa ta ai învățat-o a-și păstra fecioria;
Bucură-te, că viețuiați ca frate cu sora, ca doi serafimi;
Bucură-te, că și pe părinții tăi i-ai adus la Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 3
După câtăva vreme, tatăl tău a primit moarte mucenicească, mama ta s-a mutat la Dumnezeu și apoi și fecioara Ana a fost chemată către Cămara Mirelui Hristos, iar tu trăiai în rugăciune zi și noapte, omorându-ți trupul și robindu-l duhului, Sfinte Conon, și Dumnezeu primea osteneala ta: Aliluia!
Icosul 3
După mulți ani, în vremea bătrâneților tale, Hristos Domnul a voit a arăta darul Duhului Sfânt care sălășluia în tine, Sfinte binecuvântat. Astfel, te-a trimis în cetate unde i-ai văzut pe oameni pregătiți a merge la peștera idolului Apolon pentru a-I aduce jerfe idolești, dar tu i-ai mustrat aspru.
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te-a dus acolo într-o clipită la locul idolesc;
Bucură-te, că păgânii au ajuns doar după patru zile;
Bucură-te, că i-a tulburat Arhanghelul Mihail și le-a rătăcit calea;
Bucură-te, că nu mai știau încotro să o ia;
Bucură-te, că l-ai făcut pe demonul Apolo să recunoască adevărul, că: ”Unul este Dumnezeu adevărat, Hristos Cel propovăduit de tine!”
Bucură-te, că idolul s-a sfărâmat, și păgânii au crezut în Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 4
Tot în acele locuri era o peșteră pustie unde viețuia un diavol care omora oamenii și animalele care treceau pe acolo. Locuitorii îi aduceau jerfe rugându-l să nu îi ucidă, dar văzând ca nimic nu izbutesc te-au chemat pe tine, Sfinte Conon, știind că tu te rugai Dumnezeului cel Atotputernic: Aliluia!
Icosul 4
Ducându-te acolo fiind urmat de popor, ai chemat diavolul să iasă afară și acesta s-a arătat ca o babă necurată, tremurând și scuturându-se, apoi l-ai certat să nu facă rău nimănui și l-ai trimis în gheenă. Strigăm și noi odată cu credinicioșii:
Bucură-te, că mulți au crezut atunci în Hristos;
Bucură-te, că viețuind în casa părintească făceai multe minuni;
Bucură-te, că aveai darul de a scoate diavolii din oameni;
Bucură-te, că Dumnezeu îți dăduse stăpânire asupra lor;
Bucură-te, că vindecai cu rugăciune bolile aduse de demoni;
Bucură-te, că descopereai cele furate și eliberai prizonierii nevinovați;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 5
Odată, șezând la rugăciune au tăbărât pe tine mulțime de diavoli, Sfinte Conon, din aceia pe care îi izgoniseși din oameni și din capiștile idolești, dar tu i-ai legat în numele Domnului Iisus Hristos și i-ai trimis să muncească pământul și să păzească animalele, iar ei făceau toate ca niște robi răscumpărați fiind ținuți în legăturile nevăzute ale lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Într-o noapte au năvălit tâlharii în casa ta vrând să te jefuiască, Sfinte dar prin porunca lui Dumnezeu diavolii care îți slujeau i-au bătut pe tâlhari fără milă, lăsându-i abia vii. După ce i-ai certat, te-ai rugat pentru tâlhari și Dumnezeu i-a vindecat slobozindu-i în pace, și ei te-au lăudat așa:
Bucură-te, că ți-ai iubit vrăjmașii;
Bucură-te, că nu i-ai lăsat să moară în păcate;
Bucură-te, că tămăduiești răni adânci;
Bucură-te, că stăpânești duhurile necurate cu puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că mila și dragostea nu lipsesc de la tine;
Bucură-te, că poruncești diavolilor să plece de la noi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 6
Oriunde erai clevetit, Sfinte Conon, diavolii cei legati de puterea lui Dumnezeu mergeau și îi băteau pe hulitori, aducându-i înaintea picioarelor tale, iar tu îi învățai cele ale credinței, despre dragoste, cinste, despre Domnul Hristos și Împărăția Lui, așa încât ei primeau îndreptare și Îl cinsteau pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
O văduvă oarecare, săracă, s-a dus să adune spice în urma secerătorilor, și fiindcă obosise l-a pus jos pruncul său pe care îl căra în brațe, când un lup alergând din pădure l-a răpit, fugind cu el. Femeia, văzând că nu e chip să prindă singură lupul, a venit la tine, Sfinte Conon, rugându-te să o ajuți.
Bucură-te, că îndată ai poruncit robilor nevăzuți;
Bucură-te, că aceia s-au și dus după lup;
Bucură-te, că ai dat pruncul viu și sănătos mamei sale;
Bucură-te, că nu lăsai pe nimeni nemiluit;
Bucură-te, că rugăciunea ta străpungea Cerul;
Bucură-te, că erai ca un stâlp de foc, arzând necurăția și nedreptatea;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 7
Însă alți diavoli au pornit război împotriva oamenilor aducând boli mai ales de vărsat de vânt, și mulți mureau fără să găsească tămăduire, dar alergând la tine pentru ajutor, Sfinte Conon, te-ai rugat lui Dumnezeu să îți dea puterea asupra diavolilor ceea ce Dumnezeu a împlinit de îndată, și credincioșii se bucurau: Aliluia!
Icosul 7
Prinzându-i pe toți demonii i-ai certat, pe unii i-ai trimis în locuri pustii, pe alții întru adânc și pe alții i-ai legat și i-ai pus în treizeci de vase de lut cu plumb și, pecetluindu-i cu puterea Crucii, i-ai îngropat în pământ sub temelia casei tale.
Bucură-te, curajos ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că ești de neînvins în războiul duhovnicesc;
Bucură-te, ajutorul preoților binecredincioși;
Bucură-te, salvarea noastră de la boli molipsitoare;
Bucură-te, că vindeci rănile aduse de diavol;
Bucură-te, mijlocitorul noastru înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 8
Nu după multă vreme a început prigonirea împotriva creștinilor și a ajuns în Isauria un anume ighemon numit Magdon, care căuta să omoare pe oricine se închina la Hristos și Îi striga: Aliluia!
Icosul 8
Din porunca acestui ighemon ai fost prins și tu, Sfinte Conon, și te muncea cu multe și cumplite chinuri, silindu-te a aduce jertfă idolească.
Bucură-te, că bătrânețile tale erau albite de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că mintea ta era îndreptată doar spre Dumnezeu;
Bucură-te, că ai rămas neclinitit în credință;
Bucură-te, că păgânii te-au chinuit timp îndelungat;
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te întărea în suferință;
Bucură-te, că era cu tine nevăzut;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 9
Auzind credincioșii că ai fost prins de ighemon și că acesta te chinuie, Sfinte Conon, au alergat degrabă înarmați să îl ucidă, dar acesta a fugit din cetate împreună cu oștenii lui, căci nu știa să se închine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Aflându-te legat și plin de răni însângerate, sătenii te-au dezlegat degrabă și, plângând, își ungeau trupurile lor cu sângele tău dorind să se sfințească prin aceasta.
Bucură-te, că îți sărutau cu dragoste rănile;
Bucură-te, că sângele tău era tămăduitor;
Bucură-te, că ungându-se cu el, credincioșii se vindecau de toate bolile;
Bucură-te, că te-ai necăjit că nu te-au lăsat să mori pentru Hristosul tău;
Bucură-te, că ai văzut în asta Voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că nu te-ai revoltat;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 10
Credincioșii te-au dus acasă și se îngrijeau de rănile tale, Sfinte binecuvântat, și toti Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru că te-a lăsat în viață: Aliluia!
Icosul 10
Ai trăit încă doi ani, Sfinte Conon, timp în care ai făcut multe alte minuni prin darul izgonirii demonilor din oameni, vindecând boli și aducând suflete la Hristos, și oamenii te slăveau așa:
Bucură-te, că te-ai mutat la Dumnezeu cu sfârșit cuvios;
Bucură-te, că Arhanghelul Mihail te-a dus în Rai;
Bucură-te, că ai primit de la Hristos cununa nestricăciosă a mucenicilor;
Bucură-te, că ai fost îngropat alături de părinți și mireasa ta Ana;
Bucură-te, că multă plângere a fost la moartea ta pe pământ;
Bucură-te, că multă bucurie s-a făcut în Cer, ducându-te Iisus în ceata de ostași ai Arhanghelului Mihail;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 11
După adormirea și îngroparea ta, Sfinte Conon, isaurienii au vrut să dărâme casa ta părintească pentru a construi în loc o biserică. Lucrând la temelii, au aflat în pământ cele treizeci de vase de lut în care i-ai închis pe diavoli, și bucurându-se Îl laudau pe Dumenzeu: Aliluia!
Icosul 11
Crezând că în vase se află aur și argint ca o comoară pământească pe care ai agonisit-o, Sfinte binecuvântat, au spart un vas și de îndată au tăbărât pe ei diavolii ca un fum întunecat și necurat și, întunecând văzduhul, au făcut vifor mare înspăimântându-i pe oameni.
Bucură-te, că multe îngroziri au făcut necurații;
Bucură-te, că Dumnezeu îngăduise aceasta pentru pedepsirea celor lacomi;
Bucură-te, că ei s-au rugat ție, Sfinte Conon, să îi ajuți;
Bucură-te, că prin puterea ta, diavolii au fost izgoniți;
Bucură-te, că celelalte douazecișinouă de vase au rămas neatinse;
Bucură-te, că ele sunt în temelia bisericii până azi;
Bucură-te, că cei ce ți se roagă petrec nevătămați de diavoli;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 12
Slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Unul în Treime Dumnezeu, mulțumim pentru viața ta curată și neprihănită, Sfinte Conon, căci prin rugăciune te-ai făcut stâlp de foc cu care ai ars necurații demoni, fiind salvarea celor care cu credință caută izbăvire la Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Petrecând acum cu ceata Arhanghelului Mihail în Ceruri, te rugăm nu ne uita pe noi, cei mult încercați în viforul lumii păcătoase și care ne izbim la tot pasul de cursele diavolilor necruțători, și primește aceste laude:
Bucură-te, aducându-i pe calea credinței pe cei pierduți;
Bucură-te, că ți-ai creștinat familia toată;
Bucură-te, că ai primit puterea de a stăpâni diavolii;
Bucură-te, că aceștia au devenit robii tăi, din porunca lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ești ocrotitorul preoților care fac exorcizări;
Bucură-te, că îi aperi pe ei și familiile lor de răzbunarea demonilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îl supui pe vrăjmașul nevăzut!
Condacul 13
Sfinte Mucenice Conon, cel plin de har dumnezeiesc, care ai primit putere de la Dumnezeu de a lega diavolii, vino la noi împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail și alungă cetele de demoni care ne chinuie și scoate-ne din rătăcirea credinței pe noi și pe cei dragi ai noștri, ca mântuiți să ne rugăm din Ceruri: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Fiind așezat acum în rândul Sfinților, te desfeți de priveliștea Îngerilor din Ceruri, Sfinte Mucenice Conon, și din Înalt auzi aceste cântări:
Bucură-te, primind stăpânirea asupra duhurilor necurate de la Domnul Hristos;
Bucură-te, cel ce alungi vrăjmașii nevăzuți din oameni;
Bucură-te, cel ce îndepărtezi pe veci ispitirile diavolilor;
Bucură-te, arhanghel cu chip de Lumină;
Bucură-te, cel ce mânuiești sabia Duhului Sfânt spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Condacul 1
Sfântului Mucenic Conon îi aducem aceste laude, căci el s-a împotrivit rătăcirii cu vitejie și s-a luptat pentru Domnul Hristos, fiind încununat cu cununa nestricăcioasă în Împărăția lui Dumnezeu. Iar tu, Sfinte Conon, roagă-te pentru noi care te strigăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Conon, biruitorul rătăcirii, cel ce îi supui pe vrăjmașii nevăzuți!
Rugăciune:
Sfinte Mucenice Conon, cel ce te-ai făcut vas de lumină preacurată a Duhului Sfânt, cu puterea lui Dumnezeu ai surpat înșelăciunea demonilor și ai fost ocrotitorul credincioșilor. Te rugăm și noi să ne păzești, să scoți din inima, din mintea, din sufletul și din toate mădularele noastre toată necurăția pe care noi am adus-o asupra noastră sau care ne-a cuprins din viclenia vrăjmașilor văzuți și nevăzuți.
Adu împăcarea în familie, adu la credință soții sau soțiile care rătăcesc în erezii să primească învățătura Evangheliei și să se boteze cu Duh Sfânt spre viața veșnică. Alungă lupul care ne fură agoniseala duhovnicească dar și pe cea lumească, păzește pruncii la sânul maicii lor să nu îi răpească furii și să aibă sănătate și învață-ne să ținem dreapta credință.
Ocrotește preoții slujitori care din iubire de oameni le aduc acestora vindecare sufletească prin slujbele rânduite de Sfânta Biserică, pentru ca lucrarea făcută de ei să dăinuie spre încredințarea în Mila și Bunătatea lui Dumnezeu; apără familiile preoților de răzbunarea demonilor izgoniți din credincioși, și mijlocește la Hristos Domnul pace tuturor celor care ți se roagă, pentru ca trăind în rugăciune și în Duh Sfânt să ne împărtășim de Lumina Veșnică a Împărăției lui Dumnezeu, căruia Îi aducem slavă și cinstire. Amin.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
Tropar la Acatistul Icoanei Maicii Domnului ”Portărița” din Muntele Athos, glasul 7
Din icoana ta, Născătoare de Dumnezeu Doamnă, neîncetat a curs mir binecuvântat. Tu ai mângâiat pe cei din exil credincioși ție și ai luminat pe cei necredincioși cu lumina Fiului tău. De aceea, Stăpână, cu lacrimi ne închinăm ție: milostivește-te spre noi la ceasul judecății, ca prin mila ta să nu fim pedepsiți ca unii ce au nesocotit-o, ci prin rugăciunile tale dă-ne har ca să aducem roade duhovnicești și mântuiește sufletele noastre.
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apără pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Icosul 1
Îngerul cel mai întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când a căzut ei sorții slujirii apostolești în pământul Iviriei: „De Ierusalim nu te îndepărta și nu te desparți, iar sorțul ce ți-a căzut ție, se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru tine, pentru aceea zicem: Bucură-te, prin care lumii se va aduce mântuirea; Bucură-te, prin care înșelăciunea idolească se va surpa; Bucură-te, prin care puterea stăpânitorului întunericului se va rușina; Bucură-te, prin care împărăția lui Hristos se va întări; Bucură-te, chemarea la lumina Evanghelie a celor căzuți în întunericul slujirii idolești; Bucură-te, slobozirea fiilor lui Dumnezeu, din robia diavolului; Bucură-te, slujitoare a Fiului tău și Dumnezeu; Bucură-te, Ceea ce cu ascultarea ta, neascultarea Evei ai vindecat; Bucură-te, înălțimea faptelor bune; Bucură-te, adâncimea smeritei cugetări; Bucură-te, prin care credincioșii cunosc pe Făcătorul; Bucură-te, prin care credincioșii se fac fii Tatălui; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 2
Văzând Sfânta Fecioară minunata voie a lui Dumnezeu, pentru Sine, ca o roabă a Domnului pururi s-a supus să facă voia lui, strigând: Aliluia!
Icosul 2
Înțelegerea cea neînțeleasă a graiului îngerului, Domnul făcând-o înțeleasă ție, Preacurată, a îndreptat mergerea ta către muntele Athosului, unde s-a grăit de tine celor ce se nevoiesc întru neamul duhovnicesc. Deci noi cu bucurie strigăm către tine: Bucură-te, Ceea ce ai sfințit Athosul cu venirea ta; Bucură-te, Ceea ce ai surpat idolii; Bucură-te, Ceea ce ai sădit acolo credința cea adevărată; Bucură-te, Ceea ce ai izgonit de acolo pe cei necredincioși; Bucură-te, Ceea ce ți-ai ales gradină ție Muntele acesta; Bucură-te, Ceea ce locului acestuia darul tău l-ai făgăduit; Bucură-te, dătătoarea bunătăților pământești tuturor credincioșilor ce locuiesc pe el; Bucură-te, chezășuitoare mântuirii celei veșnice; Bucură-te, mijlocitoare caldă celor ce locuiesc în gradina ta; Bucură-te, înfricoșarea tuturor vrăjmașilor; Bucură-te, Ceea ce ai făgăduit mila Fiului tău locului acestuia, până la sfârșitul veacurilor; Bucură-te, Ceea ce ai prevestit cu darul Lui nu se va depărta de la Sfântul Munte; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 3
Puterea Celui Preaînalt cu apărarea Maicii lui Dumnezeu a umbrit Sfântul Munte, surpăturile și văile lui, ca un sălaș prea larg, l-a arătat tuturor celor ce în viața călugărească doresc să culeagă mântuire, și vor cânta: Aliluia!
Icosul 3
Având purtare de grijă pentru grădina ta și pentru poporul din pământul Iriviei bine ai voit a se zidi, în locul unde însăți ai stătut când ai venit la Athos, un locaș al neamului lor ca un liman celor ce caută mântuirea, și ai voit a le da icoana ta, ca toți să zică ție: Bucură-te, Ceea ce ai fost aleasă ocrotitoare pământului Iviriei; Bucură-te, că țara aceasta s-a întors de la înșelăciunea idolească la lumina lui Hristos; Bucură-te, Odrasla mlădiței celei nevestejite care ai odrăslit acum viață luminată; Bucură-te, Ceea ce ai crescut strugurii minunilor și ai bunei credințe; Bucură-te, livadă duhovnicească pe Athos sădită; Bucură-te, Ceea ce ai izvorât curgere cu duhovnicească luminare pentru pământul Iviriei; Bucură-te, gura lui Eftimie, cea cu cuvinte de aur; Bucură-te, a lui Ioanichie cetate nebiruită; Bucură-te, a călugărilor îngrădire; Bucură-te, liman lin celor ce caută mântuire; Bucură-te, Ceea ce făgăduiești acelora odihnă veșnică; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 4
Izvor de gânduri de nedumerire având întru sine, cinstita văduvă, cea din Niceea, s-a tulburat văzând Sfânta și prea lăudata icoană a Maicii lui Dumnezeu, împunsă cu sulița ostașului celui stricător de icoane, dintru care îndată a curs sânge și ea de frică fiind cuprinsă, ca să nu fie batjocorită Sfânta Icoană, cu rugăciuni și lacrimi vărsând, mergând spre apus, cu veselie a strigat: Aliluia!
Icosul 4
Văzând călugării Sfântului Munte, flacăra ce se arăta pe mare ca un stâlp de foc, a cărui înălțime ajungea până la cer și strălucea ca un soare, și venind noaptea la malul mării au văzut Sfânta Icoană a Maicii lui Dumnezeu purtându-se pe mare cu putere dumnezeiască și au strigat celei pline de dar: Bucură-te, Rug nears ce te-ai văzut de puitorul de lege; Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei din întuneric; Bucură-te, scară care ajungi până la cer, pe care s-a pogorât Dumnezeu; Bucură-te, pod care treci la cer pe cei de pe pământ; Bucură-te, raza zilei celei de taină; Bucură-te, Ceea ce ai născut lumina cea neapusă; Bucură-te, Ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip a fost; Bucură-te, Ceea ce ești îmbrăcată în soare, care strălucești cu darul și cu slava în toată lumea; Bucură-te, stea care arăți soarele; Bucură-te, fulger care luminezi sufletele și strălucești gândurile celor credincioși; Bucură-te, strălucire care luminezi pe cei din întuneric; Bucură-te, că din tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 5
Icoana ta cea cu Dumnezeiasca mergere vrând să o dai lăcașului Mănăstirii Ivirii, zis-ai dumnezeiasca Maica Arhimandritului Gavriil: „mergi cu ceata călugărilor la malul marii și te pogoară în luciul ei și primește Icoana mea”. Deci, el întraripat cu credința și cu dragoste a mers pe apa ca pe uscat și au luat icoana în brațele sale și dobândind acea vistierie s-au bucurat zicând: Aliluia!
Icosul 5
Văzut-au călugării din Mănăstirea Ivirului de multe ori Icoana Maicii lui Dumnezeu din Biserica scoasă cu putere nevăzută stând deasupra porții, pe zidul curții, și spăimântându-se au zis unele ca acestea: Bucura-te, Ceea ce bine ai voit a ne da Sfânta Icoana ta; Bucura-te, Ceea ce ne-ai făgăduit-o acoperământ a fi nouă; Bucura-te, Ceea ce ai arătat dragostea ta către lăcașul nostru; Bucura-te, Ceea ce ai arătat purtarea ta de grija pentru el; Bucura-te, ajutorul nostru în țara străină; Bucura-te, bunăvoința lui Dumnezeu către noi; Bucura-te, îndrăznirea noastră către Dumnezeu; Bucura-te, izbăvitoarea lacrimilor noastre; Bucura-te, apărarea noastră a celor sărmani; Bucura-te, îngrădirea noastră; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 6
Propovăduitor al voii tale făcând pe Gavril, ai zis către el, Stăpâna:” N-am venit să fiu păzită de voi, ci ca să fiu Eu păzitoare vouă, nu numai în veacul acesta de acum ci și în cel viitor. Iată, dau semn vouă, până când veți vedea icoana mea în mănăstire nu va lipsi de la voi darul și mila Fiului meu, ca toți să strige Lui: Aliluia”
Icosul 6
Bucurie mare s-a făcut la toți cei ce au auzit făgăduințele tale, Maica lui Dumnezeu, și ție, Portăriței cerești, Biserică ți-au ridicat călugării în poartă mănăstirii, strigând așa: Bucura-te, stătătoarea înainte pentru noi, în cele viitoare; Bucura-te, Ceea ce frica Domnului ne înveți pe noi; Bucura-te, Ceea ce ne îndreptezi pe calea cea bună; Bucura-te, îndrăznirea și nădejdea noastră; Bucura-te, așteptarea noastră și acoperământul; Bucura-te, Ceea ce ce ai plecat către noi milostivirea Fiului tău; Bucura-te, Ceea ce ne vestești ca darul Lui va fi cu noi; Bucura-te, Ceea ce Icoana te cea sfânta ne-ai dat-o noua arvuna a milei Fiului tău; Bucura-te, Ceea ce ai dat ei darul facerii de minuni; Bucura-te, Ceea ce depărtezi de la noi tot răul; Bucura-te, Ceea ce deschizi intrarea a tot binele; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 7
Vrând rău credinciosul Amira să strice lăcașul Mănăstirii Ivirului și obștea de călugări ce era adunată acolo să o risipească, de grabă au cunoscut apărarea lăcașului de către Maica lui Dumnezeu, văzând corăbiile sale în adâncimea marii înecate și pe ostașii pierduți prin valurile mării. Deci înfricoșându-se ei și venind cu smerenie au dat la mănăstire aur și argint, cerând iertare. Iar călugării văzând acestea au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Multe și nenumărate minuni ai arătat, Maica lui Dumnezeu, plinind în mănăstire lipsa de vin, de faină și de untdelemn, pe cei îndrăciți vindecând, șchiopilor dăruind umblare, orbilor vedere și toată neputința vindecând, ca văzând aceste minuni sa-ți cântam ție: Bucura-te, Apărătoare Doamnă, care biruiești pe vrășmași; Bucura-te, cea grabnică spre ajutor celor ce te cheamă pe tine; Bucura-te, Ceea ce nu treci cu vederea rugăciunea noastră; Bucura-te, Ceea ce de la făgăduință nu te întorci; Bucura-te, Ceea ce întristarea întru bucurie o prefaci; Bucura-te, Ceea ce lipsa din mănăstire tu o acoperi cu îndestulare; Bucura-te, a orbilor vedere; Bucura-te, a șchiopilor umblare; Bucura-te, a tuturor scârbiților mângâietoare; Bucura-te, ca nu încetezi a ne purta de grija și a ne mântui pe noi; Bucura-te, că dintru atâtea rele ne izbăvești pe noi; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 8
Auzind Patriarhul Nicon de lăcașul Mănăstirii Ivirului cel minunat, acoperit de Icoana Maicii Domnului, a dorit ca și țara lui sa aibă împărtășire de darul ei. Pentru aceasta zidind locaș în cinstea acestei preaslăvite Icoane, cu osârdie a cerut închipuirea Sfintei Icoane cea făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu, ca prin acoperământul ei, acoperiți fiind, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul intru cei de sus fiind și de cei de jos despărțindu-te, bine ai voit, Maica lui Dumnezeu, să dăruiești aceeași binecuvântare a Athosului și peste lăcașul Mănăstirii Pecerska, al robului tău Antonie, prin asemănarea cinstitului tău chip cu care ai binecuvântat Athosul. Pentru aceea strigam ție: Bucura-te, acoperământul cel mai lat decât norul; Bucura-te, îngrădirea și întărirea drept credincioșilor; Bucura-te, stâlp nemișcat al Bisericii dreptmăritoare; Bucura-te, înfruntarea eresurilor și a dezbinărilor; Bucura-te, Ceea ce mulțimea credincioșilor o luminezi cu strălucitoarele raze ale Icoanei tale celei făcătoare de minuni; Bucura-te, Cea ce izvorăști de la ea darurile vindecărilor și ale minunilor tale; Bucura-te, îngrozirea vrășmașilor; Bucura-te, veselia arhiereilor și a preoților; Bucura-te, povățuitoarea călugărilor și mântuirea a tot neamul creștinesc; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 9
Toată osârdia având-o adunarea pustnicilor Mănăstirii Ivirul pentru zugrăvirea Preacinstitului chip al milostivei Portărițe, săvârșind cântări de rugăciune și cu apă de la minunata Icoana spălând scândura pe care voia să zugrăvească cinstitul ei chip, au sfințit pe cuviosul Iamvlih, care nevoindu-se cu toată obștea părinților, în post și rugăciuni, au zugrăvit închipuirea Icoanei Maicii lui Dumnezeu, pentru care noi pururi strigam: Aliluia!
Icosul 9
Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem, Născătoare de Dumnezeu, a fi ca niște pești fără de glas, că nu se pricep după vrednicie să laude toate minunile tale care le-ai arătat, neamului omenesc, de la Sfânta Icoana ta. Caci încă pe cale fiind spre țara rusească, s-au făcut minuni, poruncind binecredinciosului Emanoil să dea prețul răscumpărării celor necredincioși care împiedicau mergerea Sfintei Icoane și îndoit după aceea întorcându-i lui. Iar noi pentru aceasta cu credința strigăm așa: Bucura-te, izvorul minunilor cel nedeșertat; Bucura-te, că totdeauna ești mijlocitoare către Dumnezeu; Bucura-te, scăparea celor din nevoi; Bucura-te, mângâierea celor scârbiți; Bucura-te, vindecarea bolnavilor; Bucura-te, Maica milostivă a celor sărmani; Bucura-te, întoarcerea la calea adevărului a celor robiți; Bucura-te, chemarea păcătoșilor la pocăință; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 10
Vrând să mântuiești mulți oameni din nevoi și din tot felul de scârbe, izvor de mila neîmpuținată izvorăști, dumnezeiască Maica, de la Icoana ta, neamului nostru. Ca iată ești grabnic ajutătoare în lăcașul Ivirului celui nou, înmulțind darurile tale și în alte orașe și mănăstiri și sate, celor ce te cinstesc pe tine toate cererile le împlinești, pentru aceea slăvim pe Dumnezeu, care ne-a dat noua un așa dar, și strigam: Aliluia!
Icosul 10
Zid ești, Născătoare de Dumnezeu, cinului călugăresc și tuturor celor ce aleargă la tine, ca Făcătorul cerului și al pământului sălășluindu-se în Feciorescul tău pântece, a învățat pe toți râvnitorii de curăție și de întreaga înțelepciune să strige către tine: Bucura-te, vas ales al curăției; Bucura-te, cununa fecioriei; Bucura-te, cămara nunții celei fără de de sămânță; Bucura-te, Mireasa nenuntită; Bucura-te, Ceea ce ai născut pe semănătorul curăției; Bucura-te, Ceea ce ai împreunat Domnului pe cei credincioși; Bucura-te, grabnica ajutătoare în viforul ispitelor; Bucura-te, Ceea ce izgonești asupririle vrășmașilor; Bucura-te, Cea ce risipești întunecarea patimilor celor de suflet pierzătoare; Bucura-te, Ceea ce curățești gândurile; Bucura-te, Ceea ce ne înveți a urî dulcețile cele pământești; Bucura-te, Ceea ce îndreptezi mințile și inimile către cele de sus; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 11
Se biruiește toată cântarea care vrea să tindă către mulțimea milelor tale celor multe, că de-ți vom aduce cântări la număr tocmai ca nisipul marii, Stăpână noastră de Dumnezeu Născătoare, nimic nu plinim cum se cade, pentru aceasta cântam ție: Aliluia!
Icosul 11
Făclie primitoare de lumină arătata celor ce sunt în mulțimea necazurilor, vedem pe Preasfânta icoana a Maicii lui Dumnezeu ca primind focul cel nematerialnic al darului, luminează pe toți cu razele minunilor, învățându-i a cânta așa celei prea binecuvântate: Bucura-te, ca ești grabnică ajutătoare; Bucura-te, Ceea ce ne aperi pe noi de foc, de sabie și de năvălirea altor neamuri; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești pe noi de foamete și de moarte năprasnică; Bucura-te, Ceea ce ne păzești pe noi de toate relele cele aducătoare de moarte; Bucura-te, ajutătoarea pe cale, pe uscat și pe ape, a celor necăjiți; Bucura-te, vindecarea durerilor celor sufletești și trupești; Bucura-te, milostiva mângâietoare a celor scârbiți și împovărați; Bucura-te, Ceea ce pe cei deznădăjduiți îi întorci din groapa pierzării; Bucura-te, Ceea ce nici pe mine nu mă lași fără ajutorul și apărarea ta; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 12
Vrând să dea har datoriilor celor omenești, dătătorul de bine venit-a singur la cei ce se depărtaseră de harul Lui, și rupând zapisul a dăruit nouă puternică mijlocire pe cea de dumnezeu cu dar dăruită, pe Maica lui Dumnezeu, ca prin rugăciunile ei să strigam pururi: Aliluia!
Icosul 12
Cântând minunile tale cele arătate în viața aceasta, te lăudam pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe un izvor nesfârșit al milei. Deci, cazând către tine înaintea Icoanei tale celei făcătoare de minuni, cu smerenie te rugăm, fii nouă acoperământ în ziua sfârșitului nostru, când vom sta la înfricoșatul scaun de judecata al Fiului tău, ca să cântam ție: Bucura-te, ceea ce întru slavă stai lângă scaunul Fiului tău și acolo îți aduci aminte de noi; Bucura-te, Cea ce dimpreună cu Fiul tău și Dumnezeu împărătești în veci și pentru noi mijlocești; Bucura-te, ca celor ce nădăjduiesc la tine le dăruiești sfârșit vieții fără durere și pașnic; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești de rănile cele amare; Bucura-te, Ceea ce ne izbăvești de duhurile cele din văzduh; Bucura-te, ștergerea păcatelor prin pocăință; Bucura-te, după Domnul, nădejdea noastră a vieții celei fericite; Bucura-te, că celor ce nădăjduiesc spre tine le rânduiești starea de-a dreapta a Fiului tău; Bucura-te, că fericitul glas care ne făgăduiește moștenirea împărăției cerurilor, a-l auzi ne învrednicește; Bucura-te, nădejdea cea tare a veșniciei mântuirii a tuturor creștinilor; Bucura-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 13
O, Maica prea lăudata, Preasfânta Doamnă, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, caută spre noi, cei ce cu smerenie și cu lacrimi aducem aceste puține rugăciuni înaintea Preacuratei Icoanei tale, și toată așteptarea și nădejdea spre tine o punem. Izbăvește-ne pe noi din toate nevoile și ispitele din viața aceasta, și ne scoate din munca ce va să fie, ca prin tine să fim mântuiți și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se rostește de trei ori.
După aceasta se citesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.
Icosul 1
Îngerul cel mai întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când a căzut ei sorții slujirii apostolești în pământul Iviriei: „De Ierusalim nu te îndepărta și nu te desparți, iar sorțul ce ți-a căzut ție, se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru tine, pentru aceea zicem: Bucură-te, prin care lumii se va aduce mântuirea; Bucură-te, prin care înșelăciunea idolească se va surpa; Bucură-te, prin care puterea stăpânitorului întunericului se va rușina; Bucură-te, prin care împărăția lui Hristos se va întări; Bucură-te, chemarea la lumina Evanghelie a celor căzuți în întunericul slujirii idolești; Bucură-te, slobozirea fiilor lui Dumnezeu, din robia diavolului; Bucură-te, slujitoare a Fiului tău și Dumnezeu; Bucură-te, Ceea ce cu ascultarea ta, neascultarea Evei ai vindecat; Bucură-te, înălțimea faptelor bune; Bucură-te, adâncimea smeritei cugetări; Bucură-te, prin care credincioșii cunosc pe Făcătorul; Bucură-te, prin care credincioșii se fac fii Tatălui; Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apără pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Rugăciuni la Icoana Maicii Domnului ”Portărița” din Muntele Athos
Rugăciunea întâia la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!
Rugăciunea a doua la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
O, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa cerului și a pământului: asculta nevoile sufletelor noastre și privește cu mila spre noi cei care ne închinam înaintea sfintei tale icoane. Caci, iată, înghițiți de păcatele noastre și zdrobiți de furtuna ispitelor, privind la chipul tău îți aducem smeritele noastre rugăciuni, ca uneia ce cunoaște suspinele inimilor noastre. Pentru că nu avem altă ajutoare, mijlocitoare și nici alta mângâiere afara de tine, mântuiește-ne tu ceea ce ești mama a tuturor celor necăjiți și împovărați.
Ajuta-ne, noua, celor slabi; alina durerea noastră, povățuiește pe cei rătăciți de la calea cea dreaptă, vindeca-i și mântuiește-i pe cei fără de nădejde, da-ne să petrecem timpul rămas din viața noastră în pace și liniște; dăruiește-ne un sfârșit creștinesc și la înfricoșătoarea judecata a Fiului Tău să ne fii milostivă mijlocitoare, ca împreuna cu toți cei plăcuți lui Dumnezeu, să ne învrednicim a cânta, a lăuda și a te slăvi pe Tine ceea ce ești mare sprijinitoare a neamului creștinesc. Amin.
Rugăciunea a treia la Icoana Maicii Domnului ”Portărița”
O, Preasfânta Doamna, împărăteasa cerului și a pământului, Preasfânta Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, cazând acum înaintea sfintei tale icoane, cu căința în inima, înălțăm nevrednica noastră rugăciune; pentru ca deși suntem robi netrebnici, vrednici de pedeapsa, nădăjduim să aflam mila prin atotputernica ta mijlocire înaintea Judecătorului. Noi credem, o Doamna, că Fiul tău, care nu dorește moartea păcătoșilor, va asculta mijlocitoarea ta rugăminte, încredințați fiind de minunatul semn al sfintei tale icoane izvorâtoare de mir prin care ai revărsat cu îmbelșugare nenumărate vindecări asupra celor ce cu credință și cu dragoste au căutat ajutorul tău. De aceea, lăcrimând strigăm ție: milostivește-te față de slăbănogirea noastră sufletească, iartă-ne necredința, risipește aroganța mândriei noastre, înmoaie inimile noastre împietrite, ascultă suspinul celor deznădăjduiți și întărește-ne să rămânem în curăție așteptând viitoarea răsplată. Binevoiește, o Doamnă, ca Sfânta Biserica să rămână neclintită în adevăr și să sporească în dragoste. Ocrotește-ne de uneltirile demonilor, de credințele deșarte ale ereticilor și unește toți creștinii risipiți, ca toți cei ce te cinstesc în dreapta credință pe pământ, să se învrednicească în ceruri să slăvească neîncetat Preacinstitul nume al Preasfintei Treimi și milostivul tău ajutor față de noi, în vecii vecilor. Amin.
Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Conform tradiției, Maica Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul și mila lui Dumnezeu față de călugări, atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Muntele Athos va fi un semn al sfârșitului lumii.
Icoana Maicii Domnului ”PANTANASSA” (ATOTÎMPĂRĂTEASA), Făcătoare de minuni și vindecătoare de cancer, de la Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos
Icoana Maicii Domnului ”PANTANASSA”
Icoana făcătoare de minuni din secolul al XVII-lea se află pe coloana dinspre Est a proaducerii, din stânga, a bisericii din Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos.
După povestirile stareților mănăstirii, prima dată s-a revelat icoana ca având dar deosebit, atunci când un tânăr, intrând în biserică, s-a dus să se închine la icoana Maicii Domnului. Deodată, fața Maicii a strălucit neobișnuit de tare și o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Când și-a revenit în fire, cu lacrimi, el s-a mărturisit părinților că a trăit departe de Dumnezeu, ocupându-se cu magia. Minunea săvârșită de Maica Domnului l-a hotărât pe tânăr să-și schimbe felul de viață. S-a întors la Dumnezeu și a devenit un credincios evlavios. Această icoană mai are și un dar special de la Dumnezeu, de a vindeca bolile de cancer, după rugăciunile aduse Maicii Domnului – Pantanassa.
”Din data de 8 aprilie 2014, o copie a Icoanei Pantanassa (pictată și adusă din Sfântul Munte Athos), se găsește și la Biserica Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan (Biserica ”Cuibul cu barză”)”
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi! (de 3 ori)
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duhşi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele și Icoasele
Condacul 1
În fața icoanei tale celei nou descoperite stând noi, credincioșii, îți cântăm ție cu umilință, Împărăteasa tuturor. Trimite vindecare robilor tăi celor bolnavi, care se roagă ție cu umilință, ca plini de bucurie să-ți cânte ție: Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Icosul 1
Îngerul cel înainte stătător, din cer venind, a zis Împărătesei Fecioarei Maria: Bucură-te! Și vzându-Te pe Tine întrupat, Doamne, cu glas dumnezeiesc a strigat către dânsa, zicând:
Bucură-te, începutul mântuirii tuturor,
Bucură-te, împlinirea planului Ziditorului,
Bucură-te, că dintru tine Dumnezeu S-a întrupat,
Bucură-te, că Cel Nevăzut întru tine S-a zămislit,
Bucură-te, că mila păcii întru sine ai primit,
Bucură-te, că îmbrăcăminte Cuvântului I-ai împletit,
Bucură-te, slava cerului, de minte necuprinsă,
Bucură-te, mană cerească, ce întărești inima în credință,
Bucură-te, stea, care aduci a harului strălucire,
Bucură-te, izvorul apei celei vii și nemuritoare,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, între femei binecuvântată,
Bucură-te, că ai născut pe Domnul, Fecioară Preacurată,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 2-lea
Cuvântul Cel fără de-nceput, prin tine a venit Prunc tânăr, făcându-te vindecătoare celor ce cinstesc nespusă Nașterea Sa, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Taina cea neînțeleasă, căutând Fecioara să oînțeleagă, a zis către Înger: ”Cum, Fecioară curată fiind, voi fi Maica Celui Preaînalt?” Iar Arhanghelul Gavriil, cu frică, i-a răspuns, cântându-i:
Bucură-te, aleasa sfatului celui de Sus,
Bucură-te, că pe cei ce se roagă ție, degrabă îi asculți,
Bucură-te, a mirului lui Hristos, cinstită încăpere,
Bucură-te, a robilor tăi bolnavi, nădejde și putere,
Bucură-te, a cancerului minunată nimicitoare,
Bucură-te, că și de alte boli ești grabnic vindecătoare,
Bucură-te, a întregii lumi ajutor și mijlocire,
Bucură-te, că din scârbe, doar tu ne ești izbăvire,
Bucură-te, că plânsului și lacrimilor ești alinătoare,
Bucură-te, că ușilor mântuirii ești tuturor deschizătoare,
Bucură-te, toiagul mirenilor și al cinului călugăresc,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de sus te-a umbrit pe tine, Fecioară, zămislind mai presus de fire și te-ai arătat ca țarină bogată, tuturor celor ce doresc să secere mântuire, cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Minunat s-a proslăvit icoana ta, numită Pantanassa, căci s-a arătat chipul tău, Născătoare de Dumnezeu, purtător de vindecări, iar celor ce se roagă ție cu credință în fața ei, le dai vindecare, ca să-ți cânte așa:
Bucură-te Maica Soarelui ce nu apune,
Bucură-te, biruința celor ce rabdă și rele și bune,
Bucură-te, celor în suferințe și boli vindecare,
Bucură-te, orfanilor și văduvelor, zid de apărare,
Bucură-te, că ușile raiului ni le descui și ni le arăți,
Bucură-te, apărătoarea celor trudiți și împovărați,
Bucură-te, spre mântuire celor credincioși mijlocitoare,
Bucură-te, pentru neamul omenesc aleasă rugătoare,
Bucură-te, scară ce duci la ceruri pe toți și pe toate,
Bucură-te, apă vie, ce ne speli de păcate de moarte,
Bucură-te, mielușeaua ce inimile bune le păstrezi,
Bucură-te, acoperământ, ce pe fiii Bisericii îi luminezi,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 4-lea
Ca să dăruiască tuturor viață, Stăpânul lumii S-a sălășluit în pântecele tău, mai presus de fire, arătându-te Maica celor credincioși, pe care i-a îndemnat să cânte în pace: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Minuni multe s-au făcut de către tine, o, cetate a Domnului, care de la Sfântă Icoana ta curg ca niște izvoare de tămăduire trupească și sufletească, spre mângâierea tuturor. De aceea, cu mulțumire cântăm ție:
Bucură-te, alifie ce alini durerile,
Bucură-te, răcoare ce potolești arsurile,
Bucură-te, că rana cancerului o stingi ca pe o flacără,
Bucură-te, că pe cei părăsiți de doctori îi ridiici din paturi,
Bucură-te, că Precuratul tău chip, doar unora îl descoperi,
Bucură-te, că din lanțul păcatului pe mulți îi dezlegi,
Bucură-te, că prin tine ne izbăvim de moarte,
Bucură-te, că prin tine se mântuiește a drepților ceată,
Bucură-te, înălțime necunoscută de cugetul omenesc,
Bucură-te, adâncime aflată de Cuvântul Dumnezeiesc,
Bucură-te, profeție a celor de mai înainte patriarhi,
Bucură-te, că ai învățat pe toți Sfinții Ierarhi,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 5-lea
Preacurată Fecioară, noi cei care te știm Biserică a Domnului, la tine cădem rugându-te să ne faci temple ale Dumnezeirii pe cei care-I cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând cetele îngerești în brațele tale pe Cel Ce a făcut cu mâinile Sale pe oameni și cunoscându-te a fi Stăpână, deși te-ai numit ”roaba Domnului”, s-au grăbit să-ți slujească ție, celei binecuvântate și să-ți cânte acestea:
Bucură-te, că mai presus de puterile cerești ai fost înălțată,
Bucură-te, că lumea ai umplut cu vindecări minunate,
Bucură-te, că cerurile îți înalță slavă și mărire,
Bucură-te, că de pe pământ primești mulțumire,
Bucură-te, că ai nimicit sămânța stricăciunii,
Bucură-te, că ai surpat năvălirea demonilor și jugul minciunii,
Bucură-te, că valea plângerii ai umplut-o de bucurii,
Bucură-te, că prefaci scârbele în cerești veselii,
Bucură-te, a lui Dumnezeu miresmă plăcută,
Bucură-te, a păcătoșilor îndreptați veselie recunoscută,
Bucură-te, arma dreptății împotriva ispitelor mari,
Bucură-te, scut și îngrădire de dușmani și tâlhari,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 6-lea
Cuvântătorii de Dumnezeu ucenicii Mântuitorului s-au strâns minunat în jurul tău, Maică Fecioară, când te-ai mutat la cele veșnice și cu o gură și cu o inimă au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Minunat har a strălucit de la icoana ta Pantanassa, când tânărul acela întunecat de amăgirile satanei, a căzut înaintea ei, stând neclintit și în chip minunat a fost dezlegat de legăturile întunericului, apoi, cu frică și cu dragoste, ți-a cântat așa:
Bucurăt-te, îndreptătoarea vieții nelegiuite,
Bucură-te, mângâierea sufletelor celor chinuite,
Bucură-te, izgonirea cetelor celor demonicești,
Bucură-te, că ceața păcatului din suflet o nimicești,
Bucură-te, că ispitele vicleanului tu le îndepărtezi,
Bucură-te, învingătoarea farmecelor vrăjitorești,
Bucură-te, făclie de lumină, ce luminezi pe cei întunecați,
Bucură-te, nor ce acoperi de rele pe cei nevinovați,
Bucură-te, culme ce cu mană cerească ne îndestulezi,
Bucură-te, oază sfântă, care spre smerenie ne îndreptezi,
Bucură-te, temelia Împărăției cerești,
Bucură-te, strălucirea luminii Dumnezeiești,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 7-lea
Vrând să Te dai pe Sine hrană credincioșilor, ai binevoit a Te naște din Sfânta Fecioară. Iar primind Preacuratul Tău Trup și Sânge, să Te cunoască pe Tine, Dumnezeu Cel adevărat. De aceea, minunându-ne de nespusa Ta înțelepciune, cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nouă și slăvită minune ne-a arătat Făcătorul, când a săvârșit Cina cea de Taină, împreună cu ucenicii Săi. Iar noi, rugând pe Împărăteasa tuturor să ne învrednicească de tainele cele Dumnezeiești, îi cântăm acestea:
Bucură-te, dătătoarea Pâinii celei cerești,
Bucură-te, Născătoarea Vieții Celei de veci,
Bucurî-te, Bucură-te, potir, ce cu Hristos ne împărtășești,
Bucură-te, că sufletul și trupul cu Dumnezeu ni-l unești,
Bucură-te, linguriță de aur, plină de Dumnezeiască mană,
Bucură-te, sfânt Chivot – locaș al Sfintelor Taine,
Bucură-te, Îndemnătoare spre Sfânta Euharistie,
Bucură-te, Stăpână, ce ne hrănești cu Pâinea Cea vie,
Bucură-te, că pe cei ce cu vrednicie se împărtășesc, îi mântuiști,
Bucură-te, că pe trăitorii Sfintei Liturghii, de iad îi izbăvești,
Bucură-te, că celor muritori le ești izvor de nemurire,
Bucură-te, că fiilor tăi le ești pașnică îngrădire,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 8-lea
Naștere străină văzând, să părăsim toată grija cea lumească, sus având inimile, căci pentru aceasta a venit Cel de Sus, ca să ne mântuiască pe noi, cei ce cântăm; Aliluia!
Icosul al 8-lea
N-a lipsit din sânurile Păritești Cuvântul Cel necuprins, când pe pământ Trup S-a făcut. Marele Dumnezeu a făcut mărire Fecioarei Maria și a căutat la smerenia roabei Sale, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea Dumnezeului Celui neîncăput,
Bucură-te, că pe Făcătorul lumii minunat L-ai născut,
Bucură-te, că s-a zdrobit a morții stăpânire,
Bucură-te, a lui Adam tămăduire,
Bucură-te, alifie, ce tămăduiești rănile sufletești,
Bucură-te, untdelemn sfințit, care vindeci suferințele trupești,
Bucură-te, alinarea durerilor femeilor la naștere,
Bucură-te, celor în agonie și-n chinuri ușurare,
Bucură-te, că puterile iadului le-ai zdrobit,
Bucură-te, că boldul morții, doar tu l-ai nimicit,
Bucură-te, nădejdea învierii tuturor,
Bucură-te, mântuirea dreptcredincioșilor,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească și omenească s-a minunat de taina întrupării Tale, Hristoase și, slăvind negrăită milostivirea Ta, cu frică și cutremur, plini de bucurie, îți cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Fiind cuprinși de multe neputințe, o, Împărăteasa tuturor, la tine alergăm și de la sfintele tale icoane primim vindecare. Pentru aceea, cu credință și umilință îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe cei sănătoși pururea îi păzești,
Bucură-te, că celor bolnavi sănătate le dăruiești,
Bucură-te, ceea ce copiilor bolnavi le ești vindecătoare,
Bucură-te, că celor suferinzi le ești mamă ocrotitoare,
Bucură-te, vindecarea celor de pe patul suferinței,
Bucură-te, liniștea celor înspăimântați de frica morții,
Bucură-te, că iei aminte la plânsul și vaietele lumii,
Bucură-te, că privești cu milă la ale noastre suspine,
Bucură-te, că în bolile noastre ne dai bucurie cerească,
Bucură-te, că celor tulburați le dai pace sufletească.
Bucură-te, că celor ce plâng le gătești bucurie,
Bucură-te, că pe cei blânzi îi ocrotești pe vecie,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 10-lea
Ziditorul tuturor, vrând să mântuiască firea omenească, cea stricată de păcat, S-a pogorât întru tine, ca roua pe lână și ca focul în rug, păstrându-te nearsă. Și Dumnezeu fiind, S-a făcut om, iar noi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid ești fecioarelor, Preacurată Fecioară și tuturor celor ce petrec în curăție. Întru tine S-a sălășluit Dumnezeu, curățind făpturile Sale cele cuvântătoare și le-a izbăvit de toată întinăciunea. Pentru aceasta îți cântăm ție:
Bucură-te, convorbire cu cei ce se nevoiesc în post și în tăcere,
Bucură-te, cununa celor ce petrec întru feciorie și viață curată,
Bucură-te, începutul și sfârșitul desăvârșirii sufletești,
Bucură-te, că Dumnezeiasca descoperire o păzești,
Bucură-te, păstrătoarea luminii din Sfânta Treime,
Bucură-te, mântuirea întregii lumi creștine,
Bucură-te, înălțime necuprinsă de trufașele minți,
Bucură-te, adăpostirea celor asupriți și smeriți,
Bucură-te, Preacurată, decât cerurile mai înaltă,
Bucură-te, decât Heruvimii și Serafimii mai cinstită,
Bucură-te, Fecioară, că ai primit de la Înger bunavestire,
Bucură-te, că pe Hristos Cel înviat, L-ai atins cu mâinile tale,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 11-lea
Cântare de mulțumire ne grăbim a aduce Mântuitorului, Stăpână, noi nevrednicii robii tăi. Dar cine poate cânta cu vrednicie lui Dumnezeu pentru nenumăratele Sale binefaceri? De aceea Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Lumină ne-a strălucit celor din întuneric, cercetându-ne Domnul Dumnezeu – Răsăritul Cel de Sus, Cel ce te-a arătat pe tine Fecioară, sfeșnic purtător de lumină. Iar noi, fiii Bisericii Sale celei Sfinte, îți aducem ție laude ca acestea:
Bucură-te raza Soarelui Celui înțelegător,
Bucură-te, locașul focului celui îndumnezeitor,
Bucură-te, Lumină, care strălucești celor din întuneric,
Bucură-te, Fecioară, că ceata demonilor ai izgonit-o,
Bucură-te, celor slabi la minte luminătoare,
Bucură-te, că inimilor păcătoase le ești îndreptătoare,
Bucură-te, mână tare, care ne scapi din marea deșertăciunii,
Bucură-te, stea ce ne arăți calea mântuirii,
Bucură-te, fulger ce îngrozești pe cei păcătoși,
Bucură-te, tunet care pe cei răi îi înfricoșezi,
Bucură-te, Luminătoarea conștiinței adormite,
Bucură-te, la înfricoșata judecată, caldă mijlocitoare,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 12-lea
Vrând să dea har Dătătorul Vechiului Testament, ne-a dăruit pe cel Nou. Iar noi, primind acest har, nu prin faptele legii, ci prin credință am căpătat mântuire. Pentru aceasta îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Precum oarecând poporul ales întâmpina cu chimvale cortul mărturiei, și noi, poporul cel nou ales, cântând nașterea ta, te lăudăm ca pe un adevărat cort al lui Dumnezeu și strigăm așa:
Bucură-te, a celor din ceruri neîncetată cântare,
Bucură-te, celor suferinzi grabnică vindecare,
Bucură-te, că numai lui Dumnezeu cu drag I-ai slujit,
Bucură-te, că pe cei bolnavi i-ai tămăduit,
Bucură-te, Tron al Celui Ce ține lumea,
Bucură-te, lecuitoarea bolilor ce nu le cunosc medicina,
Bucură-te, nădejde tare a celor ce suferă în tăcere,
Bucură-te, că prin minuni le aduci mângâiere,
Bucură-te, de Dumnezeu aleasă, vas al milostivirii,
Bucură-te, a înțelepciunii casă și inimă plină de iubire,
Bucură-te, că mila ta tuturor vindecări împarte,
Bucură-te, întăritoarea celor ce sunt pe patul de moarte,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, ceea ce vindeci cu har neputințele noastre!
Condacul al 13-lea
O, Împărăteasa tuturor și Maică, ceea ce ai născut pe Cel mai sfânt decât toți sfinții, primește rugăciunile noastre și ne vindecă de toate rănile și bolile aducătoare de moarte și ne izbăvește pe noi cei ce cântăm: Aliluia! (Acest condac se citește de trei ori)
Apoi Icosul 1: ”Îngerul cel înaintestătător…” și
Conacul 1: ”În fața icoanei Tale…”
Rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu
O, Preabună și multmilostivă Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa tuturor! Nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu! Dar ca Maica cea multîndurătoare a Mântuitorului nostru Cel milostiv, zi un cuvânt ca să se vindece sufletul meu și să se întărească neputinciosul meu trup! Vezi boala mea și chinul meu; alinează-mi durerile și-mi trimite vindecare. Numai tu poți face aceasta prin iubirea ta de Maică și nici un cuvânt la tine nu este peste putință; tu ai stăpânire nebiruită, o, Împărăteasa noastră a tuturor! Roagă pentru mine pe Fiul tău, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca vindecat fiind, să proslăvesc măritul tău nume, acum și în vecii nesfârșiți. Amin!
Altă Rugăciune
O, Preacurată Maică a Domnului! Ascultă suspinele noastre îndurerate în fața icoanei tale făcătoare de minuni de la Muntele Athos, Pantanassa. Caută la fiii tăi cei ce îndură suferințe fără leac și cad înaintea icoanei tale. Precum pasărea își acoperă cu aripile puii săi, așa și tu acoperă-ne cu multvindecătorul tău omofor. Acolo unde suferințele noastre întrec puterile noastre, vino și ne dă răbdare și alinare. Acolo unde disperarea se furișează în suflete, luminează-ne cu Dumnezeiască lumină. Pe cei slabi la suflet îi mângâie, pe neputincioși îi întărește, încălzește inimile împietrite și le înmoaie cu lumina ta. Vindecă pe robii tăi cei bolnavi, Atotmilostivă Împărăteasă. Binecuvântează mintea și mâinile celor ce îngrijesc pe bolnavi, ca să servească drept unelte în mâna Atotputernicului Doctor, Hristos Mântuitorul nostru. Ca și cum ai fi aici cu noi, ne rugăm ție în fața icoanei tale, Stăpână! Tinde-ți mâinile tale pline de doctorie și vindecare. Bucuria celor scârbiți, mângâierea celor întristați, vindecarea celor bolnavi, vindecă-ne, ca primind de la tine grabnică tămăduire, să preaslăvim Treimea cea de o ființă și nedespărțită: pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!
Troparul
Prin chipul tău aducător de bucurie, Pantanassa, Preacurată, vezi dorința fierbinte a celor ce așteaptă ajutorul tău, mântuiește-i, Stăpână, pe cei ce aleargă la tine, scapă-i de boli, de năpaste și de orice rea întâmplare, că pe tine te cheamă în ajutor pururea.
ParaclisulIcoanei Făcătoarei de minuni a PreasfinteiNăscătoare de Dumnezeu, care se numește Pantanassa (Atotîmpărăteasa)
După obișnuitul început se zice:
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori)
Tropar – Glasul al 4-lea, …”
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu-i întoarce neajutoraţi pe robii tăi, că pe tine singură nădejde te-am câştigat
Troparul icoanei Pantanassa – Glasul al 4-lea
Icoană izvorâtoare de har, a Împărătesei a toate, pe cei ce fierbinte, cu dor, caută harul tău, izbăveşte-i Stăpână; slobozeşte din necazuri pe cei ce-aleargă la tine, păzeşte şi a ta turmă de primejdiile toate, pe cei ce cheamă mereu ajutorul tău.
Și acum și pururea…
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm:
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprinşi, către tine Maică, cu nădejde ne îndreptăm; izbăveşte-ne degrabă din necazuri cu mijlocirea ta sfântă. Pantanassa.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De patimi şi de diavoli înconjuraţi, Maică Preacurată, către tine noi alergăm; mijloceşte pentru turma ta cea mică şi izbăveşte-o degrabă, Atotîmpărăteasă.
Slavă…
Ceea ce-ai născut cu adevărat pe Mântuitorul Hristos, Marele Împărat, dăruieşte-le degrabă vindecare celor ce-aleargă la tine, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Pe toţi cei bolnavi să-i învredniceşti de tămăduire, Născătoare de Dumnezeu, şi de sufletească alinare, prin mijlocirea ta, Maică Pantanassa.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Apărătoare să te arăţi şi izbăvitoare celor credincioşi din multele primejdii, ce pururi grozav ne copleşesc, căci ai putere de sus şi grijă neadormită, ca ceea ce ai născut pe Cerescul Împărat.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Rugăciunea să o primeşti a robilor tăi smeriţi, care în necazuri şi-n boală cumplit se chinuiesc; ci mijloceşte acum către Fiul tău, Fecioară, să ne mântuiască prin tine, Atotîmpărăteasa.
Slavă…
Pe Cuvântul cel milostiv, Preacurată, tu ai născut, izvor de milă bogată spre noi te-ai arătat; deci miluieşte acum pe cei ce sunt în ispite şi îi izbăveşte degrabă, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Dumnezeiască comoară a Duhului celui Sfânt te cunoaştem pe tine, Curată Născătoare de Dumnezeu, şi te rugăm ne-ncetat să mijloceşti cu grăbire, ca de sminteli să ne fereşti, Maică Pantanassa.
Următoarele stihuri se zic după cântările a 3-a și a 6-a:
Mântuiește-i din primejdii pe robii tăi, Pururea Fecioară, că toți după Dumnezeu, la tine alergăm, ca la un zid folositor și fără de stricare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, către necazul cel cumplit și răutatea trupului şi vindecă durerea sufletului meu.
Sedealna – Glasul al 2-lea:
Ne-acoperi mereu cu mila ta, Pantanassa, şi ne mântuieşti din boli şi din primejdii, strigând ţie mereu, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: izvoarele vindecării deschide-le, ca singura grabnic tămăduitoare,
Cântarea a 4-a
Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Preacurată, să ne auzi pe noi, cei ce chemăm milostivirea ta, căci pe Cel Milostiv tu ai născut, pe Mântuitorul nostru pururea.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Pornirea celor ce ne urăsc şi viclenia lor o preface acum şi dăruieşte-ne, Fecioară, pace, ca una ce mântuieşti, Atotîmpărăteasa.
.Slavă…
Tămăduieşte degrabă pe noi, nevrednicii robii tăi; din toată slăbiciunea să izbăveşti pe cei ce te cinstesc acum, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
Nădejde şi sprijin eşti şi al mântuirii nestricăcios liman; de toată boala să tămăduieşti pe cei care te laudă, Pantanassa.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Viforul grozav al ispitelor m-a-mpresurat şi mă tem, Fecioară Maică, cumplit, ci mântuire dăruieşte-mi tu, mântuitoarea mea.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Izbăveşte-acum din primejdie pe robii tăi, cea care pe Mântuitorul ai născut şi mântuire dă celor care îţi cer, Atotîmpărăteasa.
Slavă…
Focul patimii să îl stingi, Pantanassa, cu răcoarea mijlocirilor tale, cea care născut-ai pe Hristos, lumina tuturor.
Şi acum…
Vindecă acum de cumplite boli pe credincioşi și sănătate dăruiește-le lor, şi cercetează-i cu rugăciunea ta, Pantanassa.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
De moarte şi de primejdii scapă-ne pe cei ce alergăm cu credinţă la tine şi a vrăjmaşilor ură o pierde din turma ta cea curată, Pantanassa, rugându-te neîncetat, ca ceea ce ai născut pe Ziditor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Ocrotitoare grabnică te ştiu acum şi pururea liman de mântuire; de al ispitelor vifor ne scapă și dezlegare greșalalor dă-ne-acum, Maica lui Dumnezeu, scăparea celor deznădăjduiţi.
Slavă…
Zăcând acum în dureri şi chinuri mari, nu aflu în trupul meu tămăduire, ci tu, Fecioară, ce pe Cuvântul născut-ai, ridică-mă din răutatea durerilor, tămăduieşte-mă acum şi-mi dăruieşte sănătate, Atotîmpărăteasa.
Şi acum…
De rele pe cei care te cântă slobozești, căci singură ești pricină de mântuire; deci cu dorire cădem, Maică, la tine şi dezlegare ispitelor dobândim; ne izbăveşte, dar, acum de primejdii şi chinuri, Atotîmpărăteasa.
Stihurile: Mântuieşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca la un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Condac – Glasul al 4-lea:
A credincioşilor singură pricină de mântuire şi mijlocitoare neadormită către Dumnezeu, nu trece cu vederea glasurile celor bolnavi care te cheamă, ci ne izbăveşte ca o milostivă din necazurile noastre, pe cei care cu credinţă te rugăm: grăbește tămăduirea şi mântuiește din primejdii, cea care pururi ocrotești, Preacurată, pe cei care te laudă.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău și va dori Împăratul frumusețea ta.
Prochimen: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.
Evanghelia: Din Sfânta Evanghelie de la Luca, citire: (10: 38-42, 11:27-28)
”În vremea aceea, a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc”.
Slavă Ţie…
Părinte, Cuvinte, Duhule, Treime în Unime, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale șterge fărădelegile mele.
Stihira – Glasul al 6-lea:
Dă-ne nouă robilor tăi, prin purtarea-ți de grijă, milele tale-n dar şi de moarte scapă-ne cu mijlocirea ta; căci nouă ni L-ai născut pe Hristos, Dumnezeu şi de moarte izbăvitu-ne-ai; de aceea te rugăm: vindecă pe robii tăi bolnavi şi lasă-le păcatele, cu a ta îndrăzneală
de Maică; scapă de primejdii şi mântuieşte pe cei ce strigă-ntr-adevăr: Bucură-te mângâierea celor necăjiti, căci cu tine este Dumnezeu.
Cîntarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Mai puternic ca soarele strălucești, Fecioară, acum prin icoana ta; ne mântuieşti din chinuri prin purtarea de grijă, Maică a Mântuitorului, de aceea, Curată, te binecuvântăm.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Născătoare de Dumnezeu, cei ce te cinstesc pe tine, pururi se mântuiesc și izbăvești din chinuri și toată slăbiciunea, pe cei ce cu credinţă grăiesc acum: Dumnezeul Părinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Slavă…
Icoanei tale sfinte ne închinăm cu toţii, Maică Pantanassa, şi pace sufletească celor ce ți se închină și de robii tăi pururi te îngrijești, că pe Hristos, Împăratul, nouă ni L-ai născut.
Cântarea a 8-a
Atotîmpărăteasă și a Ta Maică Te roagă: n-o trece acum, Hristoase, cu vedereaca să te cântăm, Împărate-ntotdeauna.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Tămăduire celor bolnavi dăruiește, care te cheamă cu credință, Fecioară, și-L binecuvântează pe Cel născut din tine.
Slavă…
A ta icoană mir de minuni izvorăște, că Cel pe care L-ai născut, Fecioară Maică, este Mirul lumii, dumnezeiescul Mire.
Și acum…
Maică Fecioară, de al ispitelor vifor și de-a vrăjmașilor ură ne scap și îi mântuiește pe cei care te cântă.
Irmos: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-i și preaînălțându-L întru toţi vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați înru toți vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
A mântuirii noastre pricină, Fecioară, al creștinescului neam, te numim acum, căci tu născut-ai, Curată, pe-al nostru Mântuitor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Nu trece cu vederea lacrimile mele, căci tu, Fecioară, prin naștere ai zdrobit boldul năpraznic al morții, ca fiind plină de dar.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Tu, vas al bucuriei, ca ceea ce născut-ai Bucuria cea sfântă, desăvârșit, alungă prin rugăciune tristețea tuturor.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.
Pe cei ce aleargă cu dragoste la tine îi mântuiești, Fecioară, și îi acoperă, căci pe Hristos tu născut-ai, Mântuirea tuturor.
Slavă…
Lumina feţei tale să mă izbăvească de întunericul cumplit al păcatelor, căci tu născut-ai, Fecioară, Lumina tuturor.
De boli şi de durere, de toată slăbiciunea și de cumplitele chinuri îi scapă acum pe cei ce aleargă, Fecioară, la ajutorul tău.
Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii, şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu – Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Mărimurile:
Mai presus de cele pământești și mult mai curată decât toate cele cereşti eşti, Atotîmpărăteasă, că-n pântece primit-ai mai presus de fire focul dumnezeiesc.
Maica Împăratului Ceresc, te cinstim cu toţii, Născătoare de Dumnezeu, căci tu, Preacurată Atotîmpărăteasă, întreci orice faptură a Ziditorului.
Cercetează-acum al meu necaz, vezi-mi slăbiciunea, Născătoare de Dumnezeu, vezi-mi tu, Fecioară, durerea cea din suflet şi de păcate, Maică, să mă slobozești.
Luminează-mi gândul întunecat tu, Maica Luminii, mai înainte de a mă afla cumplitul ceas al morții și îngerii din ceruri în foc a mă trimite, Maică Pantanassa.
Toate oştile îngereşti, și Botezătorul cu Apostolii lui Hristos, toți Sfinții cu Maica de Dumnezeu Născătoare, faceţi rugăciuni să ne mântuiască pe noi. Amin.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Tropar la Acatistul Sfintei Mucenițe Anisia fecioara, glasul al 4-lea
Mielușeaua Ta, Iisuse, Anisia strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Condacul 1
Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri, să încununăm cu laude pe ceea ce a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi, văzând biruinţele ei, cu veselie să-i cântăm: Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Icosul 1
Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare, Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii, nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi, văzând acestea, te lăudăm zicând: Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti; Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe; Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească; Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie; Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei; Bucură-te, că buna-cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânără cu vârsta; Bucură-te, că adeseori udai pământul cu lacrimi în rugăciunile tale; Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi; Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta; Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală; Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la lăcaşurile cele cereşti; Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 2-lea
Trecerea părinţilor tăi la cele veşnice ai socotit-o a fi bun prilej de a împărţi averea ta cea multă la săraci, dorind mai bine a trăi în sărăcie decât în bogăţie, pe care o socoteai piedică în calea mântuirii; drept acea noi, văzând acestea, cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Lui Iov te-ai asemănat în răbdare, lui David în blândeţe, lui Solomon în înţelepciune, căci cu rugăciunea ai biruit toate poftele şi patimile acestei lumi trecătoare, făcându-te templu al Duhului Sfânt, Care te umbrea şi te ocrotea de năvălirile vrăjmaşilor, iar credincioşii, văzând biruinţele tale cele mari, îţi cântă unele ca acestea: Bucură-te, că înţelepciunea ta a întrecut cu mult pe cea a înşelătorului; Bucură-te, că ai călcat puterea lui cu rugăciunile tale; Bucură-te, ceea ce ţi-ai făcut comoară în ceruri; Bucură-te, că nu ţi-a părut rău după bogăţia cea pieritoare; Bucură-te, că pe cei săraci i-ai mângâiat dându-le cele trebuincioase vieţii; Bucură-te, că aceia te binecuvântau pentru binefacerile ce le-au primit de la tine; Bucură-te, îţi cântau ţie orfanii şi văduvele; Bucură-te, că nu ţi-ai oprit nimic din toată avuţia, ci pe toată ai împărţit-o săracilor şi scăpătaţilor; Bucură-te, că ai lucrat cu mâinile tale pentru a-ţi câştiga hrana cea de fiecare zi; Bucură-te, că ai scăpat de toate grijile cele lumeşti; Bucură-te, că vrăjmaşul a pierit cu sunet, neizbutind nimic împotriva ta; Bucură-te, că milostivirea ta nu are margini; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 3-lea
Multe ispite ai răbdat din pricina râvnei tale pentru Domnul, căci diavolul voia cu orice chip să te abată de pe calea cea bună şi să te împiedice a urma calea mântuirii, dar tu cu rugăciunile tale l-ai biruit; iar credincioşii de toate vârstele cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
„Să împărţim toate, ca să luăm apoi toate însutit”, ziceai, fecioară întru tot lăudată, bucurându-te că ai scăpat de cursele diavolului, ca o pasăre din mâna vânătorului, zburând către înălţimile cereştii Împărăţii, unde te aştepta Stăpânul Hristos, Cel ce a făcut toate şi te-a păzit nevătămată, pentru aceea primeşte şi de la noi laudele acestea: Bucură-te, credincioasă slugă a Domnului; Bucură-te, că ai înmulţit talantul cel dat ţie de Stăpânul Hristos; Bucură-te, că nu l-ai îngropat în pământ, după sfatul celui viclean; Bucură-te, că în cer s-a înmulţit vistieria ta; Bucură-te, că ţi-ai pus inima ta acolo unde era şi comoara; Bucură-te, că Împăratul ceresc a dorit frumuseţea sufletului tău; Bucură-te, căci cu toată osârdia ţi-ai păzit fecioria trupului şi a sufletului; Bucură-te, că până la cea din urmă a ta suflare ai luptat împotriva uneltirilor diavolului; Bucură-te, căci cu amar se tânguia vrăjmaşul când s-a văzut biruit; Bucură-te, că spre Domnul ai aruncat grija ta, după îndemnul proorocului David; Bucură-te, mieluşeaua cea fără de răutate a Păstorului cel Bun; Bucură-te, că ai moştenit pământul celor blânzi; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 4-lea
Ca o mlădiţă roditoare a Pomului Vieţii te-ai arătat în nevoinţele tale Muceniţa Anisia, căci Tatăl te-a curăţit ca mai multă roadă să aduci prin suferinţele cele de multe feluri, pe care le-ai luat ca pe o băutură preadulce şi binemirositoare căci n-ai cârtit împotriva Ziditorului, ci cu multă veselie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Dragostea ta pentru cei săraci şi nevoiaşi pururea ne îndeamnă spre a te lăuda fără încetare, căci pe cei din legături şi din temniţe îi cercetai adesea şi îl mângâiai pe fiecare dintre ei cu ce avea nevoie, iar pe cei mâhniţi îi alinai cu vorbe bune umplându-i de nădejdea mântuirii, iar noi, bine ştiind a ta iubire de aproapele şi de Dumnezeu, îţi aducem în dar unele ca acestea: Bucură-te, bună sfătuitoare a celor deznădăjduiţi; Bucură-te, că din vistieria cea bună a inimii tale ai scos lucruri bune; Bucură-te, că le-ai împărţit tuturor cu dărnicie; Bucură-te, căci cu dărnicie ai secerat spicele vieţii veşnice; Bucură-te, că pentru biruinţă ai primit de la Domnul apa cea vie; Bucură-te, că, însetând după dreptate, îndată o ai dobândit; Bucură-te, că nădejdea ta în Domnul nu a fost ruşinată; Bucură-te, că Domnul te-a încununat pentru vitejia luptelor tale; Bucură-te, că, deşi femeie, ai avut tărie întocmai ca un bărbat; Bucură-te, că vârsta ta nu te-a împiedicat a lua cununa biruinţei; Bucură-te, că te-ai lepădat de orice mângâiere trupească; Bucură-te, că vieţuirea ta s-a asemănat cu a îngerilor; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 5-lea
Ca un stâlp de foc se înălţau rugăciunile tale către Tronul Preasfintei Treimi, când cereai să fii învrednicită a fi părtaşă Pătimirilor Domnului, căci doreai să-ţi primeşti sfârşitul prin nevoinţă mucenicească. Noi însă, văzând această dorinţă a ta neîndoită, cu bucurie cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a întărit pe tine: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ca un zid nezdruncinat ţi-a fost rugăciunea cea neîncetată în lupta cu puterile întunericului, că deşi vrăjmaşul îţi aducea deseori lenevire, tu cu rugăciunile tale îi stricai toate uneltirile, iar el fugea departe, neputând a se apropia de tine multă vreme, iar noi creştinii, văzând darul lui Dumnezeu care locuia întru tine, cu umilinţă grăim acestea: Bucură-te, că ai strălucit ca o lumină în mijlocul întunericului; Bucură-te, că ai fost stăpână peste patimile cele stricătoare de suflet; Bucură-te, că le-ai stins pe ele cu ploaia rugăciunilor tale; Bucură-te, că nevoinţele tale nimeni nu le poate spune; Bucură-te, ocrotitoarea şi sprijinitoarea celor ce-ţi poartă numele cu vrednicie; Bucură-te, că nimeni nu rămâne fără ajutor din cei ce aleargă la tine cu credinţă; Bucură-te, că eşti grabnică ajutătoare celor nevoiaşi; Bucură-te, că rugăciunile tale înaintea lui Dumnezeu nu rămân neascultate; Bucură-te, ceea ce te înduri de cei asupriţi; Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de balaurul cel cu multe capete; Bucură-te, că l-ai surpat pe el cu toată viclenia lui; Bucură-te, că niciodată nu te-a putut supune voii lui; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 6-lea
Văzându-se începătorul răutăţii biruit şi călcat în picioare de către o tânără fecioară, se tânguia cu amar, neştiind ce să mai facă pentru a stârpi cu totul pe creştinii cei nevinovaţi, s-a folosit de sluga sa cea credincioasă împăratul Maximian, care a poruncit că oricine poate să omoare pe creştini fără teamă de judecată, neştiind necuratul că se osândeşte pe sine prin aceasta, iar noi, minunându-ne de iconomia lui Dumnezeu, Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, grăieşte proorocul David, iar tu, frumoasă fecioară ai adus lui Dumnezeu această jertfă bineplăcută a nevoinţei muceniceşti, care te-a făcut strălucitoare ca şi soarele în Împărăţia lui Dumnezeu, pe care ai dorit-o cu tot sufletul tău, tu ajută-ne nouă cu rugăciunile tale cele bineprimite înaintea lui Hristos Dumnezeu, ca să-ţi aducem laude ca acestea: Bucură-te, că ai alergat spre mucenicie ca spre un ospăţ mare; Bucură-te, că dragostea ta a întrecut cu mult răutatea tiranului împărat; Bucură-te, că ţi-ai întors ochii de la deşertăciuni; Bucură-te, că i-ai deschis doar pentru a vedea cele bune şi folositoare; Bucură-te, că ai fost afierosită lui Dumnezeu încă din pântecele maicii tale; Bucură-te, că prin semnul Sfintei Cruci ai spulberat puterea vrăjmaşilor; Bucură-te, că ţi-ai aşteptat sfârşitul ca pe o zi de mare sărbătoare; Bucură-te, fecioară de Dumnezeu înţelepţită; Bucură-te, comoară de Dumnezeu păzită; Bucură-te, că întocmai ca o albină ai adunat mierea dreptei credinţe; Bucură-te, că întunecimea închinării la idoli ai luminat-o cu învăţăturile tale cele drepte; Bucură-te, mireasa lui Hristos Dumnezeu cea înţeleaptă; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 7-lea
Drumul vieţii tale a fost scurt pe acest pământ, căci ţi-a fost curmat de un ostaş întunecat cu închinarea idolească, deoarece nu ai vrut să te alături celor nebuni şi spurcaţi la inimă şi la minte, ci ai ales mai bine a muri creştină decât a trăi în păgânătate; pentru aceea noi, văzând curajul tău, cântăm lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Întreitele valuri ale lumii acesteia trecătoare care îneacă pe toţi cei ce intră în ea nu te-au putut vătăma pe tine, care ţi-ai pus nădejdea în Domnul Hristos, căci te-a păzit nevătămată, pentru aceea cu smerenie îţi cântăm unele ca acestea: Bucură-te, că toată viclenia lui Veliar ai vădit-o; Bucură-te, că, deşi a supus pe mulţi, pe tine nu te-a putut supune; Bucură-te, că gândirea ta era tot timpul la Ziditorul; Bucură-te, că neclintită ţi-a rămas hotărârea ta de a rămâne creştină; Bucură-te, că inima ta era plină de dorul lui Hristos; Bucură-te, că doreai să mori cât mai degrabă pentru a ajunge în Împărăţia cerurilor; Bucură-te, că heruvimii ţi-au făcut cărare către Tronul Preasfintei Treimi; Bucură-te, că serafimii şi toate Puterile cereşti s-au bucurat pentru tine; Bucură-te, că ai fost rânduită în ceata fecioarelor celor înţelepte; Bucură-te, că Hristos te-a răsplătit cu multe daruri pentru nevoinţa ta; Bucură-te, că diadema frumuseţii şi a fecioriei ai luat; Bucură-te, că în ceruri cu sfinţii te veseleşti; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 8-lea
Pământul s-a sfinţit cu sângele tău, pe care ţi l-ai vărsat pentru credinţa cea dreaptă în Hristos Dumnezeu, Cel ce Şi-a vărsat sângele Său pentru noi şi pentru a noastră mântuire, Căruia în vecii nesfârşiţi Îi cântăm împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Suspinele tale s-au auzit la cer înaintea lui Dumnezeu, drept aceea, degrabă a împlinit cererea ta şi te-a luat la Sine, spre a-L lăuda împreună cu îngerii, cu arhanghelii şi cu toate Puterile cereşti, drept aceea primeşte şi de la noi nevrednicii aceste laude: Bucură-te, că ai fost ca o mamă pentru sărmani; Bucură-te, povăţuitoarea orbilor; Bucură-te, sprijinul şi îmbărbătarea celor slabi la suflet; Bucură-te, mijlocitoarea păcătoşilor către Dumnezeu; Bucură-te, că demonii se izgonesc cu rugăciunile tale; Bucură-te, folositoarea celor ce aleargă la mijlocirea ta; Bucură-te, că ai oprit năvălirile demonilor celor cumpliţi; Bucură-te, că puterea lor s-a arătat înaintea ta ca praful în faţa vântului; Bucură-te, că şi după moarte faci minuni; Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce se primejduiesc pe marea vieţii acesteia; Bucură-te, că alini durerile celor suferinzi; Bucură-te, că întăreşti bătrâneţile cele slabe; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 9-lea
Tinerii de toate vârstele te laudă pe tine, Sfântă Muceniţă Anisia, şi cu dragoste şi credinţă se închină chipului tău celui cinstit, deoarece cuvintele omeneşti nu pot să spună bărbăţia sufletului de care ai dat dovadă, deşi tânără fiind, pentru aceasta Îi cântăm Celui ce te-a întărit pe tine laudă de mulţumire: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ziua trecerii tale din această viaţă la cele veşnice ne aminteşte mereu de osârdia cu care ai mers pe urmele Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi ca o mieluşea fără prihană ai urmat Păstorului celui Bun care te-a chemat în staulul oilor Sale care au ascultat de glasul Lui, iar noi, văzând iconomia Sa cea pentru noi şi minunându-ne de ascultarea ta, îţi zicem unele ca acestea: Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat să mărturiseşti pe Hristos Dumnezeu adevărat; Bucură-te, că şi El te-a mărturisit înaintea Tatălui şi a îngerilor; Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos ai împlinit-o; Bucură-te, că fără greutate ai purtat jugul cel bun; Bucură-te, că sarcina cea uşoară cu veselie ai primit-o; Bucură-te, că până la sfârşit ai suferit ispitele vieţii; Bucură-te, că mântuire ţi-au pricinuit ţie toate acestea; Bucură-te, că în cer ţi-ai agonisit plată faptelor şi ostenelilor tale; Bucură-te, că sfinţii te-au primit în lăcaşurile lor; Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sălăşluită în sânul lui Avraam; Bucură-te, că mare plată ai dobândit de la Hristos pentru nevoinţa ta; Bucură-te, că te-ai învrednicit a vedea pe Dumnezeu în ceruri; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 10-lea
Prin viaţa ta cea pământească, ne-ai lăsat pildă de vieţuire cu adevărat creştinească, arătându-ne că mântuirea se dobândeşte fără prea multă osteneală, dacă cerem ajutorul lui Dumnezeu, Care poate să ne mântuiască şi Căruia Îi cântăm cântare de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Pomenirea ta cea vrednică de laudă o prăznuim astăzi noi, credincioşii care te cinstim cu multă evlavie şi bucurie, deoarece credem cu adevărat că mijloceşti împreună cu Născătoarea de Dumnezeu şi cu toţi sfinţii pentru izbăvirea noastră din cursele vrăjmaşului cel pierzător de suflete şi urâtorul de bine, iar noi păcătoşii nu ne pricepem ce să zicem, fără numai aceste laude: Bucură-te, că cetele îngerilor s-au mirat de tăria ta; Bucură-te, că te-au însoţit până la tronul Preasfintei Treimi; Bucură-te, că demonii nu au avut cu ce să te învinuiască; Bucură-te, că a fost ruşinată viclenia lor; Bucură-te, că nu ai fost amăgită de răutatea lor; Bucură-te, că i-ai supus pe ei sub picioarele tale; Bucură-te, că se tânguiau de pierderea ta; Bucură-te, că ţi-ai făcut scut nebiruit rugăciunea cea neîncetată; Bucură-te, că ai frânt toate legăturile lor; Bucură-te, că în laţurile lor s-au prins cei ce le-au făcut; Bucură-te, că i-ai ocărât pe ei pentru îndrăzneala lor cea neruşinată; Bucură-te, că Domnul a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 11-lea
Cine a auzit vreodată ca o fecioară tânără să biruiască pe demonii cei cumpliţi, care s-au oştit cu toţii împotriva ei să o înşele cu diferite meşteşuguri născocite de răutatea lor, dar fecioara nu şi-a plecat urechea la sfatul lor, ci ca o porumbiţă fără prihană a zburat la Cel ce a zidit-o pe ea, Căruia acum Îi cântă în vecii nesfârşiţi cântarea de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Vieţuind puţin timp pe pământ, ai plinit ani îndelungaţi, că deşi ai avut trup de fecioară tânără, mintea şi înţelepciunea ţi-au fost ca a unui bătrân iscusit, căci ţi-ai cheltuit viaţa cu folos, atât pentru tine cât şi pentru semenii tăi, pentru aceasta noi, netrebnicii robii tăi, îţi aducem laudele acestea: Bucură-te, că înţelepciunea pe care o ai iubit ţi-a fost călăuză în viaţă; Bucură-te, că nu ai râvnit nimic din cele trupeşti; Bucură-te, că dorirea ta ţi-ai îndreptat-o spre Hristos Mirele tău; Bucură-te, că n-ai părăsit calea cea îngustă şi cu chinuri; Bucură-te, că ai umblat pe ea fără şovăire; Bucură-te, că ai dat mulţumire lui Dumnezeu pentru toate în viaţă; Bucură-te, că ţi-ai dus crucea ta cu faţă veselă; Bucură-te, că ai ruşinat pe ostaşul care te silea pe tine la închinarea idolească; Bucură-te, că ai socotit a fi mai înţelept lucru a cinsti pe Ziditor, iar nu zidirea; Bucură-te, că haina botezului tău o ai păzit neîntinată; Bucură-te, că ai avut dreapta socoteală întru toate; Bucură-te, că sfântul înger păzitorul tău te-a păzit până la cea din urmă a ta suflare; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 12-lea
Vremea sfârşitului nostru este aproape şi vine moartea de care nimeni nu poate să scape, căci pământ suntem şi în pământ vom merge cu toţii; drept aceea cădem cu umilinţă înaintea ta, Sfântă Muceniţă Anisia, care pentru numele lui Hristos ai pătimit şi ţi-ai vărsat sângele, pe Care roagă-L să ne dea vreme de pocăinţă şi întoarcere la calea mântuirii mai înainte de sfârşit, ca să-I cântăm cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nimeni din cei legaţi cu poftele şi cu patimile nu este vrednic a sluji Ziditorului nostru Dumnezeu, căci a sluji lui Dumnezeu este lucru mare şi înfricoşat, însă tu, frumoasă fecioară de Dumnezeu purtătoare, te-ai dovedit a fi plină de râvnă dumnezeiască şi ne-ai arătat cum se poate apropia cineva de Dumnezeu prin post, rugăciune şi milostenie, iar noi, păcătoşii, nu ne pricepem cum să te lăudăm după vrednicie, ci îţi aducem laude ca acestea: Bucură-te, ceea ce cu îndârjire ai luptat împotriva răutăţii diavoleşti; Bucură-te, că eşti de aceeaşi râvnă cu apostolii; Bucură-te, că te-ai încununat cu mucenicii; Bucură-te, că dănţuieşti cu cetele cuvioşilor; Bucură-te, că plată de mărturisitoare ai luat; Bucură-te, că ai vieţuit îngereşte în trup de lut; Bucură-te, că te-ai asemănat Serafimilor în slăvirea lui Dumnezeu; Bucură-te, că diavolii nu pot suferi numele tău; Bucură-te, că i-ai izgonit ca pe nişte neputincioşi; Bucură-te, că sfintele tale moaşte izvorăsc minuni de tămăduiri; Bucură-te, că opreşti năvălirile demonilor întocmai ca o stavilă; Bucură-te, că stârpeşti întunecimea idolească cea pierzătoare de suflete; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul al 13-lea
O, prealăudată Muceniţă Anisia, pururea pomenită, fii mijlocitoare pentru noi, păcătoşii, care alergăm la ajutorul şi la folosinţa ta, cu care poţi să ne ajuţi nouă, celor ce ne aflăm în noianul patimilor lumeşti, ca, izbăvindu-ne cu rugăciunile tale, să-I cântăm, în Împărăţia Sa cea cerească, lui Dumnezeu cântare de biruinţă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare…, Condacul 1: Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri…, şi se face otpustul.
Icosul 1
Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare, Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii, nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi, văzând acestea, te lăudăm zicând: Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti; Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe; Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească; Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie; Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei; Bucură-te, că buna-cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânără cu vârsta; Bucură-te, că adeseori udai pământul cu lacrimi în rugăciunile tale; Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi; Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta; Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală; Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la lăcaşurile cele cereşti; Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc; Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Condacul 1
Veniţi, toţi iubitorii de prăznuiri, să încununăm cu laude pe ceea ce a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi, văzând biruinţele ei, cu veselie să-i cântăm: Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!
Rugăciunea Sfintei Anisia
Atotputernice Doamne Dumnezeule, Părintele Unuia Născut Fiului Tău, Iisus Hristos, al Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru, Cela ce şezi pe scaunul slavei Tale, Căruia Îţi slujesc mii de mii de arhangheli şi mii de îngeri îţi stau înainte, supunându-se poruncii Tale: scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, pe care Te laudă heruvimii şi Te măresc serafimii neîncetat cântând întreită cântare. Tu pe duhurile care nu se plecau Ţie le-ai cufundat în tartarul cel prea adânc şi pe balaur, care s-a lipit de darul Tău, l-ai legat cu legături nedezlegate şi scaunul lui l-ai surpat la pământ şi de la slujba cea cerească l-ai izgonit, lipsindu-l de viaţa cea fericită, iar cu moartea cea cu defăimare a Crucii ai surpat mândria aceluia.
Tu din sânurile Tale cele fără prihană ai trimis la noi pe Dumnezeu Cuvântul, Care era mai înainte de veci, pe Mântuitorul sufletelor noastre, Cel născut prin umbrirea Duhului Sfânt şi din Maria Fecioara, Care printr-Însul ai căutat oaia cea rătăcită, ai întărit pe cea neputincioasă şi ai vindecat pe cea zdrobită. Pe Tine Te chem, eu smerita şi păcătoasa roaba Ta, cu toată inima mea. Tu, Cel ce ştii gândurile fiecăruia, focul cel aruncat în lume de Unul Născut Fiul Tău l-ai aprins în inima mea şi scânteia credinţei, care este în mine, ai schimbat-o în făclia dragostei. Vino să mă mântuieşti pe mine, nevrednica roaba Ta, pentru că pe Tine Te doresc, pe Tine Te caut şi de Tine mă lipesc din toată inima mea.
Doamne Dumnezeule, Fiule, primeşte rugăciunea mea cea adusă Ţie cu inimă zdrobită şi cu duh de smerenie. Nu mă trece cu vederea pe mine, pentru care, O! Iisuse Hristoase, ai fost pironit pe cruce şi lovit peste obraz; pentru care ai băut oţet cu fiere şi ai gustat moartea amară şi a treia zi ai înviat din morţi, Te-ai înălţat la cer şi şezi de-a dreapta Tatălui.
Nu mă ruşina, nici nu mă lepăda din numărul roabelor Tale, ci învredniceşte-mă ca o creştină a mă mântui prin semnul Sfintei Tale Cruci. Fă-mă părtaşă patimilor Tale, săvârşind în mine voia Ta, ca să fiu credincioasă a mă arăta feţei Tale. Tu mă păzeşte, pătrunde cu frica Ta trupul meu, căci de judecăţile Tale m-am temut. Închide ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea, ci mai bine, mă rog Ţie, deschide-i ca să cunosc minunile din legea Ta, căci spre Tine sunt aruncată din pântecele maicii mele. Tu eşti Domnul meu; tatăl meu şi maica mea m-au părăsit, iar Tu, Doamne m-ai primit.
Îndreptează paşii mei, ca să nu mă umplu de ruşine, eu roaba Ta; fă cu mine semn spre bine şi împlineşte cererea mea, pentru că înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a tăinuit. Iarăşi către Tine mă rog, Dumnezeule Părinte, ajută-mi ca să nu se afle prihană în mine, roaba Ta, căci Ţie mă aduc punându-mă pe altarul mărturisirii şi al smereniei mele, să fiu primită ca o ardere de tot; astfel să fie jertfa mea înaintea Ta. Învredniceşte-mă a urma Mielului Tău Celui fără prihană, lui Iisus Hristos, Căruia, împreună cu Tine şi cu Duhul Sfânt, se cuvine slava, cinstea şi puterea în veci. Amin.
Dedicat domnișoarei Maria Anisia Iacșa, cu respect, cu admirație și cu drag!
Apoi, Troparul Cuviosului Cleopa de la Sihăstria (Glasul al 8-lea) :
Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Cleopa, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!
Cuviosul Cleopa de la Sihăstria
Condacul întâi
Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Icosul întâi
Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:
Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 2-lea
Născutu-te-ai într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana, cu zece copii, ce pildă vie de creştină trăire v-au fost, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea şi faptele bune, nelipsiţiţi fiind de la Sfintele Slujbe, rugându-se mult împreună cu copiii, iubitori de Dumnezeu fiind, făcând milostenie şi ducând o viaţă curată şi bineplăcută Domnului. Pentru aceasta, Îi cântăm : Aliluia!
Icosul al 2-lea
Fost-ai bolnav în primele două luni de viaţă, Părinte, iar maica ta, îngrijorată fiind, la sfatul unui duhovnic din Schitul Cozancea, te-a aşezat înaintea Icoanei Maicii Domnului şi i te-a dăruit ei, iar tu, te-ai însănătoşit. De aceea, cu admiraţie şi respect, îţi cântăm:
Bucură-te, că tatăl tău îţi lumina familia ca un sfeşnic, prin Credinţa sa !
Bucură-te, că ţi-a fost exemplu demn de urmat şi model în viaţă!
Bucură-te, că şi maica ta foarte milostivă era şi avea şi darul lacrimilor !
Bucură-te, că ai primit, la Botez, numele Sfântului Mare Împărat Constantin !
Bucură-te, că, ai fost ales de Dumnezeu spre folosul multora !
Bucură-te, căci, cu darul vorbirii şi cu o memorie deosebită, ai fost dăruit !
Bucură-te, că ai copilărit într-o casă ce era ca o Biserică !
Bucură-te, că aveaţi o cameră numai cu Icoane, ca un Paraclis !
Bucură-te, că-n această cameră şi la miezul nopţii vă rugaţi, citind din Psaltire şi făcând metanii !
Bucură-te, că ai fost înzestrat de Dumnezeu, încă din copilărie, cu o viaţă plină de Har !
Bucură-te, că viaţa ţi-a fost luminată de Duhul Sfânt !
Bucură-te, că PreaSfântul Duh te-a călăuzit mereu !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 3-lea
Stăruind în rugăciuni şi-n lucrarea Poruncilor Dumnezeieşti, încetul cu încetul, împreună cu trei dintre fraţii tăi şi o soră, v-aţi desprins de lume, PreaCuvioase Părinte şi v-aţi decis să-I slujiţi toată viaţa lui Hristos. După ce v-aţi rugat mult, cu post şi metanii, lui Dumnezeu şi aţi luat binecuvântare de la preotul din sat, le-aţi spus şi părinţilor gândul vostru. Pentru aceasta, privind cu evlavie către slava ta, Îi cântăm Celui Ce te-a proslăvit : Aliluia!
Icosul al 3-lea
Aţi primit canon de la egumenul Ioanichie Moroi şi a trebuit să aşteptaţi trei zile, la poarta Sihăstriei, împreună cu fratele tău, Vasile, fără a primi mâncare, după care, trecând această probă a voinţei şi răbdării aţi fost primiţi în obştea Schitului ; iar acum, Părinte, sfinţeşti Sfânta ta Mănăstire, care se bucură duhovniceşte şi îţi cântă:
Bucură-te, căci fratele tău cel mai mare, Mihai, s-a dus la Mânăstirea Durău !
Bucură-te, că sora ta, Ecaterina a fost dusă la Mânăstirea Agapia când avea doar 11 ani !
Bucură-te, căci Gheorghe, fratele tău s-a nevoit în acelaşi Schit Sihăstria cu tine, Monahul Gherasim devenind!
Bucură-te, că şi fratele tău, rasoforul Vasile, cu tine, în Sihăstria a fost !
Bucură-te, căci mare slujitor al Domnului ai fost mai bine de 70 de ani !
Bucură-te, marele trimis al lui Dumnezeu pe faţa pământului românesc !
Bucură-te, că ai avut o viaţă sfântă de la naştere, până la mormânt !
Bucură-te, cel ce te-ai dovedit “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, Duhovnicul României veacului tău !
Bucură-te, căci viaţa ta poate fi urmată ca model de puritate sufletească !
Bucură-te, Părinte al Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, mare Duhovnic şi Predicator, Apostol al românilor !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 4-lea
Te-ai dovedit, în viaţa monahală, Părinte, foarte nevoitor, Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncând o dată-n zi, făcând sute de metanii şi mergând, de multe ori, noaptea, la Utrenie, desculţ, chiar şi iarna. Ai avut ca ascultare grija oilor Sihăstriei, timp de cincisprezece ani, cu excepţia perioadei când ai fost în armată. De aceea, cu toţii să cântăm : Aliluia!
Icosul al 4-lea
Cele mai mari bucurii duhovniceşti le-ai avut, PreaCuvioase Părinte, când ai fost cioban la oile Mânăstirii, deoarece, în liniştea şi singurătatea muntelui ai citit numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi, Vieţile Sfinţilor şi Sfânta Scriptură. Apoi, rasoforul Constantin a primit Numele Sfântului Apostol, devenind Monahul Cleopa. Pentru aceasta, cu multă pioşenie, îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că în smerenie, ascultare şi rugăciune, ai păscut oile Schitului Sihăstria !
Bucură-te, că-n această perioadă i-ai studiat pe Sfinţii Părinţi !
Bucură-te, că tot în acest timp te-ai întâlnit cu unii pustnici ce se nevoiau prin pădurile dimprejur !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Ioan Iacob, care era, pe atunci, bibliotecar la Mânăstirea Neamţ !
Bucură-te, că după şase ani de ucenicie ai devenit monah!
Bucură-te, că ai refuzat să rămâi în armată, spunând că eşti “soldat în Armata lui Hristos, Împăratul Împăraţilor”!
Bucură-te, că ţi-ai făcut “studiile” în mijlocul naturii, peste tot unde-ai umblat cu oile Mânăstirii !
Bucură-te, că-ţi erau atât de dragi cuvintele Sfinţilor Părinţi, încât ţi s-au întimpărit în memorie !
Bucură-te, că ai fost ajutat să paşti oile şi de unchiul tău, Monahul Galaction !
Bucură-te, că te-ai folosit şi de smerenia părinţilor sporiţi din Sfântul Schit !
Bucură-te, că ai dobândit nenumărate cunoştinţe teologice, scripturistice şi patristice !
Bucură-te, că nevoinţa ţi-a fost prietenă, totdeauna, până la moarte !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 5-lea
La un an după ce incendiul a ars chiliie, acoperişul Bisericii şi Paraclisul, ai fost adus în Schit, Părinte şi, la numai 30 de ani, ai fost numit locţiitorul egumenului Ioanichie Moroi, deoarece acesta era bătrân şi bolnav. Iar noi, să-I cântăm PreaMilostivului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 5-lea
Propunându-ţi-se, în repetate rânduri, hirotonia, nu ai primit-o, PreaCuvioase, până ce nu te-ai încredinţat că aceasta este Voia Domnului. De aceea, să-i cântăm, mult iubitului nostru Părinte, din inimă:
Bucură-te, că după încendiu, deşi Schitul supravieţuia din ce în ce mai greu, aţi simţit că nu sunteţi părăsiţi de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi !
Bucură-te, că însăşi Maica Domnului a intrat în chilia egumenului spunându-i : “De acum ne vom îngriji noi de acest Sfânt Lăcaş !”
Bucură-te, că de atunci aţi simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Ocrotitoarei Sihăstriei !
Bucură-te, că ai acceptat să fii locţiitor de egumen, numai după o lună de gândire şi rugăciuni către Dumnezeu şi având binecuvântarea Duhovnicului !
Bucură-te, că erai foarte preţuit de toţi, fiind blând, postitor şi foarte evlavios !
Bucură-te, că la 32 de ani ai fost hirotonit IeroDiacon şi, după încă o lună, IeroMonah şi Egumen !
Bucură-te, că o bătrână ţi-a dăruit un Liturghier, un epitrahil, o Cruce de mână şi un baston preoţesc, rămase ei de la un preot !
Bucură-te, că ai primit preoţia şi ascultarea de Stareţ, după acest semn Dumnezeiesc !
Bucură-te, că te-ai dovedit, de la început, foarte râvnitor şi un bun Egumen, iconom, duhovnicesc şi curajos !
Bucură-te, că ai întărit programul slujbelor, cu privegheri şi cu citirea neîncetată a Psaltirii !
Bucură-te, că în numai trei ani, ai reînnoit Schitul cu chilii noi, cu o trapeză mare şi un nou Paraclis, pictat de un pictor iscusit, cu o înaltă viaţă duhovnicească, ce avea să devină renumitul Monah, Irineu Protcenco !
Bucură-te, că datorită muncii tale jertfelnice, ai transformat, în cinci ani, Schitul mistuit de flacări, iar Patriarhul a ridicat Sihătria la rang de Mânăstire !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 6-lea
Într-o zi de 21 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ai ţinut o predică, PreaCuvioase, în care ai zis : “Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi!” Pentru această predică ai fost arestat şi anchetat de prigonitorii atei, cinci zile fără apă şi fără mâncare şi apoi eliberat. Odată eliberat, te-ai retras în Munţii Sihăstriei, unde ai stat într-un bordei de pământ, rugându-te neîncetat zi şi noapte ! Pentru aceasta, Îi cântăm PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea
După şase luni de prigoană şi de stat în pustie, te-ai întors ca Stareţ, Părinte, în Sfânta ta Mânăstire, Sihăstria, care devenise renumită. Apoi, Patriarhul Justinian te-a trimis Stareţ la Sfânta Mânăstire Slatina, cu 30 de călugări de la Sihătria. La Slatina ai înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi, ai rânduit slujbele de zi şi de noapte şi Spovedania săptămânală, transformând-o într-un adevărat focar duhovnicesc. Ai devenit renumit şi iubit Bisericii lui Hristos, făcându-i pe toţi, cei ce te-au cunoscut, să-ţi aducă aceste cântări:
Bucură-te, că Domnul ţi-a dat darul cuvântului, prin care ai călăuzit multe suflete la mântuire !
Bucură-te, că în pustie te-ai nevoit, precum sihaştrii din vechime!
Bucură-te, căci ai avut ca prieteni, atunci căprioarele şi cerbii, urşii, lupii şi mistreţii !
Bucură-te, că ai trecut prin nenumărate şi mari ispite!
Bucură-te, căci, cu Ajutorul şi Mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ai trecut peste toate!
Bucură-te, că prin predicile cuvioşiei tale ai salvat foarte mulţi oameni din ghearele vrăjmaşului
Bucură-te, că la Slatina i-ai avut ucenici pe viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi IeroSchiMonahul Daniil Tudor !
Bucură-te, că şi viitorul Egumen al Schitului atonit Prodromu, Petroniu Tănase, şi IeroMonahul Arsenie Papacioc ţi-au fost ucenici!
Bucură-te, că aceştia te-au ajutat şi ai transformat Mânăstirea Slatina într-o adevărată academie duhovnicească, unică în ţară!
Bucură-te, cel ce, încă de atunci, ai fost considerat un mare Sfânt, încă din viaţă !
Bucură-te, că ai fost însărcinat ca, pe lângă Slatina şi Sihăstria, să ai în subordine încă alte şapte Mânăstiri şi Schituri !
Bucură-te, că şi în Putna şi-n Moldoviţa, Râşca şi Rarău, Sihla, Cămârzani şi Orata, ai introdus rânduiala Sihăstriei !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 7-lea
Cum diavolul nu putea răbda nevoinţa şi armonía monahilor şi viaţa de obşte desăvârşită de la Slatina, a îndemnat securitatea de atunci şi ai fost, din nou, arestat, dus şi anchetat la Fălticeni pentru “propagandă religioasă”. După câteva zile de chinuri, după ce ţi-au dat drumul, te-ai retras, din nou, în pustie, în Munţii Stânişoarei, împreună cu IeroMonahul Arsenie Papacioc. De aceea, să-I cântăm lui Hristos : Aliluia!
Icosul al 7-lea
Te-ai nevoit, într-un bordei, în pământ, mâncând doar cartofi şi pâine uscată, aduse, o dată pe lună, de un pădurar. Te rugăm, PreaCuvioase Părinte, să mijloceşti înaintea PreaSfintei Treimi şi a Maicii Domnului pentru mântuirea noastră, a tuturor, celor ce-ţi cântăm, fără încetare:
Bucură-te, că ai înfruntat, cu stoicism, vremea şi foamea, setea şi lipsurile !
Bucură-te, că te-ai rugat şi ai scris ziua şi noaptea !
Bucură-te, că, într-o noapte, în timp ce scriai o predică despre smerenie, blândeţe şi îndelungă-răbdare, a vrut diavolul să te omoare !
Bucură-te, căci, după mai bine de doi ani, Patriarhul a obţinut aprobarea să vă întoarceţi în lume !
Bucură-te, căci câţiva Părinţi au venit cu aprobarea, să vă ia din pustie şi să vă ducă la Patriarhie !
Bucură-te, că Patriarhul v-a găzduit câteva luni sfătuindu-se duhovniceşte cu voi !
Bucură-te, că aţi fost trimişi la mai multe Mânăstiri din jurul capitalei, spovedindu-i pe călugări şi pe maici !
Bucură-te, că apoi v-aţi întors la Sfânta Mânăstire Slatina!
Bucură-te, că ai ajutat la readucerea sub ascultarea Bissericii străbune a stiliştilor !
Bucură-te, că ai fost chemat într-o misiune duhovnicească la Timişoara şi Arad !
Bucură-te, că ai zăbovit un timp şi la Mânăstirea Gai, unde ai pus rânduială duhovnicească ca la Sihăstria !
Bucură-te, că-n alte câteva luni ai ajutat şi la înnoirea duhovnicească a Mânăstirii Putna!
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 8-lea
Te-ai întors apoi la metanie, în scumpa ta Mânăstire Sihăstria, pentru trei ani de zile. Sfânta Mânăstire devenise o casă de linişte sufletească, un lăcaş de rugăciune pentru fiii Bisericii noastre şi o adevărată cetate duhovnicească a Ortodoxiei româneşti. Pentru aceasta, Îi cântăm, din suflet, lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 8-lea
După ce a fost emis Decretul de excludere, din Mânăstiri, a maicilor de până-n 50 de ani şi a călugărilor mai tineri de 55 de ani şi a început prigoana prin care au fost excluşi din mânăstiri peste 4000 de maici şi călugări şi ţi s-a spus să te dezbraci de haina monahală şi să ai domiciliu forţat în satul tău natal, refuzând, te-ai retras, din nou, a treia oară, PreaCuvioase, în Munţii Moldovei. Iar noi, cei ce te iubim, cu adevărat, îţi cântăm, cu bucurie:
Bucură-te, că te-ai nevoit, doi ani de zile, în mult iubita ta linişte, în pădurile Hangului şi Pipirigului şi pe Muntele Petru Vodă, într-un mic bordei !
Bucură-te, că te rugai, într-o zi şi-o noapte, 10-15 ore, în singurătate, iar Mângâierile Duhului Sfânt îţi odihneau sufletul !
Bucură-te, că scriai şi multe cărţi sfinte, dormind foarte puţin şi priveghind !
Bucură-te, că ai dobândit şi rugăciunea inimii, plângând cu lacrimi fierbinţi !
Bucură-te, că ai stat, mai bine de cinci ani, în nevoinţă pustnicească, în munţi !
Bucură-te, că, după eliberarea din închisori a românilor, robiţi de comunism, te-ai întors definitiv în Sfânta Mânăstire Sihăstria !
Bucură-te, că din întreaga ta viaţă, te-ai nevoit în păduri şi în munţi, nouă ani şi şapte luni !
Bucură-te, că ai început, din nou, să spovedeşti şi să mângâi, duhovniceşte, pe toţi!
Bucură-te, că pe mulţi ai atras la Hristos şi pe mulţi sectari ai întors la Ortodoxie !
Bucură-te, căci, cu multă dragoste, ai îmbărbătat şi ai sfătuit pe nenumăraţi credincioşi !
Bucură-te, că zilnic primeai la chilia ta din deal zeci şi chiar sute de credincioşi, din ţară şi din afară !
Bucură-te, cel ce, toată viaţa ai dovedit adâncă smerenie şi milostenie duhovnicească şi materială !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 9-lea
După încă zece ani, ai plecat, Părinte, înpreună cu alţi Părinţi din Sihăstria, să te închini în Ţara Sfântă, la Mormântul Domnului şi la celelalte Sfinte Locuri. De aceea, să-I cântăm şi noi, Celui Ce te-a încununat : Aliluia!
Icosul al 9-lea
După încă trei ani, ai plecat, PreaCuvioase, în pelerinaj, în “Grădina Maicii Domnului”, în Sfântul Munte Athos. Pentru acestea toate, cu neţărmurită admiraţie, îţi cântăm:
Bucură-te, că ai mărturisit că nu te-ai simţit împlinit până ce nu te-ai închinat la Locurile Sfinte !
Bucură-te, că i-ai impresionat pe călugării athoniţi cu cuvântări, pline de Har !
Bucură-te, că apoi ai ţinut o cuvântare şi în faţa arhiereilor din Sfântul Sinod al Greciei!
Bucură-te, căci în Sfăntul Munte Athos, cu Sfântul Paisie Aghioritul te-ai întâlnit !
Bucură-te, că acesta ţi-a spus să nu rămâi în Sfântul Munte, ci să te întorci la Sihăstria unde te poţi mântui ca un Apostol !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Iustin Popovici !
Bucură-te, fermecător maestru al Cuvântului!
Bucură-te, monument de grai românesc încântător !
Bucură-te, Avvă unic al spiritualităţii româneşti !
Bucură-te, că ţi-ai jertfit întreaga viaţă lui Hristos şi Bisericii Lui, Ortodoxe !
Bucură-te, căci grozav te căuta poporul pentru un sfat şi-o învăţătură, sprijin moral, sufletesc sau chiar material, predici şi binecuvântări !
Bucură-te, căci la tine au venit şi Patriarhi şi Episcopi şi miniştri şi regele, precum şi mulţi străini !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 10-lea
După 69 de ani de rugăciune şi misiune, de linişte şi ascultare, de singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe Calea mântuirii, nevoinţă călugărească şi pustnicească şi misiune duhovnicească, prin predică şi scriere de cărţi sfinte, prin Spovedanie, sfătuire şi milostenie, la vârsta de 86 de ani, ai părăsit această vale a plângerii şi ai plecat să pregăteşti loc şi pentru cei ce-ţi vor urma sfaturile şi viaţa, pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar noi, te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, cei ce ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, cântându-I : Aliluia!
Icosul al 10-lea
Astfel ai plecat la cele cereşti, PreaCuvioase, la viaţa cea nepieritoare, dându-ţi sufletul în Mâinile lui Hristos şi devenind rugător înaintea Tronului PreaSfintei Treimi, pentru noi toţi, cei ce, cu evlavie, îţi cântăm:
Bucură-te, că-n acea noapte te-ai arătat unor credincioşi apropiaţi, anunţându-i că ai plecat din această viaţă !
Bucură-te, figură marcantă şi deosebită a Ortodoxiei lumii !
Bucură-te, că ai lăsat în urma ta un cunoscut şi drag ecou : “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”
Bucură-te, că ai vorbit cu Părintele Gheorghe, din Atena, mai bine de o oră, singuri, fără să ştii greceşte şi nici el româneşte, înţelegându-vă perfect, fiecare vorbind în limba lui !
Bucură-te, că la fel ai vorbit şi cu IeroSchiMonahul Simon, din Moscova, la Sihăstria, deşi nici unul nu ştiaţi limba celuilalt, cu darul de a vă înţelege prin Sfântul Duh !
Bucură-te, că ai simţit întotdeauna purtarea de grijă şi ajutorul PreaSfintei Născătoarei de Dumnezeu !
Bucură-te, că întotdeauna faţa ta era liniştită şi luminată din interior, ca din Lumina Taborică !
Bucură-te, căci ai fost de o mare bunătate şi blândeţe, rar întâlnită !
Bucură-te, că îi primeai mereu pe oameni cu o dragoste nemărginită !
Bucură-te, că aveai marele dar şi Har de a te face înţeles de toţi!
Bucură-te, căci erai căutat, respectat şi iubit de toţi !
Bucură-te, că Domnul te-a dăruit cu o mare forţă spirituală, cu care l-ai biruit mereu pe vrăjmaş, mai ales în pustie !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 11-lea
Înainte de a pleca la cele veşnice, ai stat pe scaunul tău de spovedanie şi ai rămas nemişcat, ca într-o răpire, mai bine de unsprezece ore. Iar noi, umilii tăi admiratori şi iubitori, dintru smerenia inimii strigăm către Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 11-lea
Prin mijlocirea ta, în faţa ATotPuternicului, păzeşte Sfânta ta Mânăstire de toată nevoia, primejdia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, PreaCuvioase Părinte, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi cântându-ţi cu iubire şi cucernicie:
Bucură-te, Duhovnicul credincioşilor şi prietenul Sfinţilor !
Bucură-te, minte strălucită şi suflet uriaş !
Bucură-te, că ai fost sinteza vie a tuturor Sfinţilor şi Părinţilor de la răsărit !
Bucură-te, cascadă de înţelepciune, putere şi Har !
Bucură-te, că predicile tale mişcau inimile tuturor !
Bucură-te, căci cuvintele, sfaturile şi predicile ţi-au fost insuflate de Duhul Sfânt !
Bucură-te, impresionantă personalitate, vestită şi peste hotare !
Bucură-te, om al răbdării, statorniciei şi rugăciunii !
Bucură-te, cel ce ne sfătuiai : “Răbdare, răbdare, răbdare … Răbdare până la sfârşit, nu până la prăşit!”
Bucură-te, om al smereniei şi al ascultării,care, la sfatul Duhovnicului tău, Părintele Paisie, ai refuzat să devii Patriarh !
Bucură-te, căci, la înmormântarea ta, au fost 2 Mitropoliţi, 5 Episcopi, numeroşi stareţi, ieromonahi şi preoţi, înconjuraţi de peste zece mii de călugări şi călugăriţe şi credincioşi din toată ţara !
Bucură-te, renumit Teolog şi Duhovnic şi mare trăitor al Credinţei Ortodoxe !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 12-lea
Ne rugăm, cu inima înfrântă şi smerită, ca pe Sfânta Mânăstire Sihăstria, cea care l-a găzduit pe PreaCuviosul Părinte Cleopa, până în ultímele clipe ale acestuia, loc de sfântă reculegere, sfinţit de prezenţa marelui îndrumător şi sfătuitor al pelerinilor, să o ajute PreaBunul, PreaIubitorul şi PreaMilostivul Dumnezeu, ca din ea să mai apară şi-n prezent şi-n viitor, mulţi asemenea marelui Duhovnic şi Predicator al neamului românesc ! Pentru aceasta, PreaCuvioase Părinte, mulţimile aleargă la Sfântă Mănăstirea ta, cântând PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ai fost Făcător-de-Minuni, atât în viaţa ta lumească, cât şi după ce te-ai mutat la Domnul, PreaCuvioase şi ai primit de la PreaSfântul Dumnezeu şi darul înaintevederii. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, că atunci când ai fost arestat, bătut şi chinuit, pentru a nu-ţi pierde minţile, ţi-ai coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus şi, astfel, ai scăpat !
Bucură-te, că ai fost şi văzător cu duhul !
Bucură-te, căci cărţile tale sunt mereu căutate, tipărite şi editate şi traduse în multe limbi străine !
Bucură-te, căci ne-ai sfătuit să ne rugăm neîncetat : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul !”
Bucură-te, că şi după ce ai trecut la Domnul, pământul şi uleiul din Candela de la mormântul tău fac Minuni!
Bucură-te, căci cunoşteai gândurile celor ce veneau la tine !
Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat, chiar şi de boli grele, români şi italieni, sârbi şi greci, rugându-te pentru ei !
Bucură-te, că pe multe femei, cărora doctorii le spuneau să facă avort, că vor naşte monştri sau vor muri, tu le spuneai să nu facă aşa ceva, te rugai pentru ele şi năşteau copii normali, frumoşi şi sănătoşi !
Bucură-te, model de puritate sufletească şi “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, că ai ştiut când vei părăsi această lume !
Bucură-te, trăitorule în Hristos, mare luptător, apologet şi apărător al Adevărului evanghelic şi ortodox !
Bucură-te, tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :
O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, cel ce stai în faţa PreaSfintei Treimi, primeşte de la noi, aceste puţine cuvinte de laudă şi roagă-te ATotPuternicului Dumnezeu să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, toţi cei ce-I cântăm, cu neţărmurită iubire şi Credinţă : Aliluia!
Apoi, iarăşi se zice Icosul întâi:
Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:
Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
şi Condacul întâi :
Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!
Rugăciune către PreaCuviosul Părinte Cleopa:
O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, căzând înaintea ta, cu umilinţă şi evlavie ridicăm acum glasul nostru spre tine, noi, păcătoşii !
Te rugăm, din suflet, ca acolo, în lumina neînserată, unde te bucuri veşnic împreună cu cei Aleşi ai lui Dumnezeu, să nu ne uiţi în sfintele tale rugăciuni, mijlocind, pentru noi, către ATotPuternicul şi PreaSfânta Maică a lui Hristos, ca să ducem o viaţă bineplăcută Domnului, să biruim ispitele acestui veac, să ne întâlnim acolo, sus în ceruri şi să-L slăvim şi noi, împreună cu toţi Aleşii Săi, în veci, pe Tatăl şi pe Fiul si pe Sfântul Duh ! Amin !
Şi, apoi, se face Otpustul :
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuviosului Cleopa de la Sihăstria şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!
Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Icosul 1
Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm: Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți; Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit; Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat; Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales; Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit; Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit; Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit; Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit; Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești; Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 2-lea
Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm: Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei; Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei; Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine; Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești; Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei; Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării; Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit; Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit; Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit; Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit; Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus; Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 3-lea
Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări: Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției; Bucură-te, om întocmai ca îngerii; Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor; Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam; Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei; Bucură-te, rugător neobosit; Bucură-te, postitor fără pereche; Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii; Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu; Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor; Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat; Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 4-lea
Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea: Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos; Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci; Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești; Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii; Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit; Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit; Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat; Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit; Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit; Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit; Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit; Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 5-lea
Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm: Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat; Bucură-te, podoaba minunată a monahilor; Bucură-te, crin binemirositor al pustiei; Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cerești; Bucură-te, cel ce frumusețea casei lui Dumnezeu ai iubit; Bucură-te, cel ce în tine însuți locaș Dumnezeirii Celei în Trei Ipostasuri ai pregătit; Bucură-te, cel ce cu dreptatea și cuvioșia ești înveșmântat; Bucură-te, cel ce cu brâul virtuților ești încins; Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh o ai primit; Bucură-te, vas sfințit al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, rob bun și credincios al lui Hristos; Bucură-te, slugă adevărată a Domnului; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 6-lea
Propovăduitor al nevoințelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul, care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a găsit, Cuvioase Părinte, și, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică și de bucurie s-a umplut și la cinstitele tale picioare a căzut, și cu inima înduioșată, lui Dumnezeu I-a cântat: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat și pe calea mântuirii multe suflete omenești ai îndrumat; căci Hristos, îndrumător și învățător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor la tine au venit, și tu pe pajiștea cea de viață purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat și ai învățat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim: Bucură-te, izvor al învățăturilor insuflate de Dumnezeu; Bucură-te, locaș bogat al duioșiei; Bucură-te, tăblie însuflețită a legii Domnului; Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos; Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit și pe ucenicii tăi acestea i-ai învățat; Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneși la îndreptare i-ai îndemnat; Bucură-te, cel ce prin harul dăruit ție de Domnul, pe cei neputincioși i-ai întărit; Bucură-te, cel ce cu dulceața vorbelor tale pe cei necăjiți i-ai mângâiat; Bucură-te, cel ce la pocăință pe păcătoși i-ai îndrumat; Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înțelepțit; Bucură-te, cel plin de compătimire; Bucură-te, cel bogat în milă; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 7-lea
Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoințelor tale l-a preaslăvit, Părinte, și pe îngerul Său l-a trimis a-ți binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi, și în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi se va ridica. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie și cutremur cereasca bunăvestire ai ascultat și în smerenia duhului, Stăpânului îngerilor și al oamenilor ai cântat: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ți s-a dăruit, Cuvioase, când în pustia cea aleasă, în tăcere viețuiai, căci în noapte lumină mare peste tine a strălucit și trei bărbați în veșminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ți și poruncindu-ți mănăstire de călugări acolo să construiești, și în ea, biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ție îți cântăm: Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei și Celei de o ființă Treimi; Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu; Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngerești celor purtătoare de lumină; Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeiești; Bucură-te, părtaș al strălucirii treimice, celei în chipul focului; Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri; Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veșniciei ai fost luminat; Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit; Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit; Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ți-ai agonisit; Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veșnică ai semănat; Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduințelor neschimbat ai săvârșit; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 8-lea
În chip străin îngerul Domnului în mantie călugărească în văzduh ți s-a arătat și ți-a făcut cunoscut locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viață Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădești, Cuvioase Părinte, și, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o și sfințind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălțat, cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul în voia Domnului lăsându-te și de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoției l-ai primit, Părinte, deși mâhnit era duhul tău, de înălțimea preoției fiind înspăimântat; însă ascultare de fiii tăi duhovnicești ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ți cânte: Bucură-te, săvârșitor destoinic al jertfei celei fără de sânge; Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului; Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat; Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinți din inima curată la tronul Atotțiitorului ai înălțat; Bucură-te, cel ce pildă de bună credință ucenicilor tăi ai fost; Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoției; Bucură-te, conducător iscusit al ostașilor duhovnicești; Bucură-te, părinte înțelept al vieții călugărești de obște; Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu; Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire; Bucură-te, măslin care reverși uleiul milei dumnezeiești; Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetați de învățătura mântuirii; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 9-lea
Toți călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit; iar prin chemarea atotputernicului nume al lui Iisus Hristos, pe șuvoiul cel năvalnic ai construit o moară pentru buna trebuință a călugărilor. Văzând aceasta, fiii tăi duhovnicești cu toată inima, și împreună cu tine, lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei omenești nu se pricep a grăi mulțimea bucuriei duhovnicești de care te-ai umplut, Părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ți s-a arătat împreună cu cetele îngerești și prin făgăduințe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veșnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestulând-o și apărând-o. De aceea și noi aceste cuvinte de bucurie îți aducem: Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit; Bucură-te, cel ce de vizita Împărătesei cerului și a pământului ai fost mângâiat; Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit; Bucură-te, cel ce făgăduința ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit; Bucură-te, cel ce de ea ești cu adevărat iubit; Bucură-te, alesul Fiului ei și Dumnezeu; Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit; Bucură-te, căci pe cele viitoare ca și pe cele prezente, de dinainte le-ai văzut; Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulțit; Bucură-te, căci părinților neroditori naștere de prunci le-ai dăruit; Bucură-te, căci pe bolnavi, sănătoși i-ai ridicat; Bucură-te, căci greșelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 10-lea
Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povățuit, Cuvioase de Dumnezeu înțelepțite, atât cu cuvântul, cât și prin rânduiala viețuirii tale, cu blândețe mustrându-i și cu dragoste îndemnându-i în evlavie și în curăție a izbândi; și mai mult, înaintea sfârșitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească le-ai poruncit și i-ai învățat în rugăciuni a priveghea și neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid de apărare sunt rugăciunile tale, Sfinte făcătorule de minuni, pentru toți cei care cu credință la tine în orice necaz vin, căci pentru curăția inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ți-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduiești, pe sărmani să-i ajuți, viitorul să-l proorocești, pentru ca și cei apropiați și cei de departe, măreția lui Dumnezeu în tine arătată să o slăvească și ție acestea să-ți cânte: Bucură-te, doctor fără de arginți al suferințelor omenești; Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupești, ci și al celor sufletești; Bucură-te, că orbilor vedere le dăruiești; Bucură-te, că pe ologi și slăbănogi sănătoși îi faci; Bucură-te, că pe îndrăciți de chinul diavolesc îi slobozești; Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le dăruiești; Bucură-te, că pe cei acoperiți de răni îi tămăduiești; Bucură-te, că pe cei întristați îi mângâi; Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbești; Bucură-te, că celor robiți și celor din temnițe slobozenie le dăruiești; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 11-lea
Cântare întru totul înduioșătoare înaintea sfârșitului tău Preasfintei Treimi I-ai adus, Cuvioase, și cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinerețile tale L-ai iubit și tot Lui până la adânci bătrâneți în chip neprefăcut I-ai slujit; de aceea cu bună nădejde și cu bucurie la locașurile cerești ai trecut, ca împreună cu cetele îngerești lui Dumnezeu Celui în Trei Fețe să-l cânți: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Sfârșitul tău cu pace văzându-l ucenicii tăi, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărțirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ți: Bucură-te, cel ce cununa vieții veșnice din mâinile Atotțiitorului o ai primit; Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veselești; Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o privești; Bucură-te, cel ce cu stareții înveșmântați în alb Făcătorului te închini; Bucură-te, moștenitor al luminoasei Împărății a lui Hristos; Bucură-te, viețuitor al Ierusalimului Celui de Sus; Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc; Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele nefăcute de mână omenească; Bucură-te, cel ce după ostenelile vieții vremelnice odihnă veșnică ai dobândit; Bucură-te, cel ce bucuria pregătită drepților din veac în chip drept ți-ai însușit; Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat; Bucură-te, cel ce prin măreția minunilor ai strălucit; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 12-lea
A harului părtașă s-a arătat sfânta raclă cu moaștele tale tămăduitoare, Sfinte făcătorule de minuni, căci, după mulți ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belșug revărsând și orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi, Care în cer și pe pământ în chip minunat te-a proslăvit și Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă și mulțumire Iubitorului de oameni Dumnezeu – Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun și milostiv – te rugăm, Cuvioase Părinte al nostru, fii mijlocitor către El și rugător veșnic pentru noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, apărător al neamului creștinesc; Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri; Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit; Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit; Bucură-te, floarea vieții fără de moarte, care în Sfânta Biserică răspândești bună mireasmă; Bucură-te, zarea veșniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit; Bucură-te, râu nesecat de binefaceri și milostenii; Bucură-te, izvor îmbelșugat de bunătate; Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei și compătimirii; Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre; Bucură-te, mijlocire bine plăcută pentru sufletele noastre; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul al 13-lea
O, mare și preaslăvite făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre! Primește cu milostivire această puțină rugăciune a noastră și cu rugăciunile tale ne păzește în viața aceasta de suferințele cele sufletești și trupești și de chinurile cele veșnice ne izbăvește, și ne învrednicește ca împreună cu tine în Împărăția Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi Icosul 1 și Condacul 1.
Icosul 1
Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm: Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți; Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit; Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat; Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales; Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit; Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit; Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat; Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit; Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu; Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit; Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești; Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt; Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Condacul 1
Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!
Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir
O, Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre, cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat și cu sârguință te rugăm, înalță mâinile tale pentru noi, păcătoșii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedespărțită să fie de mănăstirea ta; și să ne dea nouă putere și tărie asupra vrăjmașilor sufletești, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în Ziua Înfricoșatei Judecăți să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine și fiii pe care mi i-ai dat! și cunună de biruință de la biruitorul vrăjmașilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim; și moștenirea bunătăților veșnice împreună cu tine să o dobândim, cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, și prin milostiva ta mijlocire și ocrotire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele
Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de Înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la Înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi Înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții Îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastră Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria
Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toți oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele și auzi plânsul și suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu și eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună și milostivă, nu mă disprețui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluiește-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc și întoarce pe drumul cel drept blestematul și rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă și ține-mă sub acoperământul tău acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Icosul 1
Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai fost premiantul clasei; Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul; Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava; Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte; Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost; Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”; Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină; Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor; Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna; Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală; Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri; Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 2-lea
Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti; Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina; Bucură-te, că seara, acolo te linişteai; Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat; Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea; Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă; Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii; Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine; Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor; Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor; Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte; Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 3-lea
La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:
Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat; Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii; Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti; Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul; Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul; Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă; Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii; Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire; Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai; Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu; Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe; Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 4-lea
La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui; Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu; Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal; Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt; Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie; Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică; Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic; Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi; Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu; Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii; Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu; Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 5-lea
Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor; Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului; Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh; Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită; Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi; Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie; Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte; Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi; Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt; Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor; Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor; Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 6-lea
Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!
Icosul al 6-lea
De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul; Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei; Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti; Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim; Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima; Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu; Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii; Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni; Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor; Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau; Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile; Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 7-lea
Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:
Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”; Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”; Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie; Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii; Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo; Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn; Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor; Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi; Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos; Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină; Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 8-lea
Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet; Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei; Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii; Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte; Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte; Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune; Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului; Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă; Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă; Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav; Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 9-lea
Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc; Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc; Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc; Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări; Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea; Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii; Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire; Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare; Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului; Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană; Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi; Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 10-lea
Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm: Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;
Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii; Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc; Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni; Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor; Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ; Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei; Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească; Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi; Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu; Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 11-lea
Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin; Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor; Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;
Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă; Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des; Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim; Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină; Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte; Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos; Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu; Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor; Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului
Condacul al 12-lea
Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:
Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”; Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai; Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”; Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul; Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare; Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire; Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas; Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul; Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”; Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor; Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat; Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul al 13-lea
După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul; Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava; Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte; Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost; Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”; Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină; Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor; Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu; Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna; Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală; Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri; Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit; Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Condacul 1
Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!
Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:
Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Iconar stralucit al Aratarii lui Dumnezeu, zugrav al firii omenesti luminate de har si al frumusetii Raiului, Cuvioase Parinte Pafnutie, slujind lui Hristos in toata viata ta, prin lucrare staruitoare in tacere, rugaciune si rabdare, vas ales al Duhului Sfant te-ai facut. Pentru aceasta, roaga-te Preasfintei treimi sa mantuiasca sufletele noastre.
Condacul 1
Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta: Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Icosul 1
Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:
Bucura-te, chip al omului indumnezeit;
Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;
Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;
Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;
Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;
Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;
Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;
Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;
Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;
Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;
Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;
Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 2
Cu insuflarea Duhului Sfant, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovnicesti din vremea prunciei, cand, fiind orfan de mama, impreuna cu tatal tau, preotul Ioan, ai mers la Manastirea Negru-Voda si acolo ai deprins stiinta cartii si zugravirea de icoane, iar cu mintea, in tacere, laudai pe Dumnezeu, cantandu-I: Aliluia!
Icosul 2
Smerenia cea desavarsita si lucrul in tacere ti-ai agonisit, iar cursele vrajmasului le-ai sfaramat, facandu-te pe tine insuti icoana a frumusetii vesnice, dupa chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne asculta pe noi cand te cinstim cu laude ca acestea:
Bucura-te, cel ce ne-ai aratat calea spre desavasire;
Bucura-te, oglinda in care se vede stralucirea Treimii;
Bucura-te, lacas al darurilor duhovnicesti;
Bucura-te, cel ce ai avut rugaciunea drept scara catre cer;
Bucura-te, cel ce ai privit la inaltimile ceresti;
Bucura-te, vazator cu ochiul sufletului, al lucrarilor minunate;
Bucura-te, cel povatuit cu blandete de Duhul Sfant;
Bucura-te, cel ce ai pus inaintea tuturor chipul virtutii;
Bucura-te, calauzitor spre Imparatia cerurilor;
Bucura-te, zugrav al tainelor Duhului Sfant;
Bucura-te, cel ce ne-ai aratat chipul Imparatiei Cerurilor;
Bucura-te, iconar urmator al Sfintei Traditii ortodoxe;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 3
Cel dintai erai, intre tinerii de o varsta cu tine, la nevointele duhovnicesti, asa cum arata numele tau de Parvu, primit la botez. Pentru acestea, de mic ai bucurat pe Ingeri si pe cei de aproape ai tai, sub povatuirea monahilor din Manastirea Negru-Voda, erai insufletit de dorul stiintei de carte si de a-ti spori talantul zugravirii de icoane, prin care te sarguiai la toata fapta buna, biruind pe vrajmasii nevazuti si slavind pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Dumnezeu, Cel ce a impodobit cerurile cu stele si a pus luminatorii spre a lumina noua, celor ce calatorim printre incercarile acestei vieti, a binevoit sa te arate pe tine intre zugravii de icoane ca pe unul care ai inmultiti darul prin staruinta in lucrare, prin post si rugaciune in tacere, fiind povatuitor al iconarilor celor din vremea ta si al celor de dupa tine, Cuvioase Parinte, pentru ca lucrarea ta launtrica se arata noua in lucrarea mainilor tale si ale ucenicilor tai; de aceea, iti cantam:
Bucura-te, invatator al iconarilor din Tara Romanesca;
Bucura-te, cel ce ai vazut cele materiale in chip duhovnicesc;
Bucura-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfant deosebirile harului;
Bucura-te, cel ce ai dobandit ochi vazatori de taine ceresti;
Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat auzul la sfintele invataturi;
Bucura-te, vestitor in tacere al frumusetilor nevazute;
Bucura-te, cel ce ai aratat lucrarea harului in iscusinta mainilor tale;
Bucura-te, cel ce ai urcat la inaltimea vietii virtuoase;
Bucura-te, cel ce impodobesti cununa iconarilor cucernici;
Bucura-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omenesti;
Bucura-te, cel ce ai zugravit ca intr-o care vietuirea Sfintilor;
Bucura-te, podoaba iubitorilor de intelepciune;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 4
Impreuna cu ucenicii tai, ostenitori si rugatori cu tine, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa infrumusetezi biserici si manastiri cu chipurile invesnicite ale Sfintilor din toate timpurile, facand bucurie in cer bineplacutilor lui Dumnezeu, iar pe pamant ctitorilor de lacasuri sfinte si dreptcredinciosilor crestini, care, intr-un glas, se unesc sa laude pe Hristos, cantand: Aliluia!
Icosul 4
about:blank
Plin de bucurie si luminat la fata ai fost vazut din copilarie, ca Duhul Sfant se odihnea intru tine, mangaindu-te pentru pierderea mamei tale, martira la nasterea celui de-al saselea prunc, precum si pentru plecare mai devreme din aceasta viata a fratilor tai. De aceea, desi erai mereu insingurat, simteai ajutorul lui Dumnezeu, lucrand in viata ta roadele iubirii dumnezeiesti, pentru care te laudam asa:
Bucura-te, cel luminat in viata prin osteneala rugaciunii;
Bucura-te, purtator al smereniei, haina dumnezeirii;
Bucura-te, cel iubitor de adevarata intelepciune;
Bucura-te, cel ce ai stiut ca pazirea limbii aduce pace in suflet;
Bucura-te, cel ce ai unit tacerea cu neosandirea altora;
Bucura-te, cel ce ai murit lumii pamantesti, punand straja buzelor tale;
Bucura-te, cel tacut pentru vremea vietii cea trecatoare;
Bucura-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat tie pentru mantuire;
Bucura-te, iconar al timpului sfintit pentru vesniciei;
Bucura-te, luminator si ocrotitor al iconarilor;
Bucura-te, ascultator al glasului Intelepciunii celei de sus;
Bucura-te, cel impodobit cu adevarata curatenie sufleteasca;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 5
Talantul pe care ti l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, precum si stradania ta de a-l spori, au adus bucurie sufleteasca Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu si ctitorilor de biserici din vremea aceea, ca te-ai straduit cu timp si fara timp sa lucrezi necontenit, pana la varsta de saizeci de ani, zugravirea multor biserici, apoi, desavarsit ti-ai inchinat lui Dumnezeu viata prin vietuire monahala, cantandu-I: Aliluia!
Icosul 5
Cu darul cel dat tie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanti, Parinte Pafnutie, ai pictat manastiri, biserici si multe icoane, intru care straluceste mai mult decat toate icoana Preasfintei Treimi. La aceasta lucrare sfanta ai chemat in ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul si rugaciunea, priveghind si lucrand cu staruinta; drept aceea vrednic esti de laude ca acestea:
Bucura-te, lauda bisericilor pe care le-ai impodobit cu pictura;
Bucura-te, podoaba iubitorilor de sfintenie;
Bucura-te, infrumusetare a ctitoriilor brancovenesti;
Bucura-te, cel ce ai zugravit in sufletul tau chipul lui Hristos;
Bucura-te, cel in care Se odihneste Duhul Sfant;
Bucura-te, cel ce ti-ai sporit darul prin nevointe;
Bucura-te, neostenit lucrator in sfintele biserici;
Bucura-te, cel ce arati prin lucrarea ta ca ai cunoscut taina Chipului Vesnic;
Bucura-te, marturisitor al smereniei si al slavei lui Hristos;
about:blank
Bucura-te, povatuitor al pictorilor incepatori;
Bucura-te, impreuna-vorbitor cu Ingerii;
Bucura-te, cautator al sfinteniei, care este implinirea omului;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 6
Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafar intre icoanele zugravite de tine, ca toata dragostea si evlavia inimii tale le-ai unit cu staruinta in lucrare, pentru a inalta mintea privitorului dincolo de marginile icoanei, la Cel necuprins, si a-I aduce lui Dumnezeu Celui intrei in Persoane, cuvenita inchinare si cantarea: Aliluia!
Icosul 6
Dupa ce harnica Tudora, sotia ta, s-a mutat in vesnicele lacasuri, Cuvioase Parinte, impreuna cu cel mai mic fiu al tau, Gheorghe, te-ai inchinoviat la Manastirea Margineni, a carei biserica ai infrumusetat-o candva cu chipurile Sfintilor. Dupa o vreme, amandoi ati luat chip ingeresc si v-ati nevoit in obste, apoi, trecand fiul tau la Domnul, ai mers la Schitul Robaia si ai fost incredintat duhovniceste ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vietuirea ta cea sfanta, te cinstim cu laudele acestea:
Bucura-te, cel deprins din tinerete cu vietuirea ingereasca;
Bucura-te, cel neinfricosat de ispitirile lumesti;
Bucura-te, cel doritor de apa vietii vesnice;
Bucura-te, cel ce te-ai incins cu legatura smeritei cugetari;
Bucura-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperamant;
Bucura-te, ostas vrednic al Imparatului ceresc;
Bucura-te, cel ce ai alungat din suflet tulburarile vrajmasului;
Bucura-te, cel ce, prin vietuire curata, indemni la pocainta;
Bucura-te, cel rasplatit de Domnul cu viata vesnica;
Bucura-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemanarea cu Hristos;
Bucura-te, cel mult rugator si smerit cugetator;
Bucura-te, iconar povatuit in viata de Duhul Sfant;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 7
Ziua si noaptea ai cugetat la smerenia si slava Domnului, ai privit frumusetile sfinteniei ceresti pe care le-ai zugravit in biserici si, cu luare aminte, gandeai mereu cum sa ajungi la dobandirea mantuirii in Hristos, pe care neincetat Il slaveai in inima ta, in tacere fata de oameni, dar cu mare strigare din suflet catre Dumnezeu, laudandu-L si cantandu-I: Aliluia!
Icosul 7
Pe Cel nevazut L-ai facut vazut, zugravindu-L cu penelul in biserici si pe icoane, prin lumini si culori, dar L-ai zugravit si in sufletul Tau prin dobandirea virtutilor, mai ales prin tacerea fata de oameni si neosandirea lor; de aceea, iti aducem aceste cuvinte de lauda:
Bucura-te, cel ce ai facut vazut pe Cel nevazut si vesnic;
Bucura-te, vazator al celor necuprinse de gand;
Bucura-te, cel imbracat in vesmantul smeritei cugetari;
Bucura-te, zugrav in icoane al tainelor Cuvantului-Hristos;
Bucura-te, lacas luminat de Soarele dreptatii;
Bucura-te, cel ce ai marturisit in icoane adevarul Intruparii Celui nevazut;
Bucura-te, cel ce a indragit curatia sufletului ca icoana a harului;
Bucura-te, cel ce ai raspuns chemarii crestine de a vesti lumina Sfintilor;
Bucura-te, cel ce ai infrant mandria cu puterea Crucii;
Bucura-te, cel ce ai implinit chemarea Domnului cu smerita ascultare;
Bucura-te, cel ce ti-ai pazit inima cu mintea veghetoare;
Bucura-te, cel ce nu ai cautat slava si bogatia lumeasca;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 8
Dumnezeu Cel nevazut, necuprins si neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea si de intelegerea oamenilor, S-a facut vazut prin chipul Fiului Sau intrupat si a descoperit tainele sfintirii omului prin lucrarea lui Hristos si prin harul Duhului Sfant in inima ta, pentru care ai multumit Sfintei Treimi, cantand: Aliluia!
Icosul 8
Portile ceresti ti s-au deschis si ai vazut frumusetile Raiului, cel ce ai cautat sa intelegi tainele frumusetii dumnezeiesti, iar noi, desi cuprinsi de strigaciunea pacatului, cu bucurie aducem tie cantari ca acestea:
Bucura-te, mostenitor al darurilor ceresti;
Bucura-te, cel binecuvantat de Dumnezeu-Tatal;
Bucura-te, cel ce ai odihnit in inima pe Dumnezeu-Cuvantul;
Bucura-te, salasluire curata a Sfantului Duh;
Bucura-te, cel ce ai deschis ferestre catre cer;
Bucura-te, cununa a nevoitorilor monahi;
Bucura-te, faclierul pictorilor de icoane;
Bucura-te, cel ce ai avut adevarata intelepciune;
Bucura-te, cel ce ai cugetat la viata vesnica;
Bucura-te, cel innoit prin lucrarea Duhului sfant;
Bucura-te, cel ce ti-ai lucrat mantuirea cu multa rabdare;
Bucura-te, cel ce ai avut pocainta drept calauza;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 9
Mintea mea nu poate intelege tainele ceresti, cand se ingrijeste de lucrurile pamantesti trecatoare, iar inima mea este atrasa de lucruri patimase si se arata neroditoare in rugaciune; insa tu, Cuvioase Parinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut tainele Duhului Sfant si ai supus trupul cel stricacios sufletului nemuritor, povatuieste-ma si pe mine sa aduc Stapanului Hristos lucrarea mainilor spre mantuire si sa cuget la viata vesnica in tacere, asa cum ai facut si tu pe pamant, ca sa-I cant si eu lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Dupa cum, in timpul vietii pamantesti, ai impodobit bisericile cu chipurile celor placuti Domnului, tot asa si mintea si inima ti le-ai impodobit cu ganduri duhovnicesti, apropiindu-te de Dumnezeu si unindu-te cu El prin rugaciunile si mijlocirile Sfintilor; cu acestia roaga-te impreuna pentru cei ce te cinstec pe tine, graind:
Bucura-te, vietuitor pe pamant in partasie cu Sfintii;
Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Dreptilor;
Bucura-te, cel ce ai purtat si chipul ingeresc;
Bucura-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai invatat pe nestiutorii de carte;
Bucura-te, cel ce ai adus pe cele nevazute la vedere tuturor;
Bucura-te, cel ce ai zugravit in biserici frumusetile ceresti;
Bucura-te, lumina calauzitoare pe caile dreptatii;
Bucura-te, cel ce ti-ai pus lucrarea ta ca pe o candela arzand la altar;
Bucura-te, cel ce ai purtat in inima ta harul sfintitor;
Bucura-te, cel ce arati prin chipuri sfinte calea spre mantuire;
Bucura-te, calauzitor al doritorilor de frumusete induhovnicita;
Bucura-te, dascal iscusit si parinte sufletesc al iconarilor;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 10
Intru adanca smerenie si in tacere indelungata ai vietuit si ai lucrat, Cuvioase Parinte Pafnutie, lepadand orice cugetare desarta a acestei lumi, si cu ganduri dumnezeiesti ti-ai impodobit sufletul, privind cu ochii trupesti la Sfintii pe care ii zugraveai in biserici si pe icoane, iar ochii mintii inaltandu-i la frumusetile ceresti, pentru care laudai pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul 10
Cu mainile tale, ridicate ca la rugaciune, pictai cu iscusinta, pe peretii bisericilor sau pe icoane, chipurile Sfintilor, prin ale caror mijlociri ai dobandit de la Dumnezeu darul zugravirii de icoane si lumina sfinteniei, pentru care, Cuvioase Parinte Pafnutie, te laudam asa:
Bucura-te, cel ce ti-ai sfintit mainile prin lucrare si rugaciune;
Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de lumina Sfintilor;
Bucura-te, iconom credincios al harului dumnezeiesc;
Bucura-te, cel ce ai inmultit talentul dar de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce prin sfinte icoane ai luminat constiinte nedumerite;
Bucura-te, inteleptire tainica a iconarilor si pictorilor bisericesti;
Bucura-te, nadejde si indemn al doritorilor de invatatura;
Bucura-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul;
Bucura-te, chip al adevaratului artist rugator;
Bucura-te, luminator in tacere al credinciosilor mireni;
Bucura-te, bucurie negraita a monahilor-iconari;
Bucura-te, cel ce te-ai nevoit in tacere, biruind vorbirea desarta;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 11
Ca un pom plin de roade te-ai aratat in vietuirea pamanteasca, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, lasandu-ne mostenire multe biserici si icoane pictate, din care intelegem stradania ta, dar si talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de buna credinta si doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunostinta, ai indeplinit vechiul indemn monahal: Roaga-te si munceste! pentru a lauda pe Dumnezeu in liniste prin lucrarea mainilor tale, cantand: Aliluia!
Icosul 11
In turnul tacerii cu mult folos te-ai adapostit de furtuna si imprastierea vorbelor desarte si de negura cugetarilor urate, iar de la acea inaltime L-ai simtit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, in icoane, L-ai zugravit privind la noi bland si cu nadejde si chemandu-ne la mantuire, spre bucuria duhovniceasca a celor ce te lauda, zicand:
Bucura-te, lucrator neostenit al tacerii cu folos;
Bucura-te, cel ce ai nimicit vorbirea desarta din sufletul tau;
Bucura-te, cel ce ne povatuiesti la liniste sufleteasca;
Bucura-te, cel ce ne indemni la doririle dumnezeiesti;
Bucura-te, cel rugator si lucrator intre cer si pamant;
Bucura-te, cel ce ai avut mereu dor de cer si de sfintenie;
Bucura-te, iscusit zugrav al tainelor ceresti;
Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Sfintei Treimi;
Bucura-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusa;
Bucura-te, cel ce ai trecut peste toate cursele viclene;
Bucura-te, cel ce ti-ai pregatit in timpul vietii lacas vesnic;
Bucura-te, cel ce ai zugravit in icoane blandetea Sfintilor;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 12
Toate saltarile trupului le-ai potolit cu deprinderea rugaciunii si cu staruinta pictarii icoanelor, avand pilde de vietuire pe Sfintii zugraviti pe icoane sau pe zidurile bisericilor, intru lumina invataturii lui Hristos, incat si s-au descoperit tainele intelepciunii celei de sus, prin care primeai indemn sa te indepartezi de desfatarile pamantesti si sa-ti ridici mintea la bucuriile ceresti, pentru a lauda pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul 12
In toata vremea ai lucrat la inaltime, intre cer si pamant, si te-ai straduit sa faci deplin lucrul tau si sa-ti ridici gandul la Dumnezeu prin rugaciune si smerita cugetare; astfel avand in afara tacere desavarsita, iar in suflet pururea vorbind cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui, te-ai nevoit sa inmultesti talantul harului dupa masura darului, iar noi te laudam, zicand:
Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat gandul spre lumina Taborului;
Bucura-te, cel ce ti-ai rastignit mandria prin Crucea Golgotei;
Bucura-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecatoare;
Bucura-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gand si lucrare;
Bucura-te, cel ce ai cantat mereu frumusetile ceresti;
Bucura-te, cel ce ai facut sa creasca intru tine dumnezeiasca lumina;
Bucura-te, iconar al Cuvantului-Hristos, lucrator in Sfintii Sai;
Bucura-te, minte luminata de razele Duhului Sfant;
Bucura-te, slavitor al Preasfintei Treimi;
Bucura-te, talmacitor al cuvintelor Vietii in chipuri sfinte;
Bucura-te, cel ce te veselesti acum impreuna cu ostile ingeresti;
Bucura-te, mostenitor al unui lacas stralucit in casa Tatalui ceresc;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 13
O, Sfinte Cuvioase Parinte Pafnutie, vazator al frumusetilor ceresti, cel ce te-ai impodobit cu smerenia si tacerea in viata pamanteasca, si, cu multa daruire, ai zugravit biserici si icoane; roaga-te lui Dumnezeu sa lepadam somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufleteasca si sa ne impodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, sa biruim vorbirea desarta prin tacerea sfanta iar judecarea aproapelui prin neosandire, si sa cautam pacea cu toti si sfintenia, ca sa cantam Sfintei Treimi: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:
Bucura-te, chip al omului indumnezeit;
Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;
Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;
Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;
Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;
Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;
Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;
Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;
Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;
Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;
Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;
Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Condacul 1
Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta: Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!
Rugaciune
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti chipul lui Dumnezeu-Tatal, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tau, Tu ai randuit ca, prin icoanele care impodobesc bisericile crestine ortodoxe, sa intelegem ca nu suntem niciodata singuri in biserica, ci ne aflam impreuna cu Dumnezeu si cu prietenii Sai, Sfintii, pe care ii arata chipurile lor din icoane. Cu Sfintii vorbim in rugaciune, ii cinstim la inchinare, ii laudam in cantari, le sarutam chipurile si impreuna cu ei, Te laudam pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul in Sfanta Treime; de aceea, cand intram si ne rugam in biserica, ni se pare ca stam in cer, in casa lui Dumnezeu, iar Sfintii, casnicii Tai, devin mijlocitorii sau rugatorii nostri catre Tine, Mantuitorule, singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si om. Primeste, deci, si rugaciunile cele pentru noi ale Sfantului si Cuviosului nostru Parinte Pafnutie, iconarul cel harnic si rugator, tacut si bland prin care ajuta-ne sa ne zugravim in sufletul nostru chipul Tau, al blandului Pastor, dupa cum L-ai zugravit in icoane si in sufletul sau, ca sa ne calauzeasca si pe noi pe calea mantuirii spre Imparatia cerurilor, in lacasurile Tatalui ceresc si sa vietuim, impreuna cu Maica Domnului si cu toti Sfintii, in vecii vecilor. Amin.
Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Icosul 1
Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi: Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească; Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit; Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o; Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit; Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit; Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit; Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit; Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească; Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită; Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 2
Văzându-se, pe sine, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, înfrumusețată cu o mare ceată de sfinți, ca niște prea frumoase flori de rai, luminat cinstește pomenirea lor și împreună cu ei cinstește pe Preacurata Maica Domnului, preaslăvind pe Cel născut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru, și cântându-I Lui cântare de laudă: Aliluia!
Icosul 2
Minții noastre, cereți-I de la Domnul lumină, Sfinților plăcuți ai lui Dumnezeu, ca, lepădând slăbiciunea cea omenească, cu inima și cu gândul să ne înălțăm la locașurile Raiului cele de voi moștenite, iar nouă făgăduite și să glăsuim către voi cu bucurie așa: Bucurați-vă, strămoșilor și patriarhilor din Legea veche, străbunii după trup ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu; Bucurați-vă, că, prin binecuvântarea Domnului, s-a înmulțit neamul vostru ca stelele cerului; Bucurați-vă, că, în mijlocul vechiului întuneric al păgânătății, ați păstrat credința cea dreaptă în adevăratul Dumnezeu; Bucurați-vă, cei ce cu nădejde ați așteptat pe Răscumpărătorul Cel făgăduit; Bucurați-vă, că din neamul vostru a strălucit prea luminoasa făclie, Născătoarea de Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria; Bucurați-vă, că dintr-însa S-a născut Biruitorul morții și al iadului; Bucurați-vă, că prin credința voastră în Hristos, Cel ce avea să vină, ați câștigat mântuire; Bucurați-vă, că, în locul blestemului celui de demult, binecuvântarea prin El ați primit; Bucurați-vă, cei ce și în iad venirea lui Hristos ați așteptat; Bucurați-vă, că din chinurile iadului prin El v-aţi izbăvit; Bucurați-vă, căci cu slavă la ceruri v-ați ridicat; Bucurați-vă, că împreună cu cetele îngerești, în locașurile Tatălui ceresc v-ați sălășluit; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 3
Cu puterea Celui de sus umbriți fiind, Sfinților, cu îndrăzneală v-ați întrarmat împotriva începătorilor și stăpânitorilor răutății celei de sub cer; și biruind vicleșugurile lor, toate începuturile voatre cele bune le-ați săvârșit, cântând Atotputernicului, Iubitorului de oameni: Aliluia!
Icosul 3
Având, sfinților proroci, locașuri prea mărite în curțile casei Tatălui ceresc și luminați fiind cu lumina cea pururea fiitoare a feței lui Dumnezeu, vă desfătați cu toți Sfinții, în fericirea cea negrăită, de care noi păcătoșii, dorind a fi părtași, vă lăudăm pe voi așa: Bucurați-vă, sfinților proroci, aleși de Dumnezeu înainte de nașterea voastră; Bucurați-vă, căci cu credință ați slujit Domnului până la întruparea lui Hristos; Bucurați-vă, că din pruncie cu darul Sfântului Duh sunteți sfințiți; Bucurați-vă, cei trimiși de Domnul ca să înțelepțiți pe fiii lui Israel cel ce rătăcise; Bucurați-vă, cei ce mai dinainte ați vestit preaslăvita naștere a lui Hristos din Fecioara; Bucurați-vă, stelelor, care v-ați arătat înaintea venirii Soarelui Celui adevărat; Bucurați-vă, că pe împărații lui Israel, cei călcători de lege, i-ați mustrat; Bucurați-vă, cei ce toată necurăția omenească, cu sabia Cuvântului lui Dumnezeu, fără cruțare ați tăiat; Bucurați-vă, robi credincioși ai Domnului, care toată voia Lui ați împlinit; Bucurați-vă, cei ce înainte stăpânitorilor fără frică adevărul ați vorbit; Bucurați-vă, cei ce în lume multe scârbe și necazuri ați răbdat; Bucurați-vă, cei ce întru slava cea veșnică, cu toți aleșii, în Cer prăznuiți; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 4
De viforul vieții izbăvindu-vă, Sfinților toți, în odihna cea cerească vă aflați, în loc cu verdeață și de răcoare, unde sunt râurile dulceții celei nespuse, hrana slavei lui Dumnezeu cea nestricăcioasă, cântările și glasurile celor ce prăznuiesc acolo; și voi cu toate puterile îngerești vă veseliți, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Ochii n-au văzut, urechea n-a auzit și în inima omului pământesc n-a intrat, bucuria și dulceața în care voi acum vă desfătați, Sfinților Apostoli. Pentru aceasta, cu bună cucernicie, grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților Apostoli, care, cu Ioan Botezătorul, sunteți mai aproape stătători, de prestolul Sfintei Treimi; Bucurați-vă, cei ce ați vestit lumii taina răscumpărării noastre; Bucurați-vă, cei ce cu lumina credinței lui Hristos ați luminat popoarele cele întunecate; Bucurați-vă, cei ce ați semănat în inimile oamenilor sămânța Cuvântului lui Dumnezeu; Bucurați-vă, că roada ostenelilor voastre secerați, în cămara cea cerească; Bucurați-vă, sfinților părinți, care la cele șapte soboare din toată lumea mărturisirea credinței celei adevărate ați mărturisit și întărit; Bucurați-vă, cei ce viforul vicleșugurilor cele ereticești ați liniștit; Bucurați-vă, cei ce ați lămurit noua dogmă a credinței celei adevărate; Bucurați-vă, cei ce și până acum, cu învățătura voastră, Biserica lui Hristos de eresuri și de dezbinări o apărați; Bucurați-vă, sfinților ierarhi, care cu cuvântul și cu viața luminos ați strălucit; Bucurați-vă, că în lumina cea neînserată, cu fiii voștri cei duhovnicești locuiți; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 5
Răscumpărați fiind, prin scurgerea Sângelui Tău cel dumnezeiesc, Mântuitorule, și cu dreptate slujind Ție toți sfinții pe pământ, acum ca nițte stele prea luminoase strălucesc pe tăria Bisericii, și pe noi, care înotăm în marea păcatelor acestei vieți, la calea cea dreaptă ce duce la patria cerească ne povățuiți. Pentru aceasta, mulțumire lui Dumnezeu Îi aducem, cu bucurie cântând: Aliluia!
Icosul 5
Văzând, sfinților mucenici, că în lumea aceasta toate sunt deșertăciune și supuse stricăciunii, v-ați silit preaveșnicului Dumnezeu să-I plăceți și să schimbați, prin cumplitele chinuri, cele stricăcioase. Pentru aceasta, v-ați învrednicit a sta aproape de înfricoșătorul scaun, în slava cea veșnică, de unde să nu ne uitați pe noi, cei ce săvârșim pomenirea voastră și grăim către voi unele ca acestea: Bucurați-vă, sfinților mucenici, răbdători de patimi, care cu sângele vostru ați pecetluit credința vostră cea dreaptă în Hristos; Bucurați-vă, că nu v-ați temut de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; Bucurați-vă, cei ce chinuri înfricoșătoare ați răbdat; Bucurați-vă, cei ce pătimirile lui Hristos cu osârdie ați râvnit; Bucurați-vă, cei ce ați biruit cruzimea chinuitorilor celor cumpliți; Bucurați-vă, cei ce prin foc și prin apă ați trecut și în odihnă veșnică ați intrat; Bucurați-vă, mărturisitorilor și sfinților mucenici, care pentru dreapta credință și pentru cinstirea sfintelor icoane ați pătimit; Bucurați-vă, preacuvioșilor mucenici, care cu Domnul în rugăciune ați vorbit și cu pătimirile Sale pe diavol ați biruit; Bucurați-vă, că pentru slava și cinstea Împăratului ceresc ați luptat; Bucurați-vă, că slava biruinței de la Hristos din Ceruri o ați primit; Bucurați-vă, cei ce multe și felurite minuni, întru slava lui Dumnezeu, pe pământ ați săvârșit; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 6
Neamurile creștinești propovăduiesc mărirea voastră, Sfinților. Căci voi, ca un rai sădit v-ați arătat în mijlocul Bisericii, având pom de viață pe Însuși Domnul, din care, gustând dulceața Raiului, ați trecut cu vederea toate cele stricăcioase în lumea aceasta și cu bucurie în lumea cea cerească ați intrat, cântând: Aliluia!
Icosul 6
Credința cea dreaptă și faptele cele bune ale cuvioșilor părinți, ca izvoarele limpezi la toată lumea strălucesc, și calea cea întunecată a vieții acesteia nouă ne-o luminează, ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor și ale eresurilor cele de suflet pierzătoare. Pentru aceasta cu laude le cântăm lor: Bucurați-vă, cuvioșilor părinți, care lumea și toate cele din lume, pentru dragostea lui Hristos Dumnezeu, de bună voie le-ați lepădat; Bucurați-vă, cuvioaselor maici, care călătoria vieții pământești, zi și noapte luptând, ați săvârșit; Bucurați-vă, pustnicilor, care în peșteri și în munți cu fiarele ați viețuit; Bucurați-vă, postitorilor, care vremelnică viață în foame și în sete ați petrecut; Bucurați-vă, stâlpnicilor, care gerul și zăduful pentru împărăția cea cerească ați răbdat; Bucurați-vă, schivnicilor, care în liniștea inimii pe Dumnezeu ați cântat; Bucurați-vă, fecioarelor, care fecioria ați păzit și lui Hristos Mielul Cel fără prihană ați urmat; Bucurați-vă, slujitorilor aleși, care smerenia lui Hristos ați dobândit; Bucurați-vă, cei ce viața cea de obște, în dragoste frățească ca îngerii ați petrecut; Bucurați-vă, cei înțelepți și blânzi, care povățuitori călugărilor ați fost; Bucurați-vă, că prin truda iubitorilor de străini, bunătățile cele de sus le-ați câștigat; Bucurați-vă, cei ce în odihna Domnului ați intrat; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 7
Voind preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toți acei ce fac voia Lui, ci mare plată s-a gătit lor întru Împărăția Cerurilor, a preamărit cetele de sfinți ai Săi, care în tot chipul au slujit Lui pe pământ, ca și noi să râvnim vieții lor și aceeași slavă cerească să o dorim, cântându-I Lui neîncetat: Aliluia!
Icosul 7
Zis-a Domnul: „Cel ce crede intru mine, deși va muri, viu va fi”. Aceste cuvinte ale Stăpânului sunt deosebit de potrivite, vouă Sfinților toți. Căci voi, deși ați murit pe pământ cu trupul, dar cu sufletele pururea sunteți vii în locașurile cele de Sus și multe minuni în lume săvârșiți. Cu mijlocirea voastră cea fierbinte către Dumnezeu, ajutați-ne nouă, celor ce grăim către voi așa: Bucurați-vă, cei ce cu mintea voastră cea înaltă pe Dumnezeul Cel adevărat L-ați cunoscut; Bucurați-vă, cei ce cu credința voastră cea dreaptă în Sfânta Treime, fără de prihană ați petrecut; Bucurați-vă, cei ce pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, adevărat Dumnezeu și om desăvârșit L-ați mărturisit; Bucurați-vă, cei ce în mântuitoarele Lui patimi fără îndoială ați crezut; Bucurați-vă, cei ce cu credința cea dreaptă ca stelele străluciți; Bucurați-vă, căci cu trupul pe pământ ați umblat, iar cu mintea în Cer ați viețuit; Bucurați-vă, că prin moartea cea vremelnică la viața cea fără de sfârșit ați trecut; Bucurați-vă, că prin calea cea strâmtă după cuvântul Domnului ați mers; Bucurați-vă, că prin porțile cele îngerești în împărăția cea cerească ați intrat; Bucurați-vă, moștenitorilor ai bunătăților celor veșnice; Bucurați-vă, grabnici rugători pentru mântuirea noastră; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 8
Cu ochii cugetului privind la locașurile de Sus, unde toți Sfinții după ostenelile cele pământești se odihnesc, noi cei ce pe pământ și în trup îmbrăcați, măcar că nu putem cunoaște fericirile cele de acolo, dar cu credință înțelegându-le, iar cu inima gustându-le, cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi: Aliluia!
Icosul 8
Atotțiitorule, Doamne, Cel ce cunoști mulțimile stelelor și la toate le-ai dat nume, Tu singur știi pe nume pe toți cei ce bine Ți-au plăcut Ție. Iar noi, lucrul mâinilor Tale fiind, precum nisipul mării a-l număra, așa și numărul tuturor sfinților a-l spune nu se poate, decât numai pe cei aleși robi ai Tăi, care de la începutul lumii bine Ți-au plăcut, pe nume îi chemăm, zicând: Bucurați-vă, Adam și Eva, străbuni ai întregului neam omenesc; Bucurați-vă, Abel și Set, cei dintâi din lume iubitori de dreapta credință; Bucurați-vă, Noe, al doilea începător al neamului omenesc, și Avraam, primitorul așezământului lui Dumnezeu; Bucurați-vă, Moise, de Dumnezeu văzătorul și Aaron, întâiul preot în Legea cea veche; Bucurați-vă, Enoh și Ilie, cei ce cu trupul moarte nu ați gustat și la Cer ați fost luați; Bucurați-vă, Isaie, David și Daniel, văzători ai tainelor lui Dumnezeu; Bucurați-vă, Ioachim și Ana, care ați născut pe Fecioara Maria, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru; Bucurați-vă, Petru și Pavel, Iacob și Ioan, cei mai aleși apostoli ai lui Hristos; Bucurați-vă, Nicolae, Vasile, Grigorie, Ioan și Atanasie, stâlpii cei neclintiți ai Bisericii lui Hristos; Bucurați-vă, Antonie, Pahomie, Eftimie, Ilarion și Sava, mari povățuitori ai călugărilor; Bucurați-vă, Gheorghe, Dimitrie, Eustație și Pantelimon, mari mucenici ai lui Hristos; Bucurați-vă, Varvara, Irina, Paraschiva, Ecaterina și toate mucenițele, care cu sângele vostru ați adeverit biruința credinței; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 9
Toți sfinții Tăi, Doamne, urmând cetele îngerești, neîncetat slăvesc în Cer, Preasfânt numele Tău: Sfânt, Sfânt, Sfânt! Împreună cu acestea și noi păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină cântăm: Aliluia!
Icosul 9
Ritorii cei cu deșartă înțelepciune nu se pricep a spune: „Cum voi, toți Sfinții, fiind asemenea nouă, oamenii în trup pătimaș, nu v-ați biruit de patimi, ci, cu bărbăția voastră, pe vrăjmașii cei fără de trup ați biruit?”. Iar noi, preaslăvind pe Domnul, Cel ce v-a întărit pe voi, lăudăm vitejia voastră și cu mulțumire grăim: Bucurați-vă, Sfinților Toți, că pentru dragostea lui Dumnezeu viața voastră nu ați cruțat; Bucurați-vă, cei ce lumea și pe stăpânitorul ei ați biruit; Bucurați-vă, că toate mrejele șarpelui celui din vechime, ca pe niște fire de păianjen, le-ați rupt; Bucurați-vă, cei ce sub mâna cea tare a prea bunei Pronii a lui Dumnezeu v-ați smerit; Bucurați-vă, cei ce cu voia voastră, voii Tatălui ceresc v-ați supus; Bucurați-vă, cei ce în trupurile și-n sufletele voastre pe Dumnezeu L-ați preaslăvit; Bucurați-vă, căci cu toate faptele voastre pe Dumnezeu L-ați slăvit; Bucurați-vă, că mâinile voastre la lucrarea faptelor bune le-ați ridicat; Bucurați-vă, că pașii voștri pe calea cea adevărată ați îndreptat; Bucurați-vă, cei ce nu v-ați lipit inima către bogății sau desfătare lumească; Bucurați-vă, că numai către bucuria cea veșnică ați cugetat; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 10
Pe calea mântuirii drept mergând și despre judecățile lui Dumnezeu învățându-vă, Sfinților toți, v-ați arătat ca niște pomi bine roditori la izvoarele apelor și ați adus la vreme lui Dumnezeu rod de fapte bune. Iar acum în Edenul cel de Sus, în fericirea cea negrăită, desfătându-vă, pomeniți-ne și pe noi, frații voștri, care lăudăm grija voastră cea părintească pentru mântuirea noastră și lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!
Icosul 10
Ca un zid tare, împotriva vrăjmașului, sunteți voi pentru noi, Sfinților toți, și fierbinte rugători către Hristos, pentru tot neamul creștinesc. Pentru aceasta, de săgețile nevăzuților luptători pururea fiind voi păziți, cu bucurie grăim: Bucurați-vă, frumusețea cea mare a neamului omenesc; Bucurați-vă, mântuirea cea de-a pururea în călătoria noastră cea pământească; Bucurați-vă, că ne sunteți nouă ajutători puternici, în lupta cu vrăjmașii mântuirii noastre; Bucurați-vă, că de sabia mâniei lui Dumnezeu cu rugăciunile voastre ne apărați pe noi; Bucurați-vă, că, ispitiți fiind, și nouă ne ajutați când cădem în mrejele ispitelor; Bucurați-vă, că de pocăința noastră, a păcătoșilor, vă bucurați; Bucurați-vă, cei ce în tot locul și în toată vremea pe pământ bine ați viețuit; Bucurați-vă, cei ce chiar de ați greșit, dar cu adevărată pocaință și cu lacrimi întinăciunea păcatului ați spălat; Bucurați-vă, cei ce de la Adam și până acum, întru nădejdea vieții cele veșnice ați adormit; Bucurați-vă, cei ce de la apus și de la răsărit ați venit și în sânul lui Avraam v-ați odihnit; Bucurați-vă, că ceata voastră pururea se mărește cu cei noi de pe pământ veniți; Bucurați-vă, că prin voi, locurile duhurilor celor căzute, în soborul îngeresc se împlinesc; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 11
Cântările noastre cele de laudă, măcar de ar fi ca întunericul de multe la număr, nu vor fi de ajuns spre mărirea faptelor voastre celor bune, Sfinților toți. Nouă neputincioșilor mai bine ar fi să iubim tăcerea; dar ca să nu ne arătăm leneși și nemulțumitori, pentru milele și darurile lui Dumnezeu cele pentru voi primite, Stăpânului Celui ce v-a preaslăvit pe voi Îi cântam: Aliluia!
Icosul 11
Voi, Sfinților toți, sunteți făclii Luminii celei nespuse, înaintea scaunului Preasfintei Treimi, împreună cu cetele îngerilor, căci în rugăciuni pentru noi neîncetat sunteți și pe cărarea cea luminoasă a mântuirii povățuiți pe cei ce grăiesc către voi așa: Bucurați-vă, făclii ale Focului Celui nematerialnic; Bucurați-vă, locuitori ai locașului Tatălui ceresc; Bucurați-vă, strugurii viei lui Hristos; Bucurați-vă, ale rRaiului flori bine mirositoare; Bucurați-vă, râuri de viață curgătoare, care potoliți setea noastră cea duhovnicească; Bucurați-vă, nori de ploaie purtători, ce ne răcoriți pe noi în zăduful ispitelor; Bucurați-vă, căci cu suflarea voastră cea duhovnicească, iarna mâhnirii de la sufletele noastre o alungați; Bucurați-vă, privighetorilor, cu dulci cântări, care ne vestiți nouă primăvara cea duhovnicească a veșnicei fericiri; Bucurați-vă, punte închipuită, a cărei milă o vărsați peste noi; Bucurați-vă, buni cârmaci, care de potopul păcatelor ne feriți pe noi; Bucurați-vă, povățuitori credincioși, care ne îndreptați pe noi la Patria cea cerească; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 12
Darul cel dat vouă de la Dumnezeu, ca o răsplată pentru mulțimea faptelor voastre cele bune, cine dintre pământeni poate să-l povestească, o, Sfinților? Căci precum am socoti apa mării cu picătura, așa și ale voastre minuni și faceri de bine, care prin voi ni se dau nouă, nu este cu putință a se numara. Pentru aceea, săvârșim mărită serbarea aceasta, cu bucurie și cu umilință, iar lui Dumnezeu, Celui ce toate prin voi lucrează, Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 12
Cântând ție, Atotțiitorule Stăpâne, toți lăudăm preasfânt numele Tău, că de la începutul lumii în diferite chipuri ai arătat pe pururea pomeniții Sfinții Tăi, care Tie unuia Dumnezeu, în Treime slăvit, Ti-au plăcut. Cu rugăciunile cărora, de toate răutățile izbăvește pe cei ce grăiesc către dânșii: Bucurați-vă, Sfinților toți, plăcuților lui Dumnezeu, împreună cu pururea Fecioara Maria, cea mai preasfântă decât toată făptură; Bucurați-vă, și voi îngerii cei fără de trup, păzitorii neamului omenesc; Bucurați-vă, sfinților împărați ocârmuitori, care pe pământ cu bună cucernicie ați condus și Împărăția cea cerească ați câștigat; Bucurați-vă, judecători care pe pământ ați judecat cu nepărtinire, că ați aflat mila și îndreptarea de la Judecătorul Cel mare al cerului și pământului; Bucurați-vă, ai orașelor buni ispravnici, ca v-ați învrednicit a locui în Orașul cel ceresc; Bucurați-vă, păstorii cei râvnitori ai oilor celor cuvântătoare de Hristos, Începătorul păstorilor, că v-ați preamărit; Bucurați-vă, buni lucrători pe pământ, care întru bunătatea inimii și în nerăutate Domnului ați slujit; Bucurați-vă, călătorilor răbdători, care ați ajuns la patria cea cerească; Bucurați-vă, cei nebuni pentru Hristos, care ocări și dosădiri pentru El ați suferit; Bucurați-vă, cei fără de arginți, care în dar tămăduire bolnavilor ați dat, iar plată din Cer ați primit; Bucurați-vă, bărbați și femei de toată vârsta, care la chemare ați plăcut lui Dumnezeu; Bucurați-vă, că voi întru Hristos una sunteți și sufletele voastre în mâinile Domnului sunt; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 13
O, preafericiților Părinți, împlinitorii voii lui Dumnezeu, Sfinților toți, cei ce ați câștigat moștenirea veșnicelor bunătăți, primiți acastă cântare a noastră de laudă, și prin rugăciunile voastre cele bine plăcute și primite de către Dumnezeu, cereți nouă iertarea păcatelor și izbăvire de chinurile cele veșnice. Ca împreună cu voi, în Patria cea cerească să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).
Icosul 1
Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi: Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească; Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit; Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o; Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit; Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit; Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit; Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit; Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească; Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită; Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi; Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Condacul 1
Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!
Rugaciunea întâi
O, preafericiților, plăcuților lui Dumnezeu, Sfinților toți, care stați înaintea prestolului Sfintei Treimi și vă bucurați de fericirea cea negrăită! Iată acum, în ziua serbării voastre cea de obște, cu milostivire căutați spre noi, frații voștri cei mai mici, care aducem vouă aceste cântări de laudă și prin mijlocirea voastră cerem milă și iertare de păcate de la preabunul Dumnezeu. Că știm bine că toate câte voiți puteți cere de la Dânsul. Deci cu smerenie ne rugăm vouă ca să rugați pe Stăpânul Cel milostiv să ne dea nouă duhul râvnirii voastre, spre paza sfintelor Lui porunci; ca, mergând pe urma voastră, să putem cu bună cucernicie și fără prihană să săvârșim călătoria vieții celei pământești, învrednicindu-ne întru pocaință a ajunge la locașurile Raiului cele preaslăvite și acolo împreună cu voi să preaslăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!
Rugăciunea a doua
Către voi, Sfinților toți, ca și către niște lumini povățuitoare, care cu faptele voastre ați luminat calea cerescului răsărit, cu smerenie îmi plec eu păcătosul genunchii inimii mele și din adâncul sufletului strig: Rugați-vă pentru mine iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să nu mă lase să rătăcesc prin răspântiile păcatului, ci să-mi lumineze mintea și inima mea, cu lumina harului Său, ca întărit fiind cu acest har, să pot, cealaltă vreme, să umblu pe cărarea cea dreaptă. Ajutați-mă pe mine, voi, cei cu învățătura cea mântuitoare a lui Hristos, ați luminat Biserica Lui și cu sfintele și de Dumnezeu înțelepțitele canoane neclintit ați întărit-o, ierarhilor și părinților ai turmei lui Hristos, care cu rugăciunile și cu slujirea sfintelor dumnezeieștilor taine, pe toți credincioșii ați sfințit și i-ați învățat sa umble după poruncile lui Dumnezeu. Rugându-vă pe voi, pururea fericiților, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos și mucenicilor, care înaintea stăpânirilor pe Hristos Dumnezeu cu bună îndrăzneală L-ați mărturisit, și cinstit sângele vostru pentru El ați vărsat, cuvioșilor și drepților, cei ce prin calea cea strâmtă și cu necazuri viața v-ați sâvârșit și cu omorârea trupului și a patimilor v-ați răstignit lui Hristos, cereți-ne nouă de la Hristos Dumnezeu iertarea păcatelor, îndreptarea vieții și toate bunătățile cele trebuincioase, pentru viața cea vremelnică și pentru cea veșnică. O, preacinstit și preamărit Sobor al Sfinților lui Dumnezeu, cei ce ca îngerii fără de trup ați viețuit și Domnului ați plăcut, fiți-ne mijlocitorii și rugătorii noștri! Căutați cu dumnezeiască dragoste spre noi, străinii și călătorii și, cu puterea și cu darul ce vi s-a dat vouă de la Dumnezeu, îndreptați-ne și pe noi către patria cerească, întăriți neputința noastră, apărați-ne pe noi de ispite și de înșelăciuni, păzindu-ne de căderea în păcat. Treziți în noi dragostea cea sfântă pentru Domnul și râvna pentru mântuirea noastră. Sădiți în inimile noastre frica cea dumnezeiască. Îndreptați pașii noștri spre lucrarea poruncilor lui Hristos și spre împlinirea voii lui Dumnezeu-Tatăl. Faceți ca să viețuim noi viața aceasta întru dreptate. Pururea să ne aducem aminte de ceasul morții și de înfricoșătoarea a doua venire a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos. Ca prin darul și iubirea Lui de oameni fiind păziți și mântuiți, să ne învrednicim și noi păcătoșii și nevrednicii, împreună cu voi, în Împărăția cea cerească a ne închina înaintea sfântului prestol al Domnului și, mulțumind cu bucurie, să slăvim pe Preasfânta și de viață făcătoarea și nedesparțită Treime: pe Tatăl și pe Fiul și pe Preasfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!
Veniți, ucenicii lui Hristos, să îl lăudăm pe ucenicul Sfântului Nichifor cel lepros, pe cel care împreună cu dascălul său împarte daruri bogate celor credincioși, și să îi cântăm: Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Icosul 1:
Sfinte Evmenie, tu I‑ai mulțumit Domnului că a îngăduit să fii răstignit pe greaua cruce a leprei, zicând: „Doamne, mare dar mi‑ai dat! Îți mulțumesc că mi‑ai dat o cruce atât de grea. Voi avea o părtășie mai mare la pătimirile Tale, dar și o mai mare părtășie la Învierea Ta.” Iar noi, având sufletele atinse de lepra păcatului, te rugăm să ne vindeci de bolile noastre și îți aducem aceste laude:
Bucură‑te, adeverire a Învierii lui Hristos, Cel Ce a biruit moartea;
Bucură‑te, sfinte, că ai primit fără să cârtești lepra și ai lăudat febra;
Bucură‑te, că prin mucenicia bolii de mari harisme te‑ai învrednicit;
Bucură‑te, rază de soare, care sufletele noastre amorțite le‑ai încălzit;
Bucură‑te, că ai primit un dar de mare preț de la Sfântul Antim din Hios;
Bucură‑te, că ai primit binecuvântările Sfântului Nichifor cel lepros;
Bucură‑te, că rugându‑se în lumină, ridicat de la pământ, l‑ai văzut;
Bucură‑te, urmaș al cuvioșilor care de la calea nevoinței au străbătut;
Bucură‑te, că icoanele sfinților le‑ai pictat și viețile lor le‑ai urmat;
Bucură‑te, că de multe ori în chip minunat aceștia te‑au cercetat;
Bucură‑te, că nevoințele tale Domnul Hristos înmulțit le răsplătea;
Bucură‑te, că și Sfântul Porfirie a dat mărturie despre sfințenia ta;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 2‑lea:
Ai auzit încă din copilăria ta glasul Maicii Domnului, care ți‑a descoperit calea slujirii lui Hristos, spunându‑ți: „Într‑o zi tu vei deveni preot” și cuvintele ei s‑au împlinit. Iar tu, trăind ca un fiu duhovnicesc al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ai cântat fără încetare: Aliluia.
Icosul al 2‑lea:
Râvnind să trăiești sub acoperământul Maicii Domnului, ai auzit dulcele ei glas făgăduindu‑ți: „Copilul meu, să nu‑ți fie teamă și eu nu te voi lăsa să te pierzi.” Și ea te‑a călăuzit în toți anii vieții tale, purtându‑ți de grijă mai ales atunci când ai pătimit din pricina atacurilor diavolești. Iar noi, întărindu‑ne în credință, te lăudăm cu inimă smerită:
Bucură‑te, rudenie duhovnicească a creștinilor care te cinstesc;
Bucură‑te, că prin mijlocirile tale sufletele tulburate se liniștesc;
Bucură‑te, că încă din copilăria ta ai fost vas ales al rugăciunii;
Bucură‑te, cel ce ai ales jugul postirii aspre și al nevoinței;
Bucură‑te, că lumina cerească ți‑a deschis drumul spre călugărie;
Bucură‑te, că ai îmbrăcat haina monahală, jertfindu‑te cu bucurie;
Bucură‑te, cel ce ai purtat fără cârtire boala leprei și te‑ai sfințit;
Bucură‑te, că și după tămăduirea ta pe mulți bolnavi i‑ai îngrijit;
Bucură‑te, că Maica Domnului ca pe un slujitor ales te‑a îmbrățișat;
Bucură‑te, că sufletul cu povețele Sfinților Părinți ți l‑ai îndestulat;
Bucură‑te, că în multe pelerinaje binecuvântări cerești ai primit;
Bucură‑te, că pe pelerinii care au venit la biserica ta i‑ai răsplătit;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 3‑lea:
Fiind tu ispitit de duhul mâhnirii, ți s‑a arătat Sfântul Nichifor, povățuitorul tău, mângâindu‑te și zicându‑ți: „Nu te necăji și nu plânge.” Și noi, Sfinte Evmenie, vrem să știm că ești lângă noi în vremea ispitelor, ca să nu fim biruiți de atacurile puterilor întunericului, ci să cântăm fără teamă: Aliluia.
Icosul al 3‑lea:
Când la mormântul tău tânăra care urla din pricina demonilor ți-a auzit în chip minunat glasul, atunci părintele Mihail i‑a spus: „Nu te teme, copila mea, te vei face bine”. Tu ai izbăvit‑o de legăturile întunericului și ea ți‑a adus împreună cu părinții ei mulțumire din preaplinul inimii, iar noi îți cântăm:
Bucură‑te, că la mormântul tău tămăduirile se înmulțesc;
Bucură‑te, că minunile tale în toată lumea se propovăduiesc;
Bucură‑te, că Maica Domnului de duhul necurat te‑a izbăvit;
Bucură‑te, că pentru răbdarea mucenicească ai fost răsplătit;
Bucură‑te, primăvară, care odihnești sufletele suferinzilor;
Bucură‑te, că frica de puterile întunericului nu te‑a biruit;
Bucură‑te, că darul izgonirii duhurilor necurate l‑ai primit;
Bucură‑te, că asemenea Sfântului Vasile de la Ostrog ai lucrat;
Bucură‑te, că pe mulți bolnavi cu mințile rătăcite i-ai vindecat;
Bucură‑te, că i‑ai ferit de ispita de a‑și pune capăt zilelor;
Bucură‑te, că și noi mărturisim că ești grabnic tămăduitor;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 4‑lea:
„Bolnavul se va face bine în chip minunat. O minune se va întâmpla. Puterea lui Dumnezeu îl va face bine”, ai spus despre bărbatul care, având o tumoare la cap, era în primejdie de moarte, și după o operație grea s‑a tămăduit. Și Domnului I‑a mulțumit din toată inima, zicând lauda: Aliluia.
Icosul al 4‑lea:
După adormirea ta te-ai arătat în chip minunat mamei căreia doctorii îi spuseseră că trebuie să-și avorteze pruncul, pentru că bănuiau că acesta avea hidrocefalie. Dar tu i‑ai zis că va naște un băiat sănătos și i‑ai cerut să îl boteze cu numele tău. Iar mai apoi ea, când doctorii erau uimiți de minunea nașterii pruncului său, ți‑a adus mulțumire, de care lucru minunându-ne îți zicem:
Bucură‑te, că pe mulți muribunzi despre care doctorii spuneau că nu se pot vindeca i-ai tămăduit;
Bucură‑te, că prin rugăciunile tale tânărul care vreme de cinci luni a stat în comă și‑a revenit;
Bucură‑te, că bolnavii care se roagă ție se întăresc în credință și primesc mângâiere cerească;
Bucură‑te, că ne înveți să prețuim mai mult sănătatea sufletească decât sănătatea trupească;
Bucură‑te, că pe cei aflați pe patul de moarte de frica pierzătoare de suflet i‑ai izbăvit;
Bucură‑te, cel ce te‑ai rugat pentru cei aflați în comă și cu Sfintele Taine i‑ai împărtășit;
Bucură‑te, că băiatul care avea probleme de auz a visat că la mormântul tău l‑ai chemat;
Bucură‑te, că după ce a fost uns cu ulei de la candela ta s‑a întors în satul său vindecat;
Bucură‑te, că pe doctorul care s‑a lepădat de legăturile cu masonii de cancer l‑ai lecuit;
Bucură‑te, că spre folosul multora vestea despre această întâmplare s‑a răspândit;
Bucură‑te, că aducând celor suferinzi alinare și mângâiere în vise și vedenii te‑ai arătat;
Bucură‑te, că în chip minunat de sfinții doctori fără de arginți la stomac ai fost operat;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 5‑lea:
Când a venit la tine tânăra care voia să te întrebe dacă e voia lui Dumnezeu să pornească pe calea monahală, i‑ai răspuns mai înainte ca ea să apuce să îți spună ce o frământa: „Ceea ce ai în gând, să pui în faptă” și ea te‑a ascultat. Tot așa ajută‑ne și pe noi, sfinte, să cunoaștem și să facem voia lui Dumnezeu și să Îl mărturisim prin viața noastră, cântând: Aliluia.
Icosul al 5‑lea:
Femeia care venise în Creta la pomenirea ta a auzit blânda ta mustrare: „De ce nu ai încredere în mine? Oare nu îți dau eu de fiecare dată mai mult decât ceri?”, dar având puțină credință nu te‑a ascultat, căci a oprit o parte din banii pe care i‑ai cerut să îi lase la biserică. Tu ajută‑ne pe noi, sfinte, să ne încredințăm întru totul voii lui Dumnezeu, ca să îți aducem cântări de mulțumire:
Bucură‑te, cel ce alungi de la noi duhul neascultării și al necredinței;
Bucură‑te, că pentru rugăciunile tale învățăm să ascultăm glasul conștiinței;
Bucură‑te, cel ce vrei să părăsim slăbiciunile și desfătările lumești;
Bucură‑te, că nu doar de păcatele mari, ci și de păcatele mici ne ferești;
Bucură‑te, că în vreme de ispită prezența ta nevăzută o mărturisim;
Bucură‑te, că asemenea ucenicilor tăi ocrotirea ta cerească o dobândim;
Bucură‑te, că prin râsul tău binecuvântat înseninai sufletele pelerinilor;
Bucură‑te, că îi încurajai pe cei care simțeau că sunt la capătul puterilor;
Bucură‑te, cel ce risipești nehotărârea din mințile noastre încețoșate;
Bucură‑te, că alungi nedumeririle, ca să luăm hotărâri binecuvântate;
Bucură‑te, cel ce te scârbești de patimile noastre, dar pe noi ne iubești;
Bucură‑te, că în viața duhovnicească nu cu asprime, ci cu blândețe ne crești;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 6‑lea:
I‑ai văzut odată în chip minunat pe sfinții doctori fără de arginți cerându-I lui Dumnezeu să te pedepsească pentru o anumită greșeală, dar L‑ai văzut și pe Hristos privind spre tine cu o privire blândă și L‑ai auzit răspunzându‑le: „Nu, nu‑l pedepsesc. Ceea ce Îmi cereți nu pot să fac.” Iar tu, cunoscând iubirea Lui și pocăindu-te, ai cântat cu smerenie: Aliluia.
Icosul al 6‑lea:
Voind tu ca Dumnezeu să îți descopere dacă ești vrednic de slujirea preoțească, ai visat că El te‑a pus paznic la o biserică strălucitoare, zicându‑ți: „Pe câți îi vei lăsa să intre, vor intra în ea și pe câți îi vei opri, vor rămâne pe din afară.” Știind aceasta, noi ne temem ca nu cumva să ne rătăcim pe drumul care duce spre împărăția cerurilor și de aceea te rugăm să mijlocești pentru noi, ca să ne ridicăm din fiecare cădere și să te lăudăm cu recunoștință, zicând:
Bucură‑te, că Domnul a dat mărturie despre harul pe care ți l‑a dat;
Bucură‑te, liman la care credincioșii deznădăjduiți au alergat;
Bucură‑te, că la sfântul jertfelnic mulțime de nume ai pomenit;
Bucură‑te, părinte, care rănile sufletelor bolnave le‑ai oblojit;
Bucură‑te, cel ce ai primit smerit mustrarea sfinților spre îndreptare;
Bucură‑te, că pentru pocăința ta Hristos a îndulcit lacrimile tale amare;
Bucură‑te, cel ce i‑ai primit la tine pe păcătoși, dar pe farisei i‑ai lepădat;
Bucură‑te, cel ce prin pilda vieții tale pe oamenii fățarnici i‑ai mustrat;
Bucură‑te, doctorie, care întărești sufletele slăbite în credință;
Bucură‑te, că pe cei care fac păcate împotriva firii îi chemi la pocăință;
Bucură‑te, că mulți păcătoși pentru care te‑ai rugat s‑au pocăit;
Bucură‑te, că pentru lacrimile tale mulțime de suflete s‑au mântuit;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 7‑lea:
„Hristoase al meu, vreau să îi mântuiești pe toți oamenii. Vreau să îi mântuiești și pe toți catolicii, pe toți protestanții, pe toți musulmanii, pe toți cei de alte credințe, ba chiar și pe cei necredincioși”, s‑a rugat Ție, Doamne, Sfântul Evmenie, iar noi, uimindu‑ne de curajul, de iubirea și de râvna sa, Îți aducem cântarea: Aliluia.
Icosul al 7‑lea:
Când ai călătorit la Constantinopol i‑ai binecuvântat nu numai pe cei care erau creștini în ascuns, ci și pe musulmani, rugându‑te pentru venirea lor la Hristos. Știm că ai spus: „Nu poți ști niciodată ce se poate întâmpla mâine”, de aceea te rugăm, sfinte, cheamă la lumina credinței celei adevărate cât mai mulți oameni care stau acum departe de ea, ca să îți mulțumească, zicând laude ca acestea:
Bucură‑te, samarinean milostiv, că pe fiii lui Adam i‑ai binecuvântat;
Bucură‑te, că iubirea ta peste întreg neamul omenesc s‑a revărsat;
Bucură‑te, că ai mărturisit că ortodoxia este singura credință adevărată;
Bucură‑te, că te‑ai rugat ca lumina ei să se răspândească în lumea toată;
Bucură‑te, că Domnul la Sfintele Liturghii multe taine ți‑a descoperit;
Bucură‑te, că pentru fiii Bisericii adevărate multe rugăciuni ai săvârșit;
Bucură‑te, că în chilia ta și pentru întoarcerea ereticilor te‑ai rugat;
Bucură‑te, că din iubire nici pe păgâni și pe necredincioși nu i‑ai uitat;
Bucură‑te, că de învățătura origenistă despre mântuirea tuturor te‑ai ferit;
Bucură‑te, că, iubind acrivia, cursele ereziilor și ale înnoirilor le-ai nimicit;
Bucură‑te, sabie a Duhului, care învățăturile mincinoase le‑ai tăiat;
Bucură‑te, că predaniile Sfinților Părinți cu credincioșie le‑ai urmat;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 8‑lea:
Prin cuvintele tale am cunoscut că ai fost dascăl al iubirii jertfelnice, învățându-ne: „Când cineva Îl iubește pe Dumnezeu, îi iubește pe toți. Îi iubim și pe eretici, pentru că și pe ei i‑a zidit Dumnezeu. Nu că am iubi ereziile lor. Îi iubim pe păcătoși, dar nu și nelegiuirile pe care le fac. Îi iubim, pentru că nu putem să nu‑i iubim.” Și iubirea ta s‑a înălțat la cer ca o tămâie binemirositoare, cântând: Aliluia.
Icosul al 8‑lea:
Când una dintre femeile desfrânate cărora le împărțeai iconițe l‑a luat de braț pe unul dintre pelerinii care veniseră cu tine în Rusia, tu ai spus cu blândețe: „Acesta este al meu”, ferindu‑l de primejdia păcatului. Așa să ne păzești și pe noi, sfinte, în ceasul ispitei, ca să te lăudăm, zicând:
Bucură‑te, că prin blândețea ta lui Hristos I‑ai urmat;
Bucură‑te, că la pocăință pe femeia păcătoasă o ai chemat;
Bucură‑te, că pe pelerinul acela de ispita căderii l‑ai ferit;
Bucură‑te, că mulți tineri din ghearele patimilor ai izbăvit;
Bucură‑te, că și de la tineri și de la bătrâni primești mulțumiri;
Bucură‑te, cel ce ne scapi de frici, de primejdii și de nenorociri;
Bucură‑te, cel ce te-ai rugat pentru cei care în păcate au căzut;
Bucură‑te, că în inimile lor ofilite mugurii nădejdii au crescut;
Bucură‑te, dezlegare a oamenilor legați cu lanțurile patimilor;
Bucură‑te, că ai fost candelă aprinsă a nevoinței și a virtuților;
Bucură‑te, cel ce în cuptorul încercărilor ai făcut voia Domnului;
Bucură‑te, că ai arătat puterea credinței prin îmblânzirea tigrului;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 9‑lea:
„Nu te mâhni atât de tare, copilul meu, Hristos te iubește”, i‑ai spus femeii care se rușina să spovedească păcatul mare pe care îl făcuse. Ajută‑ne și pe noi, tu, cel care ești prieten al sufletelor rănite de păcat, să ne ridicăm din mocirla în care am căzut, ca să Îi aducem Domnului cântarea: Aliluia.
Icosul al 9‑lea:
„Să te duci la icoana Arhanghelului Mihail, ca el să te scoată din încurcătură”, i‑ai spus bărbatului din Mitilini care păcătuia, și Dumnezeu l‑a ajutat să se despartă de femeia cu care își înșela soția. Tot așa și acum vino în ajutorul soților și soțiilor care batjocoresc taina cununiei, întorcându‑i pe toți pe drumul cel bun, ca să te laude împreună cu noi:
Bucură‑te, adiere care alungi norul ispitelor de la credincioși;
Bucură‑te, că fără șovăire îi ajuți să pună început bun pe păcătoși;
Bucură‑te, că de păcatul divorțului mulți soți ai îndepărtat;
Bucură‑te, că certurile dintre ei le‑ai risipit când te‑au chemat;
Bucură‑te, că, aflând de minunile tale, familiile te aleg ocrotitor;
Bucură‑te, că ești rugător pentru părinți și pentru copiii lor;
Bucură‑te, că ajuți lumea mai mult decât în viața ta pământească;
Bucură‑te, că ne povățuiești să căutăm liniștea duhovnicească;
Bucură‑te, preot al Dumnezeului celui viu, care ne chemi la pocăință;
Bucură‑te, că ne ferești de rătăciri, ca să ne păstrăm dreapta credință;
Bucură‑te, că lacrimile soților evlavioși care nu aveau copii s‑au risipit;
Bucură‑te, ocrotitor al copiilor care la botez numele tău l‑au primit;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 10‑lea:
Fiind pentru noi pildă de virtute, cu zdrobire de inimă te‑ai rugat Mântuitorului: „Hristoase al meu, ajută‑mă să Te iubesc tot mai mult și mai mult. Să Te iubesc mai mult decât pe mine însumi, decât pe toți oamenii și să nu mă satur să Te iubesc”. Și în altarul sufletului tău I‑ai adus cântarea de laudă: Aliluia.
Icosul al 10‑lea:
Nu suntem vrednici să vii la noi, păcătoșii, precum a venit la tine Sfântul Nichifor de praznicul adormirii sale, ca să te mângâie în durerile tale și să îți spună că te iubește. Dar te rugăm să fii ocrotitor al nostru, ca să învățăm să te iubim și să te cinstim aducându‑ți laude:
Bucură‑te, prieten al sfinților și al creștinilor care merg pe calea virtuților;
Bucură‑te, că pe calea sfințeniei celor nevoitori le ești îndrumător;
Bucură‑te, mustrător al ieromonahului care spunea că vremea sfințeniei a trecut;
Bucură‑te, vrednic ucenic al Sfântului Nichifor, pe care pildă de evlavie l‑ai avut;
Bucură‑te, că după adormirea sa ți s‑a arătat când puteai muri și te‑a salvat;
Bucură‑te, grabnic ajutător al celor care la vreme de necaz ți s‑au rugat;
Bucură‑te, că ploaia nu a căzut în locul pe care în aer cu mâna ta l‑ai însemnat;
Bucură‑te, că tot așa nici ispitele nu i‑au doborât pe oamenii pe care i‑ai binecuvântat;
Bucură‑te, icoană a iubirii de Dumnezeu și de aproapele în cugetele noastre zugrăvită;
Bucură‑te, filă vie de Filocalie, care îi chemi pe credincioși la rugăciunea neîncetată;
Bucură‑te, că pe creștini în lupta cu gândurile rele și otrăvitoare de suflet i‑ai povățuit;
Bucură‑te, că prin sfaturi ceața mâhnirii și a deprimării de la cei neputincioși o ai risipit;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 11‑lea:
Atunci când preotul din Creta și‑a zis în gând: „O, dacă aș avea și eu o bucățică din hainele pe care le poartă părintele Evmenie…”, tu i‑ai dăruit de îndată un epitrahil din biserică. Noi nu suntem vrednici să primim de la tine mari daruri, dar îți cerem să fii mijlocitor și povățuitor al nostru pe calea mântuirii, ca să cântăm în veci: Aliluia.
Icosul al 11‑lea:
În tinerețea ta ți s‑a arătat Sfânta Mare Muceniță Marina ieșind din icoana ei și ținând diavolul de coarne, învățându‑te să reziști în lupta duhovnicească, și ți‑a zis: „Într‑o zi, tu vei învia un mort”. Înviază‑ne acum pe noi, Sfinte Evmenie, pe cei care suntem morți sufletește și fugim de calea învierii care trece prin cruce, ca să te lăudăm, zicând:
Bucură‑te, că Sfânta Marina te‑a îndrumat în lupta duhovnicească;
Bucură‑te, că mulți sfinți te‑au ocrotit în nevoința ta îngerească;
Bucură‑te, că pe Sfântul Porfirie împreună rugător l‑ai primit;
Bucură‑te, că această legătură binecuvântată în duh s‑a pecetluit;
Bucură‑te, că voi împreună cu alți sfinți pentru pacea lumii v‑ați rugat;
Bucură‑te, că atunci norul războiului în chip minunat a fost îndepărtat;
Bucură‑te, că celor care trec prin încercări grele le aduci alinare;
Bucură‑te, că ne ajuți să aflăm liniștea în vremurile de tulburare;
Bucură‑te, mână de ajutor întinsă celor din întunericul păcatelor;
Bucură‑te, dreptar, care ne arăți calea spre împărăția cerurilor;
Bucură‑te, clopot, care cu putere mila dumnezeiască o vestești;
Bucură‑te, că prin bucuria ta întristarea din suflete o risipești;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 12‑lea:
Când ucenicii tăi se temeau că după trecerea ta la viața veșnică îi vei uita, le‑ai spus cu hotărâre: „Nu, niciodată!”, încredințându‑i de iubirea pe care le‑o purtai și le‑o vei purta în continuare. Iar noi, plecând genunchii inimii ca și cum am îngenunchea în fața sfintelor tale moaște, îți cerem să picuri și peste noi o picătură din iubirea ta părintească şi Îi cântăm Domnului, Cel ce te‑a proslăvit: Aliluia.
Icosul al 12‑lea:
După adormirea ta te‑ai arătat în vis în chip minunat unor ucenici ai tăi, binecuvântându‑i într‑o biserică slăvită. Iar ei, încredințându‑se de acoperământul rugăciunilor tale, și‑au împărtășit unii altora bucuria trăită și ți‑au adus cântări de laudă:
Bucură‑te, că Dumnezeu îți descoperea numele creștinilor pe care îi împărtășeai;
Bucură‑te, că prin aceasta de mulțimea harismelor primite de sus îi încredințai;
Bucură‑te, că în duh îi vedeai adunați în rugăciune pe ucenicii Sfântului Porfirie;
Bucură‑te, cel ce acum ne vezi pe noi, pe toți cei care cu credință ne rugăm ție;
Bucură‑te, că unii bolnavi ale căror pomelnice au fost puse sub perna ta s‑au vindecat;
Bucură‑te, că ai primit mulțumirile femeii pe care ai lecuit‑o de cancer la ficat;
Bucură‑te, că fiind în spital cu trupul, cântăreții psalmodiind în biserică te‑au auzit;
Bucură‑te, că după trecerea ta la Domnul de toți cei care ți s‑au rugat te‑ai milostivit;
Bucură‑te, că tânărul care cu evlavie păstra fotografia ta cu credință te‑a chemat;
Bucură‑te, că a avut nădejde în puterea rugăciunilor tale și a scăpat nevătămat;
Bucură‑te, că biruind legile firii ți‑ai mișcat un picior când erai așezat în sicriu;
Bucură‑te, că prin harul primit de la Domnul Hristos ai arătat atunci că ești viu;
Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.
Condacul al 13‑lea:
O, Sfinte Evmenie, noule făcător de minuni, ale cărui daruri le lăudăm ziua și noaptea, apărătorule al nostru, fii nouă ajutor în ceasul morții și ne ridică la ceruri, ca să Îi cântăm lui Dumnezeu împreună cu arhanghelii și cu toți sfinții în vecii vecilor: Aliluia.
Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Sfinte Evmenie, tu I‑ai mulțumit Domnului că a îngăduit… și Condacul întâi: Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, să îl lăudăm… Apoi se zice această
Rugăciune
Sfinte Evmenie, noule făcător de minuni, primește rugăciunile noastre, ale păcătoșilor, că la tine alergăm cu nădejde, crezând că nu vei trece cu vederea rugăciunile noastre din pricina păcatelor care ne apasă.
Știm că te‑ai arătat unora dintre ucenicii tăi după trecerea ta la Domnul și i‑ai binecuvântat, întărind prin aceasta făgăduința ta că nu îi vei uita niciodată. Noi nu ne‑am învrednicit să fim ucenicii tăi, sfinte, dar credem că iubirea ta ne acoperă și pe noi, cei mulți și neputincioși, și cerem cu credință să fim binecuvântați de tine. Așa cum psalții te‑au auzit cântând în biserică, deși cu trupul erai în spital, așa să simțim și noi în taină prezența ta binefăcătoare în viețile noastre.
Am auzit de femeia bolnavă de cancer la ficat, al cărei bilet a fost pus sub perna ta și ai vindecat‑o. Noi nu am pus cererile noastre sub perna ta, dar plecând genunchii inimilor noastre în fața sfintei tale icoane, ne închinăm cu evlavie, ca și cum am sta în fața sfintelor tale moaște. Primește cererile noastre, Sfinte Evmenie, și ne izbăvește de toată ispita și de tot răul, văzut și nevăzut.
Îmblânzește patimile noastre, precum ai îmblânzit tulburarea tigrului. Păzește‑ne de tot răul, cum i‑ai păzit de ploaie pe cei care stăteau în cercul pe care l‑ai făcut cu mâna în aer și nu s‑au udat. Roagă‑te pentru toți bolnavii, stând lângă patul lor de suferință, precum ai stat lângă femeia care te‑a văzut în spital în timpul operației și după aceea. Ai grijă de toți călugării și de toate maicile, tu, cel ce te-ai rugat pentru Sfântul Sofronie de la Essex și el s‑a tămăduit, fiind uns cu ulei sfințit la Sfântul Maslu.
Ai grijă de soții credincioși, alungând dintre ei neînțelegerea și tulburarea, tu, cel ce pe bărbatul care își înșela nevasta l‑ai povățuit să ceară sprijinul Sfântului Arhanghel Mihail și el s‑a despărțit de femeia cu care păcătuia.
Ai grijă de toți copiii, ferindu‑i de păcatele tinereții și de cursele vicleanului diavol.
Să nu ne depărtezi de ajutorul tău, cum ai depărtat‑o de la tine pe maica care venise la tine fără dorința de a pune început bun pocăinței. Ci înseninează viețile noastre, ca să cunoaștem bucuria cea adevărată, pe care au cunoscut‑o cei pe care i-ai ridicat din groapa întristării.
Căci avem nevoie de mijlocirile tale în fața tronului dumnezeiesc, ca să nu fim înghițiți de marea vieții acesteia, ci să mergem cu pocăință și smerenie pe calea cea îngustă a mântuirii. Și primind ajutorul tău, să Îl lăudăm în toate zilele vieții noastre pe Dumnezeu cel în Treime lăudat, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită. Amin.
RUGĂCIUNI LA DIFERITE TREBUINȚE
Rugăciune la vreme de ispită
Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, vezi focul încercării prin care trec, vino degrabă în ajutorul meu și liniștește acum și sufletul meu tulburat.
Precum în timpul pelerinajului din Rusia, când femeile desfrânate s‑au apropiat de grupul în care erai, pentru a-i prinde în mrejele lor pe tinerii pelerini, tu ai intervenit de îndată cu blândețe și ai îndepărtat de la ei ispita, tot așa acum îndepărtează de la mine această ispită care a năvălit asupra mea, ca să nu mă biruie patimile și slăbiciunile trupești.
Am aflat cum tânărul care îți spusese că va veni să cânte la biserica ta a fost înșelat de diavol, gândindu‑se că și patul îi aduce odihnă, și a ajuns la biserică abia după sfârșitul slujbei. Dar am aflat și de părintele ieromonah pe care l‑ai mustrat, spunându‑i să nu dea vina pe diavol pentru neputințele și slăbiciunile sale.
Eu, neavând duhul deosebirii duhurilor, nu îmi dau seama cât de mare este ispita diavolească și cât de mare este lupta pe care o ridică împotriva mea trupul și gândurile pe care nu pot să le stăpânesc. Dar tot ce știu e că mărturisesc că am nevoie de harul lui Dumnezeu, de acoperământul Maicii Domnului și de mijlocirea ta, ca să rezist până la capăt fără să păcătuiesc.
Pe femeia care voia să ascundă la spovedanie un păcat nu ai mustrat‑o, ci cu blândețe ai ajutat-o să înțeleagă cât de mare e iubirea lui Dumnezeu pentru toți oamenii, oricât ar fi de păcătoși.
Nici pe mine să nu mă mustri, Sfinte Evmenie, ci să mă ajuți să mă spovedesc cu sinceritate și cu zdrobire de inimă. Să nu ajung, sfinte, ca oamenii pe care i‑ai gonit de la tine. Ci să fiu ca unul dintre prietenii tăi, pe care i‑ai ajutat să stea tari la vreme de încercare și, primind răspuns la cererile lor, ți‑au adus mulțumirile lor. Ca văzând ajutorul tău, să Îl slăvesc pe Dumnezeu, Cel Ce te‑a binecuvântat și a revărsat asupra ta darurile Sale și să Îi cânt în toate zilele vieții mele: Aliluia.
Rugăciune pentru îndreptarea vieții
Sfinte Evmenie, lucrătorule al virtuții, văzând neputințele și patimile noastre, trimite‑ne degrabă ajutorul tău cel ceresc, ca să punem început bun mântuirii.
Nu te scârbi de întinăciunea sufletelor noastre, sfinte, că războiul duhovnicesc este greu și simțim că pierim. Nu ne depărta de la tine, așa cum ai gonit‑o pe maica aceea care avea gânduri viclene și care nu voia să se pocăiască. Ci mustră‑ne spre îndreptarea vieții, cum l‑ai mustrat pe doctorul din Patras, căruia i‑ai cerut să arunce din casă simbolurile masonice și să topească aurul primit de la masoni, pentru a face cruciulițe din el și pentru a le împărți altora. Căci doctorul, primind cu smerenie mustrarea ta, s‑a întors la tine cu pocăință și pentru rugăciunile tale s‑a tămăduit de boala cancerului.
Așa să se tămăduiască, Sfinte al lui Dumnezeu Evmenie, și sufletele noastre bolnave, de toate bubele și de toate patimile. Ca primind ajutorul tău să te lăudăm și să îți mulțumim, avându‑te povățuitor tainic pe calea mântuirii până la sfârșitul vieții noastre. Amin.
Rugăciunea celui tulburat de duhurile rele
Sfinte Evmenie, alesule slujitor al lui Hristos, către tine înalț gândul meu, în acest ceas de grea încercare. Știu, sfinte, că în tinerețea ta ai văzut‑o pe Sfânta Mare Muceniță Marina ieșind din icoana ei, ținând diavolul de coarne și învățându‑te să stai împotriva atacurilor lui. Mai știu, sfinte, că tu însuți ai suferit mult în vremea în care din îngăduința lui Dumnezeu, ca să înveți smerenia, puterile întunericului au pus stăpânire pe mintea ta. Știu, sfinte, și că atunci Maica Domnului ți‑a venit în ajutor, când erai aproape de mănăstirea închinată ei din Kuduma.
Mai apoi ai cunoscut în viața ta frica adusă de prezența îngerilor căzuți, dar ai avut și puterea de a rezista. Am aflat de luptele tale cu duhurile necurate de la Lacul Dris, de la Biserica Schimbării la Față și din alte locuri și cred că pentru răbdarea ta ai primit mare har de la Dumnezeu.
Tu ai adus liniște în sufletul tânărului care, pătimind din pricina diavolilor, simțea un foc mistuitor înlăuntrul său. Și mult l‑ai întărit pe bolnavul de la spitalul de boli infecțioase care, în timp ce era atacat de duhurile rele, simțea ocrotirea ta minunată.
Așa ajută‑mă și pe mine, alungând de la mine toată lucrarea puterilor întunericului, toată slăbiciunea și toată neputința. Ca ridicându‑mă din groapa morții sufletești, să înviez duhovnicește și să Îl laud în vecii vecilor pe Dumnezeu, Care prin sfinții Săi Își arată neîncetat marea Sa iubire pentru neamul omenesc. Amin.
Rugăciune înaintea unui examen
Sfinte Evmenie, ajutătorule al elevilor și al studenților care dau examene, știind mulțimea minunilor tale vin la tine și îți cer ajutorul. Pe mulți i‑ai ajutat, sfinte, și cred că îi ajuți pe toți cei care te cheamă cu credință în rugăciunile lor. Pe studentul de la facultatea de drept, care de două ori picase un examen și care în ajunul reexaminării te‑a ajutat să torni ciment în loc să mai învețe, pentru rugăciunile tale a treia oară a trecut examenul, deși nu mai nădăjduia că va reuși. Iar tânărul pe care l‑ai binecuvântat, zicându-i: „Să te ajute Domnul să scrii cu bine, să treci foarte bine examenul!”, a reușit să ia o notă mare, deși nu avusese timp să învețe, din pricină că trebuia să meargă la muncă. Eu îți cer, sfinte, să mă ajuți să primesc întru totul voia lui Dumnezeu. Să pot învăța cât mai mult și mai bine, fără să îmi pun nădejdea în puterile mele. Ci, având nădejde în ajutorul cel de sus, să trec cu bine de această încercare și să duc o viață bineplăcută Domnului în toate zilele vieții mele. Amin.
Rugăciune pentru cei de alte credințe
Sfinte Evmenie, cel ce ai fost ucenic al Sfântului Nichifor cel lepros și nepot duhovnicesc al Sfântului Antim, marele duhovnic din Hios, și prin aceștia te‑ai înrudit duhovnicește cu tot soborul sfinților colivazi, apărători ai predaniilor Sfinților Părinți și dascăli ai viețuirii filocalice, primește, te rog, în ceasul acesta puțina mea rugăciune.
Știu că, atunci când ai văzut în chip minunat o biserică strălucitoare, ai auzit glasul lui Hristos spunându‑ți: „Pe câți îi vei lăsa să intre, vor intra și pe câți îi vei opri, vor rămâne pe din afară.” De aceea îți cer să te rogi și pentru mine, păcătosul, ca să merg pe calea credinței până la trecerea mea din viața aceasta plină de deșertăciune.
Dar, mai mult decât atât, îndrăznesc să îți cer să te rogi și pentru cei care stau departe de Biserica lui Hristos, ca să vină la lumina adevărului. Știu că în timpul vieții te‑ai rugat: „Hristoase al meu, vreau să îi mântuiești pe toți oamenii. Vreau să îi mântuiești și pe toți catolicii, pe toți protestanții, pe toți musulmanii, pe toți cei de alte credințe, ba chiar și pe necredincioși”.
Dar mai știu și că, atunci când l‑ai pomenit la proscomidie pe catolicul care îi ajutase pe leproși, îngerul Domnului a aruncat de pe Sfântul Disc de trei ori mirida scoasă pentru el. Iar mai apoi îngerul ți s‑a arătat și te‑a mustrat, spunându‑ți că la rugăciunile personale pot fi pomeniți toți oamenii, vii și morți, dar la Sfânta Liturghie doar fiii Bisericii dreptslăvitoare. Crezând mărturiei tale despre această arătare minunată, îndrăznesc, sfinte, să îți cer să te rogi și pentru omul acesta, pentru (numele), care stă departe de credința și de Biserica cea adevărată.
În timpul pelerinajului la Constantinopol tu i‑ai binecuvântat nu doar pe creștini, ci și pe musulmani, dorindu-ți ca mai apoi să vină și ei la Hristos. Tu ai mărturisit că Dumnezeu Se bucura când te rugai pentru eretici și pentru cei de alte credințe, ba chiar și pentru necredincioși, și de aceea îndrăznim să îți cerem să te rogi pentru ei și după trecerea ta din viața pământească. Nu împuțina rugăciunile tale pentru aceștia acum, când te afli în bucuria cea gătită sfinților, ci îndură‑te și mijlocește pentru ei înaintea Dreptului Judecător.
Ca părăsind ei rătăcirile și înșelările, să vină la lumina lui Hristos și să Îl laude pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită, în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea soților care nu au putut să aibă copii
Sfinte Evmenie, cel ce aduci bucurie în sufletele mâhnite și întristate, la tine alergăm cu credință, având nădejde în mijlocirile tale. Știm de părinții pe care i‑ai binecuvântat și s‑au bucurat de copiii lor, după ce ani de zile alergaseră pe la tot felul de doctori, fără să primească niciun ajutor. Am auzit de femeia măritată de opt ani, care nu avea copii, și căreia i‑ai spus: „Să ții post și pentru tine și pentru soțul tău și o să faci un copil!” Iar ea, făcând ascultare de cuvântul tău, a luat mai apoi plata ascultării și a născut o fetiță, care era mărturie a minunilor tale.
De multe ori tu ai rușinat înțelepciunea medicilor care au spus unor părinți că nu pot avea copii sau că, dacă totuși îi vor avea, aceștia nu vor fi sănătoși. Tu, cel ce ai primit de multe ori ajutorul Sfinților Doctori fără de arginți, care te‑au și operat la stomac în chip minunat, trimite‑ne acum ajutorul tău ceresc.
Știm că nu suntem vrednici să primim acest ajutor, dar mărturisind nevrednicia noastră mărturisim și faptul că iubirea ta nu se poticnește de neputințele noastre. Și te rugăm să ne ajuți să mergem pe calea mântuirii și să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu, oricare ar fi aceasta. Iar ție îți mulțumim și vrem să te lăudăm în toate zilele vieții noastre. Amin.
Rugăciune la vreme de secetă
Sfinte Evmenie, cel ce vii degrabă în ajutorul tuturor celor care te cheamă în rugăciunile lor, vino acum și la noi, cei pătimași și păcătoși. Din pricina mulțimii păcatelor noastre nu ne‑a învrednicit Dumnezeu să avem parte de ploaie și seceta a uscat pământul.
Am aflat de seceta mare care a avut loc în regiunea Atenei, când ai mers și ai binecuvântat lacul Maraton, zicând multe rugăciuni. Tu ai văzut mai înainte cu duhul că Dumnezeu va împlini cererile tale și ai spus că va veni multă ploaie, dar cei de lângă tine s‑au îndoit de cuvântul tău. Lucrul acesta părea cu neputință, căci vreme de aproape trei ani nu mai plouase și pe cer nu se vedea niciun nor. Dar după două zile a plouat vreme îndelungată și atunci oamenii au înțeles puterea rugăciunilor tale, căci ca un nou Ilie ai dezlegat cerul și ai adus bucurie celor care sufereau din pricina secetei.
Cine poate spune mulțimea minunilor tale, Sfinte Evmenie? Atunci când vorbeai cu oamenii în curtea bisericii, a început ploaia și femeia credincioasă voia să îți aducă o umbrelă, dar tu ai oprit‑o, însemnând cu mâna un cerc în aer în jurul locului în care vă aflați. Iar pe voi ploaia nu v‑a atins, deși de jur împrejur ploua peste tot.
Mari sunt darurile pe care ți le‑a dăruit Dumnezeu și de aceea îndrăznim să îți cerem ajutorul. Nu pentru credința noastră, nu pentru vrednicia noastră, ci pentru iubirea pe care o ai față de oameni arată‑ți și acum darul tău, dezlegând cerul și aducând ploaie binefăcătoare.
Ca văzând în acest dar semnul milostivirii dumnezeiești, să sporim în rugăciune și nevoință și să Îl lăudăm în toată viața noastră pe Dumnezeu, Cel care lucrează prin sfinții Săi lucruri mari și minunate spre folosul oamenilor. Amin.
Rugăciunea celui aflat în primejdie de moarte
Sfinte Evmenie, ocrotitorule al celor slabi și izbăvitorule al celor aflați în curse de tot felul, primește acum puțina mea rugăciune.
Știu că, atunci când ți‑ai primejduit viața fără să vrei, când voiai să scapi de insectele din chilia ta, tu ai avut parte de cercetarea minunată a Sfântului Nichifor cel lepros, povățuitorul și prietenul tău ceresc. Iar prin arătarea lui ai scăpat de la moarte și I-ai mulțumit Domnului pentru ajutorul primit.
Te rog, Sfinte Evmenie, ajută‑mă și tu pe mine în acest ceas, când am mare nevoie de ocrotirea ta. Nu sunt vrednic să mi te arăți în chip minunat, nu sunt vrednic să primesc povețele tale, cum le‑ai primit tu pe ale Sfântului Nichifor. Dar așa nevrednic cum sunt, nu încetez a nădăjdui în mila lui Dumnezeu, în ajutorul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și în mijlocirea ta.
Am aflat de tânărul motociclist care, păstrând cu evlavie fotografia ta, când era în primejdia morții a cerut ajutorul Domnului și al tău și a scăpat. Am aflat și de șoferul care, atunci când frâna autocarului s‑a stricat și el nu mai vedea nicio scăpare, te-a chemat în rugăciune și mașina s‑a oprit în chip minunat.
Arată‑ți și cu mine lucrarea ta, precum ai arătat‑o cu toți cei care te‑au chemat lângă ei la vreme de necaz și de suferință. Ca văzând sprijinul tău, să mă întăresc în credință și să îți mulțumesc, aducându‑ți laude în toate zilele vieții mele. Amin.
Rugăciune pentru dobândirea liniștii în familie
O, Sfinte Evmenie, primește această puțină rugăciune pentru noi, tu, cel ce ai ajutat în timpul vieții tale mulțime de familii. După moartea ta ți‑ai înmulțit ajutorul, sfinte, și de aceea cred că ne poți acoperi și pe noi cu puterea pe care ai primit‑o de la Dumnezeu.
Am auzit de femeia care voia să ascundă la spovedanie un păcat, dar tu ai îndreptat‑o cu blândețe pe drumul cel bun. Am auzit și de soțul ei, care s‑a pregătit cu multă grijă pentru spovedanie și pe care l‑ai ajutat să meargă pe calea credinței. Ajută‑ne și pe noi, sfinte, alungând de la noi toate ispitele și toată neînțelegerea.
De multe ori ai topit gheața dintre soți, aducându‑i la iubirea cea dintâi. Pe mulți i‑ai ferit de ispita divorțului și i‑ai ajutat să sporească în pace și înțelegere.
Tu pe bărbatul care își înșela soția l‑ai trimis să meargă să ceară sprijinul Sfântului Arhanghel Mihail și el, despărțindu-se de femeia cu care păcătuia, s-a întors la soția lui.
Iar pentru credința femeii care a venit la tine ca să te rogi pentru sănătatea soțului ei, care era bolnav de ani de zile, tu l‑ai binecuvântat pe acesta, spunând: „Soțul tău să nu mai pățească niciodată nimic.” Și, pentru tăria binecuvântării tale, Dumnezeu l‑a vindecat.
Așa te rugăm, sfinte, binecuvântează‑ne și pe noi și vindecă toate bolile noastre sufletești și trupești, ca fiind sprijiniți de tine să Îi aducem în vecii vecilor slavă Dumnezeului care te‑a proslăvit. Amin.
Rugăciunea părinților pentru copiii lor
Sfinte Evmenie, cel ce în viața ta ai binecuvântat mulțime de copii și i‑ai ocrotit prin rugăciunile tale, primește rugăciunea pe care o facem acum pentru copiii noștri. Grea este crucea creșterii copiilor și uneori suntem apăsați de tristețe și de amărăciune. Dar credem în puterea mijlocirii tale și de aceea îți cerem să ne vii în ajutor.
Știm de tânărul care voia să înregistreze cuvintele tale și căruia i‑ai zis: „Cuvintele pe care ți le zic se înscriu numai în prezent și în inima ta. Nu se pot înregistra pe benzi de magnetofon ori pe hârtie.” Înregistrează, sfinte, povețele tale în mințile și în inimile copiilor noștri. Vino în taină lângă ei, povățuindu‑i să crească în dreapta credință și pe calea virtuții. Ferește‑i de greșeli, de păcate și de prietenii stricătoare de suflet.
Tu te‑ai mâhnit de cuvintele învățătorului care spunea despre copii că s‑au sălbăticit cu totul, ba chiar și alte cuvinte, mai grele. Oare ce-ar fi spus acel învățător despre copiii de astăzi, care par mult mai neascultători și mai aplecați spre rău decât cei de ieri?
Cum să nu ne plângem noi, părinții lor, care dorim să îi vedem crescând în credință și în virtute? Cum să răbdăm fără să cârtim și fără să lăsăm patima mâniei să ne biruiască? Ne este tare greu, sfinte.
Tu însuți te‑ai supărat pe nepoata ta, care călcând postul s-a măritat în zi de vineri, și din această pricină nu te‑ai mai dus la nunta ei. Pe copiii noștri să nu te superi, sfinte, chiar dacă vor face greșeli mari, ci să te rogi pentru ei, ca să vină la pocăință. Iar pe noi, părinții lor, ajută‑ne să mergem pe calea cea îngustă a mântuirii, povățuiți de părintele duhovnic și ostenindu‑ne pe calea rugăciunii și a faptelor bune. Ca simțind puterea ocrotirii tale să îți aducem laude în toate zilele vieții noastre. Amin.
Rugăciunea celui care trece prin lipsuri și greutăți
Sfinte Evmenie, noule făcător de minuni, Dumnezeu te‑a scos la lumină în aceste vremuri de împuținare a credinței. La ajutorul tău alerg acum, fiind necăjit și împovărat cu tot felul de lipsuri și de necazuri. Tu ai purtat crucea grea a leprei fără să cârtești. Tu ai fost lovit de atacurile puterilor întunericului și ai cunoscut durerea până la capăt. Tu ai răbdat încercări și greutăți de tot felul, dar ți‑ai pus nădejdea în Dumnezeu și nu te‑ai lăsat biruit de ispite.
Vezi, sfinte, greutățile prin care trec. Roagă‑te lui Hristos să îmi dea răbdare și putere să rezist până la sfârșit. Nu îți cer să mă ajuți să duc o viață de desfătări, ci vreau doar să am puterea de a mă lăsa în voia lui Dumnezeu. Tu ai venit în ajutorul femeii care trebuia să plătească o mare datorie la bancă, pentru că girase pentru a-și ajuta un prieten, iar acela nu își plătise datoria. Căci femeia ți‑a cerut sprijinul în rugăciune și atunci tatăl ei a reușit să îi dăruiască banii de care avea nevoie. Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, să trec cu bine de încercarea aceasta. Să nu mă las biruit de frică, de amărăciune și de deznădejde, ci să am nădejde în ajutorul tău. Am auzit de femeia căreia, când a venit la pomenirea ta, i‑ai cerut să lase la biserica din Creta banii pe care îi avea, dar ea s‑a îndoit de cuvântul tău și nu te‑a ascultat. Eu nu vreau să ajung să mă îndoiesc de ajutorul tău, sfinte.
Știu că psaltul care credea că l‑ai gonit fără motiv de la biserica ta a ajuns la timp la biserica unde preotul avea mare nevoie de el, pentru că veniseră mulți copii să se împărtășească și nu era cine să cânte la slujbă. Și atunci, înțelegând cum a lucrat Dumnezeu prin harismele tale, psaltul s‑a întărit în credință. Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, să văd în toate zilele lucrarea lui Dumnezeu spre mântuirea mea și să nu mă îndoiesc de pronia Sa cea plină de milostivire. Ci să Îl slăvesc pe El în toate încercările prin care trec, așa cum ai făcut tu însuți în focul încercărilor prin care ai trecut, și să Îi cânt în vecii vecilor: Aliluia.
Rugăciune la vreme de război
Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, primește puțina noastră rugăciune în acest ceas, când sufletele noastre sunt greu încercate. Știm că, atunci când a început invazia din Cipru, candelele din biserica în care te rugai s‑au mișcat și icoanele au plâns, iar peste tine a venit duhul întristării. Tu mult ai suspinat și mult te‑ai rugat pentru oamenii aflați în diferite războaie și cu zdrobire de inimă I-ai cerut lui Dumnezeu să Își arate îndurarea Sa și să aducă în mijlocul lor pacea.
Duhul fricii vrea să își înfigă ghearele în inimile noastre, iar norii deznădejdii vor să ne acopere. Dar noi nădăjduim în ajutorul lui Dumnezeu și în rugăciunile tale și ale tuturor sfinților. Am auzit cum, la chemarea minunată a Maicii Domnului, tu te‑ai rugat împreună cu Sfântul Porfirie din Atena, cu Sfântul Paisie Aghioritul, cu Sfântul Iacov din Evvia și cu alți sfinți, pentru a opri un nou război mondial, care era gata să înceapă în vremea bătrâneților tale. Sfântul Porfirie ți‑a spus că Maica Domnului se va milostivi și că nu va îngădui să se întâmple ceva rău și așa a fost, căci Dumnezeu a amânat atunci războiul din Ucraina. Mare este puterea și lucrarea voastră, sfinților. Am aflat însă și că Sfântul Ioan Rusul v‑a spus tot atunci că „trebuie să fie război, căci nu există alt chip în care să se mântuiască această lume”. Noi te rugăm cu zdrobire de inimă, Sfinte Evmenie, cheamă‑i tu acum pe sfinții cu care te‑ai rugat atunci pentru împiedicarea războiului din Ucraina. Veniți în ajutorul tuturor celor aflați în primejdia morții. Aveți grijă de toți cei răniți și de toți cei bolnavi. Aveți grijă de toți cei care suferă în fel și chip, de cei rămași fără locuințe, fără hrană și fără alte lucruri de trebuință.
Opriți prin rugăciunile voastre războiul acesta, mijlocind cu stăruință în fața tronului dumnezeiesc. Păziți‑ne pe noi și pe toți cei din familiile noastre și pe toți cunoscuții noștri de tot răul și de tot necazul. Arătați‑vă puterea, sfinților, că mare nevoie avem de voi.
Păziți bisericile și mănăstirile de atacurile dușmanilor. Aveți grijă de toți slujitorii Bisericii și de toți credincioșii. Aveți grijă de bătrâni, de copii, de tineri, de oamenii de toate vârstele. Ajutați‑ne să trecem cu bine de această grea încercare, fără să fim clătinați în credința noastră în Dumnezeu și în iubirea Lui pentru tot neamul omenesc.
Alungați de la noi toată ispita, toată răutatea, toată necredința. Ajutați‑ne ca în această vreme de grea încercare să punem cu adevărat început bun mântuirii și să ducem o viață bineplăcută lui Dumnezeu. Ca văzând lucrarea voastră, să Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel Ce este minunat întru sfinții Lui. Amin.
Rugăciune pentru cel aflat pe patul de moarte
Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, primește puțina mea rugăciune pentru acest bolnav, care se află pe patul de moarte. Dacă îi este de folos să se tămăduiască, ajută‑l să se tămăduiască, așa cum ai făcut și cu alți bolnavi.
Cred că pentru tine nicio boală nu este de nevindecat, dacă vindecarea este de folos mântuirii. Dar, dacă firul vieții lui s‑a sfârșit, ajută‑l în ceasul morții și după aceea. Am aflat cum, atunci când erai bolnav, pe preotul care venise la tine l‑ai trimis să îl împărtășească pe tânărul muribund, mai înainte ca mama lui să apuce să îți ceară aceasta. De multe ori ți‑ai arătat grija și iubirea față de oamenii care suferă în fel și chip, fără ca ei să îți ceară ajutorul. Cu atât mai mult te rog, primește rugăciunile mele și vino și acum în ajutorul acestui bolnav, că mare nevoie are de sprijinul tău. Ca știind lucrarea ta, să pun și eu început bun mântuirii, lăudându‑L în toată viața mea pe Dumnezeu, Cel ce a dat sfinților Săi daruri minunate. Amin.
Rugăciune la vreme de cumpănă
Sfinte Evmenie, prieten al celor care te cinstesc și luminător al celor aflați la răspântii în viața lor, nădăjduiesc că nu te vei scârbi de puținătatea credinței mele și nici de viața mea plină de patimi, ci îmi vei veni în ajutor.
Cred, sfinte, că prin darul lui Dumnezeu poți mijloci pentru mine, ca să iau hotărârea cea bună. Pe mulți i‑ai ajutat, când nu știau pe ce drum să meargă și atunci au nădăjduit în puterea rugăciunilor tale. De la alegerea unui liceu sau a unei facultăți până la alegerea locului de muncă sau până la mutarea în altă locuință, în tot felul de nedumeriri mulți oameni au simțit ajutorul tău minunat.
Sfinte Evmenie, mie nu îmi este limpede care este voia lui Dumnezeu în această privință. Îmi este teamă și nu vreau să greșesc, ca mai apoi să fiu ispitit de cel rău să regret hotărârea pe care am luat‑o.
Am auzit de soții care regretă că nu s‑au călugărit și de călugării care regretă că nu au ales calea de familie. Am auzit de tânărul care voia să știe dacă să aleagă sau nu calea monahală, iar tu i‑ai spus: „Dacă îți voi spune ce să faci, te vei duce să faci așa cum îți zic, dar este foarte important să faci de bunăvoie și din convingere personală ceea ce simți.” Tu știai că va ajunge ieromonah, dar ai așteptat să i se limpezească chemarea lăuntrică, fără să îl influențezi să aleagă o anumită cale.
Iar tinerei care a venit să te întrebe dacă este sau nu voia lui Dumnezeu să devină monahie, mai înainte de a auzi întrebarea ei i‑ai răspuns: „Ceea ce ai în gând, să pui în faptă.” Pe tânărul căruia un părinte aghiorit îi spusese să se călugărească în Sfântul Munte tu, fiind insuflat de Sfântul Duh, l‑ai îndemnat să nu îl asculte, ci să meargă în Cipru, în locurile natale, iar el făcând ascultare de cuvântul tău a mers acolo și în scurtă vreme a fost hirotonit.
Acum ajută‑mă și pe mine, sfinte, căci sunt nehotărât și am mare nevoie de ajutorul tău. Nu știu ce să fac, dar știu că tu poți să mă ajuți cu rugăciunile tale în fața tronului dumnezeiesc. Roagă‑te pentru mine, ca să cunosc și să fac voia lui Dumnezeu, și acum și în toate zilele vieții mele. Amin.
Rugăciune pentru cel bolnav
Sfinte Evmenie, vindecătorule al sufletelor deznădăjduite și al trupurilor bolnave, cel ce ai dus crucea grea a leprei, primește puțina mea rugăciune pentru acest bolnav, care greu pătimește.
Cred și mărturisesc, sfinte, că ori de câte ori ți se cere sprijinul cu zdrobire de inimă, tu vii degrabă în ajutor. Dar inima mea este acoperită de întunericul întristării și credința mea este puțină. Așa că recunosc cu smerenie că nu sunt vrednic să văd minunile tale. Dar nu pentru mine mă rog, sfinte, ci pentru acest bolnav pe care suferințele bolii îl apasă cu putere.
Roagă‑te pentru el, așa cum te‑ai rugat la Sfântul Maslu pentru Sfântul Sofronie, care pătimea din pricina bolii, și Dumnezeu i‑a dăruit tămăduirea. Roagă‑te pentru el cu căldura cu te‑ai rugat pentru tânărul Luca și el și‑a revenit, după ce vreme îndelungată fusese în comă pe patul de spital. Fii lângă el, sfinte, cum ai fost lângă femeia care te‑a văzut lângă ea în timpul operației prin care a trecut și după aceea.
Tu te‑ai rugat Domnului când din pricina bolii doctorul a vrut să îți taie un picior, iar acela, văzând schimbarea stării tale de sănătate, a fost nevoit să recunoască faptul că era martorul unei minuni.
Eu te rog, sfinte, roagă‑te acum și pentru acest bolnav, ca să primească tămăduire. Mare este mulțimea minunilor tale și sporește neîntrerupt. Tu l‑ai chemat la mormântul tău pe copilul bolnav, ca să i se citească rugăciuni și să fie uns cu ulei din candela ta, și s-a vindecat. Tu ai ajutat‑o pe fata care trebuia să fie operată la picior, spunându-i că la spital nici măcar nu i se va lua sânge pentru analize, și cuvintele tale s‑au împlinit. Tu l‑ai ajutat pe copilul bolnav de cancer să i se facă transplantul, deși doctorii spuneau că riscurile sunt mari și nu vedeau șanse de vindecare.
Tu, Sfinte Evmenie, poți să îți arăți și acum darul pe care l‑ai primit de la Dumnezeu. Ca primind ajutorul tău să te lăudăm și să îți mulțumim, mărturisind oamenilor ajutorul tău până la sfârșitul vieții noastre. Amin.
Rugăciunea celui bolnav
Sfinte Evmenie, robule al lui Hristos, care pe crucea leprei ai fost răstignit, dar nu ai cârtit, care multe boli ai răbdat și Domnului I‑ai mulțumit că te‑a învrednicit de suferință, primește acum și puțina mea rugăciune.
De multe ori ai cunoscut tu însuți ajutorul sfinților și știi cât de mare nevoie am de sprijinul tău. Căci și tu ai avut nevoie de ajutorul sfinților și l-ai primit. Pe tine sfinții doctori fără de arginți te‑au operat la stomac și te‑au vindecat de o gravă suferință. Iar mai apoi tu ai vindecat o mulțime de bolnavi, care I‑au mulțumit Domnului pentru ajutorul primit.
Știu că în ultima perioadă a vieții tale ai cerut să se pună sub perna ta pomelnicele credincioșilor și aceștia primeau ajutorul așteptat. Eu scriu pomelnicul meu cu cerneala credinței și îl așez cu smerenie la picioarele tale, cerându‑ți să nu mă lași fără răspuns.
Am aflat că ai vindecat‑o pe femeia care avea cancer la ficat și că pe Manolis, care zăcuse câteva zile în comă, prin rugăciunile tale l‑ai tămăduit. Tu i‑ai spus părintelui Ștefan să binecuvânteze ochiul bolnav al Constantinei și până seara ea s‑a însănătoșit.
Binecuvântează‑mă și pe mine, sfinte, în acest ceas în care am nevoie de ajutorul tău minunat. Pe mine, care mărturisesc că mai importantă decât tămăduirea trupească este tămăduirea sufletească și că greșesc cei care vor să se vindece cu orice preț de bolile lor, în loc să se lase în voia lui Dumnezeu.
De aceea, te rog, cere‑I Domnului să Se milostivească de mine după mila Sa cea nemăsurată și să alunge de la mine duhul cârtirii și al deznădejdii. Să îmi dăruiască puterea de a primi cu smerenie voia Sa, oricare ar fi aceasta. Ca rezistând ispitelor să merg pe calea cea îngustă a mântuirii, până la sfârșitul vieții mele. Amin.
Rugăciunea femeii însărcinate pentru tămăduirea pruncului bolnav
Sfinte Evmenie, laudă a Cretei și bucurie a Bisericii dreptslăvitoare, primește puțina mea rugăciune în acest ceas de grea încercare. Ai grijă, sfinte, de pruncul pe care îl port în pântece, și ajută‑l să primească de la Dumnezeu grabnică vindecare, ca la vremea potrivită să vadă lumina soarelui și mai apoi să se învrednicească de baia Botezului. Crește‑l pe el, sfinte, acoperit de rugăciunile tale și alungă de la el toată boala și toată suferința.
Am auzit de femeia căreia doctorii îi spuneau să avorteze pruncul pe care îl purta în pântece, ca nu cumva să se nască bolnav de hidrocefalie. Dar tu te‑ai arătat ei după moartea ta, stând în chilie ca în timpul vieții tale pământești, și i‑ai spus că va naște pruncul cu bine, cerându‑i să îi dea la botez numele tău. Și pentru rugăciunile tale așa s‑a și întâmplat.
Oare pe mine mă vei auzi? Oare de mine te vei îndura? Te rog cu zdrobire de inimă, ajută acest prunc să primească grabnică tămăduire și să se nască cu bine, ca să se vădească darul pe care l‑ai primit de la Dumnezeu. Și văzând această minune împreună cu mine și alți oameni să mărturisească lucrarea ta, lăudându‑te în toate zilele vieții lor. Amin.
Rugăciunea celui nedreptățit, care se află în proces
Te rog, Sfinte al lui Dumnezeu Evmenie, vezi încercarea prin care trec și vino degrabă în ajutorul meu, ca să se termine cu bine acest proces prin care trec acum.
Cred că, așa cum ai ajutat atâția oameni nedreptățiți, așa mă poți ajuta și pe mine. Am auzit că preotul care fusese prigonit pentru uneltirile altora, deși era nevinovat, te‑a văzut în vis ca aievea și te‑a auzit spunându‑i: „Copilul meu, zi și noapte mă rog lui Dumnezeu să te acopere, să nu te mâhnești pentru cele pe care le vei pătimi. Mă rog pentru tine zi și noapte.” Știu că prigonitorii săi au fost rușinați și dreptatea sa a ieșit la iveală, cu sprijinul tău.
Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, chiar dacă știu că sunt nevrednic de minunile tale. Dar am cunoscut că iubirea ta nu se poticnește de rănile sufletelor oamenilor, ci ca un rob adevărat al lui Hristos ne iubești și prin iubirea ta ne tămăduiești sufletele rănite. De aceea te rog, iară și iară, arată‑ți și cu mine darul tău, ca să mărturisesc în toate zilele vieții mele puterea lui Dumnezeu și ajutorul sfinților Săi. Amin.
Rugăciunea mamei care a pierdut sarcina
Sfinte Evmenie, vezi durerea sufletului meu și primește puțina mea rugăciune. Plânge inima mea și nu găsește mângâiere, că mult mi‑am dorit să aduc pe lume acest prunc și moartea lui a împietrit inima mea. Credința mea este slabă și s‑a clătinat. Viforul gândurilor de deznădejde s‑a abătut asupra mea. Dar nu vreau să mă las biruită, Sfinte Evmenie, ci cer în acest ceas ajutorul tău, știind mulțimea minunilor tale.
Am auzit de mama care era însărcinată în luna a treia cu doi gemeni, dar unul i‑a murit în pântece. Atunci ea a fost în primejdie de a‑l pierde și pe celălalt, pentru că doctorul voia să o salveze măcar pe ea și nu vedea altă scăpare. Dar fără șovăire mama a venit la tine și, pentru binecuvântarea pe care i-ai dat-o, curgerea sângelui i s‑a oprit degrabă și ea s‑a putut împărtăși la priveghere, după cuvântul tău. Mai apoi mama a adus pe lume cu bine pruncul care rămăsese în viață și nașterea lui a ajutat‑o să se refacă după durerea pierderii celuilalt prunc.
Nu mă îndoiesc de puterea minunilor tale, sfinte, și de aceea te rog, ajută‑mă să primesc degrabă tămăduire trupească și sufletească. Și prin darul lui Dumnezeu să mă învrednicesc să mă bucur de copiii mei, așa cum mi‑am dorit.
Vindecă mintea mea și inima mea de rănile suferinței, ca să nu mă abat de la calea credinței și să ajung în prăpastia deznădejdii. Ca primind în acest ceas al durerii ajutorul tău minunat, să îți pot aduce mulțumiri în toate zilele vieții mele. Amin.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Condac 1
Apărătorul Cel Mai Mare şi mângâierea robilor Tăi eşti Doamne! Unde eşti Tu e pace şi veselie, iar unde Tu lipseşti bucuria se preface în deşertăciune! Ajută-ne Doamne, pe noi păcătoşii, să nu pierim în necazuri şi cercetează-ne cu mila mântuirii Tale, ca să strigăm Ţie: Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Icos 1
Făcătorule al Îngerilor şi Doamne al Puterilor, ca să-l mântuieşti pe omul cel căzut, nu Te-ai ruşinat de pântecele feciorelnic, suferind apoi scuipări, lovituri şi moarte ruşinoasă. Fiul Lui Dumnezeu, Bun eşti şi Iubitor de oameni şi cugetând acestea, îndrăznim să ne apropiem de Tine şi cu lacrimi Te rugăm:
Doamne Dumnezeule Multmilostiv, miluieşte-ne că pierim! Doamne, Care ai venit să-i mântuieşti pe cei păcătoşi, izbăveşte-ne din năpaste! Doamne, Care ai purtat neputinţele şi durerile oamenilor, alină durerile inimilor noastre! Doamne, Cel care Te-ai dăruit lumii prin Crucea Ta, trimite pace sufletelor noastre necăjite! Doamne, Cel care cu moartea Ta pe moarte ai călcat, opreşte săgeţile răului că vin asupra noastră! Doamne, Care nu doreşti moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu, îndură-Te de noi! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 2
Văzând iubirea Ta de oameni, arătată în multe chipuri, noi păcătoşii am cutezat să ridicăm ochii către Tine. Cel ce locuieşti în Cer, miluieşte-ne Doamne, că neputincioşi suntem! Izbăveşte-ne de această întristare amară şi învredniceşte-ne să-Ţi cântăm cu bucurie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 2
Ne-ai creat, Ziditorule, ca pe nişte făpturi minunate, dar noi păcătoşii ne-am făcut ca dobitoacele neînţelegătoare! Am supărat bunătatea Ta, Mântuitorule, şi de aceea cu dreptate suferim aceste întristări şi amărăciuni! Recunoaştem greşelile noastre, ne căim şi alergând la Tine aşa ne rugăm:
Doamne, nu ne răsplăti după faptele noastre, ci iartă-ne după Mare Mila Ta! Doamne, Care ne-ai păzit de la naşterea noastră, apără-ne de vrăjmaşii care ne prigonesc! Doamne, Tăria şi nădejdea oamenilor, întăreşte-ne să nu slăbim cu duhul şi cu trupul! Doamne, mângâierea sufletelor noastre, mângâie-ne şi pe noi întristaţii! Doamne, slobozeşte-i pe cei ce se află în primejdii şi se roagă Ţie pentru ajutor! Doamne, îndreaptă-ne şi pe noi pe calea mântuirii! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 3
Doamne vino în ajutorul nostru şi fii nouă Apărător de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că părinţii nu mai sunt, iar prietenii şi cei de aproape s-au depărtat. Tu, Părintele orfanilor şi Apărătorul văduvelor, fii nouă sprijinitor, ca din inimă să Îţi cântăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 3
Făcătorul a toată făptura, Care ai Cerul drept scaun şi Pământul aşternut picioarelor, nu ne lepăda pe noi cei ce grăim aşa:
Doamne, cu Puterea Ta vino să ne mântuieşti din mâinile celor care ne asupresc pe noi! Doamne, iartă-ne şi curăţeşte-ne, că frica şi bezna morţii ne acoperă pentru păcatele noastre! Doamne, luminează-ne pe noi cei ce suntem întunecaţi de grijile vieţii! Doamne, întinde acoperământul apărării Tale asupra noastră! Doamne, păzeşte-ne de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, care năvălesc asupra noastră! Doamne, Cel ce ţii lumea cu cuvântul, dăruieşte pace smeritelor noastre suflete! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 4
Plutind pe marea furtunoasă a vieţii întindem mâinile către Tine, Cuvântul Lui Dumnezeu. Precum l-ai ajutat pe Petru care se îneca, aşa întinde mâinile Tale cele puternice şi izbăveşte-ne din necazuri, ca, mulţumindu-Ţi, cu bucurie şi cu recunoştinţă să-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 4
Auzit-am, Doamne, glasul Tău cel dulce: Cheamă-Mă în ziua necazului şi te voi asculta şi te voi ridica din adâncul deznădăjduirii! Cu sfială apropiindu-ne de Tine, zicem acestea:
Doamne, greşit-am înaintea Ta, primeşte-ne cum l-ai primit pe fiul cel rătăcit! Doamne, nu intra la judecată cu robii Tăi, că nu se va îndrepta înaintea Ta cel viu! Doamne, Dătătorul înţelepciunii, povăţuieşte-ne cu dreptatea Ta! Doamne, în braţele Tale Părinteşti primeşte-ne cu dragoste şi încălzeşte-ne inimile! Doamne, povăţuieşte-ne să putem scăpa de cursele viclene ale celor ce ne urăsc pe noi! Doamne, Cel ce-i cauţi spre cei smeriţi, vezi neputinţele noastre şi arată-ne mila Ta. Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 5
Prin jertfa de pe cruce a iubitului Tău Fiu, Iisus Hristos, am fost împăcaţi cu Tine, Părinte Ceresc, dar ne-am întors la păcat şi de aceea cu dreptate suferim. Doamne, Dumnezeul nostru, arată-ne Mila Ta şi dă-ne mântuirea Ta nouă, ca în veci să-Ţi cântăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 5
Văzând David pe proorocul Natan, cel ce l-a mustrat pentru cele săvârşite de dânsul, şi-a venit în fire mărturisindu-şi păcatul şi a zis: Greşit-am înaintea Domnului şi El m-a auzit şi mi-a iertat păcatul! Noi păcătoşii, mai rău greşind decât acela, n-am cules roadele pocăinţei. De aceea au venit asupra noastră toate relele, dar fii Milostiv nouă, Doamne, celui ce ne rugăm Ţie:
Doamne, cum ai întărit braţele asupra amaleciţilor, dă-ne putere să nu cădem sub povară! Doamne, cum ai primit lacrimile lui Iezechia, primeşte şi lacrimile noastre! Doamne, cum ai auzit suspinul lui Manase, auzi şi suspinul nostru! Doamne, Care locuieşti întru cele de Sus, vezi-ne şi pe noi păcătoşii! Doamne, Care Te-ai smerit până la moarte, dă-ne nouă chipul smereniei Tale Doamne, Cel ce stai împotriva celor mândri şi dai Har celor smeriţi, nu ne lipsi de Harul Tău! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 6
Adeseori ne-am gândit la fărădelegile noastre, dar nu ne-am pocăit şi ne-a ajuns mânia Ta cea dreaptă. Grijile şi necazurile ne-au înconjurat pe noi păcătoşii, dar Tu Mântuitorul nostru, înainte de a ne cerceta, dă-ne vreme să ne plângem greşelile noastre şi să-Ţi strigăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 6
În necazurile noastre a strălucit bucuria cuvântului Tău, Mântuitorule, care zice: Cereţi şi vi se va da! Cu nădejde în iubirea Ta de oameni alergăm la Tine Doamne, şi ne rugăm:
Doamne, Bucuria noastră, mângâie-ne pe noi, cei ce ne aflăm în întristare! Doamne, apără-ne de cei ce se scoală cu prigoană asupra noastră! Doamne, ajută-ne că, de groaza hulitorilor noştri, slăbesc sufletele noastre! Doamne, întăreşte-ne să nu ne pierdem nădejdea în milostivirea Ta! Doamne, ajută-ne să nu cădem de pe calea mântuirii, că slăbeşte credinţa noastră! Doamne, auzi rugăciunea noastră când în necazuri Îţi cerem ajutorul! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 7
Vrând odinioară împăratul să-i piardă pe cei trei tineri, a poruncit să fie aruncaţi în cuptorul de foc, dar Tu, Părinte Ceresc, l-ai trimis pe Îngerul Tău să răcorească flăcările arzătoare. Doamne, trimite-ne şi acum mângâiere nouă robilor Tăi, şi miluieşte-ne după Mare Mila Ta! Chiar dacă am păcătuit nu ne-am lepădat de Tine şi Ţie Unuia ne închinăm şi-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 7
Minunat Te-ai proslăvit în faţa lui faraon şi a oştirii lui, Dumnezeule al lui Israel! Pe aleşii Tăi care Te-au chemat, i-ai auzit. Auzi şi rugăciunile noastre şi mântuieşte-ne pe noi cei care strigăm:
Doamne, Care i-ai scos pe aleşii Tăi din robia Egiptului, scoate din necaz şi sufletele noastre! Doamne, Care i-ai zdrobit pe vrăjmaşi, nimiceşte uneltirile celor ce ne doresc nouă răul! Doamne, Care ai înecat în Marea Roşie oastea lui faraon, scapă-ne de vrăjmaşii noştri! Doamne, Care ai dus poporul Tău spre pământul făgduinţei du şi sufletele noastre spre mântuire! Doamne, Care pe toate le-ai făcut cu Cuvântul, fă să fie şi asupra noastră doar Voia Ta! Doamne, slobozeşte-ne de boli, de scârbe, de duşmani, de primejdii şi de moarte năpraznică! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 8
Părinte Ceresc, cu faptele noastre ne-am robit acestei lumi deşarte şi de aceea ne cuprinde disperarea. Tu, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor, primeşte-ne şi pe noi, rătăciţii, şi măntuieşte-ne din necazurile în care ne aflăm, pe noi cei care strigăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 8
Fiind cuprinşi de necurăţia păcatelor şi cufundaţi în adâncul răutăţilor, către Tine, Cel ce locuieşti în Ceruri, ridicăm ochii noştri şi Te rugăm, auzi suspinul nostru atunci când spunem:
Doamne, Lumina lumii, luminează şi sufletele noastre întunecate cu deşertăciunile lumii! Doamne, Mângâietorule Bun, umple de mângâiere Dumnezeiască sufletele noastre păcătoase! Doamne, milostiveşte-Te şi întoarce vicleşugul duşmanilor noştri spre dragoste şi împăcare! Doamne, Care Te-ai răstignit pentru cei ce Te-au răstignit întoarce-i pe duşmanii noştri din răutate! Doamne, Care ai întărit Cerurile cu Cuvântul Tău, întăreşte-ne în mărturisirea credinţei în Tine! Doamne, Cel purtat de Heruvimi şi cântat de Serafimi, primeşte şi puţina noastră rugăciune! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 9
Izvor a toată mila şi dătător al înţelegerii, Mângâietorule Cel Bun, învaţă-ne să Te slăvim, să Te lăudăm şi să-Ţi mulţumim pentru toate! Umple de Dumnezeiască bucurie minţile noastre întunecate de poftele acestei lumi, ca să-Ţi cântăm cu bucurie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 9
Toate cuvintele nu pot mărturisi mulţimea bunătăţilor Tale şi a dragostei către neamul omenesc, Fiule al Lui Dumnezeu, că Te-ai smerit până la chip de rob! Nu ne lepăda, Doamne, nici pe noi cei care fără de număr am greşit. Cu sfială ne aplecăm înaintea Ta şi ne rugăm:
Doamne, Care Ţi-ai pus sufletul pentru noi, scapă-ne de răul care vrea să ne cuprindă! Doamne, pentru Patimile Tale, păzeşte-ne de batjocura vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi! Doamne, Mielul Lui Dumnezeu, scapă-ne din mâinile celor care ne urăsc pe noi! Doamne, Care cu moartea Ta porţile iadului ai sfărâmat, scapă-ne de chinul veşnic! Doamne, Care ai suferit batjocură, răniri, dureri şi moarte, vindecă şi inimile noastre rănite! Doamne, iartă-ne pentru multele noastre păcate, miluieşte-ne şi ne mântuieşte! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 10
Vrut-ai să mântuieşti poporul ales din robia Egiptului, din rugul aprins l-ai chemat pe Moise, robul Tău, zicând lui: Am văzut nevoia poporului Meu cel din Egipt şi am auzit suspinarea lui! Caută acum Doamne şi la necazurile noastre, ca să-Ţi strigăm cu mulţumire şi cu recunoştinţă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 10
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, arată-ne mila Ta nouă, robilor Tăi, şi cercetează sufletele noastre adânc întristate şi întăreşte-ne pe noi, ca să ne rugăm Ţie:
Doamne, Care i-ai învăţat pe Apostoli să vorbească în alte limbi, învaţă-ne şi pe noi Voia Ta! Doamne, Care ai întărit Sfinţii înaintea chinuitorilor, întăreşte-ne în lupta cu păcatul şi diavolul! Doamne, Care-i sfinţeşti pe credincioşii Tăi, sfinţeşte-ne inimile să fie cu adevărat templul Tău! Doamne, Dătătorule de Lumină, luminează-ne că suntem întunecaţi de păcatele noastre! Doamne, Vistierul bunătăţilor, nu ne lipsi de darul Harului Tău! Doamne, când vom sta în faţa Ta la Judecată, Te rugăm îndură-Te de noi şi iartă-ne păcatele! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 11
Îţi aducem cântare umilită şi cu inima înfrântă ne rugăm nu ne trece cu vederea, Preabunule Stăpân! Întoarce faţa Ta de la păcatele noastre şi nu ne părăsi pe noi, cei ce-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 11
Lumină Adevărată, Hristoase Dumnezeule, luminează cu Harul Tău sufletele noastre întinate de patimi, căci cu evlavie ne rugăm Ţie:
Doamne, nu ne pierde pe noi cei neîndreptaţi, care ne aplecăm cu rugăciune înaintea Ta! Doamne, căldura inimilor noastre, încălzeşte-ne că pierim în ceaţa înfricoşătoare a păcatelor! Doamne, Lumina sufletelor noastre, îmbracă-ne pe noi cu Preasfântă Lumina Ta! Doamne, ne rugăm ca trupurile noastre să fie vase alese, de cinste şi de trebuinţă Ţie! Doamne, dă-ne ca mai înainte de sfârşit să ne pocăim de faptele noastre cele rele! Doamne, Cel ce faci pe Îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc, scapă-ne de tot răul! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 12
Din bunătate şi din dragoste pentru neamul omenesc, Părinte Ceresc, L-ai trimis în lume pe Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, Care pe Pământ S-a născut, cu oamenii a vieţuit şi cu Sfânt Sângele Său a înnoit firea noastră cea stricată şi pe toată lumea a învăţat să cânte: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 12
Cântăm nespusa Ta iubire de oameni, Hristoase Dumnezeule, că pentru a noastră măntuire ai voit să suferi cruce şi moarte. Doamne, Care ai venit să chemi la pocăinţă nu pe cei drepţi ci pe cei păcătoşi, auzi-ne şi pe noi, care suntem mai păcătoşi decât toţi păcătoşii şi ne rugăm Ție aşa:
Doamne, Mielul Lui Dumnezeu, învaţă-ne să îndurăm fără cârtire tot ce vine prin Voia Ta! Doamne, Care ce ai rupt zapisul lui Adam, rupe şi zapisul păcatelor noastre fără de număr! Doamne, Care ai primit pocăinţa tâlharului, primeşte şi pocăinţa noastră, a păcătoşilor! Doamne, Care pe morţi i-ai înviat, învie şi sufletele noastre întinate! Doamne, Care-i ridici pe cei căzuţi, ridică-ne şi pe noi păcătoşii! Doamne, ne rugăm Maicii Sfinte şi Sfinţilor Părinţi să se roage pentru mântuirea sufletelor noastre! Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!
Condac 13 (de 3 ori) (apoi icos 1 şi condac 1)
Doamne, Dumnezeule Multmilostiv şi Atotbun, nădejdea celor deznădăjduiţi şi Apărătorul celor obijduiţi, caută cu milă la întristările noastre şi mântuieşte-ne pe noi cei ce-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Rugăciune
Doamne iartă-ne şi miluieşte-ne că suntem păcătoşi! Corăbiile vieţilor noastre se nevoiesc în mijlocul valurilor vieţii şi al ispitelor şi sunt aproape de pierire, dar Tu, ca un Dumnezeu Milostiv, cu puterea Ta nemărginită opreşte furtuna necazurilor care vrea să ne ducă în adâncul relelor! Linişteşte marea vieţii şi vântul năpastelor, că toate Te ascultă, Doamne! Mântuieşte-ne, Mântuitorule, după Mare Mila Ta şi nu după faptele noastre, că noi în Tine ne-am pus toată nădejdea şi ne încredinţăm Voii Tale! Credem că mila Ta este nesfârşită şi fiindcă faci cu noi cum voieşti, Îţi mulţumim şi Te slăvim Doamne, în vecii vecilor!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Veniți să lăudăm pe Zosima, odrasla pustiei, îngerul lui Dumnezeu și lauda monahilor! Împreună cu el să lăudăm și pe Sfânta Maria Egipteanca a cărei viață a fost mai presus de fire, iar acum să strigăm către ei: Slavă Celui ce v-a întărit, Slavă Celui ce v-a sfințit, Slavă Celui ce dăruiește prin voi tuturor tămăduiri!
Condacul 1
Celui ce și-a închinat viața din copilărie lui Hristos Dumnezeu și care a aflat-o pe Sfânta Maria Egipteanca în pustie, Sfântului Cuvios Zosima îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte Zosima, binecuvântat fiind de Mila lui Dumnezeu, roagă-te Lui pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Publicitate
about:blank
Setări confidențialitate
Icosul 1
Cetele îngerești și Arhanghelii din Ceruri s-au minunat de viețuirea ta curată, Sfinte Zosima, și noi împreună cu ei te slăvim:
Bucură-te, comoara pustiei;
Bucură-te, aflătorul adevărului;
Bucură-te, cel ce arăți cele neștiute;
Bucură-te, luminătorul creștinilor;
Bucură-te, cel smerit în duh;
Bucură-te, monah îmbunătățit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 2
Intrând din copilărie în mănăstirea de pe malul râului Iordan, te-a nevoit acolo timp de 53 de ani fiind mare iubitor de viață pustnicească, de post și de rugăciune și erai împodobit cu toate darurile Duhului Sfânt, ajungând la o măsură duhovnicească înaltă: Aliluia!
Icosul 2
Vestea despre viața ta sporită s-a dus repede, Sfinte Zosima, și ai devenit un duhovnic faimos căutat pentru sfaturile tale duhovnicești, pentru iscusința în lupta cu demonii și pentru iubirea lui Hristos care sălășluia în inima ta, iar noi te cinstim:
Bucură-te, că nu lăsai pe nimeni să plece nemiluit de la tine;
Bucură-te, că îndreptai sufletele încovoiate de suferință;
Bucură-te, că alinai trupurile doborâte de boală;
Bucură-te, că duceai sufletele ucenicilor tăi la Tronul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că fiind hirotonit preot, mijloceai iertarea păcatelor;
Bucură-te, că erai ca o flacără de lumină în întunericul pustiei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 3
Încercările trimise de Dumnezeu au fost pe măsura duhovniciei tale, Sfinte pustnic, și ai fost ispitit cu gânduri de slavă deșartă, întrebându-te dacă se va afla în împrejurimi vreun om care să te întreacă în săvârșirile cele bune, dar imediat ți s-a arătat un înger care te-a certat pentru gândul tău și ți-a spus că nimeni nu este desăvârșit decât Domnul Dumnezeul nostru, Căruia Serafimii Îi cântă: Aliluia!
Icosul 3
Ba mai mult decât atât, îngerul ți-a cerut să mergi la o mănăstire de pe lângă pustiul Iordanului, iar tu ai făcut întocmai, ascultând ca un bun monah și cuvios rugător.
Bucură-te, că ai rămas o bună vreme acolo;
Bucură-te, că ai ascuns cine ești;
Bucură-te, că viețuiai aspru, după obiceiul locului;
Bucură-te, că ai cunoscut mulți monahi îmbunătățiți;
Publicitate
about:blank
Setări confidențialitate
Bucură-te, că te-ai supus ascultării depline;
Bucură-te, că mănăstirea era ascunsă de oameni în pustie;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 4
În acea mănăstire era obiceiul ca după prima Liturghie din Postul Mare, după ce se împărtășeau toți, fiecare din monahi să plece singur în pustiul dincolo de râul Iordan și să trăiască în post aspru și rugăciuni până la Duminica Floriilor, lucru pe care l-ai făcut și tu, Sfinte Zosima, dând slavă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Ai luat cu tine doar un cojoc și puține bucate, pentru a te ruga în singurătate deplină și pentru a plânge pentru păcatele tale, iar după 12 zile de rugăciune, în timp ce cântai rugăciunile Ceasului al 6-lea ai văzut o arătare ca o umbră omenească și te-ai speriat, crezând că este înșelare și ispită diavolească.
Bucură-te, că umbra s-a apropiat;
Bucură-te, că ai văzut că era un om;
Bucură-te, că acela era gol, ars și albit de soare;
Bucură-te, că era înstrăinat de lume;
Bucură-te, că ai vrut să te apropii;
Bucură-te, că omul acela s-a îndepărtat imediat;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 5
Urmărind omul acela până la vadul unui râu secat, l-ai rugat cu lacrimi să se oprească și atunci ai auzit glasul unei femei care te-a rugat să îi arunci o haină ca să se acopere căci veșmintele ei se rupseseră demult, iar tu făcând așa te-ai învrednicit de mare bucurie, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Luând haina ta, femeia pustnică a cerut să o binecuvântezi, Sfinte Zosima, cunoscând cu duhul că ești preot și că prin mâinile tale se sfințesc în altar înfricoșătoare Taine, iar apoi v-ați rugat împreună.
Bucură-te, că te-ai umilit în inima ta;
Bucură-te, că ai simțit Duhul Sfânt care trăia în acea femeie;
Bucură-te, că ea se sfințise încă din viață;
Bucură-te, că ai văzut-o rugându-se;
Bucură-te, că se ruga ridicată deasupra pământului;
Bucură-te, că trăirea ei te-a mișcat;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 6
Privind-o pe sfânta din pustie, ai înțeles, Sfinte binecuvântat, că ai în față un om mult mai sporit duhovnicește decât tine, și înțelegând că acesta este răspunsul dat de înger pentru gândul de slavă deșartă I-ai mulțumit lui Dumnezeu pentru purtarea Lui de grijă: Aliluia!
Icosul 6
Femeia a început a-ți povesti viața ei, iar tu te mirai, Sfinte Zosima, de toate cele ce pătimise acel suflet pentru a dobândi Împărăția lui Dumnezeu.
Bucură-te, că ți-a spus de traiul ei pătimaș din tinerețe;
Bucură-te, că plecând la Ierusalim, sufletul ei s-a pocăit;
Bucură-te, că s-a dus în pustie ca să-și plângă păcatele;
Bucură-te, că în deșertul Iordanului îndurase 17 ani ger și arșiță;
Bucură-te, că nu mânca decât verdețurile pustiei;
Bucură-te, că haine nu mai avea demult;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 7
Fără să îți spună numele ei, femeia cea sfințită te-a rugat să vii anul următor, tot pe vremea aceea, să îi aduci Sfintele Taine în Joia Mare, spunându-ți că nu vei putea ieși din mănăstire mai devreme nici dacă ai vrea iar tu te mirai de darul înainte-vederii pe care Dumnezeu îl pogorâse asupra Sfintei și te rugai: Aliluia!
Icosul 7
Cu adevărat prorocia s-a împlinit, căci ai zăcut bolnav tot Postul Mare anul următor, și nu ai putut pleca în pustiul Iordanului decât în Joia Mare, iar noi te slăvim:
Bucură-te, că venind vremea, ai luat cu tine Sfintele Taine;
Bucură-te, că ai așteptat-o pe femeie pe malul râului Iordan;
Bucură-te, că pustinca a apărut mergând deasupra apei;
Bucură-te, că picioarele ei nu se udau deloc;
Bucură-te, că ai împărtășit-o cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că a gustat doar puțină linte;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 8
Te-ai întors la mănăstire, Sfinte Zosima, și după încă un an te-ai dus iar, așa cum îți ceruse femeia, la locul unde ai întâlnit-o ultima oară, unde i-ai găsit trupul și alături, scrijelit pe pământ, o rugăminte: „Îngroapă, Avva Zosima, la acest loc, trupul smeritei Maria. Dă ţărână ţărânei şi te roagă Domnului pentru mine, ceea ce am răposat în luna lui Farmutie eghipteneşte, iară greceşte Aprilie întâiu, în chiar noaptea mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, după împărtăşirea Dumnezeeştii Cinei Celei de Taină”: Aliluia!
Icosul 8
Te-ai bucurat că ai aflat numele Sfintei și te-ai pornit a-I săpa groapa singur, dar nu ai reușit fiindcă pământul era întărit. Deodată însă a apărut un leu, și noi ne rugăm cu umilință:
Bucură-te, că leu ți s-a închinat;
Bucură-te, că l-ai rugat să sape el groapa;
Bucură-te, că leul de îndată te-a ascultat;
Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi picioarele sfintei;
Bucură-te, că te-ai rugat ei să se roage pentru toți;
Bucură-te, că ai acoperit apoi trupul cu pământ;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 9
Dumnezeu cel ce cunoaște neputințele omenești ți-a trimis ajutor o fiară din pustie, Sfinte Zosima, adeverind că nimic nu rămâne neîmplinit din ceea ce El rânduiește pentru noi, cei care Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 9
Ai plâns cu amar moartea Sfintei Maria Egipteanca, dar te-ai bucurat că ai cunoscu cu duhul mântuirea ei și slava nepieritoare pe care Domnul Hristos i-o arătase în Ceruri, și noi te cinstim așa:
Bucură-te, că ai făcut slujbă de înmormântare;
Bucură-te, că ai îngropat-o pe Sfânta Maria Egipteanca;
Bucură-te, dând slavă lui Dumnezeu pentru descoperirile Lui;
Bucură-te, cel ce deschizi drumurile noastre la Sfânta Împărtășanie;
Bucură-te, că prin tine uneltirile demonice sunt spulberate;
Bucură-te, aprig luptător cu cuiburile diavolești;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 10
Istoria întâlnirii dintre tine, Sfinte Zosima, și Sfânta Maria Egipteanca s-a păstrat prin viu grai printre monahi până când Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, a așternu-o pe hârtie pentru a fi cunoscută tuturor celor care se închină lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Slăvind viețuirea ta de 100 de ani, ne rugăm ție, Sfinte pustnic, să ne miluiești cu rugăciunile tale la Hristos Dumnezeu și te lăudăm:
Bucură-te, luminătorul celor ce rătăcesc;
Bucură-te, duhonivcul sufletelor însingurate;
Bucură-te, vindecătorul akediei;
Bucură-te, că ne tămăduiești de slavă deșartă;
Bucură-te, că ne aduci în cale oamenii potriviți;
Bucură-te, cel ce mijlocești întâlnirile duhovnicești;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 11
Cu pâraiele lacrimilor tale ai udat pustiul Iordaniei, Sfinte Zosima, și te-ai arătat vrednic făcător de minuni, aducând vindecări celor ce cu credință te strigă și te laudă la Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Din adâncul suspinului tău ai rodit pocăința, Sfinte Zosima, și ai făcut-o arătată lumii pe Sfânta Maria Egipteanca, cea care a părăsit îndulcirile trupești pentru a se sfinți în pustiul cel aspru, iar noi te chemăm:
Bucură-te, părintele nostru Zosima, cel cu inima caldă;
Bucură-te, că ești o rază de lumină pentru noi;
Bucură-te, că te-ai unit deplin cu Hristos;
Bucură-te, că te rogi pentru noi, cei păcătoși;
Bucură-te, că dai putere celor neputincioși;
Bucură-te, înțelept monah al pustiului Iordanului;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 12
Cel ce ai fost înarmat cu curăția sufletească, Sfinte Cuvioase Zosima, ridică rugăciune neîncetate la Dumnezeu, căci tu ai primit binecuvântarea Lui de a-I cere pentru noi sănătate trupească și sufletească, a celor ce slăvim sfântă pomenirea ta: Aliluia!
Icosul 12
Biruind năvălirile demonilor ai făcut din pustie un Rai pe pământ, Sfinte Zosima, și distrugând cuiburile diavolilor care sălășluiau în deșert te-ai arătat mare războinic al Domnului Hristos. Caută și spre noi cei mult ispitiți, și ne ajută, Sfinte, că te strigăm cu credință:
Bucură-te, cel ce sfințești casele noastre;
Bucură-te, că alungi demonii;
Bucură-te, că vindeci bolile și durerile venite prin vrăji;
Bucură-te, că dezlegi blesteme;
Bucură-te, că aperi mintea noastră de duhurile grăitoare;
Bucură-te, că ne înveți a fi iscusiți în războiul duhovnicesc;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 13
Preacuvioase Sfinte Zosima, monah îmbunătățit și pustnic binecuvântat, primește aceste umile rugăciuni și salvează-ne din bolile aducătoare de moarte, dezleagă lucrările diavolilor și ale celor ce le slujesc, alunga cuiburile de diavoli din casele și pământurile noastre și roagă-te la Dumnezeu să ne ierte păcatele cele știute și neștiute ca să ne bucurăm de slava Lui: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Cetele îngerești și Arhanghelii din Ceruri s-au minunat de viețuirea ta curată, Sfinte Zosima, și noi împreună cu ei te slăvim:
Bucură-te, comoara pustiei;
Bucură-te, aflătorul adevărului;
Bucură-te, cel ce arăți cele neștiute;
Bucură-te, luminătorul creștinilor;
Bucură-te, cel smerit în duh;
Bucură-te, monah îmbunătățit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Condacul 1
Celui ce și-a închinat viața din copilărie lui Hristos Dumnezeu și care a aflat-o pe Sfânta Maria Egipteanca în pustie, Sfântului Cuvios Zosima îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte Zosima, binecuvântat fiind de Mila lui Dumnezeu, roagă-te Lui pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!
Rugăciune:
Mult cinstite Sfinte Zosima, tu ai primit de la Dumnezeu descoperirea vieții Sfinte Maria Egipteanca, ai împărtășit-o cu Preacuratele Taine și ia-i făcut îngopăciunea ceea ce se cuvine.
Cel ce ai dobândit putere înaintea lui Dumnezeu, vino și la noi și ne izbăvește de ispite, de boli, de necazuri, de pagubă, și ocrotește-ne ca pe copii tăi duhovnicești ca fiind salvați de la moarte să trăim în pace și în iubirea lui Hristos, iar mai apoi să ne desfătăm de Împărăția lui Dumnezeu, care este slăvit împreună cu Fiul Său Iisus Hristos și cu Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Condac 1
Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pământul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Icos 1
Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită: Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie; Vino, Nor Purtător de rouă și Negrăită Frumusețe; Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră; Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale; Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale; Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îți fă locaș; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 2
În chipul limbilor de foc, întru lumină și suflare de vânt de bucurie făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli și de văpaia lui fiind cuprinși, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri și nevoi răbdând cu bucurie pe pământ și pe ape, de morțile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieșind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!
Icos 2
Potir de ploaie dătător, izvorâtor de foc, care pe muntele Sionului ai purces asupra Apostolilor, Ție cântare Îți aducem, pe Tine Te binecuvântăm și Îți mulțumim Ție, Dumnezeule, Duhule Sfinte: Vino, Cela Ce Sfânt ești și Biserica o păzești; Vino și dă un suflet și o inimă celor ce cred în Tine; Vino și aprinde evlavia noastră cea rece și neroditoare; Vino și risipește negura necredinței și a răutății, care se îndesește pe pământ; Vino și călăuzește pe toți pe drumul vieții celei drepte; Vino și ne povățuiește la tot adevărul; Vino, Înțelepciune neajunsă, și cu judecățile cele de Tine știute, mântuiește-ne; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 3
O, Prea Adâncă Taină! Dumnezeule, Duhule necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl și cu Fiul toate le-ai zidit! Tu care ai împodobit cetele îngerilor de sus, întru locașul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la ființă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cerești. Unind Tu trupul și sufletul într-o minunată alcătuire, zidit-ai neamul omenesc; pentru aceasta toată suflarea Ta laudă și cântă: Aliluia!
Icos 3
Alfa și Omega, Începutule și Sfârșitule, Tu, Veșnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor și cu iubitoarea Ta îmbrățișare ai adus pe toți și pe toate la viață. Din suflarea Ta cea de viață făcătoare a răsărit, din genunea cea fără de chip, frumusețea lumii celei întâi zidite, pentru care Îți strigăm: Vino la noi Prea înțeleptule Ziditor al lumii; Vino, Cela ce ești Mare în micuța floare, ca și în luminătorii cerului; Vino, Felurime negrăită și Frumusețe veșnică; Vino și luminează întunecata netocmire a sufletului meu; Vino și ne arată pe noi zidire nouă în Hristos; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește în noi!
Condac 4
O, Duhule Preabun și Neajuns, din care izvorăște sfințenia! Tu ai înveșmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare și neapropiată a dumnezeirii Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu Cuvântul, Împărăteasă a îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume, Tu i-ai umbrit pe prooroci și apostoli, Tu i-ai purtat până la al treilea cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumusețea cea de sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoși, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, Îți cântă: Aliluia!
Icos 4
Prin Duhul Sfânt totul viază, și cu puterea Lui se va ridica spre învierea cea de obște toată zidirea, în ceasul de pe urmă al veacului acesta și cel dintâi al veacului ce va sa vie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule, Mângâietorule, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăși de fericire, întru dumnezeiasca lumină, cu Sfinții toți, cu părinții și apropiații noștri. Vino dar, și de a sufletului moarte ne izbăvește; Vino, și înainte de sfârșitul nostru, ne îndestulează cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos; Vino și dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat; Vino și luminoasă fă scularea noastră din somnul morții; Vino și ne învrednicește să privim cu bucurie la norii veșniciei; Vino și fă-ne fii ai nestricăciunii; Vino și luminează atunci ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!
Condac 5
Auzind glasul Tău: „Dacă cineva însetează, să vină la Mine și să bea”, rugămu-Te, Fiule al lui Dumnezeu, astâmpără-ne setea de viața duhovnicească și dă-ne apa vieții. Revarsă asupră-ne unda harului Duhului Sfânt, Cel ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca sa nu mai însetăm în veac, toți cei ce cântăm cu umilință: Aliluia!
Icos 5
Nestricăciosule și Neziditule, Veșnicule, Prea Înduratule Duh, Apărătorule al celor drepți, Curățitorule al păcătoșilor, slobozește-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se strice întru noi, cei care Îți cântăm: Vino, Preabunule și dă-ne umilință și izvoare de lacrimi; Vino și ne învață să ne închinăm Ție în Duh și în adevăr; Vino, Preaînaltule Adevăr, și lămurește îndoielile sărăcăcioasei noastre înțelegeri; Vino, Viață Neîmbătrânitoare, și ne primește din strâmtoarea veacului acesta pământesc; Vino, Lumină Veșnică, și se vor risipi toate nălucirile și spaimele; Vino, Putere veșnic nouă, împrospătându-i pe copiii tăi cei osteniți; Vino, Nemărginită Bucurie, și uitate vor fi vremelnicele întristări; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 6
Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobită, slăvită Mireasă, cu cerurile împreună, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupră-ți odihnește Duhul Cel Preasfânt, Care tămăduiește neputințele, împlinește lipsurile, dăruiește viață celor morți și îi aduce la viața veșnică pe toți cei ce cu cuviință și cu dreptate strigă: Aliluia!
Icos 6
„În lume necazuri veți avea”, a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare și cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuți dezleagă întristarea noastră! Mijlocește pentru noi cu suspinuri negrăite și ușurează inimile celor care te roagă: Vino, Dulce răcoare a celor osteniți și împovărați; Vino, Împreună Grăitorule cu cei întemnițați și Adăpostul celor prigoniți; Vino, și miluiește pe cei slăbănogiți de sărăcie și de foamete; Vino și tămăduiește patimile trupurilor și sufletelor noastre; Vino și cercetează pe toți cei care însetează de lumina Ta; Vino și alină întristarea noastră cu nădejdea veșnicei bucurii; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 7
„Celui care hulește împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta aceasta nici în veacul acesta, nici în cel viitor”, a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecați cu cei neascultători și cu luptătorii împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră sa se plece spre cuvinte de vicleșug. Întoarce din schisme, eresuri și necredință pe toți cei rătăciți, iar pe întâii născuți ai Bisericii Tale învrednicește-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!
Icos 7
Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima și neliniștea l-au cuprins, iar întunericul deznădăjduirii l-au coborât în cele mai de dedesubt; așa mi s-a întâmplat și mie în ziua întristării și împietririi cugetului meu, căci m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, ocrotirea sufletului meu până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuținat la suflet: Vino dar, și nu mă lepăda pentru cârtirea și nerăbdarea mea; Vino și potolește cumplita vijelie a tulburării și aprinderii; Vino și odihnește pe cei necăjiți de strâmtorile vieții; Vino și îmblânzește inima în ziua împietririi și a mâniei; Vino și surpă urzelile, tulburările și spaimele duhurilor întunericului; Vino și dă-ne cu suflarea Ta, inimă zdrobită, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!
Condac 8
Mântuiește-ne, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioși și orbi, și goi duhovnicește! Dăruiește-ne aurul Tău, cel curățit în foc, cu veșmânt alb acoperă rușinea noastră, vindecă ochii noștri cu balsamul Tău. Pogoară și în vasele cele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, Cel de viață făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de a doua nașteri pe toți cei ce cântăm: Aliluia!
Icos 8
Ca turnul Babel se prăbușește fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omenești. Bine îmi este mie că m-ai smerit, că în păcate și în căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea și nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tău, grăind: Vino dar, Unule Preaînțeleptule Ziditor al vieții; Vino și lămurește-ne căile Tale cele neînțelese; Vino precum un fulger și luminează sfârșitul vieții pământești; Vino și binecuvintează tot începutul bun pe care îl punem; Vino și fii nouă ajutător la fapte bune; Vino și luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii; Vino și dăruiește duh de pocăință, ca să se risipească prin aceasta scârbele ce stau să vină asupra lumii spre pedepsire; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 9
Atât a iubit Dumnezeu lumea, că și pe Fiul Său cel Unul Născut L-a dat , Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și Și-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, iar prin Sângele Său răscumpărat-a din păcat și din moarte întreaga lume! Pentru aceea, toată zidirea așteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat și Duhului care a sfințit: Aliluia!
Icos 9
Duhul Cel Făcător de viață, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel, a odihnit și asupra mea, când mă aflam la scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însa lucrarea bunătății Sale din pricina greșelilor mele. Pentru aceea, precum așteaptă zorii drumețul rătăcit noaptea în pădure, așa și eu însetez de razele Tale, Bunule, ca să nu pier cu totul: Vino dar, la cel pecetluit cu numele Tău cel înfricoșat; Vino dar și ușurează cugetul chinuit și pârjolit fără cruțare; Vino și înnoiește întru mine chipul Tău ce S-a întunecat; Vino și risipește nălucirile cele născute din păcat; Vino și mă învață să împărtășesc durerile cele străine; Vino și pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire; Vino și dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 10
Duhul Sfânt naște a doua oară pe om spre viața veșnică. Duhul Sfânt însuflețeste pe mucenici, sfințește preoții, încununează pe cei drepți, face din pâine și din vin Însuși dumnezeiescul Trup și Sânge al lui Hristos. O, adâncul bogăției și al înțelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale: Dragostea veșnică și atotiertătoare, care se întristează pentru păcătoși și vrea ca toți să fie mântuiți prin ea, ca niște fii ai luminii, pentru care strigăm: Aliluia!
Icos 10
Cine ne va despărți de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtoarea, sau prigoana, sau foamea, sau goliciunea, sau nevoia, sau sabia? Dacă ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moștenire nepieritoare în ceruri. Ci dă-ne, Doamne, să Te iubim nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă și cu nevoința întregii vieți: Vino, Atotputernicule Duh, și ne sporește credința atotbiruitoare; Vino și ne dă îndrăzneală în rugăciune; Vino și încălzește inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi; Vino și dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană și de batjocorire a credinței; Vino și ne păzește de ispite peste puteri și de sminteli; Vino și înviază inimile noastre prin rourarea Ta; Vino, tămăduiește-ne, sfințește-ne și ne ridică, Bunule, cu harul Tău; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!
Condac 11
Acestea zice Domnul: „Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vise vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii”. Duhule Preadorit, dă-ne doar o fărâmitură de la masa fiilor celor aleși ai Mângâierilor Tale, celor care cu umilință strigăm: Aliluia!
Icos 11
Acolo unde ai răsărit, fie și doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată este frumusețea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască și înfricoșată cuviință, făptura cea din tina. Învrednicește-ne Bunule Mângâietor, încă din viața pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm: Vino, Fulger Dătător de lumina veșniciei; Vino și luminează-ne cu strălucirea cea neînserată; Vino, Vistiernicul smereniei și Veselia celor blânzi; Vino, Apă Vie, răcorește-ne arșița patimilor; Vino, că departe de Tine nu aflăm liniște și tihnă; Vino, că împreună cu Tine pretutindeni este Împărăția Cerurilor; Vino și întipărește-ne în suflet chipul Tău cel ca de soare; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 12
Râu nesecat al harului, Cela Ce ierți păcatele, Duhule Sfinte! Primește rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioși și pentru cei necredincioși și pentru fiii neascultării; întoarce-i la Tine și pe toți adună-i în Împărăția Sfintei Treimi, ca să se rușineze de Tine și cel din urmă vrăjmaș – moartea – iar lumea, renăscută din focul cel curățitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!
Icos 12
Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepților la Cina Domnului, aud glasurile îngerilor și pe Prealuminatul nostru Domn Hristos între aleșii Săi, iar durerea, întristarea și suspinarea au pierit. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învrednicește-ne prin înșeptita cunună a darurilor Tale să ne împărtășim în Domnul de bucuria veșnica, noi, cei care strigăm: Vino, Bunule, și trezește în noi setea de viața de dincolo de mormânt; Vino și aprinde în inimile noastre dorirea vieții veacului celui adevărat; Vino și ne descoperă bucuria Împărăției celei ce va să vină; Vino și dă-ne strălucirea ca zăpadă a curăției; Vino și umple-ne cu strălucirea dumnezeirii; Vino și ia-ne la nunta Mielului; Vino și ne învrednicește să împărățim în slava Ta cea veșnica; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 13
O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de viață! Încălzește cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel înghețat întru fărădelegi, grăbește pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăți și ne descoperă cum să prăznuim în veșnicie adevărul cel dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul întru toate, și cele cerești și cele pământești și cei izbăviți din iad, dimpreună să cânte: Aliluia! (de trei ori)
Icos 1
Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită: Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie; Vino, Nor Purtător de rouă și Negrăită Frumusețe; Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră; Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale; Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale; Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îți fă locaș; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 1
Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pământul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!
Acest Acatist al Sfântului Duh este foarte folositor tuturor celor care caută darurile Duhului Sfânt: înțelepciunea, înțelegerea, dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția, pe scurt orice om care dorește după viața veșnică în Hristos, dăruită prin Duhul Sfânt, Purtător de Viață și Dăruitor de lumină nemuritoare.
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Nina, duhul tău.
Condacul 1
A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Icosul 1
Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine: Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești; Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică; Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare; Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare; Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare; Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit; Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit; Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit; Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 2-lea
Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu și a Sfântului Duh, Care prooroci și apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, a ales, lui Dumnezeu Îi cântăm așa: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Dorind înțelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos și despre cămașa Lui sfântă o întreba. Când Niofora adevărurile de credință o învăța, Sfânta Nina să se închine voia cămășii preascumpe și locului faptelor Sfinților Apostoli. Noi însă, plini de evlavie pentru viața ei, o preaslăvim astfel: Bucură-te, că adevărurile împărăției lui Dumnezeu le-ai descoperit; Bucură-te, că din tinerețe pe Hristos L-ai iubit; Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învățată; Bucură-te, liniștea tatălui tău, Zabulon; Bucură-te, că de Preasfințitul Iuvenalie în frica de Dumnezeu ai fost păzită; Bucură-te, că dumnezeieștile cuvinte ai învățat; Bucură-te, că în sfântul oraș Ierusalim te-ai întors; Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea și înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulți i-ai mirat; Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 3-lea
Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la cămașa Domnului și la râvna apostolească puterea Celui Preaînalt te-a înălțat, iar toți cei care au primit de la tine lumina înțelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului așa: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulțumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă și la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm: Bucură-te, că deșertăciunile lumii acesteia din tinerețe ai urât; Bucură-te, că adevărata înțelepciune ai îndrăgit; Bucură-te, că în dumnezeiasca învățătură comoara înțelepciunii ai aflat; Bucură-te, că pe iubitorii de deșertăciuni lumești, prin traiul plin de binefaceri, i-ai întrecut; Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit; Bucură-te, că de credința ta îngerii și oamenii s-au uimit; Bucură-te, că prin post și rugăciune trupul l-ai supus sufletului; Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învățătură; Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus; Bucură-te, că prin viață bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 4-lea
Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind Preasfințitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cuvântului Domnului te-a chemat pe tine în țara sortită ei, Iviria, și Crucea ți-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfășurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, și să-ți zică acestea: Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată; Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul Iisus și Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit; Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ți s-a arătat; Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit; Bucură-te, că împreună ca niște prietene ați vorbit; Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită; Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită; Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăției; Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 5-lea
Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduința Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit și ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cerești călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare și ne-a alinat cu ajutorul său pe toți cei ce venim la ea rugându-ne, mulțumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm și Îl lăudăm așa: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând miresele lui Hristos și împreună rugătoarele și postitoarele Nina și Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Dioclețian, de a se căsători cu Ripsimia și slujirii idolești s-o supună, din orașul Roma s-au sfătuit și în Armenia au fugit, iar aici păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Dioclețian și Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o și la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm și o chemăm: Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales; Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăție și duh tare te-ai proslăvit; Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut; Bucură-te, că din mâinile lui Dioclețian și Tiridat harul Domnului te-a scăpat; Bucură-te, că în munții Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat; Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeții ai întărit-o; Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulți i-a înmiresmat; Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întărești; Bucură-te, că prin tine de fericirea veșnică ne bucurăm; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 6-lea
Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda și nevoințele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptății s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviți din întunericul slujirii idolești, cu vrednicie pe Domnul Îl vom chema așa: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în orașul Urbnisi binevestea și când mulțimea de lume spre capitala Georgiei se îndrepta, ca zeilor mincinoși Armaz și Zaden să li se închine; dar pe acești idoli Sfânta Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând: Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat; Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit; Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost rușinată; Bucură-te, că neputința duhului rău prin rămășițele idolului a fost descoperită; Bucură-te, că pe demonul Zaden și pe îngerii lui în picioare i-ai călcat; Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat; Bucură-te, că zadarnica lor împărăție ai nimicit-o; Bucură-te, că flacăra necurăției diavolești ai stins-o; Bucură-te, că prin suflu năvalnic și foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge; Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit; Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul al 7-lea
Deși regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioși, totuși cu nedumerire se întrebau: „Ce va fi dacă zeii noștri cu adevărat vor cădea?”. Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de dreptcredincioșii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia și de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui așa: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Fiii Iviriei de o nouă viață s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea și curățirea de păcate prin baia botezului toți au trecut și tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit și, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelnița vieții renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc și îi cântă: Bucură-te, că necredința regelui Mirian în credință ai schimbat-o; Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o; Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată; Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins; Bucură-te, că de rătăcirile păgânești ai scăpat; Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele; Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite; Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruiești; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 8-lea
Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Preacurata Născătoare prin sorți și-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoință față de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstita cămașă a Domnului Hristos le-a dat și deasupra ei Trunchiul de Viață dătător a înălțat, de la care credincioșii tămăduiri în neputințe și în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credință, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământești, mintea și inima noastră către Împărăția cerurilor le înălțăm și pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat Îl preaslăvim și Îl chemăm așa: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu gândul la cele cerești, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământești, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moștenitorii Împărăției cerești, căci acei pământești, aflând măreția slavei Unicului și adevăratului Păstor ceresc și pământesc, Îl vor slăvi pe El cu o gură și o inimă împreună cu locuitorii cerești. Asemenea și noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilință te chemăm pe tine, zicând: Bucură-te, deschizătoarea ușilor botezului; Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus; Bucură-te, că încreștinând Georgia, pe sfinții îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins; Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcția bisericii de mână omenească l-ai îndemnat; Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viță-de-vie ai așezat; Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat; Bucură-te, că împreună cu mulțimea ucenițelor tale la Sfântul Botez pe toți i-ai chemat; Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniță i-ai primit; Bucură-te, că pe mulți la minte i-ai luminat; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 9-lea
Toate puterile cerești s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat s-a arătat și a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era cămașa Domnului, învățându-i pe toți să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Nici o limbă și nici un grai nu va putea să te laude după cuviință, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu și mântuirea aproapelui tocmai din Mtskheta kartalina și din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind și mântuirea primind. Noi însă, cuprinși de bucurie și mulțumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel: Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veșmântul botezului; Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei; Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinței lui Hristos; Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit; Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului; Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmașe; Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii; Bucură-te, biruință slăvită asupra necredinței; Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele și a superstițiilor; Bucură-te, dulce alăută a credinței; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 10-lea
Dorind să scapi de moarte veșnică sufletul tău și al apropiaților tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare și mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toți sfinții mijlocești pentru noi în rugăciuni și cânți Lui așa: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălțat și apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tău trup izvor de tămăduiri s-a făcut, așezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prințesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toți pentru care mijlocești multă milă primesc de la Domnul și te cheamă pe tine astfel: Bucură-te, zid și acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră; Bucură-te, că celor care caută mântuirea și luminarea adevărată ești gata ajutătoare; Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor și milelor dumnezeiești pentru cei care te cinstesc pe tine; Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste și moarte primejdioasă; Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioși; Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate; Bucură-te, bucuria sufletelor noastre; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 11-lea
Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârșitul vieții, cu mintea și cu fapta iubindu-L. Primește deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilință și nu te scârbi de noi, căci la tine și la Preacurata Născătoare în dureri și nevoi alergăm și, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfântă Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioșii tăi fii ca pe niște vlăstare tinere la tine i-ai chemat și, tămăduindu-le neputințele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârșitul tău cucernic văzând, regele Mirian și apropiații lui amarnic plângeau și la despărțire cu lacrimi îi cântau acestea: Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat; Bucură-te, mireasă a lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit; Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulțime de fapte bune zi și noapte ai săvârșit; Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeiești ne-ai hrănit; Bucură-te, porumbiță neprihănită, care de la pământ spre lăcașurile cerești ai zburat; Bucură-te, că sfintele tale moaște de mireasmă bună sunt cuprinse; Bucură-te, că de această bună mireasmă noi, fiii tăi, acum ne desfătăm; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 12-lea
Cu harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii, o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta apostolească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta și mulțumim pentru asemenea sfârșit cucernic, căci minunile pe care pentru mulți le-ai săvârșit încă din timpul plecării tale s-au preaslăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îți cântăm ție acestea: Bucură-te, că în cinul îngerilor și de sfinți cu dragoste ai fost primită; Bucură-te, că soborului apostolesc ești părtașă; Bucură-te, că împreună cu fețele aleșilor de Dumnezeu în lăcașul ceresc te-ai sălășluit; Bucură-te, cădelniță de aur, care înalți tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu; Bucură-te, că prin vederea celor cerești de veșnica fericire ai parte; Bucură-te, că de Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită; Bucură-te, că de poporul georgian și de toți dreptcredincioșii ești preamărită; Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos; Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfășurată cu părul tău tămăduirea sufletească și trupească primim; Bucură-te, că de la sfintele tale moaște ajutor mult folositor dobândim; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!
Condacul al 13-lea
O, preaslăvită și preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în fața Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primește acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile și scârbele și să ne învrednicească de veșnica fericire în ceruri, ca împreună cu tine Domnului să-I cântăm așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul 1: Creatorul tuturor făpturilor…, Condacul 1: A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare…,
Icosul 1
Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine: Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești; Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică; Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare; Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare; Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare; Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit; Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit; Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit; Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri; Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
Condacul 1
A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!
și această
Rugăciune către Sfânta Nina
O, atotlăudată și preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare și laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga țară georgiană cu învățătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostolești ai învins vrăjmașul mântuirii noastre, cu munca și rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfățișăm cinstitului tău chip și cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ție de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfășurat-o cu părul tău prețios, și te rugăm cu umilință ca pe o veșnică ocrotitoare a noastră: de toate relele și scârbele păzește-ne, pe dușmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos și pe potrivnicii evlaviei înțelepțește-i, turma ta ocrotește-o și roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, în fața Căruia te afli, pace țării noastre să dăruiască, oamenilor viață îndelungată și spor în tot lucrul bun și mijlocește pentru noi să ne primească în Împărăția Sa cerească, unde toți sfinții laudă Preasfânt numele Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Mulțumesc 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.