Patimi sufleteşti și trupeşti – Mitropolit Hierotheos Vlachos


De obicei nu public decât articole scrise de noi sau invitații noștri, dar acest  articol este o introducere, pentru că voi lua patimile pe rând și le voi explica, după Știința Sfinților Părinți.
fire31
Patimi sufleteşti sunt acestea: uitarea, nepăsarea şi neştiinţa. Când ochiul sufletului, sau mintea, e întunecat de acestea trei, e luat apoi în stăpânire de toate patimile care sunt acestea: neevlavia…

Folosind acelaşi criteriu de clasificare, Sfântul Ioan Damaschin ne oferă o listă aproape completă a patimilor trupeşti şi sufleteşti: „Patimi sufleteşti sunt acestea: uitarea, nepăsarea şi neştiinţa. Când ochiul sufletului, sau mintea, e întunecat de acestea trei, e luat apoi în stăpânire de toate patimile care sunt acestea: neevlavia, credinţa strâmbă sau toată erezia, blasfemia, iuţimea, mânia, amărăciunea, înfurierea năpraznică, ura de oameni, pomenirea răului, vorbirea de rău, osândirea, întristarea fără temei, frica, laşitatea, cearta, rivalitatea, pizma, slava deşartă, mândria, făţărnicia, minciuna, necredinţa, zgârcenia, iubirea de materie, împătimirea, afecţiunea pentru cele pământeşti, trândăvia, micimea de suflet, nemulţumirea, cârtirea, înfumurarea, părerea de sine, trufia, îngâmfarea, iubirea de stăpânire, dorinţa de a plăcea oamenilor, viclenia, neruşinarea, nesimţirea, linguşirea, înşelăciunea, ironia, duplicitatea, învoirea cu păcatele părţii pătimaşe şi gândirea deasă la ele, rătăcirea gândurilor, iubirea de sine, care este maica şi rădăcina tuturor relelor, iubirea de argint, reaua nărăvire şi răutatea.

„Iar patimi trupeşti sunt: lăcomia pântecelui, nesăturarea, desfătarea, beţia, mâncarea pe ascuns, iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăţia, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele, poftele rele şi toate patimile urâte şi potrivnice firii, furtul, jefuirea celor sfinte (sacrilegiul), hoţia, uciderea, orice moleşeală sufletească şi bucurie de voile trupului, mai ales când trupul e sănătos, ghicirile, descântecele, farmecele, prezicerile, iubirea de podoabe, uşurătatea, moliciunile, înfrumuseţările, vopsirea feţei, pierderea vremii, umblarea fără rost, jocurile de noroc, reaua şi pătimaşa întrebuinţare a lucrurilor dulci ale lumii, viaţa iubitoare de trup, care, îngroşând mintea, o face pământească şi dobitocească şi nu o lasă niciodată să tindă spre Dumnezeu şi spre lucrarea virtuţilor.”

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 295-296)

Reclame

7 gânduri despre &8222;Patimi sufleteşti și trupeşti – Mitropolit Hierotheos Vlachos&8221;

  1. Adica ochiul sufletului este mintea? Mintea cu care gandim, cu care rezolvam probleme de matematica? Adica impresiile in „imagini”/reprezentari pe care le primim vin prin intermediul mintii?
    Si urechile care sunt? Sau mintea reprezinta si ochii si urechile?

    Apreciază

  2. Domnul Amarfei puncteaza bine in articolul ” Si eu sunt biserica” urmatoarele: „Dacă discursul vostru despre conștiință și cât puteți investi în el uman nu depășesc lungimea postingului ăsta sau nici măcar nu se compară, încetați de a face parte din biserică vorbind. Vă stă mai bine să faceți parte din biserică tăcând.”
    EU SUBLINIEZ pe „SI CAT PUTETI INVESTI IN EL UMAN”!

    Apreciază

  3. Spun asta fiindca, nu demult, exista in descrierea ta pe aceasta pagina mentiunea ca vrei sa IMPARTASESTI experienta ta spre folosul tuturor. Acum, sigur ca o descriere cu multe citate din sfinti in legatura cu patimile trupesti si sufletesti este folositoare, dar cred ca, daca e sa pastrezi linia de pornire a revistei, ar fi folositor sa vorbesti SI despre ele din prisma patimitorului sau a calcatorului de patimi, spre folosul TUTUROR desigur. 🙂

    Apreciază

    • Mulțumesc pentru comentarii,în primul rând! Salut apariția ta! Am făcut această precizare în debutul textului, că-l folosesc ca punct de plecare și că – prin bunăvoința Domnului Hristos – le voilua pe fiecare în parte și le voi dezvolta, după știința Sfinților Părinți, prea puțin despre experiența personală, fiind foarte subiectivă! Eu mă voi regăsi în sinteză – și acolo alegerea spunând ceva despre cele parcurse și mistuite de mine în ființa mea trecătoare.

      Apreciază

  4. Nu fac niciun comentariu deocamdata. Astept urmatoarele articole pe care le promiti si pe care sper sa nu le argumentezi doar asa: „De obicei nu public decât articole scrise de noi sau invitații noștri, dar acest articol este o introducere, pentru că voi lua patimile pe rând și le voi explica, după Știința Sfinților Părinți.” ci, daca tot „ameninti” ca vei lua patimile pe rand, sa ni le expui din perspectiva persoanei tale – experienta, raportare, lucrare interioara. Referintele din sfinti sa fie doar ca o trimitere la stradaniile sau caderile tale si la dorintele tale sincere catre indreptarea semenilor tai sin perspectiva celui care a patimit, invatat. 🙂 Abia astept urmatoarele articole pe tema. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s