Acatistul Sfântului Cuvios Cleopa de la Sihăstria – 2 Decembrie

Apoi, Troparul Cuviosului Cleopa de la Sihăstria (Glasul al 8-lea) :

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Cleopa, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!

Cuviosul Cleopa de la Sihăstria

Condacul întâi

Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Icosul întâi

Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:

  • Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
  • Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
  • Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
  • Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
  • Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
  • Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
  • Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
  • Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
  • Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
  • Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
  • Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
  • Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 2-lea

Născutu-te-ai într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana, cu zece copii, ce pildă vie de creştină trăire v-au fost, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea şi faptele bune, nelipsiţiţi fiind de la Sfintele Slujbe, rugându-se mult împreună cu copiii, iubitori de Dumnezeu fiind, făcând milostenie şi ducând o viaţă curată şi bineplăcută Domnului. Pentru aceasta, Îi cântăm : Aliluia! 

Icosul al 2-lea

Fost-ai bolnav în primele două luni de viaţă, Părinte, iar maica ta, îngrijorată fiind, la sfatul unui duhovnic din Schitul Cozancea, te-a aşezat înaintea Icoanei Maicii Domnului şi i te-a dăruit ei, iar tu, te-ai însănătoşit. De aceea, cu admiraţie şi respect, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că tatăl tău îţi lumina familia ca un sfeşnic, prin Credinţa sa !
  • Bucură-te, că ţi-a fost exemplu demn de urmat şi model în viaţă!
  • Bucură-te, că şi maica ta foarte milostivă era şi avea şi darul lacrimilor !
  • Bucură-te, că ai primit, la Botez, numele Sfântului Mare Împărat Constantin !
  • Bucură-te, că, ai fost ales de Dumnezeu spre folosul multora !
  • Bucură-te, căci, cu darul vorbirii şi cu o memorie deosebită, ai fost dăruit !
  • Bucură-te, că ai copilărit într-o casă ce era ca o Biserică !
  • Bucură-te, că aveaţi o cameră numai cu Icoane, ca un Paraclis !
  • Bucură-te, că-n această cameră şi la miezul nopţii vă rugaţi, citind din Psaltire şi făcând metanii !
  • Bucură-te, că ai fost înzestrat de Dumnezeu, încă din copilărie, cu o viaţă plină de Har !
  • Bucură-te, că viaţa ţi-a fost luminată de Duhul Sfânt !
  • Bucură-te, că PreaSfântul Duh te-a călăuzit mereu !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 3-lea

Stăruind în rugăciuni şi-n lucrarea Poruncilor Dumnezeieşti, încetul cu încetul, împreună cu trei dintre fraţii tăi şi o soră, v-aţi desprins de lume, PreaCuvioase Părinte şi v-aţi decis să-I slujiţi toată viaţa lui Hristos. După ce v-aţi rugat mult, cu post şi metanii, lui Dumnezeu şi aţi luat binecuvântare de la preotul din sat, le-aţi spus şi părinţilor gândul vostru. Pentru aceasta, privind cu evlavie către slava ta, Îi cântăm Celui Ce te-a proslăvit : Aliluia!

Icosul al 3-lea

Aţi primit canon de la egumenul Ioanichie Moroi şi a trebuit să aşteptaţi trei zile, la poarta Sihăstriei, împreună cu fratele tău, Vasile, fără a primi mâncare, după care, trecând această probă a voinţei şi răbdării aţi fost primiţi în obştea Schitului ; iar acum, Părinte, sfinţeşti Sfânta ta Mănăstire, care se bucură duhovniceşte şi îţi cântă:

  • Bucură-te, căci fratele tău cel mai mare, Mihai, s-a dus la Mânăstirea Durău !
  • Bucură-te, că sora ta, Ecaterina a fost dusă la Mânăstirea Agapia când avea doar 11 ani !
  • Bucură-te, căci Gheorghe, fratele tău s-a nevoit în acelaşi Schit Sihăstria cu tine, Monahul Gherasim devenind!
  • Bucură-te, că şi fratele tău, rasoforul Vasile, cu tine, în Sihăstria a fost !
  • Bucură-te, căci mare slujitor al Domnului ai fost mai bine de 70 de ani !
  • Bucură-te, marele trimis al lui Dumnezeu pe faţa pământului românesc !
  • Bucură-te, că ai avut o viaţă sfântă de la naştere, până la mormânt !
  • Bucură-te, cel ce te-ai dovedit “desăvârşit întru toate” !
  • Bucură-te, Duhovnicul României veacului tău !
  • Bucură-te, căci viaţa ta poate fi urmată ca model de puritate sufletească !
  • Bucură-te, Părinte al Ortodoxiei româneşti !
  • Bucură-te, mare Duhovnic şi Predicator, Apostol al românilor !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 4-lea

Te-ai dovedit, în viaţa monahală, Părinte, foarte nevoitor, Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncând o dată-n zi, făcând sute de metanii şi mergând, de multe ori, noaptea, la Utrenie, desculţ, chiar şi iarna. Ai avut ca ascultare grija oilor Sihăstriei, timp de cincisprezece ani, cu excepţia perioadei când ai fost în armată. De aceea, cu toţii să cântăm : Aliluia! 

Icosul al 4-lea

Cele mai mari bucurii duhovniceşti le-ai avut, PreaCuvioase Părinte, când ai fost cioban la oile Mânăstirii, deoarece, în liniştea şi singurătatea muntelui ai citit numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi, Vieţile Sfinţilor şi Sfânta Scriptură. Apoi, rasoforul Constantin a primit Numele Sfântului Apostol, devenind Monahul Cleopa. Pentru aceasta, cu multă pioşenie, îţi cântăm unele ca acestea:

  • Bucură-te, că în smerenie, ascultare şi rugăciune, ai păscut oile Schitului Sihăstria !
  • Bucură-te, că-n această perioadă i-ai studiat pe Sfinţii Părinţi !
  • Bucură-te, că tot în acest timp te-ai întâlnit cu unii pustnici ce se nevoiau prin pădurile dimprejur !
  • Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Ioan Iacob, care era, pe atunci, bibliotecar la Mânăstirea Neamţ !
  • Bucură-te, că după şase ani de ucenicie ai devenit monah!
  • Bucură-te, că ai refuzat să rămâi în armată, spunând că eşti “soldat în Armata lui Hristos, Împăratul Împăraţilor”!
  • Bucură-te, că ţi-ai făcut “studiile” în mijlocul naturii, peste tot unde-ai umblat cu oile Mânăstirii !
  • Bucură-te, că-ţi erau atât de dragi cuvintele Sfinţilor Părinţi, încât ţi s-au întimpărit în memorie !
  • Bucură-te, că ai fost ajutat să paşti oile şi de unchiul tău, Monahul Galaction !
  • Bucură-te, că te-ai folosit şi de smerenia părinţilor sporiţi din Sfântul Schit !
  • Bucură-te, că ai dobândit nenumărate cunoştinţe teologice, scripturistice şi patristice !
  • Bucură-te, că nevoinţa ţi-a fost prietenă, totdeauna, până la moarte !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 5-lea

La un an după ce incendiul a ars chiliie, acoperişul Bisericii şi Paraclisul, ai fost adus în Schit, Părinte şi, la numai 30 de ani, ai fost numit locţiitorul egumenului Ioanichie Moroi, deoarece acesta era bătrân şi bolnav. Iar noi, să-I cântăm PreaMilostivului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 5-lea

Propunându-ţi-se, în repetate rânduri, hirotonia, nu ai primit-o, PreaCuvioase, până ce nu te-ai încredinţat că aceasta este Voia Domnului. De aceea, să-i cântăm, mult iubitului nostru Părinte, din inimă:

  • Bucură-te, că după încendiu, deşi Schitul supravieţuia din ce în ce mai greu, aţi simţit că nu sunteţi părăsiţi de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi !
  • Bucură-te, că însăşi Maica Domnului a intrat în chilia egumenului spunându-i : “De acum ne vom îngriji noi de acest Sfânt Lăcaş !
  • Bucură-te, că de atunci aţi simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Ocrotitoarei Sihăstriei !
  • Bucură-te, că ai acceptat să fii locţiitor de egumen, numai după o lună de gândire şi rugăciuni către Dumnezeu şi având binecuvântarea Duhovnicului !
  • Bucură-te, că erai foarte preţuit de toţi, fiind blând, postitor şi foarte evlavios !
  • Bucură-te, că la 32 de ani ai fost hirotonit IeroDiacon şi, după încă o lună, IeroMonah şi Egumen !
  • Bucură-te, că o bătrână ţi-a dăruit un Liturghier, un epitrahil, o Cruce de mână şi un baston preoţesc, rămase ei de la un preot !
  • Bucură-te, că ai primit preoţia şi ascultarea de Stareţ, după acest semn Dumnezeiesc !
  • Bucură-te, că te-ai dovedit, de la început, foarte râvnitor şi un bun Egumen, iconom, duhovnicesc şi curajos !
  • Bucură-te, că ai întărit programul slujbelor, cu privegheri şi cu citirea neîncetată a Psaltirii !
  • Bucură-te, că în numai trei ani, ai reînnoit Schitul cu chilii noi, cu o trapeză mare şi un nou Paraclis, pictat de un pictor iscusit, cu o înaltă viaţă duhovnicească, ce avea să devină renumitul Monah, Irineu Protcenco !
  • Bucură-te, că datorită muncii tale jertfelnice, ai transformat, în cinci ani, Schitul mistuit de flacări, iar Patriarhul a ridicat Sihătria la rang de Mânăstire !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 6-lea

Într-o zi de 21 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ai ţinut o predică, PreaCuvioase, în care ai zis : “Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi!” Pentru această predică ai fost arestat şi anchetat de prigonitorii atei, cinci zile fără apă şi fără mâncare şi apoi eliberat. Odată eliberat, te-ai retras în Munţii Sihăstriei, unde ai stat într-un bordei de pământ, rugându-te neîncetat zi şi noapte ! Pentru aceasta, Îi cântăm PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 6-lea

După şase luni de prigoană şi de stat în pustie, te-ai întors ca Stareţ, Părinte, în Sfânta ta Mânăstire, Sihăstria, care devenise renumită. Apoi, Patriarhul Justinian te-a trimis Stareţ la Sfânta Mânăstire Slatina, cu 30 de călugări de la Sihătria. La Slatina ai înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi, ai rânduit slujbele de zi şi de noapte şi Spovedania săptămânală, transformând-o într-un adevărat focar duhovnicesc. Ai devenit renumit şi iubit Bisericii lui Hristos, făcându-i pe toţi, cei ce te-au cunoscut, să-ţi aducă aceste cântări:

  • Bucură-te, că Domnul ţi-a dat darul cuvântului, prin care ai călăuzit multe suflete la mântuire !
  • Bucură-te, că în pustie te-ai nevoit, precum sihaştrii din vechime!
  • Bucură-te, căci ai avut ca prieteni, atunci căprioarele şi cerbii, urşii, lupii şi mistreţii !
  • Bucură-te, că ai trecut prin nenumărate şi mari ispite!
  • Bucură-te, căci, cu Ajutorul şi Mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ai trecut peste toate!
  • Bucură-te, că prin predicile cuvioşiei tale ai salvat foarte mulţi oameni din ghearele vrăjmaşului
  • Bucură-te, că la Slatina i-ai avut ucenici pe viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi IeroSchiMonahul Daniil Tudor !
  • Bucură-te, că şi viitorul Egumen al Schitului atonit Prodromu, Petroniu Tănase, şi IeroMonahul Arsenie Papacioc ţi-au fost ucenici!
  • Bucură-te, că aceştia te-au ajutat şi ai transformat Mânăstirea Slatina într-o adevărată academie duhovnicească, unică în ţară!
  • Bucură-te, cel ce, încă de atunci, ai fost considerat un mare Sfânt, încă din viaţă !
  • Bucură-te, că ai fost însărcinat ca, pe lângă Slatina şi Sihăstria, să ai în subordine încă alte şapte Mânăstiri şi Schituri !
  • Bucură-te, că şi în Putna şi-n Moldoviţa, Râşca şi Rarău, Sihla, Cămârzani şi Orata, ai introdus rânduiala Sihăstriei !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 7-lea

Cum diavolul nu putea răbda nevoinţa şi armonía monahilor şi viaţa de obşte desăvârşită de la Slatina, a îndemnat securitatea de atunci şi ai fost, din nou, arestat, dus şi anchetat la Fălticeni pentru “propagandă religioasă”. După câteva zile de chinuri, după ce ţi-au dat drumul, te-ai retras, din nou, în pustie, în Munţii Stânişoarei, împreună cu IeroMonahul Arsenie Papacioc. De aceea, să-I cântăm lui Hristos : Aliluia! 

Icosul al 7-lea

Te-ai nevoit, într-un bordei, în pământ, mâncând doar cartofi şi pâine uscată, aduse, o dată pe lună, de un pădurar. Te rugăm, PreaCuvioase Părinte, să mijloceşti înaintea PreaSfintei Treimi şi a Maicii Domnului pentru mântuirea noastră, a tuturor, celor ce-ţi cântăm, fără încetare:

  • Bucură-te, că ai înfruntat, cu stoicism, vremea şi foamea, setea şi lipsurile !
  • Bucură-te, că te-ai rugat şi ai scris ziua şi noaptea !
  • Bucură-te, că, într-o noapte, în timp ce scriai o predică despre smerenie, blândeţe şi îndelungă-răbdare, a vrut diavolul să te omoare !
  • Bucură-te, căci, după mai bine de doi ani, Patriarhul a obţinut aprobarea să vă întoarceţi în lume !
  • Bucură-te, căci câţiva Părinţi au venit cu aprobarea, să vă ia din pustie şi să vă ducă la Patriarhie !
  • Bucură-te, că Patriarhul v-a găzduit câteva luni sfătuindu-se duhovniceşte cu voi !
  • Bucură-te, că aţi fost trimişi la mai multe Mânăstiri din jurul capitalei, spovedindu-i pe călugări şi pe maici !
  • Bucură-te, că apoi v-aţi întors la Sfânta Mânăstire Slatina!
  • Bucură-te, că ai ajutat la readucerea sub ascultarea Bissericii străbune a stiliştilor !
  • Bucură-te, că ai fost chemat într-o misiune duhovnicească la Timişoara şi Arad !
  • Bucură-te, că ai zăbovit un timp şi la Mânăstirea Gai, unde ai pus rânduială duhovnicească ca la Sihăstria !
  • Bucură-te, că-n alte câteva luni ai ajutat şi la înnoirea duhovnicească a Mânăstirii Putna!
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 8-lea

Te-ai întors apoi la metanie, în scumpa ta Mânăstire Sihăstria, pentru trei ani de zile. Sfânta Mânăstire devenise o casă de linişte sufletească, un lăcaş de rugăciune pentru fiii Bisericii noastre şi o adevărată cetate duhovnicească a Ortodoxiei româneşti. Pentru aceasta, Îi cântăm, din suflet, lui Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 8-lea

După ce a fost emis Decretul de excludere, din Mânăstiri, a maicilor de până-n 50 de ani şi a călugărilor mai tineri de 55 de ani şi a început prigoana prin care au fost excluşi din mânăstiri peste 4000 de maici şi călugări şi ţi s-a spus să te dezbraci de haina monahală şi să ai domiciliu forţat în satul tău natal, refuzând, te-ai retras, din nou, a treia oară, PreaCuvioase, în Munţii Moldovei. Iar noi, cei ce te iubim, cu adevărat, îţi cântăm, cu bucurie:

  • Bucură-te, că te-ai nevoit, doi ani de zile, în mult iubita ta linişte, în pădurile Hangului şi Pipirigului şi pe Muntele Petru Vodă, într-un mic bordei !
  • Bucură-te, că te rugai, într-o zi şi-o noapte, 10-15 ore, în singurătate, iar Mângâierile Duhului Sfânt îţi odihneau sufletul !
  • Bucură-te, că scriai şi multe cărţi sfinte, dormind foarte puţin şi priveghind !
  • Bucură-te, că ai dobândit şi rugăciunea inimii, plângând cu lacrimi fierbinţi !
  • Bucură-te, că ai stat, mai bine de cinci ani, în nevoinţă pustnicească, în munţi !
  • Bucură-te, că, după eliberarea din închisori a românilor, robiţi de comunism, te-ai întors definitiv în Sfânta Mânăstire Sihăstria !
  • Bucură-te, că din întreaga ta viaţă, te-ai nevoit în păduri şi în munţi, nouă ani şi şapte luni !
  • Bucură-te, că ai început, din nou, să spovedeşti şi să mângâi, duhovniceşte, pe toţi!
  • Bucură-te, că pe mulţi ai atras la Hristos şi pe mulţi sectari ai întors la Ortodoxie !
  • Bucură-te, căci, cu multă dragoste, ai îmbărbătat şi ai sfătuit pe nenumăraţi credincioşi !
  • Bucură-te, că zilnic primeai la chilia ta din deal zeci şi chiar sute de credincioşi, din ţară şi din afară !
  • Bucură-te, cel ce, toată viaţa ai dovedit adâncă smerenie şi milostenie duhovnicească şi materială !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 9-lea

După încă zece ani, ai plecat, Părinte, înpreună cu alţi Părinţi din Sihăstria, să te închini în Ţara Sfântă, la Mormântul Domnului şi la celelalte Sfinte Locuri. De aceea, să-I cântăm şi noi, Celui Ce te-a încununat : Aliluia! 

Icosul al 9-lea

După încă trei ani, ai plecat, PreaCuvioase, în pelerinaj, în “Grădina Maicii Domnului”, în Sfântul Munte Athos. Pentru acestea toate, cu neţărmurită admiraţie, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că ai mărturisit că nu te-ai simţit împlinit până ce nu te-ai închinat la Locurile Sfinte !
  • Bucură-te, că i-ai impresionat pe călugării athoniţi cu cuvântări, pline de Har !
  • Bucură-te, că apoi ai ţinut o cuvântare şi în faţa arhiereilor din Sfântul Sinod al Greciei!
  • Bucură-te, căci în Sfăntul Munte Athos, cu Sfântul Paisie Aghioritul te-ai întâlnit !
  • Bucură-te, că acesta ţi-a spus să nu rămâi în Sfântul Munte, ci să te întorci la Sihăstria unde te poţi mântui ca un Apostol !
  • Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Iustin Popovici !
  • Bucură-te, fermecător maestru al Cuvântului!
  • Bucură-te, monument de grai românesc încântător !
  • Bucură-te, Avvă unic al spiritualităţii româneşti !
  • Bucură-te, că ţi-ai jertfit întreaga viaţă lui Hristos şi Bisericii Lui, Ortodoxe !
  • Bucură-te, căci grozav te căuta poporul pentru un sfat şi-o învăţătură, sprijin moral, sufletesc sau chiar material, predici şi binecuvântări !
  • Bucură-te, căci la tine au venit şi Patriarhi şi Episcopi şi miniştri şi regele, precum şi mulţi străini !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 10-lea

După 69 de ani de rugăciune şi misiune, de linişte şi ascultare, de singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe Calea mântuirii, nevoinţă călugărească şi pustnicească şi misiune duhovnicească, prin predică şi scriere de cărţi sfinte, prin Spovedanie, sfătuire şi milostenie, la vârsta de 86 de ani, ai părăsit această vale a plângerii şi ai plecat să pregăteşti loc şi pentru cei ce-ţi vor urma sfaturile şi viaţa, pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar noi, te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, cei ce ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, cântându-I : Aliluia!

Icosul al 10-lea

Astfel ai plecat la cele cereşti, PreaCuvioase, la viaţa cea nepieritoare, dându-ţi sufletul în Mâinile lui Hristos şi devenind rugător înaintea Tronului PreaSfintei Treimi, pentru noi toţi, cei ce, cu evlavie, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că-n acea noapte te-ai arătat unor credincioşi apropiaţi, anunţându-i că ai plecat din această viaţă !
  • Bucură-te, figură marcantă şi deosebită a Ortodoxiei lumii !
  • Bucură-te, că ai lăsat în urma ta un cunoscut şi drag ecou : “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …
  • Bucură-te, că ai vorbit cu Părintele Gheorghe, din Atena, mai bine de o oră, singuri, fără să ştii greceşte şi nici el româneşte, înţelegându-vă perfect, fiecare vorbind în limba lui !
  • Bucură-te, că la fel ai vorbit şi cu IeroSchiMonahul Simon, din Moscova, la Sihăstria, deşi nici unul nu ştiaţi limba celuilalt, cu darul de a vă înţelege prin Sfântul Duh !
  • Bucură-te, că ai simţit întotdeauna purtarea de grijă şi ajutorul PreaSfintei Născătoarei de Dumnezeu !
  • Bucură-te, că întotdeauna faţa ta era liniştită şi luminată din interior, ca din Lumina Taborică !
  • Bucură-te, căci ai fost de o mare bunătate şi blândeţe, rar întâlnită !
  • Bucură-te, că îi primeai mereu pe oameni cu o dragoste nemărginită !
  • Bucură-te, că aveai marele dar şi Har de a te face înţeles de toţi!
  • Bucură-te, căci erai căutat, respectat şi iubit de toţi !
  • Bucură-te, că Domnul te-a dăruit cu o mare forţă spirituală, cu care l-ai biruit mereu pe vrăjmaş, mai ales în pustie !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 11-lea

Înainte de a pleca la cele veşnice, ai stat pe scaunul tău de spovedanie şi ai rămas nemişcat, ca într-o răpire, mai bine de unsprezece ore. Iar noi, umilii tăi admiratori şi iubitori, dintru smerenia inimii strigăm către Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta, în faţa ATotPuternicului, păzeşte Sfânta ta Mânăstire de toată nevoia, primejdia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, PreaCuvioase Părinte, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi cântându-ţi cu iubire şi cucernicie:

  • Bucură-te, Duhovnicul credincioşilor şi prietenul Sfinţilor !
  • Bucură-te, minte strălucită şi suflet uriaş !
  • Bucură-te, că ai fost sinteza vie a tuturor Sfinţilor şi Părinţilor de la răsărit !
  • Bucură-te, cascadă de înţelepciune, putere şi Har !
  • Bucură-te, că predicile tale mişcau inimile tuturor !
  • Bucură-te, căci cuvintele, sfaturile şi predicile ţi-au fost insuflate de Duhul Sfânt !
  • Bucură-te, impresionantă personalitate, vestită şi peste hotare !
  • Bucură-te, om al răbdării, statorniciei şi rugăciunii !
  • Bucură-te, cel ce ne sfătuiai : “Răbdare, răbdare, răbdare … Răbdare până la sfârşit, nu până la prăşit!
  • Bucură-te, om al smereniei şi al ascultării,care, la sfatul Duhovnicului tău, Părintele Paisie, ai refuzat să devii Patriarh !
  • Bucură-te, căci, la înmormântarea ta, au fost 2 Mitropoliţi, 5 Episcopi, numeroşi stareţi, ieromonahi şi preoţi, înconjuraţi de peste zece mii de călugări şi călugăriţe şi credincioşi din toată ţara !
  • Bucură-te, renumit Teolog şi Duhovnic şi mare trăitor al Credinţei Ortodoxe !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 12-lea

Ne rugăm, cu inima înfrântă şi smerită, ca pe Sfânta Mânăstire Sihăstria, cea care l-a găzduit pe PreaCuviosul Părinte Cleopa, până în ultímele clipe ale acestuia, loc de sfântă reculegere, sfinţit de prezenţa marelui îndrumător şi sfătuitor al pelerinilor, să o ajute PreaBunul, PreaIubitorul şi PreaMilostivul Dumnezeu, ca din ea să mai apară şi-n prezent şi-n viitor, mulţi asemenea marelui Duhovnic şi Predicator al neamului românesc ! Pentru aceasta, PreaCuvioase Părinte, mulţimile aleargă la Sfântă Mănăstirea ta, cântând PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 12-lea

Ai fost Făcător-de-Minuni, atât în viaţa ta lumească, cât şi după ce te-ai mutat la Domnul, PreaCuvioase şi ai primit de la PreaSfântul Dumnezeu şi darul înaintevederii. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:

  • Bucură-te, că atunci când ai fost arestat, bătut şi chinuit, pentru a nu-ţi pierde minţile, ţi-ai coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus şi, astfel, ai scăpat !
  • Bucură-te, că ai fost şi văzător cu duhul !
  • Bucură-te, căci cărţile tale sunt mereu căutate, tipărite şi editate şi traduse în multe limbi străine !
  • Bucură-te, căci ne-ai sfătuit să ne rugăm neîncetat : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul !”
  • Bucură-te, că şi după ce ai trecut la Domnul, pământul şi uleiul din Candela de la mormântul tău fac Minuni!
  • Bucură-te, căci cunoşteai gândurile celor ce veneau la tine !
  • Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat, chiar şi de boli grele, români şi italieni, sârbi şi greci, rugându-te pentru ei !
  • Bucură-te, că pe multe femei, cărora doctorii le spuneau să facă avort, că vor naşte monştri sau vor muri, tu le spuneai să nu facă aşa ceva, te rugai pentru ele şi năşteau copii normali, frumoşi şi sănătoşi !
  • Bucură-te, model de puritate sufletească şi “desăvârşit întru toate” !
  • Bucură-te, că ai ştiut când vei părăsi această lume !
  • Bucură-te, trăitorule în Hristos, mare luptător, apologet şi apărător al Adevărului evanghelic şi ortodox !
  • Bucură-te, tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, cel ce stai în faţa PreaSfintei Treimi, primeşte de la noi, aceste puţine cuvinte de laudă şi roagă-te ATotPuternicului Dumnezeu să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, toţi cei ce-I cântăm, cu neţărmurită iubire şi Credinţă : Aliluia!  

Apoi, iarăşi se zice  Icosul întâi :

Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:

  • Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
  • Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
  • Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
  • Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
  • Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
  • Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
  • Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
  • Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
  • Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
  • Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
  • Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
  • Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

şi Condacul întâi :

Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Rugăciune către PreaCuviosul Părinte Cleopa:

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, căzând înaintea ta, cu umilinţă şi evlavie ridicăm acum glasul nostru spre tine, noi, păcătoşii !

Te rugăm, din suflet, ca acolo, în lumina neînserată, unde te bucuri veşnic împreună cu cei Aleşi ai lui Dumnezeu, să nu ne uiţi în sfintele tale rugăciuni, mijlocind, pentru noi, către ATotPuternicul şi PreaSfânta Maică a lui Hristos, ca să ducem o viaţă bineplăcută Domnului, să biruim ispitele acestui veac, să ne întâlnim acolo, sus în ceruri şi să-L slăvim şi noi, împreună cu toţi Aleşii Săi, în veci, pe Tatăl şi pe Fiul si pe Sfântul Duh ! Amin !

Şi, apoi, se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuviosului Cleopa de la Sihăstria şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

Paraclisul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie Boca – 28 Noiembrie

După obişnuitul început, zicem:

Tropare glasul al 4-lea:
Pe Sfântul Părinte Arsenie, slujitorul cel plin de râvnă şi dragoste dumnezeiască, cu bucurie, toţi cei credincioşi să-l lăudăm, căci sfânt povăţuitor şi rugător fierbinte ni l-a dăruit Dumnezeu, spre izbăvire de necazuri, boli şi suferinţe, spre mântuirea şi sfinţirea sufletelor noastre. (de două ori)

Slavă… şi acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururi a spune puterile tale noi nevrednicii, că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururi din toate nevoile.

Psalmul 50

  • Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
  • Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
  • Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
  • Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
  • Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
  • Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
  • Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
  • Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
  • Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
  • Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
  • Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
  • Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
  • Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
  • Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
  • Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
  • Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
  • Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
  • Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
  • Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
  • Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

CANONUL: Cântarea întâi, glasul al 8-lea

Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dum­nezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.

Vlăstar ales din pământ românesc, plămădit cu har în grădina Maicii Sfinte, ai adunat, Părinte, cu îmbelşugare, daruri cereşti şi roade nemuritoare, spre a Domnului slăvire şi a noastă mântuire.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Chemat spre a Domnului slujire, prin a Măicuţei Cereşti ocrotire, ai purtat cu aleasă cinstire a preoţiei jertfire prin care, ca un părinte adevărat, cu vrednicie te-ai încununat.

Slavă…

Făclie luminoasă te-ai arătat celor ce rătăcesc în neguri de păcat. Luminează-ne şi pe noi, Părinte sfinte, cu harul şi rugăciunea ta fierbinte, ca să urmăm spre înnoire, liman de mântuire şi sfinţire.

Şi acum…

Fecioară Preacurată, ai milă şi te roagă pentru noi, cei cufundaţi în patimi şi nevoi, să alegem calea de sfinţenie asemenea Sfântului părinte Arsenie care, urmându-ţi ţie, este sălaş strălucitor de curăţie.

Cântarea a 3-a

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Făcându-te asemenea serafimilor prin slujire neprihănită, prin post, rugăciune şi aspră nevoinţă, te-ai îmbogăţit cu rodul ostenelilor, din care ne dăruieşte şi nouă grabnic ajutor.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin lacrimă şi nevoinţă, prin jertfă şi suferinţă te-ai făcut, Sfinte Părinte, pildă de curăţie şi răbdare, de-aprinsă rugă şi iubire, ajungând la limanul cel lin, de unde ne ajută ca şi noi să ne sfinţim.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, izbândă în viaţă şi mângâiere în nevoi, uşurare în ispite şi vindecare de păcate ne dăruieşte celor de am dobândit mijlocirea ta fierbinte şi al tău ajutor.

Şi acum…

Preasfântă Măicuţă, podoabă de lumină cerească şi har dumnezeiesc, luminează şi sufletele noastre, ca să cunoască pacea şi bucuria Mirelui Ceresc.

Izbăveşte-ne pe noi, fiii tăi, Sfinte Părinte Arse­nie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere pentru toţi îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Ectenie…

Sedealna, glasul al 2-lea

Apărător puternic şi turn nebiruit te-ai arătat preaînţelepte, celor ce cu credinţă şi cucernicie aleargă la tine, iar cu umilinţă şi nădejde îţi strigă: Sfinte Părinte Arsenie, de Dumnezeu purtătorule, vino degrabă şi din primejdii ne slobozeşte, ca cel ce stai pururi înaintea Sfintei Treimi.

Cântarea a 4-a

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile mâinilor Tale şi am preaslăvit dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cel ce întreaga-ţi făptură şi inimă le-ai împodobit cu iubirea cea sfântă şi dumnezeiască prin mijlocire, dragoste şi mângâiere pământească, nu înceta din sfinţita rugăciune pentru pacea între oameni şi bună­voire în lume.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Scânteie de har ce aprinde sufletele noastre de căinţă, de rugă şi ceresc dar eşti pentru noi, Părinte; făclie spre luminare şi cale spre cer, prin smerită ascultare.

Slavă…

Cu râvnă şi trudă neobosită ai adunat, Părinte, vistierii nemuritoare, podoabe şi daruri alese, din care ne îmbogăţeşte pe noi, cei sărăciţi, ce suntem de patimi şi păcate istoviţi.

Şi acum…

De dor ceresc şi râvnă sfântă, Preasfânta Preacurata Maică, ne umple inimile noastre; iar prin a ta bună povăţuire, ridică-ne din multa lenevire.

Cântarea a 5-a

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Din dureri, păcate şi amar, aducem lacrimi şi rugă fierbinte, ca să primim iertare şi mângâiere de har prin tine, bun şi sfânt Părinte.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Dăruit de Cerul Preaînalt pentru a noastră mântuire, dreptar te-ai făcut prin povăţuire, inimă curată arzând de foc ceresc şi iubire; arată-ne şi nouă calea ce duce la nepătimire prin iertare de păcate şi dumnezeiască întărire.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, a pământului românesc odraslă sfântă, sfeşnic luminat şi podoabă binecuvântată, alinare şi vindecare a durerilor, te rugăm, scapă‑ne de viforul primejdiilor.

Şi acum…

Prea binecuvântată Stăpână de Dumnezeu Născătoare, de-a pururi a noastră mijlocitoare, caută spre fiii duhovniceşti ai Părintelui Arsenie, povăţuindu-ne pe calea de smerenie şi te roagă Fiului tău să ne păzească de ispita celui rău.

Cântarea a 6-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, căci s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Rugămu-te pe tine, Sfinte, ca, prin rugăciunile tale şi cu a ta apărare, degrabă să aflăm uşurare de vicleniile cele multe, dăruindu-ne cu îndurare a ta binecuvântare.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cuvânt de înţelepciune, prin glasul tău ceresc, rosteşte-l cu putere inimilor noastre, ca să ne izbăvim de patimi şi năpaste, prin multă străduinţă şi cu adâncă pocăinţă.

Slavă…

Ocrotitor şi pavăză nebiruită eşti celor ce te cheamă la vreme de ispită, căci cu grăbire ridici amara suferinţă unde găseşti un bob de rodnică credinţă stropit cu lacrimă de umilinţă.

Şi acum…

Preasfântă Maică, a noastră bună rugătoare, ne fii de-a pururi lumină călăuzitoare pe marea vieţii învolburate de răutate şi păcate, să ajungem la viaţă de sfinţenie asemenea Sfântului Părinte Arsenie.

Apoi troparele de după cântarea a 3-a

Izbăveşte-ne pe noi, fii tăi, Sfinte Părinte Arsenie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere nouă îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Doamne miluieşte (de 3 ori) Slavă… şi acum…

Părinte de trei ori fericite, jertfelnic slujitor al Tainelor Sfinte, fierbinte rugător şi mare liturghisitor, stâlp de răbdare şi cale de îndreptare, ai multă îndurare spre cei de rele înlănţuiţi, spre cei din lume istoviţi, ai milă şi te roagă Cerescului Părinte să scape şi ale noastre suflete prihănite.

Prochimen: glasul al 4-lea

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului.

Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?

Evanghelia de la Ioan 15, 7-16

Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai mei. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea.

Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute.

Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi; şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.

Slavă…

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegile noastre.

Stihira glasului al 6-lea

Mare apărător şi rugător te are pe tine neamul românesc, acoperământ şi scăpare te-au dobândit cei ce cu credinţă te cheamă în rugăciune. pentru aceasta nu ne lipsi pe noi fiii tăi de a ta sfântă ocrotire, ca să lăudăm din adâncul sufletelor noastre a tale învăţături şi lucrări bine plăcute lui Dumnezeu.

Preotul: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău…

Doamne miluieşte (de 12 ori)

Cu mila şi cu îndurările…

Cântarea a 7-a

Tinerii cei au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat‑o cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Sfinte Părinte Arsenie, cel plin de înţelepciune şi dar ceresc, arată pline de fericire sufletele celor ce te laudă şi te cinstesc, învăţându-le să cânte totdeauna: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin patimă de mucenic ai devenit strălucitor; aprinzându-ţi sufletul de cerescul dor, ne umple şi ale noastre inimi robite de păcat cu foc ceresc şi-adevărat, ca să cântăm cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă…

Cinstitul tău mormânt, Părinte bun şi sfânt, e pen­tru ai tăi fii chemaţi şi binecuvântaţi tărâm de pace, linişte şi har, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum…

Viaţă curată şi minte luminată, duh de smerenie şi râvnă spre sfinţenie dăruieşte-ne, Fecioară Preasfântă şi Preacurată, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a

Să nu ne laşi, Părinte, lipsiţi de ajutorul tău, că mult ne-am depărtat de Bunul Dumnezeu, de aceea te rugăm: întinde a ta mână, să ne aşezi din nou întru lumină, ca să-L cântăm şi să-L preaînălţăm pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Bobul de credinţă al sufletului meu fă-l să rodească apa cerească a darului tău, ca, împreună cu ai tăi fii, să fiu părtaş veşnicei bucurii, ca să-L slăvim pe Dumnezeu întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh.

Hristoase, Preadulce Mântuitor, să nu ne pierzi pe noi robiţi de patimi şi nevoi, ci ne iartă, pentru al nostru solitor, Părintele Arsenie, scump şi sfânt odor.

Şi acum…

Primeşte sufletele noastre, o, Maică Sfântă Preacurată, şi ruga noastră cea săracă o înalţă în cerurile sfinte de unde şi al nostru bun Părinte ne ajută cu mult mai mult ca înainte.

Cântarea a 9-a

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cine va putea lăuda viaţa ta, fericite Părinte, şi cine va spune mulţimea faptelor tale sfinte de care se împărtăşesc ai tăi fii ce te cinstesc, bucuraţi de a ta ocrotire şi povăţuire, spre a lor sfinţire şi-nduhovnicire?

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin rugăciune, jertfă şi viaţă neîntinată, pildă aleasă şi binecuvântată te-ai făcut, spre bucuria celor pământeşti şi preaslăvirea celor sfinte şi cereşti.

Slavă…

Sfinte Preacuvioase Părinte Arsenie, nu ne uita pe noi cei renăscuţi spre sfinţenie, căci alergăm la tine purtaţi de dragostea firească şi-nvredniciţi de mângâierea cea dumnezeiască.

Şi acum…

Măicuţă Sfântă Preacurată, a noastră minunată bucurie, acoperământul celor ce te iubesc pe tine, roagă-te împreună cu dumnezeiescul Arsenie să dobândim cu toţii cerească-mpărtăşire.

Cuvine-se cu adevărat să te ferici, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!

Pe cel minunat între slujitorii şi sfinţii Mântuitorului Hristos, care mărgăritar ceresc s-a arătat prin via­ţă îngerească şi trudă pământească, pe Părintele Arsenie cel binecuvântat, cu laude şi cântări să-l lăudăm.

Pe steaua cea strălucitoare şi în chip cugetător luminătoare, pe dumnezeiescul Părinte Arsenie, toţi fiii săi, cu mare dragoste cinstindu-l, să-l lăudăm.

Se bucură pământul românesc, tresaltă inimile toate de darul cel dumnezeiesc cu care Domnul şi Măicuţa Lui l-au încununat, căci sufletele noastre în adânc le-a cer­cetat; pentru aceasta, mulţumirea drept-credincio­şilor cu cântări să-l lăudăm.

Vas ales de sfinţenie şi purtător al Duhului Sfânt, comoară cerească plămădită din al nostru strămoşesc pământ, pe Arsenie, Părinte Sfânt, cu aleasă dragoste în rugăciuni să-l lăudăm.

Cu dragoste şi mângâiere părintească, ne dărui pace şi linişte cerească, pentru a trăi spre a Domnului slăvire şi a ta pomenire şi cinstire.

Bucură-te, al tuturor creştinilor grabnic mijlocitor, bucură-te, al bolnavilor tămăduitor şi al întristaţilor mângâietor. Bucură-te, al Sfântului Altar ales liturghi­sitor, bucură-te, cinstit părinte cu sufletul a­prins de foc şi ceresc dor, bucură-te, de-a pururi al nostru bun şi sfânt povăţuitor!

Cu Născătoarea de Dumnezeu, cu Înaintemergă­torul Domnului, cu Apostolii, cu mucenicii, cu sfinţii şi toţi cuvioşii, roagă-te lui Dumnezeu, Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfântul Părintele nostru Arsenie
(pentru cei aflaţi în mari dureri, mâhniri şi boli)

Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, îndreptător al sufletelor noastre şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, ca cel ce ai fost împodobit cu adânc de cunoaştere a făpturii omeneşti, te rugăm în vreme de durere şi mâhnire, caută cu milă spre noi păcătoşii, fiii tăi, şi mijloceşte către Preabunul nostru Mântuitor iertare de păcate şi vindecarea de toată neputinţa.

Părinte Sfinte, ce ai mare îndrăzneală înaintea Tronului ceresc, te chemăm cu amare lacrimi, dar cu nădejde că cele spre vindecare sufletească şi trupească, spre mântuire şi sfinţire, le vom dobândi prin tine, cel ce ne-ai încredinţat prin aceste cuvinte: „Eu mă duc, dar de acolo de unde voi fi am să vă ajut mai mult ca şi până acum”.

După cum în viaţă, pe cei aflaţi în mari necazuri şi cumplite suferinţe îi tămăduiai îndată, şi acum, pe noi cei păcătoşi, însă chemaţi cu dragoste părintească la mormântul tău încununat cu har ceresc şi flori, ne primeşte şi ne mângâie, sfânt şi bun Părinte; ne scoate din negura păcatelor şi a patimilor; ne dăruieşte binecuvântare ca să purtăm crucea vieţii spre înviere şi luminare desăvârşită.

Doctor şi tămăduitor de orice suferinţe, te rugăm, vindecă-ne pe noi, fiii tăi, şi pe cei ce îi aducem în lacrimi şi rugăciuni la crucea sfântă a mormântului tău izvorâtor de pace, de har şi de binecuvântarea ta de bun şi sfânt Părinte. Îţi mulţumim şi te rugăm să ne fii mereu aproape cu rugăciunea şi ajutorul ce ni-l aduci din Cerul Sfânt, spre slava marelui şi minunatului nostru Dumnezeu şi spre a sufletelor noastre mântuire. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pen­tru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale Sfântului Părintelui nostru Arsenie, miluieşte-ne pe noi păcătoşii.

Acatistul Sfântului Alexandru din Svir – 30 August

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 2-lea

Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm:
Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei;
Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei;
Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine;
Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești;
Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei;
Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării;
Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit;
Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit;
Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit;
Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus;
Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări:
Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției;
Bucură-te, om întocmai ca îngerii;
Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor;
Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam;
Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei;
Bucură-te, rugător neobosit;
Bucură-te, postitor fără pereche;
Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii;
Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu;
Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor;
Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat;
Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 4-lea

Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea:
Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos;
Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci;
Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești;
Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii;
Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit;
Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit;
Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat;
Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;
Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 5-lea

Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm:
Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat;
Bucură-te, podoaba minunată a monahilor;
Bucură-te, crin binemirositor al pustiei;
Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cerești;
Bucură-te, cel ce frumusețea casei lui Dumnezeu ai iubit;
Bucură-te, cel ce în tine însuți locaș Dumnezeirii Celei în Trei Ipostasuri ai pregătit;
Bucură-te, cel ce cu dreptatea și cuvioșia ești înveșmântat;
Bucură-te, cel ce cu brâul virtuților ești încins;
Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh o ai primit;
Bucură-te, vas sfințit al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, rob bun și credincios al lui Hristos;
Bucură-te, slugă adevărată a Domnului;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoințelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul, care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a găsit, Cuvioase Părinte, și, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică și de bucurie s-a umplut și la cinstitele tale picioare a căzut, și cu inima înduioșată, lui Dumnezeu I-a cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat și pe calea mântuirii multe suflete omenești ai îndrumat; căci Hristos, îndrumător și învățător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor la tine au venit, și tu pe pajiștea cea de viață purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat și ai învățat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim:
Bucură-te, izvor al învățăturilor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, locaș bogat al duioșiei;
Bucură-te, tăblie însuflețită a legii Domnului;
Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit și pe ucenicii tăi acestea i-ai învățat;
Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneși la îndreptare i-ai îndemnat;
Bucură-te, cel ce prin harul dăruit ție de Domnul, pe cei neputincioși i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce cu dulceața vorbelor tale pe cei necăjiți i-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce la pocăință pe păcătoși i-ai îndrumat;
Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înțelepțit;
Bucură-te, cel plin de compătimire;
Bucură-te, cel bogat în milă;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 7-lea

Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoințelor tale l-a preaslăvit, Părinte, și pe îngerul Său l-a trimis a-ți binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi, și în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi se va ridica. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie și cutremur cereasca bunăvestire ai ascultat și în smerenia duhului, Stăpânului îngerilor și al oamenilor ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ți s-a dăruit, Cuvioase, când în pustia cea aleasă, în tăcere viețuiai, căci în noapte lumină mare peste tine a strălucit și trei bărbați în veșminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ți și poruncindu-ți mănăstire de călugări acolo să construiești, și în ea, biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ție îți cântăm:
Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei și Celei de o ființă Treimi;
Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu;
Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngerești celor purtătoare de lumină;
Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeiești;
Bucură-te, părtaș al strălucirii treimice, celei în chipul focului;
Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri;
Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veșniciei ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit;
Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ți-ai agonisit;
Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veșnică ai semănat;
Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduințelor neschimbat ai săvârșit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 8-lea

În chip străin îngerul Domnului în mantie călugărească în văzduh ți s-a arătat și ți-a făcut cunoscut locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viață Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădești, Cuvioase Părinte, și, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o și sfințind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălțat, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul în voia Domnului lăsându-te și de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoției l-ai primit, Părinte, deși mâhnit era duhul tău, de înălțimea preoției fiind înspăimântat; însă ascultare de fiii tăi duhovnicești ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ți cânte:
Bucură-te, săvârșitor destoinic al jertfei celei fără de sânge;
Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului;
Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat;
Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinți din inima curată la tronul Atotțiitorului ai înălțat;
Bucură-te, cel ce pildă de bună credință ucenicilor tăi ai fost;
Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoției;
Bucură-te, conducător iscusit al ostașilor duhovnicești;
Bucură-te, părinte înțelept al vieții călugărești de obște;
Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu;
Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire;
Bucură-te, măslin care reverși uleiul milei dumnezeiești;
Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetați de învățătura mântuirii;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 9-lea

Toți călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit; iar prin chemarea atotputernicului nume al lui Iisus Hristos, pe șuvoiul cel năvalnic ai construit o moară pentru buna trebuință a călugărilor. Văzând aceasta, fiii tăi duhovnicești cu toată inima, și împreună cu tine, lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei omenești nu se pricep a grăi mulțimea bucuriei duhovnicești de care te-ai umplut, Părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ți s-a arătat împreună cu cetele îngerești și prin făgăduințe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veșnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestulând-o și apărând-o. De aceea și noi aceste cuvinte de bucurie îți aducem:
Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit;
Bucură-te, cel ce de vizita Împărătesei cerului și a pământului ai fost mângâiat;
Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit;
Bucură-te, cel ce făgăduința ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit;
Bucură-te, cel ce de ea ești cu adevărat iubit;
Bucură-te, alesul Fiului ei și Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit;
Bucură-te, căci pe cele viitoare ca și pe cele prezente, de dinainte le-ai văzut;
Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulțit;
Bucură-te, căci părinților neroditori naștere de prunci le-ai dăruit;
Bucură-te, căci pe bolnavi, sănătoși i-ai ridicat;
Bucură-te, căci greșelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 10-lea

Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povățuit, Cuvioase de Dumnezeu înțelepțite, atât cu cuvântul, cât și prin rânduiala viețuirii tale, cu blândețe mustrându-i și cu dragoste îndemnându-i în evlavie și în curăție a izbândi; și mai mult, înaintea sfârșitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească le-ai poruncit și i-ai învățat în rugăciuni a priveghea și neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid de apărare sunt rugăciunile tale, Sfinte făcătorule de minuni, pentru toți cei care cu credință la tine în orice necaz vin, căci pentru curăția inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ți-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduiești, pe sărmani să-i ajuți, viitorul să-l proorocești, pentru ca și cei apropiați și cei de departe, măreția lui Dumnezeu în tine arătată să o slăvească și ție acestea să-ți cânte:
Bucură-te, doctor fără de arginți al suferințelor omenești;
Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupești, ci și al celor sufletești;
Bucură-te, că orbilor vedere le dăruiești;
Bucură-te, că pe ologi și slăbănogi sănătoși îi faci;
Bucură-te, că pe îndrăciți de chinul diavolesc îi slobozești;
Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le dăruiești;
Bucură-te, că pe cei acoperiți de răni îi tămăduiești;
Bucură-te, că pe cei întristați îi mângâi;
Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbești;
Bucură-te, că celor robiți și celor din temnițe slobozenie le dăruiești;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 11-lea

Cântare întru totul înduioșătoare înaintea sfârșitului tău Preasfintei Treimi I-ai adus, Cuvioase, și cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinerețile tale L-ai iubit și tot Lui până la adânci bătrâneți în chip neprefăcut I-ai slujit; de aceea cu bună nădejde și cu bucurie la locașurile cerești ai trecut, ca împreună cu cetele îngerești lui Dumnezeu Celui în Trei Fețe să-l cânți: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Sfârșitul tău cu pace văzându-l ucenicii tăi, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărțirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ți:
Bucură-te, cel ce cununa vieții veșnice din mâinile Atotțiitorului o ai primit;
Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veselești;
Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o privești;
Bucură-te, cel ce cu stareții înveșmântați în alb Făcătorului te închini;
Bucură-te, moștenitor al luminoasei Împărății a lui Hristos;
Bucură-te, viețuitor al Ierusalimului Celui de Sus;
Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc;
Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele nefăcute de mână omenească;
Bucură-te, cel ce după ostenelile vieții vremelnice odihnă veșnică ai dobândit;
Bucură-te, cel ce bucuria pregătită drepților din veac în chip drept ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce prin măreția minunilor ai strălucit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 12-lea

A harului părtașă s-a arătat sfânta raclă cu moaștele tale tămăduitoare, Sfinte făcătorule de minuni, căci, după mulți ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belșug revărsând și orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi, Care în cer și pe pământ în chip minunat te-a proslăvit și Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă și mulțumire Iubitorului de oameni Dumnezeu – Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun și milostiv – te rugăm, Cuvioase Părinte al nostru, fii mijlocitor către El și rugător veșnic pentru noi, cei ce-ți cântăm:
Bucură-te, apărător al neamului creștinesc;
Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri;
Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit;
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit;
Bucură-te, floarea vieții fără de moarte, care în Sfânta Biserică răspândești bună mireasmă;
Bucură-te, zarea veșniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit;
Bucură-te, râu nesecat de binefaceri și milostenii;
Bucură-te, izvor îmbelșugat de bunătate;
Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei și compătimirii;
Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre;
Bucură-te, mijlocire bine plăcută pentru sufletele noastre;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 13-lea

O, mare și preaslăvite făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre! Primește cu milostivire această puțină rugăciune a noastră și cu rugăciunile tale ne păzește în viața aceasta de suferințele cele sufletești și trupești și de chinurile cele veșnice ne izbăvește, și ne învrednicește ca împreună cu tine în Împărăția Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir

O, Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre, cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat și cu sârguință te rugăm, înalță mâinile tale pentru noi, păcătoșii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedespărțită să fie de mănăstirea ta; și să ne dea nouă putere și tărie asupra vrăjmașilor sufletești, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în Ziua Înfricoșatei Judecăți să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine și fiii pe care mi i-ai dat! și cunună de biruință de la biruitorul vrăjmașilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim; și moștenirea bunătăților veșnice împreună cu tine să o dobândim, cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, și prin milostiva ta mijlocire și ocrotire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele

Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de Înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la Înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi Înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții Îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastră Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria

Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toți oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele și auzi plânsul și suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu și eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună și milostivă, nu mă disprețui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluiește-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc și întoarce pe drumul cel drept blestematul și rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă și ține-mă sub acoperământul tău acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria – 2 Decembrie

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 2-lea

Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti;
Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina;
Bucură-te, că seara, acolo te linişteai;
Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat;
Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea;
Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă;
Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii;
Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine;
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor;
Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte;
Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 3-lea

La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:

Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat;
Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii;
Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti;
Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul;
Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul;
Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă;
Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii;
Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire;
Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai;
Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe;
Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 4-lea

La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui;
Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu;
Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal;
Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie;
Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică;
Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic;
Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii;
Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 5-lea

Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor;
Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului;
Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită;
Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi;
Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie;
Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte;
Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi;
Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor;
Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor;
Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 6-lea

Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei;
Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim;
Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu;
Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii;
Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni;
Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor;
Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau;
Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile;
Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 7-lea

Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”;
Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”;
Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie;
Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii;
Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor;
Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi;
Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos;
Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină;
Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 8-lea

Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii;
Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte;
Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte;
Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune;
Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului;
Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă;
Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă;
Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav;
Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 9-lea

Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc;
Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc;
Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc;
Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări;
Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea;
Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii;
Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire;
Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare;
Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului;
Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană;
Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi;
Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 10-lea

Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;

Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii;
Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc;
Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor;
Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ;
Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei;
Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească;
Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi;
Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 11-lea

Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin;
Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor;
Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;

Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des;
Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim;
Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină;
Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte;
Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor;
Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului

Condacul al 12-lea

Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:

Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”;
Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai;
Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”;
Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul;
Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare;
Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire;
Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas;
Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul;
Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”;
Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor;
Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat;
Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 13-lea

După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;

Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:

Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Laurențiu Arhidiaconul – 10 August

Troparul Sfântului Mucenic Laurențiu Arhidiaconul, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Laurențiu, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Pe voievozii cei tari..

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În Grădina Desfătării ca un ostaş al lui Hristos după vrednicie desfătându-te şi împreună dănţuind cu puterile cele îngereşti, roagă să mi se dea strălucire purtătoare de lumină mie, celui ce te laud pe tine, Fericite Laurențiu.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Intrând în luptele muceniciei celei cinstite, pătimitor purtător de biruinţă te-ai arătat cu tăria sufletului, Sfinte Laurențiu. Pentru aceea, cu cununa dreptăţii, cu buna cuviinţă şi cu diadema biruinţei te-ai încununat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un fiu al luminii şi al zilei fiind, în chip minunat de la apus ca un soare simţitor ne-ai răsărit nouă, luminând marginile cu raza cea prealuminoasă, Sfinte Mucenice Laurențiu, pururea pomenite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin cinstită naşterea ta, Fecioară, izbăvindu-ne din legăturile iadului şi din stricăciune şi din osânda lumii, cu mulţumire grăim către tine: Bucură-te, Preacurată, Ceea ce eşti Plină de daruri, Uşa cea Mântuitoare a Darului.

Cântarea a 3-a

Irmos: Arcul celor puternici…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având biruinţa Crucii, vitejeşte ai alergat către potrivnicii luptători şi biruindu-i, te-ai arătat purtător de minuni.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea lui Hristos, ca un nebiruit ai stat cu răbdare vitejească împotriva legiuirii păgânilor, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărit fiind de Dumnezeiască Putere, ai stricat neputinţa mulţimii zeilor şi ai propovăduit lămurit Dumnezeirea lui Hristos cea mai înainte de veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul, Cel întocmai cu Tatăl şi cu Duhul la Fire şi la Fiinţă şi la Dumnezeire, întrupându-Se din tine, Preacurată, S-a făcut deopotrivă cu oamenii.

Irmosul

Arcul celor puternici a slăbit, iar cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta, s-a întărit în Domnul inima mea.

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel Ce şade în Slavă…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slujitorul Cuvântului şi cel împodobit cu cuvântul a fost înjunghiat de bunăvoie pentru dragostea Cuvântului. Şi acum împreună cu Cuvântul după dreptate împărăţeşte, umplându-se de veselia şi de Slava Lui.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin privegherea cea Dumnezeiască a muceniceştii tale împotriviri, lepădând de pe gene somnul cel spre moarte, cu bună credinţă nu ai dormitat dormitarea păgânătaţii, preasfînţite mucenice al lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împotriva chibzuielii celei păgâneşti a rătăciţilor, cu armele adevărului şi ale cinstirii de Dumnezeu întrarmându-te, pomenirea acestei chibzuieli până în sfârşit ai surpat-o prin credinţă şi prin puterea voinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată stricăciunea mâncării cea mai dinainte lepădând-o, ne hrănim cu Pâinea Vieţii Cea din Cer, Răsărită din Pământul cel Fecioresc, pe care ca pe o Pricinuitoare a bunătăţilor o mărim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Păgânii nu vor vedea…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nedepărtat privind spre Frumuseţile Cele Dumnezeieşti, ai defăimat toate frumuseţile cele veselitoare ce sunt pe pământ şi durerile cele cumplite ale trupului, Sfinte Laurențiu, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cunoscând pe Hristos, Care S-a făcut nouă Slujitor al Darurilor celor de la Părintele, te-ai făcut diacon al Lui, purcezând către Dânsul prin sânge, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţită jertfă şi podoabă de bună cuviinţă ai adus lui Hristos, fericite şi ai strălucit în cortul cel ceresc, unde acum fiind, te îndulceşti de lumină.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel de o Fire şi de un Chip cu Părintele, Unul-Născut Fiul, voind S-a făcut de o seminţie cu oamenii, Cel Preaînalt Întrupându-Se din pântecele tău, Maică Fecioară.

Cântarea a 6-a

Irmos: Venit-am în adâncurile…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Focul cel materialnic pe tine arzându-te, mâncare preadulce te-a făcut Împăratului tuturor, Cel Ce iubeşte şi însetoşează de mântuirea noastră, pururea mărite.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai apropiat de Lumina Începătoarei Treimi, diacon fiind al Acesteia, te-ai făcut cu chip luminos, luminând pe cei ce te cântă pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Culcat fiind pe grătarul focului, ai suferit cu Putere Dumnezeiască, mucenice, aprinzându-te la suflet de dragostea lui Hristos şi de Roua Duhului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Maică Fecioară, tu ai fost: Vas Încăpător de Dumnezeu, Scaun Însufleţit, Munte Sfânt, Chivot şi Cort făcut de Dumnezeu şi Sfeşnic cu Razele de aur.

Irmosul

Venit-am în adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele cele multe. Dar Tu, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC

Glasul al 2-lea

Podobie: Căutând cele de sus…

Cu Foc Dumnezeiesc aprinzându-ţi inima ta, focul patimilor până la sfârşit în cenuşă l-ai întors, întărirea pătimitorilor, de Dumnezeu purtătorule, Mucenice Laurențiu. Şi în chinuri fiind, ai strigat cu credinţă: nimeni nu mă va despărţi pe mine de dragostea lui Hristos.

Cântarea a 7-a

Irmos: Cel Ce ai mântuit în foc…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Povăţuitor al tainelor alegându-te şi slujitor al Cuvântului, vas sfinţit te-ai arătat Bisericii celei cereşti şi prinos, dulce cântând Făcătorului: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea vieţii celei în Hristos, Mucenice Laurențiu, nu ţi-ai plecat mintea legiuitorilor morţii şi stricăciunii, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul care s-ar fi îmbrăcat cu trup fără durere, cu gând viteaz, mucenice, ai cutezat asupra focului celui a toate mistuitor, grăind, preafericite: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Uşă Înţelegătoare te-ai arătat, Mireasă a lui Dumnezeu, a Răsăritului Celui Ce din înălţime S-a arătat pe pământ oamenilor, din tine, mai presus de cuvânt şi de cuget, Dumnezeul părinţilor Cel Binecuvântat.

Cântarea a 8-a

Irmos: Mântuitorule al tuturor…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu minte tare te-ai făcut mai puternic decât văpaia cea de nesuferit, că în trup străin arzându-te, fericite, ai grăit: toate lucrurile, Binecuvântaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-te celor trei tineri şi stingând cărbunii focului în Rouă Duhului, ai grăit cântând: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Hristos fiind ţie Luminare, te-a încins cu tărie şi către Sine te-a înălţat pe tine, care şi cu bună cuviinţă cântai: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toiag din rădăcina lui Iesei ai fost şi mai presus ai înflorit Floarea Dumnezeirii, pe Hristos Dumnezeul meu şi Domnul. Toate lucrurile Binecuvântăm, Fecioară, naşterea ta.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce ţineau dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Cântarea a 9-a

Irmos: Eva prin boala…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înjunghiere întreagă şi tămâie bine primită te-ai adus Stăpânului, ispitindu-te ca aurul în cuptor, în focul mucenicie şi te-ai făcut carte a Bisericii întâilor-născuţi, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu privirea cea neîncetată către Dumnezeu îndumnezeindu-te şi prin unirea cea mai bună cu cuvântul şi cu privirea cea Dumnezeiască, te-ai amestecat cu Lumina Cea Desăvârşită. Pentru aceea, pe tine toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca soarele ai răsărit de la apusuri, fericite, minune mare şi preamărită, cu razele tale, vrednicule de minune, toată Biserica luminând-o şi cu căldura credinţei pe toţi încălzindu-i. Pentru aceea, pe tine toţi te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Chipurile naşterii tale, Preacurată, proorocii mai înainte le-au propovăduit, învăţându-se de departe din Dumnezeiasca Suflare a Duhului şi au propovăduit lumii prealuminat. De ale cărora împliniri ne minunăm acum.

Irmosul

Eva prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta, toţi te mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Bogăţia cea cerească adunând-o şi săracilor aducând-o, ai risipit-o şi ai dat celor lipsiţi pâinea ta. Prin aceasta viaţa cea nestricăcioasă câştigând-o, ai strălucit în mucenicia pentru Hristos, cuvioase. Pentru aceasta, făcând vitejie şi pătimind după Lege, cununa nevoinţelor tale de la Dumnezeu ai luat, purtătorule de chinuri, Sfinte Mucenice Laurențiu. Iar acum roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu taină…

Fulgerul Cel Ascuns sub Trup, Firea Ta, Hristoase şi Dumnezeiasca bună cuviinţă în Sfântul Munte cu bunătatea ai arătat, strălucind Fiinţa Ta ucenicilor. Iar ei, înţelegând nerăbdată Firea Slavei Tale, au strigat: Sfânt eşti, Doamne, că Tu, Cel Ce eşti Neapropiat, văzut ai fost de lume cu trup, Unule, Iubitorule de oameni.

Acatistul Sfântului Pafnutie-Pârvu (Mutu) Zugravul (7 august)

Troparul Sfantului, Glas 1

Iconar stralucit al Aratarii lui Dumnezeu, zugrav al firii omenesti luminate de har si al frumusetii Raiului, Cuvioase Parinte Pafnutie, slujind lui Hristos in toata viata ta, prin lucrare staruitoare in tacere, rugaciune si rabdare, vas ales al Duhului Sfant te-ai facut. Pentru aceasta, roaga-te Preasfintei treimi sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta:       Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 2

Cu insuflarea Duhului Sfant, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovnicesti din vremea prunciei, cand, fiind orfan de mama, impreuna cu tatal tau, preotul Ioan, ai mers la Manastirea Negru-Voda si acolo ai deprins stiinta cartii si zugravirea de icoane, iar cu mintea, in tacere, laudai pe Dumnezeu, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 2

Smerenia cea desavarsita si lucrul in tacere ti-ai agonisit, iar cursele vrajmasului le-ai sfaramat, facandu-te pe tine insuti icoana a frumusetii vesnice, dupa chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne asculta pe noi cand te cinstim cu laude ca acestea:

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat calea spre desavasire;

Bucura-te, oglinda in care se vede stralucirea Treimii;

Bucura-te, lacas al darurilor duhovnicesti;

Bucura-te, cel ce ai avut rugaciunea drept scara catre cer;

Bucura-te, cel ce ai privit la inaltimile ceresti;

Bucura-te, vazator cu ochiul sufletului, al lucrarilor minunate;

Bucura-te, cel povatuit cu blandete de Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ai pus inaintea tuturor chipul virtutii;

Bucura-te, calauzitor spre Imparatia cerurilor;

Bucura-te, zugrav al tainelor Duhului Sfant;

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat chipul Imparatiei Cerurilor;

Bucura-te, iconar urmator al Sfintei Traditii ortodoxe;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 3

Cel dintai erai, intre tinerii de o varsta cu tine, la nevointele duhovnicesti, asa cum arata numele tau de Parvu, primit la botez. Pentru acestea, de mic ai bucurat pe Ingeri si pe cei de aproape ai tai, sub povatuirea monahilor din Manastirea Negru-Voda, erai insufletit de dorul stiintei de carte si de a-ti spori talantul zugravirii de icoane, prin care te sarguiai la toata fapta buna, biruind pe vrajmasii nevazuti si slavind pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Dumnezeu, Cel ce a impodobit cerurile cu stele si a pus luminatorii spre a lumina noua, celor ce calatorim printre incercarile acestei vieti, a binevoit sa te arate pe tine intre zugravii de icoane ca pe unul care ai inmultiti darul prin staruinta in lucrare, prin post si rugaciune in tacere, fiind povatuitor al iconarilor celor din vremea ta si al celor de dupa tine, Cuvioase Parinte, pentru ca lucrarea ta launtrica se arata noua in lucrarea mainilor tale si ale ucenicilor tai; de aceea, iti cantam:

Bucura-te, invatator al iconarilor din Tara Romanesca;

Bucura-te, cel ce ai vazut cele materiale in chip duhovnicesc;

Bucura-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfant deosebirile harului;

Bucura-te, cel ce ai dobandit ochi vazatori de taine ceresti;

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat auzul la sfintele invataturi;

Bucura-te, vestitor in tacere al frumusetilor nevazute;

Bucura-te, cel ce ai aratat lucrarea harului in iscusinta mainilor tale;

Bucura-te, cel ce ai urcat la inaltimea vietii virtuoase;

Bucura-te, cel ce impodobesti cununa iconarilor cucernici;

Bucura-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit ca intr-o care vietuirea Sfintilor;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de intelepciune;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 4

Impreuna cu ucenicii tai, ostenitori si rugatori cu tine, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa infrumusetezi biserici si manastiri cu chipurile invesnicite ale Sfintilor din toate timpurile, facand bucurie in cer bineplacutilor lui Dumnezeu, iar pe pamant ctitorilor de lacasuri sfinte si dreptcredinciosilor crestini, care, intr-un glas, se unesc sa laude pe Hristos, cantand: Aliluia!

Icosul 4

about:blank

Plin de bucurie si luminat la fata ai fost vazut din copilarie, ca Duhul Sfant se odihnea intru tine, mangaindu-te pentru pierderea mamei tale, martira la nasterea celui de-al saselea prunc, precum si pentru plecare mai devreme din aceasta viata a fratilor tai. De aceea, desi erai mereu insingurat, simteai ajutorul lui Dumnezeu, lucrand in viata ta roadele iubirii dumnezeiesti, pentru care te laudam asa:

Bucura-te, cel luminat in viata prin osteneala rugaciunii;

Bucura-te, purtator al smereniei, haina dumnezeirii;

Bucura-te, cel iubitor de adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai stiut ca pazirea limbii aduce pace in suflet;

Bucura-te, cel ce ai unit tacerea cu neosandirea altora;

Bucura-te, cel ce ai murit lumii pamantesti, punand straja buzelor tale;

Bucura-te, cel tacut pentru vremea vietii cea trecatoare;

Bucura-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat tie pentru mantuire;

Bucura-te, iconar al timpului sfintit pentru vesniciei;

Bucura-te, luminator si ocrotitor al iconarilor;

Bucura-te, ascultator al glasului Intelepciunii celei de sus;

Bucura-te, cel impodobit cu adevarata curatenie sufleteasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 5

Talantul pe care ti l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, precum si stradania ta de a-l spori, au adus bucurie sufleteasca Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu si ctitorilor de biserici din vremea aceea, ca te-ai straduit cu timp si fara timp sa lucrezi necontenit, pana la varsta de saizeci de ani, zugravirea multor biserici, apoi, desavarsit ti-ai inchinat lui Dumnezeu viata prin vietuire monahala, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 5

Cu darul cel dat tie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanti, Parinte Pafnutie, ai pictat manastiri, biserici si multe icoane, intru care straluceste mai mult decat toate icoana Preasfintei Treimi. La aceasta lucrare sfanta ai chemat in ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul si rugaciunea, priveghind si lucrand cu staruinta; drept aceea vrednic esti de laude ca acestea:

Bucura-te, lauda bisericilor pe care le-ai impodobit cu pictura;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de sfintenie;

Bucura-te, infrumusetare a ctitoriilor brancovenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in sufletul tau chipul lui Hristos;

Bucura-te, cel in care Se odihneste Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai sporit darul prin nevointe;

Bucura-te, neostenit lucrator in sfintele biserici;

Bucura-te, cel ce arati prin lucrarea ta ca ai cunoscut taina Chipului Vesnic;

Bucura-te, marturisitor al smereniei si al slavei lui Hristos;

about:blank

Bucura-te, povatuitor al pictorilor incepatori;

Bucura-te, impreuna-vorbitor cu Ingerii;

Bucura-te, cautator al sfinteniei, care este implinirea omului;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 6

Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafar intre icoanele zugravite de tine, ca toata dragostea si evlavia inimii tale le-ai unit cu staruinta in lucrare, pentru a inalta mintea privitorului dincolo de marginile icoanei, la Cel necuprins, si a-I aduce lui Dumnezeu Celui intrei in Persoane, cuvenita inchinare si cantarea: Aliluia!

Icosul 6

Dupa ce harnica Tudora, sotia ta, s-a mutat in vesnicele lacasuri, Cuvioase Parinte, impreuna cu cel mai mic fiu al tau, Gheorghe, te-ai inchinoviat la Manastirea Margineni, a carei biserica ai infrumusetat-o candva cu chipurile Sfintilor. Dupa o vreme, amandoi ati luat chip ingeresc si v-ati nevoit in obste, apoi, trecand fiul tau la Domnul, ai mers la Schitul Robaia si ai fost incredintat duhovniceste ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vietuirea ta cea sfanta, te cinstim cu laudele acestea:

Bucura-te, cel deprins din tinerete cu vietuirea ingereasca;

Bucura-te, cel neinfricosat de ispitirile lumesti;

Bucura-te, cel doritor de apa vietii vesnice;

Bucura-te, cel ce te-ai incins cu legatura smeritei cugetari;

Bucura-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperamant;

Bucura-te, ostas vrednic al Imparatului ceresc;

Bucura-te, cel ce ai alungat din suflet tulburarile vrajmasului;

Bucura-te, cel ce, prin vietuire curata, indemni la pocainta;

Bucura-te, cel rasplatit de Domnul cu viata vesnica;

Bucura-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemanarea cu Hristos;

Bucura-te, cel mult rugator si smerit cugetator;

Bucura-te, iconar povatuit in viata de Duhul Sfant;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 7

Ziua si noaptea ai cugetat la smerenia si slava Domnului, ai privit frumusetile sfinteniei ceresti pe care le-ai zugravit in biserici si, cu luare aminte, gandeai mereu cum sa ajungi la dobandirea mantuirii in Hristos, pe care neincetat Il slaveai in inima ta, in tacere fata de oameni, dar cu mare strigare din suflet catre Dumnezeu, laudandu-L si cantandu-I: Aliluia!

Icosul 7

Pe Cel nevazut L-ai facut vazut, zugravindu-L cu penelul in biserici si pe icoane, prin lumini si culori, dar L-ai zugravit si in sufletul Tau prin dobandirea virtutilor, mai ales prin tacerea fata de oameni si neosandirea lor; de aceea, iti aducem aceste cuvinte de lauda:

Bucura-te, cel ce ai facut vazut pe Cel nevazut si vesnic;

Bucura-te, vazator al celor necuprinse de gand;

Bucura-te, cel imbracat in vesmantul smeritei cugetari;

Bucura-te, zugrav in icoane al tainelor Cuvantului-Hristos;

Bucura-te, lacas luminat de Soarele dreptatii;

Bucura-te, cel ce ai marturisit in icoane adevarul Intruparii Celui nevazut;

Bucura-te, cel ce a indragit curatia sufletului ca icoana a harului;

Bucura-te, cel ce ai raspuns chemarii crestine de a vesti lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce ai infrant mandria cu puterea Crucii;

Bucura-te, cel ce ai implinit chemarea Domnului cu smerita ascultare;

Bucura-te, cel ce ti-ai pazit inima cu mintea veghetoare;

Bucura-te, cel ce nu ai cautat slava si bogatia lumeasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 8

Dumnezeu Cel nevazut, necuprins si neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea si de intelegerea oamenilor, S-a facut vazut prin chipul Fiului Sau intrupat si a descoperit tainele sfintirii omului prin lucrarea lui Hristos si prin harul Duhului Sfant in inima ta, pentru care ai multumit Sfintei Treimi, cantand: Aliluia!

Icosul 8

Portile ceresti ti s-au deschis si ai vazut frumusetile Raiului, cel ce ai cautat sa intelegi tainele frumusetii dumnezeiesti, iar noi, desi cuprinsi de strigaciunea pacatului, cu bucurie aducem tie cantari ca acestea:

Bucura-te, mostenitor al darurilor ceresti;

Bucura-te, cel binecuvantat de Dumnezeu-Tatal;

Bucura-te, cel ce ai odihnit in inima pe Dumnezeu-Cuvantul;

Bucura-te, salasluire curata a Sfantului Duh;

Bucura-te, cel ce ai deschis ferestre catre cer;

Bucura-te, cununa a nevoitorilor monahi;

Bucura-te, faclierul pictorilor de icoane;

Bucura-te, cel ce ai avut adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai cugetat la viata vesnica;

Bucura-te, cel innoit prin lucrarea Duhului sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai lucrat mantuirea cu multa rabdare;

Bucura-te, cel ce ai avut pocainta drept calauza;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 9

Mintea mea nu poate intelege tainele ceresti, cand se ingrijeste de lucrurile pamantesti trecatoare, iar inima mea este atrasa de lucruri patimase si se arata neroditoare in rugaciune; insa tu, Cuvioase Parinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut tainele Duhului Sfant si ai supus trupul cel stricacios sufletului nemuritor, povatuieste-ma si pe mine sa aduc Stapanului Hristos lucrarea mainilor spre mantuire si sa cuget la viata vesnica in tacere, asa cum ai facut si tu pe pamant, ca sa-I cant si eu lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Dupa cum, in timpul vietii pamantesti, ai impodobit bisericile cu chipurile celor placuti Domnului, tot asa si mintea si inima ti le-ai impodobit cu ganduri duhovnicesti, apropiindu-te de Dumnezeu si unindu-te cu El prin rugaciunile si mijlocirile Sfintilor; cu acestia roaga-te impreuna pentru cei ce te cinstec pe tine, graind:

Bucura-te, vietuitor pe pamant in partasie cu Sfintii;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Dreptilor;

Bucura-te, cel ce ai purtat si chipul ingeresc;

Bucura-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai invatat pe nestiutorii de carte;

Bucura-te, cel ce ai adus pe cele nevazute la vedere tuturor;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in biserici frumusetile ceresti;

Bucura-te, lumina calauzitoare pe caile dreptatii;

Bucura-te, cel ce ti-ai pus lucrarea ta ca pe o candela arzand la altar;

Bucura-te, cel ce ai purtat in inima ta harul sfintitor;

Bucura-te, cel ce arati prin chipuri sfinte calea spre mantuire;

Bucura-te, calauzitor al doritorilor de frumusete induhovnicita;

Bucura-te, dascal iscusit si parinte sufletesc al iconarilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 10

Intru adanca smerenie si in tacere indelungata ai vietuit si ai lucrat, Cuvioase Parinte Pafnutie, lepadand orice cugetare desarta a acestei lumi, si cu ganduri dumnezeiesti ti-ai impodobit sufletul, privind cu ochii trupesti la Sfintii pe care ii zugraveai in biserici si pe icoane, iar ochii mintii inaltandu-i la frumusetile ceresti, pentru care laudai pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 10

Cu mainile tale, ridicate ca la rugaciune, pictai cu iscusinta, pe peretii bisericilor sau pe icoane, chipurile Sfintilor, prin ale caror mijlociri ai dobandit de la Dumnezeu darul zugravirii de icoane si lumina sfinteniei, pentru care, Cuvioase Parinte Pafnutie, te laudam asa:

Bucura-te, cel ce ti-ai sfintit mainile prin lucrare si rugaciune;

Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de lumina Sfintilor;

Bucura-te, iconom credincios al harului dumnezeiesc;

Bucura-te, cel ce ai inmultit talentul dar de Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce prin sfinte icoane ai luminat constiinte nedumerite;

Bucura-te, inteleptire tainica a iconarilor si pictorilor bisericesti;

Bucura-te, nadejde si indemn al doritorilor de invatatura;

Bucura-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul;

Bucura-te, chip al adevaratului artist rugator;

Bucura-te, luminator in tacere al credinciosilor mireni;

Bucura-te, bucurie negraita a monahilor-iconari;

Bucura-te, cel ce te-ai nevoit in tacere, biruind vorbirea desarta;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 11

Ca un pom plin de roade te-ai aratat in vietuirea pamanteasca, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, lasandu-ne mostenire multe biserici si icoane pictate, din care intelegem stradania ta, dar si talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de buna credinta si doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunostinta, ai indeplinit vechiul indemn monahal: Roaga-te si munceste! pentru a lauda pe Dumnezeu in liniste prin lucrarea mainilor tale, cantand: Aliluia!

Icosul 11

In turnul tacerii cu mult folos te-ai adapostit de furtuna si imprastierea vorbelor desarte si de negura cugetarilor urate, iar de la acea inaltime L-ai simtit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, in icoane, L-ai zugravit privind la noi bland si cu nadejde si chemandu-ne la mantuire, spre bucuria duhovniceasca a celor ce te lauda, zicand:

Bucura-te, lucrator neostenit al tacerii cu folos;

Bucura-te, cel ce ai nimicit vorbirea desarta din sufletul tau;

Bucura-te, cel ce ne povatuiesti la liniste sufleteasca;

Bucura-te, cel ce ne indemni la doririle dumnezeiesti;

Bucura-te, cel rugator si lucrator intre cer si pamant;

Bucura-te, cel ce ai avut mereu dor de cer si de sfintenie;

Bucura-te, iscusit zugrav al tainelor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Sfintei Treimi;

Bucura-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusa;

Bucura-te, cel ce ai trecut peste toate cursele viclene;

Bucura-te, cel ce ti-ai pregatit in timpul vietii lacas vesnic;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in icoane blandetea Sfintilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 12

Toate saltarile trupului le-ai potolit cu deprinderea rugaciunii si cu staruinta pictarii icoanelor, avand pilde de vietuire pe Sfintii zugraviti pe icoane sau pe zidurile bisericilor, intru lumina invataturii lui Hristos, incat si s-au descoperit tainele intelepciunii celei de sus, prin care primeai indemn sa te indepartezi de desfatarile pamantesti si sa-ti ridici mintea la bucuriile ceresti, pentru a lauda pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 12

In toata vremea ai lucrat la inaltime, intre cer si pamant, si te-ai straduit sa faci deplin lucrul tau si sa-ti ridici gandul la Dumnezeu prin rugaciune si smerita cugetare; astfel avand in afara tacere desavarsita, iar in suflet pururea vorbind cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui, te-ai nevoit sa inmultesti talantul harului dupa masura darului, iar noi te laudam, zicand:

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat gandul spre lumina Taborului;

Bucura-te, cel ce ti-ai rastignit mandria prin Crucea Golgotei;

Bucura-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecatoare;

Bucura-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gand si lucrare;

Bucura-te, cel ce ai cantat mereu frumusetile ceresti;

Bucura-te, cel ce ai facut sa creasca intru tine dumnezeiasca lumina;

Bucura-te, iconar al Cuvantului-Hristos, lucrator in Sfintii Sai;

Bucura-te, minte luminata de razele Duhului Sfant;

Bucura-te, slavitor al Preasfintei Treimi;

Bucura-te, talmacitor al cuvintelor Vietii in chipuri sfinte;

Bucura-te, cel ce te veselesti acum impreuna cu ostile ingeresti;

Bucura-te, mostenitor al unui lacas stralucit in casa Tatalui ceresc;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 13

O, Sfinte Cuvioase Parinte Pafnutie, vazator al frumusetilor ceresti, cel ce te-ai impodobit cu smerenia si tacerea in viata pamanteasca, si, cu multa daruire, ai zugravit biserici si icoane; roaga-te lui Dumnezeu sa lepadam somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufleteasca si sa ne impodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, sa biruim vorbirea desarta prin tacerea sfanta iar judecarea aproapelui prin neosandire, si sa cautam pacea cu toti si sfintenia, ca sa cantam Sfintei Treimi: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta: Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Rugaciune

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti chipul lui Dumnezeu-Tatal, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tau, Tu ai randuit ca, prin icoanele care impodobesc bisericile crestine ortodoxe, sa intelegem ca nu suntem niciodata singuri in biserica, ci ne aflam impreuna cu Dumnezeu si cu prietenii Sai, Sfintii, pe care ii arata chipurile lor din icoane. Cu Sfintii vorbim in rugaciune, ii cinstim la inchinare, ii laudam in cantari, le sarutam chipurile si impreuna cu ei, Te laudam pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul in Sfanta Treime; de aceea, cand intram si ne rugam in biserica, ni se pare ca stam in cer, in casa lui Dumnezeu, iar Sfintii, casnicii Tai, devin mijlocitorii sau rugatorii nostri catre Tine, Mantuitorule, singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si om. Primeste, deci, si rugaciunile cele pentru noi ale Sfantului si Cuviosului nostru Parinte Pafnutie, iconarul cel harnic si rugator, tacut si bland prin care ajuta-ne sa ne zugravim in sufletul nostru chipul Tau, al blandului Pastor, dupa cum L-ai zugravit in icoane si in sufletul sau, ca sa ne calauzeasca si pe noi pe calea mantuirii spre Imparatia cerurilor, in lacasurile Tatalui ceresc si sa vietuim, impreuna cu Maica Domnului si cu toti Sfintii, in vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan – 2 August

Tropar la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea

Cu împărătească cunună a fost încununat creştetul tău, din chinurile cele pe care le-ai răbdat pentru Hristos Dumnezeu, întâi pătimitorule între mucenici. Că tu, mustrând nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L pentru sufletele noastre.

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmosul

Pe Faraon cel purtat în car, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea; iar pe Israel, cel ce fugea, l-a arătat mergător pedestru, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit fiind cu fulgerele Duhului cele strălucitoare, prin pătimirile cele mai presus de fire şi prin nevoinţa cea tare te-ai arătat purtător de cunună înaintea Stăpânului. Luminează pe cei ce-ţi cântă ţie, Preafericite Ştefan, încununarea mucenicilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te începătură celor alergători către nevoinţe şi pârgă a cununei celei muceniceşti, mărite, te-ai învrednicit a vedea pe Dătătorul de pătimire, întinzându-ţi ţie cu dreapta cea purtătoare de viaţă cunună de Dumnezeu împletită, Dumnezeiescule Ştefan.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Singur tu fiind Vistierie a bunătăţii, Mântuitorule, ai arătat din sânurile pământului vistieria cea de mult preţ, bogăţia cea necheltuită, comoara cea nerăpită, avuţia cea nestricată, pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic al tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucit fiind de strălucirea cea cu chip îngeresc, întâiule Mucenic Ştefan şi Preaalesule între diaconi, cu cântări îngereşti după vrednicie ai fost cinstit cu adevărat, mărite, înfrumuseţarea mucenicilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Preacurată, pe Cel mai înainte fără de trup, Dumnezeiescul Cuvânt al Tatălui Întrupat pentru noi. O, Locaş al fecioriei şi Vas al curăţiei şi Biserică a sfinţeniei, Stăpâna lumii, Mireasă Dumnezeiască.

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel Ce ai întărit din început…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împotrivindu-te în cuvânt mulţimii iudeilor, te-ai arătat sfinţit grăitor cu sfinţenie şi de Dumnezeu cuvântător, mustrând cu tărie necredinţa acestora şi mintea lor luptătoare împotriva lui Dumnezeu, Sfinte Ştefan, Preaalesule mucenic.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe întâiul mucenic al lui Hristos şi întâiul dintre diaconi, pe cel ce a arătat lămurit începerea alergării mucenicilor, pe cel împreună vorbitor cu îngerii, veniţi, toţi, cu un glas cu cântări dumnezeieşti să-l cinstim.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vistieria cea ascunsă sub pământ s-a arătat şi a umplut lumea de mireasmă dumnezeiască şi de daruri bogate întâiul dintre mucenici şi preaales între diaconi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lucrarea vieţii celei propovăduite prin tine, înviază mintea cea omorâtă, ca înţelepţeşte să laud prăznuirea ta cea cinstită şi mă învredniceşte să merg pe urma ta Sfinte Ştefan, Preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai, Fecioară, Uşă Înţelegătoare a Răsăritului Celui ce din înălţime S-a arătat pe pământ, că prin tine, Preacurată, a venit Cuvântul către noi, ca să mântuiască pe toţi din necuvântare.

Irmosul

Cel Ce ai întărit din început cerurile cu pricepere şi pământul pe ape l-ai întemeiat, pe piatra poruncilor Tale, mă întăreşte Hristoase, că nu este Sfânt afară de Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a

Irmosul

Tu eşti Tăria mea, Doamne; Tu şi Puterea mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, Bucuria mea, Cel Ce nu ai părăsit sânurile părinteşti şi ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta, cu proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râul Mirului de bună mireasmă ne-a izvorât nouă astăzi; fântâna şi gârla bunătăţilor celor dumnezeieşti au ieşit şi pârâul desfătării s-a revărsat: pururea pomenitul, măritul, întâiul între mucenici cel plin de credinţă şi de putere dumnezeiască şi de dar.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de sfinţită şi prealuminoasă şi strălucită şi cu adevărat plină de lumină şi de duhovnicească veselie s-a arătat împărătesei cetăţilor ziua celui întâi între mucenici, păzind stăpânirea Bisericii celei cinstite şi izgonind semeţia vrăjmaşilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Moştenirea cea bună ai luat-o după vrednicie, Sfinte Ştefan, Fericite, sălăşluindu-te unde este şi Hristos, Împăratul tuturor. Căci diacon al Lui te-ai arătat, puterile semnelor şi ale minunilor săvârşindu-le, ai dăruit bolnavilor vindecare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stâlpul cel neplecat şi neclintit şi întărit al Bisericii s-a întins de la pământ până la cer, luminând toate marginile pământului cu lumina dreptei credinţe, Marele Mucenic Ştefan, propovăduitorul adevărului şi cu adevărat este zidul muceniciei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făcutu-Te-ai pentru cel dintâi Adam, nouă Adam din Fecioară pentru strămoaşa, Tu, Izbăvitorul şi Mântuitorul tuturor, Viaţa cea cu adevărat fără de moarte împotriva morţii. Pentru aceasta, ştiind drept Născătoare de Dumnezeu pe Ceea ce Te-a născut pe Tine, după vrednicie credincioşii o fericim.

Cântarea a 5-a

Irmosul

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, Te rog întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mustrând cu tărie adunarea cea cu adevărat a deşertăciunii iudeilor celor fără de lege şi de ei cu împroşcare de pietre fiind acoperit, la ceruri ca un purtător de biruinţă te-ai înălţat cu duhul, Sfinte Ştefan, de Dumnezeu grăitorule.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de frumos, ca o dimineaţă te-ai arătat lumii, Mărite Mucenice Ştefan, risipind negura şi izgonind nălucirile demonilor şi vindecând patimile bolnavilor şi rănile neputinţelor sufleteşti, de Dumnezeu insuflate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Veselindu-te, fericite, împreună cu îngerii, prin înţelegere şi prin dar înmiresmându-ne cu mirurile bunei miresme duhovniceşti, cu venirea Ta sfinţeşti cu adevărat marginile lumii, izbăvindu-ne de primejdii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Având, Preacurată, către Fiul tău îndrăznirea cea de Maică, te rugăm, nu trece cu vederea Preacurată, purtarea de grijă de noi cei de un neam cu tine. Căci pe tine Singură te avem creştinii Curăţire cu bună milostivire către Stăpânul.

Cântarea a 6-a

Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai făcut de bună voie următor îngerilor, ai câştigat chip îngeresc, fericite. Cu aceia împreună bucurându-te şi petrecând, pe cei ce te laudă pe tine, miluieşte-i, fericite, cu rugăciunile tale.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Puterea graiurilor tale cele de Dumnezeu insuflate, fericite, alesule al lui Dumnezeu, ca un glas de tunet a detunat urechile celor nelegiuiţi şi a întunecat vederile lor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Sfinte Ştefan, a vedea Slava Cea Părintească şi Raza Cea de o Fiinţă cu Dânsa, Care îţi vestea cununile cele luminoase ale pătimitorilor, preacinstite, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul Cel Unul-Născut, Cel Nevăzut mai înainte de veci, S-a făcut în cele mai de pe urmă Întâi-Născut, fiind văzut cu Trup din tine, Maica lui Dumnezeu, Dumnezeul mântuirii mele.

Irmosul

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor; căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC

Glasul al 6-lea

Întâi tu ai fost semănat pe pământ de Cerescul Lucrător de pământ, prealăudate. Cel dintâi tu pe pământ ţi-ai vărsat pentru Hristos sângele, fericite. Cel dintâi tu cu cunună de biruinţă de Dânsul ai fost încununat în ceruri, începătorule al pătimitorilor, purtătorule de cunună, cel ce mai înainte decât mucenicii ai pătimit.

Cântarea a 7-a

Irmosul

De pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat în Babilon oarecând; pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucurie, ca într-o grădină verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curgerea sângiuirilor tale a deschis porţile cele cereşti şi pe Dătătorul de lupte, Care îţi sta înainte şi-ţi întindea cununile ţi L-a arătat ţie celui ce cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ucigătorii de Dumnezeu, ca nişte fiare răpind pe arătătorul de Dumnezeu, cu mâini spurcate au omorât pe cel ce se ruga fierbinte pentru ucigaşi, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, cel prealegiuitul următor al Mântuitorului, după lege ai mustrat pe cei fără de lege şi i-ai arătat luptători împotriva lui Dumnezeu pe ei, de care fiind lovit cu pietre, cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Fecioară Curată, fără de ispită de nuntă sub ani, pe Cel mai presus de ani, cu luarea trupului, pe Cuvântul Cel mai înainte Neîntrupat, Căruia cu un glas cântăm, grăind: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, Preaalesule Ştefan, strălucit fiind de Lumina cea mai presus de fire, ai arătat chipul feţei tale asemenea cu al îngerilor, făcând vădit din destul darul cel ascuns în sufletul tău. Pentru aceea, cântai: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtătorule de cunună, Sfinte Ştefan, rănile sufletului meu şi rănile păcatelor mele şterge-le cu picăturile sângiuirilor tale; căci, la a ta apărare şi la mintea ta cea milostivă şi următoare lui Hristos scăpând, grăiesc: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cununa darurilor cea de o numire cu tine, mărite, pe preacinstit creştetul tău a pus-o Judecătorul Cel Nemitarnic, pe Care cu dreaptă credinţă L-ai propovăduit Ziditor şi Dumnezeu şi Împărat al tuturor, neîncetat grăind: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În mâinile Ziditorului ţi-ai pus duhul tău; iar oştile cerurilor, bucurându-se, te-au primit împreună  locuitor, pe tine, cel ce mai înainte erai pe pământ asemenea cu îngerii şi acum, împreună fiind în cetele lor, neîncetat grăieşti: preoţi, binecu vântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Locaş al Luminii Celei Neapuse te-ai făcut, Preacurată, căci ai născut pentru cei din întuneric şi din umbră Lumină care luminează marginile cu darul cunoştinţei de Dumnezeu. Acesteia neîncetat credincioşii îi cântăm: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul în toţi vecii.

Chinuitorul haldeilor a ars nebuneşte de şapte ori cuptorul, pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia de o putere mai mare mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Începătura pătimirii mucenicilor, cel ce lămurit ai arătat mucenicilor cărarea cea nerătăcită şi povăţuitoare la ceruri, întâiul Mucenic Ştefan, pe toţi îi cheamă duhovniceşte la dumnezeiască veselie, spre împărtăşirea luminii şi spre unirea sfinţeniei.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împuternicindu-te cu dragostea lui Hristos şi râvnind la blândeţea şi glasul Lui, grăiai: Doamne, nu socoti ucigaşilor păcatul şi primeşte duhul meu, Bunule şi mă învredniceşte a mă desfăta în Împărăţia Ta cea dumnezeiască şi negrăită.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind frumos cu chipul îngeresc şi plin de înţelepciune şi de credinţă, ai strălucit cu razele Luminii Celei Dumnezeieşti; şi predicând ca un râu de Dumnezeu cuvântător, ai dobândit moştenirea cea de sus, de Dumnezeu fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cununa darurilor încununându-te şi de cetele mucenicilor fiind înconjurat şi stând înaintea lui Hristos, dătătorule de lupte, roagă-te pentru noi, cei ce curat săvârşim pomenirea ta cea cu adevărat purtătoare de lumină, mucenice şi din primejdii ne scapă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o Părtinitoare a tuturor creştinilor, Maica lui Dumnezeu, Fecioară Preacurată şi ca o Milostivă, izbăveşte din primejdii şi ispite pe robii tăi cei ce se necăjesc şi se chinuiesc în durerile cele cumplite ale greşelilor şi pe cei ce sunt în dureri izbăveşte-i de durerile bătăilor.

Irmosul

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a arătat mai desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Cu strălucirea Duhului strălucind şi cu înţelepciunea cea adevărată înălţat fiind, ai risipit întunecimea minţii iudeilor şi muceniceşte surpând pe vrăjmaşul în privelişte, te-ai arătat cununa mucenicilor. Iar acum roagă-te Domnului să miluiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Fecioară Preacurată, Părtinitoarea cea Fierbinte şi Nebiruită, Nădejdea cea Adevărată şă Neruşinată, Zidul şi Acoperământul şi Limanul celor ce aleargă la tine pururea, roagă împreună cu îngerii pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dea lumii pace, mântuire şi mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Ai stat înaintea divanului celui nedrept, Doamne, Cel Ce eşti Judecătorul Preadrept al tuturor şi cei osândiţi Te-au osândit la răstignire, pe sineşi osândindu-se mai înainte de judecată. Acestea văzându-le Mieluşeaua, cea care Te-a născut pe Tine fără de sămânţă, striga: ce este aceasta, Fiule? Cel Ce vei judeca făptura pătimeşti pe nedrept. Slavă puterii Tale.

Acatistul Tuturor Sfinților

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Icosul 1

Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:
Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească;
Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit;
Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o;
Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit;
Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit;
Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit;
Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit;
Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească;
Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;
Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 2

Văzându-se, pe sine, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, înfrumusețată cu o mare ceată de sfinți, ca niște prea frumoase flori de rai, luminat cinstește pomenirea lor și împreună cu ei cinstește pe Preacurata Maica Domnului, preaslăvind pe Cel născut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru, și cântându-I Lui cântare de laudă: Aliluia!

Icosul 2

Minții noastre, cereți-I de la Domnul lumină, Sfinților plăcuți ai lui Dumnezeu, ca, lepădând slăbiciunea cea omenească, cu inima și cu gândul să ne înălțăm la locașurile Raiului cele de voi moștenite, iar nouă făgăduite și să glăsuim către voi cu bucurie așa:
Bucurați-vă, strămoșilor și patriarhilor din Legea veche, străbunii după trup ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că, prin binecuvântarea Domnului, s-a înmulțit neamul vostru ca stelele cerului;
Bucurați-vă, că, în mijlocul vechiului întuneric al păgânătății, ați păstrat credința cea dreaptă în adevăratul Dumnezeu;
Bucurați-vă, cei ce cu nădejde ați așteptat pe Răscumpărătorul Cel făgăduit;
Bucurați-vă, că din neamul vostru a strălucit prea luminoasa făclie, Născătoarea de Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria;
Bucurați-vă, că dintr-însa S-a născut Biruitorul morții și al iadului;
Bucurați-vă, că prin credința voastră în Hristos, Cel ce avea să vină, ați câștigat mântuire;
Bucurați-vă, că, în locul blestemului celui de demult, binecuvântarea prin El ați primit;
Bucurați-vă, cei ce și în iad venirea lui Hristos ați așteptat;
Bucurați-vă, că din chinurile iadului prin El v-aţi izbăvit;
Bucurați-vă, căci cu slavă la ceruri v-ați ridicat;
Bucurați-vă, că împreună cu cetele îngerești, în locașurile Tatălui ceresc v-ați sălășluit;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 3

Cu puterea Celui de sus umbriți fiind, Sfinților, cu îndrăzneală v-ați întrarmat împotriva începătorilor și stăpânitorilor răutății celei de sub cer; și biruind vicleșugurile lor, toate începuturile voatre cele bune le-ați săvârșit, cântând Atotputernicului, Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul 3

Având, sfinților proroci, locașuri prea mărite în curțile casei Tatălui ceresc și luminați fiind cu lumina cea pururea fiitoare a feței lui Dumnezeu, vă desfătați cu toți Sfinții, în fericirea cea negrăită, de care noi păcătoșii, dorind a fi părtași, vă lăudăm pe voi așa:
Bucurați-vă, sfinților proroci, aleși de Dumnezeu înainte de nașterea voastră;
Bucurați-vă, căci cu credință ați slujit Domnului până la întruparea lui Hristos;
Bucurați-vă, că din pruncie cu darul Sfântului Duh sunteți sfințiți;
Bucurați-vă, cei trimiși de Domnul ca să înțelepțiți pe fiii lui Israel cel ce rătăcise;
Bucurați-vă, cei ce mai dinainte ați vestit preaslăvita naștere a lui Hristos din Fecioara;
Bucurați-vă, stelelor, care v-ați arătat înaintea venirii Soarelui Celui adevărat;
Bucurați-vă, că pe împărații lui Israel, cei călcători de lege, i-ați mustrat;
Bucurați-vă, cei ce toată necurăția omenească, cu sabia Cuvântului lui Dumnezeu, fără cruțare ați tăiat;
Bucurați-vă, robi credincioși ai Domnului, care toată voia Lui ați împlinit;
Bucurați-vă, cei ce înainte stăpânitorilor fără frică adevărul ați vorbit;
Bucurați-vă, cei ce în lume multe scârbe și necazuri ați răbdat;
Bucurați-vă, cei ce întru slava cea veșnică, cu toți aleșii, în Cer prăznuiți;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 4

De viforul vieții izbăvindu-vă, Sfinților toți, în odihna cea cerească vă aflați, în loc cu verdeață și de răcoare, unde sunt râurile dulceții celei nespuse, hrana slavei lui Dumnezeu cea nestricăcioasă, cântările și glasurile celor ce prăznuiesc acolo; și voi cu toate puterile îngerești vă veseliți, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Ochii n-au văzut, urechea n-a auzit și în inima omului pământesc n-a intrat, bucuria și dulceața în care voi acum vă desfătați, Sfinților Apostoli. Pentru aceasta, cu bună cucernicie, grăim către voi:
Bucurați-vă, Sfinților Apostoli, care, cu Ioan Botezătorul, sunteți mai aproape stătători, de prestolul Sfintei Treimi;
Bucurați-vă, cei ce ați vestit lumii taina răscumpărării noastre;
Bucurați-vă, cei ce cu lumina credinței lui Hristos ați luminat popoarele cele întunecate;
Bucurați-vă, cei ce ați semănat în inimile oamenilor sămânța Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că roada ostenelilor voastre secerați, în cămara cea cerească;
Bucurați-vă, sfinților părinți, care la cele șapte soboare din toată lumea mărturisirea credinței celei adevărate ați mărturisit și întărit;
Bucurați-vă, cei ce viforul vicleșugurilor cele ereticești ați liniștit;
Bucurați-vă, cei ce ați lămurit noua dogmă a credinței celei adevărate;
Bucurați-vă, cei ce și până acum, cu învățătura voastră, Biserica lui Hristos de eresuri și de dezbinări o apărați;
Bucurați-vă, sfinților ierarhi, care cu cuvântul și cu viața luminos ați strălucit;
Bucurați-vă, că în lumina cea neînserată, cu fiii voștri cei duhovnicești locuiți;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 5

Răscumpărați fiind, prin scurgerea Sângelui Tău cel dumnezeiesc, Mântuitorule, și cu dreptate slujind Ție toți sfinții pe pământ, acum ca nițte stele prea luminoase strălucesc pe tăria Bisericii, și pe noi, care înotăm în marea păcatelor acestei vieți, la calea cea dreaptă ce duce la patria cerească ne povățuiți. Pentru aceasta, mulțumire lui Dumnezeu Îi aducem, cu bucurie cântând: Aliluia!

Icosul 5

Văzând, sfinților mucenici, că în lumea aceasta toate sunt deșertăciune și supuse stricăciunii, v-ați silit preaveșnicului Dumnezeu să-I plăceți și să schimbați, prin cumplitele chinuri, cele stricăcioase. Pentru aceasta, v-ați învrednicit a sta aproape de înfricoșătorul scaun, în slava cea veșnică, de unde să nu ne uitați pe noi, cei ce săvârșim pomenirea voastră și grăim către voi unele ca acestea:
Bucurați-vă, sfinților mucenici, răbdători de patimi, care cu sângele vostru ați pecetluit credința vostră cea dreaptă în Hristos;
Bucurați-vă, că nu v-ați temut de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă;
Bucurați-vă, cei ce chinuri înfricoșătoare ați răbdat;
Bucurați-vă, cei ce pătimirile lui Hristos cu osârdie ați râvnit;
Bucurați-vă, cei ce ați biruit cruzimea chinuitorilor celor cumpliți;
Bucurați-vă, cei ce prin foc și prin apă ați trecut și în odihnă veșnică ați intrat;
Bucurați-vă, mărturisitorilor și sfinților mucenici, care pentru dreapta credință și pentru cinstirea sfintelor icoane ați pătimit;
Bucurați-vă, preacuvioșilor mucenici, care cu Domnul în rugăciune ați vorbit și cu pătimirile Sale pe diavol ați biruit;
Bucurați-vă, că pentru slava și cinstea Împăratului ceresc ați luptat;
Bucurați-vă, că slava biruinței de la Hristos din Ceruri o ați primit;
Bucurați-vă, cei ce multe și felurite minuni, întru slava lui Dumnezeu, pe pământ ați săvârșit;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 6

Neamurile creștinești propovăduiesc mărirea voastră, Sfinților. Căci voi, ca un rai sădit v-ați arătat în mijlocul Bisericii, având pom de viață pe Însuși Domnul, din care, gustând dulceața Raiului, ați trecut cu vederea toate cele stricăcioase în lumea aceasta și cu bucurie în lumea cea cerească ați intrat, cântând: Aliluia!

Icosul 6

Credința cea dreaptă și faptele cele bune ale cuvioșilor părinți, ca izvoarele limpezi la toată lumea strălucesc, și calea cea întunecată a vieții acesteia nouă ne-o luminează, ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor și ale eresurilor cele de suflet pierzătoare. Pentru aceasta cu laude le cântăm lor:
Bucurați-vă, cuvioșilor părinți, care lumea și toate cele din lume, pentru dragostea lui Hristos Dumnezeu, de bună voie le-ați lepădat;
Bucurați-vă, cuvioaselor maici, care călătoria vieții pământești, zi și noapte luptând, ați săvârșit;
Bucurați-vă, pustnicilor, care în peșteri și în munți cu fiarele ați viețuit;
Bucurați-vă, postitorilor, care vremelnică viață în foame și în sete ați petrecut;
Bucurați-vă, stâlpnicilor, care gerul și zăduful pentru împărăția cea cerească ați răbdat;
Bucurați-vă, schivnicilor, care în liniștea inimii pe Dumnezeu ați cântat;
Bucurați-vă, fecioarelor, care fecioria ați păzit și lui Hristos Mielul Cel fără prihană ați urmat;
Bucurați-vă, slujitorilor aleși, care smerenia lui Hristos ați dobândit;
Bucurați-vă, cei ce viața cea de obște, în dragoste frățească ca îngerii ați petrecut;
Bucurați-vă, cei înțelepți și blânzi, care povățuitori călugărilor ați fost;
Bucurați-vă, că prin truda iubitorilor de străini, bunătățile cele de sus le-ați câștigat;
Bucurați-vă, cei ce în odihna Domnului ați intrat;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 7

Voind preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toți acei ce fac voia Lui, ci mare plată s-a gătit lor întru Împărăția Cerurilor, a preamărit cetele de sfinți ai Săi, care în tot chipul au slujit Lui pe pământ, ca și noi să râvnim vieții lor și aceeași slavă cerească să o dorim, cântându-I Lui neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

Zis-a Domnul: „Cel ce crede intru mine, deși va muri, viu va fi”. Aceste cuvinte ale Stăpânului sunt deosebit de potrivite, vouă Sfinților toți. Căci voi, deși ați murit pe pământ cu trupul, dar cu sufletele pururea sunteți vii în locașurile cele de Sus și multe minuni în lume săvârșiți. Cu mijlocirea voastră cea fierbinte către Dumnezeu, ajutați-ne nouă, celor ce grăim către voi așa:
Bucurați-vă, cei ce cu mintea voastră cea înaltă pe Dumnezeul Cel adevărat L-ați cunoscut;
Bucurați-vă, cei ce cu credința voastră cea dreaptă în Sfânta Treime, fără de prihană ați petrecut;
Bucurați-vă, cei ce pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, adevărat Dumnezeu și om desăvârșit L-ați mărturisit;
Bucurați-vă, cei ce în mântuitoarele Lui patimi fără îndoială ați crezut;
Bucurați-vă, cei ce cu credința cea dreaptă ca stelele străluciți;
Bucurați-vă, căci cu trupul pe pământ ați umblat, iar cu mintea în Cer ați viețuit;
Bucurați-vă, că prin moartea cea vremelnică la viața cea fără de sfârșit ați trecut;
Bucurați-vă, că prin calea cea strâmtă după cuvântul Domnului ați mers;
Bucurați-vă, că prin porțile cele îngerești în împărăția cea cerească ați intrat;
Bucurați-vă, moștenitorilor ai bunătăților celor veșnice;
Bucurați-vă, grabnici rugători pentru mântuirea noastră;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 8

Cu ochii cugetului privind la locașurile de Sus, unde toți Sfinții după ostenelile cele pământești se odihnesc, noi cei ce pe pământ și în trup îmbrăcați, măcar că nu putem cunoaște fericirile cele de acolo, dar cu credință înțelegându-le, iar cu inima gustându-le, cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi: Aliluia!

Icosul 8

Atotțiitorule, Doamne, Cel ce cunoști mulțimile stelelor și la toate le-ai dat nume, Tu singur știi pe nume pe toți cei ce bine Ți-au plăcut Ție. Iar noi, lucrul mâinilor Tale fiind, precum nisipul mării a-l număra, așa și numărul tuturor sfinților a-l spune nu se poate, decât numai pe cei aleși robi ai Tăi, care de la începutul lumii bine Ți-au plăcut, pe nume îi chemăm, zicând:
Bucurați-vă, Adam și Eva, străbuni ai întregului neam omenesc;
Bucurați-vă, Abel și Set, cei dintâi din lume iubitori de dreapta credință;
Bucurați-vă, Noe, al doilea începător al neamului omenesc, și Avraam, primitorul așezământului lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, Moise, de Dumnezeu văzătorul și Aaron, întâiul preot în Legea cea veche;
Bucurați-vă, Enoh și Ilie, cei ce cu trupul moarte nu ați gustat și la Cer ați fost luați;
Bucurați-vă, Isaie, David și Daniel, văzători ai tainelor lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, Ioachim și Ana, care ați născut pe Fecioara Maria, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru;
Bucurați-vă, Petru și Pavel, Iacob și Ioan, cei mai aleși apostoli ai lui Hristos;
Bucurați-vă, Nicolae, Vasile, Grigorie, Ioan și Atanasie, stâlpii cei neclintiți ai Bisericii lui Hristos;
Bucurați-vă, Antonie, Pahomie, Eftimie, Ilarion și Sava, mari povățuitori ai călugărilor;
Bucurați-vă, Gheorghe, Dimitrie, Eustație și Pantelimon, mari mucenici ai lui Hristos;
Bucurați-vă, Varvara, Irina, Paraschiva, Ecaterina și toate mucenițele, care cu sângele vostru ați adeverit biruința credinței;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 9

Toți sfinții Tăi, Doamne, urmând cetele îngerești, neîncetat slăvesc în Cer, Preasfânt numele Tău: Sfânt, Sfânt, Sfânt! Împreună cu acestea și noi păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină cântăm: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei cu deșartă înțelepciune nu se pricep a spune: „Cum voi, toți Sfinții, fiind asemenea nouă, oamenii în trup pătimaș, nu v-ați biruit de patimi, ci, cu bărbăția voastră, pe vrăjmașii cei fără de trup ați biruit?”. Iar noi, preaslăvind pe Domnul, Cel ce v-a întărit pe voi, lăudăm vitejia voastră și cu mulțumire grăim:
Bucurați-vă, Sfinților Toți, că pentru dragostea lui Dumnezeu viața voastră nu ați cruțat;
Bucurați-vă, cei ce lumea și pe stăpânitorul ei ați biruit;
Bucurați-vă, că toate mrejele șarpelui celui din vechime, ca pe niște fire de păianjen, le-ați rupt;
Bucurați-vă, cei ce sub mâna cea tare a prea bunei Pronii a lui Dumnezeu v-ați smerit;
Bucurați-vă, cei ce cu voia voastră, voii Tatălui ceresc v-ați supus;
Bucurați-vă, cei ce în trupurile și-n sufletele voastre pe Dumnezeu L-ați preaslăvit;
Bucurați-vă, căci cu toate faptele voastre pe Dumnezeu L-ați slăvit;
Bucurați-vă, că mâinile voastre la lucrarea faptelor bune le-ați ridicat;
Bucurați-vă, că pașii voștri pe calea cea adevărată ați îndreptat;
Bucurați-vă, cei ce nu v-ați lipit inima către bogății sau desfătare lumească;
Bucurați-vă, că numai către bucuria cea veșnică ați cugetat;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 10

Pe calea mântuirii drept mergând și despre judecățile lui Dumnezeu învățându-vă, Sfinților toți, v-ați arătat ca niște pomi bine roditori la izvoarele apelor și ați adus la vreme lui Dumnezeu rod de fapte bune. Iar acum în Edenul cel de Sus, în fericirea cea negrăită, desfătându-vă, pomeniți-ne și pe noi, frații voștri, care lăudăm grija voastră cea părintească pentru mântuirea noastră și lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Ca un zid tare, împotriva vrăjmașului, sunteți voi pentru noi, Sfinților toți, și fierbinte rugători către Hristos, pentru tot neamul creștinesc. Pentru aceasta, de săgețile nevăzuților luptători pururea fiind voi păziți, cu bucurie grăim:
Bucurați-vă, frumusețea cea mare a neamului omenesc;
Bucurați-vă, mântuirea cea de-a pururea în călătoria noastră cea pământească;
Bucurați-vă, că ne sunteți nouă ajutători puternici, în lupta cu vrăjmașii mântuirii noastre;
Bucurați-vă, că de sabia mâniei lui Dumnezeu cu rugăciunile voastre ne apărați pe noi;
Bucurați-vă, că, ispitiți fiind, și nouă ne ajutați când cădem în mrejele ispitelor;
Bucurați-vă, că de pocăința noastră, a păcătoșilor, vă bucurați;
Bucurați-vă, cei ce în tot locul și în toată vremea pe pământ bine ați viețuit;
Bucurați-vă, cei ce chiar de ați greșit, dar cu adevărată pocaință și cu lacrimi întinăciunea păcatului ați spălat;
Bucurați-vă, cei ce de la Adam și până acum, întru nădejdea vieții cele veșnice ați adormit;
Bucurați-vă, cei ce de la apus și de la răsărit ați venit și în sânul lui Avraam v-ați odihnit;
Bucurați-vă, că ceata voastră pururea se mărește cu cei noi de pe pământ veniți;
Bucurați-vă, că prin voi, locurile duhurilor celor căzute, în soborul îngeresc se împlinesc;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 11

Cântările noastre cele de laudă, măcar de ar fi ca întunericul de multe la număr, nu vor fi de ajuns spre mărirea faptelor voastre celor bune, Sfinților toți. Nouă neputincioșilor mai bine ar fi să iubim tăcerea; dar ca să nu ne arătăm leneși și nemulțumitori, pentru milele și darurile lui Dumnezeu cele pentru voi primite, Stăpânului Celui ce v-a preaslăvit pe voi Îi cântam: Aliluia!

Icosul 11

Voi, Sfinților toți, sunteți făclii Luminii celei nespuse, înaintea scaunului Preasfintei Treimi, împreună cu cetele îngerilor, căci în rugăciuni pentru noi neîncetat sunteți și pe cărarea cea luminoasă a mântuirii povățuiți pe cei ce grăiesc către voi așa:
Bucurați-vă, făclii ale Focului Celui nematerialnic;
Bucurați-vă, locuitori ai locașului Tatălui ceresc;
Bucurați-vă, strugurii viei lui Hristos;
Bucurați-vă, ale rRaiului flori bine mirositoare;
Bucurați-vă, râuri de viață curgătoare, care potoliți setea noastră cea duhovnicească;
Bucurați-vă, nori de ploaie purtători, ce ne răcoriți pe noi în zăduful ispitelor;
Bucurați-vă, căci cu suflarea voastră cea duhovnicească, iarna mâhnirii de la sufletele noastre o alungați;
Bucurați-vă, privighetorilor, cu dulci cântări, care ne vestiți nouă primăvara cea duhovnicească a veșnicei fericiri;
Bucurați-vă, punte închipuită, a cărei milă o vărsați peste noi;
Bucurați-vă, buni cârmaci, care de potopul păcatelor ne feriți pe noi;
Bucurați-vă, povățuitori credincioși, care ne îndreptați pe noi la Patria cea cerească;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 12

Darul cel dat vouă de la Dumnezeu, ca o răsplată pentru mulțimea faptelor voastre cele bune, cine dintre pământeni poate să-l povestească, o, Sfinților? Căci precum am socoti apa mării cu picătura, așa și ale voastre minuni și faceri de bine, care prin voi ni se dau nouă, nu este cu putință a se numara. Pentru aceea, săvârșim mărită serbarea aceasta, cu bucurie și cu umilință, iar lui Dumnezeu, Celui ce toate prin voi lucrează, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 12

Cântând ție, Atotțiitorule Stăpâne, toți lăudăm preasfânt numele Tău, că de la începutul lumii în diferite chipuri ai arătat pe pururea pomeniții Sfinții Tăi, care Tie unuia Dumnezeu, în Treime slăvit, Ti-au plăcut. Cu rugăciunile cărora, de toate răutățile izbăvește pe cei ce grăiesc către dânșii:
Bucurați-vă, Sfinților toți, plăcuților lui Dumnezeu, împreună cu pururea Fecioara Maria, cea mai preasfântă decât toată făptură;
Bucurați-vă, și voi îngerii cei fără de trup, păzitorii neamului omenesc;
Bucurați-vă, sfinților împărați ocârmuitori, care pe pământ cu bună cucernicie ați condus și Împărăția cea cerească ați câștigat;
Bucurați-vă, judecători care pe pământ ați judecat cu nepărtinire, că ați aflat mila și îndreptarea de la Judecătorul Cel mare al cerului și pământului;
Bucurați-vă, ai orașelor buni ispravnici, ca v-ați învrednicit a locui în Orașul cel ceresc;
Bucurați-vă, păstorii cei râvnitori ai oilor celor cuvântătoare de Hristos, Începătorul păstorilor, că v-ați preamărit;
Bucurați-vă, buni lucrători pe pământ, care întru bunătatea inimii și în nerăutate Domnului ați slujit;
Bucurați-vă, călătorilor răbdători, care ați ajuns la patria cea cerească;
Bucurați-vă, cei nebuni pentru Hristos, care ocări și dosădiri pentru El ați suferit;
Bucurați-vă, cei fără de arginți, care în dar tămăduire bolnavilor ați dat, iar plată din Cer ați primit;
Bucurați-vă, bărbați și femei de toată vârsta, care la chemare ați plăcut lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că voi întru Hristos una sunteți și sufletele voastre în mâinile Domnului sunt;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 13

O, preafericiților Părinți, împlinitorii voii lui Dumnezeu, Sfinților toți, cei ce ați câștigat moștenirea veșnicelor bunătăți, primiți acastă cântare a noastră de laudă, și prin rugăciunile voastre cele bine plăcute și primite de către Dumnezeu, cereți nouă iertarea păcatelor și izbăvire de chinurile cele veșnice. Ca împreună cu voi, în Patria cea cerească să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Icosul 1

Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:
Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească;
Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit;
Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o;
Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit;
Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit;
Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit;
Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit;
Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească;
Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;
Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 1

Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Rugaciunea întâi

O, preafericiților, plăcuților lui Dumnezeu, Sfinților toți, care stați înaintea prestolului Sfintei Treimi și vă bucurați de fericirea cea negrăită! Iată acum, în ziua serbării voastre cea de obște, cu milostivire căutați spre noi, frații voștri cei mai mici, care aducem vouă aceste cântări de laudă și prin mijlocirea voastră cerem milă și iertare de păcate de la preabunul Dumnezeu. Că știm bine că toate câte voiți puteți cere de la Dânsul. Deci cu smerenie ne rugăm vouă ca să rugați pe Stăpânul Cel milostiv să ne dea nouă duhul râvnirii voastre, spre paza sfintelor Lui porunci; ca, mergând pe urma voastră, să putem cu bună cucernicie și fără prihană să săvârșim călătoria vieții celei pământești, învrednicindu-ne întru pocaință a ajunge la locașurile Raiului cele preaslăvite și acolo împreună cu voi să preaslăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua

Către voi, Sfinților toți, ca și către niște lumini povățuitoare, care cu faptele voastre ați luminat calea cerescului răsărit, cu smerenie îmi plec eu păcătosul genunchii inimii mele și din adâncul sufletului strig: Rugați-vă pentru mine iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să nu mă lase să rătăcesc prin răspântiile păcatului, ci să-mi lumineze mintea și inima mea, cu lumina harului Său, ca întărit fiind cu acest har, să pot, cealaltă vreme, să umblu pe cărarea cea dreaptă. Ajutați-mă pe mine, voi, cei cu învățătura cea mântuitoare a lui Hristos, ați luminat Biserica Lui și cu sfintele și de Dumnezeu înțelepțitele canoane neclintit ați întărit-o, ierarhilor și părinților ai turmei lui Hristos, care cu rugăciunile și cu slujirea sfintelor dumnezeieștilor taine, pe toți credincioșii ați sfințit și i-ați învățat sa umble după poruncile lui Dumnezeu. Rugându-vă pe voi, pururea fericiților, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos și mucenicilor, care înaintea stăpânirilor pe Hristos Dumnezeu cu bună îndrăzneală L-ați mărturisit, și cinstit sângele vostru pentru El ați vărsat, cuvioșilor și drepților, cei ce prin calea cea strâmtă și cu necazuri viața v-ați sâvârșit și cu omorârea trupului și a patimilor v-ați răstignit lui Hristos, cereți-ne nouă de la Hristos Dumnezeu iertarea păcatelor, îndreptarea vieții și toate bunătățile cele trebuincioase, pentru viața cea vremelnică și pentru cea veșnică. O, preacinstit și preamărit Sobor al Sfinților lui Dumnezeu, cei ce ca îngerii fără de trup ați viețuit și Domnului ați plăcut, fiți-ne mijlocitorii și rugătorii noștri! Căutați cu dumnezeiască dragoste spre noi, străinii și călătorii și, cu puterea și cu darul ce vi s-a dat vouă de la Dumnezeu, îndreptați-ne și pe noi către patria cerească, întăriți neputința noastră, apărați-ne pe noi de ispite și de înșelăciuni, păzindu-ne de căderea în păcat. Treziți în noi dragostea cea sfântă pentru Domnul și râvna pentru mântuirea noastră. Sădiți în inimile noastre frica cea dumnezeiască. Îndreptați pașii noștri spre lucrarea poruncilor lui Hristos și spre împlinirea voii lui Dumnezeu-Tatăl. Faceți ca să viețuim noi viața aceasta întru dreptate. Pururea să ne aducem aminte de ceasul morții și de înfricoșătoarea a doua venire a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos. Ca prin darul și iubirea Lui de oameni fiind păziți și mântuiți, să ne învrednicim și noi păcătoșii și nevrednicii, împreună cu voi, în Împărăția cea cerească a ne închina înaintea sfântului prestol al Domnului și, mulțumind cu bucurie, să slăvim pe Preasfânta și de viață făcătoarea și nedesparțită Treime: pe Tatăl și pe Fiul și pe Preasfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfântului Evmenie, Noul Făcător de Minuni, – 23 Mai

După obișnuitul început se zice:

Condacul 1:

Veniți, ucenicii lui Hristos, să îl lăudăm pe ucenicul Sfântului Nichifor cel lepros, pe cel care împreună cu das­călul său împarte daruri bogate celor credin­cioși, și să îi cântăm: Bucură‑te, Sfin­te Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Icosul 1:

Sfinte Evmenie, tu I‑ai mulțumit Dom­nului că a îngă­duit să fii răstignit pe greaua cruce a leprei, zicând: „Doam­­ne, mare dar mi‑ai dat! Îți mul­țu­mesc că mi‑ai dat o cruce atât de grea. Voi avea o părtășie mai ma­re la păti­mirile Tale, dar și o mai mare părtășie la În­vi­e­rea Ta.” Iar noi, având sufletele atinse de lepra păcatului, te ru­găm să ne vin­deci de bolile noastre și îți aducem aceste laude:

  • Bucură‑te, adeverire a Învierii lui Hristos, Cel Ce a biruit moartea;
  • Bucură‑te, sfinte, că ai primit fără să cârtești lepra și ai lăudat febra;
  • Bucură‑te, că prin mucenicia bolii de mari harisme te‑ai învrednicit;
  • Bucură‑te, rază de soare, care su­fle­tele noastre amorțite le‑ai încălzit;
  • Bucură‑te, că ai primit un dar de mare preț de la Sfântul Antim din Hios;
  • Bucură‑te, că ai primit binecuvân­tă­rile Sfântului Nichifor cel lepros;
  • Bucură‑te, că rugându‑se în lumi­nă, ridicat de la pământ, l‑ai văzut;
  • Bucură‑te, urmaș al cuvioșilor ca­re de la calea nevoinței au străbă­tut;
  • Bucură‑te, că icoanele sfinților le‑ai pictat și viețile lor le‑ai urmat;
  • Bucură‑te, că de multe ori în chip minunat aceștia te‑au cercetat;
  • Bucură‑te, că nevoințele tale Dom­nul Hristos înmulțit le răsplătea;
  • Bucură‑te, că și Sfântul Porfirie a dat mărturie despre sfințenia ta;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 2‑lea:

Ai auzit încă din copilăria ta glasul Maicii Domnului, care ți‑a descoperit ca­lea slujirii lui Hristos, spunându‑ți: „În­tr‑o zi tu vei deveni preot” și cu­vin­tele ei s‑au împlinit. Iar tu, trăind ca un fiu duhovnicesc al Preasfintei Năs­că­toa­re de Dumnezeu, ai cântat fără încetare: Aliluia.

Icosul al 2‑lea:

Râvnind să trăiești sub acoperă­mân­tul Maicii Domnului, ai auzit dul­ce­le ei glas făgăduindu‑ți: „Copilul meu, să nu‑ți fie teamă și eu nu te voi lăsa să te pierzi.” Și ea te‑a călăuzit în toți anii vieții tale, purtându‑ți de grijă mai ales atunci când ai pătimit din pricina ata­cu­rilor diavolești. Iar noi, întărindu‑ne în credință, te lăudăm cu inimă smerită:

  • Bucură‑te, rudenie duhovnicească a creștinilor care te cinstesc;
  • Bucură‑te, că prin mijlocirile tale su­fletele tulburate se liniștesc;
  • Bucură‑te, că încă din copilăria ta ai fost vas ales al rugăciunii;
  • Bucură‑te, cel ce ai ales jugul pos­ti­rii aspre și al nevoinței;
  • Bucură‑te, că lumina cerească ți‑a deschis drumul spre călugărie;
  • Bucură‑te, că ai îmbrăcat haina mo­­nahală, jertfindu‑te cu bucurie;
  • Bucură‑te, cel ce ai purtat fără câr­tire boala leprei și te‑ai sfințit;
  • Bucură‑te, că și după tămăduirea ta pe mulți bolnavi i‑ai îngrijit;
  • Bucură‑te, că Maica Domnului ca pe un slujitor ales te‑a îmbrățișat;
  • Bucură‑te, că sufletul cu povețele Sfinților Părinți ți l‑ai îndestulat;
  • Bucură‑te, că în multe pelerinaje binecuvântări cerești ai primit;
  • Bucură‑te, că pe pelerinii care au venit la biserica ta i‑ai răsplătit;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 3‑lea:

Fiind tu ispitit de duhul mâhnirii, ți s‑a arătat Sfântul Nichifor, povățuito­rul tău, mângâindu‑te și zicându‑ți: „Nu te ne­că­ji și nu plânge.” Și noi, Sfinte Ev­me­­nie, vrem să știm că ești lângă noi în vre­­mea ispitelor, ca să nu fim biruiți de atacurile puterilor întunericului, ci să cântăm fără teamă: Aliluia.

Icosul al 3‑lea:

Când la mormântul tău tânăra care urla din pricina de­monilor ți-a auzit în chip minunat glasul, atunci părintele Mi­hail i‑a spus: „Nu te teme, copila mea, te vei face bine”. Tu ai izbăvit‑o de le­gă­tu­rile întu­ne­ricului și ea ți‑a adus împre­u­nă cu părinții ei mulțumire din prea­pli­nul inimii, iar noi îți cântăm:

  • Bucură‑te, că la mormântul tău tă­măduirile se înmulțesc;
  • Bucură‑te, că minunile tale în toa­tă lumea se propovăduiesc;
  • Bucură‑te, că Maica Domnului de du­­hul necurat te‑a izbăvit;
  • Bucură‑te, că pentru răbdarea mu­cenicească ai fost răsplătit;
  • Bucură‑te, noule Gherasim, pen­tru harul alungării demonilor;
  • Bucură‑te, primăvară, care odih­nești sufletele suferinzilor;
  • Bucură‑te, că frica de puterile în­tu­nericului nu te‑a biruit;
  • Bucură‑te, că darul izgonirii duhu­ri­lor necurate l‑ai primit;
  • Bucură‑te, că asemenea Sfân­tu­lui Vasile de la Ostrog ai lucrat;
  • Bucură‑te, că pe mulți bolnavi cu min­­țile rătăcite i-ai vindecat;
  • Bucură‑te, că i‑ai ferit de ispita de a‑și pune capăt zilelor;
  • Bucură‑te, că și noi mărturisim că ești grabnic tămăduitor;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 4‑lea:

„Bolnavul se va face bine în chip minunat. O minune se va întâmpla. Pu­te­rea lui Dumnezeu îl va face bine”, ai spus despre bărbatul care, având o tu­moare la cap, era în primejdie de moar­te, și după o operație grea s‑a tă­mă­duit. Și Domnului I‑a mulțumit din toa­tă inima, zicând lauda: Aliluia.

Icosul al 4‑lea:

După adormirea ta te-ai arătat în chip minunat mamei căreia doctorii îi spu­seseră că trebuie să-și avorteze pruncul, pentru că bănuiau că acesta avea hi­droce­fa­lie. Dar tu i‑ai zis că va naște un băiat sănătos și i‑ai cerut să îl boteze cu numele tău. Iar mai apoi ea, când doctorii erau ui­miți de mi­nu­nea naș­terii pruncului său, ți‑a adus mulțu­mire, de care lucru minunându-ne îți zicem:

  • Bucură‑te, că pe mulți muribunzi des­­pre care doctorii spuneau că nu se pot vindeca i-ai tămăduit;
  • Bucură‑te, că prin rugăciunile tale tânărul care vreme de cinci luni a stat în comă și‑a revenit;
  • Bucură‑te, că bolnavii care se roa­­gă ție se întăresc în credință și primesc mângâiere cerească;
  • Bucură‑te, că ne înveți să prețuim mai mult sănătatea sufletească decât să­nătatea trupească;
  • Bucură‑te, că pe cei aflați pe patul de moarte de frica pierzătoare de suflet i‑ai izbăvit;
  • Bucură‑te, cel ce te‑ai rugat pentru cei aflați în comă și cu Sfintele Tai­ne i‑ai împărtășit;
  • Bucură‑te, că băiatul care avea pro­bleme de auz a visat că la mormântul tău l‑ai chemat;
  • Bucură‑te, că după ce a fost uns cu ulei de la candela ta s‑a întors în satul său vindecat;
  • Bucură‑te, că pe docto­rul care s‑a le­pă­dat de legăturile cu ma­sonii de can­cer l‑ai lecuit;
  • Bucură‑te, că spre folosul multora vestea despre această întâmplare s‑a răs­pândit;
  • Bucură‑te, că aducând celor sufe­rinzi alinare și mângâiere în vise și ve­de­nii te‑ai arătat;
  • Bucură‑te, că în chip minunat de sfin­ții doctori fără de arginți la stomac ai fost operat;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 5‑lea:

Când a venit la tine tânăra care vo­ia să te întrebe dacă e voia lui Dum­ne­zeu să pornească pe calea monahală, i‑ai răspuns mai înainte ca ea să apuce să îți spună ce o frământa: „Ceea ce ai în gând, să pui în faptă” și ea te‑a ascultat. Tot așa ajută‑ne și pe noi, sfinte, să cu­noaștem și să facem voia lui Dumnezeu și să Îl mărturisim prin viața noastră, cântând: Aliluia.

Icosul al 5‑lea:

Femeia care venise în Creta la po­menirea ta a auzit blânda ta mustrare: „De ce nu ai încredere în mine? Oare nu îți dau eu de fiecare dată mai mult decât ceri?”, dar având puțină credință nu te‑a as­cul­tat, căci a oprit o parte din banii pe care i‑ai cerut să îi lase la bise­ri­că. Tu aju­tă‑ne pe noi, sfinte, să ne încredințăm în­tru totul voii lui Dumnezeu, ca să îți aducem cântări de mulțumire:

  • Bucură‑te, cel ce alungi de la noi duhul neascultării și al necredinței;
  • Bucură‑te, că pentru rugăciunile ta­le învățăm să ascultăm glasul conști­in­ței;
  • Bucură‑te, cel ce vrei să părăsim slă­­bi­ciunile și desfătările lu­mești;
  • Bucură‑te, că nu doar de pă­ca­tele mari, ci și de păcatele mici ne fe­rești;
  • Bucură‑te, că în vreme de is­pi­tă prezența ta nevăzută o mărturisim;
  • Bucură‑te, că asemenea ucenicilor tăi ocrotirea ta cerească o dobândim;
  • Bucură‑te, că prin râsul tău bine­cu­vântat înseninai sufletele pelerinilor;
  • Bucură‑te, că îi încurajai pe cei ca­re simțeau că sunt la capătul puterilor;
  • Bucură‑te, cel ce risipești nehotă­râ­rea din mințile noastre încețoșate;
  • Bucură‑te, că alungi nedu­me­ri­­ri­le, ca să luăm hotărâri binecuvântate;
  • Bucură‑te, cel ce te scârbești de pa­timile noastre, dar pe noi ne iu­bești;
  • Bucură‑te, că în viața duhovni­ceas­că nu cu asprime, ci cu blândețe ne crești;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 6‑lea:

I‑ai văzut odată în chip minunat pe sfin­ții doctori fără de arginți cerându-I lui Dumne­zeu să te pedep­sească pentru o anumită greșeală, dar L‑ai vă­zut și pe Hristos privind spre tine cu o privire blândă și L‑ai auzit răspun­zân­du‑le: „Nu, nu‑l pedepsesc. Ceea ce Îmi cereți nu pot să fac.” Iar tu, cu­nos­când iubirea Lui și pocăindu-te, ai cântat cu smerenie: Aliluia.

Icosul al 6‑lea:

Voind tu ca Dumnezeu să îți desco­pe­re dacă ești vrednic de slujirea preoțească, ai visat că El te‑a pus paznic la o biserică strălucitoare, zicându‑ți: „Pe câți îi vei lăsa să intre, vor intra în ea și pe câți îi vei opri, vor rămâne pe din afară.” Ști­ind aceasta, noi ne temem ca nu cumva să ne rătăcim pe drumul care duce spre împărăția cerurilor și de aceea te rugăm să mijlocești pentru noi, ca să ne ri­dicăm din fiecare cădere și să te lăudăm cu recunoștință, zicând:

  • Bucură‑te, că Domnul a dat măr­tu­­rie despre harul pe care ți l‑a dat;
  • Bucură‑te, liman la care credin­cio­șii deznădăjduiți au alergat;
  • Bucură‑te, că la sfântul jertfelnic mulțime de nume ai pomenit;
  • Bucură‑te, părinte, care rănile su­fle­­telor bolnave le‑ai oblojit;
  • Bucură‑te, cel ce ai primit smerit mustrarea sfinților spre îndreptare;
  • Bucură‑te, că pentru pocăința ta Hristos a îndulcit lacrimile tale amare;
  • Bucură‑te, cel ce i‑ai primit la tine pe păcătoși, dar pe farisei i‑ai lepădat;
  • Bucură‑te, cel ce prin pilda vieții ta­le pe oamenii fățarnici i‑ai mustrat;
  • Bucură‑te, doctorie, care întărești sufletele slăbite în credință;
  • Bucură‑te, că pe cei care fac păcate împotriva firii îi chemi la pocăință;
  • Bucură‑te, că mulți păcă­toși pen­tru care te‑ai rugat s‑au pocăit;
  • Bucură‑te, că pentru lacrimile tale mulțime de suflete s‑au mântuit;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 7‑lea:

„Hristoase al meu, vreau să îi mân­tuiești pe toți oamenii. Vreau să îi mân­tuiești și pe toți catolicii, pe toți pro­testanții, pe toți musulmanii, pe toți cei de alte credințe, ba chiar și pe cei necre­din­cioși”, s‑a rugat Ție, Doamne, Sfân­tul Evmenie, iar noi, uimindu‑ne de cu­rajul, de iubirea și de râvna sa, Îți adu­cem cântarea: Aliluia.

Icosul al 7‑lea:

Când ai călătorit la Constantinopol i‑ai binecuvântat nu numai pe cei care erau creștini în ascuns, ci și pe mu­sul­mani, rugându‑te pentru venirea lor la Hristos. Știm că ai spus: „Nu poți ști ni­ciodată ce se poate întâmpla mâine”, de aceea te rugăm, sfinte, cheamă la lumina cre­dinței celei adevărate cât mai mulți oa­meni care stau acum departe de ea, ca să îți mulțumească, zicând laude ca acestea:

  • Bucură‑te, samarinean milostiv, că pe fiii lui Adam i‑ai binecuvântat;
  • Bucură‑te, că iubirea ta peste în­treg neamul omenesc s‑a revărsat;
  • Bucură‑te, că ai mărturisit că orto­doxia este singura credință adevărată;
  • Bucură‑te, că te‑ai rugat ca lumina ei să se răspândească în lumea toată;
  • Bucură‑te, că Domnul la Sfintele Liturghii multe taine ți‑a descoperit;
  • Bucură‑te, că pentru fiii Bisericii adevărate multe rugăciuni ai să­vârșit;
  • Bucură‑te, că în chilia ta și pentru întoarcerea ereticilor te‑ai rugat;
  • Bucură‑te, că din iubire nici pe pă­gâni și pe necredincioși nu i‑ai uitat;
  • Bucură‑te, că de învățătura orige­nis­tă despre mântuirea tuturor te‑ai ferit;
  • Bucură‑te, că, iubind acrivia, cur­sele ereziilor și ale înnoirilor le-ai nimicit;
  • Bucură‑te, sabie a Duhului, care în­vățăturile mincinoase le‑ai tăiat;
  • Bucură‑te, că predaniile Sfinților Pă­rinți cu credincioșie le‑ai urmat;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 8‑lea:

Prin cuvintele tale am cunoscut că ai fost dascăl al iubirii jertfelnice, învățându-ne: „Când cineva Îl iubește pe Dumnezeu, îi iubește pe toți. Îi iubim și pe eretici, pentru că și pe ei i‑a zidit Dumnezeu. Nu că am iubi ereziile lor. Îi iubim pe păcătoși, dar nu și nelegiuirile pe care le fac. Îi iubim, pentru că nu pu­tem să nu‑i iubim.” Și iubirea ta s‑a înăl­­țat la cer ca o tămâie binemiro­si­toa­re, cântând: Aliluia.

Icosul al 8‑lea:

Când una dintre femeile desfrâ­na­te cărora le împărțeai iconițe l‑a luat de braț pe unul dintre pelerinii care veni­seră cu tine în Rusia, tu ai spus cu blân­dețe: „Acesta este al meu”, fe­rindu‑l de primejdia pă­catului. Așa să ne păzești și pe noi, sfin­te, în ceasul ispitei, ca să te lăudăm, zi­când:

  • Bucură‑te, că prin blândețea ta lui Hristos I‑ai urmat;
  • Bucură‑te, că la pocăință pe feme­ia păcătoasă o ai chemat;
  • Bucură‑te, că pe pelerinul acela de ispita căderii l‑ai ferit;
  • Bucură‑te, că mulți tineri din ghea­­rele patimilor ai izbăvit;
  • Bucură‑te, că și de la tineri și de la bătrâni primești mulțumiri;
  • Bucură‑te, cel ce ne scapi de frici, de primejdii și de nenorociri;
  • Bucură‑te, cel ce te-ai rugat pentru cei care în păcate au căzut;
  • Bucură‑te, că în inimile lor ofilite mugurii nădejdii au crescut;
  • Bucură‑te, dezlegare a oamenilor le­gați cu lanțurile patimilor;
  • Bucură‑te, că ai fost candelă aprin­­să a nevoinței și a virtuților;
  • Bucură‑te, cel ce în cuptorul încer­cărilor ai făcut voia Domnului;
  • Bucură‑te, că ai arătat puterea cre­dinței prin îmblânzirea tigrului;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 9‑lea:

„Nu te mâhni atât de tare, copilul meu, Hristos te iubește”, i‑ai spus fe­me­ii care se rușina să spovedească pă­catul mare pe care îl făcuse. Ajută‑ne și pe noi, tu, cel care ești prieten al sufle­telor rănite de păcat, să ne ridicăm din mo­cirla în care am căzut, ca să Îi adu­cem Domnului cântarea: Aliluia.

Icosul al 9‑lea:

„Să te duci la icoana Arhanghe­lu­lui Mihail, ca el să te scoată din încur­că­tură”, i‑ai spus bărbatului din Mitilini care păcă­tuia, și Dum­nezeu l‑a ajutat să se despartă de femeia cu care își înșela soția. Tot așa și acum vino în aju­to­rul soților și soțiilor care batjocoresc taina cununiei, întorcându‑i pe toți pe dru­mul cel bun, ca să te laude împreună cu noi:

  • Bucură‑te, adiere care alungi no­rul ispitelor de la credincioși;
  • Bucură‑te, că fără șovăire îi ajuți să pună înce­put bun pe păcătoși;
  • Bucură‑te, că de păcatul divorțului mulți soți ai îndepărtat;
  • Bucură‑te, că certurile dintre ei le‑ai risipit când te‑au chemat;
  • Bucură‑te, că, aflând de minunile tale, familiile te aleg ocrotitor;
  • Bucură‑te, că ești rugător pentru pă­­rinți și pentru copiii lor;
  • Bucură‑te, că ajuți lumea mai mult decât în viața ta pământească;
  • Bucură‑te, că ne povățuiești să că­u­­tăm liniștea duhovnicească;
  • Bucură‑te, preot al Dumnezeului celui viu, care ne chemi la pocăință;
  • Bucură‑te, că ne ferești de rătăciri, ca să ne păstrăm dreapta credință;
  • Bucură‑te, că lacrimile soților evla­vi­oși care nu aveau copii s‑au risipit;
  • Bucură‑te, ocrotitor al copiilor ca­re la botez numele tău l‑au primit;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 10‑lea:

Fiind pentru noi pildă de virtute, cu zdrobire de inimă te‑ai rugat Mân­tu­i­­torului: „Hristoase al meu, ajută‑mă să Te iubesc tot mai mult și mai mult. Să Te iubesc mai mult decât pe mine în­sumi, decât pe toți oamenii și să nu mă satur să Te iubesc”. Și în altarul su­fle­tului tău I‑ai adus cântarea de laudă: Aliluia.

Icosul al 10‑lea:

Nu suntem vrednici să vii la noi, pă­cătoșii, precum a venit la tine Sfântul Nichifor de praznicul adormirii sale, ca să te mângâie în durerile tale și să îți spu­nă că te iubește. Dar te rugăm să fii ocrotitor al nostru, ca să învățăm să te iubim și să te cinstim aducându‑ți laude:

  • Bucură‑te, prieten al sfinților și al creștinilor care merg pe calea virtuților;
  • Bucură‑te, că pe calea sfințeniei ce­lor nevoitori le ești îndrumător;
  • Bucură‑te, mustrător al ieromo­na­hu­lui care spunea că vremea sfințeniei a trecut;
  • Bucură‑te, vrednic ucenic al Sfân­tu­­lui Nichifor, pe care pildă de evlavie l‑ai avut;
  • Bucură‑te, că după adormirea sa ți s‑a arătat când puteai muri și te‑a sal­vat;
  • Bucură‑te, grabnic ajută­tor al ce­lor care la vreme de necaz ți s‑au ru­gat;
  • Bucură‑te, că ploaia nu a căzut în locul pe care în aer cu mâna ta l‑ai în­semnat;
  • Bucură‑te, că tot așa nici ispitele nu i‑au doborât pe oamenii pe care i‑ai binecuvântat;
  • Bucură‑te, icoană a iubirii de Dum­nezeu și de aproapele în cu­getele noas­tre zugrăvită;
  • Bucură‑te, filă vie de Filocalie, ca­re îi chemi pe credincioși la rugăciu­nea neîncetată;
  • Bucură‑te, că pe creștini în lupta cu gândurile rele și otrăvitoare de suflet i‑ai povățuit;
  • Bucură‑te, că prin sfaturi ceața mâh­nirii și a deprimării de la cei nepu­tincioși o ai risipit;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 11‑lea:

Atunci când preotul din Creta și‑a zis în gând: „O, dacă aș avea și eu o bucățică din hainele pe care le poartă părintele Ev­me­nie…”, tu i‑ai dăruit de îndată un epitrahil din biserică. Noi nu suntem vrednici să pri­mim de la tine mari daruri, dar îți cerem să fii mijlocitor și po­vă­țuitor al nostru pe ca­lea mântuirii, ca să cântăm în veci: Aliluia.

Icosul al 11‑lea:

În tinerețea ta ți s‑a arătat Sfânta Mare Muceniță Marina ieșind din icoa­na ei și ținând diavolul de coarne, învă­țân­du‑te să re­ziști în lupta duhovni­cească, și ți‑a zis: „Într‑o zi, tu vei învia un mort”. Învi­a­ză‑ne acum pe noi, Sfinte Ev­me­nie, pe cei care suntem morți sufle­tește și fugim de calea învierii care trece prin cruce, ca să te lăudăm, zicând:

  • Bucură‑te, că Sfânta Marina te‑a îndrumat în lupta duhovnicească;
  • Bucură‑te, că mulți sfinți te‑au ocro­tit în nevoința ta îngerească;
  • Bucură‑te, că pe Sfântul Porfirie îm­preună rugător l‑ai primit;
  • Bucură‑te, că această legătură bi­ne­cuvântată în duh s‑a pecetluit;
  • Bucură‑te, că voi împreună cu alți sfinți pen­tru pacea lumii v‑ați rugat;
  • Bucură‑te, că atunci norul războ­iu­lui în chip minunat a fost îndepărtat;
  • Bucură‑te, că celor care trec prin în­cercări grele le aduci alinare;
  • Bucură‑te, că ne ajuți să aflăm li­niștea în vremurile de tulburare;
  • Bucură‑te, mână de ajutor întinsă celor din întunericul păcatelor;
  • Bucură‑te, dreptar, care ne arăți calea spre împărăția cerurilor;
  • Bucură‑te, clopot, care cu putere mi­la dumnezeiască o vestești;
  • Bucură‑te, că prin bucuria ta în­tris­tarea din suflete o risipești;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 12‑lea:

Când ucenicii tăi se temeau că du­pă trecerea ta la viața veșnică îi vei uita, le‑ai spus cu hotărâre: „Nu, niciodată!”, încredințându‑i de iubirea pe care le‑o purtai și le‑o vei purta în con­ti­nuare. Iar noi, plecând genunchii inimii ca și cum am îngenunchea în fața sfintelor tale moaște, îți cerem să picuri și peste noi o pică­tură din iubirea ta pă­rintească şi Îi cân­tăm Domnului, Cel ce te‑a proslăvit: Aliluia.

Icosul al 12‑lea:

După adormirea ta te‑ai arătat în vis în chip minunat unor ucenici ai tăi, binecuvântându‑i într‑o biserică slăvită. Iar ei, încredințându‑se de acoperă­mân­tul rugăciunilor tale, și‑au împărtășit unii altora bucuria trăită și ți‑au adus cân­tări de laudă:

  • Bucură‑te, că Dumnezeu îți desco­pe­rea numele creștinilor pe care îi îm­părtășeai;
  • Bucură‑te, că prin aceasta de mul­ți­mea harismelor primite de sus îi în­cre­dințai;
  • Bucură‑te, că în duh îi vedeai adu­nați în rugăciune pe ucenicii Sfântului Porfirie;
  • Bucură‑te, cel ce acum ne vezi pe noi, pe toți cei care cu credință ne ru­găm ție;
  • Bucură‑te, că unii bolnavi ale căror pomelnice au fost puse sub perna ta s‑au vindecat;
  • Bucură‑te, că ai primit mulțumi­ri­le femeii pe care ai lecuit‑o de cancer la ficat;
  • Bucură‑te, că fiind în spital cu tru­pul, cântăreții psalmodiind în biserică te‑au auzit;
  • Bucură‑te, că după trecerea ta la Domnul de toți cei care ți s‑au rugat te‑ai milostivit;
  • Bucură‑te, că tânărul care cu evlavie păstra fotografia ta cu credință te‑a chemat;
  • Bucură‑te, că a avut nădejde în pu­terea rugăciunilor tale și a scăpat nevă­tămat;
  • Bucură‑te, că biruind legile firii ți‑ai mișcat un picior când erai așezat în sicriu;
  • Bucură‑te, că prin harul primit de la Domnul Hristos ai arătat atunci că ești viu;
  • Bucură‑te, Sfinte Evmenie, cel ce alungi mâhnirea și aduci bucuria.

Condacul al 13‑lea:

O, Sfinte Evmenie, noule făcător de minuni, ale cărui daruri le lăudăm ziua și noaptea, apărătorule al nostru, fii nouă ajutor în ceasul morții și ne ri­dică la ceruri, ca să Îi cântăm lui Dum­nezeu împreună cu arhanghelii și cu toți sfinții în vecii vecilor: Aliluia.

Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Sfinte Evmenie, tu I‑ai mul­țumit Domnului că a îngăduit… și Con­dacul întâi: Veniți, ucenicilor ai lui Hris­tos, să îl lăudăm… Apoi se zice această

Rugăciune

Sfinte Evmenie, noule făcător de mi­nuni, primește rugăciunile noastre, ale păcătoșilor, că la tine alergăm cu nă­dejde, crezând că nu vei trece cu ve­de­rea rugăciunile noastre din pricina pă­ca­telor care ne apasă.

Știm că te‑ai arătat unora dintre ucenicii tăi după trecerea ta la Domnul și i‑ai binecuvântat, întărind prin aceas­ta făgăduința ta că nu îi vei uita ni­cio­da­tă. Noi nu ne‑am învrednicit să fim uce­nicii tăi, sfinte, dar credem că iubirea ta ne acoperă și pe noi, cei mulți și nepu­tincioși, și cerem cu credință să fim bi­necuvântați de tine. Așa cum psalții te‑au auzit cântând în biserică, deși cu trupul erai în spital, așa să simțim și noi în taină prezența ta binefăcătoare în viețile noastre.

Am auzit de femeia bolnavă de can­cer la ficat, al cărei bilet a fost pus sub perna ta și ai vindecat‑o. Noi nu am pus cererile noastre sub perna ta, dar ple­când genunchii inimilor noastre în fața sfintei tale icoane, ne închinăm cu evla­vie, ca și cum am sta în fața sfin­te­lor tale moaște. Primește cererile noas­tre, Sfinte Evmenie, și ne izbăvește de toată ispita și de tot răul, văzut și ne­vă­zut.

Îmblânzește patimile noastre, pre­cum ai îmblânzit tulburarea tigrului. Păzește‑ne de tot răul, cum i‑ai pă­zit de ploaie pe cei care stăteau în cer­cul pe care l‑ai făcut cu mâna în aer și nu s‑au udat. Roagă‑te pentru toți bolnavii, stând lân­gă patul lor de suferință, pre­cum ai stat lângă femeia care te‑a văzut în spital în timpul operației și după aceea. Ai grijă de toți călugării și de toate maicile, tu, cel ce te-ai rugat pentru Sfântul Sofronie de la Essex și el s‑a tămăduit, fiind uns cu ulei sfințit la Sfântul Maslu.

Ai grijă de soții cre­din­cioși, alun­gând dintre ei neînțele­ge­rea și tul­bu­ra­rea, tu, cel ce pe bărbatul care își înșela nevasta l‑ai povățuit să ceară sprijinul Sfântului Arhanghel Mihail și el s‑a des­părțit de femeia cu care păcătuia.

Ai grijă de toți copiii, fe­rindu‑i de păcatele tinereții și de curse­le viclea­nului diavol.

Să nu ne depărtezi de ajutorul tău, cum ai depărtat‑o de la tine pe maica care venise la tine fără dorința de a pune în­ceput bun pocăinței. Ci înse­ni­nează vie­ți­le noastre, ca să cu­noaș­tem bucuria cea adevărată, pe care au cunoscut‑o cei pe care i-ai ridicat din groapa întristării.

Căci avem nevoie de mijlocirile ta­le în fața tronului dumnezeiesc, ca să nu fim înghițiți de marea vieții acesteia, ci să mergem cu pocăință și smerenie pe calea cea îngustă a mântuirii. Și pri­mind ajutorul tău, să Îl lăudăm în toate zilele vieții noastre pe Dumnezeu cel în Treime lăudat, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită. Amin.

RUGĂCIUNI LA DIFERITE TREBUINȚE

Rugăciune la vreme de ispită

 Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, vezi focul încercării prin ca­re trec, vino degrabă în ajutorul meu și liniștește acum și sufletul meu tul­burat.

Precum în timpul pelerinajului din Rusia, când femeile desfrânate s‑au apropiat de grupul în care erai, pentru a-i prinde în mrejele lor pe tinerii pelerini, tu ai intervenit de îndată cu blândețe și ai în­depărtat de la ei ispita, tot așa acum îndepăr­tează de la mine această ispită care a nă­vălit asupra mea, ca să nu mă biruie patimile și slăbiciunile trupești.

Am aflat cum tânărul care îți spu­sese că va veni să cânte la biserica ta a fost înșelat de diavol, gândindu‑se că și patul îi aduce odihnă, și a ajuns la bise­rică abia după sfârșitul slujbei. Dar am aflat și de părintele ieromonah pe care l‑ai mustrat, spunându‑i să nu dea vina pe diavol pentru neputințele și slăbi­ciu­nile sale.

Eu, neavând duhul deosebirii du­hu­rilor, nu îmi dau seama cât de mare este ispita diavolească și cât de mare este lupta pe care o ridică împotriva mea tru­pul și gândurile pe care nu pot să le stăpânesc. Dar tot ce știu e că mărturisesc că am nevoie de harul lui Dumnezeu, de acoperământul Maicii Domnului și de mij­lo­­ci­rea ta, ca să rezist până la capăt fără să păcătuiesc.

Pe femeia care voia să ascundă la spovedanie un păcat nu ai mustrat‑o, ci cu blândețe ai ajutat-o să înțeleagă cât de mare e iubirea lui Dumnezeu pentru toți oamenii, oricât ar fi de păcătoși.

Nici pe mine să nu mă mustri, Sfin­te Evmenie, ci să mă ajuți să mă spo­vedesc cu sinceritate și cu zdrobire de inimă. Să nu ajung, sfinte, ca oamenii pe care i‑ai gonit de la tine. Ci să fiu ca unul dintre prietenii tăi, pe care i‑ai ajutat să stea tari la vreme de încercare și, primind răspuns la cererile lor, ți‑au adus mulțumirile lor. Ca văzând ajutorul tău, să Îl slă­vesc pe Dumnezeu, Cel Ce te‑a binecu­vân­tat și a revărsat asupra ta darurile Sale și să Îi cânt în toate zilele vieții mele: Aliluia.

Rugăciune pentru îndreptarea vieții

 Sfinte Evmenie, lucrătorule al vir­tu­­ții, văzând neputințele și patimile noas­tre, trimite‑ne degrabă ajutorul tău cel ce­resc, ca să punem început bun mân­tui­rii.

Nu te scârbi de întinăciunea sufle­telor noastre, sfinte, că războiul duhov­nicesc este greu și simțim că pierim. Nu ne depărta de la tine, așa cum ai go­nit‑o pe maica aceea care avea gânduri viclene și care nu voia să se pocăiască. Ci mus­tră‑ne spre îndreptarea vieții, cum l‑ai mustrat pe doctorul din Patras, că­ruia i‑ai cerut să arunce din casă sim­bolurile masonice și să topească aurul primit de la masoni, pentru a face cru­ciulițe din el și pentru a le împărți al­tora. Căci doc­torul, primind cu smere­nie mustrarea ta, s‑a întors la tine cu pocăință și pen­tru rugăciunile tale s‑a tămăduit de boa­la cancerului.

Așa să se tămăduiască, Sfinte al lui Dumnezeu Evmenie, și sufletele noastre bolnave, de toate bubele și de toate patimile. Ca primind ajutorul tău să te lăudăm și să îți mulțumim, a­vându‑te povățuitor tainic pe calea mân­tuirii până la sfârșitul vieții noastre. Amin.

Rugăciunea celui tulburat de duhurile rele

 Sfinte Evmenie, alesule slujitor al lui Hristos, către tine înalț gândul meu, în acest ceas de grea încercare. Știu, sfinte, că în tinerețea ta ai văzut‑o pe Sfânta Mare Muceniță Marina ieșind din icoana ei, ținând diavolul de coarne și învățându‑te să stai împotriva ata­cu­ri­lor lui. Mai știu, sfinte, că tu însuți ai suferit mult în vremea în care din îngă­duința lui Dumnezeu, ca să înveți smere­nia, puterile întunericului au pus stăpânire pe mintea ta. Știu, sfinte, și că atunci Maica Domnului ți‑a venit în ajutor, când erai aproape de mănăstirea închi­nată ei din Kuduma.

Mai apoi ai cunoscut în viața ta fri­ca adusă de prezența îngerilor căzuți, dar ai avut și puterea de a rezista. Am aflat de luptele tale cu duhurile necu­rate de la Lacul Dris, de la Biserica Schimbării la Față și din alte locuri și cred că pentru răbdarea ta ai primit mare har de la Dumnezeu.

Tu ai adus liniște în sufletul tâ­nă­rului care, pătimind din pricina diavo­li­lor, simțea un foc mistuitor înlăuntrul său. Și mult l‑ai întărit pe bolnavul de la spitalul de boli infecțioase care, în timp ce era atacat de duhurile rele, simțea ocrotirea ta minunată.

Așa ajută‑mă și pe mine, alungând de la mine toată lucrarea puterilor în­tunericului, toată slăbiciunea și toată ne­putința. Ca ridicându‑mă din groapa morții sufletești, să înviez duhovnicește și să Îl laud în vecii vecilor pe Dumne­zeu, Care prin sfinții Săi Își arată neîn­cetat marea Sa iubire pentru neamul omenesc. Amin.

Rugăciune înaintea unui examen

Sfinte Evmenie, ajutătorule al ele­vi­lor și al studenților care dau examene, știind mulțimea minunilor tale vin la tine și îți cer ajutorul. Pe mulți i‑ai ajutat, sfinte, și cred că îi ajuți pe toți cei care te cheamă cu credință în rugă­ciu­nile lor. Pe studentul de la facultatea de drept, care de două ori picase un examen și care în ajunul reexaminării te‑a ajutat să torni ciment în loc să mai învețe, pentru rugăciunile tale a treia oară a trecut examenul, deși nu mai nă­dăj­duia că va reuși. Iar tâ­nărul pe care l‑ai binecuvântat, zicân­du-i: „Să te ajute Domnul să scrii cu bine, să treci foarte bine examenul!”, a reușit să ia o notă mare, deși nu avu­se­se timp să învețe, din pricină că trebuia să meargă la muncă. Eu îți cer, sfinte, să mă ajuți să pri­mesc întru totul voia lui Dumnezeu. Să pot învăța cât mai mult și mai bine, fără să îmi pun nădejdea în puterile mele. Ci, având nădejde în ajutorul cel de sus, să trec cu bine de această încer­care și să duc o viață bineplăcută Dom­nului în toate zilele vieții mele. Amin.

Rugăciune pentru cei de alte credințe

Sfinte Evmenie, cel ce ai fost uce­nic al Sfântului Nichifor cel lepros și nepot duhovnicesc al Sfântului Antim, marele duhovnic din Hios, și prin aceș­tia te‑ai înrudit duhovnicește cu tot so­borul sfinților colivazi, apărători ai pre­da­niilor Sfinților Părinți și dascăli ai vie­țuirii filocalice, primește, te rog, în cea­sul acesta puțina mea rugăciune.

Știu că, atunci când ai văzut în chip minunat o biserică strălucitoare, ai auzit glasul lui Hristos spunându‑ți: „Pe câți îi vei lăsa să intre, vor intra și pe câți îi vei opri, vor rămâne pe din afară.” De aceea îți cer să te rogi și pentru mi­ne, păcătosul, ca să merg pe calea cre­dinței până la trecerea mea din viața aceasta plină de deșertăciune.

Dar, mai mult decât atât, îndrăz­nesc să îți cer să te rogi și pentru cei ca­re stau departe de Biserica lui Hristos, ca să vină la lumina adevărului. Știu că în timpul vieții te‑ai rugat: „Hristoase al meu, vreau să îi mân­tuiești pe toți oa­me­nii. Vreau să îi mân­tuiești și pe toți ca­tolicii, pe toți pro­testanții, pe toți mu­sulmanii, pe toți cei de alte credințe, ba chiar și pe necre­din­cioși”.

Dar mai știu și că, atunci când l‑ai pomenit la proscomidie pe catolicul ca­re îi ajutase pe leproși, îngerul Dom­nu­lui a aruncat de pe Sfântul Disc de trei ori mirida scoasă pentru el. Iar mai apoi îngerul ți s‑a arătat și te‑a mustrat, spu­nându‑ți că la rugăciunile personale pot fi pomeniți toți oamenii, vii și morți, dar la Sfânta Liturghie doar fiii Bisericii dreptslăvitoare. Crezând mărturiei tale despre aceas­tă arătare minunată, îndrăznesc, sfin­te, să îți cer să te rogi și pentru omul a­ces­ta, pentru (numele), care stă de­parte de credința și de Bise­rica cea adevărată.

În timpul pelerinajului la Constan­ti­nopol tu i‑ai binecuvântat nu doar pe creștini, ci și pe musulmani, dorindu-ți ca mai apoi să vină și ei la Hristos. Tu ai mărturisit că Dumnezeu Se bucura când te rugai pentru eretici și pentru cei de alte credințe, ba chiar și pentru necre­dincioși, și de aceea îndrăznim să îți cerem să te rogi pentru ei și după trece­rea ta din via­ța pământească. Nu împu­ți­na ru­găciunile tale pentru aceștia a­cum, când te afli în bucuria cea gătită sfin­ților, ci îndură‑te și mijlocește pen­tru ei înaintea Dreptului Judecător.

Ca părăsind ei rătăcirile și înșelă­rile, să vină la lumina lui Hristos și să Îl lau­de pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Trei­mea cea deoființă și nedes­părțită, în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea soților care nu au putut să aibă copii

 Sfinte Evmenie, cel ce aduci bucu­rie în sufletele mâhnite și întristate, la tine alergăm cu credință, având nădejde în mijlocirile tale. Știm de părinții pe care i‑ai binecuvântat și s‑au bucurat de copiii lor, după ce ani de zile alergaseră pe la tot felul de doctori, fără să pri­mească niciun ajutor. Am auzit de fe­meia măritată de opt ani, care nu avea copii, și căreia i‑ai spus: „Să ții post și pentru tine și pentru soțul tău și o să faci un copil!” Iar ea, făcând ascultare de cuvântul tău, a luat mai apoi plata as­cultării și a născut o fetiță, care era mărturie a minunilor tale.

De multe ori tu ai rușinat înțe­lepciunea medicilor care au spus unor părinți că nu pot avea copii sau că, dacă totuși îi vor avea, aceștia nu vor fi sănătoși. Tu, cel ce ai primit de multe ori ajutorul Sfinților Doctori fără de arginți, care te‑au și operat la stomac în chip minunat, trimite‑ne acum ajutorul tău ceresc.

Știm că nu suntem vrednici să pri­mim acest ajutor, dar mărturisind ne­vrednicia noastră mărturisim și faptul că iubirea ta nu se poticnește de nepu­tințele noastre. Și te rugăm să ne ajuți să mergem pe calea mântuirii și să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu, oricare ar fi aceasta. Iar ție îți mulțumim și vrem să te lăudăm în toate zilele vieții noas­tre. Amin.

Rugăciune la vreme de secetă

Sfinte Evmenie, cel ce vii degrabă în ajutorul tuturor celor care te cheamă în rugăciunile lor, vino acum și la noi, cei pătimași și păcătoși. Din pricina mulțimii păcatelor noastre nu ne‑a învrednicit Dumnezeu să avem parte de ploaie și seceta a uscat pământul.

Am aflat de seceta mare care a avut loc în regiunea Atenei, când ai mers și ai binecuvântat lacul Maraton, zicând multe rugăciuni. Tu ai văzut mai înainte cu duhul că Dumnezeu va împlini ce­rerile tale și ai spus că va veni multă ploaie, dar cei de lângă tine s‑au îndoit de cuvântul tău. Lucrul acesta părea cu neputință, căci vreme de aproape trei ani nu mai plouase și pe cer nu se vedea niciun nor. Dar după două zile a plouat vreme îndelungată și atunci oamenii au înțeles puterea rugăciunilor tale, căci ca un nou Ilie ai dezlegat cerul și ai adus bucurie celor care sufereau din pricina secetei.

Cine poate spune mulțimea minu­nilor tale, Sfinte Evmenie? Atunci când vorbeai cu oamenii în curtea bisericii, a început ploaia și femeia credincioasă voia să îți aducă o um­bre­lă, dar tu ai oprit‑o, însemnând cu mâna un cerc în aer în jurul locului în care vă aflați. Iar pe voi ploaia nu v‑a atins, deși de jur împrejur ploua peste tot.

Mari sunt darurile pe care ți le‑a dăruit Dumnezeu și de aceea îndrăznim să îți cerem ajutorul. Nu pentru cre­din­ța noastră, nu pentru vrednicia noastră, ci pentru iubirea pe care o ai față de oameni arată‑ți și acum darul tău, dez­legând cerul și aducând ploaie binefă­că­toare.

Ca văzând în acest dar semnul mi­lostivirii dumnezeiești, să sporim în ru­gă­ciune și nevoință și să Îl lăudăm în toa­tă viața noastră pe Dumnezeu, Cel ca­re lucrează prin sfinții Săi lucruri mari și minunate spre folosul oameni­lor. Amin.

 Rugăciunea celui aflat în primejdie de moarte

 Sfinte Evmenie, ocrotitorule al ce­lor slabi și izbăvitorule al celor aflați în curse de tot felul, primește acum puțina mea rugăciune.

Știu că, atunci când ți‑ai primej­duit viața fără să vrei, când voiai să scapi de insectele din chilia ta, tu ai avut parte de cercetarea minunată a Sfântului Nichifor cel lepros, povățu­i­to­rul și prietenul tău ceresc. Iar prin ară­tarea lui ai scăpat de la moarte și I-ai mulțumit Domnului pen­­tru ajutorul primit.

Te rog, Sfinte Evmenie, ajută‑mă și tu pe mine în acest ceas, când am mare nevoie de ocrotirea ta. Nu sunt vrednic să mi te arăți în chip minunat, nu sunt vrednic să primesc povețele tale, cum le‑ai primit tu pe ale Sfântului Nichifor. Dar așa nevrednic cum sunt, nu încetez a nădăjdui în mila lui Dum­nezeu, în ajutorul Preasfintei Născă­toa­re de Dumnezeu și în mijlocirea ta.

Am aflat de tânărul motociclist care, păstrând cu evlavie fotografia ta, când era în primejdia morții a cerut ajutorul Dom­nu­lui și al tău și a scăpat. Am aflat și de șoferul care, atunci când frâna autocarului s‑a stricat și el nu mai vedea nicio scăpare, te-a chemat în rugăciune și mașina s‑a oprit în chip minunat.

Arată‑ți și cu mine lucrarea ta, pre­cum ai arătat‑o cu toți cei care te‑au chemat lângă ei la vreme de necaz și de suferință. Ca văzând sprijinul tău, să mă întăresc în credință și să îți mulțumesc, aducându‑ți laude în toate zilele vieții mele. Amin.

Rugăciune pentru dobândirea liniștii în familie

 O, Sfinte Evmenie, primește aceas­tă puțină rugăciune pentru noi, tu, cel ce ai ajutat în timpul vieții tale mulțime de familii. După moartea ta ți‑ai înmulțit ajutorul, sfinte, și de aceea cred că ne poți acoperi și pe noi cu puterea pe care ai primit‑o de la Dumnezeu.

Am auzit de femeia care voia să ascundă la spovedanie un păcat, dar tu ai îndreptat‑o cu blândețe pe dru­mul cel bun. Am auzit și de soțul ei, care s‑a pregătit cu multă grijă pentru spo­ve­danie și pe care l‑ai ajutat să meargă pe calea credinței. Ajută‑ne și pe noi, sfinte, alungând de la noi toate ispitele și toată neînțelegerea.

De multe ori ai topit gheața dintre soți, aducându‑i la iubirea cea dintâi. Pe mulți i‑ai ferit de ispita divorțului și i‑ai ajutat să sporească în pace și înțelegere.

Tu pe bărbatul care își înșela soția l‑ai trimis să meargă să ceară sprijinul Sfântului Ar­hanghel Mihail și el, des­păr­țindu-se de fe­meia cu care păcătuia, s-a întors la soția lui.

Iar pentru credința femeii care a venit la tine ca să te rogi pentru sănă­tatea so­țului ei, care era bolnav de ani de zile, tu l‑ai binecuvântat pe acesta, spunând: „Soțul tău să nu mai pățească niciodată nimic.” Și, pen­tru tăria bine­cu­vântării tale, Dumnezeu l‑a vindecat.

Așa te rugăm, sfinte, binecuvân­tea­­ză‑ne și pe noi și vindecă toate bolile noastre sufletești și trupești, ca fiind spri­jiniți de tine să Îi aducem în vecii ve­cilor slavă Dumnezeului care te‑a proslăvit. Amin.

 Rugăciunea părinților pentru copiii lor

 Sfinte Evmenie, cel ce în viața ta ai binecuvântat mulțime de copii și i‑ai ocrotit prin rugăciunile tale, primește rugăciunea pe care o facem acum pen­tru copiii noștri. Grea este crucea creș­terii copiilor și uneori suntem apăsați de tristețe și de amărăciune. Dar cre­dem în puterea mijlocirii tale și de aceea îți cerem să ne vii în ajutor.

Știm de tânărul care voia să înre­gistreze cuvintele tale și căruia i‑ai zis: „Cuvintele pe care ți le zic se înscriu numai în prezent și în inima ta. Nu se pot înregistra pe benzi de magnetofon ori pe hârtie.” Înregistrează, sfinte, po­vețele tale în mințile și în inimile co­pii­lor noștri. Vino în taină lângă ei, po­vă­țuindu‑i să crească în dreapta credință și pe calea virtuții. Ferește‑i de greșeli, de păcate și de prietenii stricătoare de suflet.

Tu te‑ai mâhnit de cuvintele învă­țătorului care spunea despre copii că s‑au sălbăticit cu totul, ba chiar și alte cuvinte, mai grele. Oare ce-ar fi spus acel învă­țător despre copiii de astăzi, care par mult mai neascultători și mai aplecați spre rău decât cei de ieri?

Cum să nu ne plângem noi, părin­ții lor, care dorim să îi vedem crescând în credință și în virtute? Cum să răbdăm fără să cârtim și fără să lăsăm patima mâniei să ne biruiască? Ne este tare greu, sfinte.

Tu însuți te‑ai supărat pe nepoata ta, care călcând postul s-a mă­ritat în zi de vineri, și din această pri­cină nu te‑ai mai dus la nunta ei. Pe copiii noștri să nu te superi, sfinte, chiar dacă vor face greșeli mari, ci să te rogi pentru ei, ca să vină la po­căință. Iar pe noi, părinții lor, ajută‑ne să mergem pe calea cea îngustă a mân­tuirii, povățuiți de părintele duhovnic și ostenindu‑ne pe calea rugă­ciu­nii și a fap­telor bune. Ca simțind pu­te­rea ocro­tirii tale să îți aducem laude în toate zilele vieții noastre. Amin.

Rugăciunea celui care trece prin lipsuri și greutăți

 Sfinte Evmenie, noule făcător de minuni, Dumnezeu te‑a scos la lumină în aceste vremuri de împuținare a cre­dinței. La ajutorul tău alerg acum, fiind necăjit și împovărat cu tot felul de lip­suri și de necazuri. Tu ai purtat crucea grea a leprei fără să cârtești. Tu ai fost lovit de atacurile puterilor întunericului și ai cunoscut durerea până la capăt. Tu ai răbdat încercări și greutăți de tot fe­lul, dar ți‑ai pus nădejdea în Dumnezeu și nu te‑ai lăsat biruit de ispite.

Vezi, sfinte, greutățile prin care trec. Roagă‑te lui Hristos să îmi dea răb­dare și putere să rezist până la sfâr­șit. Nu îți cer să mă ajuți să duc o viață de desfătări, ci vreau doar să am puterea de a mă lăsa în voia lui Dumnezeu. Tu ai venit în ajutorul feme­ii care tre­buia să plătească o mare dato­rie la ban­că, pentru că girase pentru a-și ajuta un prieten, iar acela nu își plătise datoria. Căci femeia ți‑a cerut sprijinul în ru­gă­ciune și atunci tatăl ei a reușit să îi dă­ruiască banii de care avea nevoie. Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, să trec cu bine de încercarea aceasta. Să nu mă las biruit de frică, de amărăciune și de deznădejde, ci să am nădejde în aju­torul tău. Am auzit de femeia căreia, când a venit la pomenirea ta,  i‑ai ce­rut să lase la biserica din Creta banii pe care îi a­vea, dar ea s‑a îndoit de cuvântul tău și nu te‑a ascultat. Eu nu vreau să ajung să mă îndoiesc de ajutorul tău, sfinte.

Știu că psaltul care credea că l‑ai gonit fără motiv de la biserica ta a ajuns la timp la biserica unde preotul avea mare nevoie de el, pentru că veniseră mulți copii să se împărtășească și nu era cine să cânte la slujbă. Și atunci, înțe­le­gând cum a lucrat Dumnezeu prin ha­ris­mele tale, psaltul s‑a întărit în cre­din­ță. Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, să văd în toate zilele lucrarea lui Dumnezeu spre mântuirea mea și să nu mă îndoiesc de pronia Sa cea plină de mi­­los­tivire. Ci să Îl slăvesc pe El în toate în­cer­­­cările prin care trec, așa cum ai fă­cut tu însuți în focul încercărilor prin care ai tre­cut, și să Îi cânt în vecii vecilor: Aliluia.

Rugăciune la vreme de război 

Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, primește puțina noastră ru­găciune în acest ceas, când sufletele noastre sunt greu încercate. Știm că, atunci când a început invazia din Cipru, candelele din biserica în care te rugai s‑au mișcat și icoanele au plâns, iar pes­te tine a venit duhul întristării. Tu mult ai suspinat și mult te‑ai rugat pentru oa­me­nii aflați în diferite războaie și cu zdrobire de inimă I-ai cerut lui Dumnezeu să Își arate îndurarea Sa și să aducă în mijlocul lor pacea.

Duhul fricii vrea să își înfigă ghea­rele în inimile noastre, iar norii deznă­dejdii vor să ne acopere. Dar noi nădăj­duim în ajutorul lui Dumnezeu și în ru­găciunile tale și ale tuturor sfinților. Am auzit cum, la chemarea minunată a Mai­cii Domnului, tu te‑ai rugat împreună cu Sfântul Porfirie din Atena, cu Sfântul Paisie Aghioritul, cu Sfântul Iacov din Evvia și cu alți sfinți, pentru a opri un nou război mondial, care era gata să înceapă în vremea bătrâneților tale. Sfântul Porfirie ți‑a spus că Maica Domnului se va milostivi și că nu va îngădui să se întâmple ceva rău și așa a fost, căci Dumnezeu a amâ­nat atunci războiul din Ucraina. Mare este puterea și lucrarea voastră, sfinților. Am aflat însă și că Sfântul Ioan Rusul v‑a spus tot atunci că „trebuie să fie război, căci nu există alt chip în care să se mântu­iască această lume”. Noi te rugăm cu zdro­bire de ini­mă, Sfinte Evmenie, cheamă‑i tu acum pe sfinții cu care te‑ai rugat atunci pen­tru împiedicarea războ­iu­lui din Ucrai­na. Veniți în ajutorul tuturor celor aflați în primejdia morții. Aveți grijă de toți cei răniți și de toți cei bolnavi. Aveți grijă de toți cei care suferă în fel și chip, de cei rămași fără locuințe, fără hrană și fără alte lucruri de trebuință.

Opriți prin rugăciunile voastre răz­­boiul acesta, mijlocind cu stăruință în fața tronului dumnezeiesc. Păziți‑ne pe noi și pe toți cei din familiile noastre și pe toți cunoscuții noștri de tot răul și de tot necazul. Arătați‑vă puterea, sfin­ților, că mare nevoie avem de voi.

Păziți bisericile și mănăstirile de atacurile dușmanilor. Aveți grijă de toți slujitorii Bisericii și de toți credincioșii. Aveți grijă de bătrâni, de copii, de ti­neri, de oamenii de toate vârstele. Aju­ta­ți‑ne să trecem cu bine de această grea încercare, fără să fim clătinați în credința noastră în Dumnezeu și în iu­birea Lui pentru tot neamul omenesc.

Alungați de la noi toată ispita, toa­tă răutatea, toată necredința. Ajutați‑ne ca în această vreme de grea încercare să punem cu adevărat început bun mân­tuirii și să ducem o viață bine­plă­cută lui Dumnezeu. Ca văzând lucrarea voastră, să Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel Ce este minunat întru sfinții Lui. Amin.

Rugăciune pentru cel aflat pe patul de moarte

 Sfinte Evmenie, mare făcătorule de minuni, primește puțina mea rugă­ciune pentru acest bolnav, care se află pe patul de moarte. Dacă îi este de folos să se tămăduiască, ajută‑l să se tămă­du­iască, așa cum ai făcut și cu alți bolnavi.

Cred că pentru tine nicio boală nu este de nevindecat, dacă vindecarea este de folos mântuirii. Dar, dacă firul vieții lui s‑a sfârșit, ajută‑l în ceasul morții și după aceea. Am aflat cum, atunci când erai bolnav, pe preotul care venise la tine l‑ai trimis să îl împărtășească pe tâ­nărul muribund, mai înainte ca mama lui să apuce să îți ceară aceasta. De multe ori ți‑ai arătat grija și iubirea față de oa­me­nii care suferă în fel și chip, fără ca ei să îți ceară ajutorul. Cu atât mai mult te rog, primește ru­găciunile mele și vino și acum în aju­torul acestui bolnav, că mare nevoie are de sprijinul tău. Ca știind lucrarea ta, să pun și eu început bun mântuirii, lău­dân­du‑L în toată viața mea pe Dumne­zeu, Cel ce a dat sfinților Săi daruri mi­nunate. Amin.

Rugăciune la vreme de cumpănă

Sfinte Evmenie, prieten al celor ca­re te cinstesc și luminător al celor aflați la răspântii în viața lor, nădăj­du­iesc că nu te vei scârbi de puținătatea credinței mele și nici de viața mea plină de patimi, ci îmi vei veni în ajutor.

Cred, sfinte, că prin darul lui Dum­nezeu poți mijloci pentru mine, ca să iau hotărârea cea bună. Pe mulți i‑ai ajutat, când nu știau pe ce drum să meargă și atunci au nădăjduit în pute­rea rugăciunilor tale. De la alegerea unui liceu sau a unei facultăți până la alegerea locului de muncă sau până la mutarea în altă locuință, în tot felul de nedumeriri mulți oameni au simțit aju­to­rul tău minunat.

Sfinte Evmenie, mie nu îmi este limpede care este voia lui Dumnezeu în această privință. Îmi este teamă și nu vreau să greșesc, ca mai apoi să fiu ispitit de cel rău să regret hotărârea pe care am luat‑o.

Am auzit de soții care regretă că nu s‑au călugărit și de călugării care regretă că nu au ales calea de familie. Am auzit de tânărul care voia să știe dacă să aleagă sau nu calea monahală, iar tu i‑ai spus: „Dacă îți voi spune ce să faci, te vei duce să faci așa cum îți zic, dar este foarte important să faci de bună­voie și din convingere personală ceea ce simți.” Tu știai că va ajunge ieromonah, dar ai așteptat să i se limpezească che­marea lăuntrică, fără să îl influențezi să aleagă o anumită cale.

Iar tinerei care a venit să te între­be dacă este sau nu voia lui Dumnezeu să devină monahie, mai înainte de a au­zi întrebarea ei i‑ai răspuns: „Ceea ce ai în gând, să pui în faptă.” Pe tânărul că­ruia un părinte aghiorit îi spusese să se călugărească în Sfântul Munte tu, fiind insuflat de Sfântul Duh, l‑ai îndemnat să nu îl asculte, ci să meargă în Cipru, în locurile natale, iar el făcând ascultare de cuvântul tău a mers acolo și în scurtă vreme a fost hirotonit.

Acum ajută‑mă și pe mine, sfinte, căci sunt nehotărât și am mare nevoie de ajutorul tău. Nu știu ce să fac, dar știu că tu poți să mă ajuți cu rugăciunile tale în fața tronului dumne­zeiesc. Roagă‑te pentru mine, ca să cu­nosc și să fac voia lui Dumnezeu, și a­cum și în toate zilele vieții mele. Amin.

Rugăciune pentru cel bolnav

Sfinte Evmenie, vindecătorule al su­fletelor deznădăjduite și al trupurilor bolnave, cel ce ai dus crucea grea a le­prei, primește puțina mea rugăciune pen­­tru acest bolnav, care greu păti­mește.

Cred și mărturisesc, sfinte, că ori de câte ori ți se cere sprijinul cu zdro­bire de inimă, tu vii degrabă în ajutor. Dar inima mea este acoperită de întu­nericul întristării și credința mea este puțină. Așa că recunosc cu smerenie că nu sunt vrednic să văd minunile tale. Dar nu pentru mine mă rog, sfinte, ci pentru acest bolnav pe care suferințele bolii îl apasă cu putere.

Roagă‑te pentru el, așa cum te‑ai rugat la Sfântul Maslu pentru Sfântul Sofronie, care pătimea din pricina bolii, și Dumnezeu i‑a dăruit tămăduirea. Roa­gă‑te pentru el cu căldura cu te‑ai ru­gat pentru tânărul Luca și el și‑a re­venit, după ce vreme îndelungată fusese în comă pe patul de spital. Fii lângă el, sfinte, cum ai fost lângă femeia care te‑a văzut lângă ea în timpul operației prin care a trecut și după aceea.

Tu te‑ai rugat Domnului când din pricina bolii doc­torul a vrut să îți taie un picior, iar acela, văzând schim­ba­rea stării tale de sănătate, a  fost nevoit să recunoască faptul că era martorul unei minuni.

Eu te rog, sfinte, roagă‑te acum și pentru acest bolnav, ca să primească tă­măduire. Mare este mulțimea minuni­lor tale și sporește neîntrerupt. Tu l‑ai che­mat la mormântul tău pe copilul bol­nav, ca să i se citească rugăciuni și să fie uns cu ulei din candela ta, și s-a vin­decat. Tu ai ajutat‑o pe fata care tre­buia să fie operată la picior, spunându-i că la spital nici măcar nu i se va lua sânge pentru analize, și cuvintele tale s‑au împlinit. Tu l‑ai ajutat pe copilul bolnav de cancer să i se facă trans­plan­tul, deși doctorii spuneau că riscurile sunt mari și nu vedeau șanse de vin­de­care.

Tu, Sfinte Evmenie, poți să îți arăți și acum darul pe care l‑ai primit de la Dumnezeu. Ca primind ajutorul tău să te lăudăm și să îți mulțumim, mărturi­sind oamenilor ajutorul tău până la sfâr­șitul vieții noastre. Amin.

Rugăciunea celui bolnav

Sfinte Evmenie, robule al lui Hris­tos, care pe crucea leprei ai fost răs­tig­nit, dar nu ai cârtit, care multe boli ai răb­dat și Domnului I‑ai mulțumit că te‑a învrednicit de suferință, primește acum și puțina mea rugăciune.

De multe ori ai cunoscut tu însuți ajutorul sfinților și știi cât de mare ne­voie am de sprijinul tău. Căci și tu ai avut nevoie de ajutorul sfinților și l-ai primit. Pe tine sfinții doctori fără de ar­ginți te‑au operat la stomac și te‑au vin­decat de o gravă su­fe­rință. Iar mai apoi tu ai vindecat o mul­ți­me de bolnavi, ca­re I‑au mulțumit Dom­nului pentru aju­to­rul primit.

Știu că în ultima perioadă a vieții tale ai cerut să se pună sub perna ta po­melnicele credincioșilor și aceștia pri­meau ajutorul așteptat. Eu scriu po­melnicul meu cu cerneala credinței și îl așez cu smerenie la picioarele tale, ce­rân­du‑ți să nu mă lași fără răspuns.

Am aflat că ai vindecat‑o pe femeia care avea cancer la ficat și că pe Manolis, ca­re zăcuse câteva zile în co­mă, prin rugă­ciunile tale l‑ai tămăduit.  Tu i‑ai spus pă­rintelui Ștefan să binecu­vânteze ochiul bolnav al Constantinei și până seara ea s‑a însănătoșit.

Binecuvântează‑mă și pe mine, sfin­­te, în acest ceas în care am nevoie de ajutorul tău minunat. Pe mine, care măr­­tu­risesc că mai importantă decât tă­măduirea trupească este tămăduirea su­fletească și că greșesc cei care vor să se vindece cu orice preț de bolile lor, în loc să se lase în voia lui Dumnezeu.

De aceea, te rog, cere‑I Domnului să Se milostivească de mine după mila Sa cea nemăsurată și să alunge de la mine duhul cârtirii și al deznădejdii. Să îmi dăruiască puterea de a primi cu sme­renie voia Sa, oricare ar fi aceasta. Ca rezistând ispitelor să merg pe calea cea îngustă a mântuirii, până la sfârșitul vieții mele. Amin.

Rugăciunea femeii însărcinate pentru tămăduirea pruncului bolnav

Sfinte Evmenie, laudă a Cretei și bucurie a Bisericii dreptslăvitoare, pri­mește puțina mea rugăciune în acest ceas de grea încercare. Ai grijă, sfinte, de pruncul pe care îl port în pântece, și ajută‑l să primească de la Dumnezeu grabnică vindecare, ca la vremea potri­vită să vadă lumina soarelui și mai apoi să se învrednicească de baia Botezului. Crește‑l pe el, sfinte, acoperit de rugă­ciunile tale și alungă de la el toată boala și toată suferința.

Am auzit de femeia căreia doctorii îi spuneau să avorteze pruncul pe care îl purta în pântece, ca nu cumva să se nască bolnav de hidroce­fa­lie. Dar tu te‑ai arătat ei după moartea ta, stând în chilie ca în timpul vieții tale pământești, și i‑ai spus că va naște prun­cul cu bine, cerându‑i să îi dea la bo­tez numele tău. Și pentru rugăciunile tale așa s‑a și întâmplat.

Oare pe mine mă vei auzi? Oare de mine te vei îndura? Te rog cu zdrobire de inimă, ajută acest prunc să primească grabnică tă­mă­duire și să se nască cu bine, ca să se vădească darul pe care l‑ai primit de la Dumnezeu. Și văzând această minune împreună cu mine și alți oameni să mărturisească lucrarea ta, lăudându‑te în toate zilele vieții lor. Amin.

Rugăciunea celui nedreptățit, care se află în proces

Te rog, Sfinte al lui Dumnezeu Ev­menie, vezi încercarea prin care trec și vino degrabă în ajutorul meu, ca să se termine cu bine acest proces prin care trec acum.

Cred că, așa cum ai ajutat atâția oameni nedreptățiți, așa mă poți ajuta și pe mine. Am auzit că preotul care fusese prigonit pentru uneltirile al­tora, deși era nevinovat, te‑a văzut în vis ca aievea și te‑a auzit spunându‑i: „Copilul meu, zi și noapte mă rog lui Dum­nezeu să te acopere, să nu te mâh­nești pentru cele pe care le vei pătimi. Mă rog pentru tine zi și noapte.” Știu că prigonitorii săi au fost rușinați și drep­ta­tea sa a ieșit la iveală, cu sprijinul tău.

Așa ajută‑mă și pe mine, sfinte, chiar dacă știu că sunt nevrednic de mi­nunile tale. Dar am cunoscut că iubirea ta nu se poticnește de rănile sufletelor oamenilor, ci ca un rob adevărat al lui Hristos ne iubești și prin iubirea ta ne tămăduiești su­fletele rănite. De aceea te rog, iară și iară, arată‑ți și cu mine darul tău, ca să mărturisesc în toate zilele vie­ții mele puterea lui Dumnezeu și ajuto­rul sfinților Săi. Amin.

Rugăciunea mamei care a pierdut sarcina

 Sfinte Evmenie, vezi durerea sufle­tului meu și primește puțina mea rugă­ciune. Plânge inima mea și nu găsește mângâiere, că mult mi‑am dorit să aduc pe lume acest prunc și moartea lui a îm­pietrit inima mea. Credința mea este sla­bă și s‑a clătinat. Viforul gândurilor de deznădejde s‑a abătut asupra mea. Dar nu vreau să mă las biruită, Sfinte Ev­menie, ci cer în acest ceas ajutorul tău, știind mulțimea minunilor tale.

Am auzit de mama care era însăr­cinată în luna a treia cu doi gemeni, dar unul i‑a murit în pântece.  Atunci ea a fost în primejdie de a‑l pierde și pe ce­lălalt, pentru că doctorul voia să o sal­ve­ze măcar pe ea și nu vedea altă scăpare. Dar fără șovăire mama a venit la tine și, pen­tru binecuvântarea pe care i-ai dat-o, curgerea sângelui i s‑a oprit degrabă și ea s‑a putut împărtăși la priveghere, după cuvântul tău. Mai apoi mama a adus pe lume cu bine pruncul care ră­mă­sese în viață și nașterea lui a aju­tat‑o să se refacă după durerea pierderii celuilalt prunc.

Nu mă îndoiesc de puterea mi­nu­nilor tale, sfinte, și de aceea te rog, aju­tă‑mă să primesc degrabă tămăduire tru­pească și sufletească. Și prin darul lui Dumnezeu să mă învrednicesc să mă bucur de copiii mei, așa cum mi‑am dorit.

Vindecă mintea mea și inima mea de rănile suferinței, ca să nu mă abat de la calea credinței și să ajung în pră­pastia deznădejdii. Ca primind în acest ceas al durerii ajutorul tău minunat,  să îți pot aduce mulțumiri în toate zilele vieții mele. Amin.

Acatistul Atotputernicului Dumnezeu


Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Condac 1

Apărătorul Cel Mai Mare şi mângâierea robilor Tăi eşti Doamne! Unde eşti Tu e pace şi veselie, iar unde Tu lipseşti bucuria se preface în deşertăciune! Ajută-ne Doamne, pe noi păcătoşii, să nu pierim în necazuri şi cercetează-ne cu mila mântuirii Tale, ca să strigăm Ţie: Doamne Dumnezeule,
Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Icos 1

Făcătorule al Îngerilor şi Doamne al Puterilor, ca să-l mântuieşti pe omul cel căzut, nu Te-ai ruşinat de pântecele feciorelnic, suferind apoi scuipări, lovituri şi moarte ruşinoasă. Fiul Lui Dumnezeu, Bun eşti şi Iubitor de oameni şi cugetând acestea, îndrăznim să ne apropiem de Tine şi cu lacrimi Te
rugăm:

Doamne Dumnezeule Multmilostiv, miluieşte-ne că pierim!
Doamne, Care ai venit să-i mântuieşti pe cei păcătoşi, izbăveşte-ne din năpaste!
Doamne, Care ai purtat neputinţele şi durerile oamenilor, alină durerile inimilor noastre!
Doamne, Cel care Te-ai dăruit lumii prin Crucea Ta, trimite pace sufletelor noastre necăjite!
Doamne, Cel care cu moartea Ta pe moarte ai călcat, opreşte săgeţile răului că vin asupra noastră!
Doamne, Care nu doreşti moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu, îndură-Te de noi!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 2

Văzând iubirea Ta de oameni, arătată în multe chipuri, noi păcătoşii am cutezat să ridicăm ochii către Tine. Cel ce locuieşti în Cer, miluieşte-ne Doamne, că neputincioşi suntem! Izbăveşte-ne de această întristare amară şi învredniceşte-ne să-Ţi cântăm cu bucurie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 2

Ne-ai creat, Ziditorule, ca pe nişte făpturi minunate, dar noi păcătoşii ne-am făcut ca dobitoacele neînţelegătoare! Am supărat bunătatea Ta, Mântuitorule, şi de aceea cu dreptate suferim aceste întristări şi amărăciuni! Recunoaştem greşelile noastre, ne căim şi alergând la Tine aşa ne rugăm:

Doamne, nu ne răsplăti după faptele noastre, ci iartă-ne după Mare Mila Ta!
Doamne, Care ne-ai păzit de la naşterea noastră, apără-ne de vrăjmaşii care ne prigonesc!
Doamne, Tăria şi nădejdea oamenilor, întăreşte-ne să nu slăbim cu duhul şi cu trupul!
Doamne, mângâierea sufletelor noastre, mângâie-ne şi pe noi întristaţii!
Doamne, slobozeşte-i pe cei ce se află în primejdii şi se roagă Ţie pentru ajutor!
Doamne, îndreaptă-ne şi pe noi pe calea mântuirii!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 3

Doamne vino în ajutorul nostru şi fii nouă Apărător de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că părinţii nu mai sunt, iar prietenii şi cei de aproape s-au depărtat. Tu, Părintele orfanilor şi Apărătorul văduvelor, fii nouă sprijinitor, ca din inimă să Îţi cântăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 3

Făcătorul a toată făptura, Care ai Cerul drept scaun şi Pământul aşternut picioarelor, nu ne lepăda pe noi cei ce grăim aşa:

Doamne, cu Puterea Ta vino să ne mântuieşti din mâinile celor care ne asupresc pe noi!
Doamne, iartă-ne şi curăţeşte-ne, că frica şi bezna morţii ne acoperă pentru păcatele noastre!
Doamne, luminează-ne pe noi cei ce suntem întunecaţi de grijile vieţii!
Doamne, întinde acoperământul apărării Tale asupra noastră!
Doamne, păzeşte-ne de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, care năvălesc asupra noastră!
Doamne, Cel ce ţii lumea cu cuvântul, dăruieşte pace smeritelor noastre suflete!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 4

Plutind pe marea furtunoasă a vieţii întindem mâinile către Tine, Cuvântul Lui Dumnezeu. Precum l-ai ajutat pe Petru care se îneca, aşa întinde mâinile Tale cele puternice şi izbăveşte-ne din necazuri, ca, mulţumindu-Ţi, cu bucurie şi cu recunoştinţă să-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 4

Auzit-am, Doamne, glasul Tău cel dulce: Cheamă-Mă în ziua necazului şi te voi asculta şi te voi ridica din adâncul deznădăjduirii! Cu sfială apropiindu-ne de Tine, zicem acestea:

Doamne, greşit-am înaintea Ta, primeşte-ne cum l-ai primit pe fiul cel rătăcit!
Doamne, nu intra la judecată cu robii Tăi, că nu se va îndrepta înaintea Ta cel viu!
Doamne, Dătătorul înţelepciunii, povăţuieşte-ne cu dreptatea Ta!
Doamne, în braţele Tale Părinteşti primeşte-ne cu dragoste şi încălzeşte-ne inimile!
Doamne, povăţuieşte-ne să putem scăpa de cursele viclene ale celor ce ne urăsc pe noi!
Doamne, Cel ce-i cauţi spre cei smeriţi, vezi neputinţele noastre şi arată-ne mila Ta.
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 5

Prin jertfa de pe cruce a iubitului Tău Fiu, Iisus Hristos, am fost împăcaţi cu Tine, Părinte Ceresc, dar ne-am întors la păcat şi de aceea cu dreptate suferim. Doamne, Dumnezeul nostru, arată-ne Mila Ta şi dă-ne mântuirea Ta nouă, ca în veci să-Ţi cântăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 5

Văzând David pe proorocul Natan, cel ce l-a mustrat pentru cele săvârşite de dânsul, şi-a venit în fire mărturisindu-şi păcatul şi a zis: Greşit-am înaintea Domnului şi El m-a auzit şi mi-a iertat păcatul! Noi păcătoşii, mai rău greşind decât acela, n-am cules roadele pocăinţei. De aceea au venit asupra noastră toate relele, dar fii Milostiv nouă, Doamne, celui ce ne rugăm Ţie:

Doamne, cum ai întărit braţele asupra amaleciţilor, dă-ne putere să nu cădem sub povară!
Doamne, cum ai primit lacrimile lui Iezechia, primeşte şi lacrimile noastre!
Doamne, cum ai auzit suspinul lui Manase, auzi şi suspinul nostru!
Doamne, Care locuieşti întru cele de Sus, vezi-ne şi pe noi păcătoşii!
Doamne, Care Te-ai smerit până la moarte, dă-ne nouă chipul smereniei Tale
Doamne, Cel ce stai împotriva celor mândri şi dai Har celor smeriţi, nu ne lipsi de Harul Tău!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 6

Adeseori ne-am gândit la fărădelegile noastre, dar nu ne-am pocăit şi ne-a ajuns mânia Ta cea dreaptă. Grijile şi necazurile ne-au înconjurat pe noi păcătoşii, dar Tu Mântuitorul nostru, înainte de
a ne cerceta, dă-ne vreme să ne plângem greşelile noastre şi să-Ţi strigăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 6

În necazurile noastre a strălucit bucuria cuvântului Tău, Mântuitorule, care zice: Cereţi şi vi se va da! Cu nădejde în iubirea Ta de oameni alergăm la Tine Doamne, şi ne rugăm:

Doamne, Bucuria noastră, mângâie-ne pe noi, cei ce ne aflăm în întristare!
Doamne, apără-ne de cei ce se scoală cu prigoană asupra noastră!
Doamne, ajută-ne că, de groaza hulitorilor noştri, slăbesc sufletele noastre!
Doamne, întăreşte-ne să nu ne pierdem nădejdea în milostivirea Ta!
Doamne, ajută-ne să nu cădem de pe calea mântuirii, că slăbeşte credinţa noastră!
Doamne, auzi rugăciunea noastră când în necazuri Îţi cerem ajutorul!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 7

Vrând odinioară împăratul să-i piardă pe cei trei tineri, a poruncit să fie aruncaţi în cuptorul de foc, dar Tu, Părinte Ceresc, l-ai trimis pe Îngerul Tău să răcorească flăcările arzătoare. Doamne, trimite-ne şi acum mângâiere nouă robilor Tăi, şi miluieşte-ne după Mare Mila Ta! Chiar dacă am păcătuit nu ne-am lepădat de Tine şi Ţie Unuia ne închinăm şi-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 7

Minunat Te-ai proslăvit în faţa lui faraon şi a oştirii lui, Dumnezeule al lui Israel! Pe aleşii Tăi care Te-au chemat, i-ai auzit. Auzi şi rugăciunile noastre şi mântuieşte-ne pe noi cei care strigăm:

Doamne, Care i-ai scos pe aleşii Tăi din robia Egiptului, scoate din necaz şi sufletele noastre!
Doamne, Care i-ai zdrobit pe vrăjmaşi, nimiceşte uneltirile celor ce ne doresc nouă răul!
Doamne, Care ai înecat în Marea Roşie oastea lui faraon, scapă-ne de vrăjmaşii noştri!
Doamne, Care ai dus poporul Tău spre pământul făgduinţei du şi sufletele noastre spre mântuire!
Doamne, Care pe toate le-ai făcut cu Cuvântul, fă să fie şi asupra noastră doar Voia Ta!
Doamne, slobozeşte-ne de boli, de scârbe, de duşmani, de primejdii şi de moarte năpraznică!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 8

Părinte Ceresc, cu faptele noastre ne-am robit acestei lumi deşarte şi de aceea ne cuprinde disperarea. Tu, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor, primeşte-ne şi pe noi, rătăciţii, şi măntuieşte-ne din necazurile în care ne aflăm, pe noi cei care strigăm Ţie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 8

Fiind cuprinşi de necurăţia păcatelor şi cufundaţi în adâncul răutăţilor, către Tine, Cel ce locuieşti în Ceruri, ridicăm ochii noştri şi Te rugăm, auzi suspinul nostru atunci când spunem:

Doamne, Lumina lumii, luminează şi sufletele noastre întunecate cu deşertăciunile lumii!
Doamne, Mângâietorule Bun, umple de mângâiere Dumnezeiască sufletele noastre păcătoase!
Doamne, milostiveşte-Te şi întoarce vicleşugul duşmanilor noştri spre dragoste şi împăcare!
Doamne, Care Te-ai răstignit pentru cei ce Te-au răstignit întoarce-i pe duşmanii noştri din răutate!
Doamne, Care ai întărit Cerurile cu Cuvântul Tău, întăreşte-ne în mărturisirea credinţei în Tine!
Doamne, Cel purtat de Heruvimi şi cântat de Serafimi, primeşte şi puţina noastră rugăciune!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 9

Izvor a toată mila şi dătător al înţelegerii, Mângâietorule Cel Bun, învaţă-ne să Te slăvim, să Te lăudăm şi să-Ţi mulţumim pentru toate! Umple de Dumnezeiască bucurie minţile noastre întunecate de poftele acestei lumi, ca să-Ţi cântăm cu bucurie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 9

Toate cuvintele nu pot mărturisi mulţimea bunătăţilor Tale şi a dragostei către neamul omenesc, Fiule al Lui Dumnezeu, că Te-ai smerit până la chip de rob! Nu ne lepăda, Doamne, nici pe noi cei
care fără de număr am greşit. Cu sfială ne aplecăm înaintea Ta şi ne rugăm:

Doamne, Care Ţi-ai pus sufletul pentru noi, scapă-ne de răul care vrea să ne cuprindă!
Doamne, pentru Patimile Tale, păzeşte-ne de batjocura vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi!
Doamne, Mielul Lui Dumnezeu, scapă-ne din mâinile celor care ne urăsc pe noi!
Doamne, Care cu moartea Ta porţile iadului ai sfărâmat, scapă-ne de chinul veşnic!
Doamne, Care ai suferit batjocură, răniri, dureri şi moarte, vindecă şi inimile noastre rănite!
Doamne, iartă-ne pentru multele noastre păcate, miluieşte-ne şi ne mântuieşte!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 10

Vrut-ai să mântuieşti poporul ales din robia Egiptului, din rugul aprins l-ai chemat pe Moise, robul Tău, zicând lui: Am văzut nevoia poporului Meu cel din Egipt şi am auzit suspinarea lui! Caută acum
Doamne şi la necazurile noastre, ca să-Ţi strigăm cu mulţumire şi cu recunoştinţă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 10

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, arată-ne mila Ta nouă, robilor Tăi, şi cercetează sufletele noastre adânc întristate şi întăreşte-ne pe noi, ca să ne rugăm Ţie:

Doamne, Care i-ai învăţat pe Apostoli să vorbească în alte limbi, învaţă-ne şi pe noi Voia Ta!
Doamne, Care ai întărit Sfinţii înaintea chinuitorilor, întăreşte-ne în lupta cu păcatul şi diavolul!
Doamne, Care-i sfinţeşti pe credincioşii Tăi, sfinţeşte-ne inimile să fie cu adevărat templul Tău!
Doamne, Dătătorule de Lumină, luminează-ne că suntem întunecaţi de păcatele noastre!
Doamne, Vistierul bunătăţilor, nu ne lipsi de darul Harului Tău!
Doamne, când vom sta în faţa Ta la Judecată, Te rugăm îndură-Te de noi şi iartă-ne păcatele!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 11

Îţi aducem cântare umilită şi cu inima înfrântă ne rugăm nu ne trece cu vederea, Preabunule Stăpân! Întoarce faţa Ta de la păcatele noastre şi nu ne părăsi pe noi, cei ce-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 11

Lumină Adevărată, Hristoase Dumnezeule, luminează cu Harul Tău sufletele noastre întinate de patimi, căci cu evlavie ne rugăm Ţie:

Doamne, nu ne pierde pe noi cei neîndreptaţi, care ne aplecăm cu rugăciune înaintea Ta!
Doamne, căldura inimilor noastre, încălzeşte-ne că pierim în ceaţa înfricoşătoare a păcatelor!
Doamne, Lumina sufletelor noastre, îmbracă-ne pe noi cu Preasfântă Lumina Ta!
Doamne, ne rugăm ca trupurile noastre să fie vase alese, de cinste şi de trebuinţă Ţie!
Doamne, dă-ne ca mai înainte de sfârşit să ne pocăim de faptele noastre cele rele!
Doamne, Cel ce faci pe Îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc, scapă-ne de tot răul!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!

Condac 12

Din bunătate şi din dragoste pentru neamul omenesc, Părinte Ceresc, L-ai trimis în lume pe Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, Care pe Pământ S-a născut, cu oamenii a vieţuit şi cu Sfânt Sângele Său a înnoit firea noastră cea stricată şi pe toată lumea a învăţat să cânte: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 12

Cântăm nespusa Ta iubire de oameni, Hristoase Dumnezeule, că pentru a noastră măntuire ai voit să suferi cruce şi moarte. Doamne, Care ai venit să chemi la pocăinţă nu pe cei drepţi ci pe cei păcătoşi, auzi-ne şi pe noi, care suntem mai păcătoşi decât toţi păcătoşii şi ne rugăm Ție aşa:

Doamne, Mielul Lui Dumnezeu, învaţă-ne să îndurăm fără cârtire tot ce vine prin Voia Ta!
Doamne, Care ce ai rupt zapisul lui Adam, rupe şi zapisul păcatelor noastre fără de număr!
Doamne, Care ai primit pocăinţa tâlharului, primeşte şi pocăinţa noastră, a păcătoşilor!
Doamne, Care pe morţi i-ai înviat, învie şi sufletele noastre întinate!
Doamne, Care-i ridici pe cei căzuţi, ridică-ne şi pe noi păcătoşii!
Doamne, ne rugăm Maicii Sfinte şi Sfinţilor Părinţi să se roage pentru mântuirea sufletelor noastre!
Doamne Dumnezeule, Bucuria noastră, dăruieşte-ne să ne bucurăm de Milostivirea Ta!


Condac 13 (de 3 ori) (apoi icos 1 şi condac 1)

Doamne, Dumnezeule Multmilostiv şi Atotbun, nădejdea celor deznădăjduiţi şi Apărătorul celor obijduiţi, caută cu milă la întristările noastre şi mântuieşte-ne pe noi cei ce-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia!
Aliluia!

Rugăciune

Doamne iartă-ne şi miluieşte-ne că suntem păcătoşi! Corăbiile vieţilor noastre se nevoiesc în mijlocul valurilor vieţii şi al ispitelor şi sunt aproape de pierire, dar Tu, ca un Dumnezeu Milostiv, cu puterea Ta nemărginită opreşte furtuna necazurilor care vrea să ne ducă în adâncul relelor! Linişteşte marea vieţii şi vântul năpastelor, că toate Te ascultă, Doamne! Mântuieşte-ne, Mântuitorule, după Mare Mila Ta şi nu după faptele noastre, că noi în Tine ne-am pus toată nădejdea şi ne încredinţăm Voii Tale! Credem că mila Ta este nesfârşită şi fiindcă faci cu noi cum voieşti, Îţi mulţumim şi Te slăvim Doamne, în vecii vecilor!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Acatistul Sfântului Cuvios Zosima, Monahul din Palestina, cel care a găsit-o pe Sfânta Maria Egipteanca în pustie – 4 aprilie

Troparul Sfântului Cuvios Zosima:

Veniți să lăudăm pe Zosima, odrasla pustiei, îngerul lui Dumnezeu și lauda monahilor! Împreună cu el să lăudăm și pe Sfânta Maria Egipteanca a cărei viață a fost mai presus de fire, iar acum să strigăm către ei: Slavă Celui ce v-a întărit, Slavă Celui ce v-a sfințit, Slavă Celui ce dăruiește prin voi tuturor tămăduiri!

Condacul 1

Celui ce și-a închinat viața din copilărie lui Hristos Dumnezeu și care a aflat-o pe Sfânta Maria Egipteanca în pustie, Sfântului Cuvios Zosima îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte Zosima, binecuvântat fiind de Mila lui Dumnezeu, roagă-te Lui pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Publicitate

about:blank

Setări confidențialitate

Icosul 1

Cetele îngerești și Arhanghelii din Ceruri s-au minunat de viețuirea ta curată, Sfinte Zosima, și noi împreună cu ei te slăvim:

Bucură-te, comoara pustiei;

Bucură-te, aflătorul adevărului;

Bucură-te, cel ce arăți cele neștiute;

Bucură-te, luminătorul creștinilor;

Bucură-te, cel smerit în duh;

Bucură-te, monah îmbunătățit;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 2

Intrând din copilărie în mănăstirea de pe malul râului Iordan, te-a nevoit acolo timp de 53 de ani fiind mare iubitor de viață pustnicească, de post și de rugăciune și erai împodobit cu toate darurile Duhului Sfânt, ajungând la o măsură duhovnicească înaltă: Aliluia!

Icosul 2

Vestea despre viața ta sporită s-a dus repede, Sfinte Zosima, și ai devenit un duhovnic faimos căutat pentru sfaturile tale duhovnicești, pentru iscusința în lupta cu demonii și pentru iubirea lui Hristos care sălășluia în inima ta, iar noi te cinstim:

Bucură-te, că nu lăsai pe nimeni să plece nemiluit de la tine;

Bucură-te, că îndreptai sufletele încovoiate de suferință;

Bucură-te, că alinai trupurile doborâte de boală;

Bucură-te, că duceai sufletele ucenicilor tăi la Tronul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că fiind hirotonit preot, mijloceai iertarea păcatelor;

Bucură-te, că erai ca o flacără de lumină în întunericul pustiei;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 3

Încercările trimise de Dumnezeu au fost pe măsura duhovniciei tale, Sfinte pustnic, și ai fost ispitit cu gânduri de slavă deșartă, întrebându-te dacă se va afla în împrejurimi vreun om care să te întreacă în săvârșirile cele bune, dar imediat ți s-a arătat un înger care te-a certat pentru gândul tău și ți-a spus că nimeni nu este desăvârșit decât Domnul Dumnezeul nostru, Căruia Serafimii Îi cântă: Aliluia!

Icosul 3

Ba mai mult decât atât, îngerul ți-a cerut să mergi la o mănăstire de pe lângă pustiul Iordanului, iar tu ai făcut întocmai, ascultând ca un bun monah și cuvios rugător.

Bucură-te, că ai rămas o bună vreme acolo;

Bucură-te, că ai ascuns cine ești;

Bucură-te, că viețuiai aspru, după obiceiul locului;

Bucură-te, că ai cunoscut mulți monahi îmbunătățiți;

Publicitate

about:blank

Setări confidențialitate

Bucură-te, că te-ai supus ascultării depline;

Bucură-te, că mănăstirea era ascunsă de oameni în pustie;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 4

În acea mănăstire era obiceiul ca după prima Liturghie din Postul Mare, după ce se împărtășeau toți, fiecare din monahi să plece singur în pustiul dincolo de râul Iordan și să trăiască în post aspru și rugăciuni până la Duminica Floriilor, lucru pe care l-ai făcut și tu, Sfinte Zosima, dând slavă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Ai luat cu tine doar un cojoc și puține bucate, pentru a te ruga în singurătate deplină și pentru a plânge pentru păcatele tale, iar după 12 zile de rugăciune, în timp ce cântai rugăciunile Ceasului al 6-lea ai văzut o arătare ca o umbră omenească și te-ai speriat, crezând că este înșelare și ispită diavolească.

Bucură-te, că umbra s-a apropiat;

Bucură-te, că ai văzut că era un om;

Bucură-te, că acela era gol, ars și albit de soare;

Bucură-te, că era înstrăinat de lume;

Bucură-te, că ai vrut să te apropii;

Bucură-te, că omul acela s-a îndepărtat imediat;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 5

Urmărind omul acela până la vadul unui râu secat, l-ai rugat cu lacrimi să se oprească și atunci ai auzit glasul unei femei care te-a rugat să îi arunci o haină ca să se acopere căci veșmintele ei se rupseseră demult, iar tu făcând așa te-ai învrednicit de mare bucurie, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Luând haina ta, femeia pustnică a cerut să o binecuvântezi, Sfinte Zosima, cunoscând cu duhul că ești preot și că prin mâinile tale se sfințesc în altar înfricoșătoare Taine, iar apoi v-ați rugat împreună.

Bucură-te, că te-ai umilit în inima ta;

Bucură-te, că ai simțit Duhul Sfânt care trăia în acea femeie;

Bucură-te, că ea se sfințise încă din viață;

Bucură-te, că ai văzut-o rugându-se;

Bucură-te, că se ruga ridicată deasupra pământului;

Bucură-te, că trăirea ei te-a mișcat;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 6

Privind-o pe sfânta din pustie, ai înțeles, Sfinte binecuvântat, că ai în față un om mult mai sporit duhovnicește decât tine, și înțelegând că acesta este răspunsul dat de înger pentru gândul de slavă deșartă I-ai mulțumit lui Dumnezeu pentru purtarea Lui de grijă: Aliluia!

Icosul 6

Femeia a început a-ți povesti viața ei, iar tu te mirai, Sfinte Zosima, de toate cele ce pătimise acel suflet pentru a dobândi Împărăția lui Dumnezeu.

Bucură-te, că ți-a spus de traiul ei pătimaș din tinerețe;

Bucură-te, că plecând la Ierusalim, sufletul ei s-a pocăit;

Bucură-te, că s-a dus în pustie ca să-și plângă păcatele;

Bucură-te, că în deșertul Iordanului îndurase 17 ani ger și arșiță;

Bucură-te, că nu mânca decât verdețurile pustiei;

Bucură-te, că haine nu mai avea demult;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 7

Fără să îți spună numele ei, femeia cea sfințită te-a rugat să vii anul următor, tot pe vremea aceea, să îi aduci Sfintele Taine în Joia Mare, spunându-ți că nu vei putea ieși din mănăstire mai devreme nici dacă ai vrea iar tu te mirai de darul înainte-vederii pe care Dumnezeu îl pogorâse asupra Sfintei și te rugai: Aliluia!

Icosul 7

Cu adevărat prorocia s-a împlinit, căci ai zăcut bolnav tot Postul Mare anul următor, și nu ai putut pleca în pustiul Iordanului decât în Joia Mare, iar noi te slăvim:

Bucură-te, că venind vremea, ai luat cu tine Sfintele Taine;

Bucură-te, că ai așteptat-o pe femeie pe malul râului Iordan;

Bucură-te, că pustinca a apărut mergând deasupra apei;

Bucură-te, că picioarele ei nu se udau deloc;

Bucură-te, că ai împărtășit-o cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos;

Bucură-te, că a gustat doar puțină linte;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 8

Te-ai întors la mănăstire, Sfinte Zosima, și după încă un an te-ai dus iar, așa cum îți ceruse femeia, la locul unde ai întâlnit-o ultima oară, unde i-ai găsit trupul și alături, scrijelit pe pământ, o rugăminte: „Îngroapă, Avva Zosima, la acest loc, trupul smeritei Maria. Dă ţărână ţărânei şi te roagă Domnului pentru mine, ceea ce am răposat în luna lui Farmutie eghipteneşte, iară greceşte Aprilie întâiu, în chiar noaptea mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, după împărtăşirea Dumnezeeştii Cinei Celei de Taină”: Aliluia!

Icosul 8

Te-ai bucurat că ai aflat numele Sfintei și te-ai pornit a-I săpa groapa singur, dar nu ai reușit fiindcă pământul era întărit. Deodată însă a apărut un leu, și noi ne rugăm cu umilință:

Bucură-te, că leu ți s-a închinat;

Bucură-te, că l-ai rugat să sape el groapa;

Bucură-te, că leul de îndată te-a ascultat;

Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi picioarele sfintei;

Bucură-te, că te-ai rugat ei să se roage pentru toți;

Bucură-te, că ai acoperit apoi trupul cu pământ;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 9

Dumnezeu cel ce cunoaște neputințele omenești ți-a trimis ajutor o fiară din pustie, Sfinte Zosima, adeverind că nimic nu rămâne neîmplinit din ceea ce El rânduiește pentru noi, cei care Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 9

Ai plâns cu amar moartea Sfintei Maria Egipteanca, dar te-ai bucurat că ai cunoscu cu duhul mântuirea ei și slava nepieritoare pe care Domnul Hristos i-o arătase în Ceruri, și noi te cinstim așa:

Bucură-te, că ai făcut slujbă de înmormântare;

Bucură-te, că ai îngropat-o pe Sfânta Maria Egipteanca;

Bucură-te, dând slavă lui Dumnezeu pentru descoperirile Lui;

Bucură-te, cel ce deschizi drumurile noastre la Sfânta Împărtășanie;

Bucură-te, că prin tine uneltirile demonice sunt spulberate;

Bucură-te, aprig luptător cu cuiburile diavolești;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 10

Istoria întâlnirii dintre tine, Sfinte Zosima, și Sfânta Maria Egipteanca s-a păstrat prin viu grai printre monahi până când Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, a așternu-o pe hârtie pentru a fi cunoscută tuturor celor care se închină lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Slăvind viețuirea ta de 100 de ani, ne rugăm ție, Sfinte pustnic, să ne miluiești cu rugăciunile tale la Hristos Dumnezeu și te lăudăm:

Bucură-te, luminătorul celor ce rătăcesc;

Bucură-te, duhonivcul sufletelor însingurate;

Bucură-te, vindecătorul akediei;

Bucură-te, că ne tămăduiești de slavă deșartă;

Bucură-te, că ne aduci în cale oamenii potriviți;

Bucură-te, cel ce mijlocești întâlnirile duhovnicești;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 11

Cu pâraiele lacrimilor tale ai udat pustiul Iordaniei, Sfinte Zosima, și te-ai arătat vrednic făcător de minuni, aducând vindecări celor ce cu credință te strigă și te laudă la Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Din adâncul suspinului tău ai rodit pocăința, Sfinte Zosima, și ai făcut-o arătată lumii pe Sfânta Maria Egipteanca, cea care a părăsit îndulcirile trupești pentru a se sfinți în pustiul cel aspru, iar noi te chemăm:

Bucură-te, părintele nostru Zosima, cel cu inima caldă;

Bucură-te, că ești o rază de lumină pentru noi;

Bucură-te, că te-ai unit deplin cu Hristos;

Bucură-te, că te rogi pentru noi, cei păcătoși;

Bucură-te, că dai putere celor neputincioși;

Bucură-te, înțelept monah al pustiului Iordanului;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 12

Cel ce ai fost înarmat cu curăția sufletească, Sfinte Cuvioase Zosima, ridică rugăciune neîncetate la Dumnezeu, căci tu ai primit binecuvântarea Lui de a-I cere pentru noi sănătate trupească și sufletească, a celor ce slăvim sfântă pomenirea ta: Aliluia!

Icosul 12

Biruind năvălirile demonilor ai făcut din pustie un Rai pe pământ, Sfinte Zosima, și distrugând cuiburile diavolilor care sălășluiau în deșert te-ai arătat mare războinic al Domnului Hristos. Caută și spre noi cei mult ispitiți, și ne ajută, Sfinte, că te strigăm cu credință:

Bucură-te, cel ce sfințești casele noastre;

Bucură-te, că alungi demonii;

Bucură-te, că vindeci bolile și durerile venite prin vrăji;

Bucură-te, că dezlegi blesteme;

Bucură-te, că aperi mintea noastră de duhurile grăitoare;

Bucură-te, că ne înveți a fi iscusiți în războiul duhovnicesc;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 13

Preacuvioase Sfinte Zosima, monah îmbunătățit și pustnic binecuvântat, primește aceste umile rugăciuni și salvează-ne din bolile aducătoare de moarte, dezleagă lucrările diavolilor și ale celor ce le slujesc, alunga cuiburile de diavoli din casele și pământurile noastre și roagă-te la Dumnezeu să ne ierte păcatele cele știute și neștiute ca să ne bucurăm de slava Lui: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Cetele îngerești și Arhanghelii din Ceruri s-au minunat de viețuirea ta curată, Sfinte Zosima, și noi împreună cu ei te slăvim:

Bucură-te, comoara pustiei;

Bucură-te, aflătorul adevărului;

Bucură-te, cel ce arăți cele neștiute;

Bucură-te, luminătorul creștinilor;

Bucură-te, cel smerit în duh;

Bucură-te, monah îmbunătățit;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Condacul 1

Celui ce și-a închinat viața din copilărie lui Hristos Dumnezeu și care a aflat-o pe Sfânta Maria Egipteanca în pustie, Sfântului Cuvios Zosima îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte Zosima, binecuvântat fiind de Mila lui Dumnezeu, roagă-te Lui pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Zosima, izbăvește-ne de ispite și tămăduiește suferințele noastre!

Rugăciune:

Mult cinstite Sfinte Zosima, tu ai primit de la Dumnezeu descoperirea vieții Sfinte Maria Egipteanca, ai împărtășit-o cu Preacuratele Taine și ia-i făcut îngopăciunea ceea ce se cuvine.

Cel ce ai dobândit putere înaintea lui Dumnezeu, vino și la noi și ne izbăvește de ispite, de boli, de necazuri, de pagubă, și ocrotește-ne ca pe copii tăi duhovnicești ca fiind salvați de la moarte să trăim în pace și în iubirea lui Hristos, iar mai apoi să ne desfătăm de Împărăția lui Dumnezeu, care este slăvit împreună cu Fiul Său Iisus Hristos și cu Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Sursa: https://acoperamantulmaiciidomnului.wordpress.com/2023/02/08/acatistul-sfantului-cuvios-zosima-monahul-din-palestina-cel-care-a-gasit-o-pe-sfanta-maria-egipteanca-in-pustie-4-aprilie/

Acatistul Preasfântului și de viață Făcătorului Duh


În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Condac 1

Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pământul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Icos 1

Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită:
Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie;
Vino, Nor Purtător de rouă și Negrăită Frumusețe;
Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră;
Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale;
Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale;
Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îți fă locaș;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 2

În chipul limbilor de foc, întru lumină și suflare de vânt de bucurie făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli și de văpaia lui fiind cuprinși, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri și nevoi răbdând cu bucurie pe pământ și pe ape, de morțile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieșind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!

Icos 2

Potir de ploaie dătător, izvorâtor de foc, care pe muntele Sionului ai purces asupra Apostolilor, Ție cântare Îți aducem, pe Tine Te binecuvântăm și Îți mulțumim Ție, Dumnezeule, Duhule Sfinte:
Vino, Cela Ce Sfânt ești și Biserica o păzești;
Vino și dă un suflet și o inimă celor ce cred în Tine;
Vino și aprinde evlavia noastră cea rece și neroditoare;
Vino și risipește negura necredinței și a răutății, care se îndesește pe pământ;
Vino și călăuzește pe toți pe drumul vieții celei drepte;
Vino și ne povățuiește la tot adevărul;
Vino, Înțelepciune neajunsă, și cu judecățile cele de Tine știute, mântuiește-ne;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 3

O, Prea Adâncă Taină! Dumnezeule, Duhule necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl și cu Fiul toate le-ai zidit! Tu care ai împodobit cetele îngerilor de sus, întru locașul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la ființă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cerești. Unind Tu trupul și sufletul într-o minunată alcătuire, zidit-ai neamul omenesc; pentru aceasta toată suflarea Ta laudă și cântă: Aliluia!

Icos 3

Alfa și Omega, Începutule și Sfârșitule, Tu, Veșnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor și cu iubitoarea Ta îmbrățișare ai adus pe toți și pe toate la viață. Din suflarea Ta cea de viață făcătoare a răsărit, din genunea cea fără de chip, frumusețea lumii celei întâi zidite, pentru care Îți strigăm:
Vino la noi Prea înțeleptule Ziditor al lumii;
Vino, Cela ce ești Mare în micuța floare, ca și în luminătorii cerului;
Vino, Felurime negrăită și Frumusețe veșnică;
Vino și luminează întunecata netocmire a sufletului meu;
Vino și ne arată pe noi zidire nouă în Hristos;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește în noi!

Condac 4

O, Duhule Preabun și Neajuns, din care izvorăște sfințenia! Tu ai înveșmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare și neapropiată a dumnezeirii Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu Cuvântul, Împărăteasă a îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume, Tu i-ai umbrit pe prooroci și apostoli, Tu i-ai purtat până la al treilea cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumusețea cea de sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoși, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, Îți cântă: Aliluia!

Icos 4

Prin Duhul Sfânt totul viază, și cu puterea Lui se va ridica spre învierea cea de obște toată zidirea, în ceasul de pe urmă al veacului acesta și cel dintâi al veacului ce va sa vie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule, Mângâietorule, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăși de fericire, întru dumnezeiasca lumină, cu Sfinții toți, cu părinții și apropiații noștri.
Vino dar, și de a sufletului moarte ne izbăvește;
Vino, și înainte de sfârșitul nostru, ne îndestulează cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos;
Vino și dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat;
Vino și luminoasă fă scularea noastră din somnul morții;
Vino și ne învrednicește să privim cu bucurie la norii veșniciei;
Vino și fă-ne fii ai nestricăciunii;
Vino și luminează atunci ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Condac 5

Auzind glasul Tău: „Dacă cineva însetează, să vină la Mine și să bea”, rugămu-Te, Fiule al lui Dumnezeu, astâmpără-ne setea de viața duhovnicească și dă-ne apa vieții. Revarsă asupră-ne unda harului Duhului Sfânt, Cel ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca sa nu mai însetăm în veac, toți cei ce cântăm cu umilință: Aliluia!

Icos 5

Nestricăciosule și Neziditule, Veșnicule, Prea Înduratule Duh, Apărătorule al celor drepți, Curățitorule al păcătoșilor, slobozește-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se strice întru noi, cei care Îți cântăm:
Vino, Preabunule și dă-ne umilință și izvoare de lacrimi;
Vino și ne învață să ne închinăm Ție în Duh și în adevăr;
Vino, Preaînaltule Adevăr, și lămurește îndoielile sărăcăcioasei noastre înțelegeri;
Vino, Viață Neîmbătrânitoare, și ne primește din strâmtoarea veacului acesta pământesc;
Vino, Lumină Veșnică, și se vor risipi toate nălucirile și spaimele;
Vino, Putere veșnic nouă, împrospătându-i pe copiii tăi cei osteniți;
Vino, Nemărginită Bucurie, și uitate vor fi vremelnicele întristări;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 6

Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobită, slăvită Mireasă, cu cerurile împreună, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupră-ți odihnește Duhul Cel Preasfânt, Care tămăduiește neputințele, împlinește lipsurile, dăruiește viață celor morți și îi aduce la viața veșnică pe toți cei ce cu cuviință și cu dreptate strigă: Aliluia!

Icos 6

„În lume necazuri veți avea”, a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare și cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuți dezleagă întristarea noastră! Mijlocește pentru noi cu suspinuri negrăite și ușurează inimile celor care te roagă:
Vino, Dulce răcoare a celor osteniți și împovărați;
Vino, Împreună Grăitorule cu cei întemnițați și Adăpostul celor prigoniți;
Vino, și miluiește pe cei slăbănogiți de sărăcie și de foamete;
Vino și tămăduiește patimile trupurilor și sufletelor noastre;
Vino și cercetează pe toți cei care însetează de lumina Ta;
Vino și alină întristarea noastră cu nădejdea veșnicei bucurii;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 7

„Celui care hulește împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta aceasta nici în veacul acesta, nici în cel viitor”, a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecați cu cei neascultători și cu luptătorii împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră sa se plece spre cuvinte de vicleșug. Întoarce din schisme, eresuri și necredință pe toți cei rătăciți, iar pe întâii născuți ai Bisericii Tale învrednicește-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!

Icos 7

Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima și neliniștea l-au cuprins, iar întunericul deznădăjduirii l-au coborât în cele mai de dedesubt; așa mi s-a întâmplat și mie în ziua întristării și împietririi cugetului meu, căci m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, ocrotirea sufletului meu până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuținat la suflet:
Vino dar, și nu mă lepăda pentru cârtirea și nerăbdarea mea;
Vino și potolește cumplita vijelie a tulburării și aprinderii;
Vino și odihnește pe cei necăjiți de strâmtorile vieții;
Vino și îmblânzește inima în ziua împietririi și a mâniei;
Vino și surpă urzelile, tulburările și spaimele duhurilor întunericului;
Vino și dă-ne cu suflarea Ta, inimă zdrobită, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Condac 8

Mântuiește-ne, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioși și orbi, și goi duhovnicește! Dăruiește-ne aurul Tău, cel curățit în foc, cu veșmânt alb acoperă rușinea noastră, vindecă ochii noștri cu balsamul Tău. Pogoară și în vasele cele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, Cel de viață făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de a doua nașteri pe toți cei ce cântăm: Aliluia!

Icos 8

Ca turnul Babel se prăbușește fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omenești. Bine îmi este mie că m-ai smerit, că în păcate și în căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea și nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tău, grăind:
Vino dar, Unule Preaînțeleptule Ziditor al vieții;
Vino și lămurește-ne căile Tale cele neînțelese;
Vino precum un fulger și luminează sfârșitul vieții pământești;
Vino și binecuvintează tot începutul bun pe care îl punem;
Vino și fii nouă ajutător la fapte bune;
Vino și luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii;
Vino și dăruiește duh de pocăință, ca să se risipească prin aceasta scârbele ce stau să vină asupra lumii spre pedepsire;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 9

Atât a iubit Dumnezeu lumea, că și pe Fiul Său cel Unul Născut L-a dat , Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și Și-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, iar prin Sângele Său răscumpărat-a din păcat și din moarte întreaga lume! Pentru aceea, toată zidirea așteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat și Duhului care a sfințit: Aliluia!

Icos 9

Duhul Cel Făcător de viață, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel, a odihnit și asupra mea, când mă aflam la scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însa lucrarea bunătății Sale din pricina greșelilor mele. Pentru aceea, precum așteaptă zorii drumețul rătăcit noaptea în pădure, așa și eu însetez de razele Tale, Bunule, ca să nu pier cu totul:
Vino dar, la cel pecetluit cu numele Tău cel înfricoșat;
Vino dar și ușurează cugetul chinuit și pârjolit fără cruțare;
Vino și înnoiește întru mine chipul Tău ce S-a întunecat;
Vino și risipește nălucirile cele născute din păcat;
Vino și mă învață să împărtășesc durerile cele străine;
Vino și pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire;
Vino și dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 10

Duhul Sfânt naște a doua oară pe om spre viața veșnică. Duhul Sfânt însuflețeste pe mucenici, sfințește preoții, încununează pe cei drepți, face din pâine și din vin Însuși dumnezeiescul Trup și Sânge al lui Hristos. O, adâncul bogăției și al înțelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale: Dragostea veșnică și atotiertătoare, care se întristează pentru păcătoși și vrea ca toți să fie mântuiți prin ea, ca niște fii ai luminii, pentru care strigăm: Aliluia!

Icos 10

Cine ne va despărți de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtoarea, sau prigoana, sau foamea, sau goliciunea, sau nevoia, sau sabia? Dacă ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moștenire nepieritoare în ceruri. Ci dă-ne, Doamne, să Te iubim nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă și cu nevoința întregii vieți:
Vino, Atotputernicule Duh, și ne sporește credința atotbiruitoare;
Vino și ne dă îndrăzneală în rugăciune;
Vino și încălzește inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi;
Vino și dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană și de batjocorire a credinței;
Vino și ne păzește de ispite peste puteri și de sminteli;
Vino și înviază inimile noastre prin rourarea Ta;
Vino, tămăduiește-ne, sfințește-ne și ne ridică, Bunule, cu harul Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Condac 11

Acestea zice Domnul: „Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vise vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii”. Duhule Preadorit, dă-ne doar o fărâmitură de la masa fiilor celor aleși ai Mângâierilor Tale, celor care cu umilință strigăm: Aliluia!

Icos 11

Acolo unde ai răsărit, fie și doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată este frumusețea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască și înfricoșată cuviință, făptura cea din tina. Învrednicește-ne Bunule Mângâietor, încă din viața pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm:
Vino, Fulger Dătător de lumina veșniciei;
Vino și luminează-ne cu strălucirea cea neînserată;
Vino, Vistiernicul smereniei și Veselia celor blânzi;
Vino, Apă Vie, răcorește-ne arșița patimilor;
Vino, că departe de Tine nu aflăm liniște și tihnă;
Vino, că împreună cu Tine pretutindeni este Împărăția Cerurilor;
Vino și întipărește-ne în suflet chipul Tău cel ca de soare;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 12

Râu nesecat al harului, Cela Ce ierți păcatele, Duhule Sfinte! Primește rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioși și pentru cei necredincioși și pentru fiii neascultării; întoarce-i la Tine și pe toți adună-i în Împărăția Sfintei Treimi, ca să se rușineze de Tine și cel din urmă vrăjmaș – moartea – iar lumea, renăscută din focul cel curățitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!

Icos 12

Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepților la Cina Domnului, aud glasurile îngerilor și pe Prealuminatul nostru Domn Hristos între aleșii Săi, iar durerea, întristarea și suspinarea au pierit. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învrednicește-ne prin înșeptita cunună a darurilor Tale să ne împărtășim în Domnul de bucuria veșnica, noi, cei care strigăm:
Vino, Bunule, și trezește în noi setea de viața de dincolo de mormânt;
Vino și aprinde în inimile noastre dorirea vieții veacului celui adevărat;
Vino și ne descoperă bucuria Împărăției celei ce va să vină;
Vino și dă-ne strălucirea ca zăpadă a curăției;
Vino și umple-ne cu strălucirea dumnezeirii;
Vino și ia-ne la nunta Mielului;
Vino și ne învrednicește să împărățim în slava Ta cea veșnica;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 13

O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de viață! Încălzește cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel înghețat întru fărădelegi, grăbește pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăți și ne descoperă cum să prăznuim în veșnicie adevărul cel dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul întru toate, și cele cerești și cele pământești și cei izbăviți din iad, dimpreună să cânte: Aliluia! (de trei ori)

Icos 1

Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită:
Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie;
Vino, Nor Purtător de rouă și Negrăită Frumusețe;
Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră;
Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale;
Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale;
Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îți fă locaș;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 1

Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pământul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Acest Acatist al Sfântului Duh este foarte folositor tuturor celor care caută darurile Duhului Sfânt: înțelepciunea, înțelegerea, dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția, pe scurt orice om care dorește după viața veșnică în Hristos, dăruită prin Duhul Sfânt, Purtător de Viață și Dăruitor de lumină nemuritoare.

Acatistul Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei – 14 Ianuarie, 19 Mai

Troparul Sfintei Nina, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Nina, duhul tău.

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 2-lea

Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu și a Sfântului Duh, Care prooroci și apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, a ales, lui Dumnezeu Îi cântăm așa: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dorind înțelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos și despre cămașa Lui sfântă o întreba. Când Niofora adevărurile de credință o învăța, Sfânta Nina să se închine voia cămășii preascumpe și locului faptelor Sfinților Apostoli. Noi însă, plini de evlavie pentru viața ei, o preaslăvim astfel:
Bucură-te, că adevărurile împărăției lui Dumnezeu le-ai descoperit;
Bucură-te, că din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învățată;
Bucură-te, liniștea tatălui tău, Zabulon;
Bucură-te, că de Preasfințitul Iuvenalie în frica de Dumnezeu ai fost păzită;
Bucură-te, că dumnezeieștile cuvinte ai învățat;
Bucură-te, că în sfântul oraș Ierusalim te-ai întors;
Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea și înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulți i-ai mirat;
Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 3-lea

Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la cămașa Domnului și la râvna apostolească puterea Celui Preaînalt te-a înălțat, iar toți cei care au primit de la tine lumina înțelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulțumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă și la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm:
Bucură-te, că deșertăciunile lumii acesteia din tinerețe ai urât;
Bucură-te, că adevărata înțelepciune ai îndrăgit;
Bucură-te, că în dumnezeiasca învățătură comoara înțelepciunii ai aflat;
Bucură-te, că pe iubitorii de deșertăciuni lumești, prin traiul plin de binefaceri, i-ai întrecut;
Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit;
Bucură-te, că de credința ta îngerii și oamenii s-au uimit;
Bucură-te, că prin post și rugăciune trupul l-ai supus sufletului;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învățătură;
Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus;
Bucură-te, că prin viață bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 4-lea

Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Preasfințitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cuvântului Domnului te-a chemat pe tine în țara sortită ei, Iviria, și Crucea ți-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfășurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, și să-ți zică acestea:
Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată;
Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul Iisus și Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit;
Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ți s-a arătat;
Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit;
Bucură-te, că împreună ca niște prietene ați vorbit;
Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită;
Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită;
Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăției;
Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 5-lea

Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduința Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit și ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cerești călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare și ne-a alinat cu ajutorul său pe toți cei ce venim la ea rugându-ne, mulțumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm și Îl lăudăm așa: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând miresele lui Hristos și împreună rugătoarele și postitoarele Nina și Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Dioclețian, de a se căsători cu Ripsimia și slujirii idolești s-o supună, din orașul Roma s-au sfătuit și în Armenia au fugit, iar aici păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Dioclețian și Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o și la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm și o chemăm:
Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales;
Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăție și duh tare te-ai proslăvit;
Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut;
Bucură-te, că din mâinile lui Dioclețian și Tiridat harul Domnului te-a scăpat;
Bucură-te, că în munții Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat;
Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeții ai întărit-o;
Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulți i-a înmiresmat;
Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întărești;
Bucură-te, că prin tine de fericirea veșnică ne bucurăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 6-lea

Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda și nevoințele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptății s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviți din întunericul slujirii idolești, cu vrednicie pe Domnul Îl vom chema așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în orașul Urbnisi binevestea și când mulțimea de lume spre capitala Georgiei se îndrepta, ca zeilor mincinoși Armaz și Zaden să li se închine; dar pe acești idoli Sfânta Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând:
Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat;
Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit;
Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost rușinată;
Bucură-te, că neputința duhului rău prin rămășițele idolului a fost descoperită;
Bucură-te, că pe demonul Zaden și pe îngerii lui în picioare i-ai călcat;
Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat;
Bucură-te, că zadarnica lor împărăție ai nimicit-o;
Bucură-te, că flacăra necurăției diavolești ai stins-o;
Bucură-te, că prin suflu năvalnic și foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge;
Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit;
Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 7-lea

Deși regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioși, totuși cu nedumerire se întrebau: „Ce va fi dacă zeii noștri cu adevărat vor cădea?”. Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de dreptcredincioșii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia și de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui așa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Fiii Iviriei de o nouă viață s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea și curățirea de păcate prin baia botezului toți au trecut și tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit și, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelnița vieții renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc și îi cântă:
Bucură-te, că necredința regelui Mirian în credință ai schimbat-o;
Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o;
Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată;
Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins;
Bucură-te, că de rătăcirile păgânești ai scăpat;
Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele;
Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite;
Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruiești;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 8-lea

Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Preacurata Născătoare prin sorți și-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoință față de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstita cămașă a Domnului Hristos le-a dat și deasupra ei Trunchiul de Viață dătător a înălțat, de la care credincioșii tămăduiri în neputințe și în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credință, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământești, mintea și inima noastră către Împărăția cerurilor le înălțăm și pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat Îl preaslăvim și Îl chemăm așa: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu gândul la cele cerești, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământești, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moștenitorii Împărăției cerești, căci acei pământești, aflând măreția slavei Unicului și adevăratului Păstor ceresc și pământesc, Îl vor slăvi pe El cu o gură și o inimă împreună cu locuitorii cerești. Asemenea și noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilință te chemăm pe tine, zicând:
Bucură-te, deschizătoarea ușilor botezului;
Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus;
Bucură-te, că încreștinând Georgia, pe sfinții îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins;
Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcția bisericii de mână omenească l-ai îndemnat;
Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viță-de-vie ai așezat;
Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat;
Bucură-te, că împreună cu mulțimea ucenițelor tale la Sfântul Botez pe toți i-ai chemat;
Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniță i-ai primit;
Bucură-te, că pe mulți la minte i-ai luminat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 9-lea

Toate puterile cerești s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat s-a arătat și a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era cămașa Domnului, învățându-i pe toți să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nici o limbă și nici un grai nu va putea să te laude după cuviință, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu și mântuirea aproapelui tocmai din Mtskheta kartalina și din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind și mântuirea primind. Noi însă, cuprinși de bucurie și mulțumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel:
Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veșmântul botezului;
Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei;
Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinței lui Hristos;
Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit;
Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului;
Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmașe;
Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii;
Bucură-te, biruință slăvită asupra necredinței;
Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele și a superstițiilor;
Bucură-te, dulce alăută a credinței;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 10-lea

Dorind să scapi de moarte veșnică sufletul tău și al apropiaților tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare și mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toți sfinții mijlocești pentru noi în rugăciuni și cânți Lui așa: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălțat și apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tău trup izvor de tămăduiri s-a făcut, așezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prințesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toți pentru care mijlocești multă milă primesc de la Domnul și te cheamă pe tine astfel:
Bucură-te, zid și acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră;
Bucură-te, că celor care caută mântuirea și luminarea adevărată ești gata ajutătoare;
Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor și milelor dumnezeiești pentru cei care te cinstesc pe tine;
Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste și moarte primejdioasă;
Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioși;
Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate;
Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 11-lea

Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârșitul vieții, cu mintea și cu fapta iubindu-L. Primește deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilință și nu te scârbi de noi, căci la tine și la Preacurata Născătoare în dureri și nevoi alergăm și, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfântă Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioșii tăi fii ca pe niște vlăstare tinere la tine i-ai chemat și, tămăduindu-le neputințele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârșitul tău cucernic văzând, regele Mirian și apropiații lui amarnic plângeau și la despărțire cu lacrimi îi cântau acestea:
Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat;
Bucură-te, mireasă a lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit;
Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulțime de fapte bune zi și noapte ai săvârșit;
Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeiești ne-ai hrănit;
Bucură-te, porumbiță neprihănită, care de la pământ spre lăcașurile cerești ai zburat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de mireasmă bună sunt cuprinse;
Bucură-te, că de această bună mireasmă noi, fiii tăi, acum ne desfătăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 12-lea

Cu harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii, o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta apostolească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta și mulțumim pentru asemenea sfârșit cucernic, căci minunile pe care pentru mulți le-ai săvârșit încă din timpul plecării tale s-au preaslăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, că în cinul îngerilor și de sfinți cu dragoste ai fost primită;
Bucură-te, că soborului apostolesc ești părtașă;
Bucură-te, că împreună cu fețele aleșilor de Dumnezeu în lăcașul ceresc te-ai sălășluit;
Bucură-te, cădelniță de aur, care înalți tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu;
Bucură-te, că prin vederea celor cerești de veșnica fericire ai parte;
Bucură-te, că de Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită;
Bucură-te, că de poporul georgian și de toți dreptcredincioșii ești preamărită;
Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;
Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfășurată cu părul tău tămăduirea sufletească și trupească primim;
Bucură-te, că de la sfintele tale moaște ajutor mult folositor dobândim;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 13-lea

O, preaslăvită și preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în fața Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primește acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile și scârbele și să ne învrednicească de veșnica fericire în ceruri, ca împreună cu tine Domnului să-I cântăm așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Creatorul tuturor făpturilor…, Condacul 1: A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare…,

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

și această

Rugăciune către Sfânta Nina

O, atotlăudată și preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare și laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga țară georgiană cu învățătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostolești ai învins vrăjmașul mântuirii noastre, cu munca și rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfățișăm cinstitului tău chip și cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ție de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfășurat-o cu părul tău prețios, și te rugăm cu umilință ca pe o veșnică ocrotitoare a noastră: de toate relele și scârbele păzește-ne, pe dușmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos și pe potrivnicii evlaviei înțelepțește-i, turma ta ocrotește-o și roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, în fața Căruia te afli, pace țării noastre să dăruiască, oamenilor viață îndelungată și spor în tot lucrul bun și mijlocește pentru noi să ne primească în Împărăția Sa cerească, unde toți sfinții laudă Preasfânt numele Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Ierarh Silvestru – 2 Ianuarie

Sfântul Ierarh Silvestru

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.(de 3 ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte (de 3 ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.

Condacul 1

Bunătăţile sfinţilor învrednicindu-te a le cunoaşte, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu te-ai făcut şi propovăduitor al dreptei credinţe. De la tine luminându-se şi împăratul cel mare Constantin şi mulţimea poporului cetăţii Romei, prin curăţia credinţei tale şi prin tăria iubirii de oameni pe mulţi i-ai întors la Hristos. Pentru aceasta te cinstim pe tine, după cuviita şi strigăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Icosul 1

Ca o revărsare de raze luminoase căzând peste trecutele zile ale vieţii tale, faptele tale cele făcute din iubire de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Silvestru, ne aduc şi acum mireasma slujirii tale la altarul Său cel Sfânt, şi ne luminează chipul tău cel frământat de dorinţa arătării adevărului credinţei în faţa oamenilor. De aceea şi acum cei ce sunt sub ocrotirea ta, în biserica sfântă care cinsteşte numele tău, cu dragoste îţi strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, întâi stătătorul cetăţii Romei;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai ucenicit în sfânta credinţa;
Bucură-te, că din tinereţe primitor şi mângâietor de străini ai fost;
Bucură-te, cel ce ai suferit legăturile lanţurilor şi nu te-au biruit ingrozirile chinurilor;
Bucură-te, că de darul proorociei ai fost învrednicit;
Bucură-te, cel ce de la Miltiade episcopul taina preoţiei ai primit;
Bucură-te, că în Roma, turma lui Hristos că un alt apostol ai păstorit;
Bucură-te, cel ce ziua întâi a săptămânii cu numele Domnului Dumnezeu, Duminica o ai numit;
Bucură-te, că balaurul cel din muntele Târpie cu semnul crucii pe vecie l-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce pruncii sugari al căror sânge trebuia să fie scăldătoare împăratului i-ai mântuit;
Bucură-te, că invocând peste împăratul numele Prea Sfintei Treimi, pe Constantin l-ai vindecat;
Bucură-te, cel ce întru înţelepciune ai desluşit oamenilor taina Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!


Condacul 2

Îndemnatu-s-au credincioşii a-ţi aduce laude, Sfinte Ierarhe Silvestru, căci văzând faptele bunei tale credinţe şi darurile de care te-ai învrednicit de la Dumnezeu, cu toţii într-un glas cântăm pentru tine: Aliluia!

Icosul 2

Lumina Sfintei Credinţe străluminând şi de frumuseţea ei cea ziditoare de suflet învrednicindu-te, înţelegerea vieţii celei ascunse în Hristos ai căutat din tinereţe a o cunoaşte şi voind a te desăvârşi în această viaţă, Sfinte Silvestru, ai adunat ca într-un buchet frumuseţile nespuse ale cerului şi cu ele împodobindu-ţi viaţa o ai închinat lui Hristos. Drept aceea primeşte de la noi laudele acestea:
Bucură-te, cel ce în vechea Romă din părinţi binecredinciosi te-ai născut;
Bucură-te, cel ce ai învăţat de la Cirin preotul înţelepciunea cărţii şi bunele obiceiuri;
Bucură-te, că ai crescut în sfânta credinţă;
Bucură-te, că au înflorit în sufletul tău binemirositoarele flori ale virtuţii;
Bucură-te, cel ce odată cu creşterea anilor ai crescut şi în desăvârşire;
Bucură-te, că din dragoste de Dumnezeu şi de aproapele pe cei străini îi primeai şi îi ospătai, odihnă făcându-le;
Bucură-te, cel ce pe Timotei, preotul din Antiohia, mărturisitor al lui Hristos, în casa ta l-ai primit;
Bucură-te, că din Sfânta lui viaţă şi învăţătură mult ai folosit;
Bucură-te, cel ce împreună cu el pe mulţi romani de la închinarea idolească, la Dumnezeul Cel Adevărat ai adus;
Bucură-te, că sfintele moaşte ale lui Timotei după tăierea capului, nu le-ai lipsit de cântările cuvioase de îngropare şi noaptea le-ai înmormântat;
Bucură-te, cel ce împreună cu credincioasa Feonisia sfintelor moaşte Biserică le-ai zidit;
Bucură-te, Miltiade episcopul aducerea moaştelor  Timotei a binecuvântat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor  lui Dumnezeu!

Condacul 3

Viaţa cea întru Hristos crescând împreună cu viaţa ta şi câştigând curăţia gândurilor, dovedit-ai prin faptele tale că întru lumina învăţăturii creştineşti vietuiesti şi toate ale tale erau slujind pe Hristos şi ucenicii Lui, pe acestea noi, înţelegându-le de la tine, Îl lăudăm pe Dumnezeu şi-I cântăm: Aliluia!

Icosul 3

Pe mărturisitorii lui Hristos în cele trecute vremi cât îi cercau chinurile, bătăile şi moartea în tăria credinţei lor şi dovedind cât de mare este statornicia lor în Dumnezeu nu încetau nicidecum a-L preamări. Deci când pe tine eparhul Tarquiniu te silea, Sfinte Silvestru, a jertfi idolilor, ai biruit durerile şi ingrozirile, şi văzând noi suferinţele tinereţii tale îţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte Silvestru, cel în lanţuri de fier ferecat;
Bucură-te, că auzind îndemnurile de jertfire la idoli nu le-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce nu te-ai plecat silniciilor;
Bucură-te, că nu te-au îngrozit muncile;
Bucură-te, cel învrednicit de darul proorociei;
Bucură-te că, mai înainte văzând moartea eparhului care-ţi era chinuitor, aceasta i-ai vestit-o;
Bucură-te, cel ce erai în temniţă când eparhul se ospăta;
Bucură-te, că proorocia ta în aceeaşi zi s-a împlinit şi chinuitorul s-a sfârşit din viaţă;
Bucură-te, cel ce cu cinste ai fost scos din temniţă după moartea prigonitorului;
Bucură-te, că de tine credincioşii s-au bucurat şi necredincioşii la picioarele tale cădeau;
Bucură-te, cel prin care s-a arătat puterea cea mare a Duhului;
Bucură-te, că prin minunea aceasta mulţi încredinţându-se s-au întors la Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!


Condacul 4

Toţi cei ce cugetau că iubirea de bucurii lumeşti şi teama de munci şi de chinuri sunt mai tari decât iubirea lui Hristos au amuţit şi văzând moartea cea de naprazna a eparhului s-au cutremurat. Iar noi (la vremea serbarii tale) Sfinte Silvestru, cu veselie cântare de mulţumire aducem lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Dulceaţa darurilor Sfântului Duh având în inima ta, şi ajungând la vremea în care şi Hristos Domnul a ieşit la propovăduire, socotit-a Miltiade, episcopul Romei, ce vrednic te-ai făcut de slujirea preoţiei şi cu hirotonie te-a rânduit în cetatea slujitorilor. Iar când acesta s-a mutat la cele veşnice, toţi alegându-te, în scaunul apostolesc al Romei te-ai suit. Pentru aceasta te lăudăm zicând:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, care în Roma cea veche ai păstorit;
Bucură-te, cel ce din fragezimile tinereţii de steaua credinţei ai fost călăuzit;
Bucură-te, că de harul preoţiei te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce ai fost uns de Duhul;
Bucură-te, că Dumnezeu preot întru poporul său te-a rânduit;
Bucură-te, cel ce ai iubit mai mult decât viaţa pe Cel ce Şi-a întins mâinile murind pe Cruce pentru noi;
Bucură-te, că prin rugăciune şi post ţi-ai făcut trupul locaş Harului;
Bucură-te, cel ce ai învăţat pe credincioşi să cinstească Dumnezeirea cea întru o fiinţă şi în trei ipostasuri;
Bucură-te, că de la Dumnezeieştile Scripturi te-ai adăpat şi a lor frumuseţe ai propovăduit;
Bucură-te, cel ce arhiereu cinstit şi binecredincioas dreptei credinţe în scaunul Romei ai păstorit;
Bucură-te, că la soborul cel mare în Niceea ai avut părtaşi şi împreună cu soborul dreapta credinţa ai mărturisit;
Bucură-te, cel ce înălţându-te cu Duhul, te-ai smerit  şi ne-ai învăţat  smerenia;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor  lui Dumnezeu!

Condacul 5

Învăţătura dreptei credinţe pe mulţi a luminat, şi ca o lumina una din alta, în mulţi s-a aprins. Iar alţii sfinţindu-se cu lumina preoţiei, ca luminoase făclii în sfeşnice se aşează, şi propovăduitori ai Sfintelor Evanghelii se rânduiesc. Şi ceata tuturor celor sfinţiţi împreună cu tine, Sfinte Silvestru, neîncetat cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Căutând mântuirea la Hristos, Cel ce S-a smerit de bună voie şi îndreptător credinţei arătându-te pe tine turmei tale, părinte purtătorule de Dumnezeu Silvestru, pe toţi i-ai povăţuit pururea spre mărirea cea nemuritoare cu învăţăturile tale cele neratacite. Drept aceea cinstind astăzi pomenirea ta cântăm:
Bucură-te, cel ce ca un adevărat apostol păstoreai turma credincioşilor,
Bucură-te, că la păşunea cea mântuitoare o îndreptai,
Bucură-te, cel ce şi cu cuvântul şi cu lucrul erai bun povăţuitor,
Bucură-te, că pe clericii cei ce se îndeletniceau cu neguţătorii lumeşti la Biserică i-ai întors;
Bucură-te, cel ce te-ai îngrozit de numirile cele păgâneşti ale zilelor săptămânii;
Bucură-te, cel ce ai aşezat bună rânduială a postului, oprindu-l în ziua sâmbetei;
Bucură-te, că numai într-o singură sâmbătă ai îngăduit a posti creştinii, aceea în care Hristos a murit şi S-a pogorât la iad să scoată de-acolo pe strămoşul Adam;
Bucură-te, cel ce pe păgâni ai învăţat adevărul;
Bucură-te, că pentru tine mulţime mare a mărturisit pe Hristos împreună cu Tatăl şi cu Duhul.
Bucură-te, cel ce ai biruit patimile şi trupul prin nevoinţele postului şi înfrânării;
Bucură-te, că înfrumuseţat de cunoştinţa dumnezeieştii Scripturi, prin curăţia gândurilor tale Harul dumezeiesc a lucrat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 6

Nu numai tăria cuvântului având-o cu tine, ci ştiind bine că întărirea cuvântului o face minunea, de amândouă te-ai învrednicit dumnezeescule Ierarhe Silvestru, şi pentru aceasta cei ce ştiu dreapta învăţătura a ta şi cunosc bogăţia darurilor şi minunilor tale îi mulţumesc lui Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul 6

Pogoratu-te-ai fără teamă la peştera de sub muntele Târpie, pe care era înălţat capitoliul cel păgânesc şi ai înfruntat primejdia balaurului ce se incuibase acolo şi pustiia cu moarte poporul dimprejur şi mai ales pe copii. Ci tu, Sfinte SILVESTRE, când ai auzit pe păgâni zicându-ţi: Cu puterea Dumnezeului tău fă pe balaur să nu mai iasă afară şi vom crede într-Însul ca Atotputernic, atunci ai crezut mai vârtos în cuvântul lui Dumnezeu ce zice: A«Indrazniti!A» şi cu Crucea Lui ai biruit cu adevărat, pentru care noi îţi cântăm aşa:
Bucură-te, cel ce auzind de pustiirea cea de moarte a balaurului nu te-ai înfricoşat.
Bucură-te, că ţie ţi-au cerut necredincioşii să le arăţi puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai adunat pe toţi credincioşii la rugăciune, şi post de 3 zile pentru izbăvire ai ţinut;
Bucură-te, că în vedenie Petru Apostolul ţi-a cerut să mergi fără teamă la peşteră;
Bucură-te, cel ce împreună cu preoţii şi diaconii la balaur ai coborât;
Bucură-te, că Sfânta Slujbă la gură peşterii ai săvârşit;
Bucură-te, cel ce în numele Mântuitorului Hristos gurile peşterii ai pecetluit;
Bucură-te, că până la a doua venire a lui Hristos le-ai astupat;
Bucură-te, cel ce pe balaur neiesit pe veci l-ai făcut;
Bucură-te, că pe mulţi copii şi oameni i-ai mântuit de la moarte;
Bucură-te, cel ce ai facut pe păgâni să se minuneze văzându-te întors viu din peştera balaurului;
Bucură-te, că mulţi au cunoscut puterea lui Dumnezeu, şi la cei credincioşi s-au adaugat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!


Condacul 7

Minunile ca semne ale puterii lui Dumnezeu nu au măsură, în viaţa Bisericii Lui, ci pentru întărirea adevărurilor de credinţă ele se arată neîncetat. Şi noi cei ce cu ochii plini de mirare le contemplăm Îl preainaltam pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul 7

Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui şi toate lucrurile sunt spre lăuda puterilor Lui, că pe toţi sfinţii indreptanmdu-i spre limanul mântuirii, mucenicind aceştia prin grele încercări şi ispite şi cazne şi prigoniri au trecut. Şi când Constantin împăratul, neluminat fiind încă de Sfântul Botez, plecase la război, iar atunci senatorii au pornit prigoană împotriva creştinilor, tu Sfîntă Silvestru, pe toţi i-ai povăţuit să se ascundă în munte pentru a scăpa. De aceea îţi zicem unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Silvestru, povăţuitorul celor asupriţi;
Bucură-te, cel ce pe toţi i-ai întărit cu evlavia ta;
Bucură-te, că de jertfiri idoleşti i-ai apărat;
Bucură-te, cel ce de năpustirile senatorilor asupra creştinilor i-ai apărat pe ei;
Bucură-te, că de muncile cele de multe feluri îndemnându-i să nu se îngrozească, i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce pe cler şi poporul cel credincios în muntele Soractes i-ai ascuns;
Bucură-te, că împreună cu ei n-ai încetat a lăuda pe Mântuitorul;
Bucură-te, cel ce după dumnezeiasca arătare ai aflat că împăratul Constantin de lepră s-a umplut;
Bucură-te, că ştiai că pentru a lui vindecare din toate marginile împărăţiei, din Roma până în Persidia, vraci şi doctori s-au adunat;
Bucură-te, cel ce ai aflat că slujitorii zeilor pe împăratul în baie de sânge de prunci sugari voiau să-l scalde;
Bucură-te, auzind plângerea maicilor pruncilor neintarcati, la Hristos – ridicat   rugăciunea;
Bucură-te, cel ce ştiai că Dumnezeu pentru ale tale rugăciuni a luminat mintea împăratului şi eliberând pruncii, mâhnirea maicilor a curmat-o;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 8

Bucuria mamelor sunt pruncii şi viaţa lor şi-o dau pentru ei. Cât de mare era dar plângerea şi durerea celor ce ştiau că spre junghiere li s-au luat odraslele lor şi care cu amar se tânguiau. Dar auzind credincioşii împărăţească înţelepciune cea data de la Dumnezeu zicând: «Mai bine este singur a răbda durere decât a vărsa sânge nevinovat de prunci», au cântat lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul 8

Răsplătirea lui Dumnezeu nu trece cu vederea pe cei ce de bună voie împlinesc poruncile Lui, şi prin omanei şi prin lucruri se umple de bunătăţi şi de fapte bune viaţa lor. Şi tu, Ierarhe Silvestru, împlinind porunca lui Dumnezeu, în viaţa împărăţiei Romei ai săvârşit schimbări, lui Constantin arătându-i Dumnezeiasca vrere. De aceea cu bună cuviinţă îţi cântăm aşa:
Bucură-te, minunată unealtă a Harului;
Bucură-te, că despre tine, în vis, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel împăratului au vorbit;
Bucură-te, cel ce ai fost chemat să-i vesteşti lui Constantin vindecarea în mântuitoarea baie a Botezului;
Bucură-te, cel ce ai fost chemat din ascunzişurile munţilor Soractes;
Bucură-te, că frica şi prigoana creştinilor a încetat;
Bucură-te, cel ce cu cinste ai intrat la împăratul;
Bucură-te, că împăratului arătând icoana Sfinţilor Petru şi Pavel i-ai spus că nu sunt dumnezei, ci slujitorii Lui;
Bucură-te, cel ce de la împăratul ai aflat că în adevăr cu Sfinţii Petru şi Pavel în vedenie a vorbit;
Bucură-te, că pe ei, fără să-i fi văzut mai înainte în viaţă, după vis şi după icoană i-a recunoscut acela;
Bucură-te, cel ce împăratului i-ai arătat că în scăldătoarea botezului nu va intra fără pregătire sufletească,
Bucură-te, ca ai auzit marturisirea de credinţă a împăratului;
Bucură-te, cel ce imparatului pregătire pentru naşterea prin botez, în post şi în rugăciune i-ai cerut;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 9

Tainiţele sufletului când se deschid şi în ele coboară lumina Harului Dumnezeiesc prin botez, atunci cu bucurie mare şi îngerii şi sfinţii se bucură, şi lui Dumnezeu împreună cu drept închinătorii îi cântă: Aliluia!

Icosul 9

Dumnezeiasca cercetare venind peste casa împăratului şi tu, Sfinte Ierarhe Silvestru, încunoştiinţat de ajutorul pe care Dumnezeu îl dăruieşte creştinilor, nu te-ai arătat îngăduitor cu Constantin, măcar că era suferind, ci mai întâi să se lumineze în cele ale credinţei ai cerut, şi să se înfrâneze de la slava lumească prin pocăinţă şi prin postire i-ai zis, iar prin închiderea capiştilor idoleşti şi oprirea jertfelor, la schibarea rosturilor împărăţiei ai gândit. Marea ta sârguinţă o lăudăm cântând unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai fost bun sfetnic al lui Constantin împăratul;
Bucură-te, că acestuia de Dumnezeu Cel Unul în Treime i-ai propovăduit şi la auzul cuvintelor tale împăratul s-a bucurat;
Bucură-te, cel ce ai cerut împăratului să oprească prigonirile de orice fel;
Bucură-te, că cei din îngroziri şi din legături au fost eliberaţi;
Bucură-te, cel ce ai îndrumat pe Constantin să împlinească toată cererea cea dreaptă;
Bucură-te, că milostivirea spre cei săraci ai cerut;
Bucură-te, cel ce ai auzit făgăduinţa împăratului de a face tot binele;
Bucură-te, că punând mâinile peste el catehumen l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce împreună cu tot clerul rugăciuni ai săvârşit pentru ca lumina cea pururea mântuitoare la toţi să răsară;
Bucură-te, că după şapte zile de post pe împăratul despre tainele sfintei credinţe  Prea  Treime l-ai învăţat ;
Bucură-te, cel ce i-ai vorbit despre scăldătoarea botezului în numele Sfintei Treimi;
Bucură-te, că înaintea ta, sănătos şi fără urme de boală, s-a arătat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 10

Făcându-se mare bucurie în toată lumea prin creştinarea împăratului Constantin şi mulţime multă de popor venind la Hristos, se împuţina închinăciunea idolească. Ci voind acum ca pe cei rămăşi la păgânătate să-i izgoneascadin cetate, tu, Sfinte Ierarhe Silvestru, ai gândit şi împăratului i-ai zis : Că nu voieşte Domnul ca siliţi şi fără de voie liberă să vină cineva la El. De aceea pentru frumuseţea gândului tău, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Întru bucuria păcii înflorind Biserica lui Hristos şi întru lumina credinţei zidită şi întărită fiind de Duhul, dar nerabdand vrăjmaşul o pace ca această a Bisericii, a semănat eresuri şi a trimis duşmanii în calea împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, că să-i abată de la Hristos. Iar tu, Sfinte Ierarhe Silvestru, aflând despre uneltirile acestea numai spre Dumnezeu, Cel ce toate le întăreşte, nădejdea ţi-ai pus. Pentru aceasta cântăm ţie cuvinte de lăuda aşa:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe de trei ori fericite;
Bucură-te, cel ce nu te-ai înspăimântat de uneltirile vrăjmaşe;
Bucură-te, că în Domnul nădejdea ţi-ai pus;
Bucură-te, cel ce nu te-ai înfricoşat auzind că înaintea împăratului este hulit numele Hristosului tău;
Bucură-te, că ai primit a sta în faţă întrebărilor celor înţelepţi şi iscusiţi în legea cea veche;
Bucură-te, cel ce cunoşteai atât proorociile legii vechi, cât şi elinească învăţătura a filosofilor;
Bucură-te, că de faima înţeleptului rabin şi vrăjitorului Zamvri nu te-ai speriat;
Bucură-te, cel ce înaintea scaunuli împăratului cu ceata a o sută douăzeci de înţelepţi te-ai înfruntat;
Bucură-te, că rugându-te lui Dumnezeu ai zis : Scoală-te Doamne, judecă pricina Ta;
Bucură-te, cel ce ai dovedit că-n Vechiul Testament cele despre venirea lui Hristos sunt arătate şi prin el s-au împlinit;
Bucură-te, că luminata şi minunata dovedire despre Hristos ai făcut înaintea împăratului pentru iudei cu însăşi cărţile lor;
Bucură-te, cel ce ai arătat că nu in trei dumnezei cred creştinii, ci, dovedind cu scriptura, credinţa într-un singur Dumnezeu în trei ipostasuri;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 11

Cu mare glas grăind din Sfintele Scripturi, Sfinte SILVESTRE, ai arătat, de Dumnezeu insuflate, că despre îndoita fire a Fiului, adică cea dumnezeiască şi cea omenească într-o unire, au grăit mai înainte proorocii care cunoaştere aveau de la Dumnezeu. Aceluia cu proorocii şi cu tine cântăm şi noi: Aliluia!

Icosul 11

Adunatu-s-a în faţa împăratului curtea lui şi mulţime mare de oameni spre a vedea a cui învăţătură va birui. Căci iudeii spuneau că Nazarineanul a fost hulitor de Dumnezeu, iar creştinii că Dumnezeu adevărat era şi Fiul Celui Preaînalt din Treime. Iar tu, Sfinte Ierarhe Silvestru, nicidecum n-ai îngăduit întunericul, şi de înţelepciunea lui Dumnezeu umplându-ţi gura ta ai surpat nedumerirea lor. Şi întru lauda smereniei tale cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, prin care Sfânta Treime S-a proslăvit;
Bucură-te, cel ce ai arătat cu cuvintele Scripturii că mai înainte de toţi vecii sunt ipostasurile Treimii;
Bucură-te, ce despre Fiul ai dovedit; că este de o fiinţă cu Tatăl; de o slavă şi de o putere;
Bucură-te, cel ce ai arătat neîndoios că din Fecioară S-a născut Domnul;
Bucură-te, că toate cele despre pătimirea, moartea şi învierea Mântuitorului, de la sfinţii prooroci ai adus mărturie;
Bucură-te, cel prin a cărui gură, grăind Sfântul Duh, ai biruit pe evrei;
Bucură-te, că luminos ai arătat că adevărat Dumnezeu este Hristos, Cel născut din Fecioară;
Bucură-te, cel ce ai fost lăudat de împăratul şi de toată curtea;
Bucură-te, că şi vrăjitoria lui Zamvri, care prin farmece a ucis un bou, nu te-a făcut să dai înapoi;
Bucură-te, cel ce având nădejde tare în Dumnezeu Cel ce este binefăcător, ai cerut îngăduinţa împăratului să inviezi boul, ca şi cei necredincioşi să creadă în Dumnezeul creştinilor;
Bucură-te, că ridicând mâinile tale la cer, rugendu-te şi zicând : A« Doamne Iisuse Hristoase auzi-mă pe mine robu tău în ceasul acesta, ca să se proslăvească Prea Sfânt numele Tău A» ai văzut cum boul inviaza şi stă blând;
Bucură-te, cel ce la picioarele tale i-ai văzut căzând şi pe evrei şi pe păgâni, dimpreună cu împărăteasa Elena;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 12

S-a făcut cunoscută puterea lui Dumnezeu prin lucrările tale, Sfinte Ierarhe Silvestru, şi sfinţenia vieţii tale mulţimile aflând-o, ca pe un trimis al cerului cu adevărat socotindu-te, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Oamenii şi împăratul şi curtea sa au înţeles că puterile tale sunt de la Dumnezeu Tatăl venite, pentru a arată prin cuvânt şi prin fapte că Hristos Domnul este Fiul Său Cel iubit, că pentru El ai fost în primejdii, că numai în El ai nădăjduit şi că minunile tale numai prin El s-au făcut; de aceea şi noi acum, minunându-ne de cele de atunci, cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit de darul cel făcător de minuni;
Bucură-te, că ai avut în tine comoara dumnezeieştilor cuvinte ale Scripturii;
Bucură-te, cel ce te-ai smerit pe tine pentru a arăta măreţia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin iubirea ta de Hristos ai biruit pe potrivnicii Lui;
Bucură-te, cel ce te-ai sfinţit prin Harul Hristosului tău;
Bucură-te, că prin tine s-a arătat puterea celui ce pe toţi i-a mântuit prin Jertfa şi Învierea Sa;
Bucură-te, cel ce ai ştiut a tălmăci proorocirile din Scripturi;
Bucură-te, că ai fost vestitorul împlinirii lor;
Bucură-te, cel ce împreună cu Sfânta Elena ai căutat Crucea Domnului;
Bucură-te, că aflându-se Crucea pe mulţi i-ai botezat în credinţa cea mântuitoare;
Bucură-te, cel ce douăzeci şi unu de ani şi zece luni ai fost mare ierarh şi păstor al Romei, şi că plin de zile şi încărcat de ani ai trecut către Domnul;
Bucură-te, cel ce eşti rugător fierbinte pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Condacul 13

O, întru tot lăudate, Sfinte Ierarhe Silvestru, nepricepuţilor celor ce stăm în biserica ocrotirii tale, primeşte aceste cântări de lăuda aduse ţie, mult râvnitorule de Dumnezeu, pentru sfinţenia vieţii tale, şi fii mijlocitor pentru noi către mult milostivul Dumnezeu, rugându-L să dea iertarea păcatelor noastre şi să ne izbăvească din toată nevoia şi scârba pe cei ce prăznuim numele tău cântând: Aliluia !  (de trei ori)

În încheiere, se reiau Icosul 1 şi Condacul 1 și se face Otpustul.

Condacul 1

Bunătăţile sfinţilor învrednicindu-te a le cunoaşte, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu te-ai făcut şi propovăduitor al dreptei credinţe. De la tine luminându-se şi împăratul cel mare Constantin şi mulţimea poporului cetăţii Romei, prin curăţia credinţei tale şi prin tăria iubirii de oameni pe mulţi i-ai întors la Hristos. Pentru aceasta te cinstim pe tine, după cuviita şi strigăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Icosul 1

Ca o revărsare de raze luminoase căzând peste trecutele zile ale vieţii tale, faptele tale cele făcute din iubire de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Silvestru, ne aduc şi acum mireasma slujirii tale la altarul Său cel Sfânt, şi ne luminează chipul tău cel frământat de dorinţa arătării adevărului credinţei în faţa oamenilor. De aceea şi acum cei ce sunt sub ocrotirea ta, în biserica sfântă care cinsteşte numele tău, cu dragoste îţi strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, întâi stătătorul cetăţii Romei;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai ucenicit în sfânta credinţa;
Bucură-te, că din tinereţe primitor şi mângâietor de străini ai fost;
Bucură-te, cel ce ai suferit legăturile lanţurilor şi nu te-au biruit ingrozirile chinurilor;
Bucură-te, că de darul proorociei ai fost învrednicit;
Bucură-te, cel ce de la Miltiade episcopul taina preoţiei ai primit;
Bucură-te, că în Roma, turma lui Hristos că un alt apostol ai păstorit;
Bucură-te, cel ce ziua întâi a săptămânii cu numele Domnului Dumnezeu, Duminica o ai numit;
Bucură-te, că balaurul cel din muntele Târpie cu semnul crucii pe vecie l-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce pruncii sugari al căror sânge trebuia să fie scăldătoare împăratului i-ai mântuit;
Bucură-te, că invocând peste împăratul numele Prea Sfintei Treimi, pe Constantin l-ai vindecat;
Bucură-te, cel ce întru înţelepciune ai desluşit oamenilor taina Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Silvestru, slujitor al lui Dumnezeu!

Canon de rugăciune la Praznicul Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului – 1 Ianuarie

Tropar la Praznicul Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului, glasul 1:

Cel Ce şezi pe Scaunul cel în chipul focului, întru cele de sus, împreună cu Părintele Cel fără de început şi cu Dumnezeiescul Duh, ai binevoit a Te naşte pe pământ din Fecioară, Maica Ta, care nu ştie de bărbat, Mântuitorule Iisuse. Pentru aceasta ai şi fost tăiat împrejur a opta zi ca un Om. Slavă Sfatului Tău Celui Preabun; Slavă rânduielii Tale; Slavă smereniei Tale, Unule Iubitorule de oameni.

Cântarea 1, glasul al 2-lea.

Irmosul:

Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a povăţuit pe poporul pe care l-a scos din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Ziua a opta, care poartă chipul veacului ce va să fie, se luminează şi se sfinţește cu sărăcia Ta cea de bunăvoie, Hristoase; că întru aceasta Te-ai tăiat la Trup împrejur, după Lege.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos tăiere împrejur primeşte a opta zi de la naştere şi cu aceasta astăzi umbra se împuţinează, răsărind Lumina Noului Har.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Care ai omorât cu Lemn păcatul; şi sădeşte frica Ta în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Cuvântul Cel mai presus de fiinţă Întrupându-Se, S-a tăiat împrejur, spre încetarea Legii; şi ne-a dat nouă începăturile Dumnezeiescului har şi ale Vieţii celei Nestricăcioase.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos Întrupându-Se, S-a arătat Împlinitor al Legii, iar nu ca un potrivnic lui Dumnezeu; şi de bunăvoie a îngăduit a se tăia împrejur, a opta zi.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, glasul iconomiei Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Tăierea împrejur a încetat, de când S-a tăiat împrejur Hristos de bunăvoie, mântuind mulţimile neamurilor cu harul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Ziua a opta, în care Stăpânul Hristos S-a tăiat împrejur, o închipuieşte viaţa cea nesfârşită a veacului ce va să fie.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, îndreptează-ne pe noi întru lumina poruncilor Tale; că afară de Tine, pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Tu, Doamne, din Fecioara Maică în chip de negrăit Te-ai născut şi nu ai socotit lucru nevrednic a îmbrăca chipul omenesc ca un Prunc, după Lege, însăşi Legea împlinind.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Nopţii s-a asemănat cea care a născut pe Israel, ca una ce a iubit umbra Legii; din care S-a arătat Hristos, Lumina ce Străluceşte lumii.

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Adâncul cel mai din urmă al păcatului m-a înconjurat; ci, Doamne, Doamne, precum pe proorocul Iona l-ai scos, scoate şi viaţa mea din stricăciune.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Luat-a sfârşit Legea, de când Hristos, Prunc făcându-Se şi Împlinitor al Legii arătându-Se, a primit tăiere împrejur şi a dezlegat blestemul Legii.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Sâmbăta, tăierea împrejur şi înfumurarea evreilor au încetat, cu bunăvoinţa lui Hristos, Cel Ce S-a Arătat şi a strălucit Primăvara Harului.

CONDAC, glasul al 3-lea. 

Podobie: Fecioara astăzi pe Cuvântul Cel mai înainte de veci merge să-L nască în peşteră în chip de negrăit. Dănţuieşte lumea au­zind, slăveşte cu Îngerii şi cu păstorii pe Cel Ce vine să Se arate Prunc Tânăr, pe Dum­nezeu Cel mai înainte de veci.

Domnul tuturor rabdă tăiere împrejur şi taie ca un Bun greşelile celor muritori. Dă lumii, astăzi, mântuire, iar ierarhul Ziditorului, purtătorul de lumină şi Dumnezeiescul preot al lui Hristos, Sfântul Vasile, se bucură întru cei de sus.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu de a cinsti chipul cel de aur în câmpul Deiera; şi în mijlocul focului fiind aruncaţi, răcorindu-se, au cântat: bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Luminată şi strălucitoare este sărbătoarea Naşterii lui Hristos, care preînchipuie astăzi Taina înnoirii ce va să fie. Că Mântuitorul Se taie împrejur după rânduiala Legii, nu ca un Dumnezeu, ci ca un muritor şi ca o împlinire a Legii.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Legea plinind Făcătorul Legii, cu Trupul, astăzi, de bunăvoie Se taie împrejur, tăiere făcând iernii păcatului şi dăruindu-ne a striga: bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu Cuvântul, Care cu negrăită înţelep­ciune toate le-a alcătuit şi dintru nefiinţă le-a adus, binecu­vântaţi-L lucrurile Domnului, ca pe Domnul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

În ziua a opta S-a tăiat împrejur, ca un Prunc, Stăpânul şi a primit numele Iisus; că El este Mântuitorul lumii şi Domnul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Pe Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce a ieşit din Tatăl mai înainte de veci şi fără de început şi după Lege S-a tăiat împrejur cu Trupul, lăudaţi-L lucrurile Domnului, ca pe Domnul.

La Cântarea a 9-a, glasul al 2-lea:

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe cea mai Cinstită şi mai Slăvită decât Oştile cele de sus, pe Fecioara Preacurată, de Dumnezeu Născătoarea.

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe Cel Ce după Lege cu Trupul S-a tăiat împrejur.

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe Cel Ce în ziua a opta a primit a fi tăiat împrejur.

Stih: Astăzi Se taie împrejur cu Trupul Stăpânul, împlinind Legea, ca un Prunc.

Stih: Stăpânul astăzi Se taie împrejur cu Trupul şi Iisus este numit.

Irmosul:

Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare, trupeşte la noi venind, din coapse Fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos, întrecând hotarele întregii firi omeneşti, S-a născut mai presus de fire din Fecioară. Şi precum porunceşte Cartea Legii, Se taie împrejur la Trup şi Împlinitor Legii se arată.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Veniţi să prăznuim cu sfinţenie Ziua cea Mărită a numelui Stăpânului Hristos. Că astăzi, cu Dumnezeiască cuviinţă, este numit Iisus; cu Acela împreună şi pomenirea ierarhului să o mărim.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Cu Dumnezeiască credinţă…

Cu învăţăturile tale, Sfinte Vasile, ai udat toată lumea ca şi cu o apă şi ai semănat dogmele dreptei cinstiri de Dumnezeu; că Hristos, Izvorul vieţii, S-a odihnit într-adevăr întru tine. Pe Acela roagă-L, ca cel ce ai dobândit îndrăzneală la Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.

Canon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Anastasia Farmacolitria (Vindecătoarea) – 22 Decembrie

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia, glasul al 4-le

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. 

Irmos: Cântare să înălţăm popoare Minunatului nostru Dumnezeu, Celui Ce a izbăvit pe Israel din robie, cântare de biruinţă cântând şi strigând: să-Ţi cântăm Ţie, Celui Ce eşti Însuţi Stăpân.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Laudă să aducem lui Dum­nezeu, Celui Ce vine să Se nască cu Trup din Fecioară în cetatea Betleemului şi să Se aşeze în iesle ca un Prunc în­făşat, ca să mântuiască neamul omenesc.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Căutând numai Frumuseţea lui Hristos cea dorită, Mărită Anastasia, ai trecut cu vederea frumuseţile lumii, cu minte sta­tornică şi te-ai învrednicit de Moştenirea Cea Nemuritoare, muceniţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Biruit-ai noaptea întuneri­cului rătăcirii înţelepţeşte, cin­stită, luminându-te cu Lumina Duhului; şi acum te-ai sălăşluit, unde este Lumina Cea Dumnezeiască a Treimii Celei Ne­zidite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-S-a Dumnezeul Cel Nevăzut, din multă milosti­vire, născându-Se din Maică Fecioară mai presus de fire şi Cel Bogat a sărăcit, ca să îmbogăţească neamul omenesc cu nemurirea.

Cântarea a 3-a.

Irmos: DoamneCel ce ai făcut cele de deasupra bolții cerești și ai zidit Biserica, Tu, pe mine, mă întărește intru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Doamne, Prunc înfăşat, culcat în iesle, Te vor ve­dea pe Tine, Cel Nepipăit. Munţi, săltaţi şi dealuri îmbrăcaţi-vă cu Dumnezeiască bu­curie, umplându-vă de lumină.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu îndrăzneala dreptei cin­stiri de Dumnezeu fiind îmbo­găţită şi cu mântuitor cuvânt,ai tocit săgeţile cuvintelor pri­gonitorilor, Sfântă Anastasia, cu Dum­nezeiască dragoste îndreptându-ţi mişcările sufletului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Numai pe Domnul Îl caut, numai de dragostea Lui mi-am legat sufletul, strigai, muceniţă. Mă grăbesc cu inimă curată să mă luminez din belşug cu Prea­curatele Tale Străluciri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tânără Neispitită de nuntă, porţi în pântece, întrupat, pe Cel Ce poartă în mână toată zidirea; pe Care şi născându-L Îl culci în iesle, arătându-Se Prunc Cel mai înainte de veci.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele ce sunt deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica; Tu Care eşti Marginea Doririlor şi credincioşilor Întărire, mă întăreşte, întru dragostea Ta, Unule Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Acum se împlinesc graiurile celor ce proorocesc cu Dumnezeiesc Duh: că Fecioara merge să nască în peşteră pe Cel cu totul Desăvârşit.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Căutând cu dragoste mări­rea mucenicilor, ai dobândit-o luptându-te cu multă tărie, cu credinţă neîndoielnică, ceea ce ai bărbătească îndrăzneală.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Îmbrăcatu-te-ai în adevăr cu haină ţesută din harul cel de sus, cu dezbrăcarea de trup, muceniţă prealăudată, purtă­toare de biruinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iese purtând Trup din pânte­cele tău Cel Purtător de Lumină Împăratul Cel Ceresc, culcându-Se în iesle ca într-un Scaun.

Cântarea a 5-a. Irmos: Dis de dimineaţă strigăm Ţie, Doamne: izbăveşte-ne pe noi, că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răsărit-a Steaua din Iuda, punând în mişcare spre închinare pe cititorii în stele din ţara Haldeii, precum este scris.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După Lege te-ai luptat, muceniţă pururea pomenită, pu­nând pe fugă pe cei fărădelege, cu Puterea Duhului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învierea lui Hristos o închipuieşti cu numirea, care surpă pe vrăjmaşii cei nevăzuţi, prealăudată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

În peşteră sub pământ merge să Se nască Hristos din Fecioară; să se veselească toată făptura!

Cântarea a 6-a. 

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: ”Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă”.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Milostivul, luând firea noastră, Se arată ca un Prunc; Cel Ce zămisleşte pe prunci în pântece este înfăşat şi în iesle este culcat şi-mi dez­leagă, cu bunătatea Sa, lanţu­rile patimilor cele cu multe împletituri.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând cu tărie luptele sfin­ţilor mucenici, cele pentru Hristos, slujind trebuinţelor lor şi ştergându-le sângele lor cel în­chegat, te-ai îmbogăţit cu ade­vărat cu mărirea, care străluceşte pentru ei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Picături de vindecări verşi din ploaia Dumnezeieştilor da­ruri şi râurile patimilor opreşti şi ajuţi celor ce cumplit se primejduiesc, Prealăudată, Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, ceea ce eşti a lui Hristos şi care porţi numele Dumnezeieştii Învieri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Vindecând firea oamenilor, cea stricată prin călcarea Po­runcii celei de demult, Se naşte Prunc Tânăr, fără de stricăciune şi şade ca pe un Scaun în sânurile tale, Ceea ce nu ştii de mire, fiind Nedepărtat de Părinteasca împreună şedere a Dumnezeirii.

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat; şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, scoate-mă din stricăciune.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Cele de sus căutând de tot necazul ne izbăvim, de Dumnezeu Născătoare! Pomenirea strămoşilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credinţă ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toţi cei ce cântă: Dumnezeul nostru fii cu noi, Cel ce ai preaslăvit pe aceştia precum ai binevoit!

Cei ce sunt întru ispite şi în necazuri, alergând la biserica ta, primesc cinstite tămăduiri din Dumnezeiescul har, care locuieşte întru tine, Sfântă Muceniţă Anastasia; că tu izvorăşti pururea lumii tămăduiri.

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii evrei în cuptor au călcat văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, strigând: Binecu­vântat eşti Doamne, Dumnezeule, în veci!

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În cer Cetele celor fără de trup doxologesc şi pe pă­mânt oamenii ne închinăm, văzându-Te pe Tine, Hristoase, Dumnezeul tuturor, asemănându-Te cu noi şi culcat în iesle.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prefăcut-ai focul înşelăciunii în cenuşă, arătând, de Dum­nezeu înţelepţită, dragostea cea fierbinte pe care o aveai pentru Stăpânul şi Mirele tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ploi de vindecări verşi, înce­tând arşiţa bolilor; şi totdeauna pregăteşti pe popoare a cânta: Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeule în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Minunea care se săvârşeşte cu tine, Fecioară Maică, înspăimântează tot cugetul: că vii să naşti pe Dumnezeu şi în iesle să culci pe Cel Neapropiat de Heruvimi şi Neîncăput cu Firea.

Cântarea a 8-a. Irmos:

Tinerii cei grăitori de Dumnezeu în cuptor împreună cu focul şi văpaia călcând, au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului!

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Acela, Căruia în cer Îi stau înainte mii de îngeri şi pe care zeci de mii Îl poartă pe umeri, Se naşte în peşteră; pe Acela Binecuvântaţi-L neîn­cetat lucrurile, ca pe Domnul.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Locaş Treimii te-ai arătat, Sfântă Anastasia, zăbovind în rugăciuni şi în posturi, în Locaşurile Dumnezeieşti. Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Întărindu-te cu îndemnurile cele prea tari ale purtătorului de biruinţă Hrisogon, ai călcat în picioare semeţia cea fără de putere a idolilor, luptându-te vitejeşte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

O, Fecioară de Dumnezeu Dăruită, tu vei naşte Prunc acum pe Făcătorul veacurilor şi Domnul Cel Neschimbat, în cetatea Betleemului, pentru nespusa sa milostivire.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul

Tinerii cei grăitori de Dum­nezeu, călcând în cuptor văpaia cea de foc, au cântat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul!

Cântarea a 9-a.

Irmos:

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Săltaţi munţi, de bucurie şi dealuri, încingeţi-vă cu veselie! Fecioara acum se apro­pie să nască pe Domnul.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zi de veselie îţi prăznuieşte ţie lumea, Sfântă Muceniţă Anastasia, mărindu-ţi pomenirea Cuvântul, pe Care L-ai preaslăvit cu cântările tale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu Preacurata Lumină stră­lucind acum, cere cu rugăciuni­le tale, muceniţă binevoitoare, să ne luminăm de sus, noi toţi, cei ce te lăudăm pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată zidirea să se bucure acum cu veselie, că Născătoa­rea de Dumnezeu vine să nască pe Dumnezeu Cuvântul, Cel din Dumnezeu, făcându-Se Om.

Irmosul:

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, noi, cei mântuiţi prin tine, Fecioară Preacurată; cu Cetele cele fără de trup mărindu-te pe tine.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul tău, Mântuitorule, ostaşii păzindu-l, morţi s-au făcut de strălucirea îngerului ce s-a arătat, care a vestit femeilor învierea. Pe Tine Te mărim, pierzătorul stricăciunii; la Tine cădem, Cel ce ai înviat din mormânt, la singurul Dumnezeul nostru.

Ca pe o mireasă a lui Hristos te lăudăm, fecioară; ca pe Cin­stita Muceniţă Tecla, după vrednicie, te cinstim; pentru că întru pome­nirea ta se revarsă ape de tămă­duiri. Că tu ai primit harul vindecărilor, ca ceea ce ai păzit Poruncile Domnului, cu Puterea Duhului.

Acatistul Sfintei Mucenițe Agnia din Roma, vindecătoarea bolilor trupești și sufletești fără leac – 21 Ianuarie

Sfânta Muceniţă Agnia este ocrotitoarea fetelor tinere, vine în ajutorul celor care vor să-și păstreze fecioria și curăția pentru Hristos, apără împotriva violurilor, poate vindeca multe boli ce par fără leac, este dătătoare de blândețe și nevinovăție.

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul/a!

Tropar, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agnia, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez întru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul 1

Ți-ai adus viața jertfă nepătată Domnului Iisus Hristos, Sfântă Muceniță Agnia, murind pentru El ca să învii în El pe veci. Cea ce acum te bucuri cu ceata Sfintelor Fecioare în Cămara din Cer a Mirelui tău mult iubit, ajută-ne și pe noi care te strigăm: Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Icosul 1

Toate cetele îngerești s-au cutremurat de tine, Sfântă Muceniță Agnia, văzând puterea lui Dumnezeu desăvârșindu-se în slăbiciunea unui copil nevinovat, învingând uneltirile diavolului prin credința în Hristos Domnul, iar noi te lăudăm:

Bucură-te, cea mult frumoasă la chip;
Bucură-te, cea și mai frumoasă la suflet;
Bucură-te, copilă bălaie cu privirea la Cer;
Bucură-te, înger pământesc cu aripi de lumină;
Bucură-te, pocal curat în care Duhul Sfânt și-a găsit locaș;
Bucură-te, dorind cele cerești mai mult decât cele pământești;
Bucură-te, că nu ți-ai cruțat trupul pentru mântuirea sufletului;
Bucură-te, zburând ca un porumbel aurit la Domnul;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 2

Te-ai născut în Roma din părinți și strămoși binecredincioși, Sfântă Muceniță Agnia, și ai crescut împodobită de darurile Duhului Sfânt, trăind în rugăciune și în curăție, chemându-L pe Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Erai atât de plăcută la înfățișare, încât deși aveai doar 12 ani fiul prefectului s-a îndrăgostit de tine, Sfântă Agnia, și a început să îți trimită multe daruri și să caute mijlocirea prietenilor lui ca să te convingă să îi fii mireasă. Te slăvim cu aceste laude:

Bucură-te, că tu erai deja rănită de dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că nu vroiai să auzi de logodnic pământesc;
Bucură-te, cu inima adâncită în Cununia cu Domnul;
Bucură-te, că aproape că nu mai locuiai în trup;
Bucură-te, că i-ai spus tânărului că ești deja logodnica Mirelui din ceruri;
Bucură-te, că ai dorit să rămâi fecioară pentru El;
Bucură-te, cea care te desfătai de dulcele Lui Glas;
Bucură-te, că Domnul Hristos te-a îmbrăcat în haină de aur și podoabe de nuntă;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 3

Plin de mâhnire, tânărul a plecat mânios că l-ai ales pe altul în locul lui, hotărând să te piardă dacă tot nu vroiai să fii a lui, Sfântă Muceniță Agnia. Dar tu nu te-ai înfricoșat și cu bucurie te rugai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Aflând că ești creștină, tânărul s-a bucurat că avea prilej să te piardă, Sfântă binecuvântată, și te-a pârât la tatăl său, sperând să te înfricoșeze cu chinurile și să te convingă să îl iei de soț. Te chemăm în rugăciune și te slăvim:

Bucură-te, că te-ai prezentat singură în fața prefectului;
Bucură-te, că acesta te-a îndemnat cu vorbe amăgitoare să jerfești zeiței Vesta;
Bucură-te, dar tu deși erai mică de vârstă, nu te-ai speriat;
Bucură-te, că te purtai cu mare înțelepciune și cuvioșie;
Bucură-te, răspunzând cu calm și cu noblețe;
Bucură-te, că îngerii erau cu tine;
Bucură-te, întărită de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că Dumnezeu îți era alături;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 4

Dacă a văzut că nu te poate convinge cu vorbe dulci, prefectul a poruncit să fii pusă în lanțuri dar chinuitorii nu au găsit cătușe potrivite pentru mâinile tale de copil, mici și subțiri, Sfântă Muceniță Agnia. Ai rămas liniștită și statornică în credință, și te bucurai de rugăciunea lăuntrică în care Îl strigai pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Mâniat la culme, prefectul a poruncit să fii dusă în casa de desfrânare pentru a fi necinstită și să ți se ia fecioria cu forța, Sfântă Agnia, dar tu i-ai răspuns ca nu te temi că îl vezi pe Îngerul Domnului care te apără. Ne minunăm de faptele tale și te chemăm:

Bucură-te, că au smuls hainele de pe tine;
Bucură-te, că pe loc ți-a crescut păr până la pământ;
Bucură-te, că așa trupul tău a rămas neprihănit vederii;
Bucură-te, că în casa de desfrânare ai găsit un Înger;
Bucură-te, că acesta te-a acoperit de lumină și te-a umplut de pace;
Bucură-te, că rugându-te și cântând cu Îngerul, ai făcut loc de rugăciune din casa necurăției;
Bucură-te, că fiul prefectului a vrut să te necinstească;
Bucură-te, că a căzut imediat mort la picioarele tale;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 5

Când a auzit ce s-a întâmplat, prefectul a alergat degrabă și striga către tine, Sfântă Agnia, pentru ce l-ai dat morții pe fiul lui, spunând că ai făcut aceasta cu puterea vrăjilor, căci el nu știa să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

I-a răspuns cu blândețe, Sfântă binecuvântată: ” Acela a cărui voie poftea s-o împlinească fiul tău, adică cel din început vrăjmaş al neamului omenesc, care are putere asupra desfrânaţilor şi netemătorilor de Dumnezeu şi mai ales asupra batjocoririlor de fecioare, acela l-a ucis pe el…văzând toţi ceilalți care au intrat la mine luminarea cea îngerească, se închinau şi ieşeau fără vătămare, iar fiul tău fiind fără ruşine şi vrând să se atingă de mine, îndată l-a dat pe el îngerul cel dumnezeiesc satanei”. Ne închinăm puterii lui Dumnezeu și te chemăm, Sfântă Agnia:

Bucură-te, că prefectul te-a rugat să îl învii pe fiul lui;
Bucură-te, că pentru mărirea numelui lui Dumnezeu, te-ai rugat pentru aceasta;
Bucură-te, că ai plâns în rugăciune, plecată cu trupul la pământ;
Bucură-te, că Îngerul Domnului a făcut minunea;
Bucură-te, că tânărul L-a preaslăvit pe Dumnezeu, aducând la credință și pe alții;
Bucură-te, că mulți s-au botezat în ziua aceea, împreună cu el;
Bucură-te, că apoi la toți li s-au tăiat capetele de către necredincioși;
Bucură-te, că Hristos Dumnezeu le-a primit sufletele în Rai ca mucenici;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 6

Văzând minunea învierii și botezului, slujitorii la idoli și vrăjitorii s-au tulburat cerând prefectului să te ucidă, Sfântă Agnia, spunând că vrăjești mințile bărbaților. Dar acesta vroia să te elibereze, căci îl înviasei pe fiul lui, dar pentru că nu a putut de teama celorlalți, a renunțat la dregătorie și l-a lăsat în locul lui pe Aspazie, care nici acesta nu se ruga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Aspazie, prinzând putere, a poruncit să se facă un foc mare în mijlocul cetății și să te arunce în el, Sfântă Muceniță Agnia, dar focul s-a împărțit în două și unde stăteai tu era răcoare iar flăcările se întindeau și îi ardeau pe cei din jur. Te rugăm primește aceste cântări:

Bucură-te, că în mijlocul văpăii ți-ai croit cale către Dumnezeu;
Bucură-te, mărtusindu-L pe Iisus Hristos cu toată inima;
Bucură-te, diamant nears de gândurile omenești;
Bucură-te, piatră de temelie a mucenicilor copii;
Bucură-te, că făcând rugăciune, focul s-a stins de tot;
Bucură-te, stinge te rugăm și arderea din noi care vine de la diavol;
Bucură-te, apărătoarea celor care sunt ispitiți peste măsură;
Bucură-te, că le dai puterea de a se ridica din deznădejde;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 7

Aspazie s-a înfierbântat de mânie, crezând că prin puterea vrăjilor ai scăpat de flăcările focului, Sfântă Muceniță Agnia, și a dat poruncă să ți se taie capul, iar tu cu bucurie ai strigat la Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Când ai auzit că ești dată la moarte, Sfântă Agnia, inima ta a tresărit de fericire și ai glăsuit: ” Ascultați! Vin! Sunt servitorii Mirelui, care vin să mă caute! Văd sus fecioarele de onoare ale miresei, îmbrăcate în alb, care-mi fac semn să vin. Da, candela mea e gata, și eu merg înaintea Mirelui! Hristoase Cel slăvit, cheamă sufletul care se alipește de Tine! Ți-am închinat fecioria mea, închin Tatălui Tău și martiriul jertfei mele!” și ți-ai plecat capul sub sabie. Ne minunăm de credința ta și te slăvim:

Bucură-te, că ai îngenuncheat în liniște;
Bucură-te, copilă în veșmânt alb, cu brațele închinate la piept, cu capul înclinat;
Bucură-te, vlăstar curat, cu buclele aurii până la pământ;
Bucură-te, că văzându-te, călăul a tremurat, neputând să ridice sabia;
Bucură-te, că acesta până la urmă și-a făcut datoria;
Bucură-te, că prin jertfa ta ai învins diavolul;
Bucură-te, că mucenicia ta a biruit lumea;
Bucură-te, că ai zburat în Cămara Mirelui Tău care te-a așteptat în Rai;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 8

Te-ai născut din nou în Cer, Sfântă Muceniță Agnia, călcând peste cărbunii aprinși ai ispitelor fără să te clatini și în toate încercările ai închinat fiecare respirație lui Dumnezeu pentru care trăiai și pe care Îl chemai în ajutor: Aliluia!

Icosul 8

Cu atât mai mare ți-a fost tăria credinței, Sfântă Agnia, cu cât ai fost tânără cu vârsta, o viață aflată abia la început. Trupul tău mic nu avea loc pentru lovituri de spadă, dar ai avut tăria fierului și ai învins fierul. Te rugăm primește prețuirea noastră, deplina iubire și rugăciune:

Bucură-te, că ai rămas neînfricată, atunci când totul părea înfricoșător;
Bucură-te, că ai stat neclintită sub greutatea lanțurilor;
Bucură-te, că nu știai ce înseamnă moartea;
Bucură-te, că erai pregătită să mori pentru Mirele tău;
Bucură-te, că nu erai în stare, după rânduiala naturii, să înduri atâtea suferințe;
Bucură-te, că tu erai însă matură pentru victorie;
Bucură-te, că lupta a fost grea, dar coroana ușoară;
Bucură-te, că puterea ta a fost a Domnului Hristos, desăvârșită în tine;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 9

Ai fost îngropată în catacombele Romei, Sfântă Muceniță, iar părinții tăi plângeau și privegheau în fiecare noapte la mormântul tău, nemângâiați de pierderea ta, copil frumos și curat, care ai ales Cununia cu Cerul și nu cu pământul, iubindu-L pe Hristos până la capăt și chemându-L: Aliluia!

Icosul 9

Dar într-una din nopți ei au văzut venind un alai de fecioare în haine alese și înconjurate de o lumină blândă, iar în mijlocul lor te-ai arătat având pe brațul drept un miel alb ca zăpada, Sfântă Agnia, și ai grăit părinților: ”Nu mă mai plângeți ca pe o moartă, ci bucurați-vă pentru mine, căci m-am sălășluit cu aceste fecioare în locașuri luminate. M-am unit în ceruri cu Acela pe care L-am iubit pe pământ din toată inima” iar apoi te-ai făcut nevăzută. Ne închinăm purtării tale de grijă și te slăvim:

Bucură-te, tinerețe ce ai învins în mijlocul lupilor;
Bucură-te, încununată cu diadema mântuirii;
Bucură-te, că iubirea ta a fost împărtășită;
Bucură-te, că Domnul Hristos te-a făcut mireasa Lui;
Bucură-te, că te-a cinstit cu viețuirea în soborul Sfintelor Fecioare;
Bucură-te, că te-ai arătat părinților îndurerați;
Bucură-te, aducând mângâiere inimilor lor;
Bucură-te, că nici după moarte nu i-ai uitat;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 10

Minunile care se făceau la mormântul tău s-au răspândit în popor, Sfântă Agnia, așa încât Constanța, fiica Sfântului Împărat Constantin cel Mare, a alergat cu rugăciuni la tine să o vindeci de o boală grea pe care nici un doctor nu o putea vindeca, umplându-se de bube din cap până în picioare și nu mai era nici un loc neatins pe trup. Aceasta a adormit noaptea pe sfântul tău mormânt, plângând și chemându-te în ajutor și slăvindu-L pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

I-ai apărut în somn, Sfântă Muceniță, și i-ai spus: ” Îndrăznește, Constanța, și crede în Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin care acum te tămăduiești de rănile tale!”. Te strigăm și noi să ne ajuți și te lăudăm:

Bucură-te, că deșteptându-se din somn, Constanța s-a simțit deplin sănătoasă;
Bucură-te, că parcă niciodată nu fusese bolnavă;
Bucură-te, că a spus la toată lumea de minunea ce i se întâmplase;
Bucură-te, că apoi și mai mulți au mers la mormântul tău să primească vindecare;
Bucură-te, că la rugămințile Constanței, tatăl ei a ridicat o biserică în cinstea ta;
Bucură-te, că toată viața ei Constanța a trăit în curăție și rugăciune;
Bucură-te, că viețuia la mormântul tău;
Bucură-te, că a cerut să fie îngropată la picioarele tale;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 11

În vremea aceea era o fecioară care te îndrăgea mult, Sfântă Muceniță Agnia, numindu-se Emerențiana și fiind soră de lapte cu tine. Aceasta te îndrăgea mult și se ruga la mormântul tău din catacombă împreună cu ceilalți creștini, ridicându-I slavă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Dar într-o zi, un grup de necredincioși au început să arunce cu pietre în credincioșii care intrau să se roage în catacombă, ba chiar pe unii îi omorâseră, iar fecioara Emerențiana a încercat să îi alunge dar aceia s-au năpustit cu răutate asupra ei si aproape au îngropat-o sub pietre. Ne cutremurăm și te strigăm, Sfântă Agnia:

Bucură-te, cea iubită de credincioși;
Bucură-te, că mormântul tău era loc de liniștire și tămăduire;
Bucură-te, că Emerențiana a avut curajul să apere mădularele lui Hristos, credincioșii;
Bucură-te, că cei nelegiuți au vătămat-o de moarte;
Bucură-te, că ea cu ultimele puteri s-a târât la picioarele mormântului tău;
Bucură-te, că acolo, rugându-se, își dădu sufletul în Mâinile lui Dumnezeu;
Bucură-te, că aceasta a devenit o nouă Sfântă în cupola de stele a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, că Sfânta Emerențiana vindecă durerile de stomac;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 12

Bucurându-te în Soborul Sfintelor Fecioare din Împărăția Cerurilor, caută și spre noi Sfântă Muceniță Agnia, că suntem prinși în vâltoarea arzătoare a patimilor și ne punem toată nădejdea în rugăciunile tale iar lui Dumnezeu Îi mulțumim pentru tine: Aliluia!

Icosul 12

Ceea ce ești stea strălucitoare pe bolta Bisericii Domnului Hristos, te chemăm Sfântă Agnia să ne miluiești și să ne ocrotești, slăvindu-te așa:

Bucură-te, că ai mers la nuntă împodobită cu Hristos;
Bucură-te, însoțindu-ne și pe noi să primim suferințele cu răbdare;
Bucură-te, dăruindu-ti viața de parcă te-ai bucurat pe deplin de ea;
Bucură-te, martora dumnezeirii și a trăirii în Hristos;
Bucură-te, cea puternică și neclintită la amenințări;
Bucură-te, vindecând boli fără leac;
Bucură-te, alinând rănile sufletești;
Bucură-te, cea ce ții mâna doctorilor în operații;
Bucură-te, Sfântă Agnia, miel neprihănit, adu-ne și nouă darul vindecării de la Dumnezeu!

Condacul 13

Sfântă Muceniță Agnia, fecioară curată și crin împodobit de sângele muceniciei, înger plin de lumină cununat cu Mirele Veșnic, te rugăm să cauți spre noi și cu rugăciunile tale să mijlocești la Domnul Hristos să ne dea vindecarea bolilor trupești și sufletești, să ne bucurăm împreună cu tine și să Îi înălțăm slavă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Apoi se citesc din nou Icosul 1, Condacul 1 si aceasta

Rugăciune

Sfântă Muceniță Agnia, strălucit model de virtute, pentru tăria mărturisirii credinței tale, te-ai făcut bineplăcută Domnului și te-ai învrednicit de cununa fecioriei și a martiriului.

Ascultă-ne și nouă rugăciunea așa cum ai ascultat-o și pe a Sfintei Constanța, fiica Sfântului Împărat Constantin și ridică-ne din patul bolii noastre sufletești, ca să putem păstra și noi în inimile noastre credința cea adevărată și să mărturisim nu numai cu cuvintele dar și cu faptele noastre că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul sufletelor noastre.

Sfântă Fecioară Agnia, nepătată Muceniță, când prefectul roman a pronunțat asupra ta sentința ca strălucitul crin al curăției tale sa fie strivit sub picioarele nelegiuiților, atunci tu, neînfricată, te-ai încredințat brațului dumnezeiesc, care trimite pe îngerii Săi, pentru paza celor care se încred în El.

Dă-ne și nouă cu rugăciunile tale, să avem nădejde neclintită în ajutorul dumnezeiesc și să ne umplem inimile de încredere în Domnul nostru, așa cum ai făcut și tu.

O, curajoasă mielușea, Sfântă Agnia, inima ta era atât de înflăcărată de focul dragostei dumnezeiești, încât nici chinurile rugului și nici ademenitoarele plăceri necurate, prin care vrăjmașii tăi căutau să te piardă, nu te-au atins și n-au putut pângări curata ta dragoste.

Pentru aceasta, te rugăm, mijlocește la Domnul ca să alunge din inimile noastre orice licărire de iubire deșartă și să ne aprindă în inimi focul dragostei, pe care Iisus, Mântuitorul sufletelor noastre, a venit să-l arunce pe pământ. Amin.

Rugăciune către Sfânta Agnia pentru cei abuzați

Vino, Sfântă Agnia, vino! Că pierim în păcate, ne scufundăm în patimi și bolile ne năpădesc trupul. Vino așa cum vine un Înger, nevăzut, neștiut, și îmbracă-ne în lumina cea pierzătoare de duhuri rele, să nu ne mai vadă vrăjmașul goliciunea sufletească și sa nu mai aibă prilej de a ne răni cu necinstirea și cu uneltirile lui aducătoare de moarte.

Apără-ne trupul, curățește-ne sufletul și umple-l de Dumnezeu să fie plin de harul Lui, pune stavilă celor care ne vor răul și vindecă-ne de amintirile faptelor răului, amintiri care nu ne lasă să ne rugăm și să ne bucurăm de viața în Domnul Hristos.

Stai lângă noi așa cum Îngerul Domnului a stat lângă tine, ferindu-ne de păcat, și distruge puterea pe care diavolul o are asupra noastră așa încât să fim izbăviți de ispitele lui și să ne păstrăm fecioria trupului și a sufletului pe care le închinăm Mirelui sufletelor noastre, Iisus Hristos. Amin.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfintei Mucenițe Agnia și ale tuturor Sfinţilor Tai, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Sfântă Muceniță Agnia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Andrei Stratilat (Sfânt Militar) – izbăvitorul creștinilor aflați în situații imposibile și al celor chinuiți de duhurile rele (mai ales preoți) – 19 august

Troparul Sfântului Mucenic Andrei Stratilat ( Glasul al 5-lea)

Mărirea cea pământească ai lăsat și Cereasca Împărăție ai moștenit; sângele picurându-ți, ca și cu o cunună de piatră nestricată, prea minunat te-ai împodobit; și către Hristos ai venit cu sobor răbdător de patimi, cu ceata îngerilor în Lumina Cea Neînserată; și pe Hristos, Soarele Cel Neapus, ai aflat, Sfinte Andrei Stratilat. Aceluia roagă-te pururea, cu cei împreună cu tine purtători de chinuri, să mântuiască sufletele noastre.

Condacul Sfântului Mucenic Andrei Stratilat (glasul al 2-lea)

În rugăciuni stând înaintea Domnului, ca o stea mergătoare înaintea soarelui și dorită vistierie a Împărăției văzând, de negrăită bucurie te-ai umplut în vecii cei fără sfârșit la Împăratul Cel fără de moarte; și acolo cu îngerii laudă neîncetată cânți, Sfinte Andrei Stratilat. Cu aceia împreună roagă-te neîncetat pentru noi toți.

Condacul 1

Luminându-te cu Razele Duhului Sfânt care a gonit înșelăciunea din mintea ta, ai ieșit din negura necunoștiinței la cunoașterea Dumnezeului celui Viu, Sfinte Mare Mucenice Andrei Stratilat. Văzând acum aievea mărirea Împărăției Cerești, te rugăm să te pleci și spre rugăciunile noastre, a celor care te cinstim: Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Icosul 1

Dumnezeu făcătorul Îngerilor a binevoit a sădi în tine sabia Adevărului Său și mânuind tăișul ei ai omorât moartea născându-te din nou la viața veșnică, Sfinte Mucenice Andrei, iar noi rugătorii tăi te chemăm să ne izbăvești de războiul cel greu al ispitelor și te slăvim:

Bucură-te, ridicându-te peste smintelile demonilor;

Bucură-te, cel ce împreună cu Crucea ai trecut peste valurile încercărilor;

Bucură-te, cel înfrumusețat cu bărbăția;

Bucură-te, îmbogățit cu frumusețea mucenicilor;

Bucură-te, puternic conducător de oaste;

Bucură-te, cel ce ne arăți că furtuna se biruiește prin curaj;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 2

Erai de neam din Siria, Sfinte Andrei, și ai ajuns tribun în oastea voievodului Antioh care fusese trimis în țara ta fiindcă era sub stăpânire romană, iar acesta era rău din fire și fierbinte slujitor idolilor, prigonind robii lui Hristos care își dădeau viața pentru El: Aliluia!

Icosul 2

Te-ai arătat ca o floarea parfumată printre spini, Sfinte Mucenice, căci tu te închinai lui Dumnezeu în taină și deși erai încă nebotezat aveai credință puternică și dragoste arzătoare pentru Domnul:

Bucură-te, că te rugai zii și noapte;

Bucură-te, că posteai după rânduială;

Bucură-te, că te fereai de păcat și lucrarea diavolească;

Bucură-te, împlinind cele plăcute lui Dumnezeu;

Bucură-te, cinstit la inimă și iubitor de oameni;

Bucură-te, vrednic rob al lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 3

Erai printre cei mai buni ostași ai lui Antioh, Sfinte Andrei, fiindcă Dumnezeu te înzestrase cu mare putere și biruință în războaie și nimeni nu era ca tine în vitejie și în bărbăție fiindcă biruiai pe cei potrivnici și erai cel mai cinstit de către ostași dintre conducătorii de cete: Aliluia!

Icosul 3

Într-o vreme, au năvălit perșii cu oaste foarte mare asupra părții unde erai tu, Sfinte, făcând război împotriva lui Antioh care se tulburase tare pentru atacul acesta fără de veste, dar Dumnezeu care toate le face spre mântuirea noastră i-a dat gând bun, iar noi ne rugăm:

Bucură-te, că Antioh și-a amintit de vitejia ta;

Bucură-te, că ți-a dat puterea lui ție în război;

Bucură-te, că te-a numit Stratilat, adică conducătorul tuturor oștilor;

Bucură-te, că s-a ferit de a merge el la luptă, și te-a trimis pe tine;

Bucură-te, că ți-a încredințat cu totul războiul cu perșii;

Bucură-te, cel trimis de Domnul la lupta cea bună;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 4

Ai primit această numire nu pentru preamărirea ta ci pentru slava Numelui lui Iisus Hristos, voind a ieși biruitor dând slavă Lui și de aceea ai ales doar 2593 de soldați din armată romană, asemănându-te cu Ghedeon cel de odinioară, știind că Domnul nu în puterea cailor voiește, nici în puterea cărnii, ci în cei ce se tem de ei binevoiește și în cei ce nădăjduiesc spre mila Lui: Aliluia!

Icosul 4

Alegând ostașii după cum ți-a insuflat Duhul Sfânt, ai ieșit la luptă împotriva perșilor care năpădiseră ca lăcustele asupra Siriei, fiind cu numărul cu mult peste oastea ta, Sfinte, iar noi ne închinăm și ne rugăm:

Bucură-te, că înainte de luptă le-ai vorbit ostașilor păgâni;

Bucură-te, că le-ai pus înainte cunoștința Unuia Dumnezeu;

Bucură-te, că le-a zis cum El este Atotputernic și înfricoșat întru război;

Bucură-te, că El ajută cu tărie robilor Săi;

Bucură-te, că Dumnezeu toate le poate și dă ajutor grabnic celor ce strigă Numele Lui;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 5

Grăind tu acestea, Sfinte Andrei, toți ostașii au fost cuprinși de harul lui Dumnezeu ce se pogorâse în inimile lor și chemând în ajutor pe Hristos ați pornit cu îndrăzneală asupra potrivnicilor: Aliluia!

Icosul 5

Făcând luptă mare, oastea cu care erai tu, Sfinte, a secerat capetele perșilor precum se seceră spicele, și pentru credința și rugăciunile tale ai primit biruință iar vrăjmașii au fost goniți:

Bucură-te, că ai primit ajutorul cel nevăzut;

Bucură-te, că s-au tulburat de frică cetele dușmanilor;

Bucură-te, că perșii rămași în viață au fugit;

Bucură-te, că toți ostașii tăi s-au minunat de puterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că toți au crezut desăvârșit în El;

Bucură-te, că mai apoi i-ai învățat căile care duc la mântuire;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 6

Intrând cu mare cinste în cetate ca un biruitor al celor pământești și iubitor al celor cerești, unul din mai marii ostașilor te-a urât pentru vitejia ta și te-a pârât la Antioh că ești creștin, spunându-i că Îl cinstești pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Auzind acestea, Antioh s-a tulburat de mânie și, cercetând dacă este adevărat și primind încredințare, ți-a cerut prin trimiși să te lepezi de Hristos, ceea ce tu, Sfinte, nu ai făcut, iar noi pentru curajul tău te cinstim:

Bucură-te, că te-au dus legat la judecată;

Bucură-te, că și acolo L-ai mărturisit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că te-au pus pe un pat de aramă încins;

Bucură-te, că ai simțit durere la început;

Bucură-te, că rugându-te, focul și-a lăsat de îndată puterea;

Bucură-te, că ai primit grabnic ajutor de la Domnul;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 7

Fiindcă focul nu te-a vătămat, Sfinte Mucenice, Antioh a prins și pe alți ostași de-ai tăi și, pironindu-vă pe niște lemne mâinile și picioarele cu cuie în patru părți în chipul Sfinte Cruci, ai primit această pătimire cu bucurie dorind a-I urma lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Văzând că nu te biruiește cu chinurile, Antioh te-a aruncat în temniță împreună cu ostașii tăi ca si cum v-ar da vreme să vă sfătuiți spre a vă întoarce la zei, dar el voia să-i dea de știre împăratului care te cunoștea ca bărbat viteaz și cinstit și se temea să te piardă fără știrea și voia lui.

Bucură-te, că împăratul nu a vrut să te piardă în văzul tuturor;

Bucură-te, că îi era frică de răscoala soldaților pentru tine;

Bucură-te, că a poruncit a te lăsa liber;

Bucură-te, că vicleșug era în vorbele lui;

Bucură-te, că Antioh a primit poruncă să te ucidă în ascuns;

Bucură-te, că voiau să te facă vinovat de vreo vină ce nu ținea de credință;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 8

Primind Antioh această poruncă, de îndată v-a eliberat din temniță, Sfinte Andrei, și ți-a cerut să petreci în dregătoria ta ca și mai înainte, dar tu fiind înștiințat prin descoperire de la Duhul Sfânt despre vicleșugul romanilor, te-ai întărit și I-ai mulțumit lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Ai luat cu tine toți ostașii care crezuseră în Hristos, 2593 la număr, și ai plecat în mare taină în Tarsul Ciliciei la Petru Episcopul cetății, ca să primiți toți Sfântul Botez căci nici unul dintre voi nu era botezat, și noi ne rugăm așa:

Bucură-te, cel ce ne eliberezi din legături;

Bucură-te, rugându-te fierbinte la Dumnezeu pentru noi;

Bucură-te, cel ce ridici sabia în numele lui Hristos;

Bucură-te, cel dăruit cu vitejia minții și a inimii;

Bucură-te, cel ce în Numele Domnului ai primit a dezlega blesteme;

Bucură-te, Arhanghel luptător;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 9

Aflând Antioh de plecarea voastră, s-a umplut de mânie și a trimis o scrisoare la Seleuc, ighemonul Ciliciei, dându-i împărătească poruncă să vă prindă și să vă trimită legați la el, sau de vă veți împotrivi să vă ucidă, iar tu Sfinte primind vestea aceasta de la Duhul Sfânt te-ai bucurat de apropiata ta mucenicie: Aliluia!

Icosul 9

Seleuc a pornit de îndată cu armata să te caute, dar tu știind că pericolul este aproape, ai primit degrabă botezul de la Episcopul Petru și urmând glasului Domnului care zice: ”Când vă vor goni pe voi din cetatea aceasta, fugiți în cealaltă” ai plecat la un loc numit Tacsanit.

Bucură-te, că nu te temeai de moarte;

Bucură-te, că o doreai pentru Hristos Iisus;

Bucură-te, că știai că încă nu venise clipa;

Bucură-te, că Seleuc gonea după tine prin munți;

Bucură-te, că ai ajuns la muntele ce se numește Tauros;

Bucură-te, că acesta era drumul Crucii tale;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 10

Sosind la un oarecare loc strâmt care avea dealuri înalte ca zidurile, Sfinte Andrei, ai ajuns cu oastea ta în fața unei intrări ca o poartă de cetate și ai așteptat ucigașii să vină fiindcă acela era locul vestit mai înainte de Dumnezeu că aveai să sfârșești viața pământească și să o începi pe cea cerească: Aliluia!

Icosul 10

Numindu-i pe soldați prietenii și copii tăi, le-ai spus că a sosit vremea bine primită, ziua mântuirii în care să stați întru dragostea lui Dumnezeu cu un suflet și cu bărbăție, și mâinile să nu le ridicați împotriva celor ce vă prigonesc ci să strigați către El: ”Doamne, Iisuse Hristoase, primește duhurile robilor Tăi pe care le dăm în mâinile Tale”:

Bucură-te, că ai așteptat moartea ca să învii în Dumnezeu;

Bucură-te, că ai împlinit porunca Domnului;

Bucură-te, ascultător ucenic al lui Hristos;

Bucură-te, biruitorul fricii și al deznădejdii;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 11

Te-ai mai rugat, Sfinte, pentru toți cei care vor face pomenirea ta, ca Dumnezeu să le împlinească toate cererile cele bune și să le fie ajutor în necazuri și ispite pentru ale tale sfinte rugăciuni: Aliluia!

Icosul 11

Astfel rugându-te la Dumnezeu, a ajuns și Seleuc cu oastea lui și s-a repezit asupra voastră ca fiarele iar voi, Sfinte, deși vă puteați apăra fiind viteji în războaie, urmând Voia Domnului ca niște mielușei v-ați dat spre junghiere, iar noi te cinstim:

Bucură-te, că toți creștinii v-ați plecat genunchii;

Bucură-te, că v-ați întins grumajii sub sabie;

Bucură-te, că sângele vostru s-a vărsat în valuri;

Bucură-te, că v-ați dus cu sufletele sus, la Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai condus turma la Hristos;

Bucură-te, că ai luptat pentru El ca un adevărat Arhanghel;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 12

Pe locul muceniciei voastre, sângele s-a vărsat ca apa și curgea din locul acela ca un pârâu, iar pământul a izvorât de îndată un izvor de apă vie și dătătoare de tămăduiri: Aliluia!

Icosul 12

Episcopul Petru și ceilalți preoți din cetatea Ciliciei au văzut toate acestea fiind ascunși după un deal, și venind la trupurile voastre le-au plâns și mai apoi au făcut slujbă de îngropăciune, și văzând izvorul ce ieșise acolo, te-au lăudat așa:

Bucură-te, că unul din preoți pătimea de multă vreme de un duh necurat;

Bucură-te, că a băut din apa izvorului și imediat duhul necurat a fost gonit din el;

Bucură-te, că toți cei ce ți se roagă primesc tămăduire de toate durerile;

Bucură-te, că ne dai gând bun și ne scoți din cele mai grele situații;

Bucură-te, că ne scoți din primejdii de moarte;

Bucură-te, întăritor al credinței și minunat făcător de minuni;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 13

Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, vrednic ostaș al Domnului Hristos, vino cu sabia ta de Arhanghel și taie toate legăturile diavolești, izbăvește-ne de toate ispitele și scoate-ne la limanul acestor încercări care ne aduc amărăciune, pagubă și boală, și roagă-te pentru mântuirea noastră lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Dumnezeu făcătorul Îngerilor a binevoit a sădi în tine sabia Adevărului Său și mânuind tăișul ei ai omorât moartea născându-te din nou la viața veșnică, Sfinte Mucenice Andrei, iar noi rugătorii tăi te chemăm să ne izbăvești de războiul cel greu al ispitelor și te slăvim:

Bucură-te, ridicându-te peste smintelile demonilor;

Bucură-te, cel ce împreună cu Crucea ai trecut peste valurile încercărilor;

Bucură-te, cel înfrumusețat cu bărbăția;

Bucură-te, îmbogățit cu frumusețea mucenicilor;

Bucură-te, puternic conducător de oaste;

Bucură-te, cel ce ne arăți că furtuna se biruiește prin curaj;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Condacul 1

Luminându-te cu Razele Duhului Sfânt care a gonit înșelăciunea din mintea ta, ai ieșit din negura necunoștiinței la cunoașterea Dumnezeului celui Viu, Sfinte Mare Mucenice Andrei Stratilat. Văzând acum aievea mărirea Împărăției Cerești, te rugăm să te pleci și spre rugăciunile noastre, a celor care te cinstim: Bucură-te, Sfinte Mucenice Andrei Stratilat, călcând cu Putere Dumnezeiască peste diavolul viclean!

Rugăciune:

Sfinte Mare Mucenice Andrei, conducător de oaste pământească și iscusit luptător al Sfintei Treimi, tu ai biruit armata vrăjmașă rugându-te lui Dumnezeu, iar El ți-a trimis harul Lui izbăvitor cu care tu, îmbrăcându-te ca un adevărat creștin, ai mers la bătălie precum odinioară David l-a înfruntat pe Goliat, și ai ieșit învingător.

Același har te rugăm să mijlocești la Domnul Hristos să ni-l trimită și nouă, să ne dezlege de toată lucrătura diavolească, de vrăji, de blesteme, de magie, de deochi și de toată uneltirea viclenilor demoni. Pune-i pe fugă pe oamenii slujitorii întunericului care ne chinuie viețile și ne încurcă drumurile, uneltind situații ce par imposibil de rezolvat.

Credem cu tărie că dacă chemăm numele tău cel sfânt, ne vei aduce de îndată ieșirea din temnița neputinței și a neștiinței, punând gând bun în mintea și inima noastră și luminându-ne ochii să vedem calea cea bună pe care o deschizi în fața noastră.

Nu ne lăsa în ceasurile grele de ispită, ci povățuiește-ne să facem ce e bine și drept, să alegem a împlini poruncile lui Dumnezeu și să nu facem voia lumii și a diavolului care ne duce la pierzare, și fii lângă noi la Înfricoșătoarea Judecată să dăm răspuns bunului Hristos, să ne judece cu milă și să ne facă părtași bucuriei veșnice în Cer, acolo unde tu cu ceata ta de Sfinți Arhangheli Îl slăvești neîncetat pe Dumnezeu, acum și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Ascultă aici înregistrarea audio: Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Slavă…, Și acum…

Veniți să ne închinăm Împăratului nos­tru Dumnezeu.

Veniți să ne închi­năm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să că­dem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumne­zeul nostru.

Apoi Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Dumnezeu este Domnul… (de trei ori).

Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:

Către Născătoarea de Dumnezeu, a­cum cu osârdie să alergăm noi, pă­cătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, mi­los­tivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi de­șerți, că pe tine, singură nădejde te-am câș­ti­gat (de două ori).

Slavă…, Și acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dum­nezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevred­nicii. Că, de nu ai fi stat tu îna­inte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, stăpână, că tu izbă­vești pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. 

Cântarea 1, Glasul al 8-lea:

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, milu­iește-ne pe noi.

De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutând mântuire; o, Maică a Cuvântului și Fecioară, de rele și de nevoi mântuiește-mă.

Asupririle chinurilor mă tulbură și de multe necazuri se umple sufletul meu; alină-le, Fe­cioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană.

Slavă…,

Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul și Dumnezeu, te rog Fecioară, izbăvește-mă din nevoi, că, la tine scăpând, acum îmi tind și su­fletul și gândul meu.

Și acum…

Fiind bolnav cu trupul și cu sufletul, cer­cetării celei dumnezeiești și purtării tale de grijă învrednicește-mă tu, Maica lui Dum­ne­zeu, ca ceea ce ești bună și Născătoarea Ce­lui bun.

Cântarea a 3-a:

Irmosul:

Doamne, Cel ce ai făcut cele de dea­supra crugului ceresc și ai zidit Bise­rica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincio­șilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Folositoare și acoperământ vieții mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fe­cioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce ești pricina bunătăților și credincioșilor întărire, una întru tot lăudată.

Te rog, Fecioară, risipește-mi tulburarea su­fletului și viforul scârbelor mele, că tu, mi­reasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul li­niștii ai născut, ceea ce ești de Dumnezeu fericită.

Slavă…,

Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăților, bogăția facerii de bine izvorăște-o tuturor, că toate le poți ca una care ai născut pe Hristos Cel puternic în­tru tărie, una preacurată.

Și acum…

Fiind cuprins de neputințe cumplite și de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer aju­torul tău, Fecioară, că pe tine te știu comoară de tămăduiri neîmpuținată și necheltuită, ceea ce ești cu totul fără de prihană.

Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a și a 6-a:

Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născă­toare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Năs­cătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cum­plit al trupului meu și vindecă durerea sufle­tu­lui meu.

Preotul zice ectenia:Miluiește-ne pe noi, Dumne­zeule…, la care pomenește pe cei pentru care se face paraclisul.

Cântărețul: Doamne miluiește (de 12 ori).

Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni…

Și îndată sedealna, glasul al 2-lea:
Podobie: Cele de sus căutând…

Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebi­ruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dina­dinsul strigăm către tine, Născătoare de Dum­nezeu, stăpână: Vino degrab și ne izbăvește pe noi din nevoi, ceea ce ești singura grabnic folositoare.

Cântarea a 4-a:

Irmosul:

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Tulburarea patimilor mele și viforul greșe­lilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul-Îndreptătorul, dumnezeiască mireasă.

Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe Cel milos­tiv și pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.

Slavă…

Îndulcindu-ne, preacurată, cu harurile tale, ție cântare de mulțumire cântăm, știindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.

Și acum…

Nădejde și întărire și zid de scăpare ne­mișcat câștigându-te pe tine, ceea ce ești întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.

Cântarea a 5-a:

Irmosul:

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu po­run­cile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Umple, Preacurată, de veselie viața mea, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.

Izbăvește-ne pe noi din nevoi, Născă­toare de Dumnezeu, curată, ceea ce ai născut Izbăvirea cea veșnică și Pacea care covârșește toată mintea.

Slavă…,

Risipește negura greșelilor mele, dumneze­iască mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut Lumina cea dumnezeiască și veșnică.

Și acum…

Tămăduiește, curată, neputința sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale, și sănă­tate, cu rugăciunile tale, dăruiește-mi.

Cântarea a 6-a:

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Dom­nul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dum­nezeule, din stricăciune scoate-mă.

Cum a mântuit de moarte și de putrejune firea mea care era ținută de moarte și de pu­trejune, pe Sine Însuși dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului și Dumnezeului tău, să mă izbăvească și de răutățile vrăjmașului.

Pe tine te știu folositoare și păzitoare prea tare vieții mele, Fecioară, care risipești tulbu­rarea năpastelor și izgonești asupririle diavo­lilor; de aceea mă rog totdeauna: Izbăvește-mă de stricăciunea chinurilor mele.

Slavă…,

Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare și sufletelor mântuire desăvâr­șită și desfătare întru necazuri; de lumina ta pururea ne bucurăm, o, stăpână; și acum ne iz­băvește din nevoi și din chinuri.

Și acum...

Acum zac în patul durerilor și nu este tă­măduire trupului meu; ci mă rog ție, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lu­­mii și Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din strică­ciunea durerilor.

Preotul pomenește pe cei pentru care se face pa­raclisul, așa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a. Apoi ecfonisul și condacul, glasul al 6-lea:

Ceea ce ești păzitoarea creștinilor nebiru­ită, și rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor; ci sârguiește ca o bună spre ajuto­­rul nostru, care cu credință strigăm către tine: Grăbește spre rugăciune și te nevoiește spre îm­blânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Prochimen, glasul al 4-lea:

Pomeni-voi numele Tău în tot neamul și neamul.

Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.

Apostolul Paraclisului Maicii Domnului

Evrei (VII,7-17)

Diaconul: Înțelepciune.

Preotul: Pace ție.

Cântărețul: Și duhului tău.

Aliluia…, glasul al 4-lea:

Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace.

Stih: Lumină spre descoperirea neamurilor.

Evanghelia de la Paraclisului Maicii Domnului

Luca I, 39-49, 56

39.Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda.
40.Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta.
41.Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
42.Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43.Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
44.Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
45.Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.
46.Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.
47.Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48.Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
49.Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui.
56. Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; și s-a înapoiat la casa sa.

Slavă…,glasul al 2-lea:

Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime Sfântă, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Și acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­ne­zeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărăde­legile noastre.
Și stihirile acestea, glasul al 6-lea:
Podobie: Toată nădejdea…

Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciu­nea robilor tăi, că necazurile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâ­iere nu avem afară de tine, stăpâna lumii. Nă­dejdea și folositoarea credincioșilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.

Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cere­rea cea de folos.

Prefacerea celor necăjiți, izbăvirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Năs­cătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folosi­toare a credincioșilor.

Preotul zice:

Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări. Înalță fruntea dreptmăritorilor creștini și tri­mite peste noi milele Tale cele bogate; pen­tru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioa­rei Maria; cu puterea cinstitei și de viață fă­că­toarei Cruci; cu folosințele cinstitelor puteri cerești celor fără de trup; cu rugăciunile cins­titului, măritului Prooroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan; ale Sfinților măriților și întru tot lăudaților Apostoli; ale celor între Sfinți Părinții noștri, mari dascăli și ierarhi: Va­sile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvân­tătorul și Ioan Gură de Aur; cu ale Sfinților Ata­nasie cel Mare, Chiril și Ioan cel Milostiv, patriarhii Alexandriei și ale Sfântului Ni­fon, patriarhul Constantinopolului; cu ale celor în­tre sfinți Părinților noștri: Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, Calinic Cernicanul, Iosif cel Nou, Io­rest și Sava, Antim Ivireanul, Iosif Mărturisi­­torul, Ghelasie, Leontie și Teodosie de la Brazi, și cu ale tuturor sfinților sfințiților ierarhi; cu ale sfin­ților, măriților și marilor Mucenici: Gheor­ghe, purtătorul de biruință, Dimitrie, izvorâ­torul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat și Ioan cel Nou; cu ale Sfântului Sfințitului Mu­cenic Ha­­ra­lambie; cu ale Sfântului Marelui Mucenic Nichita Romanul; cu ale Sfinților Mu­cenici Serghie și Vah, Ioan Valahul și Oprea; cu ale Sfinților Mărturisitori Ioan și Moise, Cons­tantin Voievod și fiii săi Cons­tantin, Ștefan, Radu și Matei, Ianache sfetni­cul; cu ale Sfân­tului Voievod Ștefan cel Mare și cu ale tu­turor bunilor biruitori mucenici; cu ale prea­cuvioșilor și de Dumnezeu purtăto­rilor Părin­ților noștri: Grigorie Decapolitul, Ni­codim cel Sfințit, Dimitrie cel Nou, Visa­rion și So­fronie, Ioan, Antonie, Daniil, Gher­man, Ioan Hozevitul, Vasile de la Poiana Mă­rului, Te­o­dora, și cu ale Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva; cu ale Sfântului (N) a că­rui po­menire o săvârșim astăzi; cu ale Sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana și cu ale tuturor sfinților, rugămu-ne, Mult-mi­lostive, Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoșii, care ne rugăm Ție, și ne miluiește pe noi.

Doamne miluiește (de 12 ori), apoi preotul zice ec­fonisul:

Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni…

Cântarea a 7-a:

Irmosul:

Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Ba­bilon oarecând, cu credința Treimii, vă­paia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Când ai vrut să tocmești mântuirea noas­tră, Mântuitorule, Te-ai sălășluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Maică preacurată, roagă pe Domnul mi­lei, pe Care L-ai născut, să izbăvească de pă­cate și de întinăciune sufletească pe cei ce strigă cu credință: Binecuvântat ești, Dumnezeul pă­rinților noștri.

Slavă…,

Comoară de mântuire și izvor de curăție, turn de tărie și ușă de pocăință, pe ceea ce Te-a născut pe Tine ai arătat-o celor ce strigă: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Și acum…

De neputințele trupești și de păcatele sufle­tești, pe cei ce vin cu dragoste către acoperă­mântul tău cel dumnezeiesc, învrednicește-i să fie tămăduiți, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile în­gerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Nu trece cu vederea pe cei ce au tre­buință de ajutor de la tine, Fecioară, pe cei care cântă și te preaînalță întru toți vecii.

Tămăduiește neputința sufletului meu și durerile chinurilor mele, Fecioară, ca să te slă­vesc, curată, în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Bogăție de tămăduiri verși, Fecioară, celor ce te laudă cu credință și preaînalță nașterea ta cea de negrăit.

Și acum…

Tu izgonești asuprirea și năvălirea pati­mi­lor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toți vecii.

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne în­chi­năm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii.

Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oș­tile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cântarea a 9-a:

Irmosul:

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Să nu întorci fața ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a șters toată lacrima de pe fața tuturor.

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija păcatului.

Slavă…,

Cu strălucirea luminii tale luminează, Fe­cioară, negura neștiinței și o izgonește de la cei ce cu credință te mărturisesc pe tine Născă­toare de Dumnezeu.

Și acum…

Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduiește-mă, Fecioară, și mă în­toarce din boală în sănătate.

Catavasia:

O, prealuminate nor, Maica lui Dumne­zeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i cu dreapta ta cea stăpânitoare și atotputernică, și celor ce sunt în necazuri le ajută, pe cei asupriți îi mântuiește și dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ție, că toate le poți câte le voiești.

Apoi:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Năs­cătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvân­tul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născă­toare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi stihirile acestea, glasul al 2-lea:

Podobie: Când de pe lemn, mort Te-ai pogorât, cel din Arimateea pe Tine, viața tuturor, cu smirnă și cu giulgiu Te-a înfășurat, Hristoase, și cu dragoste s-a îndemnat a săruta cu inima și cu buzele trupul Tău cel nestricat. Însă fiind cuprins de frică, se bucura strigând către Tine: Slavă smereniei Tale, Iubitorule de oameni.

Pentru toți care scapă cu credință întru acoperământul tău cel puternic te rogi, ceea ce ești bună; că noi, păcătoșii, nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi și în neca­zuri, pururea fiind încărcați cu multe păcate, Maica Dumnezeului Celui de sus. Pentru aceea cădem înaintea ta, să ne izbăvești pe noi, robii tăi, din toate nevoile.

Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul…

Tuturor necăjiților bucurie și asupriților fo­lositoare și flămânzilor dătătoare de hrană, străi­nilor mângâiere, celor învăluiți adăpostire, bolnavilor cercetare, celor neputincioși acope­ră­mânt și sprijinire, toiag bătrâneților tu ești Preacurată, Maica Dumnezeului Celui de sus; pentru aceea, ție ne rugăm: Grăbește și milu­iește pe robii tăi.

Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.

Bucură-te, Fecioară preacurată; bucură-te cinstitul sceptru al Împăratului Hristos; bucu­ră-te, ceea ce ai crescut Strugurele cel de taină; bucură-te, ușa cerului și rugul cel nears; bucu­ră-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioșilor; bucură-te, apărătoarea și scăparea tuturor crești­nilor, stăpână.

Slavă…, Și acum…, glasul al 8-lea:

Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucu­ră-te, scăpare; bucură-te, ceea ce ești sfeșnic de aur; bucură-te, Preacurată, care ești slava creș­ti­nilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor.

În timp ce preotul cădește altarul și poporul, se cântă aceste tropare ale Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 8-lea:

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.

Pentru păcatele mele cele multe mi se îm­bolnăvește trupul și slăbește sufletul meu; la tine scap, ceea ce ești plină de daruri; nădej­dea tuturor celor fără de nădejde, tu îmi ajută.

Stăpâna și Maica Izbăvitorului, primește rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare, către Cel ce S-a născut din tine, o, stăpâna lumii, fii mijlocitoare.

Cântăm cu osârdie acum cântare de bucu­rie ție, celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu Înaintemergătorul și cu toți sfinții, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.

Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Dom­nului, cei doisprezece Apostoli și toți sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumne­zeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.

Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă scăpare nu știu eu, cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluiește-mă, nădej­dea creștinilor.

Apoi: Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…

Preotul: Că a Ta este împărăția…
Și troparele, glasul al 6-lea:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pre noi.

Slavă…,

Doamne, miluiește-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomenii fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi sun­tem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum…, al Născătoarei de Dumnezeu

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecu­­vântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mân­tuirea neamului creștinesc.

Preotul zice ectenia:

Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne mi­luiește.
Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori).

Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte lor toată greșeala cea de voie și cea fără de voie.

Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori).

Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate orașele și satele, de boală, de foamete, de cutre­mur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dum­nezeul nostru și să-Și întoarcă toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asu­pra noastră, și să ne miluiască pe noi.

Cântărețul: Doamne miluiește (de 40 ori).

Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântui­torul nostru, nădejdea tuturor marginilor pă­mântului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.

Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori).

Preotul zice ecfonisul:

Că milostiv și iubitor de oameni Dumne­­zeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii ve­cilor. Amin.

Apoi preotul face otpustul cel mic.

Acatistul Sfântului Părinte Martir Constantin Sârbu

Sfântului Părinte Martir Constantin Sârbu

(10 Ianuarie 1905 – 23 Octombrie 1975)

Părintele Ilarion Argatu, chemat pentru ultima sa împărtășanie, a văzut în jurul capului Părintelui o aureolă aurie și a exclamat: ”Cununa de martir!” În ultima sa noapte de viață, ne-a lăsat câteva cuvinte-testament: ”Eu voi fi permanent cu voi. Chemați-mă! Nu uitați că rugăciunea este totul și că rugăciunea în biserică este și mai importantă.” 

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul/a!

Tropar

Veniți toți creștinii să-l lăudăm pe vrednicul slujitor al Bisericii lui Hristos, pe Sfântul Părinte Martir Constantin Sârbu și așa să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 1

Veniți toți creștinii să-l lăudăm pe Sfântul Părinte Martir Constantin Sârbu, pe propovăduitorul și mărturisitorul lui Hristos, pe duhovnicul și îndrumătorul nostru și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Icos 1

Veniți să-l lăudăm pe acela care pe Hristos L-a mărturisit prin cuvinte și prin fapte până la jertfa vieții, pe acela care ne-a fost duhovnic și îndrumător și așa să-i cântăm:
Bucură-te, că din copilărie dreapta credință ai cunoscut,
Bucură-te, că în Iisus Hristos din toată inima ai crezut,
Bucură-te, că după Sfânta Evanghelie viața ți-ai călăuzit,
Bucură-te, că de vrăjmaș nu te-ai lăsat biruit,
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de cele pământești,
Bucură-te, că ai privit spre cele cerești,
Bucură-te, că dreapta credință toată viața ai propovăduit,
Bucură-te, că pentru dreapta credință și viața ți-ai jertfit,
Bucură-te, al lui Hristos vrednic slujitor,
Bucură-te, că multora le-ai fost duhovnic și îndrumător,
Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la lumina credinței,
Bucură-te, că ai risipit întunericul neștiinței,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 2

De mic ai rămas fără mamă și în mare sărăcie, dar bunica ta a muncit din greu, îndurând multe lipsuri, ca să te poată crește și să înveți carte, pentru că dorea din toată inima să ajungi preot ca să-I slujești Lui Dumnezeu, Căruia îi cântăm din toată inima: Aliluia!

Icos 2

Dumnezeu, Care vede chiar și durerile și lacrimile tăinuite, a revărsat Harul Său și strădaniile bunicii n-au fost zadarnice, ci au adus rod la vremea potrivită, că deși sărac, trebuind să muncești tu însuți pentru a continua studiile, învățai foarte bine și erai premiant. De aceea te lăudăm așa:
Bucură-te, că de mic ai cunoscut greutățile vieții,
Bucură-te, că nu te-ai amăgit la vârsta tinereții,
Bucură-te, că multe lipsuri ai îndurat,
Bucură-te, că de la credința în Hristos nimic nu te-a îndepărtat,
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat mult har,
Bucură-te, că toate strădaniile n-au fost în zadar,
Bucură-te, că bunica de tine se bucura,
Bucură-te, că să ajungi preot ea te îndemna,
Bucură-te, că ai îndurat cu demnitate sărăcia,
Bucură-te, că nu te-a amăgit bogăția,
Bucură-te, că drumul ți-a fost drept către Hristos,
Bucură-te, că ți-ai trăit viața cu folos,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 3

Nici necazurile, nici lipsurile, nici umilințele, nici ispitele îndurate nu te-au abătut de la calea cea dreaptă, de la Hristos, Care este Calea, Adevărul și Viața și Căruia Îi cântam cu smerenie: Aliluia.

Icos 3

Ajuns la vârsta tinereții, când alții se bucură de viață, tu ai muncit din greu ca să-ți câștigi existența și să continui studiile pentru a ajunge preot și a-L mărturisi pe Hristos. De aceea, primește de la noi aceste laude:
Bucură-te, că viața în sărăcie ca Hristos ai petrecut,
Bucură-te, că de la dreapta credință necazurile nu te-au abătut,
Bucură-te, tinerețe închinată lui Hristos,
Bucură-te, că suferința ți-a fost de folos,
Bucură-te, că la fabrica de cherestea din greu ai muncit,
Bucură-te, că ți-ai câștigat existența într-un mod cinstit,
Bucură-te, că hrana sufletească în Sfintele Scripturi ai aflat-o,
Bucură-te, că această hrană cu dor ai căutat-o,
Bucură-te, că două clase într-un an ai promovat,
Bucură-te, că seminarul în doi ani l-ai terminat,
Bucură-te, că Facultatea de Teologie Ortodoxă din București ai urmat,
Bucură-te, că și la Conservatorul de muzică ai studiat,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 4

Deși în mare sărăcie fiind, neavând nici locuință, muncind din greu și îndurând umilințe, ți-ai continuat studiile și ai ajuns preot, cu ajutorul lui Dumnezeu, căruia Îi cântăm neîncetat: Aliluia.

Icos 4

Nu putem ști de câte ori, trist și umilit, nemâncat și în mari lipsuri, ai îngenuncheat la icoana Mântuitorului Iisus Hristos, la icoana Preacuratei Sale Maici și la icoanele Sfinților pentru a cere cu lacrimi fierbinți ajutorul și ocrotirea lor. De aceea te lăudăm așa:
Bucură-te, tinere cu înțeleaptă judecată,
Bucură-te, că dreaptă ți-a fost calea urmată,
Bucură-te, că tu, ca Hristos, nici adăpost nu aveai,
Bucură-te, că în sala de așteptare a Gării de Nord de multe ori dormeai,
Bucură-te, că ai fost cântăreț bisericesc,
Bucură-te, că pentru acest serviciu ai mulțumit Tatălui Ceresc,
Bucură-te, că și maistru de muzică la Ateneul STB ai fost,
Bucură-te, că această activitate pentru tine a avut un mare rost,
Bucură-te, că acolo viața muncitorilor ai cunoscut,
Bucură-te, că să-i ajuți din tot sufletul ai vrut,
Bucură-te, că pe linie bisericească oamenilor vroiai să le fii de folos,
Bucură-te, că Bunul Dumnezeu ți-a dat acest gând frumos,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 5

După terminarea studiilor teologice ai fost numit preot la Catedrala Episcopală din Huși, unde ți-ai îndeplinit cu multă râvnă misiunea preoțească și cu harul dat ție de Dumnezeu multe suflete ai adus la Hristos, Căruia Îi cântăm totdeauna: Aliluia!

Icos 5

Atât ca student cât și ca preot, multă râvnă ai avut pentru îmbogățirea turmei lui Hristos, pentru că doreai ca toți oamenii să se mântuiască. De aceea, primește și de la noi laudele acestea:
Bucură-te, că la vremea studenției patru ani la Biserica Zlătari gratuit ai lucrat,
Bucură-te, că acolo corul bisericii ai organizat,
Bucură-te, că la reviste de specialitate ai colaborat,
Bucură-te, că multe predici ai redactat,
Bucură-te, că preot la Catedrala Episcopală din Huși ai fost numit,
Bucură-te, că turma lui Hristos cu multe suflete ai îmbogățit,
Bucură-te, că Școala de cântăreți din Huși ai organizat,
Bucură-te, că pentru această școală, cantină și internat ai amenajat,
Bucură-te, că un mare azil de bătrâni în Huși ai construit,
Bucură-te, că prin multe strădanii acest lucru l-ai înfăptuit,
Bucură-te, că protoiereu al județului Fălciu ai fost numit,
Bucură-te, că funcții înalte nu ai dorit,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos L-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 6

Venit în București, biserică mare și frumoasă în cartierul muncitoresc “Parcul Călărași”-Vergu ai construit după planurile arhitectului albanez Spiridon Nicolau, pentru ca tot sufletul creștinesc să se mântuiască și să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6

Construirea noii biserici s-a făcut, însă, cu multă trudă și jertfe din partea ta: lupte pentru obținerea terenului, procese, cheltuieli personale, umilințe. Cât de mult te-ai rugat, cât de mult ai plâns, cât ai postit și câte jertfe ai făcut pentru această măreață lucrare, numai Dumnezeu știe, iar noi te lăudăm cu această cântare:
Bucură-te, că biserică mare și frumoasă ai construit,
Bucură-te, că pentru această biserică mult te-ai ostenit,
Bucură-te, că Dumnezeu efortul tău l-a binecuvântat,
Bucură-te, că în toate acțiunile Hristos te-a ajutat,
Bucură-te, că până la construirea bisericii, într-o capelă amenajată în pivnița spitalului Sfânta Elena șapte ani ai slujit,
Bucură-te, că prin predici și activități culturale mulți oameni la credință ai convertit,
Bucură-te, că pentru obținerea terenului pentru biserică mult ai suferit,
Bucură-te, că în subsolul bisericii o sală de conferințe ai construit,
Bucură-te, că pentru biserică un cor de optzeci de persoane voluntare ai organizat,
Bucură-te, că pe cei credincioși să fie milostivi i-ai învățat,
Bucură-te, că în vreme de foamete, celor săraci din Moldova, printr-o colectă multe bunuri le-ai dăruit,
Bucură-te, că pentru această activitate Crucea de iconom stavrofor Patriarhia ți-a oferit,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 7

Activitatea ta misionar-creștină nu era însă pe placul regimului ateu de atunci, care a încercat prin toate metodele să împiedice lucrarea ce se săvârșea și să-ți găsească vreo vină; tu, însă, neclintit ai rămas în slujirea lui Hristos, Căruia Îi cântăm în vecii vecilor: Aliluia!

Icos 7

Fără a fi fost vinovat, ai primit o condamnare de opt ani și o pedeapsă suplimentară de doi ani, domiciliu obligatoriu. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe toate le-ai depășit și noi îți cântăm așa:
Bucură-te, că fără vină, ca Hristos, multe chinuri ai îndurat,
Bucură-te, că pentru zavistie, ca Sfântul Ioan Gură de Aur și ca Sfântul Nectarie ai fost exilat,
Bucură-te, că din răutate ai fost pârât,
Bucură-te, că pe dușmani nu i-ai urât,
Bucură-te, că opt ani pe nedrept ai fost condamnat,
Bucură-te, că și domiciliu obligatoriu de doi ani ți-au dat,
Bucură-te, că la Viișoara în exil ai stat,
Bucură-te, că și acolo multă lume ai ajutat,
Bucură-te, că părintele martir Gheorghe Calciu acolo te-a întâlnit,
Bucură-te, că pe părintele martir Gheorghe Calciu în casa ta l-ai găzduit,
Bucură-te, că pentru Biserica Mântuitorului Iisus Hristos toată viața mult ai suferit,
Bucură-te, că pentru această suferință cunună nevestejită de la Împăratul Hristos ai primit,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 8

După ispășirea “pedepselor”, ți s-a repartizat biserica Sapienței, aflată într-o stare de degradare avansată și care, până atunci, fusese folosită ca depozit. Impresionantă priveliște: o biserică mică, aproape o ruină, într-o curte plină de bălării. Dar Bunul Dumnezeu, care cunoștea intențiile tale, ți-a trimis imediat și ajutoare, oameni temători de Dumnezeu, harnici și pricepuți, dintre care doamna Matilda Mircea a fost cea mai devotată. Așa a început restaurarea bisericii, spre Slava lui Dumnezeu, Căruia Îi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icos 8

Biserica Sapienței ai restaurat-o din temelii, ai ctitorit pridvorul, ai renovat casa parohială, ai construit centrala termică și gardul din fier, ai amenajat grădina cu multe flori (mai ales trandafiri, florile tale preferate), lucrând tu însuți și îndemnându-i pe oameni să lucreze “ca pentru Domnul”, cât mai bine, cât mai corect, cât mai frumos. De aceea, Dumnezeu a binecuvântat lucrarea ta și noi îți cântăm așa:
Bucură-te, că la Biserica Sapienței ai fost repartizat,
Bucură-te, că Dumnezeu mult te-a ajutat,
Bucură-te, că pentru restaurarea bisericii cu lacrimi te-ai rugat,
Bucură-te, că Dumnezeu rugăciunile ți le-a ascultat,
Bucură-te, că mulți oameni la lucru veneau,
Bucură-te, că și ajutoare materiale multe aduceau,
Bucură-te, că pentru toți lui Dumnezeu te rugai,
Bucură-te, că dreapta ctredință cu răbdare îi învățai,
Bucură-te, că la sfintele slujbe oameni chiar și din cartiere îndepărtate veneau,
Bucură-te, că rugăciunile tale mult folos le aduceau,
Bucură-te, că turma lui Hristos prin râvna ta zilnic sporea,
Bucură-te, că Dumnezeu lucrarea ta o binecuvânta,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 9

Având pururea în minte suferințele pe care le-ai îndurat în copilărie, în tinerețe și în decursul vieții, ai dorit Să-i slujești lui Dumnezeu nu numai prin slujbe la Sfântul Altar, dar și ajutând oamenii aflați în suferințe, necazuri și lipsuri, pentru ca toți să-L cunoască pe Dumnezeu și să-I cânte într-un glas: Aliluia!

Icos 9

Porunca Mântuitorului “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22,39) ai împlinit-o cu multă râvnă, Sfinte Părinte, învățându-ne pe noi, cei ce te ascultăm, că slujind oamenii, slujim pe Dumnezeu, de aceea te lăudăm așa:
Bucură-te, că din toată inima lui Dumnezeu ai slujit,
Bucură-te, că în misiunea preoțească multă râvnă ai dovedit,
Bucură-te, că ajutând pe oameni, pe Hristos Îl slujeai,
Bucură-te, că pentru binele aproapelui mult te osteneai,
Bucură-te, că multe familii sărace cu bani și alimente ai ajutat,
Bucură-te, că și colecte pentru azile de bătrâni ai organizat,
Bucură-te, că nu numai binele material dar, mai ales, pe cel spiritual îl căutai,
Bucură-te, că pe calea mântuirii pe toți îi povățuiai,
Bucură-te, că pe fiii duhovnicești familie spirituală îi considerai,
Bucură-te, că pentru toti Domnului în genunchi te rugai,
Bucură-te, că rugându-te, multe lacrimi vărsai,
Bucură-te, că în rugăciuni cu Domnul vorbeai,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 10

Celor ce te ascultam, adesea ne spuneai: “ce înseamnă a fi preot? Înseamnă a-L mărturisi pe Hristos. Eu nu vreau să ies la pensie, eu vreau să-L mărturisesc pe Hristos până mor”. Dar sfințenia vieții tale și lucrarea misionar-creștină pe care o săvârșeai ți-au atras ura celor ce nu-L cunoșteau pe Dumnezeu și care căutau prilej ca să te ucidă, fără să știe că, astfel, o cunună de martir îți pregăteau. Hristos ți-a îndeplinit dorința de a-I sluji până la moarte, de aceea Îi cântam așa: Aliluia!

Icos 10

La mormântul tău din curtea Bisericii Sapienței, unde odihnește sfântul și mult chinuitul tău trup, se roagă nu numai fiii tăi duhovnicești ci și mulți alți oameni, care prin ei au cunoscut sfințenia vieții tale și primesc ajutor de la tine. De aceea te lăudăm așa:
Bucură-te, că viața și faptele tale ca niște raze de lumină în lume au strălucit,
Bucură-te, că mulți oameni cu ajutorul tău s-au mântuit,
Bucură-te, că sfintele canoane cu conștiinciozitate toată viața le-ai urmat,
Bucură-te, că să divulgi taina spovedaniei cu prețui vieții nu ai acceptat,
Bucură-te, că dușmanii credinței faptele tale cele bune nu le-au suferit,
Bucură-te, că să scape de tine au dorit,
Bucură-te, că să te sinucizi ei te-au sfătuit,
Bucură-te, că sfatul acesta tu nu l-ai primit,
Bucură-te, că printr-o operație criminală sfârșitul ți l-au pregătit,
Bucură-te, că senin la chip în veșnicie ai pășit,
Bucură-te, că părintele Ilarion Argatu înainte de moarte te-a împărtășit,
Bucură-te, că el atunci cunună de martir pe capul tău a zărit,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 11

Drumul către Cereasca Împărăție ți-a fost un urcuș continuu, cu multe obstacole și ispite, dar cu ajutorul Harului lui Dumnezeu le-ai biruit pe toate și ai ajuns moștenitor al Împărăției Cerurilor. De aceea Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11

Rugăciunile, lacrimile, postirile, suferințele îndurate, ostenelile pentru propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu și pentru ajutorarea celor lipsiți nu ți-au fost în zadar căci Hristos a primit toată jerta ta și aură de martir ți-a dăruit. De aceea îți cântăm așa:
Bucură-te, cel ce crucea suferinței ca Hristos ai purtat,
Bucură-te, că în Slava Cerească ai intrat,
Bucură-te, că pe calea cea strâmtă ai purces,
Bucură-te, că până la capătul drumului ai mers,
Bucură-te, că pe Hristos l-ai aflat,
Bucură-te, cel ce cunună nevestejită ai câștigat,
Bucură-te, că te-ai ostenit pentru Hristos,
Bucură-te, că El te-a încununat frumos,
Bucură-te, că ai moștenit Raiul cel mult dorit,
Bucură-te, că acolo colegi de suferință ai întâlnit,
Bucură-te, că te veselești cu Sfinții în Împărăția Cerească,
Bucură-te, că prin rugăciunile tale îi ajuți și pe alții să se mântuiască,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos L-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 12

Amintirea ta, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, străbate ca un arc peste timp, în veșnicie, pentru ca generațiile viitoare să cunoască sfințenia vieții tale și cu toții să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12

Deși au trecut peste treizeci de ani de la mutarea ta la cele veșnice, noi, fiii tăi duhovnicești din Biserica Sapienței, nu te-am uitat, te pomenim cu dragoste și îți cântăm cu recunoștință:
Bucură-te, al Bisericii vrednic slujitor,
Bucură-te, iscusit duhovnic, spre mântuire îndrumător,
Bucură-te, al Evangheliei lui Hristos propovăduitor,
Bucură-te, al dreptei credințe cu prețul vieții mărturisitor,
Bucură-te, al turmei lui Hristos bun povățuitor,
Bucură-te, al nostru duhovnicesc părinte și învățător,
Bucură-te, că necazurile tuturor cu răbdare le ascultai,
Bucură-te, că pentru fiecare dintre noi o vorbă bună și un cuvânt de încurajare aveai,
Bucură-te, cel ce cu blândețe mustrai,
Bucură-te, că la pocăință îndemnai,
Bucură-te, că de Crăciun daruri multe pentru copii pregăteai,
Bucură-te, că la Paști Învierea Domnului cu multă convingere vesteai,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Condac 13

O, de trei ori fericite Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care ne-ai fost povățuitor pe calea acestei vieți, nu ne uita pe noi, fiii tăi duhovnicești, și roagă-te pentru toți cei care cu dragoste serbăm amintirea ta și Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

[… Acest condac se citește de trei ori, apoi se citesc Icosul I, Rugăciunea şi Condacul I … ]

Icos 1

Veniți să-l lăudăm pe acela care pe Hristos L-a mărturisit prin cuvinte și prin fapte până la jertfa vieții, pe acela care ne-a fost duhovnic și îndrumător și așa să-i cântăm:
Bucură-te, că din copilărie dreapta credință ai cunoscut,
Bucură-te, că în Iisus Hristos din toată inima ai crezut,
Bucură-te, că după Sfânta Evanghelie viața ți-ai călăuzit,
Bucură-te, că de vrăjmaș nu te-ai lăsat biruit,
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de cele pământești,
Bucură-te, că ai privit spre cele cerești,
Bucură-te, că dreapta credință toată viața ai propovăduit,
Bucură-te, că pentru dreapta credință și viața ți-ai jertfit,
Bucură-te, al lui Hristos vrednic slujitor,
Bucură-te, că multora le-ai fost duhovnic și îndrumător,
Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la lumina credinței,
Bucură-te, că ai risipit întunericul neștiinței,
Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

Rugăciune

Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care în viață ai îndurat multe suferințe, ai vărsat multe lacrimi și ai dorit să alini necazurile altora, ajută-ne și pe noi, cei care cu dragoste serbăm amintirea ta și cu credință ne rugăm ție, ca să trecem prin valurile acestei vieți fără să ne scufundăm, pentru ca astfel să ajungem cu pace la limanul mântuirii, unde ne așteptă Hristos. AMIN!

Condac 1

Veniți toți creștinii să-l lăudăm pe Sfântul Părinte Martir Constantin Sârbu, pe propovăduitorul și mărturisitorul lui Hristos, pe duhovnicul și îndrumătorul nostru și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Constantin Sârbu, care pe Hristos l-ai mărturisit și pentru Hristos viața ți-ai jertfit!

RUGĂCIUNILE PĂRINTELUI CONSTANTIN SĂRBU

(RUGĂCIUNI COMPUSE DE PĂRINTELE CONSTANTIN SĂRBU)

PRIMA RUGĂCIUNE

Te rog fierbinte, O Dumnezeul meu, de-a avea milă de cei care sunt căzuți în tristețe, de cei care trăiesc în întuneric și neliniște, în melancolie și descurajare, de cei bolnavi, de cei care sunt străini pe un pământ străin, de cei cu sufletul plin de amărăciune și apăsați de sentimentul propriului păcat, de cei pe care îi roade remușcarea, de cei care sunt neglijați, neînțeleși și respinși de toți, de toți cei care trăiesc părăsiți și săraci, de cei cufundați în adâncul întunericului și al crimei.

O, Dumnezeule, Bun ți Milostiv, această lume care trăiește departe de Tine, îți mai poate fi cu adevărat dragă? Îl mai iubești Tu pe om?

În adâncurile ființei noastre, sufletul nostru se cutremură și suntem în prada tristeții fără de hotar, când privim pe oameni în față, cum se urăsc între ei, cum se sfâșie în războaie nedrepte, sângeroase și crude, cum popoarele cele puternice și bogate împilează pe cele mici și fără apărare, cum casele celor săraci se prăbușesc în iureșul bombelor iar bieții oameni, câți mai scapă cu viață, înoată în mizerie, flămânzi, goi și fără adăpost.

O, Dumnezeul meu, O, Dumnezeul meu, fie-Ți milă de noi, robii Tăi, căci tot trecutul nostru nu este decât un lung și sfâșietor geamăt de durere, iar lucrurile nesfârșit de triste.

Este adevărat că toată suferința noastră vine de acolo, fiindcă Te-am părăsit pe Tine, izvorul vieții și am umblat în voile inimii noastre. Căci am crezut în oameni mai mult decât în Tine și am fost dezamăgiți. Am crezut în prieteni și am fost înșelați și trădați. Am crezut în plăceri și ne-au mințit.

O, Dumnezeul meu, O, Dumnezeul meu, Părinte Bun și Îndurător, ai milă de copiii Tăi, care trăiesc fără sprijin pe această vale a plângerii, în suspine și suferințe nemărginite, căci ne întoarcem din nou la Tine. Primește-ne așa cum suntem: murdari și păcătoși și răi și triști. Ajută-ne, întărește-ne, mângâie-ne și iartă-ne.

Măicuță Prea Curată, du rugăciunile noastre înaintea tronului Celui Prea Înalt și roagă-L pe Domnul, Împăratul Slavei, să-și reverse Harul și Puterea asupra robilor Săi, să asculte dorințele și cererile noastre sfinte, iar pacea și lumina Sa să stăpânească în lume, în casa și în viața noastră, acum și în vecii vecilor.

O, Iisuse, Dumnezeul dragostei nemărginite, O, Iisuse, viața mea, aprinde în inima mea focul iubirii Tale.

Dă-mi Harul Tău de a mă uita pe mine însumi și de a putea să mă gândesc la Biserica Ta săracă și la alții, care sunt necăjiți și triști și fără mângâiere pe pământ, ca să umpli sufletul lor de bucurie, să îndrepți pașii lor spre cele bune, să-i păzești de boală, de tristețe și de păcat și fă ca tot ce se întâmplă cu ei să-i aducă mai aproape de Tine.

Fă, O, Doamne Iisuse, ca nimic rău să nu se așeze între noi creștinii, ca să răpească încrederea unuia în altul, ci cu ajutorul Tău, O, Iisuse Bun să ne iubim unii pe alții în Duhul Bisericii Tale Apostolice, cât mai puternic, cât mai constant și cât mai dezinteresat, în vecii vecilor, AMIN!

A DOUA RUGĂCIUNE

Doamne Dumnezeul meu, Cel care m-ai zidit și care mă crești cu păsările cerului Tău și mă luminezi cu luceferii Tăi sfeșnici și sorii Tăi strălucitori ca aurul veșniciilor.
Doamne, Dumnezeul meu, care m-ai ocrotit din pruncie și mi-ai sădit duh fără început și sfârșit și-n inimă credința cea adevărată.


Doamne, Dumnezeul meu, care m-ai dăruit cu suflet nepieritor și cu podoaba minții, mi-ai dat chip și asemănarea făpturii Tale, ochi de văzut și urechi de auzit și glas să Te cânt. Doamne, care nu m-ai părăsit nicio clipă în timpul popasului meu prin viața lăsată de Tine. În toate încercările Tu mi-ai fost mie povățuitor și ajutor neasemuit, sprijin și scut. În toate momentele mele grele – nădejde și adăpost. În toate năpastele, salvare și biruință.

Cu Tine în gând, Doamne, străbat mai ușor drumul osândei pământești și nădăjduiesc spre cele înalte. Cu Tine în suflet biruiesc pe toți răii și vrăjmașii din calea mea. Cu Tine în inimă îmi alung durerea și suferința, împart, în numele Tău Sfânt, după puterile mele, pe care numai Tu poți să le faci uriașe, blândețe și duioșie, alin chinuri, aduc împăcare și liniște și bucurie. Luminează-mă, Doamne al meu, cu lumina Ta.

Tu, care umpli marea de daruri și cerurile de sori și luceferi, umple și sufletul meu cu învățătura Ta și dreapta Ta povață, în ceas de restriște. Umple zilele mele de singurătate și de tăcere, Doamne, cu gânduri bune, trimise de Tine, cu voioșie și îngăduință, cu blândețea cea de folos inimilor curate. Îmbărbătează-mă, Doamne, Tu, Care ești singura mea nădejde, singurul meu ajutor, singura mea mângâiere, în lupta cea de fiecare clipă și mă ajută să mă desprind încet, încet, de lutul greu al întristării, al durerii și al deznădejdii. Că toate sunt vis, Doamne al meu, vis care se destramă în zorii veșniciei ce se arată.

Nu căuta, Doamne Slăvite, la neștiința mea, la nerăbdarea mea și chiar la deznădejdea mea care uneori mă tulbură, luminează-mă și Te îndură, Doamne, de sufletul meu. Ajută-mă, Doamne, să mă înalț și să zbor sub soarele Tău minunat, în întâmpinarea luminii cu care tare aș dori să ajung tot una. Ajută-mă, Doamne, Cela ce ai cunoscut și singurătate și durere și trădare și umilință și chinuri și suferințe; ajută-mă să trec surâzând prin toate câte îmi sunt date, să sorb până la capăt paharul acesta menit pentru mine, întru înălțarea sufletului meu spre Slava Ta cea Neînserată. AMIN!

https://www.activenews.ro/cultura-cultul-eroilor/Nou-Sfant-Marturisitor-confirmat-in-Bucuresti-Marturie-VIDEO-asupra-deshumarii-Parintelui-Constantin-Sarbu-Valuri-de-buna-mireasma-se-raspandisera-pe-toata-strada-Sapientei-Parintele-Marin-Cojoc-185158