Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul – 14 Iulie

nikodimos_o_agioreitis-e1499069723371

Troparul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul, glasul 1:

Săltaţi şi vă veseliţi, popoare, că, iată, în prisosul bucuriei se arată astăzi pârga cea sfântă a Athosului, folositorul şi mângâietorul nostru, blândul Nicodim. Căci prin râvna cea după Hristos Biserica o a luminat, îndreptând cele stricate şi părăsite prin nebăgare de seamă şi trecerea cu vederea, iar acum înaintea Sfintei Treimi neîncetat se roagă pentru sufletele noastre.

Condacul 1

Pe tine, moştenitorul raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!

Icosul 1

În pământul dragostei, smerite, ai fost crescut de către evlavioşii tăi părinţi, arătându-te de mic iubitor al slujbelor şi înţelepciunii dumnezeieşti. Iar pe dascălii cei de Hristos insuflaţi cu osârdie urmând, ai împletit cunoaşterea şi faptele virtuţii întru slava Nedespărţitei Treimi.
Bucură-te, căutător neobosit al treimicei înţelepciuni;
Bucură-te, uimitoare memorie făcută vistierie a Cuvântului;
Bucură-te, agerime a minţii păzite sub aripa Duhului;
Bucură-te, intrare prin supunerea şi ascultarea faţă de toţi în iubirea Tatălui;
Bucură-te, smerenie de toţi îndrăgită şi alăută a cântărilor preadulci;
Bucură-te, risipire prin har a pâclei nepriceperii;
Bucură-te, umblare cu lacrimi întru căutarea binelui;
Bucură-te, suspinare zi şi noapte spre aflarea folosului;
Bucură-te, sălăşluire cu toată virtutea în locul păcii;
Bucură-te, minte iubitoare de frumuseţe duhovnicească;
Bucură-te, cercetare şi împlinire a sfaturilor rodnice;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 2-lea

Ca o albină învăţăturile dascălilor din Naxos şi Smyrna le-ai strâns, Sfinte Nicodim, le-ai lămurit în focul dreptei credinţe şi le-ai pus în slujba izbăvirii de patimi. Neobosit te sârguiai să cercetezi pe cuvioşii luminaţi cu duhul întru aflarea liniştii şi vederii celei duhovniceşti, iar împreună cu ei cântai: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Îngrăditu-te-ai, Sfinte, cu povăţuirile Mitropolitului Macarie al Corintului şi, dorind a te face monah, ai fost de dânsul îndrumat spre Cuviosul Silvestru, care pustnicea împreună cu alţi doi monahi isihaşti în insula Hydra. Aşa ai lepădat împilarea grijii celei deşarte şi ai învăţat rugăciunea minţii, culegând virtuţile îngereştii vieţuiri.
Bucură-te, aşezare prin răbdarea cea bună în lumina Chipului lui Hristos;
Bucură-te, trezvie, ce păzeşti cugetul de împrăpăstuire;
Bucură-te, rugăciune, piatră de hotar a Împărăţiei lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtare a crucii ascultării ce descuie cerurile;
Bucură-te, primire printr-însa a celor din afară în trupul de taină al iubirii;
Bucură-te, cunoaştere însuşită de chipul iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, că şi mama ta a primit chipul monahicesc;
Bucură-te, inimă-chivot al Numelui mântuitor;
Bucură-te, inimă-icoană a Chipului de viaţă dătător;
Bucură-te, inimă în închinare;
Bucură-te, înaltă smerită cugetare;
Bucură-te, postire întru îndulcirea de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 3-lea

Hrănit cu mierea liniştirii şi duhovniceştii suiri râvnitor, te-ai întărit în nevoinţele isihaste, purtat fiind în Sfântul Munte de dumnezeiescul dor. Iar tuns curând monah, sub acoperământul Preacuratei Fecioare, desăvârşit ţi-ai închinat viaţa lui Hristos, veselindu-te a cânta cu îngereştile cete: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Preaiubitor al sfinţeniei te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, sârguindu-te să dezgropi din ţarina uitării filocalicele scrieri ale dumnezeieştilor Părinţi, prin care Însuşi Hristos a revărsat în inimi focul cereştii chemări.
Bucură-te, chemare la ospăţul cereştii vieţuiri;
Bucură-te, înmulţire prin credinţă a sfintei moşteniri;
Bucură-te, rugăciune strălucind de slava Numelui mântuitor;
Bucură-te, nesăturată sete de mântuirea tuturor;
Bucură-te, povăţuitor al povăţuitorilor;
Bucură-te, al marilor Părinţi râvnitor;
Bucură-te, smerenie roditoare a sfintelor deprinderi;
Bucură-te, nepătimire ce odrăsleşti cunoaşterea spre viaţă;
Bucură-te, călăuză în nevăzutul război spre Schimbarea la Faţă;
Bucură-te, dascăl al vieţii duhovniceşti;
Bucură-te, vas desăvârşit al ştiinţelor bisericeşti;
Bucură-te, dor nepotolit după împărtăşirea cu Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 4-lea

Pe Sfântul Paisie Velicikovski, care călăuzea în Moldova peste o mie de fraţi şi îi învăţa rugăciunea minţii, ai râvnit a-l întâlni şi de dânsul a fi povăţuit întru dumnezeiasca lucrare. Pentru aceea te-ai îmbarcat într-o corabie, dar din pricina unei furtuni nu ţi-ai putut atinge ţelul. Mişcat de semnul cereştii Pronii, te-ai hotărât să nu mai părăseşti Sfântul Munte şi cu viaţa cea sihăstrească însoţindu-te, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Înaintea Domnului zi şi noapte privegheai, sub ascultarea bătrânului Arsenie curăţindu-ţi mintea întru neîncetată rugăciune şi înfrânare, cu chipul luminat de contemplaţia Sfintelor Scripturi şi Predanii. În acelea, ca într-un rai cuvântător sălăşluit, de închinarea în duh a inimii ca dintr-un pom al vieţii te împărtăşeai, Sfinte Nicodim.
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, fântână a cuvintelor Duhului;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Izvorul şi Ţinta cuvintelor;
Bucură-te, privire mai presus de vedere a locului inimii;
Bucură-te, auzire mai presus de auzire a cuvintelor rugăciunii;
Bucură-te, iubire a libertăţii Duhului, celei neîngrădite de patimi;
Bucură-te, tăcere cuvântătoare ce odrăsleşti rodul înţelepciunii;
Bucură-te, chip luminat şi păzit de sabia de foc a Numelui lui Iisus;
Bucură-te, inimă învăpăiată de credinţă şi întipărită cu Numele lui Hristos;
Bucură-te, liniştire mai presus de fire întru Numele mântuitor;
Bucură-te, purtare a crucii, altar al iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, iubire smerită, ce îmbrăţişezi voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 5-lea

Prin mântuitoarea călăuzire şi întregimea cuvântătoare a frumoaselor tale alcătuiri, ne păzim cu putere simţurile de toată pofta şi ne izbăvim de toată intrarea demonilor care se furişează ascuns prin simţuri, strălucind în sfintele încăperi ale minţii icoana de pururea închinare a Cuvântului: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Urmându-ţi povăţuitorul în insula pustie Skyropoulla în căutarea unei singurătăţi şi linişti mai mari, iar în viaţa cea cu multă osteneală sporind, ţi-ai făcut inima vistierie a Numelui lui Iisus Hristos şi darurilor suprafireşti ale harului, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, liniştire, altar al vorbirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, veghere şi atenţie, chip al stării înaintea Domnului;
Bucură-te, ascultare ce odihneşti chipul de fiu al lui Dumnezeu;
Bucură-te, lepădare de sine ce străbaţi cărarea cea strâmtă a mântuirii;
Bucură-te, smerenie mulţumitoare, vas al credinţei;
Bucură-te, întreagă înţelepciune ce închini lui Hristos pământul inimii;
Bucură-te, nemâniere şi nejudecare păzind senin cerul minţii;
Bucură-te, dispreţuire a seminţelor diavolului;
Bucură-te, tăcere de icoană, ce nu bagi în seamă lătrăturile lui;
Bucură-te, necontenită cugetare la preadulcele Nume al lui Iisus;
Bucură-te, inimă în asemănare cu chipul Preacuratei Fecioare;
Bucură-te, iubire nevoitoare ce alungi frica de moarte;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 6-lea

Plecând din pricina unei boli părintele tău, ai trăit câteva luni singur, după care te-ai întors la Athos, fiind tuns şi îmbrăcat de către bătrânul Damaschin în schima cea mare. Iar cuvintele tale îndulcite de harul neîncetatei rugăciuni au adunat mulţi fraţi în chiliile dimprejur, dornici a se împărtăşi din izvorul curat al învăţăturilor tale şi împreună cu tine să cânte: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Îndemnat de binecuvântatul Macarie al Corintului, te nevoiai, Cuvioase Nicodim, să dăruieşti tuturor prin traduceri şi tâlcuiri preaînfrumuseţate scrierile Sfinţilor, ca pe nişte izvoare ale Vieţii celei veşnice. Iar mistuit de dumnezeiasca râvnă pentru Biserica lui Hristos, te-ai arătat cârmaci de Sus luminat al Sfintei Corăbii a mântuirii.
Bucură-te, far al Bisericii şi mare povăţuitor al creştinătăţii;
Bucură-te, râvnă apostolică pentru unirea cu Hristos ce şterge păcatul;
Bucură-te, cântăreţ iscusit al măririi Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, doctor de suflete şi călăuză spre mărturisirea curată;
Bucură-te, evlavie pentru canoanele Bisericii cele dezlegătoare de patimi;
Bucură-te, învăţătorule al durerii lucrătoare a pocăinţei;
Bucură-te, că ai arătat că aceasta te face monah, chiar şi în lume fiind;
Bucură-te, cuvânt cu putere, ce smulgi relele rădăcini ale păcatului;
Bucură-te, trezvitoare aducere-aminte de chipurile cuielor lui;
Bucură-te, sădire în inimă a pomilor de rai ai virtuţilor;
Bucură-te, simţire a nevredniciei proprii ce te răsădeşti în iubirea Sfintei Treimi;
Bucură-te, păzire cu toată fiinţa a frumuseţii recâştigate a Chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 7-lea

Cu cuvântul viu al harului aprindeai în inimi râvna după îndreptarea vieţii prin pocăinţă, către mai deasa împărtăşire cu Trupul şi Sângele lui Hristos, spre tămăduire, luminare şi sfinţire, spre îndreptare, întărire şi pază de diavoleasca lucrare, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Domnul, înmulţirea faptei celei bune şi desăvârşirii, spre plinirea poruncilor şi împărtăşirea cu Sfântul Duh, nu spre judecată şi osândă, ci întru odihna şi bucuria Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Multe neînţelegeri şi răstălmăciri, multe acuze, calomnii şi chiar condamnări s-au abătut asupra ta când împreună cu Mitropolitul Macarie al Corintului ai publicat cartea despre deasa împărtăşire. Însă de sus întărit, şi crucea ţi-ai purtat nepărăsind locul virtuţii, şi ca o gură a Cuvântului Biserica o ai luminat cu mărturisirea evlaviei şi credinţei tale celei drepte, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, năvod care scoţi din marea uitării mărgăritarele Sfintei Tradiţii;
Bucură-te, cerească şi înfricoşată chemare la Cina de Taină a Împărăţiei;
Bucură-te, chemare întărită pe mărturiile Sfintei Scripturi, ale Apostolilor şi Părinţilor;
Bucură-te, călăuză spre Izvorul vieţii celei veşnice;
Bucură-te, sfântă îndemnare spre paharul mântuirii şi cereasca hrană;
Bucură-te, iubire de vrăjmaşi îndelung răbdătoare ce birui răul cu binele;
Bucură-te, viaţă şi mărturisire apărate de însăşi Sfânta Comunitate a Athosului;
Bucură-te, hrănitor al dogmelor Bisericii de către ea numit;
Bucură-te, apărător al binecuvântatului obicei al vechilor creştini;
Bucură-te, că însuşi Patriarhul Grigorie al V-lea a primit mărturisirea ta în privinţa Sfintei Împărtăşanii;
Bucură-te, nevoinţă a înnoirii duhovniceşti încununată de Hristos;
Bucură-te, râvnă a plămădirii Bisericii în Trupul lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 8-lea

Prin mâhnirea şi amărăciunea încercărilor ca printr-un foc lămuritor trecând, mai tare străluceau pe chipul tău pacea şi iubirea lui Hristos. Atât erai de viteaz în isihie, încât acolo unde privegheai şi scriai, demonii şuşoteau în afara uşii chiliei şi tu scriai fără să te înfricoşezi, iar uneori râdeai chiar de feţele lor pământii, netulburat cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ruşinând cursele vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, harul lui Dumnezeu lucra în tine spre desăvârşire prin neputinţele trupului. Iar tu, ca pe un altar de închinare răstignit, nu încetai a liturghisi iubirea lui Hristos.
Bucură-te, om mare în lumea cea mică;
Bucură-te, strajă neadormită a dreptei socoteli;
Bucură-te, uitare de cele fireşti întru dăruirea duhovnicească;
Bucură-te, iubire de pătimire pentru Hristos;
Bucură-te, răbdare a suferinţei ce te umpli de mirul mângâierii dumnezeieşti;
Bucură-te, liman de mângâiere şi vindecare a celor răniţi de păcate;
Bucură-te, povăţuitorul monahilor în îngereasca slujire;
Bucură-te, dar şi mirenilor chemare la duhovniceasca prefacere;
Bucură-te, hrănire a poporului însetat după Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă întru care Însuşi Duhul Se roagă cu negrăite suspine;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 9-lea

Sub jugul otoman, mulţi credincioşi plăteau cu viaţa mărturisirea lor, iar tu, Sfinte Nicodim, neîncetat te rugai să nu piară în focul urgiei credinţa creştinilor. Pe cei ce slăbeau cu duhul îi întăreai, pe cei căzuţi care se pocăiau îi pregăteai pentru martiriu, celor biruitori le alcătuiai slujbe de pururea pomenire, iar Biserica strălucea de slava Crucii şi Învierii lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Luminat de Sfântul Duh, arătai că Pronia dumnezeiască binevoia întru noii martiri spre slava Bisericii Ortodoxe şi înnoirea dreptei credinţe, dar şi spre mustrarea celor de alte credinţe, ce vor rămâne fără cuvânt de apărare în Ziua Judecăţii. Apoi celor robiţi pildă de răbdare, ba chiar îndrăzneală şi îndemn spre a-i imita cu fapta pentru toţi creştinii siliţi după împrejurări la martiriu şi mai cu seamă câţi au ajuns să lepede credinţa ortodoxă.
Bucură-te, chip îngeresc ce găteşti calea Domnului;
Bucură-te, cuvânt ce întorci inimile spre Chipul lui Hristos;
Bucură-te, doctor de suflete şi povăţuitor de mucenici;
Bucură-te, adânc al smereniei ce izbăveşti din iadul deznădejdii;
Bucură-te, povăţuitor Sfântului Mucenic Constantin din Hydra;
Bucură-te, că cel ce trecuse la islam desăvârşit s-a pocăit de lepădarea sa;
Bucură-te, că s-a hotărât să şi-o retracteze public, înfruntând moartea;
Bucură-te, că cinci luni l-ai pregătit la Iviron pentru martiriu;
Bucură-te, neobosită căutare a oii rătăcite;
Bucură-te, că şi dintre musulmani se converteau şi pătimeau pentru Hristos;
Bucură-te, pană a Duhului Sfânt, zugrăvind vieţile Noilor Martiri;
Bucură-te, stâlp de foc al Bisericii, ce uneşti pământul cu cerul;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 10-lea

Cine ar putea spune minunile săvârşite prin tine de Cuvântul dumnezeiesc, Sfinte Nicodim? Căci întru slăbiciuni din ce în ce mai mari sporeai în duhovniceasca slujire, liturghisind în raiul smereniei şi ascultării voia lui Dumnezeu, prin care scară nouă către cer întinzi, celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cu neclintită blândeţe şi dragoste ţi-ai pecetluit până în sfârşit mărturisirea dreptei credinţe, chemând pe cei ce pe nedrept te acuzau să înlocuiască ura cu iubirea, pentru ca ostenelile ascetice şi dragostea faţă de Hristos să nu fie zadarnice.
Bucură-te, micşorare de sine întru preamărirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, slujire pe crucea bolilor şi neputinţei;
Bucură-te, slujire pe crucea acuzelor şi calomniilor;
Bucură-te, purtare a Crucii la hotarul dintre viaţă şi moarte;
Bucură-te, privire întărită de Duhul în Cartea Vieţii;
Bucură-te, smerenie, carte a Cuvântului ipostatic;
Bucură-te, cuvânt mântuitor, icoană de veşnică închinare;
Bucură-te, vedere de icoană, ce naşti cuvintele vii ale harului;
Bucură-te, tresăltare a inimii sub lucrarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, prăznuire prin rugăciunea lui Iisus a Întrupării dumnezeieşti;
Bucură-te, negrăită simţire a harului Botezului la primirea Sfintelor Taine;
Bucură-te, netâlcuită bucurie întru pomenirea Sfintei Fecioare şi a tuturor Sfinţilor;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 11-lea

Toate ceasurile zilei şi ale nopţii le închinai acestor două lucrări: fie ca să explici vreun înţeles al dumnezeieştii Scripturi, fie ca să-ţi pleci capul în partea stângă a pieptului, să-ţi cobori mintea în inimă şi să strigi „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”. Şi deşi doreai să petreci neîncetat în dumnezeiasca rugăciune a minţii, neobosit slujeai pe cei ce veneau să te vadă şi să fie mângâiaţi, cântând împreună cu ei: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Spre sfârşit, de o mare neputinţă copleşit, adeseori te rugai lui Dumnezeu să te primească la Dânsul. Aşa, între viaţă şi moarte, ai ajuns la Karyes, şi aproape paralizat te-ai pregătit de înfricoşata trecere în Veşnicie, prin Mărturisire generală, Maslu şi zilnică Împărtăşire cu Preacuratele Taine. Iar din pricina oboselii, nu mai puteai spune cu mintea rugăciunea lui Iisus, ci mai întâi cu glas tare, iar apoi doar cu starea nemişcată de închinare.
Bucură-te, stâlp ce călăuzeşti pe noul Israel spre evlavie;
Bucură-te, nor răcoritor celor încinşi în cuptorul păcatelor;
Bucură-te, însetare după vederea faţă către faţă a lui Hristos;
Bucură-te, nevoinţă peste fire în via Lui tainică;
Bucură-te, rugăciune pentru plinirea de Sus a ostenelii iubirii;
Bucură-te, îmbrăţişare ultimă a moaştelor Sfinţilor Macarie al Corintului şi Partenie;
Bucură-te, sărutare a moaştelor Părinţilor duhovniceşti în nădejdea învierii;
Bucură-te, chemare cu umilinţă a rugăciunilor lor mijlocitoare;
Bucură-te, înainte-păşire prin credinţă în odihna Domnului;
Bucură-te, icoană vie a lui Hristos răstignit;
Bucură-te, sfinţenie, ce nu încetezi a purta vălul smereniei;
Bucură-te, fericită vedere a nevredniciei proprii, ce poţi purta strălucirea dumnezeirii;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 12-lea

Privegheat fiind toată noaptea de fraţi, în ceasul al şaselea, după întrebarea lor, le-ai vestit grabnicul tău sfârşit şi, rugându-i să te împărtăşească, ai primit Preacuratele Taine. După puţin te-au găsit cu mâinile încrucişate şi picioarele întinse şi te-au întrebat: „Învăţătorule, ce faci? Te linişteşti?”. „Pe Hristos L-am vârât înlăuntrul meu”, ai răspuns, „şi cum nu mă voi linişti?”: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Până astăzi, în chilia iconarilor Skurtei se păstrează ca o binecuvântare pentru lume sfântul tău craniu. Iar noi din adâncul patimilor alergăm către razele învăţăturilor şi rugăciunilor tale, prin care pururea ne mângâi, ca un ucenic iubit al lui Hristos.
Bucură-te, îndoită nepătimire şi desăvârşitoare ascultare;
Bucură-te, atotvirtuoasă smerenie şi mulţumitoare răbdare;
Bucură-te, discernământ cu dumnezeiască scânteiere;
Bucură-te, de Dumnezeu imitatoare îndurare;
Bucură-te, milostenie mântuitoare de suflete;
Bucură-te, rugăciune necontenită şi zdrobită căinţă;
Bucură-te, adevărată mărturisire şi neînvinuitoare conştiinţă;
Bucură-te, pătimire a Iubirii îndumnezeitoare a Sfintei Treimi;
Bucură-te, pătimire cu Hristos şi pentru Hristos spre care îngerii doresc să se plece;
Bucură-te, chip învăluit de strălucirea frumuseţii dumnezeieşti;
Bucură-te, neobosit zugrav al chipului Maicii Domnului şi al vieţuirii monahiceşti;
Bucură-te, chemare şi a mirenilor în rugul aprins al isihiei;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 13-lea

Ca un vestitor înflăcărat al Sfintei Treimi şi apărător al cereştilor dogme, râvnitor al Sfintelor Scripturi şi Tradiţii te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, spre împărtăşirea lumii de viaţa cea dumnezeiască. Pentru aceasta, smereniei Maicii Domnului urmând, te-ai făcut părtaş bucuriei veşnicei uniri cu Hristos, pe Care roagă-L, Sfinte, să o dobândim şi noi nevrednicii, cei ce cu umilinţă strigăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În pământul dragostei smerite…, Condacul 1: Pe tine, moştenitorul raiului…,

Icosul 1

În pământul dragostei, smerite, ai fost crescut de către evlavioşii tăi părinţi, arătându-te de mic iubitor al slujbelor şi înţelepciunii dumnezeieşti. Iar pe dascălii cei de Hristos insuflaţi cu osârdie urmând, ai împletit cunoaşterea şi faptele virtuţii întru slava Nedespărţitei Treimi.
Bucură-te, căutător neobosit al treimicei înţelepciuni;
Bucură-te, uimitoare memorie făcută vistierie a Cuvântului;
Bucură-te, agerime a minţii păzite sub aripa Duhului;
Bucură-te, intrare prin supunerea şi ascultarea faţă de toţi în iubirea Tatălui;
Bucură-te, smerenie de toţi îndrăgită şi alăută a cântărilor preadulci;
Bucură-te, risipire prin har a pâclei nepriceperii;
Bucură-te, umblare cu lacrimi întru căutarea binelui;
Bucură-te, suspinare zi şi noapte spre aflarea folosului;
Bucură-te, sălăşluire cu toată virtutea în locul păcii;
Bucură-te, minte iubitoare de frumuseţe duhovnicească;
Bucură-te, cercetare şi împlinire a sfaturilor rodnice;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul 1

Pe tine, moştenitorul raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!

şi se face otpustul.

Reclame

Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa

icoana-maicii-domnului-prodromita

Ascultă Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa aici.

Troparul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, glasul 1:

Născătoare de Dumnezeu, pururi Fecioară, sfintei şi dumnezeieştii tale icoane cu dragoste şi cu credinţă închinându-ne, o sărutăm, mulţumind. Căci printr-însa dăruieşti celor credincioşi cu adevărat tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, ceea ce eşti una binecuvântată.

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 2-lea

Vrând stareţul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar care să vrea să păzească o rânduială aspră de nevoinţă şi rugăciune când picta, şi, bucurându-se că a aflat un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Întristându-se părinţii Nifon şi Nectarie că iconarul nu reuşea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neaşteptate au fost chemaţi: „Să trimiteţi degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea sfintei icoane”. Şi pentru aceasta îţi zicem:
Bucură-te, că iconarul sfintele feţe să le picteze nu a reuşit;
Bucură-te, că osteneala i-ai primit şi nevoinţa i-ai răsplătit;
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârşită;
Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârşită;
Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce chip a fost;
Bucură-te, că tainelor tale inimile noastre le faci adăpost;
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat;
Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat;
Bucură-te, că de cuvintele sale credincioşii nu s-au îndoit;
Bucură-te, că în casa lui lume multă să ţi se închine a venit;
Bucură-te, lumină, a părintelui Nifon sfântă dorire;
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 3-lea

Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska atunci când în chilia sa a venit îngerul şi a pictat în chip minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, aşa s-a mirat şi iconarul Iordache văzând cum chipul Maicii Domnului şi cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră plinite nu de mână omenească, şi uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzind mitropolitul marea minune care se făcuse în Iaşi, a venit cu preoţii să ţi se închine cu evlavie şi a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica Domnului prin această minunată şi slăvită icoană a sa”, şi pentru aceasta cu mulţumire cântăm ţie:
Bucură-te, că apa cea vie şi fără de moarte o ai revărsat;
Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ţi s-a rugat;
Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat;
Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său ţi s-au închinat;
Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut;
Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca nişte solzi a căzut;
Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit;
Bucură-te, că şirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit;
Bucură-te, că pe cei părăsiţi de doctori din paturi îi ridici;
Bucură-te, că neputinţele noastre cu prisos de har le vindeci;
Bucură-te, luminarea preoţilor şi cinstea ierarhilor;
Bucură-te, că îi înţelepţeşti pe urmaşii apostolilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 4-lea

Neputând părinţii să scrie minunile pe care le auziseră, pentru că erau covârşiţi de credincioşii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul minunilor cu glas de bucurie, şi, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mult au avut de mers părinţii prodromiţi, dar multe au fost şi minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, că în fiecare oraş în care a ajuns icoana poporul a venit să ţi se închine cu credinţă, şi cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău, cântându-ţi:
Bucură-te, bucuria noastră, nădejde neînfruntată;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le găteşti răsplată;
Bucură-te, că împreună cu icoana ta ai călătorit;
Bucură-te, că la fiecare popas semnele tale au strălucit;
Bucură-te, că după plecarea icoanei ele nu se împuţinau;
Bucură-te, că în minţile oamenilor minunile vii rămâneau;
Bucură-te, că celor trudiţi şi împovăraţi le eşti apărătoare;
Bucură-te, că de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi le eşti îngrăditoare;
Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii şi năvălirea diavolilor;
Bucură-te, roabă aleasă a Domnului şi stăpână a tuturor;
Bucură-te, Fecioară, a Împărăţiei cerurilor mireasmă;
Bucură-te, pecete pusă pe a inimilor noastre mahramă;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 5-lea

S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă şi să meargă să ia binecuvântarea mult dorită. Şi, pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârşit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Şi ajungând la icoana ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis şi a vestit mulţimii cum a dobândit tămăduire, iar preoţii şi credincioşii ţi-au cântat:
Bucură-te, ceea ce credinţa femeii bolnave o ai răsplătit;
Bucură-te, ceea ce de visele înşelătoare ne-ai ferit;
Bucură-te, că prin icoana ta multe şi felurite minuni ai săvârşit;
Bucură-te, că în casa învăţătorului puţin credincios să fie dusă nu ai primit;
Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar părinţii să i-l dea nu au voit;
Bucură-te, că mai potrivit să vină închinătorul la icoană au socotit;
Bucură-te, că a treia oară trimiţând acela trăsura s-a arătat minunea ta;
Bucură-te, că oricât s-au străduit părinţii nu au reuşit să ia icoana;
Bucură-te, că până la trăsură patru oameni să o ducă cu greu au putut;
Bucură-te, că împotrivirea ta s-a cunoscut când tocul icoanei s-a desfăcut;
Bucură-te, că de la zgomotul mare oamenii şi caii s-au înspăimântat;
Bucură-te, că l-ai smerit pe învăţătorul care avea cugetul de necredinţă întunecat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 6-lea

În Biserica Sfinţilor Împăraţi din Galaţi, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creştinii care nu se îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, şi, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeieşti, ca să nu îşi agonisească osândă, ci toţi să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu, nădăjduind că vor primi luminarea minţii şi întărire în credinţă:
Bucură-te, că risipind tu cursele diavoleşti agonisim folos;
Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului necredincios;
Bucură-te, că prin schimbarea feţei tale din icoană l-ai mustrat;
Bucură-te, că pricepându-şi greşeala minunile tale le-a trâmbiţat;
Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să semene îndoiala în popor;
Bucură-te, că ai venit în apărarea credincioşilor;
Bucură-te, că din îndreptarea sa şi alţii s-au folosit;
Bucură-te, că nu pierderea, ci înţelepţirea lui ai dorit;
Bucură-te, a hulitorilor chemare la pocăinţă;
Bucură-te, a binecredincioşilor slăvită biruinţă;
Bucură-te, că celor ispitiţi de necredinţă le ajuţi;
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îţi sunt bineplăcuţi;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 7-lea

Pentru a lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, şi i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia şi-a adus aminte de vestea minunilor Prodromiţei şi rugându-se a făgăduit că, dacă va rămâne în viaţă, se va boteza împreună cu toţi cei din casa ei, şi Îi va zice lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pregătind laţul pentru femeie, fără să vrea sluga cea netrebnică s-a spânzurat pe sine, iar evreica a văzut lucrarea Maicii Domnului şi a crezut cu toţi cei din casa ei, făcându-se pildă pentru toţi cei din neamul evreiesc, pentru păgâni şi pentru necredincioşi. Şi prin Sfântul Botez a intrat în Biserica lui Hristos, iar pentru aceasta noi te lăudăm pe tine, care eşti nădejdea celor deznădăjduiţi:
Bucură-te, că vestea minunilor tale şi printre evrei s-a răspândit;
Bucură-te, că la necaz văduva hangiului de ele şi-a amintit;
Bucură-te, că ai primit rugăciunea ei deznădăjduită;
Bucură-te, că ai vrut să lepede credinţa ei cea greşită;
Bucură-te, că viaţa i-ai salvat în ceasul de pe urmă;
Bucură-te, că prin tine a intrat în a Bunului Păstor turmă;
Bucură-te, că împreună cu copiii ei a primit botezul;
Bucură-te, că datorită ţie peste casa ei a strălucit harul;
Bucură-te, că dreapta credinţă prin tine se întăreşte;
Bucură-te, că gura păgânilor care nu se închină icoanei tale amuţeşte;
Bucură-te, spre Biserica lui Hristos far călăuzitor;
Bucură-te, ceea ce calci şerpii rătăcirilor şi eresurilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 8-lea

Din rânduială dumnezeiască a venit icoana la Schitul românesc Prodromu, pentru că domnitorul voia să păstreze icoana în ţara în care s-a făcut minunea, dar Maica Domnului a adus-o în grădina ei duhovnicească, ferindu-i pe părinţi de ispitele drumului, şi ei I-au cântat Celui ce îi păzise în călătorie: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ai binecuvântat prin venirea ta schitul athonit şi, aşezând-o pe ea nu departe de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Botezător, i-ai acoperit cu sfântul tău acoperământ pe toţi cei ce au venit să se închine ţie, monahi, preoţi, ierarhi şi mireni de toate neamurile, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că schitul românesc l-ai umplut de binecuvântare;
Bucură-te, că obştile athonite cinstesc icoanele tale de minuni făcătoare;
Bucură-te, că din numele date icoanelor tale cunoaştem lucrarea lor;
Bucură-te, că prin icoana Portăriţa eşti Poartă a mănăstirii ivirilor;
Bucură-te, că icoana Dulcea sărutare e cununa Filotheiului;
Bucură-te, că eşti Călăuzitoarea obştii Xenofontului;
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, lauda Vatopedului;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a închinătorilor Dochiarului;
Bucură-te, că în icoana de la Hilandar semnul milostivirii tale e vădit;
Bucură-te, a Marii Lavre podoabă, că Sfântul Ioan Cucuzel glasul ţi l-a auzit;
Bucură-te, că în faţa icoanei ţi-au cerut ajutor stareţii Pantocratorului;
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, comoară a Prodromului;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 9-lea

Zăcând de trei săptămâni topit de boală şi nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie când icoana Prodromiţa a fost adusă în schit şi, cerând să fie dus în faţa ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă, cântându-I Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea

„Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoşeşte-mă, iar dacă nu, fie voia ta”, s-a rugat părintele Inochentie şi, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veşnice. Şi noi, învăţându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu şi în puterea rugăciunilor tale, îţi zicem cu umilinţă:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile;
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferinţele;
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit;
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârşit;
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învăţat;
Bucură-te, că evlavioşii tăi robi au sfârşit binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriţi;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinţii întru Domnul adormiţi;
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim;
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim;
Bucură-te, a cărţilor Cuvioşilor Părinţi tainică tâlcuire;
Bucură-te, a treptelor căii împărăteşti propovăduire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 10-lea

Crezând minţii sale şi lepădând ascultarea, monahul Serghie a căzut în înşelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, şi abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind şi rămânând fără auz. Dar, aducându-l părinţii la icoana făcătoare de minuni, îndată s-a tămăduit de surzenie, şi atunci toată obştea I-a cântat Domnului într-un glas: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ascultătoare a Fiului tău ai fost, Născătoare de Dumnezeu, şi pe calea smereniei i-ai călăuzit pe monahi, cerându-le ascultare de povăţuitorii lor. Izbăveşte-i de înşelări şi de ispite pe monahii şi pe mirenii iubitori de nevoinţă, ca să îţi cânte ţie aşa:
Bucură-te, că părinţii au nădăjduit că monahul Serghie va fi tămăduit;
Bucură-te, că de surzenie l-ai scăpat şi de mândrie l-ai izbăvit;
Bucură-te, că, pătimind el pentru mândria sa, nu l-ai lepădat de la faţa ta;
Bucură-te, că, ridicându-se din iadul înşelării, şi-a înţeles greşeala;
Bucură-te, că din suferinţe a înţeles osânda neascultării;
Bucură-te, învăţătoare a ascultării şi Maică a îndurării;
Bucură-te, a celor apăsaţi de ispitele pierzătorului de suflete alinare;
Bucură-te, a celor legaţi de lanţurile diavolului dezlegare;
Bucură-te, că meşterul care se îndrăcise a fost izbăvit de duhul care îl muncea;
Bucură-te, că în faţa icoanei tale i s-au citit rugăciuni şi el a simţit mijlocirea ta;
Bucură-te, că pe Cuviosul Nectarie protopsaltul din ghearele diavolului l-ai scăpat;
Bucură-te, că văzându-te cel numit privighetoarea Muntelui Athos ţi s-a închinat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 11-lea

Mergând părinţii să prindă peşte pentru praznicul icoanei Maicii lui Dumnezeu, unul din ei a zis cu îndrăzneală: „Dacă icoana aceasta s-a zugrăvit prin minune, apoi să facă să se prindă peşte pentru sărbătoarea ei”, dar văzând mulţimea peştilor prinşi în mreje, a lepădat îndoiala şi I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Credem mijlocirii tale, Maică Sfântă, că aşa cum ai purtat de grijă praznicului tău, la fel porţi de grijă şi acum, dând cele de trebuinţă nu numai monahilor, ci şi mirenilor care se roagă ţie cu credinţă:
Bucură-te, că peştii de la praznic milostivirea ta au vădit;
Bucură-te, că mulţimea darurilor tale o au închipuit;
Bucură-te, a flămânzilor îndestulătoare;
Bucură-te, a lipsurilor noastre curmare;
Bucură-te, mângâiere a celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, îmbrăcăminte şi acoperământ celor goi;
Bucură-te, cunună a celor care duc crucea necazurilor;
Bucură-te, încurajare a celor aflaţi la capătul puterilor;
Bucură-te, că ne înveţi să rânduim toate cu chibzuinţă;
Bucură-te, că sărmanilor le dai cele de trebuinţă;
Bucură-te, iconoamă a schiturilor şi a mănăstirilor;
Bucură-te, chivernisitoare a caselor creştinilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 12-lea

Pictându-se în schitul prodromiţilor o icoană după izvodul celei minunate, a fost aşezată cu mare cinste într-o biserică de lemn, şi nu s-a stricat când o mână blestemată a dat foc bisericii. Şi, după ce focul mistuise totul, creştinii au găsit icoana nestricată sub un morman de jar, de care minune uimindu-se, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Nu numai icoana Prodromiţei a primit dumnezeiesc dar, ci şi cele făcute după izvodul ei, spre bucuria credincioşilor. Şi vestea despre ele s-a răspândit în lumea întreagă, şi chiar în casele creştinilor au fost aşezate cu evlavie icoanele Maicii Domnului, căreia mulţimile îi aduc laude ca acestea:
Bucură-te, binecuvântată Maică a dreptcredincioşilor;
Bucură-te, că minunile le însemnezi pe tablele inimilor;
Bucură-te, predanie scumpă a rugăciunii şi nevoinţei;
Bucură-te, praznic neîncetat, candelă nestinsă a credinţei;
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine nădejde neruşinată;
Bucură-te, ceresc omofor şi milostivire neîmpuţinată;
Bucură-te, frumuseţe de nespus şi a sufletului dulceaţă;
Bucură-te, rug aprins care încălzeşti inimile de gheaţă;
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, scară a darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, pregustare a bucuriilor mult râvnite;
Bucură-te, Împărăteasă a bisericilor athonite;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 13-lea

O, Maică Preacurată, ocroteşte-i pe toţi cei care cu cununi de laudă împodobesc icoana ta, prodromiţilor arată-le calea mântuirii, pe închinători acoperă-i cu harul tău, pe cei care din locuri îndepărtate aleargă spre icoană ajută-i şi casa lor fereşte-o de relele întâmplări, ca să Îi cânte împreună cu tine Dumnezeului celui Viu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi…, Condacul 1: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri…,

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

şi această

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

O, Fecioară Preamărită, înfrumuseţarea prodromiţilor şi lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am ales, din toate părţile pământului, şi am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor şi pustnicilor”, şi în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O, împăcare a noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit noul praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credinţe. Tu, care împleteşti cununi după vrednicie celor ce te laudă şi dăruieşti cererile tuturor celor ce te cinstesc după cuviinţă, din negura patimilor mântuieşte-ne, curăţind necurăţia noastră. Neadormita noastră păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feţei tale cel preacinstit şi cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulţumind şi cu dragoste şi credinţă închinându-i-ne. Arată-ţi milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor şi al ispitelor, izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstească înfricoşatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale.

O, pavăză tare a clerului bisericesc şi sprijin al celor din cinul monahicesc, miluieşte şi mântuieşte cu rugăciunile tale pe ortodocşii arhierei, preoţi şi diaconi, pe toţi monahii şi pe tot poporul drept-credincios care ţi se închină. Ocroteşte obştea părinţilor prodromiţi şi pe toţi închinătorii care aleargă la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta şi cu rugăciunea ta învredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască cu Hristos şi în lăcaşurile cereşti să se desfăteze. Cercetează-ne, Maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău şi dăruieşte celor neputincioşi tămăduire şi sănătate desăvârşită, linişte celor înviforaţi şi mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile de Ostrog – 29 Aprilie

sv-basil-of-ostrog

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:

Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;

Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;

Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;

Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;

Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;

Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;

Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;

Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;

Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;

Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;

Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 2

Dintr-o evlavioasă familie ai răsărit Sfinte Vasile, ca un rod al rugăciunii încununate cu smerenie, făcând bucurie părinţilor tăi şi dascălilor care au aprins în inima ta prin înţelepte învăţături râvna spre a cânta Domnului neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 2

Pentru a fi păzit de ispitele tinereţii, de mic ai fost dus de evlavioşii şi înţelepţii tăi părinţi la mănăstirea Zavala, unde aprinzându-te de dorul vieţuirii îngereşti, ai zburat cu aripile rugăciunii către tronul Celui Ce Se odihneşte pe heruvimi şi binevoieşte a fi tu, Sfinte Ierarhe Vasile, încununat cu laude ca acestea:

Bucură-te, copilărie luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, vieţuire întru lumina rugăciunii;

Bucură-te, că de mic te-ai întraripat cu dorul fecioriei;

Bucură-te, că de cursele tinereţii ai fost păzit;

Bucură-te, că ai aflat comoara darurilor Duhului;

Bucură-te, că te-ai jertfit pe rugul rugăciunii;

Bucură-te, că ţi-ai zidit casa sufletului pe temelia Vieţii;

Bucură-te, că ai urmat glasul Cuvântului de mântuire;

Bucură-te, că ai defăimat deşertăciunile lumeşti;

Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;

Bucură-te, stea luminată de Soarele Cel veşnic;

Bucură-te, inimă întru care străluceşte focul iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 3

Sub îndrumarea dascălilor înţelepţi din mănăstire te-ai desăvârşit întru cunoştinţa cea duhovnicească şi jugul lui Hristos luându-l pe umeri la mănăstirea Tvrdos, cu îngerii cântai neîncetat cu mulţumire Celui Ce te-a chemat la vieţuirea îngerească: Aliluia!

ICOSUL 3

Cel Ce te-a chemat la călătoria cerească pe scara rugăciunii binevoit-a şi pe pământ a-ţi povăţui paşii în călătoria cea duhovnicească la mănăstirile din Rusia, Israel şi Serbia, ca urmând şi tu nevoinţele Sfinţilor să te învredniceşti de laude ca acestea:

Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;

Bucură-te, că pe calea Crucii L-ai urmat pe Hristos;

Bucură-te, că însuşi te-ai făcut lăcaş cinstit al Treimii;

Bucură-te, că rugăciunea ţi-a fost prietenă pe calea mântuirii;

Bucură-te, vas plin de mirul smereniei;

Bucură-te, carte a tainelor Împărăţiei;

Bucură-te, că te-ai întărit în pelerinajul dăruit de Domnul;

Bucură-te, că la nevoinţele Sfinţilor ai luat aminte ca să le urmezi;

Bucură-te, că ai umplut vistieria inimii de cuvinte înţelepte;

Bucură-te, iubitorule de vieţuire înaltă;

Bucură-te, podoabă a ierarhilor Serbiei;

Bucură-te, călător pe calea rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 4

Inima ta curată întru care străluceau razele smereniei ai dăruit-o Celui blând şi smerit cu inima, Care a prefăcut-o în altar al gândurilor dumnezeişti, la care primeşte şi suspinurile şi cererile cele cu umilinţă ale celor ce cântă Ziditorului: Aliluia!

ICOSUL 4

Înţelepciunea nu este măsurată prin mulţimea anilor, ci ea este cununa nevoinţelor stăruitoare întru faptele cele bune; pe aceasta ai dobândit-o şi tu, Cuvioase, încă din tinereţe, învrednicindu-te a primi din inimile noastre necăjite cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, înger întraripat cu dorul Luminii;

Bucură-te, vas al sfinţeniei lui Hristos;

Bucură-te, mlădiţă plină de roadele virtuţilor;

Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, făclie a rugăciunii inimii;

Bucură-te, gând strălucit de slava lui Hristos;

Bucură-te, icoană înţelegătoare a darurilor cereşti;

Bucură-te, că ai alergat pe cărările rugăciunii;

Bucură-te, că ai iubit comorile vieţii duhovniceşti;

Bucură-te, că ai aflat în pământul inimii darurile Cuvântului;

Bucură-te, căci cu sabia smereniei ai tăiat vicleşugurile diavoleşti;

Bucură-te, că ai urcat scara desăvârşirii; cu paşii Duhului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 5

Scara tuturor nevoinţelor duhovniceşti ai urcat cu gând smerit şi către Cel pe Care cu dor Îl căutai ai privit, aducându-i cu oştile îngereşti glas de laudă: Aliluia!

ICOSUL 5

La vârsta de 30 de ani ai primit şi cununa darului de episcop al turmei cuvântătoare pentru vieţuirea ta cea mai presus de lume şi îmbrăţişând întreaga lume cu legătura rugăciunii ai adus-o lui Hristos spre întărire şi spre luminare, ca să-ţi cânte ţie cu bucurie:

Bucură-te, păstor prea luminat al turmei lui Hristos;

Bucură-te, căci Hristos S-a odihnit în cămara inimii tale;

Bucură-te, că ai ajuns la limanul desăvârşirii;

Bucură-te, că Hristos te-a înălţat la treapta arhieriei;

Bucură-te, soare al monahilor pururea rugători;

Bucură-te, căci trimiţi tuturor razele milostivirii;

Bucură-te, ierarh plin de mireasma sfinţeniei;

Bucură-te, mângâierea sufletelor celor rătăcite;

Bucură-te, icoană a blândeţii Bunului Păstor;

Bucură-te, că inima ta s-a făcut tron Treimii;

Bucură-te, cel umbrit de slava îngerească;

Bucură-te, că ai purtat cu bucurie jugul cel uşor al lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 6

Ca un zid ai stat înaintea vrăjmaşilor credinţei, propovăduind pe Adevărul vieţii, de la Care primind întărire, îi aduceai neîncetata jertfă a cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 6

Împotriva uneltirilor papei ai stat cu sabia dreptei credinţe şi cu zidul rugăciunilor tale te-ai ostenit a opri năvala turcilor şi a zdrobi capul şarpelui nevăzut, de a cărui viclenie fereşte pe toţi cei ce te cinstesc pe tine aşa:

Bucură-te, că ai osândit înşelăciunea catolică;

Bucură-te, zid nesurpat al dreptei credinţe;

Bucură-te, căci cu sabia Crucii ai păzit turma ta;

Bucură-te, că de năvala turcilor nu te-ai înspăimântat;

Bucură-te, că te-ai arătat biruitor în războiul cel duhovnicesc;

Bucură-te, că nu te-ai unit într-un gând cu ereticii;

Bucură-te, că ai iubit adevărul Ortodoxiei;

Bucură-te, că turma ta o ai povăţuit la limanul Adevărului;

Bucură-te, mărgăritar prea cinstit în vistieria Bisericii;

Bucură-te, râvnă nemăsurată spre apărarea credinţei;

Bucură-te, foc al rugăciunii ce mistuie gândurile înşelăciunii;

Bucură-te, podoaba cea iubită a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 7

Ca un Părinte luminat de Duhul ai ţinut cu tărie la păstrarea comorii dreptei credinţe, nesuferind apropierile de catolici şi te-ai retras în linişte ca să slujeşti Domnului împreună cu îngerii în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 7

Urmând pilda din viaţa Mântuitorului în singurătate te retrăgeai ca să aduci jertfa rugăciunii Părintelui luminilor, aprinzând candela rugăciunii pentru toată lumea spre a se birui întunericul necredinţei şi al ereziilor, care căutau să ucidă turma cuvântătoare a lui Hristos; privind cu ochii minţii nevoinţa ta plină de iubire faţă de Biserica răscumpărată cu sângele Mielului, îţi aducem din inimă laude ca acestea:

Bucură-te, că te-ai însoţi cu rugăciunea pe calea călugărească;

Bucură-te, că întru tăcerea rugăciunii te-ai cufundat;

Bucură-te, iubitorule al comorilor duhovniceşti;

Bucură-te, căci ai zburat cu aripile rugăciunii la cele cereşti;

Bucură-te, stea ce risipeşte întunericul minţii;

Bucură-te, că străluceşti tuturor cu raze de minuni;

Bucură-te, icoană a iubirii negrăite;

Bucură-te, căci corzile minţii le-ai întins spre armonia laudelor îngereşti;

Bucură-te, căci te-ai adăpat din izvorul rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, căci cu iubire părintească te-ai plecat spre oile rănite de păcat;

Bucură-te, că luminezi pe cei ce aleargă la tine întru rugăciune;

Bucură-te, căci cu doctoria rugăciunii ai tămăduit rănile sufleteşti ale tuturor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 8

La mănăstirea Ostrog te-ai retras, ca să te dăruieşti unei vieţi de rugăciune şi de nevoinţe duhovniceşti şi mai mari, fiind rânduit stareţ pentru a călăuzi obştea spre limanul cântărilor îngereşti de: Aliluia!

ICOSUL 8

Pe sihastrul Isaia l-ai întâlnit şi în peştera lui ai zidit prima biserică spre slava lui Dumnezeu, după ce te-ai făcut tu mai întâi biserică a Duhului Sfânt prin neîncetatele suspinuri ale pocăinţei împreunate cu îngereştile cântări; noi, străini fiind atât de viaţa întru umilinţă, cât şi de laudele cereşti, îndrăznim a-ţi aduce sărăcăcioasele noastre cuvinte, pe care primeşte-le Sfinte, şi nu te uita la nevrednicia noastră, ci ne trimite de la Hristos mare milă, ca să te mărim aşa:

Bucură-te, că ai ridicat biserică Celui din biserica inimii tale;

Bucură-te, plinitorule al voii dumnezeieşti;

Bucură-te, căci ai zidit locaş Celui Neîncăput în ceruri;

Bucură-te, căci scaunul minţii tale l-ai împodobit cu înţelepciunea;

Bucură-te, că te-ai arătat sălaş al darurilor Duhului;

Bucură-te, căci ai dobândit mila veşnică a lui Hristos;

Bucură-te, că ai dărâmat zidul ispitelor celui rău;

Bucură-te, că te-ai zidit pe tine casă a Cuvântului;

Bucură-te, că te-ai sfinţit prin ostenelile rugăciunii;

Bucură-te, cort tainic al Înţelepciunii;

Bucură-te, că ai urcat scara rugăciunii cu smerenie;

Bucură-te, că ai ajuns la înălţimile Taborului prin smerita cugetare;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 9

Multe pietre şi lemne ai cărat în vârf de stâncă, iar cu gândul alergai pe muntele anevoios al inimii, ca să te îndulceşti de vederea luminii taborice întru rugăciune şi să strigi Treimii Celei de viaţă Făcătoare: Aliluia!

ICOSUL 9

După prea cinstită adormirea ta, în biserica închinată Maicii Domnului a fost aşezat trupul tău sfinţit prin untdelemnul rugăciunii ce izvora neîncetat din inima ta iubitoare, iar sufletul tău a zburat cu îngerii către cereştile lăcaşuri, primind glasuri de laude ca acestea:

Bucură-te, căci prin poarta morţii ai trecut la viaţa veşnică;

Bucură-te, că sufletul tău a fost întâmpinat cu cântări îngereşti;

Bucură-te, că s-au veselit cetele Sfinţilor la adormirea ta;

Bucură-te, căci din mâna lui Hristos ai primit cununa vieţii;

Bucură-te, că în ceata Sfinţilor ai fost rânduit;

Bucură-te, că ai biruit desăvârşit taberele vrăjmaşilor;

Bucură-te, căci acum petreci în corturile îngereşti;

Bucură-te, căci întru rugăciuni nu uiţi pe cei de pe pământ;

Bucură-te, că reverşi tuturor darurile milostivirii Cuvântului;

Bucură-te, grădină bine înmiresmată a virtuţilor;

Bucură-te, cetate zidită pe temelia smeritei cugetări;

Bucură-te, moştenitorul veşnicelor măriri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 10

După şapte ani de la trecerea ta cu sufletul în lăcaşurile cele veşnice, arătatu-te-ai de trei ori stareţului, poruncindu-i să-ţi dezgroape trupul pe care Hristos a binevoit să-l proslăvească şi să-l arate izvor de tămăduiri a celor cu trupurile pecetluite de boli, care cântă Lui: Aliluia!

ICOSUL 10

Ca un mare luceafăr al Ortodoxiei străluceşti în cetele Sfinţilor, căci nu ai încetat să cercetezi lumea după plecarea din această viaţă cu milele Cuvântului, dăruind cele de trebuinţă spre mântuire tuturor celor însetaţi a se adăpa din izvorul minunilor dumnezeieşti; aceştia cu mulţumire îţi împletesc cunună de laudă pentru mijlocirea ta înaintea lui Hristos, Capul şi Cununa Bisericii:

Bucură-te, că ne acoperi cu rugile tale de toată tulburarea celui rău;

Bucură-te, cel lăudat neîncetat de cetele Sfinţilor;

Bucură-te, izvor pururea curgător de tămăduiri;

Bucură-te, că ridici povara suferinţelor noastre;

Bucură-te, toiag ceresc al celor neputincioşi;

Bucură-te, vedere limpede al celor orbi;

Bucură-te, adânc de milă nemăsurată;

Bucură-te, întărirea picioarelor celor neputincioşi;

Bucură-te, glasul cel de mulţumire al celor muţi;

Bucură-te, auzul cel dulce al celor surzi;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în patul bolii;

Bucură-te, alergarea celor ţinuţi în lanţul neputinţelor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 11

Cu razele smereniei ce străluceau sufletul tău neîncetat ai risipit întunericul celor răniţi de necredinţă şi turma cea tulburată de săgeţile ereziilor ai dus-o pe umerii tăi către staulul ceresc, fiind însoţit de îngeri în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 11

De la marginile lumii vin oameni, ortodocşi sau străini de dreapta credinţă, dar însufleţiţi de nădejdea în darul facerii tale de minuni; înaintea sfintei tale racle neîncetat se revarsă durerile oamenilor aflaţi în suferinţă, pe care le risipeşti cu puterea rugăciunilor tale, primind din gurile lor mulţumitoare laude ca acestea:

Bucură-te, leagăn al Ortodoxiei ajuns la înălţimi cereşti;

Bucură-te, că deschizi tuturor uşile pocăinţei;

Bucură-te, vas al milostivirii cereşti;

Bucură-te, vultur încununat cu tainele Duhului;

Bucură-te, că ai zburt cu aripile smereniei pe Taborul inimii;

Bucură-te, povăţuitorul turmei la izvorul Cuvântului;

Bucură-te, soare prea luminos al monahilor;

Bucură-te, carte a insuflărilor dumnezeieşti;

Bucură-te, pod al rugăciunii ce ne duci la Hristos;

Bucură-te, chimval bine răsunător al pocăinţei;

Bucură-te, că adăpi inimile cu ploaia umilinţei;

Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii pentru lume;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 12

Fericit eşti, că sufletul tău ţi-ai pus pentru turma ta şi l-ai luat mai apoi din mâna lui Hristos, Care ţi-a dat sălaş veşnic de odihnă în Împărăţia Sa, ca să-I cânţi neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 12

Cine poate număra mulţimea minunilor tale săvârşite cu timp şi fără timp spre mântuirea credincioşilor ? Cine poate ştii câte sufletele răpite din staulul lui Hristos de lupii înţelegători ai patimilor ai adus înapoi, mijlocind lor întoarcerea la izvorul pocăinţei ? Spre tine toţi aleargă cu nădejde, căci într-adevăr prin rugăciunile tale către Doctorul Cel slăvit orbii văd, surzii aud, ologii merg şi toţi află pace sub acoperământul milostivirii tale, lăudându-te aşa:

Bucură-te, viţă a veşniciei;

Bucură-te, corabie a mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;

Bucură-te, cel ce ai stins văpaia patimilor cu roua rugăciunii;

Bucură-te, munte înalt al tainelor duhovniceşti;

Bucură-te, pecete nestricată a curăţiei;

Bucură-te, icoană a Înţelepciunii cereşti;

Bucură-te, mireasmă negrăită a sfinţeniei;

Bucură-te, râu pururea curgător al umilinţei;

Bucură-te, cetate duhovnicească pe muntele înalt al rugăciunii;

Bucură-te, că ai ruşinat uneltirile vrăjmaşului;

Bucură-te, că risipeşti durerile celor neputincioşi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 13

O, Sfinte Ierarhe Vasile, lumina monahilor, cel ce te-ai arătat icoană desăvârşită a vieţuirii îngereşti strălucită de razele smereniei lucrătoare, cercetează cu doctoria rugăciunilor tale neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti şi cu puterea ce o ai de la Hristos potoleşte tulburarea valurilor durerilor noastre, ca să aducem Domnului cu mulţumire din izvorul laudelor dumnezeieşti curgerea cântărilor de: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi:

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:

Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;

Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;

Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;

Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;

Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;

Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;

Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;

Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;

Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;

Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;

Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

 

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IERARH VASILE DE LA OSTROG

O, Sfinte Ierarhe Vasile al Ostrogului, blândul păstor al turmei necăjite, auzi suspinurile inimilor noastre strâmtorate de necazuri, vezi Sfinte, povara neputinţelor trupurilor noastre şi cu milostivirea ta negrăită dă pace sufletelor tulburate şi mângâiere trupurilor noastre. Mult te-ai ostenit în via lui Hristos, smulgând spinii ereziilor înşelătoare şi sădind florile cuvintelor dumnezeieşti, care umplu de mireasma dreptei credinţe sufletele credincioşilor. Mai mult te-ai ostenit să-ţi împodobeşti mintea cu mărgăritarele gândurilor smerite şi să-ţi aprinzi făclia inimii cu focul dragostei lui Hristos, punând la picioarele Mântuitorului întreaga lume într-un suspin al rugăciunii tale curate. Cu blândeţe ai ridicat oile cele rănite de săgeţile ereziilor şi sufletele cele îmbolnăvite de păcat le-ai tămăduit cu untdelemnul rugăciunii tale. Căutat-ai în orice ceas să-ţi umpli vasul inimii cu mirul dragostei faţă de aproapele, bine ştiind Părinte, căci prin mila săvârşită fraţilor noştri întru Hristos ne umplem şi noi de bogăţia darurilor Cuvântului. Pentru aceasta, plăcută a fost viaţa ta lui Hristos, care ţi-a răsplătit cu bogate daruri nevoinţa pentru îndreptarea turmei cuvântătoare la limanul Adevărului. Dar ca un milostiv, darurile tale le-ai împărţit cu noi şi ai revărsat tuturor mângâieri duhovniceşti şi ai alungat de la noi norii întunecaţi ai bolilor de orice fel. De aceea, cu nădejde venim către racla sfintelor tale moaşte, ca prin osteneala rugăciunilor tale să agoniseşti şi pentru noi daruri de tămăduiri sufleteşti şi trupeşti de la Doctorul Cel fără de plată.

 

Candela dreptei credinţe ai păzit-o nestinsă de suflările viforului ereziilor catolice şi cu sabia rugăciunii tale ai stat înaintea turcilor, păzind Biserica lui Hristos de toate tulburările. Şi acum te rugăm să mijloceşti ca să se dăruiască păstoriţilor noştri lumina înţelepciunii lui Hristos spre călăuzirea turmei cuvântătoare spre păşunea poruncilor neschimbate ale Stăpânului. Păstoriţilor cere râvnă pentru mergerea cu credinţă pe calea strâmtă a mântuirii.

Pe cei ce cheamă numele tău cu credinţă împărtăşeşte-i de mila bogată a lui Hristos şi fii, după trebuinţă, fiecăruia, râu nesecat de tămăduiri celor apăsaţi de boală, adiere a păcii lui Hristos celor tulburaţi de patimi, solitor al pocăinţei celor împovăraţi cu grele şi multe păcate. Înmulţeşte untdelemnul rugăcunii în candelele inimilor noastre pururea stinse de vântul potrivnic al patimilor. Înaintea ta îşi pleacă genunchiul cu credinţă credincioşii din toată lumea, iar tu, ca cel ce stai cu îndrăzneală înaintea scaunului lui Hristos pleacă genunchii inimilor noastre spre smerenie, ca să ne învrednicim prin mijlocirea ta de ajutorul Stăpânului. Împreună cu Născătoarea de Dumnezeu cere pace lumii tulburate de uneltirile vrăjmaşilor nevăzuţi, dar şi mai mult de lucrarea păcatelor noastre, ca dobândind vreme de pocăinţă sub acoperământul rugăciunilor tale să aducem veşnică mulţumire, slavă şi închinăciune Tatălui Celui fără de început, Fiului Celui iubitor de oameni şi Duhului Celui a toate cele de mântuire Plinitor, iar ţie cântări neîncetate de laudă şi mulţumire. Amin.