Masajul (IV) – efecte și contraindicații

Cristi ButeicaInfluența masajului asupra sistemului nervos

Se realizează prin acţiunea pe care masajul o exercită asupra aparatului receptor şi asupra terminaţiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele.

  • provocarea efectelor subiective caracterizate printr-o stare bună de dispoziţie, de creştere a energiei şi tonusului când muşchiul a fost stimulat şi printr-o stare de relaxare, destindere, deconectare când masajul a fost efectuat în scop liniştitor neuro-sedativ;
  • atenuarea durerilor prin stimularea nervilor periferici;
  • producerea la nivel local a unei vasodilataţii;
  • influenţarea activității viscerale datorită reflexelor segmentare (prin interesarea segmentului medular şi a arcurilor reflexe) la care se asociază efectul reflex nesegmentar realizat prin acţiune asupra zonelor reflexogene cutanate, subcutanate şi musculare;
  • apariţia unor efecte sedativ-relaxante şi chiar hipnotice printr-un mecanism suprasegmentar de transmisie la nivel subcortical şi cortical;

Efectele psihice și mentale

  • stare de bine, atât la nivel fizic, cât şi emoţional;
  • reducerea stresului fizic şi mental;
  • scăderea anxietăţii;
  • diminuarea depresiei;
  • îmbunătăţirea capacităţii de concentrare;
  • înlăturarea oboselii mentale şi fizice;
  • înlăturarea problemelor legate de somn;
  • rol major în combaterea simptomelor de astm;
  • eliberarea de tensiuni dăunătoare;

Contraindicațiile masajului

Contraindicaţii definitive: interzice aplicarea oricărui procedeu de masaj pe oricare parte a corpului:

  • psihopaţi, boli psihice cu caracter excitativ şi confuzional
  • tumori maligne generalizate
  • osteoporoză în stare avansată
  • fragilitate vasculară (risc de hemoragii)
  • bolile cronice incurabile care se pot agrava prin aplicarea masajului
  • petele pigmentare a caror cauză nu o cunoaştem (pot fi constituţionale sau dobândite)

Contraindicaţiile temporare: sunt determinate de boli, tulburări/leziuni uşoare şi trecătoare, care în urma vindecării vor permite reluarea/aplicarea masajului. Ele vizeaza:

  • funcționarea deficitară a anumitor organe
  • starea pielii – nu trebuie să prezinte zone înroşite, inflamate sau infectate;
  • masajul este interzis pe pielea care prezintă boli de natură parazitară, eczeme, erupţii, plăgi, arsuri, procese inflamatorii profunde (colecții purulente, abcese, furuncule, flegmoane, artrite supurante, osetite şi osteomelite) sau alte manifestări patologice care se pot extinde sau agrava prin masaj
  • masajul nu se poate aplica decât pe pielea perfect sănătoasă.

Cazuri:

  • boli neuropsihice (meningoencefalita)
  • accidente vasculare cerebrale în faza acută. După faza acută masajul este indicat.
  • boli acute ale aparatului respirator: pleurezii, pneumonii, tuberculoza, abcese pulmonare, hemoptizie, dar mai ales în abcesele pulmonare și în plureziile purulente;
  • boli cardiovasculare: tulburări severe de ritm cardiac, hipertensiunea arterială, infarct miocardic, miocardita, endocardită, emboli, anghina pectorală, anevrismele aortei, flebitele şi periflebitele în evoluţie, varice pronunţate şi inflamate, ulcer varicose, etc.;
  • boli de sânge: leucemie acută, hemophilia, boli hemoragipare
  • boli ale aparatului digestiv: hemoragii digestive, perforaţii, pancreatite, colecistite acute, hepatită virală, inflamaţiile acute sau cronice sau orice altă boală a organelor abdominale, în tulburari digestive, în tot ceea ce poate constitui o suferinţă acută, dureroasă, hemoragică, inflamatorie şi altele care caracterizează abdomenul acut (aceste contraindicaţii sunt caracteristice mai ales masajului abdominal);
  • boli ale aparatului urogenital: glomerulonefită acută, anexite, hematurie (prezența sângelui în urină)
  • infecţii generalizate: septicemie.
  • stări patologice cu caracter general însotite de febră şi agitaţie;
  • stările de oboseală acută;
  • bolile infecto-contagioase;
  • inflamaţiile centrilor nervoşi;
  • infecţiile acute şi procesele inflamatorii ale oaselor şi articulaţiilor (artrite, osteomielite, gută, etc.);
  • unele boli şi tulburări sau leziuni ale sistemului endocrin şi nervos, chiar ale aparatului locomotor, care nu permit aplicarea masajului decât dupa vindecare;
  • stările de ebrietate;
  • entorse şi luxaţii (în cazul luxațiilor masajul poate favoriza apariţia osteoamelor);

Poate v-am convins, poate nu, că până şi un simplu masaj trebuie să aibă acordul medical, mai ales când suferiți de anumite afecțiuni.  Aceste afecţiuni se pot regăsi mai sus, în exemplificările expuse, sau pot  să fie cunoscute doar de medicul curant.             Asa că, înainte de a lua o decizie în a vă prezenta la un „atelier” de sănătate, remodelare sau mai ştiu eu ce denumiri poartă, gândiți-vă bine înainte…

  SĂ FIŢI SĂNĂTOŞI!!!

Referințe:

  1. ADRIAN N. IONESCU – Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicaţii în sport, ed. ALL 1994
  2. ION DAN AURELIAN NEMEŞ – Masoterapie – masaj şi tehnici complementare, ed. Orizonturi universitare Timişoara 1999
  3. SABIN IVAN – Masajul pentru toţi, ed.Coresi, 2001

Cristi BUTEICĂ, student anul IV

Facultatea de Medicină, speciallizarea Asistență Medicală Generală

Masajul (III) – efecte

Cristi ButeicaEfectele masajului asupra capului.

  • descongestionarea, liniştirea centrilor şi căilor nervoase superioare;
  • activarea şi îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi limfatice în ţesuturile dintre piele şi craniu;
  • îmbunătăţirea funcţiilor vegetative ale creierului şi obţinerea pe cale reflexă a unei stări descongestionante calmante la nivelul sistemului nervos central;
  • îmbunătăţirea tonicităţii, troficităţii ţesuturilor viscerocraniului¹;

Efectele masajului spatelui, toracelui si abdomenului

  • ameliorarea funcţiilor respiratorii, cardiace, digestive şi excretorii;
  • optimizarea funcţiei circulatorii şi respiratorii prin asigurarea schimburilor nutritive la nivelul plămânilor şi miocardului, masajul toracic fiind eficient în stări de oboseală, palpitaţii, tahicardie şi insuficienţă respiratorie;
  • normalizarea circulatiei intraabdominale, stimulând funcţiile şi secreţiile viscerale, reglarea tranzitului gastrointestinal, creşterea apetitului, îmbunătăţirea digestiei, absorbţiei şi evacuărilor;
  • reglarea temperaturii corpului;
  • îmbunătăţirea funcţiilor hormonale;
  • îmbunătăţirea funcţiilor de nutriţie şi excreţie;

Influența masajului asupra sistemului circulator și limfatic

  • prin masaj se stimulează organele hematopoietice²;
  • activează circulaţia la nivelul intregului corp, reduce tensiunea din ţesuturi, asigurându-se astfel o mai bună irigare a lor;
  • prin echilibrarea circulaţiei periferice şi profunde se înlătură simptome precum mâini şi picioare reci, amorţeală, creşterea în volum a gambelor, se înlătură oboseala picioarelor după eforturi îndelungate, se favoriează vindecarea eventualelor răni;

Influența masajului asupra sistemului respirator

Influenţa directă asupra cutiei toracice produce o inspiraţie şi o expiraţie profundă. Legăturile fiziologice ale plămânilor cu sistemul nervos şi cu celelalte organe sunt foarte numeroase. Pentru domeniul masajului însă, un interes deosebit îl prezintă legăturile care au la bază acţiuni nervoase reciproce de ordin reflex. Combinaţia masaj cu exerciţii specifice aparatului respirator, s-a dovedit a avea rezultate spectaculoase în afecţiuni respiratorii.

Influența masajului asupra metabolismului

Cea mai importantă influenţă a masajului asupra metabolismului este eliminarea urinei în cantităţi foarte mari, datorită acţiunii mecanice directe asupra ţesutului muscular sau indirecte, prin intermediul sistemului nervos.

În cazul combinării masajului cu procedee termice (băi calde şi fierbinţi), procedee cu namol, se constată o creștere a eliminării prin urină a fosfaţilor, sulfaţilor şi acizilor organici; în același timp eliminarea prin transpiraţie a excesului de bioxid de carbon. Aceeaşi intensificare a metabolismului se poate observa şi atunci când exerciţiile fizice sunt folosite împreună cu masajul.

Note:

  1. viscerocraniu = oasele feței
  2. hematopoieză = procesul de formare și maturizare a celulelor sanguine; organe hematopoietice: centrale – măduva osoasă, timusul  -, periferice – splina, ganglionii limfatici, țesutul limfoid al tractului gastro-intestinal

Referințe:

  1. ADRIAN N. IONESCU – Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicaţii în sport, ed. ALL 1994
  2. ION DAN AURELIAN NEMEŞ – Masoterapie – masaj şi tehnici complementare, ed. Orizonturi universitare Timişoara 1999
  3. SABIN IVAN – Masajul pentru toţi, ed.Coresi, 2001

Cristi BUTEICĂ, student anul IV

Facultatea de Medicină, speciallizarea Asistență Medicală Generală