Masajul (IV) – efecte și contraindicații


Cristi ButeicaInfluența masajului asupra sistemului nervos

Se realizează prin acţiunea pe care masajul o exercită asupra aparatului receptor şi asupra terminaţiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele.

  • provocarea efectelor subiective caracterizate printr-o stare bună de dispoziţie, de creştere a energiei şi tonusului când muşchiul a fost stimulat şi printr-o stare de relaxare, destindere, deconectare când masajul a fost efectuat în scop liniştitor neuro-sedativ;
  • atenuarea durerilor prin stimularea nervilor periferici;
  • producerea la nivel local a unei vasodilataţii;
  • influenţarea activității viscerale datorită reflexelor segmentare (prin interesarea segmentului medular şi a arcurilor reflexe) la care se asociază efectul reflex nesegmentar realizat prin acţiune asupra zonelor reflexogene cutanate, subcutanate şi musculare;
  • apariţia unor efecte sedativ-relaxante şi chiar hipnotice printr-un mecanism suprasegmentar de transmisie la nivel subcortical şi cortical;

Efectele psihice și mentale

  • stare de bine, atât la nivel fizic, cât şi emoţional;
  • reducerea stresului fizic şi mental;
  • scăderea anxietăţii;
  • diminuarea depresiei;
  • îmbunătăţirea capacităţii de concentrare;
  • înlăturarea oboselii mentale şi fizice;
  • înlăturarea problemelor legate de somn;
  • rol major în combaterea simptomelor de astm;
  • eliberarea de tensiuni dăunătoare;

Contraindicațiile masajului

Contraindicaţii definitive: interzice aplicarea oricărui procedeu de masaj pe oricare parte a corpului:

  • psihopaţi, boli psihice cu caracter excitativ şi confuzional
  • tumori maligne generalizate
  • osteoporoză în stare avansată
  • fragilitate vasculară (risc de hemoragii)
  • bolile cronice incurabile care se pot agrava prin aplicarea masajului
  • petele pigmentare a caror cauză nu o cunoaştem (pot fi constituţionale sau dobândite)

Contraindicaţiile temporare: sunt determinate de boli, tulburări/leziuni uşoare şi trecătoare, care în urma vindecării vor permite reluarea/aplicarea masajului. Ele vizeaza:

  • funcționarea deficitară a anumitor organe
  • starea pielii – nu trebuie să prezinte zone înroşite, inflamate sau infectate;
  • masajul este interzis pe pielea care prezintă boli de natură parazitară, eczeme, erupţii, plăgi, arsuri, procese inflamatorii profunde (colecții purulente, abcese, furuncule, flegmoane, artrite supurante, osetite şi osteomelite) sau alte manifestări patologice care se pot extinde sau agrava prin masaj
  • masajul nu se poate aplica decât pe pielea perfect sănătoasă.

Cazuri:

  • boli neuropsihice (meningoencefalita)
  • accidente vasculare cerebrale în faza acută. După faza acută masajul este indicat.
  • boli acute ale aparatului respirator: pleurezii, pneumonii, tuberculoza, abcese pulmonare, hemoptizie, dar mai ales în abcesele pulmonare și în plureziile purulente;
  • boli cardiovasculare: tulburări severe de ritm cardiac, hipertensiunea arterială, infarct miocardic, miocardita, endocardită, emboli, anghina pectorală, anevrismele aortei, flebitele şi periflebitele în evoluţie, varice pronunţate şi inflamate, ulcer varicose, etc.;
  • boli de sânge: leucemie acută, hemophilia, boli hemoragipare
  • boli ale aparatului digestiv: hemoragii digestive, perforaţii, pancreatite, colecistite acute, hepatită virală, inflamaţiile acute sau cronice sau orice altă boală a organelor abdominale, în tulburari digestive, în tot ceea ce poate constitui o suferinţă acută, dureroasă, hemoragică, inflamatorie şi altele care caracterizează abdomenul acut (aceste contraindicaţii sunt caracteristice mai ales masajului abdominal);
  • boli ale aparatului urogenital: glomerulonefită acută, anexite, hematurie (prezența sângelui în urină)
  • infecţii generalizate: septicemie.
  • stări patologice cu caracter general însotite de febră şi agitaţie;
  • stările de oboseală acută;
  • bolile infecto-contagioase;
  • inflamaţiile centrilor nervoşi;
  • infecţiile acute şi procesele inflamatorii ale oaselor şi articulaţiilor (artrite, osteomielite, gută, etc.);
  • unele boli şi tulburări sau leziuni ale sistemului endocrin şi nervos, chiar ale aparatului locomotor, care nu permit aplicarea masajului decât dupa vindecare;
  • stările de ebrietate;
  • entorse şi luxaţii (în cazul luxațiilor masajul poate favoriza apariţia osteoamelor);

Poate v-am convins, poate nu, că până şi un simplu masaj trebuie să aibă acordul medical, mai ales când suferiți de anumite afecțiuni.  Aceste afecţiuni se pot regăsi mai sus, în exemplificările expuse, sau pot  să fie cunoscute doar de medicul curant.             Asa că, înainte de a lua o decizie în a vă prezenta la un „atelier” de sănătate, remodelare sau mai ştiu eu ce denumiri poartă, gândiți-vă bine înainte…

  SĂ FIŢI SĂNĂTOŞI!!!

Referințe:

  1. ADRIAN N. IONESCU – Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicaţii în sport, ed. ALL 1994
  2. ION DAN AURELIAN NEMEŞ – Masoterapie – masaj şi tehnici complementare, ed. Orizonturi universitare Timişoara 1999
  3. SABIN IVAN – Masajul pentru toţi, ed.Coresi, 2001

Cristi BUTEICĂ, student anul IV

Facultatea de Medicină, speciallizarea Asistență Medicală Generală

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s