Acatistul Sfintei Mare Mucenițe Marina – 17 Iulie

balinesti-sfanta-marina

Troparul Sfintei Mare Mucenițe Marina

Mielușeaua Ta, Iisuse, Marina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine cântându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și mă împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condac 1:

Frumoasă floare crescută între spinii idolești și împodobită cu frumuseți sufletești, având aminte cu bună înțelegere și inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeiești, Sfântă Mare Muceniță Marino, tu vorbeai mereu de Mirele tău Hristos și de veșnica împărăție, așteptând ceasul cu dorire a-ți jertfi viața și a te uni cu El, pentru care îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Icos 1:

Născută fiind din părinți necredincioși, dar de bun neam, ai rămas orfană de mamă din copilărie, iar tatăl tău Edesie, fiind popă idolesc, te-a dat la o femeie în afara cetății, spre îngrijire, unde ai învățat și te-ai întărit în credința lui Dumnezeu, pentru care îți zicem așa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idolești;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujești;
Bucură-te, că 12 ani aveai când în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceața învățăturii creștine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că de Mirele Hristos dorind fierbinte;
Bucură-te, că ai început să-i urmezi ale lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic din cele pământești nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că dorind viața și veșnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deșertăciunea lumii și a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut Cerul și Pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 2:

Tatăl tău Edesie auzind că ai primit credința cea sfântă a creștinilor, a început că te urască și te socotea ca pe o străină, dar tu punându-ți nădejdea în Dumnezeu, Îl rugai pe Tatăl Ceresc să te ajute și să te întărească pentru a-L putea mărturisi, strigându-I: Aliluia!

Icos 2:

Când ai fost de 15 ani, mergând la câmp să vezi oile tatălui tău, eparhul cetății, mai marele și crudul Olimvrie, a trecut pe acolo și văzându-te s-a rănit la suflet de frumusețea ta, întrebându-te cine ești? Iar tu plină de curaj i-ai răspuns că ești creștină și mireasă a lui Hristos, pentru care-ți zicem așa:
Bucură-te, că pe eparh în cale l-ai întâlnit;
Bucură-te, căci pe Dumnezeu l-ai mărturisit;
Bucură-te, că s-a rănit de frumusețea ta;
Bucură-te, că și numele-ți dorea a afla;
Bucură-te, că ai spus că Marina te numești;
Bucură-te, că pe Domnul Hristos îl mărturisești;
Bucură-te, că închinării la idoli nu te-ai învoit;
Bucură-te, căci cu rugăciunea sufletul ți-ai împodobit;
Bucură-te, că eparhul auzind s-a tulburat;
Bucură-te, că în cetate cu grele chinuri te-a înfricoșat;
Bucură-te, că de munci și de cazne te bucurai.
Bucură-te, că pe tiran cu înțelepte cuvinte îl înfruntai;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 3:

Eparhul cetății scoțându-te la judecată, privea cu plăcere la frumusețea ta și cu glas amăgitor te îndemna să jertfești zeilor spre a-ți cruța tinerețea ta; dar tu, fericită Marina, aveai mintea la Dumnezeul Cel adevărat și cu mare glas ai strigat: Unul este Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Dătătorul de Viață Căruia-I cânt: Aliluia!

Icos 3:

Auzind această mărturisire a ta, Sfântă Marina, prin cuvinte înșelătoare Olimvrie te ademenea să-i fii soție, făgăduindu-ți din toate dulcețile lumii, dar tu cu bărbăție l-ai defăimat, iar pe Hristos, Mirele tău L-ai lăudat chemându-L în ajutor, pentru care tărie a ta te lăudăm așa:
Bucură-te, că silnicia tiranului cu tărie ai biruit;
Bucură-te, fecioară, că la necurații idoli n-ai jertfit;
Bucură-te, că sufletul curat l-ai păstrat pentru al tău Mire;
Bucură-te, că pentru aceasta trupul l-ai dat spre chinuire;
Bucură-te, că a te uni cu Hristos ai dorit;
Bucură-te, că pe Sfânta Treime ai mărturisit;
Bucură-te, mireasa lui Hristos cea tare în credință;
Bucură-te, Sfântă Marină, cea grabnică spre ajutorință;
Bucură-te, că respingând pe păgân, el te privea cu cruzime;
Bucură-te, că a dat poruncă să fii dată spre muncire;
Bucură-te, defăimătoarea amăgirilor lumești;
Bucură-te, iubitoare de frumusețile cerești;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 4:

Fiind plin de mânie și ură, tiranul a părăsit amăgita-i dragoste și, fără milă, a poruncit să fii dezbrăcată de hainele tale și bătută cu vergi. Dar tu întărită în credința lui Hristos, cu răbdare în rugăciune cântai: Aliluia!

Icos 4:

Răbdând chinurile grele, pământul se înroșea de sângele tău, iar poporul uimit și plin de jale, privea cum piere frumusețea ta, dar crudul Olimvrie a înmulțit suferința, pironindu-te pe lemn, cu căngi sfâșia trupul, iar tu cu mare bărbăție răbdai, pentru care noi strigăm așa:
Bucură-te, că neclintită ai rămas în chinuire;
Bucură-te, că lui Dumnezeu îi aduceai mulțumire;
Bucură-te, că loviturile vergilor le răbdai;
Bucură-te, că pentru Domnul Hristos pătimeai;
Bucură-te, că puterea dumnezeiască te-a acoperit;
Bucură-te, că prin suferință multă te-ai sfințit;
Bucură-te, că pământul de sângele tău s-a înroșit;
Bucură-te, că prin aceasta pe Satana l-ai zdrobit;
Bucură-te, muceniță ca diamantul răbdătoare;
Bucură-te, pentru noi mare ajutătoare;
Bucură-te, căci prin calde rugăciuni sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că pentru răbdarea cea multă Hristos te-a încununat;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 5:

Ridicându-ți privirea la cer, te gândeai la patimile de pe Cruce ale Mirelui tău și cu credință Lui te rugai: Vrăjmașii m-au înconjurat, Doamne, caută spre roaba ta și o miluiește pe ea, ca din inimă să-Ți cânt: Aliluia!

Icos 5:

Întărită în credința lui Dumnezeu nimic nu a putut să te despartă de dragostea Mirelui tău Hristos, nici sfaturile poporului, nici viclenele amăgiri, nici asprele amenințări sau sălbăticia tiranilor, ca să slujești idolilor, pentru care tărie a ta noi minunându-ne, îți cântăm așa:
Bucură-te, că de Cerescul Mire nu te-ai despărțit;
Bucură-te, că în cruda chinuire, mai mult l-ai iubit;
Bucură-te, că n-ai voit să slujești idolilor spurcați;
Bucură-te, că nu te-ai supus păgânilor blestemați;
Bucură-te, că ai suferit tăieturile uneltelor de fier;
Bucură-te, că gândind la Hristos, priveai liniștită la cer;
Bucură-te, că uneltirile păgânilor le-ai biruit cu tărie;
Bucură-te, că toate le-ai suferit cu bărbăție;
Bucură-te, că trupul tău a chinuit pe Pământ;
Bucură-te, că sufletul strălucit a mers la Domnul Cel Sfânt;
Bucură-te, de cereasca împărăție râvnitoare;
Bucură-te, muceniță în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 6:

Văzând tiranul eparh că nimic nu te poate înspăimânta, a poruncit să fii aruncată în temnița celor osândiți la moarte. Dar tu, Sfântă muceniță Marina, deși aveai oasele goale în urma chinurilor, înălțai rugăciuni fierbinți lui Dumnezeu, ca să te întărească asupra vrăjmașilor, cântându-I: Aliluia!

Icos 6:

Stând singură în temnița întunecoasă, diavolul venind la tine în chip de câine, cu mare îndrăznire te înfricoșa, dar tu, cu multă bărbăție, cu ciocanul ce l-ai găsit, în cap l-ai lovit până ce vedenia cea rea a pierit și rugându-te lui Dumnezeu l-ai biruit, pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, muceniță Marino, că multe răni ai răbdat;
Bucură-te, că păgânii în temniță te-au aruncat;
Bucură-te, că satana acolo te-a ispitit;
Bucură-te, căci capul lui cu ciocanul l-ai zdrobit;
Bucură-te, că atunci mare cutremur s-a făcut;
Bucură-te, că rugându-te Satana a dispărut;
Bucură-te, că lumină cerească s-a arătat;
Bucură-te, că acoperișul temniței s-a ridicat;
Bucură-te, că sfânta cruce strălucea în văzduh;
Bucură-te, că Mirele Tău te-a întărit prin Sfântul Duh;
Bucură-te, Sfântă Marina, ajutătoare a celor necăjiți;
Bucură-te, muceniță, întărirea celor ispitiți;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 7:

Deasupra Sfintei Cruci cea plină de lumină zbura o porumbiță albă care cu glas blând zicea: “Bucură-te, Marina, mucenița lui Hristos, căci ai biruit pe satana, vrăjmașul cel rău… și curând vei veni în cămara Mirelui tău”; iar tu bucurându-te de cele văzute cântai Domnului: Aliluia!

Icos 7:

Duhul tău la această vedenie s-a veselit, iar trupul, ca prin minune, de răni s-a tămăduit, dobândind frumusețea cea dintâi, și plină de bucurie mulțumeai lui Dumnezeu, pentru care noi îți cântăm așa:
Bucură-te, muceniță mult răbdătoare;
Bucură-te, către Domnul rugătoare;
Bucură-te, că El în temniță te-a cercetat;
Bucură-te, că rănile cele grele ți-a vindecat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt ca o porumbiță a venit;
Bucură-te, că pentru suferință Domnului i-ai mulțumit;
Bucură-te, muceniță, în credință și în nădejde întărită;
Bucură-te, fecioară curată de Domnul Hristos păzită;
Bucură-te, în ispitele noastre ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, a Satanei zdrobitoare;
Bucură-te, că de Mirele Hristos ai fost iubită;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ești ocrotită;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 8:

A doua zi, fiind din nou scoasă la judecată, spre mirarea tuturor, erai deplin sănătoasă și vindecată de rănile trupului, dar ei rătăciți fiind, credeau că zeii te-au ajutat. De aceea tu i-ai înfruntat și cu tărie ai mărturisit puterea lui Hristos cea vindecătoare, cântând cu veselie: Aliluia!

Icos 8:

O limvrie văzând statornicia, curajul tău și credința în Dumnezeu, a poruncit să-ți ardă spatele și coastele cu făclii aprinse, dar tu mai cu putere te rugai și în tăcere răbdai chinurile grele, pentru care bărbăție te lăudăm așa:
Bucură-te, sfântă Marino, cea vindecată de Domnul;
Bucură-te, că-n suferință ajuți pe tot omul;
Bucură-te, că văzându-te poporul mult s-a minunat;
Bucură-te, că și noi mijlocitoare în cer te-am câștigat;
Bucură-te, căci în suferințe gândul l-aveai sus;
Bucură-te, muceniță că pe tiran l-ai răpus;
Bucură-te, că trupul cu făclii ți-a fost ars;
Bucură-te, mireasa lui Hristos I-ai rămas;
Bucură-te, căci pe Dumnezeu l-ai slăvit în suferință;
Bucură-te, că chinurile te-au întărit în credință;
Bucură-te, căci prin răbdare ai câștigat cununa;
Bucură-te, că în ceruri te mulțumești într-una;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 9:

După ce te-a izbăvit Domnul de la astfel de muncire, ai strigat: “Doamne, m-ai învrednicit a merge prin foc pentru Tine, ajută-mă să trec și prin apa sfântului Botez”. Acestea auzind tiranul, te-a aruncat într-un butoi cu apă, iar tu afundându-te în rugăciuni cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Aruncată fiind de slujitorii idolești în apă, te rugai Domnului Hristos ca această afundare să-ți fie Sfântul Botez pentru a doua naștere în viața veșnică – și o minune – cutremur mare s-a făcut, legăturile s-au desfăcut, slujitorii îngroziți au fugit, iar tu te-ai mântuit, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, muceniță, că-n chinuri ai fost;
Bucură-te, că aruncată în apă, Botez ai cerut lui Hristos;
Bucură-te, că păgânii au vrut să te înece;
Bucură-te, căci credința și voința n-au putut să ți le plece;
Bucură-te, că-n suferință Domnul te-a cercetat;
Bucură-te, că frumoasă vedenie cerească ți-a arătat;
Bucură-te, că răbdarea ți-a fost răsplătită;
Bucură-te, că de toți ești preamărită;
Bucură-te, sfântă fecioară, întărirea celor ce se nevoiesc;
Bucură-te, ajutoarea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, că celor ce-ți poartă al tău nume le ești ocrotitoare;
Bucură-te, că celor din necazuri le ești izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 10:

Cei care erau de față, când în apă ai fost aruncată, au văzut din cer o lumină pogorându-se și o porumbiță albă având în cioc o coroniță de aur, ce o atingea de creștetul tău, iar tu bucurându-te cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Vedenia cerească s-a văzut de mulți, cum din cer stâlp de foc venea până la tine, având crucea cu raze luminoase și porumbița cu glas lin s-a auzit zicând: “Pace ție, Marino! mireasa lui Hristos, acum vei primi cununa muceniei și te vei odihni în ceruri, pentru care noi te lăudăm așa:
Bucură-te, că prin vedenie ai fost întărită;
Bucură-te, căci de Hristos ai fost răsplătită;
Bucură-te, că în ceruri acum locuiești;
Bucură-te, căci cu mucenițele acum te veselești;
Bucură-te, ca din apă, vie ai ieșit botezată;
Bucură-te, că în cer și pe pământ ești lăudată;
Bucură-te, că din ceruri ne trimiți putere;
Bucură-te, că pomenindu-te, Satana pe loc piere;
Bucură-te, muceniță, a fecioarelor tărie;
Bucură-te, sprijinitoarea celor ce se roagă ție;
Bucură-te, că prin tine creștinii s-au întărit;
Bucură-te, că pe Hristos – Mirele tău – mult l-ai iubit;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 11:

Poporul venit la priveliște s-a cutremurat de puterea dumnezeiască, cum din munci ai fost scăpată, iar marele Olimvrie temându-se de întoarcerea lor spre Dumnezeul cel adevărat, a poruncit să fie uciși toți cei care măr-turisesc pe Hristos și-i cântă lui: Aliluia!

Icos 11:

După suferirea muncilor, întărită fiind în credința creștină, te-a scos afară din cetate și a poruncit tiranul să fii ucisă cu sabia. Atunci toți s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, călăului din mână sabia i-a căzut, iar tu plină de curaj așteptai împlinirea poruncii de a-ți jertfi viața, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, sfântă Marina, că de sabie ai fost tăiată;
Bucură-te, că de Hristos la cer ai fost luată;
Bucură-te, că la moartea ta pământul s-a cutremurat;
Bucură-te, că pe Satana l-ai rușinat;
Bucură-te, că prin a ta multă răbdare, capul i-ai zdrobit;
Bucură-te, că pentru Hristos mult ai pătimit;
Bucură-te, de vrăjmași risipitoare;
Bucură-te, de cerești daruri împărțitoare;
Bucură-te, căci cu îngerii în ceruri petreci;
Bucură-te, căci cu Mirele ceresc acum te veselești;
Bucură-te, a noastră ocrotitoare în nevoi;
Bucură-te, rugătoare la Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 12:

Sfântă Muceniță Marina, prin munci grele și chinuri mari, frumoasă ca aurul cel curățit de șapte ori în foc, așa ai trecut hotarul cel îngust al vieții tale, ajungând la Mirele tău Cel fără de moarte, de la care ai primit cununa biruinței, bucurându-te în cămara cea cerească împreună cu fecioarele cele înțelepte cântându-i lui: Aliluia!

Icos 12:

Paharul cel amar al patimilor l-ai bătut, sfântă Marina, săvârșindu-ți viața prin mucenicie, pentru care ai intrat în dulceața raiului. Iar trupul tău cel mucenicesc a împrăștiat în jurul tău mirosul cel minunat, veselind pe toți creștinii. Și acum din ceruri trimite nouă, celor ce prăznuim pomenirea ta, daruri și ajutor ca să-ți cântăm cu dragoste așa:
Bucură-te, muceniță Marina, a raiului moștenitoare;
Bucură-te, că în veci ești luminată de Cerescul Soare;
Bucură-te, prea frumoasă mireasă lui Hristos;
Bucură-te, că bisericilor le dai mult folos;
Bucură-te, turturea cea dulce glăsuitoare;
Bucură-te, a Sfintei Treimi mărturisitoare;
Bucură-te, și te roagă pentru noi cei oropsiți;
Bucură-te, și ne ajută pe cei ispitiți;
Bucură-te, muceniță răbdătoare pentru credință;
Bucură-te, că ești stâlp și pildă celor din suferință;
Bucură-te, că sfânta ta icoană o sărutăm;
Bucură-te, că prăznuirea ta cu bucurie o lăudăm;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 13:

O, Sfântă Mare Muceniță a lui Hristos Marina, cea care pentru Hristos viața ți-ai jertfit și adevărata credință ai mărturisit, în ceruri acum te veselești lăudând pe Sfânta Treime împreună cu cetele mucenicilor. Roagă-te pentru noi Mirelui tău să ne întărească în credință, de ispite să ne păzească, de vrăjmași să ne mântuiască, de foc, de apă și de necazuri să scăpăm ca pe Dumnezeu, pentru tine, să-L lăudăm cântându-I: Aliluia! (de trei ori).

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

Icos 1:

Născută fiind din părinți necredincioși, dar de bun neam, ai rămas orfană de mamă din copilărie, iar tatăl tău Edesie, fiind popă idolesc, te-a dat la o femeie în afara cetății, spre îngrijire, unde ai învățat și te-ai întărit în credința lui Dumnezeu, pentru care îți zicem așa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idolești;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujești;
Bucură-te, că 12 ani aveai când în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceața învățăturii creștine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că de Mirele Hristos dorind fierbinte;
Bucură-te, că ai început să-i urmezi ale lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic din cele pământești nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că dorind viața și veșnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deșertăciunea lumii și a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut Cerul și Pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 1:

Frumoasă floare crescută între spinii idolești și împodobită cu frumuseți sufletești, având aminte cu bună înțelegere și inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeiești, Sfântă Mare Muceniță Marino, tu vorbeai mereu de Mirele tău Hristos și de veșnica împărăție, așteptând ceasul cu dorire a-ți jertfi viața și a te uni cu El, pentru care îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Reclame

Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa

icoana-maicii-domnului-prodromita

Ascultă Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa aici.

Troparul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, glasul 1:

Născătoare de Dumnezeu, pururi Fecioară, sfintei şi dumnezeieştii tale icoane cu dragoste şi cu credinţă închinându-ne, o sărutăm, mulţumind. Căci printr-însa dăruieşti celor credincioşi cu adevărat tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, ceea ce eşti una binecuvântată.

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 2-lea

Vrând stareţul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar care să vrea să păzească o rânduială aspră de nevoinţă şi rugăciune când picta, şi, bucurându-se că a aflat un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Întristându-se părinţii Nifon şi Nectarie că iconarul nu reuşea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neaşteptate au fost chemaţi: „Să trimiteţi degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea sfintei icoane”. Şi pentru aceasta îţi zicem:
Bucură-te, că iconarul sfintele feţe să le picteze nu a reuşit;
Bucură-te, că osteneala i-ai primit şi nevoinţa i-ai răsplătit;
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârşită;
Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârşită;
Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce chip a fost;
Bucură-te, că tainelor tale inimile noastre le faci adăpost;
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat;
Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat;
Bucură-te, că de cuvintele sale credincioşii nu s-au îndoit;
Bucură-te, că în casa lui lume multă să ţi se închine a venit;
Bucură-te, lumină, a părintelui Nifon sfântă dorire;
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 3-lea

Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska atunci când în chilia sa a venit îngerul şi a pictat în chip minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, aşa s-a mirat şi iconarul Iordache văzând cum chipul Maicii Domnului şi cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră plinite nu de mână omenească, şi uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzind mitropolitul marea minune care se făcuse în Iaşi, a venit cu preoţii să ţi se închine cu evlavie şi a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica Domnului prin această minunată şi slăvită icoană a sa”, şi pentru aceasta cu mulţumire cântăm ţie:
Bucură-te, că apa cea vie şi fără de moarte o ai revărsat;
Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ţi s-a rugat;
Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat;
Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său ţi s-au închinat;
Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut;
Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca nişte solzi a căzut;
Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit;
Bucură-te, că şirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit;
Bucură-te, că pe cei părăsiţi de doctori din paturi îi ridici;
Bucură-te, că neputinţele noastre cu prisos de har le vindeci;
Bucură-te, luminarea preoţilor şi cinstea ierarhilor;
Bucură-te, că îi înţelepţeşti pe urmaşii apostolilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 4-lea

Neputând părinţii să scrie minunile pe care le auziseră, pentru că erau covârşiţi de credincioşii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul minunilor cu glas de bucurie, şi, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mult au avut de mers părinţii prodromiţi, dar multe au fost şi minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, că în fiecare oraş în care a ajuns icoana poporul a venit să ţi se închine cu credinţă, şi cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău, cântându-ţi:
Bucură-te, bucuria noastră, nădejde neînfruntată;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le găteşti răsplată;
Bucură-te, că împreună cu icoana ta ai călătorit;
Bucură-te, că la fiecare popas semnele tale au strălucit;
Bucură-te, că după plecarea icoanei ele nu se împuţinau;
Bucură-te, că în minţile oamenilor minunile vii rămâneau;
Bucură-te, că celor trudiţi şi împovăraţi le eşti apărătoare;
Bucură-te, că de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi le eşti îngrăditoare;
Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii şi năvălirea diavolilor;
Bucură-te, roabă aleasă a Domnului şi stăpână a tuturor;
Bucură-te, Fecioară, a Împărăţiei cerurilor mireasmă;
Bucură-te, pecete pusă pe a inimilor noastre mahramă;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 5-lea

S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă şi să meargă să ia binecuvântarea mult dorită. Şi, pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârşit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Şi ajungând la icoana ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis şi a vestit mulţimii cum a dobândit tămăduire, iar preoţii şi credincioşii ţi-au cântat:
Bucură-te, ceea ce credinţa femeii bolnave o ai răsplătit;
Bucură-te, ceea ce de visele înşelătoare ne-ai ferit;
Bucură-te, că prin icoana ta multe şi felurite minuni ai săvârşit;
Bucură-te, că în casa învăţătorului puţin credincios să fie dusă nu ai primit;
Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar părinţii să i-l dea nu au voit;
Bucură-te, că mai potrivit să vină închinătorul la icoană au socotit;
Bucură-te, că a treia oară trimiţând acela trăsura s-a arătat minunea ta;
Bucură-te, că oricât s-au străduit părinţii nu au reuşit să ia icoana;
Bucură-te, că până la trăsură patru oameni să o ducă cu greu au putut;
Bucură-te, că împotrivirea ta s-a cunoscut când tocul icoanei s-a desfăcut;
Bucură-te, că de la zgomotul mare oamenii şi caii s-au înspăimântat;
Bucură-te, că l-ai smerit pe învăţătorul care avea cugetul de necredinţă întunecat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 6-lea

În Biserica Sfinţilor Împăraţi din Galaţi, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creştinii care nu se îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, şi, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeieşti, ca să nu îşi agonisească osândă, ci toţi să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu, nădăjduind că vor primi luminarea minţii şi întărire în credinţă:
Bucură-te, că risipind tu cursele diavoleşti agonisim folos;
Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului necredincios;
Bucură-te, că prin schimbarea feţei tale din icoană l-ai mustrat;
Bucură-te, că pricepându-şi greşeala minunile tale le-a trâmbiţat;
Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să semene îndoiala în popor;
Bucură-te, că ai venit în apărarea credincioşilor;
Bucură-te, că din îndreptarea sa şi alţii s-au folosit;
Bucură-te, că nu pierderea, ci înţelepţirea lui ai dorit;
Bucură-te, a hulitorilor chemare la pocăinţă;
Bucură-te, a binecredincioşilor slăvită biruinţă;
Bucură-te, că celor ispitiţi de necredinţă le ajuţi;
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îţi sunt bineplăcuţi;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 7-lea

Pentru a lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, şi i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia şi-a adus aminte de vestea minunilor Prodromiţei şi rugându-se a făgăduit că, dacă va rămâne în viaţă, se va boteza împreună cu toţi cei din casa ei, şi Îi va zice lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pregătind laţul pentru femeie, fără să vrea sluga cea netrebnică s-a spânzurat pe sine, iar evreica a văzut lucrarea Maicii Domnului şi a crezut cu toţi cei din casa ei, făcându-se pildă pentru toţi cei din neamul evreiesc, pentru păgâni şi pentru necredincioşi. Şi prin Sfântul Botez a intrat în Biserica lui Hristos, iar pentru aceasta noi te lăudăm pe tine, care eşti nădejdea celor deznădăjduiţi:
Bucură-te, că vestea minunilor tale şi printre evrei s-a răspândit;
Bucură-te, că la necaz văduva hangiului de ele şi-a amintit;
Bucură-te, că ai primit rugăciunea ei deznădăjduită;
Bucură-te, că ai vrut să lepede credinţa ei cea greşită;
Bucură-te, că viaţa i-ai salvat în ceasul de pe urmă;
Bucură-te, că prin tine a intrat în a Bunului Păstor turmă;
Bucură-te, că împreună cu copiii ei a primit botezul;
Bucură-te, că datorită ţie peste casa ei a strălucit harul;
Bucură-te, că dreapta credinţă prin tine se întăreşte;
Bucură-te, că gura păgânilor care nu se închină icoanei tale amuţeşte;
Bucură-te, spre Biserica lui Hristos far călăuzitor;
Bucură-te, ceea ce calci şerpii rătăcirilor şi eresurilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 8-lea

Din rânduială dumnezeiască a venit icoana la Schitul românesc Prodromu, pentru că domnitorul voia să păstreze icoana în ţara în care s-a făcut minunea, dar Maica Domnului a adus-o în grădina ei duhovnicească, ferindu-i pe părinţi de ispitele drumului, şi ei I-au cântat Celui ce îi păzise în călătorie: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ai binecuvântat prin venirea ta schitul athonit şi, aşezând-o pe ea nu departe de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Botezător, i-ai acoperit cu sfântul tău acoperământ pe toţi cei ce au venit să se închine ţie, monahi, preoţi, ierarhi şi mireni de toate neamurile, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că schitul românesc l-ai umplut de binecuvântare;
Bucură-te, că obştile athonite cinstesc icoanele tale de minuni făcătoare;
Bucură-te, că din numele date icoanelor tale cunoaştem lucrarea lor;
Bucură-te, că prin icoana Portăriţa eşti Poartă a mănăstirii ivirilor;
Bucură-te, că icoana Dulcea sărutare e cununa Filotheiului;
Bucură-te, că eşti Călăuzitoarea obştii Xenofontului;
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, lauda Vatopedului;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a închinătorilor Dochiarului;
Bucură-te, că în icoana de la Hilandar semnul milostivirii tale e vădit;
Bucură-te, a Marii Lavre podoabă, că Sfântul Ioan Cucuzel glasul ţi l-a auzit;
Bucură-te, că în faţa icoanei ţi-au cerut ajutor stareţii Pantocratorului;
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, comoară a Prodromului;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 9-lea

Zăcând de trei săptămâni topit de boală şi nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie când icoana Prodromiţa a fost adusă în schit şi, cerând să fie dus în faţa ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă, cântându-I Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea

„Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoşeşte-mă, iar dacă nu, fie voia ta”, s-a rugat părintele Inochentie şi, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veşnice. Şi noi, învăţându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu şi în puterea rugăciunilor tale, îţi zicem cu umilinţă:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile;
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferinţele;
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit;
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârşit;
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învăţat;
Bucură-te, că evlavioşii tăi robi au sfârşit binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriţi;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinţii întru Domnul adormiţi;
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim;
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim;
Bucură-te, a cărţilor Cuvioşilor Părinţi tainică tâlcuire;
Bucură-te, a treptelor căii împărăteşti propovăduire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 10-lea

Crezând minţii sale şi lepădând ascultarea, monahul Serghie a căzut în înşelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, şi abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind şi rămânând fără auz. Dar, aducându-l părinţii la icoana făcătoare de minuni, îndată s-a tămăduit de surzenie, şi atunci toată obştea I-a cântat Domnului într-un glas: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ascultătoare a Fiului tău ai fost, Născătoare de Dumnezeu, şi pe calea smereniei i-ai călăuzit pe monahi, cerându-le ascultare de povăţuitorii lor. Izbăveşte-i de înşelări şi de ispite pe monahii şi pe mirenii iubitori de nevoinţă, ca să îţi cânte ţie aşa:
Bucură-te, că părinţii au nădăjduit că monahul Serghie va fi tămăduit;
Bucură-te, că de surzenie l-ai scăpat şi de mândrie l-ai izbăvit;
Bucură-te, că, pătimind el pentru mândria sa, nu l-ai lepădat de la faţa ta;
Bucură-te, că, ridicându-se din iadul înşelării, şi-a înţeles greşeala;
Bucură-te, că din suferinţe a înţeles osânda neascultării;
Bucură-te, învăţătoare a ascultării şi Maică a îndurării;
Bucură-te, a celor apăsaţi de ispitele pierzătorului de suflete alinare;
Bucură-te, a celor legaţi de lanţurile diavolului dezlegare;
Bucură-te, că meşterul care se îndrăcise a fost izbăvit de duhul care îl muncea;
Bucură-te, că în faţa icoanei tale i s-au citit rugăciuni şi el a simţit mijlocirea ta;
Bucură-te, că pe Cuviosul Nectarie protopsaltul din ghearele diavolului l-ai scăpat;
Bucură-te, că văzându-te cel numit privighetoarea Muntelui Athos ţi s-a închinat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 11-lea

Mergând părinţii să prindă peşte pentru praznicul icoanei Maicii lui Dumnezeu, unul din ei a zis cu îndrăzneală: „Dacă icoana aceasta s-a zugrăvit prin minune, apoi să facă să se prindă peşte pentru sărbătoarea ei”, dar văzând mulţimea peştilor prinşi în mreje, a lepădat îndoiala şi I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Credem mijlocirii tale, Maică Sfântă, că aşa cum ai purtat de grijă praznicului tău, la fel porţi de grijă şi acum, dând cele de trebuinţă nu numai monahilor, ci şi mirenilor care se roagă ţie cu credinţă:
Bucură-te, că peştii de la praznic milostivirea ta au vădit;
Bucură-te, că mulţimea darurilor tale o au închipuit;
Bucură-te, a flămânzilor îndestulătoare;
Bucură-te, a lipsurilor noastre curmare;
Bucură-te, mângâiere a celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, îmbrăcăminte şi acoperământ celor goi;
Bucură-te, cunună a celor care duc crucea necazurilor;
Bucură-te, încurajare a celor aflaţi la capătul puterilor;
Bucură-te, că ne înveţi să rânduim toate cu chibzuinţă;
Bucură-te, că sărmanilor le dai cele de trebuinţă;
Bucură-te, iconoamă a schiturilor şi a mănăstirilor;
Bucură-te, chivernisitoare a caselor creştinilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 12-lea

Pictându-se în schitul prodromiţilor o icoană după izvodul celei minunate, a fost aşezată cu mare cinste într-o biserică de lemn, şi nu s-a stricat când o mână blestemată a dat foc bisericii. Şi, după ce focul mistuise totul, creştinii au găsit icoana nestricată sub un morman de jar, de care minune uimindu-se, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Nu numai icoana Prodromiţei a primit dumnezeiesc dar, ci şi cele făcute după izvodul ei, spre bucuria credincioşilor. Şi vestea despre ele s-a răspândit în lumea întreagă, şi chiar în casele creştinilor au fost aşezate cu evlavie icoanele Maicii Domnului, căreia mulţimile îi aduc laude ca acestea:
Bucură-te, binecuvântată Maică a dreptcredincioşilor;
Bucură-te, că minunile le însemnezi pe tablele inimilor;
Bucură-te, predanie scumpă a rugăciunii şi nevoinţei;
Bucură-te, praznic neîncetat, candelă nestinsă a credinţei;
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine nădejde neruşinată;
Bucură-te, ceresc omofor şi milostivire neîmpuţinată;
Bucură-te, frumuseţe de nespus şi a sufletului dulceaţă;
Bucură-te, rug aprins care încălzeşti inimile de gheaţă;
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, scară a darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, pregustare a bucuriilor mult râvnite;
Bucură-te, Împărăteasă a bisericilor athonite;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 13-lea

O, Maică Preacurată, ocroteşte-i pe toţi cei care cu cununi de laudă împodobesc icoana ta, prodromiţilor arată-le calea mântuirii, pe închinători acoperă-i cu harul tău, pe cei care din locuri îndepărtate aleargă spre icoană ajută-i şi casa lor fereşte-o de relele întâmplări, ca să Îi cânte împreună cu tine Dumnezeului celui Viu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi…, Condacul 1: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri…,

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

şi această

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

O, Fecioară Preamărită, înfrumuseţarea prodromiţilor şi lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am ales, din toate părţile pământului, şi am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor şi pustnicilor”, şi în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O, împăcare a noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit noul praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credinţe. Tu, care împleteşti cununi după vrednicie celor ce te laudă şi dăruieşti cererile tuturor celor ce te cinstesc după cuviinţă, din negura patimilor mântuieşte-ne, curăţind necurăţia noastră. Neadormita noastră păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feţei tale cel preacinstit şi cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulţumind şi cu dragoste şi credinţă închinându-i-ne. Arată-ţi milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor şi al ispitelor, izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstească înfricoşatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale.

O, pavăză tare a clerului bisericesc şi sprijin al celor din cinul monahicesc, miluieşte şi mântuieşte cu rugăciunile tale pe ortodocşii arhierei, preoţi şi diaconi, pe toţi monahii şi pe tot poporul drept-credincios care ţi se închină. Ocroteşte obştea părinţilor prodromiţi şi pe toţi închinătorii care aleargă la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta şi cu rugăciunea ta învredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască cu Hristos şi în lăcaşurile cereşti să se desfăteze. Cercetează-ne, Maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău şi dăruieşte celor neputincioşi tămăduire şi sănătate desăvârşită, linişte celor înviforaţi şi mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile de Ostrog – 29 Aprilie

sv-basil-of-ostrog

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:

Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;

Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;

Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;

Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;

Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;

Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;

Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;

Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;

Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;

Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;

Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 2

Dintr-o evlavioasă familie ai răsărit Sfinte Vasile, ca un rod al rugăciunii încununate cu smerenie, făcând bucurie părinţilor tăi şi dascălilor care au aprins în inima ta prin înţelepte învăţături râvna spre a cânta Domnului neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 2

Pentru a fi păzit de ispitele tinereţii, de mic ai fost dus de evlavioşii şi înţelepţii tăi părinţi la mănăstirea Zavala, unde aprinzându-te de dorul vieţuirii îngereşti, ai zburat cu aripile rugăciunii către tronul Celui Ce Se odihneşte pe heruvimi şi binevoieşte a fi tu, Sfinte Ierarhe Vasile, încununat cu laude ca acestea:

Bucură-te, copilărie luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, vieţuire întru lumina rugăciunii;

Bucură-te, că de mic te-ai întraripat cu dorul fecioriei;

Bucură-te, că de cursele tinereţii ai fost păzit;

Bucură-te, că ai aflat comoara darurilor Duhului;

Bucură-te, că te-ai jertfit pe rugul rugăciunii;

Bucură-te, că ţi-ai zidit casa sufletului pe temelia Vieţii;

Bucură-te, că ai urmat glasul Cuvântului de mântuire;

Bucură-te, că ai defăimat deşertăciunile lumeşti;

Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;

Bucură-te, stea luminată de Soarele Cel veşnic;

Bucură-te, inimă întru care străluceşte focul iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 3

Sub îndrumarea dascălilor înţelepţi din mănăstire te-ai desăvârşit întru cunoştinţa cea duhovnicească şi jugul lui Hristos luându-l pe umeri la mănăstirea Tvrdos, cu îngerii cântai neîncetat cu mulţumire Celui Ce te-a chemat la vieţuirea îngerească: Aliluia!

ICOSUL 3

Cel Ce te-a chemat la călătoria cerească pe scara rugăciunii binevoit-a şi pe pământ a-ţi povăţui paşii în călătoria cea duhovnicească la mănăstirile din Rusia, Israel şi Serbia, ca urmând şi tu nevoinţele Sfinţilor să te învredniceşti de laude ca acestea:

Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;

Bucură-te, că pe calea Crucii L-ai urmat pe Hristos;

Bucură-te, că însuşi te-ai făcut lăcaş cinstit al Treimii;

Bucură-te, că rugăciunea ţi-a fost prietenă pe calea mântuirii;

Bucură-te, vas plin de mirul smereniei;

Bucură-te, carte a tainelor Împărăţiei;

Bucură-te, că te-ai întărit în pelerinajul dăruit de Domnul;

Bucură-te, că la nevoinţele Sfinţilor ai luat aminte ca să le urmezi;

Bucură-te, că ai umplut vistieria inimii de cuvinte înţelepte;

Bucură-te, iubitorule de vieţuire înaltă;

Bucură-te, podoabă a ierarhilor Serbiei;

Bucură-te, călător pe calea rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 4

Inima ta curată întru care străluceau razele smereniei ai dăruit-o Celui blând şi smerit cu inima, Care a prefăcut-o în altar al gândurilor dumnezeişti, la care primeşte şi suspinurile şi cererile cele cu umilinţă ale celor ce cântă Ziditorului: Aliluia!

ICOSUL 4

Înţelepciunea nu este măsurată prin mulţimea anilor, ci ea este cununa nevoinţelor stăruitoare întru faptele cele bune; pe aceasta ai dobândit-o şi tu, Cuvioase, încă din tinereţe, învrednicindu-te a primi din inimile noastre necăjite cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, înger întraripat cu dorul Luminii;

Bucură-te, vas al sfinţeniei lui Hristos;

Bucură-te, mlădiţă plină de roadele virtuţilor;

Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, făclie a rugăciunii inimii;

Bucură-te, gând strălucit de slava lui Hristos;

Bucură-te, icoană înţelegătoare a darurilor cereşti;

Bucură-te, că ai alergat pe cărările rugăciunii;

Bucură-te, că ai iubit comorile vieţii duhovniceşti;

Bucură-te, că ai aflat în pământul inimii darurile Cuvântului;

Bucură-te, căci cu sabia smereniei ai tăiat vicleşugurile diavoleşti;

Bucură-te, că ai urcat scara desăvârşirii; cu paşii Duhului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 5

Scara tuturor nevoinţelor duhovniceşti ai urcat cu gând smerit şi către Cel pe Care cu dor Îl căutai ai privit, aducându-i cu oştile îngereşti glas de laudă: Aliluia!

ICOSUL 5

La vârsta de 30 de ani ai primit şi cununa darului de episcop al turmei cuvântătoare pentru vieţuirea ta cea mai presus de lume şi îmbrăţişând întreaga lume cu legătura rugăciunii ai adus-o lui Hristos spre întărire şi spre luminare, ca să-ţi cânte ţie cu bucurie:

Bucură-te, păstor prea luminat al turmei lui Hristos;

Bucură-te, căci Hristos S-a odihnit în cămara inimii tale;

Bucură-te, că ai ajuns la limanul desăvârşirii;

Bucură-te, că Hristos te-a înălţat la treapta arhieriei;

Bucură-te, soare al monahilor pururea rugători;

Bucură-te, căci trimiţi tuturor razele milostivirii;

Bucură-te, ierarh plin de mireasma sfinţeniei;

Bucură-te, mângâierea sufletelor celor rătăcite;

Bucură-te, icoană a blândeţii Bunului Păstor;

Bucură-te, că inima ta s-a făcut tron Treimii;

Bucură-te, cel umbrit de slava îngerească;

Bucură-te, că ai purtat cu bucurie jugul cel uşor al lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 6

Ca un zid ai stat înaintea vrăjmaşilor credinţei, propovăduind pe Adevărul vieţii, de la Care primind întărire, îi aduceai neîncetata jertfă a cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 6

Împotriva uneltirilor papei ai stat cu sabia dreptei credinţe şi cu zidul rugăciunilor tale te-ai ostenit a opri năvala turcilor şi a zdrobi capul şarpelui nevăzut, de a cărui viclenie fereşte pe toţi cei ce te cinstesc pe tine aşa:

Bucură-te, că ai osândit înşelăciunea catolică;

Bucură-te, zid nesurpat al dreptei credinţe;

Bucură-te, căci cu sabia Crucii ai păzit turma ta;

Bucură-te, că de năvala turcilor nu te-ai înspăimântat;

Bucură-te, că te-ai arătat biruitor în războiul cel duhovnicesc;

Bucură-te, că nu te-ai unit într-un gând cu ereticii;

Bucură-te, că ai iubit adevărul Ortodoxiei;

Bucură-te, că turma ta o ai povăţuit la limanul Adevărului;

Bucură-te, mărgăritar prea cinstit în vistieria Bisericii;

Bucură-te, râvnă nemăsurată spre apărarea credinţei;

Bucură-te, foc al rugăciunii ce mistuie gândurile înşelăciunii;

Bucură-te, podoaba cea iubită a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 7

Ca un Părinte luminat de Duhul ai ţinut cu tărie la păstrarea comorii dreptei credinţe, nesuferind apropierile de catolici şi te-ai retras în linişte ca să slujeşti Domnului împreună cu îngerii în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 7

Urmând pilda din viaţa Mântuitorului în singurătate te retrăgeai ca să aduci jertfa rugăciunii Părintelui luminilor, aprinzând candela rugăciunii pentru toată lumea spre a se birui întunericul necredinţei şi al ereziilor, care căutau să ucidă turma cuvântătoare a lui Hristos; privind cu ochii minţii nevoinţa ta plină de iubire faţă de Biserica răscumpărată cu sângele Mielului, îţi aducem din inimă laude ca acestea:

Bucură-te, că te-ai însoţi cu rugăciunea pe calea călugărească;

Bucură-te, că întru tăcerea rugăciunii te-ai cufundat;

Bucură-te, iubitorule al comorilor duhovniceşti;

Bucură-te, căci ai zburat cu aripile rugăciunii la cele cereşti;

Bucură-te, stea ce risipeşte întunericul minţii;

Bucură-te, că străluceşti tuturor cu raze de minuni;

Bucură-te, icoană a iubirii negrăite;

Bucură-te, căci corzile minţii le-ai întins spre armonia laudelor îngereşti;

Bucură-te, căci te-ai adăpat din izvorul rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, căci cu iubire părintească te-ai plecat spre oile rănite de păcat;

Bucură-te, că luminezi pe cei ce aleargă la tine întru rugăciune;

Bucură-te, căci cu doctoria rugăciunii ai tămăduit rănile sufleteşti ale tuturor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 8

La mănăstirea Ostrog te-ai retras, ca să te dăruieşti unei vieţi de rugăciune şi de nevoinţe duhovniceşti şi mai mari, fiind rânduit stareţ pentru a călăuzi obştea spre limanul cântărilor îngereşti de: Aliluia!

ICOSUL 8

Pe sihastrul Isaia l-ai întâlnit şi în peştera lui ai zidit prima biserică spre slava lui Dumnezeu, după ce te-ai făcut tu mai întâi biserică a Duhului Sfânt prin neîncetatele suspinuri ale pocăinţei împreunate cu îngereştile cântări; noi, străini fiind atât de viaţa întru umilinţă, cât şi de laudele cereşti, îndrăznim a-ţi aduce sărăcăcioasele noastre cuvinte, pe care primeşte-le Sfinte, şi nu te uita la nevrednicia noastră, ci ne trimite de la Hristos mare milă, ca să te mărim aşa:

Bucură-te, că ai ridicat biserică Celui din biserica inimii tale;

Bucură-te, plinitorule al voii dumnezeieşti;

Bucură-te, căci ai zidit locaş Celui Neîncăput în ceruri;

Bucură-te, căci scaunul minţii tale l-ai împodobit cu înţelepciunea;

Bucură-te, că te-ai arătat sălaş al darurilor Duhului;

Bucură-te, căci ai dobândit mila veşnică a lui Hristos;

Bucură-te, că ai dărâmat zidul ispitelor celui rău;

Bucură-te, că te-ai zidit pe tine casă a Cuvântului;

Bucură-te, că te-ai sfinţit prin ostenelile rugăciunii;

Bucură-te, cort tainic al Înţelepciunii;

Bucură-te, că ai urcat scara rugăciunii cu smerenie;

Bucură-te, că ai ajuns la înălţimile Taborului prin smerita cugetare;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 9

Multe pietre şi lemne ai cărat în vârf de stâncă, iar cu gândul alergai pe muntele anevoios al inimii, ca să te îndulceşti de vederea luminii taborice întru rugăciune şi să strigi Treimii Celei de viaţă Făcătoare: Aliluia!

ICOSUL 9

După prea cinstită adormirea ta, în biserica închinată Maicii Domnului a fost aşezat trupul tău sfinţit prin untdelemnul rugăciunii ce izvora neîncetat din inima ta iubitoare, iar sufletul tău a zburat cu îngerii către cereştile lăcaşuri, primind glasuri de laude ca acestea:

Bucură-te, căci prin poarta morţii ai trecut la viaţa veşnică;

Bucură-te, că sufletul tău a fost întâmpinat cu cântări îngereşti;

Bucură-te, că s-au veselit cetele Sfinţilor la adormirea ta;

Bucură-te, căci din mâna lui Hristos ai primit cununa vieţii;

Bucură-te, că în ceata Sfinţilor ai fost rânduit;

Bucură-te, că ai biruit desăvârşit taberele vrăjmaşilor;

Bucură-te, căci acum petreci în corturile îngereşti;

Bucură-te, căci întru rugăciuni nu uiţi pe cei de pe pământ;

Bucură-te, că reverşi tuturor darurile milostivirii Cuvântului;

Bucură-te, grădină bine înmiresmată a virtuţilor;

Bucură-te, cetate zidită pe temelia smeritei cugetări;

Bucură-te, moştenitorul veşnicelor măriri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 10

După şapte ani de la trecerea ta cu sufletul în lăcaşurile cele veşnice, arătatu-te-ai de trei ori stareţului, poruncindu-i să-ţi dezgroape trupul pe care Hristos a binevoit să-l proslăvească şi să-l arate izvor de tămăduiri a celor cu trupurile pecetluite de boli, care cântă Lui: Aliluia!

ICOSUL 10

Ca un mare luceafăr al Ortodoxiei străluceşti în cetele Sfinţilor, căci nu ai încetat să cercetezi lumea după plecarea din această viaţă cu milele Cuvântului, dăruind cele de trebuinţă spre mântuire tuturor celor însetaţi a se adăpa din izvorul minunilor dumnezeieşti; aceştia cu mulţumire îţi împletesc cunună de laudă pentru mijlocirea ta înaintea lui Hristos, Capul şi Cununa Bisericii:

Bucură-te, că ne acoperi cu rugile tale de toată tulburarea celui rău;

Bucură-te, cel lăudat neîncetat de cetele Sfinţilor;

Bucură-te, izvor pururea curgător de tămăduiri;

Bucură-te, că ridici povara suferinţelor noastre;

Bucură-te, toiag ceresc al celor neputincioşi;

Bucură-te, vedere limpede al celor orbi;

Bucură-te, adânc de milă nemăsurată;

Bucură-te, întărirea picioarelor celor neputincioşi;

Bucură-te, glasul cel de mulţumire al celor muţi;

Bucură-te, auzul cel dulce al celor surzi;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în patul bolii;

Bucură-te, alergarea celor ţinuţi în lanţul neputinţelor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 11

Cu razele smereniei ce străluceau sufletul tău neîncetat ai risipit întunericul celor răniţi de necredinţă şi turma cea tulburată de săgeţile ereziilor ai dus-o pe umerii tăi către staulul ceresc, fiind însoţit de îngeri în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 11

De la marginile lumii vin oameni, ortodocşi sau străini de dreapta credinţă, dar însufleţiţi de nădejdea în darul facerii tale de minuni; înaintea sfintei tale racle neîncetat se revarsă durerile oamenilor aflaţi în suferinţă, pe care le risipeşti cu puterea rugăciunilor tale, primind din gurile lor mulţumitoare laude ca acestea:

Bucură-te, leagăn al Ortodoxiei ajuns la înălţimi cereşti;

Bucură-te, că deschizi tuturor uşile pocăinţei;

Bucură-te, vas al milostivirii cereşti;

Bucură-te, vultur încununat cu tainele Duhului;

Bucură-te, că ai zburt cu aripile smereniei pe Taborul inimii;

Bucură-te, povăţuitorul turmei la izvorul Cuvântului;

Bucură-te, soare prea luminos al monahilor;

Bucură-te, carte a insuflărilor dumnezeieşti;

Bucură-te, pod al rugăciunii ce ne duci la Hristos;

Bucură-te, chimval bine răsunător al pocăinţei;

Bucură-te, că adăpi inimile cu ploaia umilinţei;

Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii pentru lume;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 12

Fericit eşti, că sufletul tău ţi-ai pus pentru turma ta şi l-ai luat mai apoi din mâna lui Hristos, Care ţi-a dat sălaş veşnic de odihnă în Împărăţia Sa, ca să-I cânţi neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 12

Cine poate număra mulţimea minunilor tale săvârşite cu timp şi fără timp spre mântuirea credincioşilor ? Cine poate ştii câte sufletele răpite din staulul lui Hristos de lupii înţelegători ai patimilor ai adus înapoi, mijlocind lor întoarcerea la izvorul pocăinţei ? Spre tine toţi aleargă cu nădejde, căci într-adevăr prin rugăciunile tale către Doctorul Cel slăvit orbii văd, surzii aud, ologii merg şi toţi află pace sub acoperământul milostivirii tale, lăudându-te aşa:

Bucură-te, viţă a veşniciei;

Bucură-te, corabie a mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;

Bucură-te, cel ce ai stins văpaia patimilor cu roua rugăciunii;

Bucură-te, munte înalt al tainelor duhovniceşti;

Bucură-te, pecete nestricată a curăţiei;

Bucură-te, icoană a Înţelepciunii cereşti;

Bucură-te, mireasmă negrăită a sfinţeniei;

Bucură-te, râu pururea curgător al umilinţei;

Bucură-te, cetate duhovnicească pe muntele înalt al rugăciunii;

Bucură-te, că ai ruşinat uneltirile vrăjmaşului;

Bucură-te, că risipeşti durerile celor neputincioşi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 13

O, Sfinte Ierarhe Vasile, lumina monahilor, cel ce te-ai arătat icoană desăvârşită a vieţuirii îngereşti strălucită de razele smereniei lucrătoare, cercetează cu doctoria rugăciunilor tale neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti şi cu puterea ce o ai de la Hristos potoleşte tulburarea valurilor durerilor noastre, ca să aducem Domnului cu mulţumire din izvorul laudelor dumnezeieşti curgerea cântărilor de: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi:

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:

Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;

Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;

Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;

Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;

Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;

Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;

Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;

Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;

Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;

Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;

Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;

Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

 

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IERARH VASILE DE LA OSTROG

O, Sfinte Ierarhe Vasile al Ostrogului, blândul păstor al turmei necăjite, auzi suspinurile inimilor noastre strâmtorate de necazuri, vezi Sfinte, povara neputinţelor trupurilor noastre şi cu milostivirea ta negrăită dă pace sufletelor tulburate şi mângâiere trupurilor noastre. Mult te-ai ostenit în via lui Hristos, smulgând spinii ereziilor înşelătoare şi sădind florile cuvintelor dumnezeieşti, care umplu de mireasma dreptei credinţe sufletele credincioşilor. Mai mult te-ai ostenit să-ţi împodobeşti mintea cu mărgăritarele gândurilor smerite şi să-ţi aprinzi făclia inimii cu focul dragostei lui Hristos, punând la picioarele Mântuitorului întreaga lume într-un suspin al rugăciunii tale curate. Cu blândeţe ai ridicat oile cele rănite de săgeţile ereziilor şi sufletele cele îmbolnăvite de păcat le-ai tămăduit cu untdelemnul rugăciunii tale. Căutat-ai în orice ceas să-ţi umpli vasul inimii cu mirul dragostei faţă de aproapele, bine ştiind Părinte, căci prin mila săvârşită fraţilor noştri întru Hristos ne umplem şi noi de bogăţia darurilor Cuvântului. Pentru aceasta, plăcută a fost viaţa ta lui Hristos, care ţi-a răsplătit cu bogate daruri nevoinţa pentru îndreptarea turmei cuvântătoare la limanul Adevărului. Dar ca un milostiv, darurile tale le-ai împărţit cu noi şi ai revărsat tuturor mângâieri duhovniceşti şi ai alungat de la noi norii întunecaţi ai bolilor de orice fel. De aceea, cu nădejde venim către racla sfintelor tale moaşte, ca prin osteneala rugăciunilor tale să agoniseşti şi pentru noi daruri de tămăduiri sufleteşti şi trupeşti de la Doctorul Cel fără de plată.

 

Candela dreptei credinţe ai păzit-o nestinsă de suflările viforului ereziilor catolice şi cu sabia rugăciunii tale ai stat înaintea turcilor, păzind Biserica lui Hristos de toate tulburările. Şi acum te rugăm să mijloceşti ca să se dăruiască păstoriţilor noştri lumina înţelepciunii lui Hristos spre călăuzirea turmei cuvântătoare spre păşunea poruncilor neschimbate ale Stăpânului. Păstoriţilor cere râvnă pentru mergerea cu credinţă pe calea strâmtă a mântuirii.

Pe cei ce cheamă numele tău cu credinţă împărtăşeşte-i de mila bogată a lui Hristos şi fii, după trebuinţă, fiecăruia, râu nesecat de tămăduiri celor apăsaţi de boală, adiere a păcii lui Hristos celor tulburaţi de patimi, solitor al pocăinţei celor împovăraţi cu grele şi multe păcate. Înmulţeşte untdelemnul rugăcunii în candelele inimilor noastre pururea stinse de vântul potrivnic al patimilor. Înaintea ta îşi pleacă genunchiul cu credinţă credincioşii din toată lumea, iar tu, ca cel ce stai cu îndrăzneală înaintea scaunului lui Hristos pleacă genunchii inimilor noastre spre smerenie, ca să ne învrednicim prin mijlocirea ta de ajutorul Stăpânului. Împreună cu Născătoarea de Dumnezeu cere pace lumii tulburate de uneltirile vrăjmaşilor nevăzuţi, dar şi mai mult de lucrarea păcatelor noastre, ca dobândind vreme de pocăinţă sub acoperământul rugăciunilor tale să aducem veşnică mulţumire, slavă şi închinăciune Tatălui Celui fără de început, Fiului Celui iubitor de oameni şi Duhului Celui a toate cele de mântuire Plinitor, iar ţie cântări neîncetate de laudă şi mulţumire. Amin.