Acatistul Sfântului Cuvios Cleopa de la Sihăstria – 2 Decembrie

decembrie 2, 2024 / multumesc2014

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Apoi, Troparul Cuviosului Cleopa de la Sihăstria (Glasul al 8-lea) :

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Cleopa, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!

Condacul întâi

Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Icosul întâi

Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:

Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 2-lea

Născutu-te-ai într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana, cu zece copii, ce pildă vie de creştină trăire v-au fost, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea şi faptele bune, nelipsiţiţi fiind de la Sfintele Slujbe, rugându-se mult împreună cu copiii, iubitori de Dumnezeu fiind, făcând milostenie şi ducând o viaţă curată şi bineplăcută Domnului. Pentru aceasta, Îi cântăm : Aliluia!

Icosul al 2-lea

Fost-ai bolnav în primele două luni de viaţă, Părinte, iar maica ta, îngrijorată fiind, la sfatul unui duhovnic din Schitul Cozancea, te-a aşezat înaintea Icoanei Maicii Domnului şi i te-a dăruit ei, iar tu, te-ai însănătoşit. De aceea, cu admiraţie şi respect, îţi cântăm:

Bucură-te, că tatăl tău îţi lumina familia ca un sfeşnic, prin Credinţa sa !
Bucură-te, că ţi-a fost exemplu demn de urmat şi model în viaţă!
Bucură-te, că şi maica ta foarte milostivă era şi avea şi darul lacrimilor !
Bucură-te, că ai primit, la Botez, numele Sfântului Mare Împărat Constantin !
Bucură-te, că, ai fost ales de Dumnezeu spre folosul multora !
Bucură-te, căci, cu darul vorbirii şi cu o memorie deosebită, ai fost dăruit !
Bucură-te, că ai copilărit într-o casă ce era ca o Biserică !
Bucură-te, că aveaţi o cameră numai cu Icoane, ca un Paraclis !
Bucură-te, că-n această cameră şi la miezul nopţii vă rugaţi, citind din Psaltire şi făcând metanii !
Bucură-te, că ai fost înzestrat de Dumnezeu, încă din copilărie, cu o viaţă plină de Har !
Bucură-te, că viaţa ţi-a fost luminată de Duhul Sfânt !
Bucură-te, că PreaSfântul Duh te-a călăuzit mereu !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 3-lea

Stăruind în rugăciuni şi-n lucrarea Poruncilor Dumnezeieşti, încetul cu încetul, împreună cu trei dintre fraţii tăi şi o soră, v-aţi desprins de lume, PreaCuvioase Părinte şi v-aţi decis să-I slujiţi toată viaţa lui Hristos. După ce v-aţi rugat mult, cu post şi metanii, lui Dumnezeu şi aţi luat binecuvântare de la preotul din sat, le-aţi spus şi părinţilor gândul vostru. Pentru aceasta, privind cu evlavie către slava ta, Îi cântăm Celui Ce te-a proslăvit : Aliluia!

Icosul al 3-lea

Aţi primit canon de la egumenul Ioanichie Moroi şi a trebuit să aşteptaţi trei zile, la poarta Sihăstriei, împreună cu fratele tău, Vasile, fără a primi mâncare, după care, trecând această probă a voinţei şi răbdării aţi fost primiţi în obştea Schitului ; iar acum, Părinte, sfinţeşti Sfânta ta Mănăstire, care se bucură duhovniceşte şi îţi cântă:

Bucură-te, căci fratele tău cel mai mare, Mihai, s-a dus la Mânăstirea Durău !
Bucură-te, că sora ta, Ecaterina a fost dusă la Mânăstirea Agapia când avea doar 11 ani !
Bucură-te, căci Gheorghe, fratele tău s-a nevoit în acelaşi Schit Sihăstria cu tine, Monahul Gherasim devenind!
Bucură-te, că şi fratele tău, rasoforul Vasile, cu tine, în Sihăstria a fost !
Bucură-te, căci mare slujitor al Domnului ai fost mai bine de 70 de ani !
Bucură-te, marele trimis al lui Dumnezeu pe faţa pământului românesc !
Bucură-te, că ai avut o viaţă sfântă de la naştere, până la mormânt !
Bucură-te, cel ce te-ai dovedit “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, Duhovnicul României veacului tău !
Bucură-te, căci viaţa ta poate fi urmată ca model de puritate sufletească !
Bucură-te, Părinte al Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, mare Duhovnic şi Predicator, Apostol al românilor !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 4-lea

Te-ai dovedit, în viaţa monahală, Părinte, foarte nevoitor, Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncând o dată-n zi, făcând sute de metanii şi mergând, de multe ori, noaptea, la Utrenie, desculţ, chiar şi iarna. Ai avut ca ascultare grija oilor Sihăstriei, timp de cincisprezece ani, cu excepţia perioadei când ai fost în armată. De aceea, cu toţii să cântăm : Aliluia!

Icosul al 4-lea

Cele mai mari bucurii duhovniceşti le-ai avut, PreaCuvioase Părinte, când ai fost cioban la oile Mânăstirii, deoarece, în liniştea şi singurătatea muntelui ai citit numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi, Vieţile Sfinţilor şi Sfânta Scriptură. Apoi, rasoforul Constantin a primit Numele Sfântului Apostol, devenind Monahul Cleopa. Pentru aceasta, cu multă pioşenie, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că în smerenie, ascultare şi rugăciune, ai păscut oile Schitului Sihăstria !
Bucură-te, că-n această perioadă i-ai studiat pe Sfinţii Părinţi !
Bucură-te, că tot în acest timp te-ai întâlnit cu unii pustnici ce se nevoiau prin pădurile dimprejur !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Ioan Iacob, care era, pe atunci, bibliotecar la Mânăstirea Neamţ !
Bucură-te, că după şase ani de ucenicie ai devenit monah!
Bucură-te, că ai refuzat să rămâi în armată, spunând că eşti “soldat în Armata lui Hristos, Împăratul Împăraţilor”!
Bucură-te, că ţi-ai făcut “studiile” în mijlocul naturii, peste tot unde-ai umblat cu oile Mânăstirii !
Bucură-te, că-ţi erau atât de dragi cuvintele Sfinţilor Părinţi, încât ţi s-au întimpărit în memorie !
Bucură-te, că ai fost ajutat să paşti oile şi de unchiul tău, Monahul Galaction !
Bucură-te, că te-ai folosit şi de smerenia părinţilor sporiţi din Sfântul Schit !
Bucură-te, că ai dobândit nenumărate cunoştinţe teologice, scripturistice şi patristice !
Bucură-te, că nevoinţa ţi-a fost prietenă, totdeauna, până la moarte !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 5-lea

La un an după ce incendiul a ars chiliie, acoperişul Bisericii şi Paraclisul, ai fost adus în Schit, Părinte şi, la numai 30 de ani, ai fost numit locţiitorul egumenului Ioanichie Moroi, deoarece acesta era bătrân şi bolnav. Iar noi, să-I cântăm PreaMilostivului Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 5-lea

Propunându-ţi-se, în repetate rânduri, hirotonia, nu ai primit-o, PreaCuvioase, până ce nu te-ai încredinţat că aceasta este Voia Domnului. De aceea, să-i cântăm, mult iubitului nostru Părinte, din inimă:

Bucură-te, că după încendiu, deşi Schitul supravieţuia din ce în ce mai greu, aţi simţit că nu sunteţi părăsiţi de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi !
Bucură-te, că însăşi Maica Domnului a intrat în chilia egumenului spunându-i : “De acum ne vom îngriji noi de acest Sfânt Lăcaş !”
Bucură-te, că de atunci aţi simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Ocrotitoarei Sihăstriei !
Bucură-te, că ai acceptat să fii locţiitor de egumen, numai după o lună de gândire şi rugăciuni către Dumnezeu şi având binecuvântarea Duhovnicului !
Bucură-te, că erai foarte preţuit de toţi, fiind blând, postitor şi foarte evlavios !
Bucură-te, că la 32 de ani ai fost hirotonit IeroDiacon şi, după încă o lună, IeroMonah şi Egumen !
Bucură-te, că o bătrână ţi-a dăruit un Liturghier, un epitrahil, o Cruce de mână şi un baston preoţesc, rămase ei de la un preot !
Bucură-te, că ai primit preoţia şi ascultarea de Stareţ, după acest semn Dumnezeiesc !
Bucură-te, că te-ai dovedit, de la început, foarte râvnitor şi un bun Egumen, iconom, duhovnicesc şi curajos !
Bucură-te, că ai întărit programul slujbelor, cu privegheri şi cu citirea neîncetată a Psaltirii !
Bucură-te, că în numai trei ani, ai reînnoit Schitul cu chilii noi, cu o trapeză mare şi un nou Paraclis, pictat de un pictor iscusit, cu o înaltă viaţă duhovnicească, ce avea să devină renumitul Monah, Irineu Protcenco !
Bucură-te, că datorită muncii tale jertfelnice, ai transformat, în cinci ani, Schitul mistuit de flacări, iar Patriarhul a ridicat Sihătria la rang de Mânăstire !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 6-lea

Într-o zi de 21 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ai ţinut o predică, PreaCuvioase, în care ai zis : “Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi!” Pentru această predică ai fost arestat şi anchetat de prigonitorii atei, cinci zile fără apă şi fără mâncare şi apoi eliberat. Odată eliberat, te-ai retras în Munţii Sihăstriei, unde ai stat într-un bordei de pământ, rugându-te neîncetat zi şi noapte ! Pentru aceasta, Îi cântăm PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 6-lea

După şase luni de prigoană şi de stat în pustie, te-ai întors ca Stareţ, Părinte, în Sfânta ta Mânăstire, Sihăstria, care devenise renumită. Apoi, Patriarhul Justinian te-a trimis Stareţ la Sfânta Mânăstire Slatina, cu 30 de călugări de la Sihătria. La Slatina ai înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi, ai rânduit slujbele de zi şi de noapte şi Spovedania săptămânală, transformând-o într-un adevărat focar duhovnicesc. Ai devenit renumit şi iubit Bisericii lui Hristos, făcându-i pe toţi, cei ce te-au cunoscut, să-ţi aducă aceste cântări:

Bucură-te, că Domnul ţi-a dat darul cuvântului, prin care ai călăuzit multe suflete la mântuire !
Bucură-te, că în pustie te-ai nevoit, precum sihaştrii din vechime!
Bucură-te, căci ai avut ca prieteni, atunci căprioarele şi cerbii, urşii, lupii şi mistreţii !
Bucură-te, că ai trecut prin nenumărate şi mari ispite!
Bucură-te, căci, cu Ajutorul şi Mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ai trecut peste toate!
Bucură-te, că prin predicile cuvioşiei tale ai salvat foarte mulţi oameni din ghearele vrăjmaşului
Bucură-te, că la Slatina i-ai avut ucenici pe viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi IeroSchiMonahul Daniil Tudor !
Bucură-te, că şi viitorul Egumen al Schitului atonit Prodromu, Petroniu Tănase, şi IeroMonahul Arsenie Papacioc ţi-au fost ucenici!
Bucură-te, că aceştia te-au ajutat şi ai transformat Mânăstirea Slatina într-o adevărată academie duhovnicească, unică în ţară!
Bucură-te, cel ce, încă de atunci, ai fost considerat un mare Sfânt, încă din viaţă !
Bucură-te, că ai fost însărcinat ca, pe lângă Slatina şi Sihăstria, să ai în subordine încă alte şapte Mânăstiri şi Schituri !
Bucură-te, că şi în Putna şi-n Moldoviţa, Râşca şi Rarău, Sihla, Cămârzani şi Orata, ai introdus rânduiala Sihăstriei !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 7-lea

Cum diavolul nu putea răbda nevoinţa şi armonía monahilor şi viaţa de obşte desăvârşită de la Slatina, a îndemnat securitatea de atunci şi ai fost, din nou, arestat, dus şi anchetat la Fălticeni pentru “propagandă religioasă”. După câteva zile de chinuri, după ce ţi-au dat drumul, te-ai retras, din nou, în pustie, în Munţii Stânişoarei, împreună cu IeroMonahul Arsenie Papacioc. De aceea, să-I cântăm lui Hristos : Aliluia!

Icosul al 7-lea

Te-ai nevoit, într-un bordei, în pământ, mâncând doar cartofi şi pâine uscată, aduse, o dată pe lună, de un pădurar. Te rugăm, PreaCuvioase Părinte, să mijloceşti înaintea PreaSfintei Treimi şi a Maicii Domnului pentru mântuirea noastră, a tuturor, celor ce-ţi cântăm, fără încetare:

Bucură-te, că ai înfruntat, cu stoicism, vremea şi foamea, setea şi lipsurile !
Bucură-te, că te-ai rugat şi ai scris ziua şi noaptea !
Bucură-te, că, într-o noapte, în timp ce scriai o predică despre smerenie, blândeţe şi îndelungă-răbdare, a vrut diavolul să te omoare !
Bucură-te, căci, după mai bine de doi ani, Patriarhul a obţinut aprobarea să vă întoarceţi în lume !
Bucură-te, căci câţiva Părinţi au venit cu aprobarea, să vă ia din pustie şi să vă ducă la Patriarhie !
Bucură-te, că Patriarhul v-a găzduit câteva luni sfătuindu-se duhovniceşte cu voi !
Bucură-te, că aţi fost trimişi la mai multe Mânăstiri din jurul capitalei, spovedindu-i pe călugări şi pe maici !
Bucură-te, că apoi v-aţi întors la Sfânta Mânăstire Slatina!
Bucură-te, că ai ajutat la readucerea sub ascultarea Bissericii străbune a stiliştilor !
Bucură-te, că ai fost chemat într-o misiune duhovnicească la Timişoara şi Arad !
Bucură-te, că ai zăbovit un timp şi la Mânăstirea Gai, unde ai pus rânduială duhovnicească ca la Sihăstria !
Bucură-te, că-n alte câteva luni ai ajutat şi la înnoirea duhovnicească a Mânăstirii Putna!
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 8-lea

Te-ai întors apoi la metanie, în scumpa ta Mânăstire Sihăstria, pentru trei ani de zile. Sfânta Mânăstire devenise o casă de linişte sufletească, un lăcaş de rugăciune pentru fiii Bisericii noastre şi o adevărată cetate duhovnicească a Ortodoxiei româneşti. Pentru aceasta, Îi cântăm, din suflet, lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 8-lea

După ce a fost emis Decretul de excludere, din Mânăstiri, a maicilor de până-n 50 de ani şi a călugărilor mai tineri de 55 de ani şi a început prigoana prin care au fost excluşi din mânăstiri peste 4000 de maici şi călugări şi ţi s-a spus să te dezbraci de haina monahală şi să ai domiciliu forţat în satul tău natal, refuzând, te-ai retras, din nou, a treia oară, PreaCuvioase, în Munţii Moldovei. Iar noi, cei ce te iubim, cu adevărat, îţi cântăm, cu bucurie:

Bucură-te, că te-ai nevoit, doi ani de zile, în mult iubita ta linişte, în pădurile Hangului şi Pipirigului şi pe Muntele Petru Vodă, într-un mic bordei !
Bucură-te, că te rugai, într-o zi şi-o noapte, 10-15 ore, în singurătate, iar Mângâierile Duhului Sfânt îţi odihneau sufletul !
Bucură-te, că scriai şi multe cărţi sfinte, dormind foarte puţin şi priveghind !
Bucură-te, că ai dobândit şi rugăciunea inimii, plângând cu lacrimi fierbinţi !
Bucură-te, că ai stat, mai bine de cinci ani, în nevoinţă pustnicească, în munţi !
Bucură-te, că, după eliberarea din închisori a românilor, robiţi de comunism, te-ai întors definitiv în Sfânta Mânăstire Sihăstria !
Bucură-te, că din întreaga ta viaţă, te-ai nevoit în păduri şi în munţi, nouă ani şi şapte luni !
Bucură-te, că ai început, din nou, să spovedeşti şi să mângâi, duhovniceşte, pe toţi!
Bucură-te, că pe mulţi ai atras la Hristos şi pe mulţi sectari ai întors la Ortodoxie !
Bucură-te, căci, cu multă dragoste, ai îmbărbătat şi ai sfătuit pe nenumăraţi credincioşi !
Bucură-te, că zilnic primeai la chilia ta din deal zeci şi chiar sute de credincioşi, din ţară şi din afară !
Bucură-te, cel ce, toată viaţa ai dovedit adâncă smerenie şi milostenie duhovnicească şi materială !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 9-lea

După încă zece ani, ai plecat, Părinte, înpreună cu alţi Părinţi din Sihăstria, să te închini în Ţara Sfântă, la Mormântul Domnului şi la celelalte Sfinte Locuri. De aceea, să-I cântăm şi noi, Celui Ce te-a încununat : Aliluia!

Icosul al 9-lea

După încă trei ani, ai plecat, PreaCuvioase, în pelerinaj, în “Grădina Maicii Domnului”, în Sfântul Munte Athos. Pentru acestea toate, cu neţărmurită admiraţie, îţi cântăm:

Bucură-te, că ai mărturisit că nu te-ai simţit împlinit până ce nu te-ai închinat la Locurile Sfinte !
Bucură-te, că i-ai impresionat pe călugării athoniţi cu cuvântări, pline de Har !
Bucură-te, că apoi ai ţinut o cuvântare şi în faţa arhiereilor din Sfântul Sinod al Greciei!
Bucură-te, căci în Sfăntul Munte Athos, cu Sfântul Paisie Aghioritul te-ai întâlnit !
Bucură-te, că acesta ţi-a spus să nu rămâi în Sfântul Munte, ci să te întorci la Sihăstria unde te poţi mântui ca un Apostol !
Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Iustin Popovici !
Bucură-te, fermecător maestru al Cuvântului!
Bucură-te, monument de grai românesc încântător !
Bucură-te, Avvă unic al spiritualităţii româneşti !
Bucură-te, că ţi-ai jertfit întreaga viaţă lui Hristos şi Bisericii Lui, Ortodoxe !
Bucură-te, căci grozav te căuta poporul pentru un sfat şi-o învăţătură, sprijin moral, sufletesc sau chiar material, predici şi binecuvântări !
Bucură-te, căci la tine au venit şi Patriarhi şi Episcopi şi miniştri şi regele, precum şi mulţi străini !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 10-lea

După 69 de ani de rugăciune şi misiune, de linişte şi ascultare, de singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe Calea mântuirii, nevoinţă călugărească şi pustnicească şi misiune duhovnicească, prin predică şi scriere de cărţi sfinte, prin Spovedanie, sfătuire şi milostenie, la vârsta de 86 de ani, ai părăsit această vale a plângerii şi ai plecat să pregăteşti loc şi pentru cei ce-ţi vor urma sfaturile şi viaţa, pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar noi, te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, cei ce ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, cântându-I : Aliluia!

Icosul al 10-lea

Astfel ai plecat la cele cereşti, PreaCuvioase, la viaţa cea nepieritoare, dându-ţi sufletul în Mâinile lui Hristos şi devenind rugător înaintea Tronului PreaSfintei Treimi, pentru noi toţi, cei ce, cu evlavie, îţi cântăm:

Bucură-te, că-n acea noapte te-ai arătat unor credincioşi apropiaţi, anunţându-i că ai plecat din această viaţă !
Bucură-te, figură marcantă şi deosebită a Ortodoxiei lumii !
Bucură-te, că ai lăsat în urma ta un cunoscut şi drag ecou : “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”
Bucură-te, că ai vorbit cu Părintele Gheorghe, din Atena, mai bine de o oră, singuri, fără să ştii greceşte şi nici el româneşte, înţelegându-vă perfect, fiecare vorbind în limba lui !
Bucură-te, că la fel ai vorbit şi cu IeroSchiMonahul Simon, din Moscova, la Sihăstria, deşi nici unul nu ştiaţi limba celuilalt, cu darul de a vă înţelege prin Sfântul Duh !
Bucură-te, că ai simţit întotdeauna purtarea de grijă şi ajutorul PreaSfintei Născătoarei de Dumnezeu !
Bucură-te, că întotdeauna faţa ta era liniştită şi luminată din interior, ca din Lumina Taborică !
Bucură-te, căci ai fost de o mare bunătate şi blândeţe, rar întâlnită !
Bucură-te, că îi primeai mereu pe oameni cu o dragoste nemărginită !
Bucură-te, că aveai marele dar şi Har de a te face înţeles de toţi!
Bucură-te, căci erai căutat, respectat şi iubit de toţi !
Bucură-te, că Domnul te-a dăruit cu o mare forţă spirituală, cu care l-ai biruit mereu pe vrăjmaş, mai ales în pustie !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 11-lea

Înainte de a pleca la cele veşnice, ai stat pe scaunul tău de spovedanie şi ai rămas nemişcat, ca într-o răpire, mai bine de unsprezece ore. Iar noi, umilii tăi admiratori şi iubitori, dintru smerenia inimii strigăm către Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta, în faţa ATotPuternicului, păzeşte Sfânta ta Mânăstire de toată nevoia, primejdia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, PreaCuvioase Părinte, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi cântându-ţi cu iubire şi cucernicie:

Bucură-te, Duhovnicul credincioşilor şi prietenul Sfinţilor !
Bucură-te, minte strălucită şi suflet uriaş !
Bucură-te, că ai fost sinteza vie a tuturor Sfinţilor şi Părinţilor de la răsărit !
Bucură-te, cascadă de înţelepciune, putere şi Har !
Bucură-te, că predicile tale mişcau inimile tuturor !
Bucură-te, căci cuvintele, sfaturile şi predicile ţi-au fost insuflate de Duhul Sfânt !
Bucură-te, impresionantă personalitate, vestită şi peste hotare !
Bucură-te, om al răbdării, statorniciei şi rugăciunii !
Bucură-te, cel ce ne sfătuiai : “Răbdare, răbdare, răbdare … Răbdare până la sfârşit, nu până la prăşit!”
Bucură-te, om al smereniei şi al ascultării,care, la sfatul Duhovnicului tău, Părintele Paisie, ai refuzat să devii Patriarh !
Bucură-te, căci, la înmormântarea ta, au fost 2 Mitropoliţi, 5 Episcopi, numeroşi stareţi, ieromonahi şi preoţi, înconjuraţi de peste zece mii de călugări şi călugăriţe şi credincioşi din toată ţara !
Bucură-te, renumit Teolog şi Duhovnic şi mare trăitor al Credinţei Ortodoxe !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 12-lea

Ne rugăm, cu inima înfrântă şi smerită, ca pe Sfânta Mânăstire Sihăstria, cea care l-a găzduit pe PreaCuviosul Părinte Cleopa, până în ultímele clipe ale acestuia, loc de sfântă reculegere, sfinţit de prezenţa marelui îndrumător şi sfătuitor al pelerinilor, să o ajute PreaBunul, PreaIubitorul şi PreaMilostivul Dumnezeu, ca din ea să mai apară şi-n prezent şi-n viitor, mulţi asemenea marelui Duhovnic şi Predicator al neamului românesc ! Pentru aceasta, PreaCuvioase Părinte, mulţimile aleargă la Sfântă Mănăstirea ta, cântând PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ai fost Făcător-de-Minuni, atât în viaţa ta lumească, cât şi după ce te-ai mutat la Domnul, PreaCuvioase şi ai primit de la PreaSfântul Dumnezeu şi darul înaintevederii. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:

Bucură-te, că atunci când ai fost arestat, bătut şi chinuit, pentru a nu-ţi pierde minţile, ţi-ai coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus şi, astfel, ai scăpat !
Bucură-te, că ai fost şi văzător cu duhul !
Bucură-te, căci cărţile tale sunt mereu căutate, tipărite şi editate şi traduse în multe limbi străine !
Bucură-te, căci ne-ai sfătuit să ne rugăm neîncetat : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul !”
Bucură-te, că şi după ce ai trecut la Domnul, pământul şi uleiul din Candela de la mormântul tău fac Minuni!
Bucură-te, căci cunoşteai gândurile celor ce veneau la tine !
Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat, chiar şi de boli grele, români şi italieni, sârbi şi greci, rugându-te pentru ei !
Bucură-te, că pe multe femei, cărora doctorii le spuneau să facă avort, că vor naşte monştri sau vor muri, tu le spuneai să nu facă aşa ceva, te rugai pentru ele şi năşteau copii normali, frumoşi şi sănătoşi !
Bucură-te, model de puritate sufletească şi “desăvârşit întru toate” !
Bucură-te, că ai ştiut când vei părăsi această lume !
Bucură-te, trăitorule în Hristos, mare luptător, apologet şi apărător al Adevărului evanghelic şi ortodox !
Bucură-te, tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, cel ce stai în faţa PreaSfintei Treimi, primeşte de la noi, aceste puţine cuvinte de laudă şi roagă-te ATotPuternicului Dumnezeu să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, toţi cei ce-I cântăm, cu neţărmurită iubire şi Credinţă : Aliluia!

Apoi, iarăşi se zice Icosul întâi :

Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

şi Condacul întâi :

Rugăciune către PreaCuviosul Părinte Cleopa:

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, căzând înaintea ta, cu umilinţă şi evlavie ridicăm acum glasul nostru spre tine, noi, păcătoşii !

Te rugăm, din suflet, ca acolo, în lumina neînserată, unde te bucuri veşnic împreună cu cei Aleşi ai lui Dumnezeu, să nu ne uiţi în sfintele tale rugăciuni, mijlocind, pentru noi, către ATotPuternicul şi PreaSfânta Maică a lui Hristos, ca să ducem o viaţă bineplăcută Domnului, să biruim ispitele acestui veac, să ne întâlnim acolo, sus în ceruri şi să-L slăvim şi noi, împreună cu toţi Aleşii Săi, în veci, pe Tatăl şi pe Fiul si pe Sfântul Duh ! Amin !

Şi, apoi, se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuviosului Cleopa de la Sihăstria şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria – 2 Decembrie

august 16, 2024august 16, 2024 / multumesc2014

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 2-lea

Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti;
Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina;
Bucură-te, că seara, acolo te linişteai;
Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat;
Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea;
Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă;
Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii;
Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine;
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor;
Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte;
Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 3-lea

La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:

Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat;
Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii;
Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti;
Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul;
Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul;
Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă;
Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii;
Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire;
Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai;
Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe;
Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 4-lea

La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui;
Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu;
Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal;
Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie;
Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică;
Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic;
Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii;
Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 5-lea

Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor;
Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului;
Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită;
Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi;
Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie;
Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte;
Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi;
Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor;
Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor;
Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 6-lea

Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei;
Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim;
Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu;
Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii;
Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni;
Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor;
Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau;
Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile;
Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 7-lea

Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”;
Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”;
Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie;
Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii;
Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor;
Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi;
Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos;
Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină;
Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 8-lea

Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii;
Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte;
Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte;
Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune;
Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului;
Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă;
Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă;
Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav;
Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 9-lea

Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc;
Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc;
Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc;
Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări;
Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea;
Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii;
Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire;
Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare;
Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului;
Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană;
Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi;
Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 10-lea

Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;

Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii;
Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc;
Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor;
Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ;
Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei;
Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească;
Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi;
Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 11-lea

Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin;
Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor;
Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;

Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des;
Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim;
Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină;
Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte;
Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor;
Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului

Condacul al 12-lea

Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:

Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”;
Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai;
Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”;
Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul;
Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare;
Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire;
Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas;
Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul;
Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”;
Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor;
Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat;
Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 13-lea

După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;

Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:

Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.