Acatistul Intrării în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie

intrarea_in_biserica_a_maicii_domnului_6_w747_h800_q100

Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea:

Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii Ziditorului!

6499203926762707492

Condacul 1

Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Icosul 1

Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 2-lea

Veniţi, cetele creştineşti, să ne adunăm la Sfânta Pruncă, cea care lăsând toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfă în Biserica Domnului de către Sfinţii săi Părinţi, pentru mântuirea noastră, şi ca o mulţumire să o cinstim cu cântări prăznuind duhovniceşte, iar lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

În vârstă de trei ani fiind Sfântă Pruncă, iar mai târziu Născătoare de Dumnezeu, I s-a adus Domnului, împlinind făgăduinţa Părinţilor săi, şi marele arhiereu Zaharia o primeşte şi o aşază în Sfânta Sfintelor, pentru a noastră mântuire; pentru aceasta să-i cântăm:
Bucură-te, că de fecioare cu făclii ai fost adusă;
Bucură-te, vasul cel sfinţit;
Bucură-te, biserica Împăratului tuturor;
Bucură-te, fecioară de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, că David mai înainte a proorocit despre intrarea ta în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, pâine cuvântătoare;
Bucură-te, cămara Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost hrănită de îngeri;
Bucură-te, că ai fost aleasă de Dumnezeu pentru a fi Maică a Sa;
Bucură-te, cortul lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 3-lea

David Proorocul te-a lăudat de demult, Fiică a lui Dumnezeu numindu-te; iar tu născând Prunc pe Hristos Domnul nostru, L-ai hrănit cu lapte, ca o Maică Sfântă a Lui. Pentru această mare taină eşti adusă în Biserica Domnului şi aşezată în Sfânta Sfintelor, unde neîncetat ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Ana cea neprihănită s-a bucurat că împlinind făgăduinţa sa, aduce pe ceea ce s-a născut din făgăduinţa lui Dumnezeu, ca dar de mare preţ, şi Ioachim prăznuieşte luminat, iar noi te fericim, Sfântă Pruncă, cu această jertfă de cântare:
Bucură-te, singura binecuvântată între femei;
Bucură-te, propovăduirea proorocilor;
Bucură-te, slava Apostolilor;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, înnoirea lumii;
Bucură-te, împăcarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, scaunul Stăpânului;
Bucură-te, sălăşluirea luminată a Mântuitorului;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 4-lea

Împodobită de nuntă se arată astăzi Biserica, frumoasă cămară, primind pe cămara cea însufleţită a lui Dumnezeu, pe cea curată şi fără de prihană şi mai luminată decât toată făptura, petrecând copilăria sa în Sfânta Sfintelor, şi cu îngerii împreună cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Saltă astăzi toate oştirile îngereşti şi mulţimea creştinilor înaintea feţei tale, Preacurată Pruncă, purtătorii de făclii aleargă împreună cântând şi grăind acestea:
Bucură-te, uşă dinspre răsărituri;
Bucură-te, Sfântă Pruncă, primită în Biserică cu mare cinste;
Bucură-te, uşa Domnului;
Bucură-te, vistierie preacurată a înţelepciunii;
Bucură-te, izvorul darului;
Bucură-te, mieluşea curată;
Bucură-te, porumbiţă neîntinată;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 5-lea

Mieluşeaua lui Dumnezeu, curată, porumbiţă neîntinată, cortul lui Dumnezeu cel neîncăpător, sfinţenia slavei, prăznuind petrecerea ta, Sfântă Pruncă, întru cele ce nimenea nu intră, astăzi ne veselim cu fecioarele, care cu făclii aprinse te-au petrecut în Sfânta Sfintelor unde cu bucurie cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Pe cea de trei ani cu trupul şi de mulţi ani proorocită, pe cea mai desfătată decât cerurile şi mai înaltă decât puterile cele de sus, cu cântări să o lăudăm pe Dumnezeiasca Pruncă:
Bucură-te, solitoarea mântuirii noastre;
Bucură-te, cea înconjurată de îngeri;
Bucură-te, cea cinstită de oamenii credincioşi;
Bucură-te, liman cu bună linişte;
Bucură-te, zid nesurpat;
Bucură-te, Maica luminii;
Bucură-te, mai înainte rânduită a fi Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Pruncă cu trupul;
Bucură-te, desăvârşită cu sufletul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 6-lea

Pe tine te-au propovăduit proorocii mai înainte, numindu-te sicriu sfinţit, cădelniţă de aur, sfeşnic, masă, scară şi turn, mieluşea curată, cămară neîntinată; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu încăpător, care ne-a mântuit pe noi, cântând strigăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe uşa cea neumblată, casă lui Dumnezeu primind-o, astăzi a încetat umbra legii, căci s-a arătat darul şi adevărul, muntele cel umbrit pe care mai înainte l-a văzut Avacum şi a vestit pe cea care a intrat înăuntrul celor neumblate ale Bisericii, pentru care îi cântăm:
Bucură-te, cea plină de lumină;
Bucură-te, mângâierea noastră în necaz;
Bucură-te, doctorul tuturor bolilor;
Bucură-te, sfărâmarea morţii;
Bucură-te, râu de viaţă nedeşertat;
Bucură-te, carte pecetluită cu Duhul;
Bucură-te, cămara cea însufleţită a lui Hristos Domnul;
Bucură-te, locul bucuriei;
Bucură-te, că ai stricat blestemul Evei;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 7-lea

Tot pământul vede astăzi lucruri străine şi preamărite, cum Pruncă fiind, aşezată în Sfânta Sfintelor, primeşte hrană de la îngeri, purtând chipul rânduielii, împreună cântă totdeauna: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Preaslăvită sfinţenie, sfinţită dăruire, astăzi Preasfânta Pruncă, punându-se în Biserica lui Hristos, Împăratul a toate, se păzeşte a fi lăcaş luminat Celui ce a ales-o, pentru frumuseţea sufletului ei curat; iar noi cântăm acestea:
Bucură-te, mântuirea noastră;
Bucură-te, bucuria robilor tăi;
Bucură-te, chemarea noastră;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor;
Bucură-te, cămara curăţiei;
Bucură-te, crin cu dulce miros;
Bucură-te, mirul cel de mult preţ;
Bucură-te, tămâie cu bună mireasmă;
Bucură-te, că întorci întristările noastre în bucurie;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 8-lea

Astăzi ai strălucit în casa Domnului ca un sfeşnic luminos, Sfântă Pruncă, şi ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor şi minunilor tale, că ele sunt mai presus de minte, străină este naşterea ta, străin este chipul naşterii tale, străine şi preaslăvite sunt toate ale tale, pentru care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cel ce poartă toate cu cuvântul a auzit rugăciunea drepţilor şi stârpiciunea a dezlegat-o, ca un îndurat, şi le-a dăruit pricina bucuriei locuinţa harului, întru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care şi noi cu mulţumire îi cântăm:
Bucură-te, holdă nearată;
Bucură-te, spic dumnezeiesc;
Bucură-te, izvor nedeşertat al apei celei vii;
Bucură-te, mieluşeaua care ai născut pe Mieluşelul lui Dumnezeu;
Bucură-te, curăţitoarea cea caldă;
Bucură-te, luceafărul dimineţii;
Bucură-te, că ai purtat pe Soarele Hristos;
Bucură-te, lăcaşul luminii;
Bucură-te, că ai stricat întunericul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 9-lea

Pe tine, steaua cea împărătească, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai împărtăşit dulceţei celei nesfârşite şi la cele mai bune ai trecut, văzând în Fiul împlinirea celor mai înainte zise; pentru acesta noi, cântând acest mare praznic, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Astăzi ne-a strălucit primăvara veselă, luminând sufletele noastre, gândul şi mintea, cu darul prăznuirii Intrării în Biserică a Sfintei Prunce, pentru un trai sfânt, pregătindu-se a fi sălaş Împăratului Celui Ceresc, pentru aceasta primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, uşă prin care a trecut Cuvântul;
Bucură-te, că ai sfărâmat uşile iadului;
Bucură-te, că ai alungat pe diavolii cei întunecaţi;
Bucură-te, cea cu totul lăudată;
Bucură-te, curăţirea lumii;
Bucură-te, scară care înalţi pe cei de pe pământ la cer;
Bucură-te, pod care treci de la moarte la viaţă;
Bucură-te, că fără de osteneală ai purtat în pântecele tău pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, că ai născut pe Dătătorul legii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 10-lea

Daruri aduc azi cerul şi pământul Preasfintei Prunce, cetele îngereşti, mulţimea creştinilor şi toată suflarea, căci legea a trecut ca umbra şi razele darului au strălucit, intrând în Biserică Sfânta Pruncă, pentru a slăvi pe Dumnezeu cu viaţă sfântă şi cu cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 10-lea

În Biserică aducând Ana pe ceea ce avea să fie casa Domnului, strigând, grăia: „Prunca cea dată mie de la Dumnezeu o aduc în Biserica Ziditorului, primeşte-o, Sfinte Zaharia, şi o aşază unde o va primi Dumnezeu şi să fie spre sălăşluirea Mântuitorului”. Iar noi minunându-ne de acestea cântăm aşa:
Bucură-te, păzitoarea robilor tăi;
Bucură-te, sfinţita scăpare a păcătoşilor;
Bucură-te, minunarea oamenilor;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, grabnic ajutătoare a celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, adâncul cel nemăsurat;
Bucură-te, chemarea proorocilor;
Bucură-te, podoaba Apostolilor;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 11-lea

„Roaba Domnului am fost eu”, a spus Sfânta Ana Sfântului Zaharia, „chemându-L pe Dumnezeu cu credinţă în post şi în rugăciune, ca să iau rodul durerii mele şi după naştere să-l aduc Celui ce mi l-a dat. Pentru aceasta mă veselesc astăzi, împlinind făgăduinţa mea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!”.

Icosul al 11-lea

Veseliţi-vă astăzi luminat, Sfinţilor Părinţi ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceţi jertfă sfântă, căci a fost dată vouă din făgăduinţă, pentru curăţia vieţii voastre pe pământ, cea plină de fapte bune, din care S-a născut Mântuitorul nostru, care şi-a ales-o cort însufleţit, căruia îi cântăm:
Bucură-te, întărirea mucenicilor;
Bucură-te, scăpare şi liniştea robilor tăi;
Bucură-te, că prin tine moştenim viaţa cea veşnică;
Bucură-te, că ne îmbraci cu haina nestricăciunii;
Bucură-te, că prin tine am văzut lumina;
Bucură-te, că ne ridici de la întuneric la lumină;
Bucură-te, că ne ajuţi a nu iubi desfătările pământeşti;
Bucură-te, cea pururea binecuvântată de robii tăi;
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 12-lea

Prin harul dat ţie de la Dumnezeu, Sfântă Pruncă, te-ai făcut uşă de mântuire, munte înţelegător, scară însufleţită, pe care proorocii te-au vestit de demult. Apostolii te-au propovăduit, mucenicii te-au mărturisit, cuvioşii te-au slăvit, îngerii şi pământenii slavoslovesc înaintea lui Dumnezeu pentru tine, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

În Biserică te-au adus pe tine, dumnezeiască Fiică, bătrânii tăi părinţi, cei ce te-au născut, ca pe o jertfă curată şi străin lucru, te sălăşluieşti întru cele neumblate, ca mai înainte să găteşti lăcaş lui Dumnezeu-Cuvântul, Căruia închinându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că ai născut pe Cel Milostiv;
Bucură-te, că ne-ai adus pe Soarele cel Mare;
Bucură-te, că ai deschis raiul cel închis;
Bucură-te, lauda cuvioşilor;
Bucură-te, cununa mucenicilor;
Bucură-te, podoaba drepţilor;
Bucură-te, mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, folositoarea lumii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 13-lea

O, cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă, Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei cereşti, ca întotdeauna cu mulţumire să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii lui Dumnezeu…, Condacul 1: Pe cea mai aleasă…,

Icosul 1

Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul 1

Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur – 13 Noiembrie

St.-John-Chrystostom2-588x354

Troparul Sfântului Ierarh Gură de Aur

Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, lumea a luminat. Vistieriile neiubirii de argint lumii a câștigat. Înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Iar prin cuvintele tale învățându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și întărirea Bisericii, pe povățuitorul pocăinței și tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul și binefăcătorul celor necăjiți, pe Sfântul Ioan, trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și cuvintele de aur, veniți, binecredincioșilor, să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Icos 1:

Luminătorule și învățătorule, Părinte, cel ce cu învățăturile tale ai luminat toată lumea, luminează-ne și pe noi prin ru­găciunile tale, ca să-ți aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;
Bucură-te, că din gura ta râuri de învățătură au izvorât;
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că prin minunile tale înțelepții s-au rușinat;
Bucură-te, că înțeleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;
Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;
Bucură-te, că ai iubit viața monahicească;
Bucură-te, al necăjiților mângâietor;
Bucură-te, al săracilor ocrotitor;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 2:

După trecerea din viața aceasta a maicii tale, Antuza, ai împărțit averea săracilor și, părăsind lumea, te-ai sălășluit în mănăstire, unde, după multe nevoințe și osteneli, te-ai învrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan și Petru, al căror dar ai dobândit și cu care împreună cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega și a dezlega păcatele oamenilor; dezleagă dar și lanțul greșelilor noastre și cu dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne într-un glas, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime și pe tine să te lăudăm așa:
Bucură-te, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că, în mănăstire fiind, multe osteneli ai răbdat;
Bucură-te, că pe monahul cel căzut l-ai ridicat;
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;
Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie ai avut;
Bucură-te, împreună vorbitorule cu Apostolii Petru și Ioan;
Bucură-te, că Ioan prin scrisoare te-a îmbărbătat;
Bucură-te, că de la Apostoli ai primit binecuvântare sfântă;
Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită;
Bucură-te, al pocăinței învățătorule;
Bucură-te, al bunei credințe mărturisitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 3:

Minunata vedenie de care te-ai învrednicit, Părinte, a avut-o și bătrânul Isihie, îmbunătățitul monah; și, povestind fraților celor iscusiți, se minunau de acest dar pe care te-ai învrednicit a-l primi și cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Dumnezeu S-a preaslăvit prin facerea minunilor tale, Părinte, că pe mulți i-ai vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de lepră l-ai curățit, monahului Evclie vederea i-ai luminat și pe femeia Hristina ai scăpat-o de boală; pe leul cel fioros cu semnul Crucii l-ai omorât; pentru acest noian de minuni te lăudăm, Părinte, zicând așa:
Bucură-te, tămăduitor fără de plată al trupurilor;
Bucură-te, cel ce multe boli degrab le-ai vindecat;
Bucură-te, că de tine toată suflarea s-a minunat;
Bucură-te, luminătorul ochilor trupești și sufletești;
Bucură-te, că neputințele și bolile degrab le izgonești;
Bucură-te, mustrătorul celor fără de lege;
Bucură-te, îndreptătorul celor ce au greșit;
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, lauda cea aleasă a ierarhilor;
Bucură-te, că, întrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai alungat;
Bucură-te, că neprețuita diademă a arhieriei de la Hristos ai luat;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 4:

Se cuvenea ca lumina aprinsă să fie pusă în sfeșnic să lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin rânduiala lui Dumne­zeu, ai fost adus din pustie în cetate, în slujba Bisericii așezat și prin porunca îngerului ai fost sfințit. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tău zbura, pe care văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce erau de față, cu frică și cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icos 4:

Supunându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat pustia și pe monahii cei împreună viețuitori, pe care văzându-i plângând din pricina despărțirii, i-ai mângâiat cu mireasma învățăturii tale și i-ai îndemnat să aibă iubire unii către alții. Iar noi, de bucurie pentru chemarea ta, te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, învățător blând și sfânt;
Bucură-te, că tu singur ai fost numit „Gură de Aur”;
Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;
Bucură-te, podoaba curăției, mărturisită de minunata arătare a porumbelului celui alb;
Bucură-te, că de a ta vedenie toți s-au înspăimântat;
Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Domnului a dat;
Bucură-te, că pentru sufletele omenești grijă ai purtat;
Bucură-te, că prin dulci cuvinte pe toți i-ai învățat;
Bucură-te, că, pentru frumusețea cuvintelor, de popor ai fost iubit;
Bucură-te, că o femeie „Gură de Aur” te-a numit;
Bucură-te, al sufletelor omenești înfrumusețătorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 5:

Multe sunt minunile tale, Părinte Ioane, că pe pruncul femeii Evclia cu semnul Crucii l-ai tămăduit și pe femeia bogatului eretic, ce avea o cumplită boală, cu același semn al biruinței și prin stropirea cu apă sfințită ai vindecat-o, și de eresul cel pierzător de suflet pe amândoi i-ai scăpat. Iar templul cel idolesc surpându-se, a nimicit pe toți ereticii care ți se împotriveau și ceilalți botezându-se, cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Învățătorule și de minuni făcătorule, Părinte, tămăduiește patimile sufletelor și ale trupurilor noastre și ne învață cum să ne păzim de smintelile ereticilor care hulesc Biserica. Iar tu, prin învățătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea credință, ca, unindu-ne glasurile prin dragoste, să te lăudăm, cântând:
Bucură-te, că pe fiul Evclei l-ai scăpat de fierbințeală;
Bucură-te, că pe femeia ereticului ai izbăvit-o de boală;
Bucură-te, că femeia și bărbatul ei de eres s-au lepădat;
Bucură-te, că prin puterea Crucii în Biserică au intrat;
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor;
Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au ridicat;
Bucură-te, că tu pentru ei lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, că prin învățăturile tale mulți eretici s-au botezat;
Bucură-te, că foștii eretici împreună cu dreptmăritorii au cântat;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule;
Bucură-te, al dreptei credințe apărătorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 6:

Pentru minunile și învățăturile tale, Părinte, ai fost chemat de Arcadius împăratul la tronul arhiepiscopal al Constanti­nopolului, fără de voia ta; însă, cu smerenie, făcând ascultare, ai primit jugul arhieriei, iar dregătorii, împreună cu poporul primindu-te cu dragoste și cu bucurie, cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Nu ne pricepem ce să lăudăm mai mult, Părinte Gură de Aur: vrednicia pentru care ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o după primirea tronului arhieresc. Că pe cât a fost de mare bucuria începutului slujirii, pe atât de mult a crescut ura potrivnicilor; pentru aceasta și noi, văzând răbdarea ta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru minunile tale erai cinstit de tot poporul;
Bucură-te, că pentru învățăturile tale la tronul arhieresc ai fost chemat;
Bucură-te, că împăratul Arcadius mult te-a iubit;
Bucură-te, că tot Constantinopolul cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că de sfântul sobor arhiepiscop ai fost sfințit;
Bucură-te, că în arhiereasca demnitate cu vrednicie ai slujit;
Bucură-te, că fără părtinire pe toți i-ai învățat;
Bucură-te, că eresurile și răutatea le-ai dezrădăcinat;
Bucură-te, că și pe împărăteasa Eudoxia, pentru lăcomie, o ai mustrat;
Bucură-te, că văduvelor și săracilor ai fost sprijinitor;
Bucură-te, că celor neputincioși ai fost ajutător;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 7:

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce răpise banii văduvei celei sărace, și pe împărăteasa Eudoxia, pentru că luase via văduvei, ai certat-o; pentru aceasta ai fost dușmănit de toți cei ce lucrau fărădelegea, iar săracii și năpăstuiții, pentru dreptatea ce le făceai, te lăudau și pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Împlinitu-s-au cu tine, Bunule Părinte, cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru dreptate ai fost grăit de rău și izgonit de potrivnicii care urau faptele tale cele bune, printre care Teofil cel zavistnic și împărăteasa Eudoxia, de la care multe rele ai pătimit; pentru aceasta, văzând răbdarea ta, te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, Sfinte Ioane, că întru tine cuvintele Mântuitorului s-au împlinit;
Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost prigonit;
Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniți;
Bucură-te, apărătorul văduvelor și al săracilor asupriți;
Bucură-te, că pentru via văduvei Eutropia, ca și Ilie, pe împărăteasă ai mustrat;
Bucură-te, că ai răbdat cu tărie mânia împărătesei;
Bucură-te, că mulți la izgonirea ta nu s-au învoit;
Bucură-te, că proorocia lui Epifanie cu tine s-a împlinit;
Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovăduitorule;
Bucură-te, al smereniei iubitorule;
Bucură-te, de Dumnezeu încununate ierarhe;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 8:

Izgonit fiind, Sfinte, stăteai în chiliile arhierești, și, împreună cu episcopii cei ce erau cu tine, mâhnindu-te de răutatea lui Teofil și de schimbarea împăratului cu mânie asupra ta, ai zis: Fraților, rugați pe Dumnezeu pentru mine și nu vă depărtați de la Bisericile voastre, că mie mi s-a apropiat vremea de primejdii și, multe necazuri primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniți-mă în rugăciunile voastre, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Adunându-se dușmanii tăi în sobor nedrept asupra ta, Sfinte, și învoindu-se împăratul Arcadius cu dânșii, a crezut clevetirilor lor și la judecată hotărând izgonirea ta, te-au dat ostașilor, care, pe ascuns luându-te, au mers pe mare, spre Prenet. Atunci s-a făcut cutremur mare în cetate și a căzut o parte din palatele împărătești, din care pricină înspăimântându-se împăratul, și de teama mulțimii, a poruncit să te aducă înapoi. Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, Părinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;
Bucură-te, că pe ascuns ai fost scos afară din cetate;
Bucură-te, că, pentru nedreptatea ce ți s-a făcut, poporul s-a revoltat;
Bucură-te, că de cutremur o parte din palate s-au surpat;
Bucură-te, că potrivnicii tăi din cetate au fugit;
Bucură-te, că în bunătatea și iubirea ta pe aceștia i-ai iertat;
Bucură-te, păstorule bun, care nu părăsești oile tale;
Bucură-te, că împăratul, căindu-se, a poruncit să te întoarcă din cale;
Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a vărsat;
Bucură-te, că, întorcându-te, iarăși tronul ți-ai luat;
Bucură-te, că în cântări de psalmi ai fost întâmpinat;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 9:

Ieșind poporul întru întâmpinarea ta cu cântări și cu făclii și, ducându-te în biserică, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioși. Vino, Părinte Sfinte, și în mijlocul nostru, rugându-te pentru noi, cei ce te lăudăm și cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

După întoarcerea ta, ai păstorit oile lui Hristos până la o vreme, și iar s-a ridicat furtună și prigoană asupra ta. Căci, prin îndemnul împărătesei Eudoxia, ai fost scos din biserică de oamenii răi care voiau să te omoare. Însă, pe ascuns, ai fost petrecut până la mare de iubiții tăi episcopi, cărora dându-le sărutarea cea mai de pe urmă, te-ai despărțit de dânșii. Iar ei, plângând ca după un iubitor părinte, ne-au învățat să te lăudăm zicând unele ca acestea:
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos sufletul ți-ai pus;
Bucură-te, Sfinte Ioane, că, puțini ani trăind, cu bogate roade te-ai împodobit;
Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii o ai vestit;
Bucură-te, că iarăși sobor nedrept împotriva ta s-a adunat;
Bucură-te, că al doilea exil cu răbdare l-ai îndurat;
Bucură-te, că pentru Domnul Hristos multe chinuri ai răbdat;
Bucură-te, că episcopii și poporul pentru tine cu amar au plâns;
Bucură-te, că, în surghiun de ostași neîndurători fiind dus, pe Hristos ai mărturisit;
Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jertfelnic a ieșit;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule;
Bucură-te, al oilor lui Hristos păstorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 10:

Ostașii, din porunca împăratului, multă răutate îți arătau, ducându-te prin arșiță și frig, că doar vei muri pe cale. {i slăbind foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ți s-au arătat Sfinții Apostoli Petru și Ioan, care, întărindu-te, au zis: Bucură-te, păstorule bun, de chinuri răbdătorule, căci trimiși suntem de Stăpânul Hristos să te mângâiem în răbdarea ta; că peste puțin timp vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună cu noi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Pentru dragostea ta, Părinte, doi preoți și un diacon au mers cu tine în surghiun, și au văzut pătimirea ta și pe Sfinții Apostoli care ți s-au arătat. Iar la Comane ajungând, Sfântul Vasilisc, episcopul comanilor, ți s-a arătat, zicând: „Nădăjduiește, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună înaintea Împăratului slavei!”. Și, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în biserica Sfântului Vasilisc, în care ai slujit și, după ce te-ai împărtășit cu Sfintele Taine, ți-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, mulțumind pentru toate. Pentru acestea, primește de la noi cântare de laudă:
Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că Petru și Ioan, ca să te întărească, ți s-au arătat;
Bucură-te, că doi preoți și un diacon cu tine împreună au răbdat;
Bucură-te, că în Comane la biserica Sfântului Vasilisc ai stat;
Bucură-te, că în mare sfințenie acolo ai liturghisit;
Bucură-te, că, mulțumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai împărtășit;
Bucură-te, că, lui Dumnezeu rugându-te, te-ai mutat la cereștile locașuri;
Bucură-te, că Arhiereul cel veșnic sufletul tău l-a primit;
Bucură-te, că toți sfinții în ceruri mult s-au bucurat;
Bucură-te, al Împărăției lui Dumnezeu moștenitorule;
Bucură-te, al dumnezeieștilor cuvinte tâlcuitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 11:

Săvârșindu-ți călătoria nevoințelor, te-ai mutat cu bucurie către cele cerești, iar mult chinuitul tău trup a fost îngropat cu cinste de iubiții tăi ucenici lângă moaștele Sfântului Vasilisc, în Comane. Întorcându-se ucenicii pe mare, au mers la Roma la episcopul Inochentie, și toate cele despre tine spunându-le lui și împăratului Honorius, aceștia se minunau de răutatea potrivnicilor tăi. Și după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 11:

Înștiințându-se episcopul Inochentie și împăratul Honorius de pedepsele ce ai pătimit de la împărăteasa Eudoxia și de la toți dușmanii tăi, au înfricoșat prin scrisoare pe Arcadius împăratul, care, văzându-se înșelat, a pedepsit pe toți pârâșii tăi; iar el, căindu-se și pentru tine plângând, te lăuda, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ioane, învățătorul nostru cel bun;
Bucură-te, că darurile Sfinților Apostoli ți-au fost date moștenire;
Bucură-te, că, răbdând nedreptatea, de fericire veșnică te-ai învrednicit;
Bucură-te, că după tine marea cetate cu amar a plâns;
Bucură-te, că și nouă, de dorul tău, inima ni se frânge;
Bucură-te, tril de privighetoare neadormită;
Bucură-te, că învățătura ta luminează lumea ca un soare;
Bucură-te, că mulți, recunoscându-și greșelile, s-au pocăit;
Bucură-te, că potrivnicii tăi nu ți-au biruit răbdarea;
Bucură-te, al celor ce ți-au greșit iertătorule;
Bucură-te, al sufletelor lor iubitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 12:

După o vreme, binecredinciosul împărat Teodosie a socotit într-un cuget cu arhiepiscopul Proclu să aducă sfintele tale moaște din Comane la Constantinopol, spre mângâierea poporului celui binecredincios. Trimișii, fiind fără multă evlavie, n-au putut ridica acea neprețuită comoară, dar, venind alții, și făcând îndelungate rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale moaște, pe care le-au dus în împărăteasca cetate, cântând cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Ieșit-au întru întâmpinarea moaștelor tale, Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita și arhiepiscopul cu tot clerul, precum și întreg poporul, cu făclii aprinse și miresme de multe feluri. Când au ajuns la via văduvei, sfintele tale moaște s-au oprit, ca semn că tu ești ocrotitor al văduvelor și săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducându-le și în scaunul tău așezându-le, gura ta a grăit, din nou: „Pace tuturor și Eudoxiei iertare!”, la care cuvinte tot poporul, înspăimântându-se, a căzut la pământ, și cu mare evlavie te lăuda, zicând:
Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale ți-a ieșit;
Bucură-te, că rugăciunea împăratului ai primit;
Bucură-te, că în altarul Catedralei, cu mare cinste, pe tronul arhieresc moaștele ți le-au așezat;
Bucură-te, că pe tot poporul l-ai binecuvântat;
Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de creștini sunt mult cinstite;
Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai binecuvântare;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale cei bolnavi se tămăduiesc;
Bucură-te, că pentru păcătoșii ce se pocăiesc milă mijlocești;
Bucură-te, că în altarele Bisericii, Liturghia alcătuită de tine cu evlavie se săvârșește;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 13:

O, Preafericite Părinte Ioane, bunule păstor și neîntrecut liturghisitor, după cum ai primit rugăciunea împăratului Teo­dosie și de a merge în împărăteasca cetate, binecuvântând poporul și dăruind iertare celor ce ți-au greșit, așa și acum vino în mijlocul nostru și ne binecuvintează cu rugăciunile tale, pentru a dobândi iertarea păcatelor, ca toți să ne mântuim și împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Luminătorule și învățătorule, Părinte, cel ce cu învățăturile tale ai luminat toată lumea, luminează-ne și pe noi prin ru­găciunile tale, ca să-ți aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;
Bucură-te, că din gura ta râuri de învățătură au izvorât;
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că prin minunile tale înțelepții s-au rușinat;
Bucură-te, că înțeleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;
Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;
Bucură-te, că ai iubit viața monahicească;
Bucură-te, al necăjiților mângâietor;
Bucură-te, al săracilor ocrotitor;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 1:

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și întărirea Bisericii, pe povățuitorul pocăinței și tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul și binefăcătorul celor necăjiți, pe Sfântul Ioan, trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și cuvintele de aur, veniți, binecredincioșilor, să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur

O, luminătorule a toată lumea, preabunule Părinte Ioane Gură de Aur, stâlp și întărire a Bisericii, povățuitorule al pocăinței, ajutător al bolnavilor și apărător al celor necăjiți, sărguiește degrab a ne ajuta; izbăvește turma lui Hristos de lupii ce o răpesc și pe toți creștinii îi păzește de gâlcevile lumești, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie, de sabie și de războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de secetă, de boli și de moarte năprasnică. Miluiește-ne și pe noi, cei care cu mintea, cu lucrul și cuvântul suntem întru întunericul păcatelor, pentru ca prin rugăciunile tale, să ne izbăvim de mânia lui Dumnezeu și de chinul cel veșnic. Dăruiește-ne iubirea și râvna ta pe care le-ai arătat Bisericii lui Hristos. Luminează mintea noastră cu lumina dumnezeieștilor învățături și ajută-ne să ajungem întotdeauna la înălțimea gândului smerit, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire. Amin.

http://www.doxologia.ro/cantari/video-troparul-sfantului-ierarh-ioan-gura-de-aur-arhiepiscopul-constantinopolului-13

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina – 11 Noiembrie

image01

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Troparul, glasul al -lea

Mucenicul Tău, Doamne, Mina întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având puterea Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

icoana-sf-mina-biserica-sf-mina-bucureti

Condac 1:

Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule.

Icos 1:

Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura, și printr-Însul a izvorât mulțimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători neputincioșilor; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, rază de nematerialnic foc;
Bucură-te, lumina celor păgubiți;
Bucură-te, căderea celor răpitori;
Bucură-te, taina care destăinuiește nelegiuirea;
Bucură-te, stavilă care oprești rătăcirea;
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviința;
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia;
Bucură-te, suflare care întărești inimile suferinzilor;
Bucură-te, mâna care descoperi prădăciunile;
Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele;
Bucură-te, negură care întuneci gândurile necurate;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

76269781_2436921603232330_6016786420444692480_o

Condac 2:

Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor ce voiesc a răpi munca săracului amărât de soartă și a stinge ființa lui, fiind amenințat de întâmplări; pentru aceasta cântăm: mărire ție mucenice și lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icos 2:

Să nu se învrednicească nelegiuiții a ne supune sub picioarele lor, sfinte, când se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin spumegând pe aripile vânturilor turbate; ci să cadă ca spicele țarinii de la fața ta și noi să te binecuvântăm, zicând:
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, căderea nelegiuiților vrăjmași;
Bucură-te, îngrădirea nesățioaselor fiare;
Bucură-te, înfrânarea mândrilor răpitori;
Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale;
Bucură-te, că se ticăloșesc cei ce nu cinstesc minunile tale;
Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă într-ajutor numele tău;
Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc;
Bucură-te, că se laudă cei ce îți mulțumesc ție;
Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veselește;
Bucură-te, că de îngrozirea ta toți cei ce au greșit se pocăiesc;
Bucură-te, al umiliților izbăvitorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 3:

Dreptatea și pacea având în cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputând suferi ca să vezi închinarea idolească; pentru aceasta, suindu-te în munte, cu post și cu rugăciuni ți-ai curățit sufletul de păcate și te-ai întărit în credința Domnului nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Păgânii, nemairăbdând urmările tale cele sfinte, prin care se defăima înșelăciunea lor cea idolească, căci propovăduind credința lui Hristos poporului și dovedind că El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu pietrele și arama, te-au supus chinurilor ce le-ai primit cu dragoste; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu târsâne;
Bucură-te, cel ce ai fost ars pe urmă cu foc;
Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor;
Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu sule;
Bucură-te, că ai suferit pe tâmplele tale ciocane de fier;
Bucură-te, că și alte chinuri ai suferit cu răbdare;
Bucură-te, că n-ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirea ta;
Bucură-te, că mai ales te-ai luptat cu bucurie împotriva trupului și a sângelui;
Bucură-te, că Alexandria s-a îngrozit de credința ta cea tare;
Bucură-te, că tiranii erau mustrați de cutezarea ta;
Bucură-te, că nemaiavând cu ce te spăimânta, au poruncit de te-a tăiat cu sabia;
Bucură-te, că mulți din privitori te binecuvântau, zicând:
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 4:

Fericita credință a Răsăritului ridicând în sfârșit crucea între popoarele păgânești, după căderea tiranilor vrăjmași ai creștinătății, s-a zidit în Alexandria biserica ta, sfinte, de către un iubitor de Hristos cetățean, în vremea lui Constantin împăratul; și acolo s-au adus rămășițele moaștelor tale, cărora ne închinăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Glas ridicând către tine grăim: grăbește, sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdile de mila ta cea mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniștim, după noianul păcatelor noastre, decât, după Mântuitorul și preacurata Lui Maică, la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos și pentru a noastră mântuire; tinde-ți mâna ta spre noi, mucenice, ca să te binecuvântăm cântând:
Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute;
Bucură-te, aducătorul lor în starea în care au fost;
Bucură-te, lauda cetățenilor cinstiți cu fapta;
Bucură-te, fericirea negustorilor cu bune măsuri;
Bucură-te, păzitorul neadormit al satelor și al orașelor care suferă de pagube;
Bucură-te, scăparea celor amenințați de văpaie și de vifor;
Bucură-te, ușurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave și de asupririle nedrepte;
Bucură-te, povățuitorul drumeților ce te cer în ajutor;
Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moarte năpraznică;
Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie și de furtuni;
Bucură-te, mângâierea a tot sufletul asuprit și amărât;
Bucură-te, și al nostru apărător grabnic în suferință;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 5:

Hrană de mântuire vieții noastre trimite-ne nouă de la Dumnezeu, sfinte, ca să nu pierim de mulțimea patimilor ce se îndesesc în noi cu prisosință, că păcătoși suntem; dar care păcat sau ce mulțime de greșeale poate covârși vreodată nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, având rugători cetele mucenicilor, cu care dimpreună cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice împăratul și proorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii ca să ne liniștească durerile, biruind pe vrăjmașii, care se luptă împotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, sfinte, apropie-te de noi cei ce pătimim, ca să mărim minunile tale, cântând:
Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu;
Bucură-te, stăruitor grabnic către Dânsul;
Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui;
Bucură-te, nădejde nerușinată a creștinilor;
Bucură-te, tămâie bineprimită la cer în rugăciune;
Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi;
Bucură-te, cel ce nu voiești răutățile oamenilor;
Bucură-te, cel ce plângi pentru nepriceperea lor;
Bucură-te, cel ce pururea îi îndemni la fapte bune;
Bucură-te, că îi povățuiești a viețui în unire și dragoste;
Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la pocăință;
Bucură-te, că pentru toți te rogi pururea;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 6:

Evreul care era asuprit de creștin, prin tăinuirea banilor ce îi lăsase spre păstrare la el până la întoarcerea sa, s-a botezat văzând minunea, când i-ai descoperit adevărul; iar creștinul, îngrozindu-se de fapta ce făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Pe călcătorul de jurământ creștin și vicleanul prieten al iudeului, ieșind din biserica ta, unde mărturisise neadevărul, că nu are știință de acei bani, l-a răpit calul; și pierzând în cale inelul și o cheiță, cu acelea tu te-ai arătat femeii lui acasă, ca să trimită bărbatului ei aurul iudeului, precum a și urmat și îndată s-a descoperit vicleșugul; de aceea cântăm ție:
Bucură-te, vădirea vicleșugului tăinuit;
Bucură-te, aflarea aurului răpit;
Bucură-te, rușinea faptelor rele;
Bucură-te, amărăciunea urmării lor;
Bucură-te, împlinirea datoriilor creștine;
Bucură-te, creștinătorul iudeului rătăcit;
Bucură-te, pocăința creștinului pierdut;
Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului;
Bucură-te, că prin a ta minune s-a arătat puterea darului;
Bucură-te, că prin a ei lucrare două suflete s-au izbăvit;
Bucură-te, a lui Hristos vrednicule lăudător;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 7:

Lanțurile fermecătoare ale diavolului cu care înfășoară sufletele cele slabe spre a le trage la el, cum s-ar putea sfărâma de nu am avea cugetul lucrător spre mântuire; Acesta dar, întărându-se de către puterea sfinților mucenici aleși de Dumnezeu, risipește negura înșelăciunii și dezleagă legăturile vicleanului prin pocăință, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Slavă ție Împărate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii și pentru noi ai ales pe sfinții Tăi mucenici și apostoli, ca să ne izbăvească de cursele vrăjmașului și să ne împărtășească de bunătățile Tale cele nemărginite; ca în acest chip să se preaslăvească numele Tău cel întru tot Sfânt, și să cântăm:
Bucură-te, Mina cel de toți iubit;
Bucură-te, mucenic preafericit;
Bucură-te, luptător neostenit;
Bucură-te, viteaz neobosit;
Bucură-te, cuget neprihănit;
Bucură-te, priveghetor neadormit;
Bucură-te, doctor iscusit;
Bucură-te, judecător nemituit;
Bucură-te, sprijinitor nepărtinitor;
Bucură-te, dar nesfârșit;
Bucură-te, de daruri dătătorule;
Bucură-te, de multe minuni făcătorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 8:

Numele tău, mai mult decât oricare altul dintre sfinți, s-a făcut creștinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea grabnică și îndestularea a orice păgubiri suferite de dânșii; pentru care și astăzi pătimind cei ce stau înaintea icoanei tale cu credință, se roagă a te milostivi spre ei, mângâindu-i și îndeplinind cererea lor, ca să-ți aducă laudă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Obosiți de valurile întâmplărilor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta și nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru că pocăință nu avem, adâncindu-ne în gânduri și în fapte urâte; pentru aceasta cădem înaintea ta, să ne izbăvești de ispitele ce ne apasă și să ne întărești în dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de vrăjmași și să-ți cântăm:
Bucură-te, turn de tărie;
Bucură-te, rază de bucurie;
Bucură-te, ancoră tare;
Bucură-te, zid de scăpare;
Bucură-te, gând întăritor;
Bucură-te, liman izbăvitor;
Bucură-te, lumină sfântă;
Bucură-te, armă nebiruită;
Bucură-te, înger ceresc;
Bucură-te, dar dumnezeiesc;
Bucură-te, al creștinilor apărătorule;
Bucură-te, al săracilor miluitorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 9:

Patimile cu care tu ai pătimit să ne fie în ajutorul patimilor noastre și rănile trupului acoperământ durerilor ce ne tulbură toată odihna; dă-ne dar în primejdii, răbdarea ta, sfinte, ca printr-însa să dobândim mântuirea sufletului și întărirea neputințelor noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, preafericite, și cu mulțimea minunilor schimbă cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osândiți cu nedreptate și să nu întunece adevărul pricinilor, ce avem după a lor plăcere, că tu ești cel ce descoperi toate nelegiuirile și ție se cuvine a cânta:
Bucură-te, mângâierea celor asupriți în judecăți;
Bucură-te, biruința ostașilor ce se luptă pentru credință;
Bucură-te, pământ roditor de fapte bune;
Bucură-te, floare frumoasă din părțile Siriei;
Bucură-te, mărgăritar ales de Dumnezeu;
Bucură-te, trandafir mirositor între spinii idolești;
Bucură-te, piatră scumpă din comorile Egiptului;
Bucură-te, dar prin care s-a împlinit menirea magilor de la Răsărit;
Bucură-te, cedru crescut între cedrii Libanului;
Bucură-te, câmp adăpat de apele Iordanului;
Bucură-te, strajă neadormită mănăstirilor din Muntele Sfânt;
Bucură-te, povățuitor osârdnic celor ce merg la mormântul Mântuitorului;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 10:

Rămășițele călătorului omorât de gazda făcătoare de rău, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta, tăindu-l bucăți și îngropându-l în grădina sa, tu l-ai dezgropat a doua zi, refăcându-l precum a fost și dându-i viață, de care minune îngrozindu-se ucigașul, a căzut la picioarele tale cu lacrimi rugându-se să nu-l pierzi. Iar călătorul, deșteptat ca din vis după moarte, a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!

Icos 10:

Sârguința vinovatului a fost zadarnică de a putea ascunde uciderea acelui străin, pe care, înnoptând la dânsul, l-a găzduit; că tu, urmându-i nevăzut, pentru dragostea ce avea către tine, te-ai arătat a doua zi ca un ostaș împărătesc, cerând să-ți dea pe călător; despre care tăgăduind că nu ar avea știință, i-ai descoperit fapta și l-ai mustrat cumplit. Pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, minune mai presus de toate minunile;
Bucură-te, cel care ai primit darul de a reface și a da viață trupului tăiat în bucăți;
Bucură-te, că vinovatul s-a îngrozit de puterea ta;
Bucură-te, că ucisul nu cunoștea de ce este mustrat el, spăimântându-se;
Bucură-te, că fapta aceasta n-ai voit să o descoperi îndată;
Bucură-te, că prin iconomia ta amândoi să găseau uimiți;
Bucură-te, prin care călătorul și-a îndeplinit voința, închinându-se ție;
Bucură-te, că și făgăduinței lui a urmat, aducând în biserica ta mari daruri;
Bucură-te, al tuturor celor ce aleargă la tine, mângâietorule;
Bucură-te, al celor ce te cinstesc mărite izbăvitorule;
Bucură-te, al fetelor sărace înzestrătorule;
Bucură-te, al celor căzuți în datorii grele ușurătorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule

Condac 11:

Taina aceasta mare a sfintei pronii, care prin tine s-a săvârșit, Mina, putându-se reface trupul cel tăiat în bucăți al călătorului ucis și a se aduce iarăși la viață, este de nepătruns; pentru care, minunându-ne de darul ce ți s-a dat ție de la Dumnezeu, cu credință cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Iubitor de sine Eutropie a făgăduit un vas de argint pentru biserica ta. Și făcând două deopotrivă, acel cu numele tău i s-a părut mai frumos decât acel pentru dânsul; drept care a hotărât să-l oprească pentru sine. Tu însă, nesuferind înșelăciunea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui când se spăla în corabie și cu dânsul dimpreună l-ai ținut în mare până când s-a mustrat Eutropie însuși de lăcomia sa; pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, că îndată ai scos pe sluga cu vasul din mare;
Bucură-te, că sluga întreg și nevătămat s-a înfățișat stăpânului său;
Bucură-te, că el, mulțumind lui Dumnezeu, a și dus vasul la biserică;
Bucură-te, mustrătorul lui Eutropie pentru îndrăzneala ce făcuse;
Bucură-te, îndreptătorul purtării sale celei lacome;
Bucură-te, scăparea slugii de la moarte pentru nevinovăția sa;
Bucură-te, că prin aceasta ai vrut să arăți puterea adevăratei credințe;
Bucură-te, că pentru faptă, iar nu pentru lucru ai înfrânt voința cea rea;
Bucură-te, că lui Dumnezeu s-a adus prin aceasta laudă;
Bucură-te, că numele Lui s-a preaslăvit prin facerea minunilor tale;
Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit, ca să biruiești cu Dânsul;
Bucură-te, mucenice prea folositorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 12:

Văzându-se Sofia, o femeie oarecare din părțile Fecozaliei, care venea la biserica ta să se închine, amenințată a fi batjocorită pe cale de un oștean, a cerut de la tine ajutor cu glas, și îndată ai izbăvit-o de năvălirea aceluia, vădindu-l cu rușine către mai mulți; după care femeia a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!

Icos 12:

Șchiopul și o femeie mută, care de mult timp stăteau lângă biserica ta cu alți bolnavi așteptând vindecarea, te-au văzut la miezul nopții, zicând: șchiopule, scoală pe femeia aceea și mergi de aici; la care cuvinte, mâhnindu-se șchiopul, pentru că s-a crezut depărtat de tine, nu făcea nici o mișcare; tu însă, repetând porunca, el a trebuit să asculte și îndată s-au văzut amândoi vindecați; pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, că șchiopul, spăimântându-se, a fugit;
Bucură-te, că muta, spăimântându-se, a vorbit;
Bucură-te, că și alți bolnavi ai tămăduit;
Bucură-te, că pe necredincioși i-ai smerit;
Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit;
Bucură-te, că pe străini i-ai adăpostit;
Bucură-te, că pe flămânzi i-ai hrănit;
Bucură-te, că pe văduve le-ai miluit;
Bucură-te, al celor din primejdii apărătorule;
Bucură-te, al celor prădați îndestulătorule;
Bucură-te, al Sofiei izbăvitorule;
Bucură-te, al asupriților mângâietorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 13:

O, Preafericite Mucenice Mina! Ascultă rugăciunea noastră ce-ți aducem din toată inima, ca să ne izbăvești pe noi de boli și de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta și a mărturisi minunile, pe care cu puterea darului Sfântului Duh, le faci nouă celor ce cu credință cântăm: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori.

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu… și Condacul întâi: Folositor și ajutător…

Icos 1:

Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura, și printr-Însul a izvorât mulțimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători neputincioșilor; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, rază de nematerialnic foc;
Bucură-te, lumina celor păgubiți;
Bucură-te, căderea celor răpitori;
Bucură-te, taina care destăinuiește nelegiuirea;
Bucură-te, stavilă care oprești rătăcirea;
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviința;
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia;
Bucură-te, suflare care întărești inimile suferinzilor;
Bucură-te, mâna care descoperi prădăciunile;
Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele;
Bucură-te, negură care întuneci gândurile necurate;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 1:

Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule.

După aceea se citește această

Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina

O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, și de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scap eu ticălosul și către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinți mă rog ție; vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu. De aceea mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfântă biserica ta și cu credință ți s-a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine în pagube fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?

Minunile și ajutorul tău m-au făcut și pe mine ticălosul și scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguțătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigașul său și l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o! minune, că și din mort și tăiat în bucăți, tu l-ai vindecat și l-ai făcut sănătos.

Asemenea și lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ținut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot așa și femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locașul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostașul acela ce o silea spre păcat, dar și pe ostaș, după cuviință l-ai certat. La fel și șchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciune îndată l-ai tămăduit. Asemenea și femeii celei mute, i-ai deschis graiul și vorbea curat. De asemenea atunci când evreul dăduse prietenului său creștin o pungă cu galbeni, pe care creștinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu nu numai că ai izbăvit pe creștin de jurământ, dar și evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine și a venit la credința creștină. Aceste minuni ale tale, sfinte, m-au făcut și pe mine a crede că la orice facere de bine ești gata ajutător și grabnic folositor și minunat. De aceea încredințat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credință ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta și eu cred că tu același ești, sfinte, ca atunci și astăzi, că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceea și eu acum, fiind scârbit și în pagubă, alerg la tine cu credință și cu lacrimi, îngenunchind, și mă rog ție, Sfinte și Mare Mucenice Mina, ca să te rogi pentru mine păgubașul și scârbitul, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri. Către Acela roagă-te ca să fiu și eu ajutat și miluit pentru rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăvit, ca să laud și bine să cuvântez și să slăvesc întrutotlăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghi­na – 9 Noiembrie

 sf._nectarie_400

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocro­titor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

12072573_446278885579761_6616354221125506260_n

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

12193818_988289194563752_6571462808651239347_n

Condacul 2:

Înțelepciune având, încă din tinerețe, de raza cea dumnezeiască sufletul ți-a fost luminat și strălucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, în virtuți înaintând, de mic copil ai cântat lui Hristos: Aliluia!

12227671_988289517897053_777563478971263409_n

Icos 2:

Mergând în orașul Sfântului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca îndrumător și cercetarea celor sfinte ca apă­rător. De aceea, hrănindu-te din înțelepciunea cea dumnezeiască, pe cei pe care cu cuvântul tău i-ai umplut de bucurie sfântă îi auzi cântând unele ca acestea:
Bucură-te, viță a veșniciei;
Bucură-te, nectar al ambroziei;
Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat;
Bucură-te, că părinților celor din vechime ai urmat;
Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare;
Bucură-te, cunună nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit;
Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit;
Bucură-te, steaua cea nouă a credinței poporului;
Bucură-te, cel ce strălucești în slava Creatorului;
Bucură-te, bunule chivernisitor al poruncilor cerești;
Bucură-te, chip al slăvitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

12208459_988289457897059_5251941651039079386_n

Condac 3:

Slăvita înțelepciune ai căutat-o și ți-ai dorit-o din tinerețile tale, și pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinți ca să te împodobească cu înalta ei frumusețe. Pentru aceea, Sfinte Nectarie, cu credință și plecăciune cânți către Domnul: Aliluia!

Icos 3:

S-a bucurat sufletul tău, ca oarecând al marilor Părinți Vasile și Grigorie, mergând la Atena să dobândești învățătura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al luminii celei cerești;
Bucură-te, vlăstar al evlaviei celei îngerești;
Bucură-te, cel ce ai fugit de amăgirile cele lumești;
Bucură-te, că cele îndumnezeitoare n-ai încetat să dorești;
Bucură-te, minte purtătoare de Dumnezeu, plină de înțelesuri dumnezeiești;
Bucură-te, cărbune al Sfântului Duh, foc aprins al cugetării creștine;
Bucură-te, cel ce viață fără de pată ai trăit;
Bucură-te, cel ce înșelăciunea lui Veliar ai zdrobit;
Bucură-te, cel ce iubirii lui Hristos ți-ai deschis ușa sufletului;
Bucură-te, cel în care a înflorit săvârșirea binelui;
Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioși;
Bucură-te, săgeată de mult plâns pentru cei dușmănoși;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 4:

Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, fără încetare ți-ai dorit viața cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în îngerescul cin monahal și pe vrăjmașul l-ai lăsat păgubit, cântând Domnului neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvați prin rugăciunile tale, cu mulțumire și credință îți cântă unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător;
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucură-te, că în ceata Sfinților ai intrat;
Bucură-te, vas neprețuit al darurilor cerești;
Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, cel ce furtuna mării o liniștești;
Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potolești;
Bucură-te, noule ales al lui Hristos;
Bucură-te, al virtuților grădinar cuvios;
Bucură-te, iubitorule de viață duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 5:

Sfânt Ierarh te-ai arătat, în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire ca oarecând sfinții cei de demult. Căci în același chip ca și ei viața ți-ai petrecut și slăvite minuni ai săvârșit, izbăvindu-i din toate necazurile pe cei care cântă: Aliluia!

Icos 5:

Arhiereu înțelept, ales de Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat în țara Egiptului, păstor luminat al Pentapolisului, aler­gând, ca oarecând marele Pavel, spre viața în Hristos. De aceea, și cei credincioși, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie cântă unele ca acestea:
Bucură-te, a cetății mărire;
Bucură-te, a evlaviei fire;
Bucură-te, cel asemenea cuvioșilor pustiei;
Bucură-te, podoaba cea nouă a preoției;
Bucură-te, vas al blândeții și tezaur al iubirii;
Bucură-te, dătător al păcii și izvorâtor al milei;
Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor;
Bucură-te, că celor cuvioși te arăți îndrumător;
Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite;
Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite;
Bucură-te, arhiereu desăvârșit, care celor înalte slujești;
Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeiești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 6:

Văzut-au creștinii din toată Biserica Egiptului că ești un adevărat propovăduitor al Evangheliei. Pentru aceea, mulțimea credincioșilor, ce ascultau cuvântul învățăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Părinte Sfânt, care cu putere învață. Și împreună cu tine nu încetau să cânte Domnului: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-ai și în pământul elen, asemenea unui nou apostol, luminând inimile credincioșilor cu focul sfintelor învă­țături și cu razele vieții tale, Sfinte Nectarie. Pentru aceasta, luminați fiind și noi de strălucirea ta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, luminător al Bisericii Domnului;
Bucură-te, trâmbița cea tare a adevărului;
Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor;
Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor;
Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții;
Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății;
Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor;
Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor;
Bucură-te, mare învățător al credincioșilor;
Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor;
Bucură-te, că mulți creștini ai îndrumat;
Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-ai îndreptat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 7:

Mare între Ierarhi și înțelept între învățători, dar și smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, părinte duhovnicesc al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoțească ai fost chemat. Cu ei împreună, te slăvim și cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Nectar al dreptății și fruct de viață sfântă, căii dumnezeiești ai urmat și norului duhovnicesc, iar pe noi, cei aflați la vremuri de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îți cântă ție unele ca acestea:
Bucură-te, cărare a bucuriei;
Bucură-te, adiere a veșniciei;
Bucură-te, cel ce izvorăști apele harului;
Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucură-te, primăvara sfințeniei, ce alungi iarna din gând;
Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc;
Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoși;
Bucură-te, cel ce bucuri inimile celor credincioși;
Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicitor al ereziilor;
Bucură-te, căderea defăimătorilor;
Bucură-te, vindecător al bolnavilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 8:

Străine minuni, Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare și îi ridică pe cei aflați în dureri. De aceea, și la sfânta ta mănăstire, fără încetare sosește mulțime de lume, cerând vindecarea și izbăvirea de boli, cântând neîncetat: Aliluia!

Icos 8:

Liman izbăvitor, în insula Eghina, este mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovnicește spre mântuire și le-ai îndreptat cu înțelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga, către tine zicând:
Bucură-te, a minții sfântă lucrare;
Bucură-te, ocean de răbdare;
Bucură-te, chip viu al smereniei;
Bucură-te, tezaur sfânt al curăției;
Bucură-te, candelă a nevinovăției și chivot al nepătimirii;
Bucură-te, locaș al virtuților și chivot al cumpătării;
Bucură-te, că spre Dumnezeu călăuzești mănăstirea ta;
Bucură-te, că toată puterea și râvna ți-ai pus pentru ea;
Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor;
Bucură-te, că îndată credincioșilor le dai ajutor;
Bucură-te, că pe mulți din primejdii i-ai salvat;
Bucură-te, că pe amăgitorul în prăpastia cea adâncă l-ai aruncat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 9:

Pline de har sfânt și de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaște. Mirul ce izvorăște din ele bine înmiresmează, nu doar sfânta ta mănăstire, ci și întreaga insulă a Eghinei, sfințindu-i pe aceia care nu încetează a cânta: Aliluia!

Icos 9:

Sfintele tale Moaște sunt izvorâtoare de har și de bogate daruri cerești. Mulțime de bolnavi sunt vindecați și cei slăbănogi îndreptați. De aceea și noi, împreună cu dânșii, cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor;
Bucură-te, dezlegarea suferințelor;
Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor;
Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăți tuturor;
Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști;
Bucură-te, liman al bucuriei sufletești;
Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat;
Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat;
Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat;
Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat;
Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor;
Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 10:

Ajutor și acoperitor te numesc toți credincioșii care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci, dintre cei ce te-au chemat cu credință, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toți cu bucurie cântă: Aliluia!

Icos 10:

Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu, și celor de departe degrabă le-ai venit în ajutor, salvându-i de primejdii și de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând:
Bucură-te, că Mare ai fost numit între Părinți;
Bucură-te, că loc de cinste ai între sfinți;
Bucură-te, că la fel cu cei de demult ești lăudat;
Bucură-te, că între Sfinții Părinți ai fost încununat;
Bucură-te, triumf al credinței, zid de apărare al creștinilor;
Bucură-te, izvor al harului, rușinarea necredincioșilor;
Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului;
Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor;
Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor;
Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre;
Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește;
Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 11:

Cântări de mulțumire nenumărate îți înălțăm ție, Sfinte, noi cei ocrotiți sub acoperământul tău. Căci, în toate ne­cazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristețea. De aceea, cu ajutorul tău, Îl slăvim pe Hristos cântând: Aliluia!

Icos 11:

Ai ars zelul demonilor, cu flăcările minunilor tale și cu osârdie ai venit în ajutorul credincioșilor. În suferințe grele, le-ai stins durerea și de mulțime mare de boli i-ai vindecat. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, spaima demonilor;
Bucură-te, că pe cei chinuiți de friguri i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce cu apă ai umplut fântâna secată;
Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina, prin rugăciune neîncetată;
Bucură-te, că prin tine, mila lui Dumnezeu se arată;
Bucură-te, cel ce seceta ai oprit și ai dat ploaie bogată;
Bucură-te, izvorul harului nesecat;
Bucură-te, stea care pe toți i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce al mănăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat;
Bucură-te, că de la monahii imne de laudă auzi neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 12:

Harul Mângâietorului cu bogăție se re­varsă prin sfintele tale Moaște și, asemenea unui izvor nesecat, adapă su­fletele chinuite și vindecă bolile trupești ale celor ce cântă ne­în­cetat către Domnul: Aliluia!

Icos 12:

Cântând împreună cu cetele cele îngerești imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, privește dintru înălțime și spre noi, păcătoșii, și cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuți pe cei ce cu credință cântăm către tine unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al Silivriei;
Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, mândria Eghinei;
Bucură-te, păzitorul Eladei;
Bucură-te, chip și model de cucernic ierarh;
Bucură-te, pavăză și scăpare pentru orice monah;
Bucură-te, luceafărul cel nou al Bisericii;
Bucură-te, darul prin care se întăresc cei cucernici;
Bucură-te, cel prin care patimile se curățesc;
Bucură-te, că oamenii prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc;
Bucură-te, apărător neobosit al credincioșilor;
Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 13:

O, preabunule părinte, luminător al ortodocșilor, ierarhule al lui Hristos, Sfinte Nectarie! Stând în fața Tronului lui Dum­nezeu, roagă-te neîncetat, pentru iertarea păcatelor noastre și pentru întoarcerea noastră spre înfierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Om purtător al bucuriilor celor cerești…

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocro­titor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

O, preasfinte și întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primește această puțină rugăciune de la noi, nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scăpând și către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia și ticăloșia noastră. Vezi rănile sufletelor și ale trupurilor noastre. Ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, grăbește de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și ne sprijinește pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloșii și scârbiții, că știm, sfinte al lui Dumnezeu, că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare cine a năzuit la ajutorul tău și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine, în dureri fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferința?

Minunile și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii și scârbiții, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, alesule ierarh, de mulțimea tămăduirilor pe care le-ai făcut, nou doctor fără-de-arginți arătându-te. Nu cunoaștem nici sufe­rință și nici durere pe care să nu le poți alina.

Nu cunoaștem nici o boală căreia tu să nu îi poți aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulți bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credință și în răbdare, și să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor.

Îngenunchind, ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.

Către Acela roagă-te, ca să fim și noi ajutați și miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăviți, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Acatist de vindecare către Sfântul Arhanghel Rafail – 8 noiembrie

sfantul-arhanghel-rafail-rafael-4

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Condacul 1
Voievod al Puterilor cereşti, călăuzitor şi mângâietor al neamului omenesc, Sfinte Arhanghel Rafail, ca unuia care stai înaintea Tronului Împăratului Slavei, ţie aducem această umilă cântare de mulţumire. Cu puterea şi cu mila ta, din toate bolile şi suferinţele ne slobozeşti, vindecând rănile noastre sufleteşti şi trupeşti, iar noi, lăudându-te, strigăm ţie cu credinţă: Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Icosul 1:
Îngerii din Cer au fost chemaţi la porunca Domnului Atotcuprinzător să se alăture vitejiei tale şi împreună cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil să învingeţi oastea cea răzvrătită şi pe al ei conducător, alungându-i în genunea întunecată pentru veşnicie. Iar noi, încercând să înţelegem cu sufletul ceea ce mintea nu poate pricepe, cutremuraţi, cu frică şi cu bucurie strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, în care străluceşte Lumina cea fără de vârstă;
Bucură-te, prin care vrăjmaşul a fost învins;
Bucură-te, prin care s-a dovedit Puterea;
Bucură-te, izbăvitorul nostru din cursele celui viclean;
Bucură-te, prin care s-a primenit pământul şi cerul s-a umplut de veselie;
Bucură-te, prin care s-a înfăptuit dreptatea Ziditorului;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 2-lea:
Văzând credincioşia şi râvna ta slujitoare, Cel Atotştiutor şi fără de început, ţi-a încredinţat spre pază şi învăţătură pe toţi aceia care vor să aducă alinare suferinţelor trupeşti ale făpturilor cu suflet, dându-ţi darul şi puterea de a vindeca orice rană sau boală. Lăudaţi fie în veac Domnul şi al Lui Sfânt Arhanghel, căci nu suntem singuri şi părăsiţi în ceasul durerilor noastre, străduindu-ne să cântăm cu guri omeneşti cântarea de slavă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Ştim, Doamne, că patul de suferinţă şi tot felul de necazuri sunt o blândă mustrare pentru greşelile fără de număr pe care le înfăptuim în fiecare ceas, căci ne-am lepădat de Tine, iar acum rătăcim ca orbii în negură. Unde vom găsi lumina decât lângă Crucea dătătoare de viaţă pe care, răstignindu-Te, ai ridicat povara păcatului întregii omeniri? Cine să ne răcorească fierbinţeala şi să ne aline durerile, izvorând din ochii nostril lacrimi de adevărata pocăinţă? De aceea, cu genunchii plecaţi în faţa sfintei tale icoane, Sfinte Arhanghel Rafail, grăim ţie unele ca acestea:
Bucură-te, acela ce ai darul de a vindeca orice boală, oricât ar fi de grea;
Bucură-te, mare ajutător şi rugător spre iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, cel ce stăruieşti pentru lungirea înspre pocăinţă a zilelor noastre;
Bucură-te, călăuzitorul şi îndrumătorul celor ce vor să găsească leacul vindecărilor noastre;
Bucură-te, că arăţi tainele ierburilor şi tuturor mineralelor folositoare în grabnica însănătoşire;
Bucură-te, când mulţumirile noastre se înalţă ca aurul tămâiei spre slava Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 3-lea:
„Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii”, rostea împăratul Solomon; dar noi în sminteală şi necurăţii de tot felul ne petrecem zilele şi nopţile, dând prilej de bucurie diavolilor care ne supun tuturor ispitelor, căci nu ştim să cântăm laolaltă cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Stăpână milostivă, mâinile Tale împreunate cer milă şi îndurare de la Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, iar lacrimile Tale ne spală sufletul de noroiul greşelilor; cu ştiinţă şi fără de ştiinţă îţi aducem ţie, cea plină de iubire, care ne înconjori cu blândeţea şi gingăşia Ta, sub sfântul tău Acoperământ. Iar pe tine, Arhanghele, cel ce ne poţi tămădui rănile sufleteşti şi trupeşti, cu durere şi cu umilinţă, te lăudăm cu unele ca acestea:
Bucură-te, că primeşti ajutor de la Aceea care a purtat în pântecele feciorelnic mântuirea neamului omenesc;
Bucură-te, cel ce i-ai însoţit spre ştiinţă pe sfinţii Cosma şi Damian;
Bucură-te, de la care au primit învăţătură Sfinţii Chir şi Ioan, ca şi Sfântul Mucenic Modest, spre alinarea celor ce nu se vaită cu glas omenesc;
Bucură-te, călăuzitorul paşilor şi îndreptătorul Sfântului mucenic Pantelimon, la moaştele căruia alergăm necontenit;
Bucură-te, cel ce ai dăruit-o şi pe Cuvioasa Parascheva, ocrotitoare a ţării noastre , de la care şi azi primim vindecare;
Bucură-te, cel ce oricând îndrumi pe cei ce urmeaza calea medicinei, spre folosul semenilor lor;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 4-lea:
„În dar aţi luat, în dar să daţi”, a spus Domnul nostru Iisus Hristos, dându-le putere de sus ucenicilor Săi; iar cei ce ştiu că vindecarea este pe măsura credinţei, cu ochii plini de lumina speranţei privesc spre Slava Bunului Dumnezeu, primind ajutor de la Sfinţii Apostoli şi de la toţi Sfinţii vindecători, împreună cu cetele îngereşti cântând cântare de mulţumire: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
În fundul prăpastiei unde m-a prăbuşit nebunia mea, plin de răni urât mirositoare şi cu sufletul ferecat, mi-am adus aminte aminte de lucrul mâinilor Tale şi am plâns şi am strigat NumeleTău. Eu sunt oaia rătăcită care aleargă spre păstorul ei, eu sunt fiul care a risipit averea părintelui său, dar astăzi mă întorc la Tine. Primeşte-mă, Părinte, pune un nou început vieţii mele, iar Sfântul Arhanghel Rafail să mă acopere cu darul său şi pe mine, păcătosul, ca împreună cu cei miluiţi să putem striga aşa:
Bucură-te, cel ce nu te-ai depărtat de noi în ceasul plânsului şi amărăciunii noastre;
Bucură-te, cel ce ne-ai legat rănile sufleteşti, ungâdu-le cu mirul iertării;
Bucură-te, cel ce ne-ai curăţit mădularele putregăite cu ierburile şi seva pământului;
Bucură-te, cel ce te-ai ostenit veghindu-ne după boală ca să nu cădem iar în ispită;
Bucură-te, cel ce ne-ai scos din boala întunecimii şi ne-ai deschis ochii sufletului pentru a vedea cărarea;
Bucură-te, cel ce îngrijeşti să nu ne abatem nicicând din drumul care duce spre adevăr;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 5-lea:
Sfinte Arhanghel Rafail, ne rugăm ţie ca aceluia ce, străjuind Tronul Celui de Necuprins, ai primit în paza ta şi lumina soarelui şi vântul serii care alungă arşiţa, îndepărtând seceta. Învaţă-ne pe noi, păcătoşii, să ne bucurăm de fiecare clipă ale acestei vieţi trecătoare, cântând laolaltă cu întreaga creaţie divină: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Ca puful de păpădie este viaţa omului şi ca nisipul mării sunt păcatele lui. Tinereţea se crede fără sfârşit, dar trece ca o clipă şi vine lunga vreme a plângerii şi a suferinţei. Sufletul plin de păcate, mintea o întunecă şi lasă boala să se cuibărească şi să muşte fără milă din trupul vlăguit de putere. De aceea ajutor cerem ţie, pentru ca, păzind comorile dăruite prin Harul Sfântului Botez, să te lăudăm cu grăiri ca acestea:
Bucură-te, cel ce ne povăţuieşti în facerea de bine, spre folosul aproapelui nostru şi Slava Bunului Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ne însoţeşti în căutarea florilor şi ierburilor tămăduitoare, ca şi a mineralelor vindecătoare dăruite de pământ;
Bucură-te, cel ce ne înveţi când şi cum să le folosim pe acestea pentru vindecarea feluritelor boli;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi să luptăm împotriva diavolilor şi a supuşilor lor cu chip omenesc ce folosesc licori din ierburi ca să înnebunească simţurile;
Bucură-te, cel ce surpi lucrarea necurată prin care se rătăcesc minţile tinerilor, salvându-i din desfrânare şi pofte de tot felul;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 6-lea:
Prin marea grijă şi iubirea Treimii cea de o Fiinţă, am învăţat de la tine că boala trupului este lipsa îngrijirii sufletului, căci sufletul care este neiertător, nemilos, avar sau plin de egoism, trăieşte într-un trup în care inima şi toate cele dinlăuntru sunt ca o cămară plină de praf, dezordine şi murdărie. Ajută-ne să ne curăţim prin lacrimi de pocăinţă, pentru a nu fi asemeni mormintelor despre care vorbea Mântuitorul nostru, iar buzele noastre să rostească neîncetat cântare de umilinţă: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Binecuvântată este întreaga lucrare a Prea Sfintei Treimi şi binecuvântată este această ţară, cu munţii şi câmpiile ei, cu izvoarele şi pădurile în care Cel de Sus a aşezat flori şi ierburi felurite, cu marea şi vieţuitoarele ei; binecuvântat este acest pământ, în ale cărui măruntaie se găsesc săruri şi minerale după trebuinţă. Cu smerenie închinându-ne Celui ce le-a făurit, lăudăm pe cel ce le are în grija sa cu aceste cuvinte:
Bucură-te, cel care ne deschizi ochii şi inimile în a vedea durerile celui de lângă noi;
Bucură-te, cel ce nu îngădui răgaz până la deplina însănătoşire a celui căzut în suferinţă;
Bucură-te, cel ce ne întăreşti în a posti şi a veghea în rugăciune pentru cei bolnavi;
Bucură-te, cel ce ne înveţi să ne vindecăm mai întâi sufletul, iar mai apoi trupul;
Bucură-te, cel ce birui diavolul şi lucrările vrăjitoreşti făcute cu ierburi şi minerale spre uciderea înceată a trupului şi a sufletului;
Bucură-te, cel ce ne sfătuieşti să nu trecem pe lângă durere nepăsători, ajutor dând şi neaşteptând răsplată;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 7-lea:
Tu nu ai numai darul încetării oricărei boli a celor ce cu nădejde se roagă ţie, după Sfânta şi Preacurata Maică a Domnului Iisus Hristos, căci, ocrotindu-i pe vindecătorii din lume şi din sihăstrie, ai în baza şi în grija ta şi pe călători şi pelerini, veghind asupra lor ca ispitele sau primejdiile să nu îi împiedice să dea cântare de mulţumire şi slavă: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Cei ce se pregătesc de drum aleargă cu credinţă la icoana ta, căci chipul tău atât de blând şi plin de bunătate, toiagul şi diadema de raze de pe fruntea ta îi umple de bucurie; de la noi toţi, călători vremelnici, primeşte aceste cuvinte umile de laudă:
Bucură-te, cel ce porţi toiagul drumeţului, învăţându-ne să păşim numai pe calea care duce spre mântuire;
Bucură-te, cel ce ne însoţeşti în peregrinările prin această viaţă trecătoare, dezvăluindu-ne binele şi ferindu-ne de ispite;
Bucură-te, cel ce ne îndemni să mergem înainte, spre Lumina cea fără de margini, păstrându-ne sănătoşi până la sfârşit;
Bucură-te, cel ce ne porţi pe aripile nevăzute, arătându-ne slava cea dumnezeiască, aşa cum l-ai călăuzit pe părintele nostru Enoh;
Bucură-te, cel ce ne întorci fericiţi şi iluminaţi la casele noastre, spre a-L mărturisi pe Dumnezeu, la fel cum l-ai întors şi pe acela;
Bucură-te, cel ce veghezi ca drumul spre cele cereşti şi pământeşti să ne fie pe înţeles, învăţând să grăim Adevărul pentru semenii noştrii;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 8-lea:
„Adu-ţi aminte de mine şi caută spre mine şi nu mă pedepsi pentru păcatele mele şi pentru greşelile mele şi ale părinţilor mei, căci am păcătuit înaintea Ta” striga către cer, în orbirea lui trupească, Tobit, robul Tău. Iar tu, Sfinte Arhanghel Rafail, ai fost trimis din slava cerească pentru a-l sfătui pe fiul celui în suferinţă în drumurile lui, stăruind să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
La chemarea tatălui său, Tobie a alergat şi, luând sfaturile folositoare pentru suflet, a pornit la vremea sorocită către Ragheşul Midiei. Orice clipă ai fost lângă el, Sfinte Arhanghel Rafail, şi ca un înger păzitor l-ai ocrotit, vestindu-i vrerea Domnului, arătându-i cele ce au fost şi cele ce aveau să fie, pentru care auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, că Tobit a fost fără de păcat în faţa Celui de Sus, povăţuindu-l şi pe fiul său cum să urmeze Legea;
Bucură-te, că ai fost ales din Slava Tatălui Ceresc în a-l veghea pe Tobie, pentru a-i deschide ochii spre cele de sus şi cele de sub cer;
Bucură-te, că i-ai dat lui taina vindecării de demon prin arderea măruntaielor peştelui prins;
Bucură-te, cel ce i-ai ales soţie din neamul lui Moise şi le-ai ocrotit căsătoria, ca nimic rău să nu li se întâmple;
Bucură-te, cel ce i-ai pregătit lui Tobie leacul pentru albeaţa ochilor tatălui său care, recăpătând vederea, a lăudat de îndată pe Dumnezeu cu toată casa lui;
Bucură-te, cela ce n-ai primit plată pentru îndelungată osteneala ta, învăţându-i pe toţi să binecuvinteze pe Stăpân, iar nu pe slujitor;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 9-lea:
Cine nu L-a cunoscut pe Dumnezeu singur şi nemângâiat îşi numără clipele, dar fericiţi în veac sunt cei ce cu credinţă se îndreaptă spre lumină, căci aceia se vor bucura de pacea Lui, iar ochii sufletuluu lor râzând veşnic se vor veseli. Binecuvântaţi cei ce Te iubesc, ei au învăţat să cânte împreună cu îngerii Tăi: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Naşterea Ta, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, vestită a fost celor umili şi sărmani prin îngerul trimis să aducă solie, iar Slava Domnului a strălucit împrejurul celor mici, înfricoşându-i şi umplându-i de mirare. Dar tu, ca un iubitor de oameni, Sfinte Arhanghel Rafail, ai binevestit bucuria mântuirii noastre, a tuturor, pentru care, cu sfială îndrăznim să cântăm ţie:
Bucură-te, cel ce lângă Tronul Împăratului cu ochi nelumeşti te oglindeşti în slava cea de necuprins;
Bucură-te, cel ce te-ai înfăţişat mai înainte păstorilor, împreună cu oastea cerească taina cea de neînţeles a Naşterii Mielului vestind;
Bucură-te, că i-ai învăţat să cânte „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace”, luminându-le drumul spre ieslea din Betleem;
Bucură-te, că ai picurat roaua speranţei în sufletul acelora şi astăzi încredere ne dai şi nouă cu solirile tale pe lângă Cel fără de Început;
Bucură-te, cel ce ai milă şi îndurare şi cu puterea vindecării aduci pace, sănătate şi bucurie poporului dreptcredincios;
Bucură-te, protector al tinerilor, far dumnezeiesc ce le ocroteşti viitorul, îndemnându-i la iubirea de semeni, căci „Milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat”;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 10-lea:
Cum să găsim cuvintele care să poată descrie frumuseţea şi bunătatea darurilor tale, cel ce stai în veşnica lumină ascultând cetele serafimilor: „Sfânt, Sfânt, Sfânt”, ocrotindu-ne cu iubirea şi rugăciunile tale, domolind mânia ce cu dreptate se abate asupră-ne, cei ce L-am vândut pe mai puţin decât o sărutare şi care ne-am depărtat de cântarea cea de folos: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Se cutremură pământul de răutatea faptelor noastre, gândurile rele şi vorbele murdare se adună ca o grindină de smoală şi ucid tot ceea ce este mai pur în noi: scânteia divină pe care am primit-o în dar la naştere şi pe care n-am ştiut să o prefacem în candelă dogorind de dragostea pentru Dumnezeu. De aceea strigăm ţie, nădejdea noastră de iertare, unele ca acestea:
Bucură-te, păstrând viu în mintea noastră ceasul judecăţii şi îngrădeşte-ne cu frica de moarte;
Bucură-te, ajutorul nostru în a înfăptui oricând nu voia păcătoasă a minţii, ci Voia Celui ce ni te-a dăruit Înger păzitor;
Bucură-te, că nu ne laşi să rătăcim la răspântia dintre fiinţă şi nefiinţă;
Bucură-te, cel ce ne-ai plecat genunchii şi ai sângerat în noi balaurul cel groaznic al trufiei;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat lacrimile părerilor de rău din ochii uscaţi de desfătarea plăcerilor lumeşti;
Bucură-te, cel ce ne iei de mână ca pe copii, luminându-ne în suferinţă ca să nu cădem în prăpastia deznădejdii;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 11-lea:
„Omul bun, din visteria cea bună a inimii sale scoate cele bune, pe când omul rău, din visteria cea rea a inimii lui scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăieşte gura lui. Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?” Dar pe mine ticălosul, cine m-a călăuzit? Am avut ochi şi nu am văzut, urechile nu am auzit, iar buzele mele mai lesne le-a fost să rostească minciuna decât a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Doamne, întru dreptate m-ai pedepsit, întru dreptate mi-ai luat vederea, ticălosul de mine, că nu am privit la durerea aproapelui meu; cu dreptate mi-ai luat auzul, căci surd am fost la strigătul fratelui meu. Ca Iov sunt însingurat, dar n-am curaj să Te chem, rănile şi bolile sapă în mine ca viermele în fructul cel copt, sunt ca o casă goală şi plină de păianjeni. Curăţă-mă, Sfinte Arhanghel Rafail, când cu ultima suflare şoptesc acestea:
Bucură-te, cel ce din slava Domnului ai coborât şi nu ţi-a fost scârbă de mine, cel plin de bube şi noroi;
Bucură-te, cel ce cu blândeţe m-ai întors din calea fărădelegilor mele, spunându-mi pas cu pas unde şi cum am greşit;
Bucură-te, cel ce mi-ai dăruit toiagul tău şi m-ai învăţat să lovesc capul şarpelui cel ispititor;
Bucură-te, că nu m-ai părăsit până la sfârşit şi tovarăş de drum plin de înţelepciune şi iubire mi-ai fost;
Bucură-te, că leacuri mi-ai dăruit, rănile mi-ai legat, speranţă sădind în mine şi sănătos m-ai redat Domnului meu;
Bucură-te, cel ce m-ai îndemnat să spovedesc păcatele şi neputinţa, spre dulcea mântuire a sufletului meu;
Bucură-te, Sfinte Arhanghele Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 12-lea:
Ziua este pe sfârşit, se apropie săcerătorul să culeagă spicele şi pleava să o arunce în foc; înserarea vine peste vie şi stăpânul va culege rodul, răsplătind lucrătorii. Şi glas se va auzi din Cer: „ştiu faptele tale, iată a lăsat înaintea ta o uşă deschisă, pe care nimeni nu poate să o închidă, fiindcă, deşi ai putere mică, tu ai păzit cuvântul Meu şi nu ai tăgăduit numele Meu”, cântând cu tot sufletul: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
Înconjurat eşti, Doamne, Dumnezeul meu, de şapte Îngeri cu şapte trâmbiţe aşteptând semnul Mielului prin care va începe judecata cea de pe urmă, când cerurile se vor deschide pe cei drepţi primind, şi nimeni nu va mai flămânzi, nici înseta, căci Cel ce stă în mijlocul Tronului îi va paşte pe ei şi-i va duce la izvoarele apelor vieţii. Atunci, dar mai ales acum, te implorăm Sfinte Arhanghel Rafail să ceri milă şi îndurare pentru noi, care te slăvim cu unele ca acestea:
Bucură-te, diamant de preţ care străluceşti în inelul ce-L străjuieşte pe Împăratul lumilor;
Bucură-te, cel ce ceri necontenit iertare şi lăsare de păcate pentru poporul dreptcredincios;
Bucură-te, cel ce nu vei zăbovi la chemarea Stăpânului, când satana şi cei care lucreaza fărăgedelegea vor fi pedepsiţi;
Bucură-te, că se va şterge orice lacrimă şi moarte nu va mai fi, nici plângere, nici strigăt, nici durere;
Bucură-te, cel ce stăruieşti pentru tămăduirea neamurilor înspre iertarea lor şi a urmaşilor lor până la venirea acelor zile;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ştergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 13-lea:
O, Sfinte Arhanghel Rafail, vezi durerea noastră, vezi pocăinţa şi neputinţa noastră! Primeşte această puţină rugăciune care spre lauda ta se aduce şi cere pentru noi de la Mântuitorul Hristos, iertare de păcate, sănătate, milă şi izbăvire de focul cel veşnic, pentru ca în lăcaşurile de lumină, laolaltă cu îngerii şi sfinţii să ne învrednicim să-I cântăm în veci: Aliluia! (se zice de trei ori).

Apoi se citesc Icosul 1: „Îngerii din cer…” şi Condacul 1: „Voievod al Puterilor cereşti …” după care se citeşte rugăciunea:

Rugăciune

Dacă nu Te-aş fi întâlnit, aş fi fost fără de păcat. Dar eu am umblat pe cărările Tale, alături de Tine. Te-am cunoscut îndeaproape şi ţi-am ascultat cuvântul. O, glasul Tău atât de mângâietor făcea şi ciripitul păsăsrilor să înceteze, gâzele se opreau pe firul ierbii, vântul adia mai lin şi până şi timpul stătea pe loc; mâinile Tale ridicate asupra noastră, binecuvântând întreaga fire, ochii Tăi luminoşi care revărsau râuri de speranţă, tristeţea Ta de neînţeles, Iisuse Hristoase, bunul meu învăţător!

Cu mine ai împărţit bucata de pâine şi peştii, lângă mine ai închinat apa transformată în vin, început al Legii celei noi, cu mine Ţi-ai împărţit haina, cămaţa şi tot ce ai avut al meu a fost. Mi-ai arătat cele ce nu cunoşteam şi mi-ai vegheat odihna, eu dormind ca un ticălos, iar Tu rugându-te pentru mine cu lacrimi de sânge. Din mine ai scos demonii ce mă ţineau legat în lanţuri când tuturor le era frică, mie mi-ai îndreptat mădularele şi m-ai ridicat din patul ce mă ţinea ţintuit; tină ai pus pe ochii mei orbi şi culorile lumii am văzut prin Tine, gura mea aia deschis-o şi ai dăruit cântarea îngerilor din cer auzului meu. Pe mine m-ai redat mie însumi. Şi eu m-am lepădat de Tine. În ceasul acela eu nu eram acolo. Nici n-am aflat de Învierea Ta. Beat de fericirea de a fi fost întreg, am uitat de tot şi de toate. Şi călău n-am făcut, omorând binele în mine şi în fraţii mei, cărora le căutam mereu pricină. Şi avar m-am făcut, şi bârfitor, şi mincinos, şi nimic din ceea ce a fost rău nu mi-a fost ascuns mie, în desfrânarea puturoasă în care-mi petreceam zilele. Dar oricâte averi aş fi avut, oricâte plăceri mi-aş fi îndeplinit, era mereu ceva care lipsea şi nu-mi găseam mulţumirea.

Iar în noaptea vieţii mele, căci mor eram fără să ştiu, Arhanghelul Domnului, Rafail, a fost trimis în casa desfătărilor mele şi cu glas de tunet a zis: „Nebune, uite pe Cine ai părăsit!”, apoi mi-a luat negura de pe ochii sufletului, deschizându-i înspre Slava Ta. Atunci am strigat pământului: deschide-te şi acoperă-mă, că de nimic nu sunt vrednic!

Din pustiul care mă înconjoară, mărturisesc în faţa tuturor, Doamne, că eu sunt cel ce Te-a urmat şi apoi Te-a osândit fără de vină; eu sunt cel ce Te-a trădat cu un sărut şi eu Te-am biciuit, însângerându-ţi Trupul. Coroană de spini Ţi-am aşezat pe frunte şi mâna mea a bătut piroanele. Eu Te-am răstignit, Dumnezeul meu, cu nemernicia mea, cu uitarea şi cu neiubirea mea.

Am cerut îngerului să deschidă cerurile şi ploaie de foc să cadă peste mine, să ridice munţii şi să-i prăvălească peste ticăloşia mea, să adune apele puhoaie şi să se reverse peste suflarea mea de otravă. Ca mielul hăituit de lup alergam fără să găsesc scăpare, până când m-am prăbuşit, iar părerile de rău m-au preschimbat în râu de lacrimi şi am aflat că în tot acest timp ceea ce mi-a lipsit a fost chipul Tău în mine. Şi am văzut Lumina. Timpul se scurge, mă arde blând şi necontenit dorul de Tine, Iisuse Hristoase, dulcele meu Mântuitor. Aşezat pentru totdeauna lângă Crucea împodobită cu ghirlande de trandafiri roşii ca sângele pe care L-ai vărsat şi pentru mine, Te mărturisesc laolaltă cu vameşul, desfrânata şi tâlharul, chemându-te în ajutor. Sfinte Arhanghel Rafail, cu puterea ta, cere milă şi îndurare pentru mine cel ce m-am întors, şi roagă-L ca atunci când uşa strâmtă se va închide, eu să fiu ultimul care-i va fi trecut pragul şi ca atâţia rătăciţi care au găsit Calea, să aud şi eu „iertate-ţi sunt păcatele”, întru Slava veşnică a Celui fără de Început al nostru Părinte, al Fiului Său Unuia Născut şi a Mângâietorului Duh dătător de viaţă, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail – 8 Noiembrie

sfantul-arhanghel-rafail-rafael-4sfantul-arhanghel-rafail-rafael-5

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1:

Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi și paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia ce întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din prea puținul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinței celei dreptmăritoare, cântare de laudă ți-aducem ție, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Icos 1:

Numărându-te între cei șapte sfinți îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui-Preaînalt, și voia dumnezeieștii mile plinind-o fără de preget, tu zorești, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiți. Drept care și noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm, și glas înălțând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, brațul dumnezeieștii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai ostenești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 2:

Vai nouă, că suntem lesne cârtitori și, în vălmășagul necazurilor vieții, în loc să zicem ca și Iov: „Domnul a dat, Domnul a luat; fie Numele Domnului binecuvântat!”, noi cu gândul, cu vorba și cu fapta ne smintim! De aceea, ferice de cei ce se învrednicesc să urmeze pilda drepților, care cu răbdarea se încing și către cele de sus întorcându-se, cu glas de smerenie glăsuiesc: Aliluia!

Icos 2:

Oarecând, strigând dreptul Tobit, cel cu ochii încețoșați și cu sufletul adânc întristat: „Doamne, adu-Ți aminte de mine!”, Dumnezeu te-a trimis pe tine, cerescule vindecător, să-l cercetezi în mâhnirea care-l cuprinsese și să ridici albeața de pe ochii lui. Iar noi, astăzi, ca și Tobit odinioară, nădejdea toată ne-o punem întru Domnul și pe tine te rugăm, du la El rugăciunile noastre și adu dar izbăvitor celor ce cu credință îți grăiesc ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu bun nume întru cei de sus;
Bucură-te, netrup înțelegător celor trupești;
Bucură-te, cuminecarea pământului cu cerul;
Bucură-te, cel în leac neîntrecut;
Bucură-te, alinătorul rănilor firii;
Bucură-te, care toată lipsa o plinești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 3:

Cu Avraam ne-ai învățat, Înalt Preamilostivule Doamne, că mult poate rugăciunea cea stăruitoare a dreptului. Pentru aceasta și noi, însetând după dreptate, chiar dacă n-am atins măsura părinților din vechime și pe poteca îngustă a sfințeniei umblăm cu pas șovăitor, rugămu-ne Ție ca să ne luminezi și să ne întărești, și vrednici să ne faci a cânta fără de osândă: Aliluia!

Icos 3:

Bunul Tobit, cel ce dreptatea Domnului o păzea peste toate smintelile lui Israel și morții cei la răspântii lepădați după rânduială îi îngropa, înfruntând amenințarea păgânei stăpâniri, s-a pomenit precum Iov încercat; ci zbătându-se el în orbie, ba fiind luat în râs și de Ana, femeia lui, n-a lipsit a se ruga cu umilă stăruință. Drept care Domnul, auzind rugăciunea lui cea binecredincioasă, Arhanghel izbăvitor I-a trimis, tăinuit în chip omenesc, căruia și noi se cuvine, cu un glas și cu o inimă a-I cânta:
Bucură-te, cel de mai dinainte de stele;
Bucură-te, stăruitorule întru bunătatea dintâi;
Bucură-te, înveșmântatule în multă strălucire;
Bucură-te, floarea dumnezeiescului alai;
Bucură-te, scară a sfințeniei rugătoare;
Bucură-te, punte între pământ și cer;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 4:

„Credința este chezășia celor nădăjduite, vădirea celor nevăzute”, după cum Apostolul ne învață. Și de vom avea credință cât un bob de muștar, zice Domnul, munții îi vom muta din loc și copaci vom sădi în mare. Ci noi, râvnitori cu duhul întru credință, dar slabi din pricina cărnii, cu tatăl demonizatului să zicem: „Cred, Doamne; ajută necredinței mele”, iar Celui de trei ori Sfânt cu îngerii să-I cântăm: Aliluia!

Icos 4:

Văzând bătrânul Tobit, cel tare în credință, câtă milă a făcut Dumnezeu cu el și cu toată casa lui, s-a bucurat cu bucurie mare și n-a întârziat să aducă Domnului cântare de laudă, zicând: „Binecuvântat este Dumnezeu cel veșnic viu și binecuvântată este Împărăția Lui… Bucură-Te și Te veselește de fiii celor drepți, căci aceia se vor aduna și vor binecuvânta pe Domnul drepților”. Dimpreună cu care și noi să ne învrednicim a ne face Domnului slavoslovitori, iar solului Său cel cu blândețe tămăduitor și îndreptător a toată strâmbătatea, neîntârziat să-I grăim unele ca acestea:
Bucură-te, călcătorule peste luceferi;
Bucură-te, vâlvătaie a rugului celui nemistuit;
Bucură-te, sol purtător de dreptate;
Bucură-te, izvod al smereniei lucrătoare;
Bucură-te, prin care firea se primenește;
Bucură-te, prin care soroacele se vor vădi;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 5:

Ca pe niște fii risipitori ne ispitesc cărările lumii și dulcețile ei cele deșarte, iar de mulțimea curselor și rătăcirilor n-avem îndestulă putere și pricepere de unii singuri să ne ferim, fiind noi de păcate slăbănogiți. Ci iată că Dumnezeu cel în Treime închinat, Cârmuitorul întregii făpturi, călăuze îngerești fără de preget ne-a rânduit nouă, celor ce nu prididim a striga: Aliluia!

Icos 5:

Pornind la drum Tobie, cel necopt de ani, ca să facă voia părintelui său după trup și să aducă înapoi argintul văzut al lumeștilor osteneli, Dumnezeu iarăși te-a trimis pe tine, călăuzitorule întru dreptate, ca să-i stai lui alături în toată nevoia și să-l înveți pe el să descopere și să prețuiască aurul cel nevăzut al darurilor dumnezeiești, față cu care pălesc toate bogățiile lumii. Deci și noi, nedesăvârșiți ca Tobie, dar străduindu-ne asemenea lui întru curăția inimii, călăuză luminătoare rugămu-ne să te avem și vrednici să fim a cânta cu rost de bucurie:
Bucură-te, vistiernicul duhovniceștilor comori;
Bucură-te, pecetea îndurărilor de sus;
Bucură-te, ocrotitorul bătrânețelor celor neputincioase;
Bucură-te, îndrumătorul tinerețelor celor neștiutoare;
Bucură-te, întru care cărările se adună;
Bucură-te, întru care zările se smeresc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 6:

Ferice de cel ce îndrăzneşte întru Domnul, piatra cea din capul unghiului, de care toată teama izbindu-se se surpă, precum şi porţile iadului s-au surpat cândva! Urmând dară Biruitorului lumii, datu-ni-s-a ca lumea să o biruim şi noi în numele Lui şi, dezlegaţi de toate legăturile vrăjmaşului, ca de nişte funii ale fricii celei puţin credincioase, întru slobozia duhului să putem striga: Aliluia!

Icos 6:

Îngerul Domnului către Tobie a grăit, arătându-i-o pe Sara cea nefericită: „Nu te teme, căci ea este menită din veac pentru tine și tu o vei mântui!”. O, taină a dragostei de sus pogorâtoare! O, taină a nunții de Dumnezeu pecetluită! O, taină a proniei dumnezeiești care toată mintea o covârșește! Cum să întârziem noi a cădea dinaintea solului ceresc, ce o așa de mare încredințare ne aduce nouă despre rânduiala și grija Întreitei Iubiri, și cum nu am da glas credincioșiei noastre, cu aleasă simțire cântând:
Bucură-te, solul Sfatului celui de Taină;
Bucură-te, straja Răsăritului de sus;
Bucură-te, urgisitorul duhurilor necurate;
Bucură-te, starostele blagoslovitelor nuntiri;
Bucură-te, cel pururea gata de slujire;
Bucură-te, prin care casele se temeluiesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 7:

Bine au nădăjduit cei din vechime, încredințându-se Dumnezeului oștirilor, pe urmele părintelui Avraam, căruia credința „i s-a socotit lui ca dreptate”; dară noi, cei îndreptați și răscumpărați prin sângele lui Hristos, părtași la tot harul și la tot adevărul, cum oare am fi șovăitori în nădejdea noastră?! Și cum n-am striga cu glas mare, laudă aducând Dumnezeului celui viu și cu îngerii întrecându-ne a cânta: Aliluia!

Icos 7:

Azis Tobie către Sara, în iatacul nunții lor, unde cu nădejde curată au intrat, deși acolo moartea de șapte ori biruise: „Scoală, sora să ne rugăm ca să ne miluiască Dom¬nul!”. Și rugându-se a mărturisit: „Și acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea mila de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe”. O, mult poate rugăciunea celui drept și nădejdea celui curat cu inima! Ca și pe Tobie cel de demult, călăuzește-ne și povățuiește-ne, cerescule Voievod, în duhul dreptății, și pe noi, cei ce-ți cântăm ție cu bună încredințare:
Bucură-te, temelie nicicând clătinată;
Bucură-te, părtașul celor nestricăcioase;
Bucură-te, de diavoli înlănțuitorule;
Bucură-te, călăuza celor înstrăinați;
Bucură-te, apusul a toată durerea;
Bucură-te, foc topitor de blesteme;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 8:

Dintru început Domnul Dumnezeu bărbat și femeie ne-a zidit, ca să nu fie omul singur și să se înmulțească sămânța chemării lui, umplând toată fața pământului. Mare este taina aceasta, ca doi unul să se facă după suflet și după trup, iar doimea cea în unime, firea plinind-o, mulțime să rodească, pentru ca într-un glas toată suflarea spre izvorul cel neîmpuținat al bunătăților să strige: Aliluia!

Icos 8:

Auzind rugăciunea bietei Sara, cea pe nedrept batjocorită de slujnicia tatălui ei, pentru că Asmodeu, vrăjmașul nunții, de șapte bărbați o văduvise până să-i cunoască, Dumnezeu la ea te-a trimis pe tine, paznicul cununiilor, să pui capăt deznădejdii ei și binecuvântată însoțire să-I aduci. Iar noi astăzi, ca și ea milelor de sus încredințându-ne, te rugăm pe tine să alungi și să legi în pustie tot duhul cel necurat, ca noi fără tulburare să-ți grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, întâistătător al cetelor dreptății;
Bucură-te, de care tremură toți îngerii întunericului;
Bucură-te, vătaful tainelor dumnezeiești;
Bucură-te, liman al nunții neîntinate;
Bucură-te, prin care rănile se lecuiesc;
Bucură-te, căruia toată suflarea se încrede;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 9:

Cel ce a dat, laolaltă cu pedeapsa cuvenită neascultării părinților noștri dintâi, vestea cea bună a izbăvirii noastre, zicând către șarpele cel de demult că dușmănie va pune între seminția lui și seminția femeii, și că din femeie se va naște Mântuitor neamului omenesc, Acela, la rugăciunea Sarei celei greu încercate, biruitor de șarpe în ajutor i-a trimis. Iată de ce și noi, auzind acestea, Părintelui îndurărilor nu ostenim a-I striga: Aliluia!

Icos 9:

Precum odinioară Sara, soția lui Avraam, la vremea bătrânețelor ei, s-a făcut stearpa roditoare, prin mila Celui-Preaînalt, tot așa și Sara, fiica lui Raguel, de Asmodeu, duhul cel rău, amarnic urgisită, a căpătat, pentru răbdarea și rugăciunile ei înfocate, fericită dezlegare de la Dumnezeul milelor, prin minunata mijlocire a celui căruia, ca unui Sfânt Voievod închinându-ne noi, păcătoșii, iărăși și iarăși, cu glas mare îi cântăm:
Bucură-te, cel cu Mihail și cu Gavriil lăudat;
Bucură-te, pârga îngereștii frumuseți;
Bucură-te, biciuitorul puterilor iadului;
Bucură-te, sfârșitul a toată bântuirea;
Bucură-te, desăvârșita cerului tămadă;
Bucură-te, crainicul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 10:

Iubirea se trece prin foc, dar rămâne nemistuită; în trup se pogoară, dar în înalt veșnicește; pe Cruce se spânzură, dar stă morții biruitoare. Iar noi chipul lui Dumnezeu în cugetul inimii purtându-L, asemănarea cu El în iubire ne-o lucrăm. De aceea, Celui ce este Iubire și după Care toate se cer, ne cerem și noi, în suflet și-n trup deopotrivă, cu îngerii și cu sfinții duhovnicește cântând: Aliluia!

Icos 10:

Neprihănita Sara, cea menită din veac bunului Tobie, al cărui suflet s-a lipit de ea ca de o taină lui întregitoare, prin multe vămi a fost trecută, până s-a lămurit precum aurul și întru iubire a izbândit. Așa și noi, îmbrăcându-ne în iubire ca într-o haină de mireasă și încrezându-ne Mirelui ceresc, să stam tari împotriva urzelilor diavolului, și paznic de sus cerând cămării noastre la nuntă, la îngerescul sfat al aceluia să ne plecăm urechea sufletului, cu feciorelnică smerenie, și ca unui crainic al veșniciei să-I cântăm:
Bucură-te, sfeșnic al luminii celei line;
Bucură-te, netrupescule de trupuri tămăduitor;
Bucură-te, cel încins în zalele iubirii;
Bucură-te, binecuvântarea cămărilor de nuntă;
Bucură-te, făgăduință în veci nemincinoasă;
Bucură-te, întru care darurile prisosesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 11:

Mila Domnului și Dumnezeului nostru nu cunoaște margini, iubirea Lui peste toți și peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui – ce minte poate să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? Ascultați, neamuri, și preamăriți-L pe El, cu fără-de-numărul oștirilor celor de sus în toată vremea cântând: Aliluia!

Icos 11:

Puterea și mila lui Dumnezeu mărturisindu-le, trimisule fără de trup care în trup te-ai arătat, odinioară, ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, le-ai vestit celor căzuti cu fața la pământ și cuprinși de o sfântă înfricoșare: „Nu vă temeți! Pace veți avea! Binecuvântați-L voi și preaslăviți-L pe Dumnezeu în veac!”. Iar noi, ca și aceia, căzând cu fața la pământ și aducând mulțămită și slavă Celui ce îngerii și-I trimite din înalt, te fericim pe tine, pildă slujitoare, și launtric străluminați, iară și iară, îți grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, lamura a oștirilor întraripate;
Bucură-te, icoana dreptei asemănări;
Bucură-te, vestitorul păcii celei adevărate;
Bucură-te, povața celor dreptcredincioși;
Bucură-te, zălog al cucernicei biruințe;
Bucură-te, vrednicie pururea veghetoare;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 12:

Dumnezeu, cu înțelepciunea Lui cea neajunsă, a rânduit în cer oștire slujitoare, miliarde de miliarde, și toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, și măsură îngerească agonisește-ți ție, că Dumnezeu la desăvârșirea făpturii te-a chemat, ca înger nefiind, cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, și cu ei laolaltă să cânți: Aliluia!

Icos 12:

Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, în minunata și înfricoșata vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a șaptea peceți, văzut-a pe cei șapte îngeri care stau dinaintea lui Dumnezeu și care au să sufle în trâmbițele dreptății, aducând plinirea celor ce trebuie să fie. Deci și noi, înfricoșându-ne până mai este vreme și pocăindu-ne de pă¬catele noastre cele cu voie și cele fără de voie, celui desăvârșit întru slujire, glas înălțând, să-I cântăm cu bună nădejde:
Bucură-te, care stai dinaintea Tronului Slavei;
Bucură-te, trâmbițașul milostivei Dreptăți;
Bucură-te, alesul soroacelor dumnezeiești;
Bucură-te, taină a zidirii celei nevăzute;
Bucură-te, celor văzute grabnic sprijinitor;
Bucură-te, în soborul celor asemenea ție;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 13:

O, Arhanghel cu întreit dar, care rănile ni le vindeci, care pașii ni-i îndrepți, care cununiile ni le păzești, cercetează-ne la vremea nevoilor noastre, ca pe Tobit cel tare în credință tămăduindu-ne, ca pe Tobie cel cu bună nădejde călăuzindu-ne, ca pe Sara cea castă în iubire dezlegându-ne, și cere pentru noi de la Mântuitorul Hristos iertarea păcatelor noastre și cetățenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii și cu Sfinții să ne învrednicim a cânta: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se rostește Icosul I („Numărându-te între cei șapte sfinți îngeri…”) și Condacul 1 („Tainice Voievod al îngerescului Sobor…”)

Icos 1:

Numărându-te între cei șapte sfinți îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui-Preaînalt, și voia dumnezeieștii mile plinind-o fără de preget, tu zorești, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiți. Drept care și noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm, și glas înălțând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, brațul dumnezeieștii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai ostenești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Condac 1:

Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi și paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia ce întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din prea puținul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinței celei dreptmăritoare, cântare de laudă ți-aducem ție, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!

Rugăciune către Sfântul Arhanghel Rafail

Cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Soborul cel îngeresc și cu ceata dreptmăritoare a Sfinților, auzind glasurile noastre îndelung rugătoare, înduplecă-te spre noi, Rafaile, Sfânt și Înaripat Voievod, și cercetându-ne îndeaproape, cu mulțimea harurilor anume încredințate ție, nu ne lipsi pe noi, nevrednicii, de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui; și purtând lamura rugăciunilor noastre dinaintea lui Hristos, Domnul vieții și al învierii, mijlocește pentru noi, ca mila Lui asupră-ne să se pogoare în tot ceasul, plinind trebuințele noastre sufletești și trupești după voia înțelepciunii Lui, iar nu după cugetul nostru cel întinat.

Fie ca tot sufletul creștinesc aflat în boală sau în neputință, tulburat în casa sau în patul lui, călător pe uscat, pe apă sau prin văzduh, fiecare după nevoia pe care o poartă, să capete, prin îngereasca ta mijlocire, îndreptarea și ocrotirea Domnului Dumnezeu, în ceasul de față și în toată vremea vieții lui, precum și răspuns bun la Judecata cea înfricoșătoare, când și tu de față vei fi, cu oștirile cele cerești. Nu ne măsura cu asprime, Sfinte Arhanghele Rafail, puținătatea credinței și nedesăvârșirea cuvintelor, ci plinește tu, dinaintea Tronului Slavei, cele de lipsă noua, ca un ales între alesi și neamului oamenilor pururea sprijinitor. Și pe milostivul Dumnezeu roagă-L, cu întreg Soborul Puterilor Cerești celor fără de trup, ca mai presus de toate să ne dea nouă harul iubirii atotcuminecătoare și buze vrednice a proslăvi, dimpreună cu corurile cele îngerești, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de-o-ființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Altă rugăciune către paznicul cununiilor

Sfinte Arhanghel Rafail, biruitorul lui Asmodeu și paznicul cununiilor, aripa ta ocrotitoare întinde-o peste mine și peste casa mea, pune pe fugă răul care-mi dă târcoale, iar pe cele bune înleșnește-mi-le mie, ca unul ce ai putere dinaintea lui Dumnezeu și iubitoare milă pentru tot sufletul aflat în nevoie.

Cela ce rugăciunile le porți dinaintea Tronului Slavei, poartă și rugăciunea aceasta a mea și mijlocește pentru mine la Hristos, Domnul îndurărilor, ca să mă scape de necaz, de tulburare, de îndoială, de deznădejde, de toată slăbiciunea și de toată neputința cea dinlăuntru sau cea din afară, să mă unească într-un duh de iubire și de pace cu toți cei apropiați mie, și binecuvântarea Lui să fie peste casa mea, în ceasul acesta și în toate zilele vieții mele.

Așa, Voievoade al Puterilor Cerești, de veghea ta nu mă lipsi, și de la mine nu te depărta, și fii înțelegător nevredniciei mele, călăuzindu-mă spre îndreptare, dimpreună cu toți ai mei, ca bucurându-se inima mea întru cele de sus, cu îngerii să cante: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; plin este cerul și pământul de mărirea Sa. Amin.

Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil – 8 Noiembrie  

rublev-michael1sfantul_arhanghel_gavriil_1

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

254350562_5069303363100353_5924664616634210152_n

Condac 1:

Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu ari­pile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului!

Icos 1:

Arhanghele Mihaile, mai-marele cetelor îngerilor celor fără de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea, cu bucurie, laude de acest fel aducem ție:
Bucură-te, făptură a Minții celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat și nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ființă nemuritoare, lăudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oștii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulțumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulțumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 2:

Pe îngerii cei nemulțumitori văzându-i trufindu-se și din cerul cel înfocat căzând, o dumnezeiescule Mihaile, ca un rob mulțumitor stând, ai strigat: «Să stăm bine și să luăm aminte», cântând Sfintei Treimi: Aliluia!

Icos 2:

Gavriil, al minților celor ascunse și al tainelor Celui Preaînalt părtaș te-ai arătat, făcând mai înainte cunoscute cele ce aveau să fie și bunele vestiri de bucurie oamenilor spunându-le. Pentru aceasta, cu dorință mă grăbesc a-ți cânta ție:
Bucură-te, văzătorule al luminii celei necunoscute;
Bucură-te, părtașule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce descoperi cele ascunse ale voinței;
Bucură-te, vestitorule de cele negrăite ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, că strălucești cu mintea în știința cea ascunsă;
Bucură-te, că întru această știință înveți pe față pe oameni;
Bucură-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeiești;
Bucură-te, vestitorul lucrurilor celor îmbucurătoare;
Bucură-te, arătarea multor neștiințe;
Bucură-te, că mai înainte ai cunoscut cele ce aveau să fie;
Bucură-te, prin care în lume s-a adus bucuria;
Bucură-te, prin care întristarea a fost îndepărtată afară;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 3:

Proorocului Daniel mai mult decât tuturor proorocilor ai arătat taina cea străină a venirii celei înfricoșătoare a lui Hristos și a iconomiei, preamare Gavriile; și pe el l-ai înțelepțit a cânta cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Având numirea de putere de la Dumnezeu, Mihaile, cu dumnezeiască minte puternic în războaie pururea te-ai arătat; și pe Iacov în luptă l-ai întărit ca să biruiască neamurile străine; pentru aceea mărim puterea ta, zicând:
Bucură-te, cel ce ești mai puternic decât focul;
Bucură-te, cel ce ești mai ascuțit decât văpaia;
Bucură-te, cel ce ai înecat oștile egiptenilor;
Bucură-te, cel ce ai învins cetele canaanenilor;
Bucură-te, că pe Moise și Aaron i-ai întărit;
Bucură-te, că pe Isus al lui Navi îndrăzneț l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce deodată oștirea asirienilor ai tăiat;
Bucură-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;
Bucură-te, pierzarea lui Og, împăratul Vasanului;
Bucură-te, pază a marelui Moise;
Bucură-te, prin care se pierd cei rău-credincioși;
Bucură-te, prin care dreptcredincioșii se înalță;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 4:

Mihaile, căpetenie a îngerilor, roagă, cu solirile tale, pe Dumnezeu pentru noi care prealăudatul tău praznic cu dragoste îl cinstim, ca zilele noastre în fapte bune să le petrecem și ne învrednicește ca, viața cea mai bună dobândind, lui Dumnezeu împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia!

Icos 4:

Venit-ai de la Cel Preaînalt, Gavriile, minte dumnezeiască, aducând Anei și lui Ioachim bunele vestiri de bucurie, cu dezlegarea sterpăciunii lor; pentru care, bucurându-ne, ție cu credință îți grăim:
Bucură-te, aducătorule al știrilor frumoase;
Bucură-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;
Bucură-te, cel ce ești rodire dată de Dumnezeu celor neroditori;
Bucură-te, naștere plăcută lui Dumnezeu, a celor fără de copii;
Bucură-te, că fericitului strămoș i-ai adus naștere mărită;
Bucură-te, că fericitei strămoașe i-ai dat odraslă pântecelui;
Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile nașterii de prunci;
Bucură-te, cel care povățuiești darul celor ce se nasc;
Bucură-te, laudă a multor părinți;
Bucură-te, mângâierea maicilor celor bune;
Bucură-te, prin care crește neamul omenesc;
Bucură-te, prin care nașterea mai înainte se vestește;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 5:

Maria, Născătoarea de Dumnezeu și Doamna lumii venind în biserica Domnului, trimis ai fost, o, Gavriile, să-i aduci cu îngrijire hrană cerească și totdeauna ai deșteptat-o spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Pe strămoșii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mântuit din multe rele, o, Mihaile, iar poporului ales pururea i-ai fost înaintemergător; de aceea, într-acest fel grăim ție:
Bucură-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;
Bucură-te, cel ce pe însetatul Ismail l-ai răcorit;
Bucură-te, străină mângâiere a Agarei celei ce plângea;
Bucură-te, stâlpul cel în chip de foc care pe Israel l-ai condus;
Bucură-te, norul cel aurit, care pe Israel în cale îl acopereai;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai evreilor i-ai păzit;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai egiptenilor i-ai omorât;
Bucură-te, laudă strălucită a evreilor;
Bucură-te, îngrădire tare a Legii;
Bucură-te, că pe popor din Egipt ai scos;
Bucură-te, că pe el la pământ bun l-ai adus;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 6:

Când S-a pogorât în muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrând să dea Lege evreilor, prin slujirea și mijlocirea ta, mare Mihaile, pe aceasta lui Moise o ai descoperit și l-ai învățat să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Lui Zaharia celui sfințit care, odinioară, în locașul lui Dumnezeu, cerea scăpare și mântuire pentru popor, i-ai vestit, o, Gavriile, nașterea dumnezeiescului Înaintemergător. De aceea, de bunele tale vestiri spăimântându-ne, grăim ție acestea:
Bucură-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;
Bucură-te, cel ce pe îngerul Tatălui l-ai arătat;
Bucură-te, grăire îmbucurătoare către Zaharia;
Bucură-te, dulce auzire pentru Elisabeta;
Bucură-te, că pe Botezătorul lui Hristos l-ai binevestit;
Bucură-te, că pe el, al doilea Ilie, mai înainte l-ai vestit;
Bucură-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocăinței;
Bucură-te, trâmbița cea tare răsunătoare a candelabrului luminii;
Bucură-te, vestitorul începerii Darului;
Bucură-te, vestirea zorilor zilei;
Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;
Bucură-te, temelia împărăției cerurilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 7:

Dumnezeu Cuvântul, vrând mai înainte a Se întrupa pentru noi, taina aceasta numai ție, o, Gavriile, a încredințat-o și slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu, cugetând în sineți la minunea aceasta, cântai așa: Aliluia!

Icos 7:

Pe cei trei tineri de demult, din văpaia cuptorului i-ai scăpat, Mihaile arhanghele, arătându-te preamărit și luminat cu chipul și asemănarea lui Dumnezeu, încât de minunea aceasta tiranul s-a înspăimântat; de aceea grăim ție:
Bucură-te, stingerea focului celui nepotolit;
Bucură-te, ațâțarea văpăii celei pururea vii;
Bucură-te, scăparea tinerilor feciori;
Bucură-te, păzire a trupurilor celor neîntinate;
Bucură-te, că tu, cu înfățișarea ta, pe tiranul ai înfricoșat foarte;
Bucură-te, că tu pe Daniel proorocul l-ai împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai răpit pe Avacum proorocul;
Bucură-te, că pe el în grabă l-ai dus la Babilon;
Bucură-te, învingerea cea tare a lui Ghedeon;
Bucură-te, înfrângerea cea strălucită a lui Madiam;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioșii;
Bucură-te, prin care se înfricoșează tiranii;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 8:

Străină minune, văzându-te pe tine Balaam vrăjitorul, și în urmă, David proorocul, la tine, o, fericite Mihaile, în grabă căzând, s-au închinat: unul de frică încremenind, iar celălalt lui Dumnezeu grăind: Aliluia!

Icos 8:

Ca un purtător de fulger atotstrălucit și atotvoios ai venit către cea plină de dar, Gavriile, aducându-i bunele vestiri de bucurie. Pentru aceasta și noi, bucurându-ne, te fericim pe tine, cântându-ți:
Bucură-te, vestitorule al bucuriei celei nesfârșite;
Bucură-te, dezlegătorule al blestemului celui de demult;
Bucură-te, ridicarea lui Avraam celui căzut;
Bucură-te, mângâierea Evei celei întristate;
Bucură-te, înalt descoperitorule al întrupării Cuvântului;
Bucură-te, mărite cunoscător al pogorârii lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce bucurându-te ai zis celei pline de dar: «Bucură-te»;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat cu «Bucură-te» toată întristarea;
Bucură-te, stea care ai vestit Soarele;
Bucură-te, luminătorule, care ne-ai arătat lumina cea neapropiată;
Bucură-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, prin care întunericul s-a desființat;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 9:

Nașterea Mântuitorului o ai vestit cu bucurie păstorilor celor ce privegheau, Gavriile, bucurându-te; și la închinarea Lui pe magi, ca o stea luminoasă, i-ai condus și pe toți i-ai înțelepțit a cânta Celui născut așa: Aliluia!

Icos 9:

Râvnitor și puternic apărător al Tesalonicului celui nou te-ai arătat, Mihaile, purtătorule de lumină și ajutător mare ești pururea popoarelor creștine, de multe nevoi scăpându-le și îndemnându-le a cânta ție:
Bucură-te, cetatea poporului celui nou;
Bucură-te, tăria neamurilor creștine;
Bucură-te, cel ce pe apostoli de multe ori i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce pe martiri tari i-ai făcut;
Bucură-te, că pe Petru din legături și din închisoare l-ai slobozit;
Bucură-te, că tu pe Irod îndată l-ai omorât;
Bucură-te, al Bisericii păzitor neînvins;
Bucură-te, cel ce ești asupra ereticilor secure cu două ascuțișuri;
Bucură-te, întărire puternică a cuvioșilor;
Bucură-te, sprijin luminat al ierarhilor;
Bucură-te, prin care se lățește credința;
Bucură-te, prin care se micșorează rătăcirea;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 10:

Sfârșitul a toată lumea când se va face, Mihaile, trâmbița cea mai de pe urmă vei trâmbița, după care morții din pământ, sculându-se, cu frică vor sta înaintea judecătorului nepărtinitor, cântând împreună cu tine cântarea: Aliluia!

Icos 10:

Totdeauna numele tău, o, Gavriile, purtătorule de lumină, arată luminat înălțimea rânduielii tale, căci, după chemarea lui Dumnezeu, te-ai arătat cu cuviință slujitor vrednic al Cuvântului, Dumnezeu-Omului; de aceea, cu laude te fericim, grăind:
Bucură-te, prin care logodnicul în taină s-a învățat;
Bucură-te, prin care Fecioara de dânsul a fost luată;
Bucură-te, cel ce numele lui Iisus mai înainte l-ai spus;
Bucură-te, cel ce ai vestit mântuirea lumii;
Bucură-te, că logodnicului Iosif i-ai descoperit taina;
Bucură-te, că pe Iisus în Egipt L-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Hristos din Egipt înapoi L-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai vestit că El va locui în cetatea Nazaret;
Bucură-te, cel ce pe credincioșii magi, taina i-ai învățat;
Bucură-te, că pe dânșii de Irod i-ai scăpat;
Bucură-te, prin care Iisus a fost păzit;
Bucură-te, prin care Irod a fost luat în râs;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 11:

Deasupra pietrei mormântului celui primitor de Viață, șezând îmbrăcat în alb și ca fulgerul strălucind, Gavriile, învie­rea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicând lor «nu plângeți» și cântând cântarea: Aliluia!

Icos 11:

Făclie lumii ești, Mihaile arhanghele, strălucind mințile credincioșilor și povățuindu-le către cunoștința cea dumneze­iască și către mântuire, luminând și mântuind de răutățile amăgitoare pe toți care grăiesc:
Bucură-te, apărătorule al tuturor credincioșilor;
Bucură-te, făcătorule al multor feluri de minuni;
Bucură-te, neîmpuținată tămăduire a bolnavilor;
Bucură-te, grabnică scăpare a celor din robie;
Bucură-te, cel ce ai apărat Mănăstirea Dochiarului;
Bucură-te, că pe aceasta o ai izbăvit de năvălirea saracinilor;
Bucură-te, scăparea tânărului celui afundat;
Bucură-te, arătarea aurului celui ascuns;
Bucură-te, cel ce ai făcut să izvorască izvor de aghiasmă;
Bucură-te, cel ce pe apă faci minuni;
Bucură-te, înfrumusețătorul Bisericii creștine;
Bucură-te, ajutătorul Bisericii acesteia;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 12:

Dar dumnezeiesc dăruiește celor ce serbează cu dragoste ziua amintirii tale, Mihaile, și celor ce te cheamă pe tine la ieșirea lor din viață arată-te ajutător și mai ales păzește-ne pe noi, cei ce în biserica ta cântăm: Aliluia!

Icos 12:

De la tine, o, îngere al darului, învățându-ne a cânta în psalmi laude de bucurie dumnezeieștii întrupări, ție cele de mulțumire cu dor cântăm și ca unui bun vestitor, mărindu-te, așa-ți grăim:
Bucură-te, bucuria celor întristați;
Bucură-te, păzitorul celor asupriți;
Bucură-te, bogăția nefurată a săracilor;
Bucură-te, liman de mântuire al celor ce înoată;
Bucură-te, armă prea puternică a credincioșilor;
Bucură-te, laudă preamărită a preoților evlavioși;
Bucură-te, întăritorule al mănăstirilor;
Bucură-te, îngrijitorule minunat al bisericii acesteia;
Bucură-te, apărătorule al celor ce pe tine te măresc;
Bucură-te, preabunule aducătorule de bucurie al sufletelor;
Bucură-te, binecuvântare dumnezeiască a credincioșilor;
Bucură-te, bună povățuire a călugărilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!

Condac 13:

O, dumnezeieștilor căpetenii ale îngerilor, Mihaile și Gavriile, care stați aproape de scaunul lui Dumnezeu, laudele acestea ale noastre, ca banul văduvei primindu-le, de gheenă ne izbăviți pe noi, ca împreună cu voi să cântăm: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori.

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Arhanghele Mihaile, mai-marele… și Condacul întâi: Pe căpeteniile îngerilor…

Icos 1:

Arhanghele Mihaile, mai-marele cetelor îngerilor celor fără de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea, cu bucurie, laude de acest fel aducem ție:
Bucură-te, făptură a Minții celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat și nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ființă nemuritoare, lăudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oștii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulțumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulțumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condac 1:

Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu ari­pile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului!

Sursa: http://www.doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfintilor-arhangheli-mihail-gavriil

Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi – 27 Octombrie

dimitrie-cel-nou-BG-(11)

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1:

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulțumiri aducem ție, noi, nevrednicii; și ca cel ce ești minunat și preamilostiv, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ție: bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Icos 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup și de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ți unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ești om ceresc;
Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoșească;
Bucură-te, că ai viețuit mai presus de fire și de om;
Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;
Bucură-te, că pe vrăjmaș, lesne l-ai biruit;
Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălțat;
Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;
Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălțimea cea cerească;
Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;
Bucură-te, cel ce câștigi tuturor pocăință ca să se mântuiască;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 2:

Fiind înălțat Sfântul Dimitrie în văzduhurile cerești, privește către cei ce-l roagă pe dânsul și, cu bunătate părintească, tinde milostiva izbăvire din toate nevoile, tuturor celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegerea cea neînțeleasă, căutând păgânii s-o înțeleagă, nu se pot dumiri de cinstitele tale moaște, cum adică, o materie nu se supune firii și trupul nu se dă putreziciunii; iar noi cu credință cântăm ție acestea:
Bucură-te, vas de Duhul Sfânt primitor;
Bucură-te, locaș dumnezeiesc, de minuni izvorâtor;
Bucură-te, că la fel cu cei fără de trup ai viețuit;
Bucură-te, că pe duhul tău către cele cerești l-ai povățuit;
Bucură-te, ca întru tine putreziciunea ai făcut-o neputreziciune;
Bucură-te, că întru tine moartea ai făcut-o neputincioasă;
Bucură-te, că la fel cu Avraam ți-ai lăsat patria și părinții;
Bucură-te, că te-ai sălășluit în pământul făgăduinții;
Bucură-te, stejar cu umbră dumnezeiască;
Bucură-te, că te-ai făcut tuturor masă duhovnicească;
Bucură-te, că ți-ai jertfit viața ca un alt Isaac;
Bucură-te, că ai înălțat cugetul minții tale către Dumnezeu;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 3:

Putere cerească umbrind sfintele tale moaște, sfinte părinte, ca dintr-un soare slobozește razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele, și pe toți de boli tămăduind cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Având noi racla cinstitelor tale moaște, cuvioase părinte, ca la un izvor de daruri toți cu credință alergăm, pentru care izbăvește-ne, sfinte, de cei ce ne tulbură pe noi ca neîncetat să zicem:
Bucură-te, cel ce te-ai arătat stăpânitor patimilor;
Bucură-te, cel ce ai biruit pe demonul întunericului;
Bucură-te, că ne-ai izbăvit pe noi din robie precum Avraam pe Lot;
Bucură-te, că pe fiii Agarei cu totul i-ai izgonit;
Bucură-te, că pe noi ca pe alt Isaac ne faci moștenitori;
Bucură-te, că pe Ismail cel necredincios, l-ai izgonit ca pe un împotrivitor;
Bucură-te, că la fel ca Lot te-ai suit în munții faptelor bune;
Bucură-te, că te-ai arătat multora temei de împăcare;
Bucură-te, că nu te-ai lăsat prins în Gomora patimilor;
Bucură-te, că prin tine ne izbăvim de văpaia ispitelor;
Bucură-te, că nu te-ai uitat la cele de jos;
Bucură-te, că prin buna veghe ai slujit lui Hristos;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 4:

Vifor de multe ispite și furtuni de multe nevoi învăluindu-ne pe noi, sfinte, cu credință alergăm la tine, ca, prin rugăciunile tale, să le prefaci pe toate în buna liniște și astfel, prin tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-am, sfinte părinte, de viața ta cea dumnezeiască; văzut-am și minunile tale și, îndulcindu-ne de facerile tale de bine ce ne arăți în toată vremea, credem îndrăznirii tale către Dumnezeu, pentru care grăim ție, unele ca acestea:
Bucură-te, doctor iscusit al bolnavilor;
Bucură-te, izbăvirea îndrăciților;
Bucură-te, întărirea bătrânilor;
Bucură-te, învățătorul tinerilor;
Bucură-te, îmbrăcămintea celor fără de îndrăzneală;
Bucură-te, mângâierea celor întristați;
Bucură-te, grabnic ascultător al celor ce te roagă;
Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor ce sunt în primejdii;
Bucură-te, temei întăritor al credinței noastre;
Bucură-te, noule învățător al vieții celei curate;
Bucură-te, că ai slujit lui Dumnezeu cu bunăvoire;
Bucură-te, că te-ai asemănat Lui prin buna ta viețuire;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 5:

Cale de Dumnezeu umblată, arătându-ne nouă cu suferințele vieții tale, sfinte, pe toți ne înveți, ca prin înțelepciune și cu a Duhului curăție slujind lui Dumnezeu, să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzând Sfinte Dimitrie, locuitorii din Basarabi lumină în apa Lomului au socotit că este o comoară; dar, după ce au scos sfintele tale moaște, văzând că faci minuni și izvorăști tămăduiri tuturor, spăimântându-se toți, grăiau către tine unele ca acestea:
Bucură-te, comoară din Basarabi;
Bucură-te, cel ce ai sfințit apa Lomului;
Bucură-te, că jugul cel ușor al Domnului pe umeri l-ai luat;
Bucură-te, că pe acesta ușor tuturor l-ai arătat;
Bucură-te, odraslă frumoasă a peșterii celei sfinte;
Bucură-te, dreptule îndrumător al celor cu bună minte;
Bucură-te, izbăvitorul fetei celei îndrăcite;
Bucură-te, veselia părinților ei cea nepovestită;
Bucură-te, întărirea surorilor celor cu bună cucernicie;
Bucură-te, că prin tine s-au învățat a cinsti cele de evlavie;
Bucură-te, îndreptătorul lui Lavrentie cel fără socoteală;
Bucură-te, că pe toți îi înveți a fi către tine cu sfială;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 6:

Mărturisitorii de Hristos, fiii tăi duhovnicești sunt martorii minuniior tale, sfinte părinte; pentru aceasta, daruri de mulțumire cu netăcute glasuri lui Dumnezeu înălțăm, cântându-I: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind tu în pământul nostru, ai gonit întunericul păgânătății, ca stăpânirea lui, nerăbdând venirea ta, a căzut; iar cei ce ne-am izbăvit de acesta, grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, surpătorul păgânătății;
Bucură-te, sprijinitorul creștinătății;
Bucură-te, că la fel cu Moise ții toiagul crucii;
Bucură-te, că ne arăți nouă semnele biruinții;
Bucură-te, că pe Faraon cel nevăzut l-ai înecat în marea lacrimilor tale;
Bucură-te, că pe cel văzut îl îngropi în strălucirea isprăvilor tale;
Bucură-te, stâlp de foc al credinței;
Bucură-te, că ne povățuiești în pământul făgăduinței;
Bucură-te, nor răcoros și cu bună umbrire;
Bucură-te, că trăim în țara noastră sub buna ta ocrotire;
Bucură-te, că ne hrănești în lipsă cu îndestulare;
Bucură-te, că în toată vremea ne dai ajutor cu îmbelșugare;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 7:

Voind Dumnezeu a ne mângâia pentru multe nevoi și necazuri te-a dat nouă ocrotitor; dar noi te cunoaștem pe tine și părinte și de minuni făcător; pentru aceasta, mulțumind pentru bunătatea cea negrăită, Îi cântăm lui: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-ă făptură nouă, trimițându-te Făcătorul pe tine la noi cei ce suntem făcuți de Dânsul; că focul războiului și al robiei s-a stins, pe vrăjmași cu rușine i-a întors și boala ciumii ca un fum a pierit; iar noi cei izbăviți de acestea, neîncetat grăim ție:
Bucură-te, râvnitor ca un alt Ilie;
Bucură-te, că la fel cu acela ai locuit în pustie;
Bucură-te, că ai biruit pe proorocul înșelăciunii;
Bucură-te, că s-au rușinat împletitorii minciunii;
Bucură-te, că ai potolit flacăra războiului cea stricătoare;
Bucură-te, că încetezi toată boala cea vătămătoare;
Bucură-te, că prin tine câștigăm ploi la vreme potrivită;
Bucură-te, că prin tine totdeauna dobândim cele trebuincioase;
Bucură-te, cel ce ți-ai lucrat comoara faptelor celor bune;
Bucură-te, că prin ea te-ai suit la înălțime;
Bucură-te, că nu îmbrăcămintea ci trupul tău ne-ai lăsat nouă;
Bucură-te, că prin el dobândim cele trebuitoare nouă;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 8:

Văzând viața străină, să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer, că pentru aceasta sfântul lui Dumnezeu Dimitrie a viețuit cu înstrăinare ca să ne învețe el pe noi a urma vieții lui și trăgându-ne mintea la înălțime, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul fiind întru cele de jos, mintea ta nicidecum nu ai dezlipit-o de la cele de sus, ca, uitând de trupul tău și de lume, ai biruit pe demon. Și acuma, făcându-te părtaș cereștilor bunătăți roagă pe Dumnezeu pentru cei ce grăim către tine acestea:
Bucură-te, minte cerească și înainte-văzătoare;
Bucură-te, voință de daruri duhovnicești primitoare;
Bucură-te, Samuile preasfințite;
Bucură-te, preablândule Davide;
Bucură-te, că te-ai facut sabie a Domnului cu doua ascuțișuri;
Bucură-te, că ai tăiat cu ea pe Goliat cel cu multe împletituri;
Bucură-te, că prin voința minții tale ai slujit lui Dumnezeu;
Bucură-te, că sufletul tău curat l-ai dat Ziditorului tău;
Bucură-te, risipitorule a multe feluri de boli;
Bucură-te, purtătorule de biruință asupra patimilor;
Bucură-te, că ne arăți calea către împărăția cea nesfârșită;
Bucură-te, că prin tine câștigăm bunătățile cele nădăjduite;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 9:

Toată adunarea creștinească venind, să cădem la bineplăcutul lui Dumnezeu Sfântul Dimitrie: bogații la cel sărac cu duhul, săracii la îmbogățitorul, sănătoșii la păzitorul, bolnavii la doctorul cel fără de plată, drepții la îndreptătorul și păcătoșii la îndrumătorul și dimpreună toți să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Ritorii cei meșteri la cuvânt se arată față de tine a fi ca niște muți, că nu pricep să spună în ce chip cinstitele tale moaște, rămânând nestricate, izvorăsc acum bună mireasmă și tămăduiri de tot felul; iar noi privind o taină ca aceasta, grăim către tine:
Bucură-te, apostolul și propovăduitorul nostru;
Bucură-te, dascălul și îndrumătorul nostru;
Bucură-te, că prin fapte ai propovăduit tu pe Hristos;
Bucură-te, că te-ai făcut chip pocăinței de obște și de folos;
Bucură-te, luminătorule strălucit;
Bucură-te, mângâierea cea grabnică a celor în primejdie;
Bucură-te, că trupul tău ne-ai lăsat nouă ca un adăpost sfințit;
Bucură-te, că, întâmpinând moaștele tale, săltăm cu duhul;
Bucură-te, că, sărutându-le, luăm binecuvântare;
Bucură-te, că atingându-le, ne umplem de sfințenie;
Bucură-te, că, apropiindu-ne de dânsele, de boli ne tămăduim;
Bucură-te, că, închinându-ne lor, din primejdii ne izbăvim;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 10:

Vrând Făcătorul tuturor făpturilor să ne mântuiască de înșelăciunea vrăjmașului, te-a trimis ca pe un apostol la noi, ca prin tine să învățam să ne îndepărtăm de toate înșelăciunile lumii și prin viață curată, apropiindu-ne de Dumnezeu, să-I cântăm: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești credincioșilor și turn neclintit tuturor celor ce se reazemă de tine, căci Făcătorul cerului și al pământului te-a făcut pe tine încăpător de daruri duhovnicești; pentru aceasta, ca la un reazem tare, alergăm noi, și cu bună nădejde grăim ție acestea:
Bucură-te, omul lui Dumnezeu;
Bucură-te, împlinitorul poruncilor Lui;
Bucură-te, întărirea credinței celei drepte;
Bucură-te, icoană însuflețită a vieții celei curate;
Bucură-te, stâlp de sprijinire în primejdii;
Bucură-te, reazem neclintit al nădejdii;
Bucură-te, că ai dat înșelăciunea la iveală;
Bucură-te, că ne-ai scăpat de primejdii cu multă îndrăzneală;
Bucură-te, că în ceruri locuind vezi pe Dumnezeu;
Bucură-te, că acolo viețuind te desfătezi întru bucuria Lui;
Bucură-te, că împărătești întru cele de sus;
Bucură-te, că de acolo privești la noi, spre cei de jos;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 11:

Cântări și mulțumiri din tot sufletul, aducem prin tine lui Dumnezeu, sfinte părinte, pe care, primindu-le, roagă dimpreună cu toată ceata cuvioșilor pe blândul Iisus să ne dăruiască iertare, dezlegare de păcate și milă în ziua judecății, nouă celor ce cântăm Lui: Aliluia!

Icos 11:

Făclie purtătoare de lumină ești între preacuvioși și împreună-locuitor cu toți sfinții. Drept aceasta se bucură de tine, Sfinte Dimitrie, și Tatăl ceresc dimpreună cu Fiul și cu Duhul Sfânt, iar noi cu credință, privind acestea, grăim către tine:
Bucură-te, podoaba cea frumoasă a cuvioșilor;
Bucură-te, nevoința cea cu osârdie a pustnicilor;
Bucură-te, dimpreună următorule cu marele Antonie;
Bucură-te, împreună la obicei cu Onufrie;
Bucură-te, cel împreună cu Pavel Tebeul la săvârșirea nevoințelor;
Bucură-te, Pavele, cu nevinovăția și cu facerea minunilor;
Bucură-te, cu Ammon, cu Ahila și cu Agatonie;
Bucură-te, cu Antim, cu Amonata și cu Amonie;
Bucură-te, împreună cu Grigorie Decapolitul;
Bucură-te, cu părintele nostru Nicodim cel sfințit;
Bucură-te, părinte al nostru cel totdeauna folositor;
Bucură-te, izbăvitorul nostru cel grabnic ajutător;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 12:

Hristoase împărate, primește pe mijlocitorul nostru și implinitorul poruncilor Tale, care se roagă Ție, ca să dai Bisericii Tale unire, pace adâncă la toată lumea și stingere dezbinărilor; să nu ne dai vrăjmașilor noștri, nici cu mâna Ta să ne pierzi pe noi, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi poporul Tău suntem, de la care auzi: Aliluia!

Icos 12:

Cântând dimpreună cu îngerii, cu cuvioșii și cu toți sfinții înaintea Sfintei Treimi, pomenește-ne și pe noi cei ce alergăm la tine, sfinte, ca, izbăvindu-ne de toate ispitele și de Împărăția cerească învrednicindu-ne, să graim ție unele ca acestea:
Bucură-te, mărgăritar ceresc al lui Dumnezeu;
Bucură-te, diamant luminos al răbdării;
Bucură-te, floarea cea neveștejită a raiului;
Bucură-te, tămâia cea cu bun miros a darului;
Bucură-te, smirnă duhovnicească cu lină îmbălsămare;
Bucură-te, mir ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;
Bucură-te, vas plin de bunătate nemuritoare;
Bucură-te, baie de toată nevoia curățitoare;
Bucură-te, ocârmuitorul celor ce înoată în marea vieții acesteia;
Bucură-te, îndrumătorul celor ce stăpânesc cu bună dreptate;
Bucură-te, tămăduirea cea dorită a trupurilor noastre;
Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 13:

O, preacuvioase părinte, purtătorule de Dumnezeu Sfinte Dimitrie, primind acest dar de rugăciune de la noi acum, izbăvește din toată nevoia și scapă din chinul ce va să fie, pe toți cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (acest Condac se recită de 3 ori)

După aceea se fac Icosul Întâi și Condacul Întâi.

Icos 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup și de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ți unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ești om ceresc;
Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoșească;
Bucură-te, că ai viețuit mai presus de fire și de om;
Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;
Bucură-te, că pe vrăjmaș, lesne l-ai biruit;
Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălțat;
Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;
Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălțimea cea cerească;
Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;
Bucură-te, cel ce câștigi tuturor pocăință ca să se mântuiască;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condac 1:

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulțumiri aducem ție, noi, nevrednicii; și ca cel ce ești minunat și preamilostiv, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ție: bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir – 26 Octombrie

01 sfantul-mare-mucenic-dimitrie3

Troparul, glasul al 3-lea

Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci precum mândria lui Lie ai surpat și la luptă îndrăzneț ai făcut pe Nestor, așa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.

Condac 1:

Învățătorului dreptslăvitoarei credințe celei întru Hristos, surpătorului și rușinătorului păgânătății, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostașul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare și mare apărător credincioșilor, toți acum cântări de mulțumire și laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: Bucură-te, Izvorâ­­torule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icos 1:

Credința adevărată învățând-o, Mucenice Dimitrie, de la părinții tăi, ai viețuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu ca un înger, luminat mărturisind și învățând pe toți apoi cu milostenii, cu neîncetate rugăciuni și cu chinuri. Pentru care noi aducem ție aceste cântări de laudă:
Bucură-te, că tu ca un înger pe pământ ai viețuit;
Bucură-te, că luminat pe Hristos ai mărturisit;
Bucură-te, că din părinți binecredincioși ai răsărit;
Bucură-te, că dreapta credință până la sfârșit o ai păzit;
Bucură-te, că prin postire și rugăciuni necontenite, îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin faceri de bine și lacrimi, pe demoni i-ai înfricoșat;
Bucură-te, nemuritoare odraslă a cetății Tesalonicului;
Bucură-te, reazem neclintit al Iliricului;
Bucură-te, săditorule al creștinătății;
Bucură-te, dezrădăcinătorule al păgânătății;
Bucură-te, că întru primejdii lumii ești mare apărător;
Bucură-te, că celor ce cu credință năzuiesc la tine le ești gata folositor;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 2:

Auzind împăratul Maximian că părintele tău, mucenice al lui Hristos, a murit și socotind a te trage pe tine la un gând cu el, ți-a dat dregătoria de proconsul, iar tu de ai și primit, însă cu înțelepciunea cea dată ție de sus, pricepând măiestriile lui, ai rămas cu darul lui Dumnezeu neprins de dânsele, cântând: Aliluia!

Icos 2:

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a ucide pe toți cei ce se închinau numelui lui Iisus, cel răstignit, ci mai vârtos luminat L-ai mărturisit pe El. Și ca alt Pavel pe toți ai învățat sfânta credință, iar multa închinare la idoli, cea fără de Dumnezeu, ai dezrădăcinat-o. Pentru aceea vrednic ești a auzi de la noi acestea:
Bucură-te, că afară de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;
Bucură-te, că voinței împăratului nu te-ai supus;
Bucură-te, că pe Dumnezeul cel adevărat L-ai mărturisit luminat;
Bucură-te, că trupul tău vitejește nu l-ai cruțat;
Bucură-te, că tu credința cea în Iisus Hristos o ai mărturisit;
Bucură-te, că pe vrăjmașii Crucii i-ai biruit;
Bucură-te, că locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai arătat;
Bucură-te, că pe ei credința cea în Hristos i-ai învățat;
Bucură-te, că cinstea tiranului împărat o ai batjocorit;
Bucură-te, că de sfaturile lui te-ai lepădat;
Bucură-te, că de darurile lui te-ai îngrețoșat;
Bucură-te, că plată pentru dreapta credință de sus ai luat;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 3:

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina și te înțelepțea prin fapte bune, ca pe o scară mergând din putere în putere, viteaz ostaș te-ai arătat al cerescului Împărat, Iisus. Netemându-te de neputinciosul împărat pământesc, Împăratului Hristos cu mare glas ai cântat: Aliluia!

Icos 3:

Râvnind, ai râvnit pentru dreapta credință a lui Hristos, pe care o aveai pururea în inima ta, răbdătorule de chinuri. Și, mai înainte de a veni Maximian în Tesalonic, ai încredințat averea ta slugii tale Lupu, ca să o împartă la săraci, iar tu, sfinte, prin rugăciuni și post, te-ai gătit spre nevoință, stând în îndrăzneață cugetare; pentru aceea îți zicem:
Bucură-te, că momirea împăratului întru nimic o ai socotit;
Bucură-te, că luminat ai mărturisit tuturor un Dumnezeu în Sfânta Treime;
Bucură-te, că de credința părinților tăi tare te-ai ținut;
Bucură-te, că a fi hulită credința cea dreaptă n-ai îngăduit;
Bucură-te, că bună pildă cetățenilor Tesalonicului te-ai făcut;
Bucură-te, că neguțătoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucură-te, că adevărata credință o ai înălțat;
Bucură-te, că necredința de tot o ai nimicit;
Bucură-te, că bogăția ta întru nimic o ai socotit;
Bucură-te, că toată averea la săraci o ai împărțit;
Bucură-te, de obște folositor și ajutător;
Bucură-te, apărătorule pentru mine atât de trebuitor;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 4:

Fiind înștiințat împăratul de credința ta, viteazule mărturisitor, a venit în Tesalonic, înaintea căruia stând, cu îndrăzneală ai mărturisit pe Hristos, Dumnezeu adevărat; iar mulțimea de zei cea păgânească o ai ocărât, de care el foarte mâniindu-se, a poruncit să te închidă în temniță, unde intrând tu, cuvios suflet, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Foc arzător având în sufletul tău, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tău, întru nimic socotind chinurile, întărit de darul Lui, vesel ai intrat în temniță, șezând ca într-o cămară luminoasă, rugându-te și cântând psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:
Bucură-te, că ai fost împuternicit cu darul lui Hristos;
Bucură-te, că pe cei vrăjmași, cu răbdare i-ai biruit;
Bucură-te, că pentru Hristos în temniță ai fost dat;
Bucură-te, că pe diavolul l-ai înfiorat;
Bucură-te, că temnița ție cămară luminoasă s-a arătat;
Bucură-te, că în ea, cu cântări și doxologii pe Dumnezeu ai lăudat;
Bucură-te, că, îngrădindu-te cu semnul Crucii, pe scorpie ai călcat;
Bucură-te, că ea călcată fiind, nevătămat ai rămas;
Bucură-te, că ai urât dregătoria pământească ce ți s-a încredințat de împăratul pământesc;
Bucură-te, că cereasca ostășie ai îndrăgit;
Bucură-te, că părinților tăi prin rugăciuni ai fost dat;
Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de nașterea ta;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 5:

Păgânul împărat, îndeletnicindu-se cu jocuri în arene, mulți din creștini erau uciși de către un om, puternic luptător, anume Lie, din neamul vandalilor; această fărădelege nesuferind-o creștinul Nestor, tânăr aprins de râvnă, a alergat la tine în temniță, spunându-ți și cerând binecuvântare și rugăciuni ca să-l poată birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nădejde având în Cel ce te întărea pe tine, însemnându-l cu semnul Crucii, i-ai zis: „du-te, că pe Lie vei birui și pentru Hristos vei mărturisi”, cântând împreună: Aliluia!

Icos 5:

Tânărul Nestor, nădejde în Dumnezeu având prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, îndată alergând la acea pri­veliște, cu mare glas a strigat: O, Lie, vino să ne luptăm amândoi; iar împăratul văzându-l tinerel și frumos, chemându-l la sine i-a zis: „Nu vezi pe câți a omorât Lie?”, momindu-l cu făgăduința de a-l trage la un gând cu dânsul. Iar el nevrând a strigat: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!” Și îndată s-a apucat cu Lie la luptă, și aruncându-l în sulițele cele ascuțite, l-a dat la amară moarte, și așa s-a plinit proorocia ta, Sfinte; pentru care te întâmpinăm cu aceste laude:
Bucură-te, că mândria lui Lie ai surpat;
Bucură-te, că pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai îndemnat;
Bucură-te, că prin semnul Crucii ai zis că-l va birui;
Bucură-te, că la amară moarte l-ai dat;
Bucură-te, că tânărul Nestor, reazem tare în Hristos și în ale tale rugăciuni a avut;
Bucură-te, că de nădejdea sa n-a fost lipsit;
Bucură-te, că proorocia ta, Sfinte, s-a plinit;
Bucură-te, că și Nestor pe Hristos a mărturisit;
Bucură-te, că el la momirile împăratului nu s-a supus;
Bucură-te, că și lui cunună frumoasă la ceruri i-ai arvunit;
Bucură-te, că din porunca împăratului, de Marcian capul i s-a tăiat;
Bucură-te, că sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numărat;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 6:

Fiind înștiințat nebunul împărat, cum că tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzării lui Lie, s-a mâhnit foarte, mai mult decât ar fi căzut din împărăția sa, și îndată a poruncit ostașilor, ca asemenea cu sulițele să fii străpuns; iar tu, vrednicule de laudă, așteptai cugetând la bunătățile ce aveai a le dobândi și cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Șezând tu în temniță, viteazule mucenice, a căutat spre tine Domnul de sus, cercetându-te prin îngerul Lui, care ți s-a arătat cu o preafrumoasă cunună din rai, întru lumină mare, pe care punând-o pe capul tău, ți-a zis: pace ție, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie; îmbărbătează-te, întărește-te și biruiește pe vrăjmașii tăi; iar tu, Sfinte, ai răspuns; mă bucur întru Domnul și mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ți vărsa pentru Dânsul sângele tău, pentru care noi te lăudăm așa:
Bucură-te, că șezând în temniță, tu vesel te-ai arătat;
Bucură-te, că Hristos din ceruri spre tine a căutat;
Bucură-te, că cercetare de la El prin îngeri ai primit;
Bucură-te, căci cu frumoasă cunună din rai întru lumină mare la tine a venit;
Bucură-te, că vederea îngerului mult te-a bucurat;
Bucură-te, că el capul cu cunună ți-a încununat;
Bucură-te, că primind cununa, din inimă ai mulțumit;
Bucură-te, că pe vrăjmașul foarte mult l-ai scârbit;
Bucură-te, că pace, îmbărbătare și întărire prin înger ai luat;
Bucură-te, că prin răbdare întemeietor dreptei credințe te-ai arătat;
Bucură-te, că întru dânsul bucurându-te te-ai veselit;
Bucură-te, că pentru Dânsul sângele a-ți vărsa ai dorit;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 7:

Începând a se lumina de ziuă, au intrat ostașii în temniță la tine, mare mucenice, aflându-te stând vesel la rugă­ciune, și îndată au început a te străpunge cu sulițele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mâna dreaptă, împungându-te întâia suliță în coastă, închipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tău, Cel cu sulița împuns; în mâini­le Lui ți-ai dat sfântul tău suflet, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cumplit și fără cruțare, ostașii au străpuns trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Mare Mucenice, încât pământul s-a roșit cu sângele tău, făcându-te priveliște îngerilor și oamenilor; iar tu, rugându-te din adâncul inimii, ai rămas până la sfârșit cu mulțumire răbdând și neclintit din dreapta credință; pentru care primește de la noi acestea:
Bucură-te, că intrând ostașii în temniță, vesel te-au aflat stând la rugăciune;
Bucură-te, că îndată au început cu sulițele a te străpunge;
Bucură-te, căci cu suflet viteaz mâna dreaptă ai ridicat;
Bucură-te, că întâia suliță coasta ta a străpuns;
Bucură-te, că patima lui Hristos, Domnul tău, ai închipuit;
Bucură-te, că împungere în coastă ca și El ai primit;
Bucură-te, că pământul cu sângele tău s-a roșit;
Bucură-te, că priveliște îngerilor și oamenilor te-ai făcut;
Bucură-te, că sulițele vesel le-ai răbdat;
Bucură-te, că prin ele sufletul tău în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat;
Bucură-te, că tare ca un diamant te-ai arătat;
Bucură-te, că până la sfârșit, mulțumind din adâncul inimii, te-ai rugat;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 8:

Mucenice de trei ori fericite, dându-ți sfântul suflet în mâinile Domnului tău, Căruia cu credință ai slujit, te-ai dus să petreci în locașurile cele cerești, împreună cu cetele mucenicilor; trupul tău aruncat fără de cinste zăcea la pământ, iar oarecare din credincioși noaptea mergând l-au luat și l-au îngropat, cântând toți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

După îngroparea trupului tău, credincioasa ta slugă Lupu, spre semnul dragostei, luând haina și inelul muiate în sân­gele tău, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tămăduiau și duhurile cele necurate se goneau; de care minune înștiin­țându-se tot Tesalonicul, necredinciosul împărat Maximian a poruncit ca și pe fericitul Lupu să-l prindă și să-i taie capul; și așa sluga cea bună după stăpânul său, adică după tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi îți cântăm așa:
Bucură-te, că trupul tău străpuns fiind a rămas jos;
Bucură-te, că Iisus creștetul tău l-a încununat frumos;
Bucură-te, că nevoința ta cea mucenicească acum ai săvârșit;
Bucură-te, căci cu mucenicii în locașurile cerești ești preamărit;
Bucură-te, că de la pământ la cele cerești te-ai ridicat;
Bucură-te, căci cu mucenicii dimpreună te-ai numărat;
Bucură-te, că lui Lupu, credincioasa ta slugă, haina și inelul tău i-ai dat;
Bucură-te, că prin ele felurite boli ai vindecat;
Bucură-te, că și lui din porunca lui Maximian capul i s-a tăiat;
Bucură-te, că el, după tine, stăpânul său, a urmat;
Bucură-te, cel ce credincioșilor ești izvor de minuni nedeșertat;
Bucură-te, că demonilor ești rană anevoie de vindecat;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 9:

Deasupra mormântului tău, sfinte, fiind zidită o biserică mică, în care se săvârșeau multe minuni și felurite vindecări bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din părțile Iliricului, de boală grea fiind cuprins, a fost adus și pus fiind unde sfintele tale moaște erau în pământ ascunse, îndată a dobândit tămăduire, sculându-se sănătos; pentru care, mulțumind lui Dumnezeu și pe tine, Sfinte Mucenice Dimitrie, preamărindu-te, a cântat: Aliluia!

Icos 9:

Vrând vindecatul boier Leontie a zidi o biserică mare și frumoasă, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de mulțumire, risipind pe cea mai mică, a început a săpa șanțurile spre temelie. Dar, o minune! A aflat sfintele tale moaște întregi și nestricate, curgând din ele mir binemirositor, unde, adunându-se poporul, cu bucurie scoțându-le din pământ, mulțime nenumărată de bolnavi se tămăduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicând degrab la acel loc biserică frumoasă și minunată, într-însa a pus cinstitele tale moaște, în raclă de mult preț; deci, bucurându-ne și noi de aceasta, grăim către tine așa:
Bucură-te, că pe Leontie de boală grea l-ai vindecat;
Bucură-te, că el spre mulțumire biserică în numele tău a ridicat;
Bucură-te, că tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că trupul tău iarăși nouă l-ai dat;
Bucură-te, că îndată ce din pământ s-a ivit, mir de bună mireasmă la toți a tins;
Bucură-te, că pe mulți de felurite boli i-ai izbăvit;
Bucură-te, că înăuntrul bisericii cu cinste de preoți s-a așezat;
Bucură-te, căci credincioșii de aceasta s-au bucurat;
Bucură-te, că întregi sfintele tale moaște se păzesc;
Bucură-te, că cei ce pătimesc și cu credință năzuiesc la ele, se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de mir neîmpuținat și de felurite boli vindecător;
Bucură-te, că pentru toți ești de daruri împărțitor;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 10:

Binecredinciosul Leontie, voind a se întoarce la Iliric, a vrut să ia o parte din sfintele tale moaște, ca și acolo în patria sa să zidească o biserică în numele tău, Sfinte; iar tu, arătându-te, l-ai certat, ca să nu îndrăznească a lua ceva, iar el luând numai giulgiul muiat în sângele tău și o parte din lucrurile de aur, în raclă de aur le-a pus și, ducându-se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Minuni multe făcând tu, sfinte, prin giulgiul tău, lui Leontie arătându-te pe cale, l-ai izbăvit de furtuna ce-l amenința când trecea cu ai săi râul Istrul, zicându-i să ia racla cu giulgiul în mâinile sale și să nu se teamă; asemenea și tuturor celor ce năzuiesc cu credință la tine le ești de obște folositor și grabnic ajutător; pentru care-ți cântăm așa:
Bucură-te, că pe Leontie, ce din sfintele tale moaște a vrut să ia, l-ai certat;
Bucură-te, că giulgiul muiat în sângele tău, spre mângâierea lui l-ai dat;
Bucură-te, că de furtuna ce-l amenința, arătându-te, l-ai izbăvit;
Bucură-te, căci cu giulgiul râul fără vătămare l-a trecut;
Bucură-te, că el, sosind la Sirmion, în biserica ce zidise ție, acest odor a dat;
Bucură-te, că și acolo de minuni și tămăduiri mulți s-au îndulcit;
Bucură-te, că pe Marian, eparhul Iliricului, de boală grea l-ai tămăduit;
Bucură-te, că pe unul ce era îndrăcit l-ai izbăvit;
Bucură-te, că pe altul de scurgerea de sânge l-ai izbăvit;
Bucură-te, că foametea ce era în cetatea ta o ai potolit;
Bucură-te, că pe locuitorii ei, din primejdia ce-i amenința, i-ai izbăvit;
Bucură-te, că celor ce vindeau grâu, arătându-te aievea, le-ai poruncit să înoate spre Tesalonic;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 11:

Sfeșnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaște, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, așezat în mijlocul bisericii, luminează pe toți cei ce cu credință năzuiesc la ele. Pentru aceea de un asemenea dar să nu ne lipsești și pe noi, Sfinte, cei ce cu dragoste ne aflăm stând înaintea sfintei tale icoane; cu multă smerenie închinându-ne, cerem a fi feriți de orice potrivnice întâmplări, iar mai ales de înfricoșătoarea groază a cutremurului și a ne învăța să cântăm lui Dumnezeu, dimpreună cu tine: Aliluia!

Icos 11:

Evlaviosul împărat Iustinian a trimis în Tesalonic bărbați cinstiți să ia o parte din sfintele moaște, spre sfințirea bisericii pe care din nou o zidise. Acolo ajungând ei și de racla ta apropiindu-se, o, minune! Deodată a ieșit foc și scântei de văpaie spre toți slobozind un glas din foc înfricoșător a zis: „Stați și nu îndrăzniți”; iar ei, spăimântați, de frică au căzut și întorcându-se au spus împăratului cele ce s-au făcut, aducând întru mirare pe toți; pentru care te lă­udăm așa:
Bucură-te, că foc și scântei de văpaie din racla sfintelor tale moaște s-au văzut;
Bucură-te, că minunea aceasta pe mulți i-a îngrozit;
Bucură-te, că în vis lui Onisifor, aprinzătorului de lumini, te-ai arătat;
Bucură-te, că fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;
Bucură-te, că ai poruncit lui să părăsească fapta sa și să se pocăiască;
Bucură-te, că pe el l-ai făcut a se rușina, trezindu-se din somn;
Bucură-te, că a doua oară iarăși aievea l-ai mustrat;
Bucură-te, că de glasul tău ca de un tunet la pământ zăcea ca un mort;
Bucură-te, că venindu-și el întru sine, singur a mărturisit fapta sa;
Bucură-te, că spăimântându-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;
Bucură-te, căci cu minunile tale pe popor ai preaveselit;
Bucură-te, că vrei ca toți să se mântuiască de la Dumnezeu;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 12:

Stând înaintea lui Hristos, Cel ce te-a întărit spre pătimire, prealăudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dânsul dar ai luat a vindeca pe toți de patimile sufletești și trupești; rugămu-ne deci ție, Sfinte, ca cel ce ai îndrăzneală multă, nu înceta a mijloci sufletească mântuire nouă, celor ce cinstim a ta pomenire și cântăm neîncetat: Aliluia!

Icos 12:

Cu cântări cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale și îndelungă-răbdarea ta, mărim și lăudăm minunile tale, vitejia și bărbăția ta cea nebiruită; bine te cuvântăm ca pe un mare ajutător și păzitor lumii, Izvorâtorule de mir, Mare Muce­nice Dimitrie, și din inimă grăim ție acestea:
Bucură-te, că pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;
Bucură-te, că pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povățuit;
Bucură-te, că pe cele două fecioare, ce au cusut chipul tău, le-ai izbăvit;
Bucură-te, că pe răpitorul lor l-ai batjocorit;
Bucură-te, că degrabă le-ai adus pe ele, dimpreună cu chipul, la biserica din Tesalonic;
Bucură-te, că acel chip înaintea altarului spre lauda ta s-a pus;
Bucură-te, că văzându-se ele deșteptate lângă mormântul tău s-au bucurat;
Bucură-te, că cei adunați acolo, pentru minune au săltat;
Bucură-te, că de multe ori cetatea ta de năvălirea barbarilor o ai izbăvit;
Bucură-te, că pe mulți din robia barbarilor i-ai slobozit;
Bucură-te, că dimpreună cu îngerii ești vorbitor;
Bucură-te, că tuturor de obște către Stăpânul ne ești mijlocitor;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 13:

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, această a noastră netrebnică rugăciune, ce aducem ție acum cu umilință, primește-o, și de bolile sufletești și trupești și de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, cu rugăciunile tale cele bineprimite către Dumnezeu, ne păzește, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, să cântăm Lui: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi iarăși se zice Icosul cel dintâi: Credința adevărată… și Condacul întâi: Învățătorului dreptslăvitoarei credințe…

Icos 1:

Credința adevărată învățând-o, Mucenice Dimitrie, de la părinții tăi, ai viețuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu ca un înger, luminat mărturisind și învățând pe toți apoi cu milostenii, cu neîncetate rugăciuni și cu chinuri. Pentru care noi aducem ție aceste cântări de laudă:
Bucură-te, că tu ca un înger pe pământ ai viețuit;
Bucură-te, că luminat pe Hristos ai mărturisit;
Bucură-te, că din părinți binecredincioși ai răsărit;
Bucură-te, că dreapta credință până la sfârșit o ai păzit;
Bucură-te, că prin postire și rugăciuni necontenite, îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin faceri de bine și lacrimi, pe demoni i-ai înfricoșat;
Bucură-te, nemuritoare odraslă a cetății Tesalonicului;
Bucură-te, reazem neclintit al Iliricului;
Bucură-te, săditorule al creștinătății;
Bucură-te, dezrădăcinătorule al păgânătății;
Bucură-te, că întru primejdii lumii ești mare apărător;
Bucură-te, că celor ce cu credință năzuiesc la tine le ești gata folositor;
Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condac 1:

Învățătorului dreptslăvitoarei credințe celei întru Hristos, surpătorului și rușinătorului păgânătății, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostașul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare și mare apărător credincioșilor, toți acum cântări de mulțumire și laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: Bucură-te, Izvorâ­­torule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

și se face otpustul.

https://doxologia.ro/viata-bisericii/sfintele-locuri/fantana-cu-aghiazma-din-biserica-sfantul-dimitrie-din-tesalonic

Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva – 14 Octombrie

 cuvioasa_parascheva_35vesmantul-sfintei-cuvioase-parascheva-5

Troparul, glasul al 4-lea

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

Condac 1:

Preacuvioasei noastre Maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilință îi aducem noi, nevrednicii păcătoși, pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea curgător de bunătăți al Mântuito­rului nostru, și să-i cântăm: Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Icos 1:

Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeștile lăcașuri, de bucurie te-au încununat pentru vredniciile tale; că femeiesc trup purtând și fire slăbănoagă, ai știut a birui toate puterile vrăjmașilor prin buna înțelepciune; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, înțeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
Bucură-te, alinarea de suferință;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, întărirea credincioșilor;
Bucură-te, liman lin și neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuți;
Bucură-te, scăparea celor deznădăjduiți;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 2:

Așa Împăratul tuturor răsplătește biruințele. Așa mâna proniei cea nevăzută întărește neamul omenesc, îmbrățișând cu credință cele de dânsa rânduite spre mântuire. Pentru aceasta să ne depărtăm de nelegiuiri; până când vom petre­ce în păcate? Doamne, întărește inimile noastre ca să-Ți cântăm în fapte bune cântarea îngerească: Aliluia!

Icos 2:

Preacinstită fecioară, către tine am năzuit, către tine care de multe ori ai luat pe sfinți și pe îngeri în ajutor la pământeștile ispite; fii acum și pentru noi grabnic folositoare, căci te-ai învrednicit a intra înăuntrul casei Mirelui cu candela luminoasă, precum ne-a povățuit Mântuitorul Hristos, și primește cântarea aceasta:
Bucură-te, mărgăritar neprețuit al vistieriei noastre;
Bucură-te, floare nevestejită a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, temelie neclintită a creștinătății;
Bucură-te, a fecioarelor înzestrătoare și rugătoare către Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a preoților cucernici;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a străinilor;
Bucură-te, fierbinte mângâietoare a prigoniților;
Bucură-te, milostivă povățuitoare a văduvelor;
Bucură-te, învingătoarea dușmanilor;
Bucură-te, izbăvirea tuturor celor ce te cheamă spre ajutor;
Bucură-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucură-te, vindecătoarea de răni ale trupurilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 3:

Spre tine pururea nădăjduim; de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum, îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți, ca să scăpăm din primejdii și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Epivata, văzând lauda pământului ei răsărind dintru ale sale, cu bucurie te-a întâmpinat, preacuvioasă, mărturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care în urmă ne-am învrednicit a dobândi moaștele tale, cum vom putea îndestul a propovădui minunile pe care le-ai făcut, de nu cântăm acestea:
Bucură-te, luminătoarea Moldovei;
Bucură-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucură-te, învățătoarea părinților tăi;
Bucură-te, ceea ce n-ai adunat averi pământești;
Bucură-te, adunătoarea cereștilor daruri;
Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucură-te, îndreptătoarea mândriei;
Bucură-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor;
Bucură-te, osânditoarea dușmanilor;
Bucură-te, miluitoarea săracilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 4:

Preacurată Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu, primește și ale noastre datornice rugăciuni de la noi nevrednicii, pe care prin mijlocitoarea noastră sfântă ți le aducem spre iertarea păcatelor și ne dă nouă pace și mare milă de la Fiul tău, Căruia Îi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Celei după vrednicie și cu credință următoare a cuvântului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecărilor și plată cerească, prin glasul Mântuitorului zicând: slugă bună și credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău, îți aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, sămânță nerătăcită;
Bucură-te, trup neobosit;
Bucură-te, hrană duhovnicească;
Bucură-te, aur lămurit;
Bucură-te, foc arzător plevilor;
Bucură-te, pământ de îndestulare;
Bucură-te, rodul pocăinței;
Bucură-te, îmblânzirea relelor cugetări;
Bucură-te, risipitoare de furtuni;
Bucură-te, aducătoare de mană;
Bucură-te, dătătoare de mângâieri;
Bucură-te, mijlocitoarea tuturor creștinilor către Domnul;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 5:

Obosiți de truda gândurilor lumești ne-am deșteptat acum noi, ticăloșii, lăcrimând, că nu avem încotro întinde nădej­dile după faptele noastre spre a ne liniști, nefăcând nici un lucru vrednic de mântuire și temându-ne de tăiere ca smochinul neroditor, cădem înaintea ta plângând, Sfântă Parascheva, și strigăm: miluiește-ne, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu cântarea de mântuire: Aliluia!

Icos 5:

Cine nu te va ferici pe tine, Cuvioasă, că te-ai învrednicit a potoli prin nevoințele tale zburdălnicia trupului și a dobândi mântuirea sufletească cu cinstea cea neluată de mâini omenești a cereștii măriri? Sau cine nu te va ferici că ai străbătut prin viteazul tău cuget împletiturile vicleanului cele amăgitoare, și l-ai rușinat? Pentru aceasta, primește următoarea cântare:
Bucură-te, turnul biruinței;
Bucură-te, ușa mântuirii;
Bucură-te, pavăza credinței;
Bucură-te, lăcașul statorniciei;
Bucură-te, chipul bunătăților;
Bucură-te, apărarea cinstitei cruci;
Bucură-te, închinătoarea ei vrednică;
Bucură-te, că prin al ei ajutor ai fost izbânditoare;
Bucură-te, că printr-însa te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a biruinței frumoasă stâlpare;
Bucură-te, învingătoare a stăpânirii iadului;
Bucură-te, moștenitoarea cereștii măriri;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 6:

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lăuda mărirea faptelor tale, noi nevrednicii? Căci nici fap­tele, nici credința nu ne apropie de preacinstitele tale lucrări; dar mărturisind slăbiciunea noastră, ne rugăm ție a ne ajuta și a mijloci către Dumnezeu să primească cântarea: Aliluia!

Icos 6:

Ne-au cuprins acum dureri de negrăit, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu așteptăm, toți ne-au părăsit deodată, până și plăcerile ce odinioară ne desfătau acum se luptă cu noi; vai de ticăloșia noastră, nu avem altă nădejde decât mila lui Dumnezeu și al tău ajutor sfânt. Pentru aceasta, ne rugăm ție a ne ajuta, vindecându-ne, ca să cântăm ție:
Bucură-te, leacul durerii;
Bucură-te, mâna vindecării;
Bucură-te, casa ocrotirii;
Bucură-te, raza mângâierii;
Bucură-te, cortul îndestulării;
Bucură-te, rourarea fierbințelii;
Bucură-te, mântuirea de boli;
Bucură-te, scăparea celor înspăimântați;
Bucură-te, izgonitoarea pagubelor;
Bucură-te, privighetoare neadormită;
Bucură-te, stea luminoasă;
Bucură-te, scară izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 7:

Doamne, cercetează și vindecă pe robii Tăi cei cuprinși de durere, zice Preacuvioasa, rugându-se neîncetat, că nu au reazem, nici mângâiere. Iar zilele grele sunt, și pentru că ne-am mântuit, să ne bucurăm și să cădem la Dum­nezeu, pocăindu-ne și cântând: Aliluia!

Icos 7:

Nelegiuirile noastre, mulțimea strâmbătăților pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astăzi ne osândesc și nu știm ce vom răspunde mergând la judecată, unde toți ne prigonesc, toți se ridică asupra noastră să ne împileze; tu însă, o, preabună Maică, care asculți mărturisirea noastră, mijlocește către Domnul să prefacă starea osândirii noastre în bunătăți, scoțând din inimile vrăjmașilor noștri toată urâciunea și te vom preamări cu laude ca acestea:
Bucură-te, mijlocitoarea celor greșiți;
Bucură-te, folositoarea celor asupriți;
Bucură-te, îndreptătoarea judecătorilor răi;
Bucură-te, doveditoarea celor clevetiți;
Bucură-te, scăparea celor judecați și osândiți;
Bucură-te, contenire a patimilor;
Bucură-te, nesprijinitoarea celor ce caută numai folosul lor;
Bucură-te, neizbândire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucură-te, domolire a celor puternici;
Bucură-te, înlesnire a slăbănogilor;
Bucură-te, stârpitoare a răutăților;
Bucură-te, izvorâtoare a milostivirii;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 8:

Acestea grăind, ne liniștim, ne veselim și ne bucurăm; saltă sufletele noastre că nu-și vor râde de noi vrăjmașii noștri. Nu ne va părăsi Dumnezeul nostru până la sfârșit, pentru rugăciunile tale, Preacuvioasă, ci trimițând mila Lui asupra poporului, precum este obișnuit, și noi, nevrednicii, ne vom împărtăși cu el de ale Sale bunătăți, cu care dim­preună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

La toți vom spune minunile tale, în glas vom cânta prăznuirea ta, după datoria obștii care ți-aduce spre mulțumire: mărire laudei tale, mărire îndelung-răbdării cu care te-ai încununat, nevoindu-te prin credință, mărire faptei celei cu statornicie urmată după pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea, grăim către tine:
Bucură-te, mireasă duhovnicească;
Bucură-te, cununa adevărului;
Bucură-te, toiagul biruinței;
Bucură-te, mărirea monahilor;
Bucură-te, povățuitoare a obștii;
Bucură-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucură-te, păzitoare a sihaștrilor;
Bucură-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucură-te, propovăduitoare a dreptei credințe;
Bucură-te, surpătoare a eresurilor;
Bucură-te, dobândire a slavei dumnezeiești;
Bucură-te, următoare a Cuvântului ceresc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 9:

Pe sfânta folositoare a celor ce sunt întru nevoi, toți cu bucurie să o lăudăm, pe cinstita Parascheva, că aceasta viață nestricăcioasă a luat în veci; pentru aceasta mărire a aflat și darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 9:

Rău-cugetătorii, prin tine mustrați fiind, se înspăimântă văzând slava lui Dumnezeu, cea gătită omului depărtat de păcate, în tine luminând, văzând taina cea necuprinsă a chipului măririi, asupra ta, Cuvioasă, că astăzi strălucește aducând credincioșilor daruri de vindecări; pentru aceasta, ei s-au rușinat, pocăindu-se și noi ne-am veselit, cântându-ți ție:
Bucură-te, izbăvitoarea noastră;
Bucură-te, povățuitoare;
Bucură-te, îndreptătoare;
Bucură-te, izgonitoare de rele;
Bucură-te, aducătoare de bun miros;
Bucură-te, otrăvitoarea jivinelor;
Bucură-te, stârpitoarea insectelor;
Bucură-te, ferirea de năluciri;
Bucură-te, risipitoarea de grindină;
Bucură-te, aducătoarea de ploi mănoase;
Bucură-te, îmbelșugătoarea de roade bune;
Bucură-te, veselitoarea plugarilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 10:

Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale, Preacuvioasă, că de n-ai fi stat tu, rugându-te pentru țara aceasta pe care o păzești cu preacuratele tale moaște, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi ușurat de bolile care au venit asupra noastră, pentru păcatele noastre cele multe? Deci dimpreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Zidurile casei părinților tăi n-au fost puternice, nici îndestulătoare pentru a te opri de la mărimea hotărârii ce ai luat, fă­găduindu-te a îmbrățișa viață monahicească; pentru aceasta și depărtându-te de toată dezmierdarea și plăcerile lumești, haina cea scumpă cu a cerșetorului, venind de la biserică, ai schimbat-o, părăsindu-ți părinții ce te certau cu mustrări de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobândind cele preaînalte, de la toți auzi:
Bucură-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina de sus;
Bucură-te, patul nevinovăției;
Bucură-te, scaunul domniilor;
Bucură-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucură-te, ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, apărătoare neînfruntată;
Bucură-te, mustrătoare a celor ce ne ispitesc;
Bucură-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucură-te, întăritoare a celor ce ne slujesc;
Bucură-te, luminătoare a celor ce ne mângâie;
Bucură-te, împreună-lucrătoare cu cei ce ne hrănesc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 11:

Suntem plini de păcate, Îndurate Doamne, și greu se luptă sufletele noastre gândind la judecată, căci ce vom face noi păcătoșii, năpădindu-ne deodată neprevăzutul sfârșit? Milă cerem, Doamne, milă Hristoase al nostru, căci nu avem chip de îndreptare; nu trece cu vederea rugăciunile noastre și pocăința, care în tot ceasul după păcate ne-a cuprins și primește ca pe o chezășie a bunei noastre voințe și a temerii de Tine, rugăciunea aceasta, pe lângă care Ți-aducem mijlocitoare și pe Maica noastră Parascheva, cântând cu dânsa dimpreună: Aliluia!

Icos 11:

Mulți păcătoși mai înainte de noi și-au dobândit mântuirea umilindu-se. Cum, dar, noi ne vom depărta de această nă­dejde? Către tine însă năzuim, Preacuvioasă Maică, și nu vom fi rușinați, nedepărtându-te de noi ca de păcătosul acela care lângă tine a fost înmormântat fără a i se cunoaște nevrednicia sa și pentru care ai cerut prin vedenie să i se mute trupul cel stricat de lângă moaștele tale. Deci ne rugăm, primește rugăciunile și lacrimile noastre, mijlocind iertarea păcatelor noastre pentru că îți cântăm:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, fecioară neîntinată;
Bucură-te, comoară nedeșertată;
Bucură-te, maică prealăudată;
Bucură-te, mântuirea cea smerită;
Bucură-te, lauda celor cinstiți;
Bucură-te, mângâierea celor nenorociți;
Bucură-te, povățuitoarea celor rătăciți;
Bucură-te, buna mea sfătuitoare;
Bucură-te, preablândă îndreptătoare;
Bucură-te, a sufletelor veselitoare;
Bucură-te, grabnică ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 12:

Nespusă este mângâierea noastră, privindu-te, cu noi petrecând, ca un dar al lui Dumnezeu trimis țării acesteia; că de ce boli am fost cuprinși și nu ne-ai vindecat; în care întristări și nu ne-ai bucurat; de câte ori lipsiți, prigoniți și în războaie și tu ne-ai ajutat nouă, în totul plinind cuvântul Mântuitorului din Evanghelia Sa! Pentru aceasta, cu sme­renie dobândind dreapta cea preaînaltă la scaunul măririi, îți cântăm ție: Bucură-te! și lui Dumnezeu lauda cea ce­rească: Aliluia!

Icos 12:

Izbăvește-ne pe noi, Maică, de lăcuste, de gândaci și de toată răutatea; izbăvește-ne pe noi, Maică, de foc, de grin­dină și de fulger; izbăvește-ne pe noi, Maică, de chinul cel de veci și de ceasul osândirii și ne învrednicește a dobândi prin rugăciunile tale starea de-a dreapta în ziua judecății, prin mântuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne și hrănindu-ne în pace până la răsuflarea cea mai de pe urmă, ca să-ți cântăm:
Bucură-te, alăută duhovnicească;
Bucură-te, trâmbiță apostolească;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, rază cerească;
Bucură-te, nădejdea oamenilor;
Bucură-te, izgonirea demonilor;
Bucură-te, tămăduirea rănilor;
Bucură-te, feritoarea de răutăți;
Bucură-te, aducătoarea de bunătăți;
Bucură-te, luminătoarea casnică a Moldovei;
Bucură-te, izbăvitoarea lui Vasile Voievod și a altor miluitori;
Bucură-te, sprijinitoarea și a mea, a smeritului păcătos;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 13:

Ne închinăm lui Dumnezeu și cinstim sfintele tale moaște, Cuvioasă Maică Parascheva, propovăduind cu mărire și cântări toate minunile tale pe care prin darul lui Dumnezeu și pentru a noastră mântuire le-am dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, și grăbește totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu bucurie faptele tale și slava lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer cu laude… și Condacul întâi: Preacuvioasei noastre Maici…

Icos 1:

Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeștile lăcașuri, de bucurie te-au încununat pentru vredniciile tale; că femeiesc trup purtând și fire slăbănoagă, ai știut a birui toate puterile vrăjmașilor prin buna înțelepciune; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, înțeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
Bucură-te, alinarea de suferință;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, întărirea credincioșilor;
Bucură-te, liman lin și neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuți;
Bucură-te, scăparea celor deznădăjduiți;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condac 1:

Preacuvioasei noastre Maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilință îi aducem noi nevrednicii păcătoși pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea curgător de bunătăți al Mântuito­rului nostru, și să-i cântăm: Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Rugăciune către Sfinta Cuvioasă Parascheva

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim. Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoșilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga milostivirea prin sârguința cea de toate zilele, dă­ruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv.
Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim preasfânt numele Tău în veci. Amin.

Acatistul Sfântului Apostol Toma – 6 Octombrie

saint-thomas-the-apostle-novgorod

Troparul Sfântului Apostol Toma, glasul al 3-lea:

Apostole Sfinte Toma, roagă pe milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

Condacul 1

Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Icosul 1

Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie, Sfinte, învrednicindu-te pe tine Dumnezeu a auzi propovăduirea lui Hristos şi a vedea preaslăvitele Sale minuni şi cunoscându-L pe El, Dumnezeu adevărat, să-L urmezi îndeaproape şi încă şi în ceata celor doisprezece Apostoli să te numeri, pentru care zicem ţie:
Bucură-te, Toma, cel ce ai fost numit Geamănul;
Bucură-te, că ai cunoscut pe Iisus Galileeanul;
Bucură-te, că, prin minuni, puterea Lui ţi s-a vădit;
Bucură-te, că L-ai cunoscut pe El a fi Dumnezeu;
Bucură-te, îţi strigă sufletul meu;
Bucură-te, că pe urmele lui Hristos ai purces;
Bucură-te, că te-ai învrednicit Apostol a fi ales;
Bucură-te, că între cei dintâi ai fost chemat;
Bucură-te, că între cei doisprezece te-ai numărat;
Bucură-te, că ai urmat lui Hristos până în sfârşit;
Bucură-te, că prin tine temeiul credinţei s-a vădit;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 2-lea

Prin dumnezeiasca Pronie, nu ai fost de faţă cu ceilalţi Apostoli, când li S-a arătat lor Mântuitorul după Sfânta Sa Înviere, de aceea nu ai crezut spuselor lor, când mărturiseau zicând: „L-am văzut pe Domnul”, şi-L slăveau cu cântări zicând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Necrezând mărturiei celor unsprezece Apostoli „că a înviat Domnul omorând moartea”, ai dorit să vezi locul rănilor Lui şi să pui degetul în coasta Lui, spre desăvârşita încredinţare a ta şi a tuturor neamurilor până la sfârşitul veacurilor; de care preaînţeleaptă îndoială minunându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că a rânduit Domnul să nu fii de faţă la arătarea Sa;
Bucură-te, cel ce n-ai crezut că Hristos a înviat, dând viaţă;
Bucură-te, că Apostolii bună vestire ţi-au adus;
Bucură-te, că, dorind a-L vedea, n-ai crezut ce ţi-au spus;
Bucură-te, că dorirea ta fierbinte te-a făcut îndoielnic;
Bucură-te, că în hotărâre nu te-ai arătat şovăielnic;
Bucură-te, că îndată ţi-ai arătat dorirea să-L vezi pe Hristos;
Bucură-te, că ai zis: „De nu voi pipăi rănile Lui, nu voi crede”;
Bucură-te, că degetul pe rănile Lui ai voit să ţi-l pui;
Bucură-te, că prin aceasta taină adâncă descoperi oricui;
Bucură-te, că ne înveţi a ne lipi de rănile lui Hristos;
Bucură-te, că ne arăţi a primi suferinţa ca pe un dar luminos;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 3-lea

Cunoscând Domnul curăţia cugetului tău, că spre adeverirea Învierii şi nu spre ispitire ţi-a fost îndoiala, te-a învrednicit slăvitei arătării Sale, ca noi, cunoscând minunea, cu tine de-a pururea să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Arătându-Se Domnul pentru a doua oară Apostolilor pe când erai şi tu cu dânşii, ţi-a adeverit dumnezeiască puterea Sa, căci cunoscându-ţi îndoiala, te-a chemat să-ţi pui degetul în coasta Sa, după dorire, dojenindu-te şi înlesnindu-ţi a fi credincios arătării Sale şi nu necredincios; pentru care noi cu cutremur strigăm ţie:
Bucură-te, că Domnul a doua oară Apostolilor S-a arătat;
Bucură-te, că prin această arătare şi pe tine te-a bucurat;
Bucură-te, că Iisus ţi S-a adresat ţie anume;
Bucură-te, că te-ai cutremurat când te-ai auzit chemat pe nume;
Bucură-te, că ai recunoscut îndată pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că te-a certat cu blândeţe să nu fii necredincios;
Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în credinţă;
Bucură-te, că ai adeverit Învierea cu prisosinţă;
Bucură-te, şi nu ne lăsa în îndoială;
Bucură-te, şi din căderile noastre ne scoală;
Bucură-te, al lumii îndreptător;
Bucură-te, osârdnic povăţuitor;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 4-lea

Punând degetul tău pe rănile Domnului şi cunoscându-L pe El a fi cu adevărat Dumnezeu cel Înviat din morţi, ai strigat cu tărie: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”, încredinţându-ne şi pe noi de Sfânta Sa Înviere şi învăţându-ne a cânta Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Prin îndoiala ta cea din cuget curat izvorâtă şi din fierbinte dorinţă de a adeveri taina cea nepricepută de minte a Învierii lui Hristos, dat-ai mai cu tărie tuturor să ştie că a înviat Domnul nu cu nălucire, ci cu acelaşi trup cu care pătimise pentru a noastră mântuire. Pentru aceasta, noi laude îţi aducem ţie:
Bucură-te, cel ce ai fost ales să porţi a îndoielii cruce;
Bucură-te, că îndoiala ta adeverirea Învierii aduce;
Bucură-te, că dumnezeiască Taină prin tine s-a lucrat;
Bucură-te, că smerit crucea ai purtat;
Bucură-te, că lumii spre întărire, şi nu spre sminteală ai fost pus;
Bucură-te, că s-a vădit cât de mult te-a iubit Iisus;
Bucură-te, că a ta îndoială nu L-a mâhnit;
Bucură-te, că dorirea ta arzătoare ţi-a plinit;
Bucură-te, că ne-ai fost dat nouă tare întărire;
Bucură-te, că te avem spre povăţuire;
Bucură-te, şi în îndoieli luminează a noastră minte;
Bucură-te, strigăm ţie, Apostole Sfinte;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 5-lea

După Sfânta Înălţare a Domnului şi după primirea harului cel dumnezeiesc prin pogorârea Sfântului Duh, aruncând Apostolii sorţi ca să ştie unde avea fiecare să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu, tu, Sfinte, ai primit India, spre propovăduire, slăvind pe Dumnezeu cu cântări: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Propovăduitor neamurilor păgâne din depărtatul Răsărit ai fost trimis, pornind pe drumul celor trei magi să duci vestirea Învierii lui Hristos şi Evanghelia Sa mântuitoare; pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, că neamurile Răsăritului le-ai adunat la turma lui Hristos;
Bucură-te, că ai propovăduit credinţa la neamuri păgâne;
Bucură-te, că piatra pusă de tine pururea rămâne;
Bucură-te, că L-au cunoscut ca pe un Soare mult luminos;
Bucură-te, că ai înălţat puternică Biserică în Răsărit;
Bucură-te, că ai purces pe drumul pe care magii au venit;
Bucură-te, că ai lăţit al Evangheliei cuvânt;
Bucură-te, Apostole şi propovăduitor preasfânt;
Bucură-te, şi ne învredniceşte şi pe noi mărturisirii Lui;
Bucură-te, şi ne întăreşte pe piatra mărturisirii Domnului;
Bucură-te, şi dă-ne mărturisirii neînfricoşate;
Bucură-te, şi din ispita îndoielilor ne scoate;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 6-lea

Spre adeverirea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu şi spre încredinţarea neamurilor datu-ţi-s-a ţie, Sfinte, şi darul de a săvârşi minuni, ca toţi, văzându-le, să slăvească pe Dumnezeu Cel ce ţi-a dăruit ţie putere multă şi să strige Lui: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Aflându-te tu, Sfinte, în Cezareea, prin pronia lui Dumnezeu ai fost chemat drept meşter zidar, să mergi în India pentru înălţarea unui palat împărătesc şi, în drum, oprindu-vă într-o cetate în care se prăznuia nuntă împărătească şi fiind poruncă să meargă şi toţi străinii ce s-ar afla în cetate, aflându-te acolo, ai fost lovit peste obraz fără de vină de o slugă, pe care ai blestemat-o să-i fie ruptă mâna de câini, lucru ce s-a şi întâmplat. Care minune văzând-o, mulţi au venit la credinţă şi chiar pe fiul împăratului l-ai învăţat a păzi curăţia cămării de nuntă; pentru aceasta îţi strigăm:
Bucură-te, că ale tale cărări de Dumnezeu au fost rânduite;
Bucură-te, că ai aflat prilej să faci minuni preaslăvite;
Bucură-te, că, pe cel ce te-a hulit fără vină, l-ai osândit;
Bucură-te, că după cuvântul tău pedeapsă a primit;
Bucură-te, că prin aceasta puterea lui Dumnezeu au cunoscut;
Bucură-te, că multora osânda lui spre pildă s-a făcut;
Bucură-te, că mulţi au venit la credinţa adevărată;
Bucură-te, şi ne învaţă şi pe noi a nu huli niciodată;
Bucură-te, că însuşi fiul împărătesc s-a întors la credinţă;
Bucură-te, că l-ai îndemnat la păzirea curăţiei în cuviinţă;
Bucură-te, că şi noi, prin tine, bune îndemnuri primim;
Bucură-te, şi ne învredniceşte următori sfaturilor tale să fim;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 7-lea

Aflând împăratul cetăţii de sfătuirea dată fiului şi văzându-l pe el că a părăsit slujirea idolească, a voit să te piardă, dar fiind în drum spre India, Sfinte, Dumnezeu te ocrotea pentru slujba ce-ţi încredinţase; de aceea, necontenit laude şi cântări Îi aducem Lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Voind Gundafor, împăratul Indiei, să-şi facă un palat preaslăvit, prin pronia lui Dumnezeu ai fost adus înaintea lui drept meşter iscusit, venit din laturile Palestinei. Primindu-te cu mare bucurie împăratul şi încredinţându-ţi aur din destul, spre săvârşirea palatului, tu, Sfinte, l-ai împărţit la săraci, ca să-i agoniseşti lui palat fără de asemănare în lăcaşurile cereşti. Pentru care înţeleaptă îndrăzneală, lăudându-te, îţi strigăm:
Bucură-te, că preaîndrăzneţ te-ai arătat;
Bucură-te, că ai făurit un plan minunat;
Bucură-te, că tot aurul la săraci l-ai dat;
Bucură-te, că pe Domnul Însuşi L-ai împrumutat;
Bucură-te, că palat preaslăvit împăratul a dorit;
Bucură-te, că lăcaş neasemănat în ceruri i-ai gătit;
Bucură-te, că prin tine şi noi năzuim la cămările cereşti;
Bucură-te, că acolo, împreună cu Hristos te sălăşluieşti;
Bucură-te, şi ne du şi pe noi în casa Tatălui de Sus;
Bucură-te, şi ne uneşte cu Domnul Iisus;
Bucură-te, ajutorul celor săraci şi în nevoi;
Bucură-te, Sfinte, şi roagă-te şi pentru noi;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 8-lea

Aflând împăratul cele făptuite de tine, a poruncit să te arunce în temniţă, dar tu, Sfinte, în necazuri te bucurai, proslăvind pe Dumnezeu şi strigându-I Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Minunată orânduire a arătat Dumnezeu spre încredinţarea împăratului, că neînşelător era cuvântul tău despre zidirea palatului celui ceresc, căci în chip neaşteptat s-a săvârşit din viaţă fratele împăratului şi a fost purtat de înger şi a văzut slava celor agonisite în ceruri de tine, Sfinte. Apoi a slobozit Dumnezeu să se întoarcă el întru simţire spre adeverirea celor văzute, de care încredinţându-se împăratul, te-a eliberat din temniţă şi a venit la dreapta credinţă, iar noi, văzând minunea, grăim:
Bucură-te, că te-ai învrednicit de minuni preaslăvite;
Bucură-te, că prin minuni cuvântul şi faptele ţi-au fost adeverite;
Bucură-te, că răbdarea în suferinţă ţi s-a răsplătit;
Bucură-te, că însuşi împăratul la credinţă a venit;
Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în necaz;
Bucură-te, şi al nostru cuget ţine-l mereu treaz;
Bucură-te, că din temniţă te-ai izbăvit;
Bucură-te, că celor din prigoane le eşti zid nebiruit;
Bucură-te, că ne arăţi nouă puterea credinţei;
Bucură-te, că ne vădeşti preţul suferinţei;
Bucură-te, că izbăveşti din închisoare pe cei nedreptăţiţi;
Bucură-te, îţi strigă ţie ai tăi slujitori;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 9-lea

Luminând tu cu propovăduirea Evangheliei părţile Indiei, a venit clipa cinstitei mutări a Maicii lui Dumnezeu şi toţi Apostolii din toate părţile lumii au fost răpiţi şi aduşi în Ghetsimani înaintea patului Preacuratei, ca să aducă ei slăvite cântări de îngropăciune şi lui Dumnezeu să-I cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Şi de această dată a voit Dumnezeu ca tu, Sfinte, să ajungi a doua zi după îngropăciune şi, sfătuindu-se Apostolii, spre mângâierea ta, au deschis mormântul Preafericitei Născătoare de Dumnezeu, ca să te închini Preacurat trupului ei, dar deschizându-l, n-au aflat decât giulgiurile, adeverindu-se astfel că Maica lui Dumnezeu, în chipul Fiului său, cu trupul la cer a fost luată. Această mare taină cunoscând-o, strigăm către tine:
Bucură-te, că ai fost ales spre adeverirea unor taine preaslăvite;
Bucură-te, că de Dumnezeu îndoiala şi zăbava ţi-au fost rânduite;
Bucură-te, că şi proslăvirea Maicii Domnului ai adeverit;
Bucură-te, că pe nori din India în Ghetsimani ai venit;
Bucură-te, că ai ajuns a doua zi după îngropăciune;
Bucură-te, că vi s-a descoperit ce să faceţi prin rugăciune;
Bucură-te, că aţi hotărât ca mormântul să fie deschis;
Bucură-te, că doar giulgiul l-aţi aflat pe pământ întins;
Bucură-te, că aţi înţeles că la cer cu trupul a fost luată;
Bucură-te, că aşa dragostea Fiului pentru Maica Sa se arată;
Bucură-te, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai dovedit;
Bucură-te, că îndoiala şi zăbava ta de rătăcire ne-au izbăvit;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 10-lea

După aceasta iarăşi în părţile Indiei întorcându-te, Sfinte Toma, propovăduiai pe Hristos, întorcând pe mulţi la credinţă şi învăţându-i pe ei să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Prin multe alte minuni, Sfinte Toma, ai întărit propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, când un slujitor netrebnic, ucigându-şi copilul, te-a învinuit pe tine de fapta lui ticăloasă, iar tu, neavând nici o mărturie în faţa judecătorilor pentru nevinovăţia ta, ai cerut să te ducă înaintea pruncului celui ucis şi i-ai poruncit lui ca însuşi să mărturisească pentru sine cine l-a ucis, iar cel mort a cuvântat, arătând pe cel vinovat. De care lucru cutremurându-ne, ţie strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, că prin tine multe alte minuni s-au făcut;
Bucură-te, că în primejdii darul Domnului ţi-a fost scut;
Bucură-te, că minciuna slujitorului idolesc s-a vădit;
Bucură-te, că cel mort singur a grăit;
Bucură-te, că mărturie de nevoinţa ta a dat;
Bucură-te, că pe nelegiuitul său tată ucigaş l-a arătat;
Bucură-te, că Hristos, Soarele dreptăţii, te-a luminat;
Bucură-te, că Domnul tău din primejdii şi din temniţă iarăşi te-a scăpat;
Bucură-te, şi ne fii nouă apărător în ispite;
Bucură-te, şi ne scapă de cursele diavolului cele meşteşugite;
Bucură-te, aducem ţie cei ce cinstim a ta pomenire;
Bucură-te, mijlocitor la cer pentru a noastră mântuire;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 11-lea

Prin trei femei preacucernice, Sindiclia, Migdonia şi împărăteasa Tertiana, pe care le-ai adus de la păgâneasca închinare de idoli la creştineasca credinţă şi închinare a Unuia singur adevărat Dumnezeu, ţi-a pregătit Domnul şi cărarea muceniciei, ca, cetei sfinţilor alăturându-te, de-a pururea să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Învăţându-le pe ele curăţia să-şi păzească ferindu-se de amestecul cu păgânii, ai întărâtat mânia urâtorului de curăţie, care prin soţii acelor cucernice femei s-a pornit cu înverşunare împotrivă-ţi, îndemnând pe împărat să te piardă pentru că le despărţiseşi pe ele de la spurcata închinare idolească şi de la păgâneştile năravuri necurate şi pe mulţi i-ai adus la slujirea lui Hristos. Dar tu, Sfinte, te-ai arătat gata a le răbda toate pentru dragostea lui Hristos, pe care-L propovăduiai; de aceea şi noi cu credinţă îţi strigăm ţie:
Bucură-te, că întâi pe Sindiclia la credinţă o ai câştigat:
Bucură-te, că ea plină de dar s-a arătat;
Bucură-te, că prin ea şi pe Migdonia, rudenia ei, o ai atras;
Bucură-te, că şi aceasta s-a arătat bun şi cinstit vas;
Bucură-te, că pe însăşi preaînţeleapta împărăteasă Tertiana Domnul o a chemat;
Bucură-te, că mânia împăratului împotriva ta s-a întărâtat;
Bucură-te, că cele trei femei cucernice cununi ţi-au împletit;
Bucură-te, că şi cununa muceniciei ţi-au pregătit;
Bucură-te, şi ne povăţuieşte şi pe noi pe calea mântuirii:
Bucură-te, că ne încredinţăm ajutorului tău şi povăţuirii;
Bucură-te, păzitorul întregii curăţii;
Bucură-te, agonisitorul cereştii avuţii;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 12-lea

Înştiinţându-se împăratul că un străin a întors-o pe femeia sa de la împreună-petrecerea cu el, plin de mânie, te-a prins şi te-a aruncat în temniţă, Sfinte. La judecată aducându-te, tu cu îndrăznire ai mărturisit că Unuia singur Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului, te închini şi slujeşti şi, neputând să te plece nici închinării idoleşti şi nedobândind de la tine nici a întoarce pe împărăteasă la petrecerea ei de mai înainte, te-a dat la munci grele, dar pe toate le-ai biruit cu puterea lui Hristos, Căruia necontenit Îi slujeai, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Neputând cu munci să te piardă nelegiuitul împărat şi temându-se de norod, te-a scos cu vicleşug din cetate, împreună cu tine mergând, apoi te-a dat pe mâna oştenilor, care cu cinci suliţe te-au străpuns şi ai dobândit cununa muceniciei, încât după moarte nu numai cinstitele tale moaşte, dar şi ţărâna mormântului în care au fost îngropate s-a arătat făcătoare de minuni şi chiar un frate al împăratului, îndrăcindu-se, a fost tămăduit cu ţărână de la mormântul tău, de care minune s-a cutremurat până şi împăratul care cu urgie te-a pierdut, şi aşa l-ai întors şi pe el la credinţă; iar noi cu cutremur strigăm ţie:
Bucură-te, că te-ai învrednicit de slăvite minuni şi cununi;
Bucură-te, că în viaţă şi după moarte te-ai arătat făcător de minuni;
Bucură-te, că cea mai luminoasă cunună, cununa muceniciei îţi străluceşte;
Bucură-te, că prin mucenicia ta ceata sfinţilor sporeşte;
Bucură-te, că mulţi îndrăciţi ai tămăduit;
Bucură-te, că ţărâna mormântului tău a vindecat pe fratele împăratului ce s-a îndrăcit;
Bucură-te, că împăratul care te-a ucis la ajutorul tău a alergat;
Bucură-te, că în vedenie i te-ai arătat şi l-ai mustrat;
Bucură-te, că de ajutor nu l-ai lipsit;
Bucură-te, că, prin minunata tămăduire, pentru Hristos l-ai dobândit;
Bucură-te, că şi azi tămăduieşti multe boli şi neputinţe;
Bucură-te, şi scapă-ne pe noi de ale sufletului şi ale trupului suferinţe;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 13-lea

O, Preasfinte Apostole al lui Hristos, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai arătat spre adeverirea desăvârşită a dumnezeieştii Taine a Învierii Domnului şi a preaslăvirii Preacuratei Sale Maici, cel ce în viaţa ta şi după moarte făcător de minuni te-ai arătat şi cu mucenicească cunună te-ai încununat, apără turma lui Hristos de toată rătăcirea şi îndoiala; pe noi, cei zăbavnici cu inima, ne întăreşte pe piatra mărturisirii Sale; cu rugăciunile tale dă tămăduire rănilor sufletelor şi trupurilor noastre şi ne mijloceşte mântuirea la sfârşitul vieţii noastre. Amin. (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie…, Condacul 1: Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea…,

Icosul 1

Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie, Sfinte, învrednicindu-te pe tine Dumnezeu a auzi propovăduirea lui Hristos şi a vedea preaslăvitele Sale minuni şi cunoscându-L pe El, Dumnezeu adevărat, să-L urmezi îndeaproape şi încă şi în ceata celor doisprezece Apostoli să te numeri, pentru care zicem ţie:
Bucură-te, Toma, cel ce ai fost numit Geamănul;
Bucură-te, că ai cunoscut pe Iisus Galileeanul;
Bucură-te, că, prin minuni, puterea Lui ţi s-a vădit;
Bucură-te, că L-ai cunoscut pe El a fi Dumnezeu;
Bucură-te, îţi strigă sufletul meu;
Bucură-te, că pe urmele lui Hristos ai purces;
Bucură-te, că te-ai învrednicit Apostol a fi ales;
Bucură-te, că între cei dintâi ai fost chemat;
Bucură-te, că între cei doisprezece te-ai numărat;
Bucură-te, că ai urmat lui Hristos până în sfârşit;
Bucură-te, că prin tine temeiul credinţei s-a vădit;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul 1

Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

şi se face otpusul.

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian izbăvitor de vrăji, blesteme și de toată lucrarea diavolească și a Sfintei Iustina – 2 Octombrie

Sf-Mc-Iustina-1dscn4521

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

descc483rcare-1

Troparul, glasul al 4-lea

Și părtaș obiceiurilor, și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând, și cu credință răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Ciprian, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Cela ce mai înainte ai fost învățător răutății și te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Justina, și ca un păstor înțelept, din spinii înșelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, și pe noi credincioșii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor și de razele minunilor tale, întărește-ne ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Icos 1:

Minunată s-a arătat viața ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idolești ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoașterea cea adevărată, ți-a descoperit ție, printr-o fecioară curată, pe Hristos-Singur-Adevărul, de care taină și pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credință cântăm ție:

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească
Bucură-te, că ai vădit înșelăciunea diavolească
Bucură-te, că la cunoștința adevărului ai râvnit
Bucură-te, cel ce și în păgânească cunoștință te-ai arătat iscusit
Bucură-te, cel ce diavolești meșteșuguri și vrăjitorii ai cunoscut
Bucură-te, că pe toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut
Bucură-te, că poți să ne scapi de ispita diavolească
Bucură-te, că ne izbăvești de rătăcirile eretice
Bucură-te, că ne arăți calea spre adevăr
Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă
Bucură-te, ajutorul celor înviforați
Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarți
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 2:

Cu meșteșugurile vrăjilor tale, multe pagube și răutăți ai săvârșit la început; dar apoi la cunoștința adevărului venind, ai răscumpărat vremea, aducând din rătăcire pe mulți la Hristos, și învățându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Cartagina, Antiohia și Egiptul te-au hrănit din pruncie cu cunoștința diavolească și cu spurcata învățătură a slujirii idolești, dar Domnul, cu negrăită milostivirea Sa cea nebiruită de păcatele omenești, printr-o fecioară curată ți-a rânduit întoarcerea; pe care milostivire slăvindu-o, ție, celui ce te-ai învrednicit a o dobândi, îți cântăm:

Bucură-te, că Dumnezeu te-a întors de la păgânească slujire
Bucură-te, că așa ai cunoscut a Sa milostivire
Bucură-te, îți aducem noi, închinătorii lui Hristos
Bucură-te, căci întorcându-te, pe mulți la Dumnezeu i-ai întors
Bucură-te, că și azi ești pildă vie celor rătăciți
Bucură-te, că luminezi calea celor de eresuri orbiți
Bucură-te, că păzești Biserica oilor cuvântătoare, de rătăcire
Bucură-te, că o aperi pe Ea de dosădire
Bucură-te, îți cântăm ție cu umilință
Bucură-te, izbăvitorule de vrăjmașul cel rău
Bucură-te, tămăduitorule al celor ce caută sprijinul tău
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 3:

În chip minunat ți-a rânduit Dumnezeu întoarcerea de la slujirea păgânească, Sfinte, că mai întâi a ales o fecioară curată cu numele Iustina care, prin propovăduirea diaconului Prailie, aflând taina întrupării lui Hristos și Sfânta Sa învățătură, de la păgânătate a venit la creștineasca credință, învățându-se a slăvi pe Dumnezeu și a-I cânta Lui: Aliluia!

Icos 3:

Ca într-un pământ bun căzând sămânța propovăduirii lui Hristos în inima Iustinei, a adus mult rod, căci aceasta împreună cu părinții săi a venit la Hristos, slujindu-l Lui în rugăciune, în post și în înfrânare, pe care lucru minunat văzându-l, ne uimim, și înțelegând în ce chip tainic orânduiește Dumnezeu întoarcerea celor aleși ai Săi la lumină, îți cântăm ție, celui ce îndelungă vreme ți s-a pregătit cărare:

Bucură-te, că Domnul te-a cunoscut pe tine a fi vas ales
Bucură-te, că mai întâi Iustina, fecioara cea curată, pe calea Domnului a purces
Bucură-te, că printr-însa ți s-a pregătit cărarea întoarcerii la Hristos
Bucură-te, că Iustina întâi pe părinții săi de la păgâneasca slujire i-a întors
Bucură-te, că Iustina Mireasa aleasă a lui Hristos s-a dovedit
Bucură-te, că Lui în post și multă rugăciune I-a slujit
Bucură-te, că sufletul ei s-a arătat pământ cu multă rodire
Bucură-te, că ne-a învățat a ne închina Ziditorului, nu la a Sa zidire
Bucură-te, că și azi dați lumină celor îndoielnici
Bucură-te, că la voi aleargă cei ce în credință se arată șovăielnici
Bucură-te, și împreună cu Iustina roagă-te pentru noi
Bucură-te, că prin rugăciunile voastre ne izbăvim din nevoi
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 4:

Văzând râvna cea mare a fecioarei Iustina către Hristos, căci pe mulți începuse a-i întoarce de la păgâneasca slujire, urâtorul de bine și al oamenilor, diavolul, a pornit asupră-i cumplit război al răutății, dar ea, întărindu-se cu Semnul Crucii, prin rugăciune zdrobea puterea diavolului, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Cu multă iscusință a socotit vrăjmașul neamului omenesc a o abate pe Iustina de la calea mântuirii, dar nu a priceput vicleanul că astfel lucra întoarcerea spre mântuire și spre dumnezeiasca slujire încă și a altor vase ale lui Dumnezeu, și cursă înșelătoare cu meșteșug îi întinse ei, prin tânărul Aglaid Scolasticul voind a o vâna pe dânsa spre petrecerea cea în necurăție. Dar, întărită fiind de puterea lui Hristos, păzită a fost de toată spurcăciunea, pentru care și noi, uimiți de înțeleptele orânduiri ale lui Dumnezeu, grăim ție:

Bucură-te, că nimic nu au izbutit cursele diavolești asupra fecioarei celei curate
Bucură-te, că prin Aglaid Scolasticul, buna ta râvnă trebuia să se arate
Bucură-te, că așa orânduiește Dumnezeu cărările mântuirii
Bucură-te, că ne înveți pe noi a fi tari și statornici la vremea ispitirii
Bucură-te, că fecioara de uneltiri viclene nu s-a arătat ispitită
Bucură-te, că prin darul cerescului ei Mire, de tot răul a fost păzită
Bucură-te, că meșteșugitele curse nu au înșelat-o
Bucură-te, că mielușeaua lui Hristos, statornică buna sa râvnă a arătat-o
Bucură-te, că pilda ei trebuie să ne stea înainte
Bucură-te, Sfinte, că ai prețuit curățenia ei cuminte
Bucură-te, că prin ale voastre rugăciuni suntem apărați de multe ispite
Bucură-te, și ale noastre rugăciuni fă-le înaintea Domnului bine primite
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 5:

Neputând Aglaid nici cu ademeniri viclene, și nici cu sila, a o atrage pe fecioară de la păzirea curăției sale, a alergat la tine, Cipriane prea slăvite, care pe atunci erai cunoscut ca jertfitor idolesc și mare vrăjitor și fermecător, căci așa orânduise Dumnezeu taina întoarcerii tale la Hristos, de care negrăită înțelepciune noi minunându-ne, cântare aducem Lui: Aliluia!

Icos 5:

Cu necurata putere a vrăjilor tale ai încercat atunci, Cipriane, a ispiti curăția fecioarei Iustina, ca să o pleci pe ea spre dorirea cea aprinsă, spre necurăția lui Aglaid, și s-a tulburat sufletul curat al fecioarei de războiul pe care diavolul îl ridicase asupra ei; dar întărindu-se cu semnul Crucii Sfinte și cu puterea rugăciunii, a biruit săgețile aprinse, cele pornite împotrivă-i. De care lucru aflând, amar te-ai întristat, dar noi cântăm ție:

Bucură-te, Cipriane, că întristarea aceasta spre bucurie s-a arătat roditoare
Bucură-te, că s-a păzit curăția neprihănitei fecioare
Bucură-te, că s-a frânt boldul satanei, prin Cinstita Cruce
Bucură-te, că și azi rugăciunea ta biruință împotriva diavolului aduce
Bucură-te, că și nouă credința Iustinei spre pildă ne stă înainte
Bucură-te, că și ție însuți, spre ajutor s-a făcut, Sfinte
Bucură-te, că așa ai cunoscut amăgirea vrăjilor idolești
Bucură-te, că acum, cu rugăciunile tale, toată puterea celui rău biruiești
Bucură-te, că pe voi Sfinților Ciprian și Iustina, vă chemăm în ajutor
Bucură-te, că v-ați făcut biruitori asupra tuturor rătăciților
Bucură-te, că prin tine s-a vădit zădărnicia credințelor păgânești
Bucură-te, că și azi farmece și descântece ca spurcate vrăjitorii le vădești
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 6:

Văzând biruindu-se meșteșugirea vrăjilor tale cu puterea Crucii, ți-ai înnoit atacurile împotriva fecioarei Iustina, căci așa a voit Domnul, ca să se vădească marea neputință și înșelăciunea uneltirilor diavolești, și să se arate puterea Numelui lui Hristos, ca văzând minunea, toți să-L lăudăm pe El, cântând: Aliluia!

Icos 6:

Smerindu-și trupul său cu postul și rugăciunea, cu haina aspră îmbrăcându-se, Iustina a biruit atacurile pe care mai vârtos diavolul le pornise împotriva ei. Iară el, uneltind cu vicleșug ca și oarecând pe Eva să o amăgească, sub chipul unei femei venind, cu amăgitoare vorbe încerca să o ispitească, voind, parcă, să urmeze vieții și curăției ei. Dar acest chip de ademenire înțelegându-l Iustina, a biruit uneltirile lui, pentru care noi grăim:

Bucură-te, Cipriane, că stăruind în prigonirea fecioarei ai vădit puterea rugii
Bucură-te, că fecioara nu s-a amăgit de duhul înșelăciunii
Bucură-te, că prin stăruința ta în prigonire, ca și oarecând Pavel, statornic te-ai arătat
Bucură-te, că statornicia ta în rău, îndelung iubitorul de oameni Dumnezeu a răbdat
Bucură-te, că mai înainte a cunoscut Domnul că vei fi statornic și în credință
Bucură-te, căci la fel ca Pavel ai vădit că pe cele rele le lucrai doar din neștiință
Bucură-te, că prin fecioara cea curată Hristos te-a luminat
Bucură-te, că prin ea Calea, Adevărul și Viața ai aflat
Bucură-te, că și pe cei ce sunt întru întunericul rătăcirii îi luminezi
Bucură-te, că acum în lumină cerească te desfătezi
Bucură-te, și ne întoarce pe noi din orice rătăcire
Bucură-te, îți cântăm ție, căutând prin tine mântuire
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 7:

Aflând că prin acea vicleană uneltire nimic nu a sporit diavolul împotriva curăției Iustinei, ai voit să afli cu ce putere îl biruiește ea, zdrobind toate meșteșugurile lor, și ți s-a adeverit că nu poate diavolul nici a privi spre Semnul Crucii, căci foc ce-l arde și departe îl gonește ea este împotrivă-i; astfel ai început, o, Cipriane!, a înțelege puterea cu care se înarmează toți închinătorii Crucii, când aduc ei cântarea de laudă: Aliluia!

Icos 7:

Scârbit ai fost mai întâi, o, Sfinte!, când ai văzut că puterea vrăjilor diavolești, pe care le credeai neînvinse, încă din pruncia ta, este biruită de o fecioară neputincioasă cu firea. Dar apoi mintea ta cea doritoare de desăvârșită cunoaștere a început să se lumineze prin cunoștința Adevărului; de care bucurându-ne, îți cântăm:

Bucură-te, vas primitor de adevărată lumină
Bucură-te, că ai venit la cunoștința adevărului printr-o fecioară creștină
Bucură-te, cel ce din pruncie ai dorit cunoașterea cea adevărată
Bucură-te, că și astăzi dracii de frica ta tresaltă
Bucură-te, că ai înfrânt puterea cu care ei odinioară te-au supus
Bucură-te, că lumea de uneltirile diavolești e păzită
Bucură-te, că prin aceasta credința nostră e întărită
Bucură-te, corabie ce ai înfruntat marea cea înfiorată
Bucură-te, că lumina lui Hristos, ca un far în furtună ți-a fost arătată
Bucură-te, că și pe noi, păcătoșii, ne aduci la liman liniștit
Bucură-te, că pe mulți să smulgi din al patimilor noian ai izbutit
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 8:

Voind să te amăgească diavolul cu uneltirile lui, a iscodit altă înșelăciune, și mai vicleană, ca să vă amețească pe toți. Astfel, s-a prefăcut luând chipul Iustinei și a intrat la Aglaid. Acesta, crezând că nălucirea e adevărată, a strigat-o pe nume, dar minune: numai la auzul numelui fecioarei, nălucirea s-a risipit! Și noi înspăimântați fiind, cântăm lui Dumnezeu, Celui ce a dat o așa putere oamenilor bineplăcuți Lui: Aliluia!

Icos 8:

Cu spaimă cumplită a alergat Aglaid la tine, Cipriane, spunându-ți cele petrecute, iar tu, rușinat, fiindcă se vedea zădărnicia și amăgirea vrăjilor tale, ai încercat nenumărate alte chipuri de asemănare, ca să-l poți face pe Aglaid sau pe tine însuți să vă puteți apropia de casa Iustinei. Dar fiind voi cu cuget necurat, nimic nu ați izbutit, căci Însuși Mirele Cel Ceresc păzea curăția prea înțeleptei fecioare; pentru acestea, noi cu umilință cântăm:

Bucură-te, că nu ai amăgit-o nicidecum pe fecioara cea curată
Bucură-te, că prin statornica Iustina multe taine s-au vădit
Bucură-te, că mai întâi puterea diavolului a fi neputincioasă s-a dovedit
Bucură-te, că puterea nebiruită a lui Hristos și a Crucii Sale s-a arătat
Bucură-te, că ai cunoscut cum întărește Dumnezeu pe Sfinții Săi în chip minunat
Bucură-te, că și azi credințele rătăcite din lume izgonești
Bucură-te, și ne înarmează pe noi prin credință împotriva celui rău
Bucură-te, și ne dă biruință împotriva diavolului, nouă, celor ce chemăm numele tău
Bucură-te, și împreună cu fecioara cea curată scapă-ne de ispitele cele neașteptate
Bucură-te, și cursele lui Veliar sfărâmă-le și fă-ni-le nouă arătate
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 9:

Neizbutind nimic împotriva credinței celei neclintite a Iustinei și a curăției ei, prin încercarea de a o arunca în prăpastia iubirii de plăceri trupești, ai căutat a o supune pe dânsa prin ispitirile durerii, pornind asupră-i, ca și oarecând asupra lui Iov, mulțime de nenorociri. Dar ea, neîncetat rugându-se, ca și David grăia: „Nu voi muri, ci vie voi fi și voi povesti lucrurile Domnului!”. Și pentru toate proslăvea pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icos 9:

Dar nu numai asupra ei, ci și asupra rudeniilor ei și a toată cetatea slobozind blestemul, ai adus, o, Cipriane!, vătămare din mânia cea neîmblânzită și din rușinea cea multă ce ți se făcuse, încât mulți cetățeni au mers la Iustina, voind a o sili pe ea să nu se mai împotrivească lui Aglaid, pentru a izbăvi cetatea de mulțimea vrăjilor tale. Dar ea nu prin însoțire necurată, ci prin curate și fierbinți rugăciuni, a izbăvit pe toți de tot răul, batjocorind meșteșugurile vrăjitorești. Pentru aceasta, cu toții văzând minunea, lăudăm pe Dumnezeu și cântăm ție:

Bucură-te, că nici iscoadele cele rele la rău nu au înduplecat-o
Bucură-te, că Iustina s-a dovedit slujirii lui Hristos vas plecat
Bucură-te, că mulți din aceia au cunoscut pe Hristos, prin minunata ei tămăduire
Bucură-te, că întreaga cetate a luat printr-însa izbăvire
Bucură-te, că mulți au venit atunci la credință
Bucură-te, că tu însuți ai fost zdruncinat în întreaga ta ființă
Bucură-te, că pentru a doua oară ai fost puternic cutremurat
Bucură-te, că încrederea în puterea vrăjilor tale ți s-a destrămat
Bucură-te, că așa a binevoit Dumnezeu, prin minunata fecioară, a-ți lucra mântuirea
Bucură-te, că ne înveți pe noi a răbda îndelung când suntem ispitiți
Bucură-te, că ne întărești pe noi a rămâne în credință statornici și neclintiți
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 10:

Rușinat fiind, Cipriane, de înfrângerea ce ai suferit-o printr-o tânără fecioară, tu, cel mult învățat și iscusit foarte în lucruri vrăjitorești, și înștiințându-te că toate meșteșugurile viclene cu puterea Crucii și cu numele lui Hristos au fost biruite, ți-ai venit întru simțire și întru cunoștința Adevărului și ai început a dosădi pe draci, slăvind pe Dumnezeu și cântându-I Lui: Aliluia!

Icos 10:

Văzând că te-ai trezit din somnul și întunericul neștiinței, și cu mânie sfântă îl ocărăști, acum și pe tine, care ai fost slujitorul idoleștii închinări și al diavoleștilor meșteșuguri vrăjitorești, ca să te piardă s-a pornit diavolul cu putere multă, încercând să te ucidă și, neavând tu nici un ajutor de la nimeni să te izbăvească, ți-ai adus aminte de Semnul Crucii, prin care se împotrivea Iustina, și chemând numele lui Hristos ai biruit puterea diavolului, de care lucru preaminunat cutremurați fiind, cântăm ție:

Bucură-te, Cipriane, că prin fecioara Iustina ai venit la chemarea Numelui lui Hristos
Bucură-te, că întru Numele Lui ai zdrobit pe diavolul ce se pornise împotriva ta mai vârtos
Bucură-te, că ai aflat Lumina cea adevărată
Bucură-te, împreună cu fecioara cea curată
Bucură-te, că spre spurcată însoțire n-ai putut să o pleci
Bucură-te, că în Lumina lui Hristos, acum împreună cu ea petreci
Bucură-te, și ne întărește și pe noi în chemarea Numelui lui Hristos
Bucură-te, că ni L-ai arătat nouă a fi dar prea luminos
Bucură-te, că și prin tine a sporit Biserica cea biruitoare
Bucură-te, că te-a câștigat la credință Iustina, cea curată ca o floare
Bucură-te, și ne învață și pe noi a păzi curăția
Bucură-te, și izbăvește din nevoi pe cei ce iubesc fecioria
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 11:

Arzându-ți toate cărțile tale cele vrăjitorești înaintea credincioșilor, ai alergat la episcopul creștinesc, cerându-i lui să te unească prin Sfântul Botez cu Dumnezeul Iustinei. Și având tu inimă înfrântă și cu multă plângere pentru toate relele ce le-ai făptuit în viața ta de până atunci, primit ai fost în turma lui Hristos, căci a cunoscut episcopul buna ta râvnire. Și precum te-ai arătat odinioară grabnic la rău, te-ai dovedit apoi apring râvnitor și slujitor vrednic al Dumnezeului Celui Adevărat, neprididind a-l aduce Lui neîncetat cântarea: Aliluia!

Icos 11:

Cu mare osârdie ai alergat, Cipriane, pe calea cea strâmtă și anevoioasă, după ce ai aflat că Hristos este Calea cea Adevărată, dorind să răscumperi vremea petrecută în spurcata slujire idolească și totdeauna plângând pentru faptele cele rele de mai înainte. Drept aceea, ai mers din putere în putere și din bunătate în bunătate, încât degrab te-ai învrednicit a primi nu numai Botezul, ci ai pășit din treaptă în treaptă până la cinstea de episcop, păstorind cu râvnă turma lui Hristos. Iar pe fecioara Iustina, diaconiță și egumenă într-o mănăstire de fecioare ai făcut-o. Pe care cinstită înălțare văzând-o, cu bucurie cântăm ție:

Bucură-te, Cipriane, că așa răsplătește Dumnezeu inima curată
Bucură-te, că a cunoscut Dumnezeu râvna ta după cunoștința cea adevărată
Bucură-te, că așa miluiește Dumnezeu pe cei ce îndelungi ispitiri suferă
Bucură-te, că așa te-ai arătat arhiereu preasfințit
Bucură-te, că și pe Iustina vrednică diaconiță slujirii lui Hristos ai înălțat-o
Bucură-te, că egumenă și povățuitoare și altor fecioare ai dat-o
Bucură-te, că ai păstorit turma lui Hristos cu multă râvnă și silire
Bucură-te, că și noi alergăm la tine, ca la un adevărat păstor, cu multă dorire
Bucură-te, și ne povățuiește pe noi pe calea mântuirii
Bucură-te, și fii lângă noi mereu în ceasul ispitirii
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 12:

Prin ravna ta și a fecioarelor cele curate povățuite de înțeleapta Iustina, se deșerta slujirea idolească, iar slava lui Hristos se înmulțea. O viață ca aceasta și a ta sârguință cea pentru slujirea lui Hristos și pentru mângâierea sufletelor omenești văzând-o diavolul, scrâșnea împotrivă-ți, voind cu orice chip să te piardă. Însă nu știa pierzătorul că o și mai mare și nepieritoare slavă îți pregătea, și sălășluire cu cetele sfinților, ca împreună cu aceștia pururea să-I cânți lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Neștiind pierzătorul în ce chip să te piardă, căci se temea de puterea Crucii, a îndemnat pe păgâni să te clevetească înaintea ighemonului că ai părăsit păgâneasca închinare și slujire idolească, venind la creștineasca închinare a lui Hristos, și că pe mulți depărtezi de la spurcata slujire la idoli, sporind turma lui Hristos. Acestea auzind ighemonul, și neputând a te ademeni prin cuvinte meșteșugite, te-a dat la muncire cumplită, împreună cu fecioara Iustina. Iară voi toate răbdându-le și neplecându-vă la închinarea idolească, ighemonul a poruncit să vă ucidă prin tăiere de sabie. Iar împreună cu voi s-a învrednicit de cununa mucenicească și evlaviosul creștin Teoctist, care văzând moartea voastră cea nevinovată, a mărturisit și el pe Hristos. Pentru aceea, laude ca acestea aducem ție:

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi al turmei lui Hristos păstor nebiruit
Bucură-te, că și Iustina fecioara, nevoindu-se alături de tine s-a sfințit
Bucură-te, că de vicleanul ighemon n-ați fost amăgiți
Bucură-te, că v-ați arătat mărturisitori ai lui Hristos neclintiți
Bucură-te, că astfel, de cunună mucenicească ați fost învredniciți
Bucură-te, că acum prin sfintele tale moaște multe tămăduiri se dăruiesc
Bucură-te, că râuri de daruri se revarsă celor ce te cinstesc
Bucură-te, că și noi cu mare credință la tine năzuim
Bucură-te, că prin ale tale sfinte moaște ajutor și mântuire nădăjduim
Bucură-te, și te roagă pentru noi împreună cu Sfânta Iustina și Sfântul Teoctist
Bucură-te, și primește de la noi, ca jertfă de laudă, acest smerit acatist
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 13:

O, preasfințite Cipriane, Ierarhul cel cinstit al lui Dumnezeu, nevoitorule preatare, împreună cu Sfânta Muceniță Iustina și Sfântul Mucenic Teoctist, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru cei ce pururea te cinstesc și cu cântări măresc sfântă pomenirea ta, și cu rugăciunile tale îmblânzește pe Stăpânul Hristos, pentru toți mijlocind iertare de greșeli și izbăvire de toate cursele și ispitirile diavolești, ca mântuindu-ne, să-l cântăm împreună cu tine, în vecii nesfârșiți, cântarea îngerească: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se citesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1:

Icos 1:

Minunată s-a arătat viața ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idolești ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoașterea cea adevărată, ți-a descoperit ție, printr-o fecioară curată, pe Hristos-Singur-Adevărul, de care taină și pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credință cântăm ție:

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească
Bucură-te, că ai vădit înșelăciunea diavolească
Bucură-te, că la cunoștința adevărului ai râvnit
Bucură-te, cel ce și în păgânească cunoștință te-ai arătat iscusit
Bucură-te, cel ce diavolești meșteșuguri și vrăjitorii ai cunoscut
Bucură-te, că pe toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut
Bucură-te, că poți să ne scapi de ispita diavolească
Bucură-te, că ne izbăvești de rătăcirile eretice
Bucură-te, că ne arăți calea spre adevăr
Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă
Bucură-te, ajutorul celor înviforați
Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarți
Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Condac 1:

Cela ce mai înainte ai fost învățător răutății și te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Justina, și ca un păstor înțelept, din spinii înșelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, și pe noi credincioșii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor și de razele minunilor tale, întărește-ne ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

Rugăciunea Sfântului Mucenic Ciprian, pentru izbăvirea de vrăji, blesteme și toată lucrarea diavolească

Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule și Chivernisitorule a toate, Sfânt și slăvit ești; împăratul împăraților și Domnul domnilor, slavă Tie. Tu Cel ce locuiești în lumina cea nepătrunsă și neapropiată, pentru rugăciunea mea, a smeritului și nevrednicului robului Tău, depărtează demonii și stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul și fă-l să-și dea roadele lui; copacii și viile să-si dea deplin rodul lor; femeile să fie dezlegate și eliberate de nerodirea pântecelui; acestea și toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă și toată zidirea de toate legăturile diavolești. Și dezleagă pe robul Tău (numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor și ale puterilor potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinților noștri toată lucrarea satanei, Tu Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vrăji și de toate lucrările satanicești și de toate legăturile lui, și distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume.

Așa, Doamne, Stăpâne a toate, auzi-mă pe mine nevrednicul slujitorul Tău și dezleagă pe robul Tău (numele) de toate legăturile satanei și dacă este legat în cer, sau pe pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatră, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de om, sau cu al păsărilor sau cu al peștilor, sau prin necurăție, sau în alt chip s-au abătut asupra lui, sau dacă din altă parte au venit, din mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, sau dacă a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin șerpi (vii sau morți), sau prin pământul morților, sau dacă a venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoști și știi toate, dezleagă, sfărâmă și distruge, acum, lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) păzește-l cu toți ai casei lui de toate uneltirile diavolești. Zdrobește cu însemnarea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustiește, distruge și depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei și fermecătoriei de la robul Tău (numele). Așa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău și pe robul Tău cu toți ai casei lui, și dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lăcomia, neputința, prostia, neînțelepciunea, mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia, și de toate rătăcirile și greșalele, știute și neștiute, pentru sfânt numele Tău, că binecuvântat ești în veci. Amin.

Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului – 1 Octombrie

 icoana-maica-domnului-ocorotitoare

Troparul, glasul al 4-lea

Astăzi poporul cel binecredincios, luminat prăznuind, umbriți fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu, și căutând către prea cinstită icoana ta cu umilință grăim: Acoperă-ne pe noi cu cinstitul tău Acoperământ, și ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Icos 1:

Mulțimea arhanghelilor și a îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul și cu Soborul tuturor sfinților, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cântă ție:
Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte de veci,
Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a Fiului cel fără de ani,
Bucură-te, locuință umbrită de puterea Duhului Sfânt,
Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngerești,
Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului,
Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulți,
Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte șase aripi,
Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu credință ne închinăm și noi, neamul creștinesc,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 2:

Sfântul Andrei cu Epifanie, văzându-te în biserică, în văzduh, rugându-te lui Dumnezeu pentru creștini, au cunoscut că ești Maica lui Hristos Dumnezeul nostru și, căzând la pământ, cu credință s-au închinat sfântului tău Acoperământ, cântând: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegere neînțeleasă ești Născătoare de Dumnezeu Fecioară întru apărarea poporului ortodox; pentru aceasta vrăjmașii noștri nu se pricep cât de puternică este rugăciunea Maicii lui Dumnezeu; însă noi, bineștiind atotputernica ta apărare, cu umilință cântăm ție:
Bucură-te cea preamilostivă, mângâierea tuturor celor scârbiți și împovărați,
Bucură-te, povățuitoarea neadormită a tuturor celor orbiți și rătăciți,
Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale degrabă potolești mânia lui Dumnezeu, cea cu dreptate pornită asupra noastră,
Bucură-te, ceea ce cu atotputernică amenințarea ta potolești patimile noastre cele rele,
Bucură-te, puternică deșteptare a conștiințelor adormite,
Bucură-te, cea prin care iadul suspină și duhurile răutății tremură,
Bucură-te, cea prin care se deschid nouă, credincioșilor, porțile raiului,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 3:

Puterea Celui Preaînalt umbrește pe cei ce cu credință și cu evlavie scapă la preaputernicul tău Acoperământ, căci numai ție, uneia, Preasfântă și Preacurată Maică a lui Dumnezeu, s-a dat a împlini toate cererile tale. Pentru aceasta, credincioșii de toate vârstele te slăvesc pe tine și pe Fiul tău, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Având bogăție de milostivire neîmpuținată, tuturor, până la marginile pământului, le întinzi mână de ajutor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce pătimesc alinare, orbilor vedere și tuturor le dai toate, fiecăruia după a lui trebuință. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm ție:
Bucură-te, tărie nesurpată și ocrotirea tuturor creștinilor,
Bucură-te, cea dintâi înfrumusețare a sfintelor locașuri și altare,
Bucură-te, îngrădirea cea sigură a tronurilor împărătești,
Bucură-te, ajutătoare neadormită a căpeteniilor de orașe,
Bucură-te, arhistrategă nebiruită a oștilor creștinești,
Bucură-te, oglindă sfântă a dreptății pentru judecătorii cei nemitarnici,
Bucură-te, minte desăvârșită a învățătorilor,
Bucură-te, binecuvântarea caselor și a familiilor evlavioase,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 4:

Fiind cuprinși de viforul multor nevoi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, tu ajută-ne nouă. Și stând înaintea feței altarului Domnului și ridicând mâinile tale, roagă-te ca Domnul, Împăratul slavei, să caute la nevrednica noastră rugăciune, și să asculte cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt și cântă Fiului tău: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Iisus al lui Navi rugându-se și a poruncit soarelui de a stat până ce a biruit asupra vrăjmașilor lui. Și acum Domnul Iisus aude rugăciunile tale, împărăteasă aleasă a Duhului Sfânt. Pentru aceasta și noi păcătoșii, nădăjduind la Acoperământul tău, îndrăznim a cânta ție ca Maicii lui Dumnezeu:
Bucură-te, cea luminată de Soarele cel veșnic, care ne luminezi pe noi cu Lumina cea neînserată,
Bucură-te, ceea ce ai luminat tot pământul cu strălucirea preacuratului tău suflet,
Bucură-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curăția trupului tău,
Bucură-te, Acoperământul și păstrarea sfintelor locașuri ale lui Hristos,
Bucură-te, luminarea și înțelepțirea păstorilor credincioși ai Bisericii,
Bucură-te, povățuitoarea monahilor și a monahiilor care neîncetat slujesc lui Dumnezeu,
Bucură-te, liniștea cea netulburată a bătrânilor evlavioși,
Bucură-te, veselia cea tainică a fecioarelor și a văduvelor ce trăiesc în curăție,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 5:

Văzătorul de Dumnezeu, Moise, luptând oarecând asupra lui Amalec, când ridica mâinile biruia Israel, iar când le lăsa în jos, atunci Amalec învingea. Însă, ajutat de cei ce-l sprijineau, a biruit pe vrăjmași. Tu, însă, o, Maică a lui Dumnezeu, ridicând mâinile tale la rugăciune către Fiul tău, deși nesprijinită de nimeni, totdeauna biruiești pe vrăjmașii creștinilor și ești scut nouă, celor ce cântăm Fiului tău: Aliluia!

Icos 5:

Văzutu-te-au pe tine cetele sfinților, stând în văzduh, în biserica din Vlaherne, ridicând mâinile la rugăciune către Fiul tău și Dumnezeu; iar arhanghelii cu îngerii cântau ție cântare de mulțumire. Deci, prin mâinile tale cele mai sfinte decât ale lui Moise, întărește-ne și pe noi, cei ce cu umilință cântăm ție:
Bucură-te, cea ale cărei mâini sunt ținute la rugăciune de însăși dragostea și milostivirea ta cea către noi,
Bucură-te, că înaintea ta nu pot să stea vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți,
Bucură-te, ceea ce izgonești din adâncul sufletului nostru patimile și poftele cele rele și spurcate,
Bucură-te, ceea ce fără ardere ții pe mâinile tale focul cel dumnezeiesc al lui Hristos, și pe noi cei reci ne aprinzi cu el,
Bucură-te, aleasă încununare a celor ce, cu întreagă înțelepciune, se luptă împotriva patimilor,
Bucură-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc în post și în tăcere,
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor osteniți de mâhnire și de întristare,
Bucură-te, ceea ce ne dai harul umilinței și al răbdării,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 6:

Propovăduitor al harului tău celui neîmpuținat și al milelor tale s-a arătat Sfântul Roman, dulce cântătorul, când în vis a primit de la tine o foaie de hârtie spre mâncare, prin care înțelepțindu-se, a început a cânta cu înțelepciune întru slava ta și a scris laude sfinților, cântând cu credință: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-ai Fecioară a lui Dumnezeu, din aurora dreptății, Soarele cel adevărat, luminând pe toți cu înțelepciune de la Dumnezeu Fiul tău și aducând la cunoștința adevărului pe cei ce au credință și cântă ție:
Bucură-te, ceea ce ai născut cu trup pe Hristos, puterea și înțelepciunea dumnezeiască,
Bucură-te, ceea ce ai rușinat înțelepciunea cea deșartă a lumii acesteia și pe cei orbiți de dânsa îi povățuiești la calea mântuirii,
Bucură-te, păstrarea dreptei credințe și învățătoarea dogmelor ortodoxe,
Bucură-te, ceea ce tai eresurile și rătăcirile cele pierzătoare,
Bucură-te, ceea ce știi cele cu anevoie de prevăzut și la vreme le spui celor ce se cuvine,
Bucură-te, ceea ce rușinezi pe cei mincinoși și prezicerile cele deșarte,
Bucură-te, ceea ce în ceasul nedumeririlor ne pui în minte gândul cel bun,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 7:

Domnul atotvăzătorul și îndelung-răbdătorul, voind să arate adâncul cel nemărginit al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine pentru a fi Lui Maică și te-a făcut pe tine creștinilor apărătoare nebiruită. Că după judecata lui Dumnezeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osândă, totuși, prin Acoperământul tău cel puternic capătă vreme de pocăință și cântă: Aliluia!

Icos 7:

Minunate a arătat Domnul faptele Sale întru tine, Preacurată Maica Sa, când s-a arătat preaminunatul Acoperământ în mâinile tale, luminând mai mult decât razele soarelui și acoperind poporul ce era în biserica din Vlaherne. Deci, văzând ei acest semn al milostivei tale apărări, cuprinși de spaimă și de bucurie, toți au cântat ție:
Bucură-te, Acoperământ nefăcut de mână, care ca norul te-ai întins peste toată lumea,
Bucură-te, ceea ce ai ținut pe mâinile tale pe Fiul tău și Arhiereul cel veșnic,
Bucură-te, că prin aceasta ne arăți milă și har nouă, în Biserica Ortodoxă,
Bucură-te, stâlp de nor care ne acoperi pe noi, credincioșii, ferindu-ne de toate ispitele și de smintelile lumii,
Bucură-te, stâlp de foc care ne arăți nouă, tuturor, calea mântuirii, chiar și în mijlocul întunecimii păcatelor,
Bucură-te, vădită întărire a credincioșilor nevoitori,
Bucură-te, înțelepțire tainică a robilor lui Dumnezeu celor tăinuiți în mijlocul lumii,
Bucură-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu mă părăsești, ci cu Acoperământul tău și cu harul tău mă miluiești,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 8:

Pe tine, ceea ce te-ai arătat din cer în biserica din Vlaherne, îngerii te-au cântat, apostolii te-au preamărit, Soborul ierarhilor și al cuvioșilor și ceata sfintelor femei te-au lăudat, Înaintemergătorul și cu Teologul s-au închinat, iar poporul ce era în biserică, cu veselie, a cântat: Aliluia!

Icos 8:

Domnul, Cel ce stăpânește toate cele de sus și cele de jos, văzându-Te pe tine, Maica Sa, stând în biserică și cu umilință rugându-te Lui, a zis: Cere, o, Maica Mea, că nu Mă voi întoarce dinspre tine, ci voi îndeplini cererile tale și voi milui pe toți care cântă ție:
Bucură-te, chivot al Legii întru care se păstrează sfințirea a tot neamul omenesc,
Bucură-te, năstrapă preasfântă întru care se păstrează pâinea vieții veșnice pentru cei flămânzi de dreptate,
Bucură-te, vasule cu totul de aur, întru care s-a gătit pentru noi Trupul și Sângele Mielului Dumnezeiesc,
Bucură-te, ceea ce iei în atotputernicele tale mâini pe cei părăsiți de doctori,
Bucură-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei slăbiți cu trupul, dar nu cu duhul și cu credința,
Bucură-te, ceea ce dai înțelegere și lumină celor ce sunt întunecați la minte,
Bucură-te, ceea ce cu înțelepciunea ta ne împiedici din calea cea rea a păcatelor și a patimilor,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 9:

Toată firea îngerească îți aduce laudă, pentru că ești cu adevărat Maica lui Dumnezeu și apărătoarea tuturor celor ce se roagă ție. Tu, cu Acoperământul tău cel dumnezeiesc, pe cei drepți îi veselești, pe păcătoși îi aperi, pe cei din primejdii îi izbăvești și te rogi pentru toți credincioșii care cântă: Aliluia!

Icos 9:

Ritorii cei mult vorbitori ca niște pești fără de glas nu se pricep cum să laude după vrednicie praznicul cel mare al preacinstitului tău Acoperământ, căci toate cele grăite de dânșii nu sunt în stare nici a număra îndurările tale. Dar noi, văzând nenumăratele tale binefaceri, cu bucurie cântăm ție:
Bucură-te, ceea ce ne păzești de molimă și de bolile cele aducătoare de moarte,
Bucură-te, ceea ce păzești orașele și satele de cutremurul cel năpraznic al pământului,
Bucură-te, ceea ce cu mână tare ne izbăvești pe noi din revărsarea apelor și din cufundare,
Bucură-te, ceea ce cu roua rugăciunilor tale ne izbăvești pe noi de arderea focului,
Bucură-te, ceea ce ne scapi de foametea cea duhovnicească, hrănindu-ne cu pâinea vieții,
Bucură-te, ceea ce abați de la capul nostru loviturile fulgerului și ale trăsnetului,
Bucură-te, ceea ce ne mântuiești pe noi de năvălirea celor de alt neam și de ucigașii cei tăinuiți,
Bucură-te, ceea ce prin pace și prin dragoste ne izbăvești de vrăjmașii cei de o credință cu noi și de vrăjmășia casnică,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 10:

Vrând să mântuiască neamul omenesc din înșelăciunea vrăjmașului, Domnul cel iubitor de oameni te-a dăruit pe tine să fii Maică nouă, pământenilor. Tu să fii nouă ajutor, acoperământ și scutire, celor întristați mângâiere, celor mâhniți bucurie, celor asupriți apărătoare și să scoți din adâncul păcatelor pe toți care cântă: Aliluia!

Icos 10:

Preasfântă împărăteasă, cu îngerii stai împreună și te rogi zicând: „Împărate ceresc primește pe tot omul ce se roagă ție și cheamă numele meu întru ajutor, ca să nu plece nimeni de la fața mea neajutat și neascultat”. Această rugăciune auzind-o adunarea sfinților cu mulțumire strigă ție:
Bucură-te, ceea ce dăruiești cu roade binecuvântate pe cei ce lucrează cu dreptate și cu inimă curată,
Bucură-te, ajutătoarea și răsplătirea tuturor celor ce fac neguțătorie cu dreptate,
Bucură-te, mustrarea tuturor călcătorilor de jurământ și a celor ce agonisesc cu nedreptate,
Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce sunt în primejdii pe uscat și pe ape,
Bucură-te, ceea ce veselești cu roadele credinței pe părinții cei fără de copii,
Bucură-te, hrănitoarea cea nevăzută a celor sărmani,
Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce sunt robiți și izgoniți,
Bucură-te, îngrijitoarea cea neadormită a celor ce sunt în legături și în temnițe,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 11:

Cântarea noastră cea cu umilință auzind-o, ia aminte la smerita noastră rugăciune, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că pe tine te rugăm: Nu trece cu vederea glasul robilor tăi. La tine năzuim în năpaste, în mâhniri și în necazurile noastre și înaintea ta stând, cu lacrimi ne rugăm și cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină văzându-te pe tine la rugăciune în văzduh, în biserica din Vlaherne, poporul ce era de față a strigat: „De unde este nouă aceasta ca să vină Maica Domnului nostru aici?”. Iar Sfântul Andrei cu Epifanie cu smerenie către tine se rugau zicând:
Bucură-te, dătătoarea cea fără de zavistie a tuturor darurilor celor pământești și sufletești,
Bucură-te, credincioasă mijlocitoare a păcătoșilor celor ce pun început de pocăință,
Bucură-te, pururea împreună ajutătoare a celor ce se luptă împotriva patimilor și a curselor diavolești,
Bucură-te, nevăzută îmblânzire a stăpânilor tirani și cu nărav de fiară,
Bucură-te, odihnă și bucurie tainică a robilor blânzi și primitori,
Bucură-te, liniștea preadorită a căsătoriților credincioși,
Bucură-te, grabnică și fără suferință dezlegare a maicilor născătoare de prunci,
Bucură-te, Maică, ajutătoarea noastră în ceasul sfârșitului nostru,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 12:

Harul cel dumnezeiesc cere-l nouă de la Fiul tău și Dumnezeul nostru. Întinde nouă mână de ajutor. Depărtează de la noi pe tot vrăjmașul și potrivnicul. Împacă viața noastră ca să nu pierim cumplit și fără de pocăință și primește-ne în sălașele cele veșnice, ocrotitoarea noastră, ca bucurându-ne să cântăm: Aliluia!

Icos 12:

Cântând puternicul tău Acoperământ, te lăudăm ca pe o mare solitoare a noastră și ne închinăm ție, ceea ce te rogi pentru creștini. Noi credem și nădăjduim că vei cere de la Fiul tău și Dumnezeul nostru bucuria cea vremelnică și cea veșnică, pentru noi toți, cei ce cu dragoste cântăm ție:
Bucură-te, tare apărătoare a toată lumea,
Bucură-te, sfințirea tuturor stihiilor cerești și pământești,
Bucură-te, binecuvântarea tuturor timpurilor anului,
Bucură-te, călcarea curselor și ispitelor ce vin de la trup, de la lume și de la diavolul,
Bucură-te, preaputernică împăcare a celor învrăjbiți,
Bucură-te, ceea ce te înduri de cei disprețuiți și lepădați,
Bucură-te, ceea ce ridici din groapa pierzării pe cei deznădăjduiți,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 13:

O, preacântată Stăpână, Preacurată Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului și ai trupului meu; către tine întind mâinile mele cele slabe și din adâncul inimii strig ție: Caută la credința și la umilința sufletului meu. Acoperă-mă cu atotputernicul tău Acoperământ și mă izbăvește de toate nevoile; iar în ceasul sfârșitului meu să stai lângă mine, o, întru tot bună Stăpână, și să mă izbăvești de chinurile cele gătite pentru păcatele mele, ca, mântuindu-mă, pururea să cânt: Aliluia!(Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Mulțimea Arhanghelilor… și Condacul întâi: Împărătesei celei alese…

Icos 1:

Mulțimea arhanghelilor și a îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul și cu Soborul tuturor sfinților, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cântă ție:
Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte de veci,
Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a Fiului cel fără de ani,
Bucură-te, locuință umbrită de puterea Duhului Sfânt,
Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngerești,
Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului,
Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulți,
Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte șase aripi,
Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu credință ne închinăm și noi, neamul creștinesc,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Rugăciuni către Maica Domnului

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe înțelepciune și putere, judecătorilor, dreptate și necăutare la față, învățătorilor minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.

Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan – 26 Septembrie

 ioan-evanghelistul-icoana-Vatopedi-s15-inioan-pe-pieptul-lui-hristos

Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, glasul al 2-lea:

Apostole al lui Hristos Dumnezeu, iubite, grăbeşte de izbăveşte pe poporul cel fără de răspuns, că te primeşte, când cazi către Dânsul, Cel ce te-a primit când te-ai rezemat pe pieptul Lui. Pe Acesta roagă-L, de Dumnezeu cuvântătorule, ca norul vrăjmaşilor cel pus asupra noastră să-l risipească, cerându-ne nouă pace şi mare milă.

Condacul 1

Veniţi, toate popoarele creştineşti, pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul Ioan, cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Icosul 1

Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat şi din izvorul înţelepciunii Celui fără de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toţii, cei iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:
Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;
Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;
Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;
Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;
Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;
Bucură-te, că feciorelnica ta viaţă o ai cinstit;
Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaţă, de Cuvântul Vieţii ai fost iubit;
Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;
Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;
Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ţi le-a arătat;
Bucură-te, că tainele cele preaînalte ţie ţi le-a încredinţat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 2-lea

În muntele Taborului ai văzut slava lui Hristos, pe cât este cu putinţă omului a o vedea, şi din tainica descoperire, înţelegând că El este Stăpânul morţii şi al vieţii, din inimă I-ai cântat Lui laudă: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Ca un ucenic preaiubit şi ca un prieten preacinstit al lui Hristos, pururea lângă El te afli şi pururea pe El din inimă Îl iubeşti; pentru care şi noi te lăudăm şi zicem:
Bucură-te, că la învierea fiicei lui Iair tu de Domnul ai fost chemat;
Bucură-te, că la răstignirea Domnului tu lângă crucea Lui ai stat;
Bucură-te, că la înfricoşatele taine ale Pătimirilor lui Hristos şi tu cu inima ai pătimit;
Bucură-te, că Pătimirile Domnului şi Stăpânului Vieţii cu inima plină de durere le-ai privit;
Bucură-te, că pe Domnul până la a Sa moarte L-ai urmat;
Bucură-te, că Domnul de pe Cruce cu tine a vorbit;
Bucură-te, că pe tine fiu al Maicii Lui te-a numit;
Bucură-te, că pe Sfânta Sa Maică Domnul ţie ţi-a încredinţat-o;
Bucură-te, că tu spre pază şi îngrijire pe Preasfânta Sa Maică o ai luat;
Bucură-te, că la preacinstita ei Adormire cu mare evlavie ai slujit;
Bucură-te, că stâlparea cea adusă ei de Arhanghelul Gavriil ai purtat-o înaintea sicriului celei Preasfinte;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 3-lea

După Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, împreună cu ucenicul tău Prohor, în Asia ai plecat şi acolo cuvântul Domnului ai propovăduit şi pe toţi cei ce au crezut i-ai învăţat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând mai înainte, cu ochii cei de gând, ispitele şi primejdiile ce te aşteaptă în calea propovăduirii Evangheliei, prin credinţă fierbinte şi dragoste de Dumnezeu, asupra întristării şi mâhnirii care te împiedica de la alegerea ta ai îndrăznit; pentru aceasta te fericim şi zicem:
Bucură-te, că în Asia cuvântul Domnului ai predicat;
Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului multe primejdii şi multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău Prohor în Efesul Asiei ai intrat;
Bucură-te, că acolo pe Romana cu toată casa ei o ai botezat;
Bucură-te, că pe Domnus cu puterea lui Hristos l-ai înviat;
Bucură-te, că pe Dioscorid, tatăl lui Domnus, la viaţă l-ai întors;
Bucură-te, că prin aceste minuni pe mulţi i-ai întors la Hristos;
Bucură-te, că şi alţi trei sute de morţi ai înviat;
Bucură-te, că şi pe cel slăbănog de doisprezece ani l-ai făcut sănătos;
Bucură-te, că, prin alte rugăciuni, templul Artemidei din temelie l-ai dărâmat;
Bucură-te, că la căderea templului nici un om nu s-a vătămat;
Bucură-te, că din porunca împăratului Domiţian la Roma ai plecat legat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 4-lea

Cu focul dragostei lui Hristos fiind foarte înfierbântat, porunca tiranului împărat pe tine nu te-a înspăimântat, ci, cu mare bucurie primind legăturile pentru Domnul, din inimă Îl lăudai pe El, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Legatu-te-au pe tine ostaşii cei tineri cu lanţuri şi cu cătuşe, ducându-te la corabie, sub paza lor, spre Roma, unde ai plecat şi proniei dulcelui tău Iisus cu blândeţe şi linişte te-ai supus, pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că tu, prin legăturile celor tirani, Stăpânului tău te-ai asemănat;
Bucură-te, că El, pentru a noastră mântuire, de cei fără de lege a fost prins şi legat;
Bucură-te, că faţă de ostaşii cei păgâni şi tirani cu multă dragoste te-ai purtat;
Bucură-te, că furtuna mării ce era să fie mai înainte o ai arătat;
Bucură-te, că în acea călătorie, pe toţi din corabie cu minunile tale i-ai înspăimântat;
Bucură-te, că în a ta inimă pururea pe Hristos Îl aveai;
Bucură-te, căci cu a Lui putere minuni mari săvârşeai;
Bucură-te, că icoana vieţii lui Hristos în tine foarte s-a închipuit;
Bucură-te, că tu din toată inima pe El L-ai iubit;
Bucură-te, că în calea suferinţelor cu mare dorire Lui I-ai urmat;
Bucură-te, că, dorind dragostea Lui, spre chinuri cu bucurie ai călătorit;
Bucură-te, că pe tine, iubitul Său ucenic, puterea Domnului pururea te-a sprijinit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 5-lea

Potolit-ai, cuvântătorule de Dumnezeu, furtuna cea înfricoşătoare a mării cu sfintele tale rugăciuni. Şi această minune văzând-o toţi cei de pe corabie, foarte s-au spăimântat, cunoscând puterea Adevăratului Dumnezeu ce era întru tine; iar tu pe toţi i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

În ostrovul Patmos, din porunca păgânului împărat Domiţian, ai fost izgonit, căci acolo, prin pronia lui Dumnezeu cea bună, spre folosul multora ai venit, pentru care şi noi cu evlavie te lăudăm aşa:
Bucură-te, că de ostaşii cei tirani cu lanţuri ai fost legat;
Bucură-te, că sub paza ostaşilor spre Patmos împreună cu ucenicul tău Prohor ai călătorit;
Bucură-te, că, în această călătorie, pe tânărul cel înecat cu rugăciunea tu l-ai înviat;
Bucură-te, căci cu această minune pe toţi i-ai înspăimântat;
Bucură-te, că şi furtuna mării tot cu rugăciunea ta o ai liniştit;
Bucură-te, că pe ostaşul cel bolnav l-ai tămăduit;
Bucură-te, că şi apa mării cu rugăciunea ta o ai îndulcit;
Bucură-te, că pe cel ce murea de sete în corabie de moarte l-ai izbăvit;
Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos în ostrovul Patmos o ai propovăduit;
Bucură-te, că pe Miron şi pe toţi ai casei lui i-ai creştinat;
Bucură-te, că şi templul lui Apelie cu cuvântul la pământ l-ai răsturnat;
Bucură-te, că puterea cea drăceasca a lui Chinops vrăjitorul neputincioasă o ai arătat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 6-lea

La chemarea antipatului, pe femeia lui, care foarte se chinuia a naşte, numai cu trecerea pragului lor o ai uşurat. Şi această minune văzând-o antipatul, casa lui a crezut în Hristos şi a dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Petrecând în acest loc timp de trei ani şi ducându-te într-o cetate ai cărei locuitori erau foarte întunecaţi cu slujirea de idoli, foarte te-ai ostenit pentru propovăduirea cuvântului, spre a lor minunare, şi astfel ai adus mare mulţime la Hristos; drept aceea, cu dorire te lăudăm aşa:
Bucură-te, că pe locuitorii cetăţii aceleia cu cuvântul adevărului i-ai luminat;
Bucură-te, că pe tinerii cei legaţi spre jertfa diavolului de moarte i-ai scăpat;
Bucură-te, că pe diavolul cel în chip de lup, legându-l, l-ai întrebat;
Bucură-te, că prin puterea lui Hristos din acel ostrov l-ai alungat;
Bucură-te, că pe fiul jertfitorului lui Die l-ai înviat;
Bucură-te, că a idolului Dionis templu cu rugăciunea l-ai dărâmat;
Bucură-te, că pe Nuchian vrăjitorul l-ai biruit;
Bucură-te, că şi mâna antipatului o ai uscat;
Bucură-te, că, prin uscarea mânii, antipatul a cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;
Bucură-te, că şi Procliania, crezând în Hristos, s-a botezat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 7-lea

Înainte de întoarcerea la Efes ai scris celor din ostrovul Patmos Evanghelia lui Hristos şi înfricoşătoarele vedenii ale Apocalipsului, iar mulţimea credincioşilor de acolo a păstrat cele scrise spre a lor luminare şi mântuire, ca şi pe înseşi cuvintele lui Hristos, şi pentru bogăţia dogmelor celor din ele, slavă au dat lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Începutul Evangheliei tale început al dogmelor celor preaînalte Bisericii lui Hristos a rămas, căci tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că S-a întrupat şi între oameni a locuit. Minunându-ne dar, după cuviinţă, de înălţimea cea duhovnicească a înţelepciunii tale, pe tine te lăudăm zicând aşa:
Bucură-te, că tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că este Dumnezeu adevărat;
Bucură-te, că ai mărturisit că a fost la Dumnezeu Cuvântul dintru început;
Bucură-te, că tu ai arătat că nimic din cele ce sunt făcute fără de El nu s-au făcut;
Bucură-te, că taina Întrupării Cuvântului mai presus de toate tainele se arată a fi;
Bucură-te, că, într-adevăr, taina Întrupării Cuvântului pe toate tainele le covârşeşte;
Bucură-te, că tu cu o minte mai presus de teologia cea catafatică te-ai suit;
Bucură-te, că pe cele neînţelese de a ta minte prin spaimă şi minune le-ai cinstit;
Bucură-te, că tu în chip apofatic taina Întrupării Cuvântului lumii o ai propovăduit;
Bucură-te, că taina înomenirii Cuvântului nimeni din oameni nu o a tâlcuit;
Bucură-te, că taina iconomiei lui Dumnezeu pururea rămâne taină;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 8-lea

Prealuminat ai arătat în a ta învăţătură că Legea şi Proorocii în porunca iubirii de Dumnezeu şi a iubirii de aproapele sălăşluiesc. Deci, ca pe un Apostol al dragostei creştine, toată Biserica lui Hristos te laudă şi lui Dumnezeu Îi cântă: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Zis-ai, dumnezeiescule Apostol al lui Hristos, că Dumnezeu dragoste este şi că cel ce petrece în dragoste întru Dumnezeu petrece şi Dumnezeu întru el, prin aceasta arătându-ne nouă cele mai înalte ale Legii Darului, pentru care, după cuviinţă, zicem către tine:
Bucură-te, că tu pe Dumnezeu iubire L-ai numit;
Bucură-te, că tu ne-ai învăţat pe noi să-L iubim pe Dumnezeu, Care mai înainte de noi ne-a iubit;
Bucură-te, că de la tine dragostea lui Dumnezeu noi am cunoscut-o;
Bucură-te, că tu ai zis că cel ce are dragoste, de la Dumnezeu este el născut;
Bucură-te, că tu ne-ai arătat cele spuse de Dânsul, că cel ce urăşte pe fratele său ucigaş este;
Bucură-te, că învăţătura ta la iubire ne îndeamnă şi de ură ne fereşte;
Bucură-te, că tu dragostea lui Dumnezeu către lume ai arătat;
Bucură-te, că dragostea de aproapele de la tine o am învăţat;
Bucură-te, că tu ai zis că Dumnezeu pe noi ne-a iubit;
Bucură-te, că, după a ta mărturisire, Dumnezeu din dragoste pentru lume pe Fiul Său Cel iubit în lume L-a trimis;
Bucură-te, că, după mărturisirea ta, din dragostea Sa pentru noi, moarte a suferit;
Bucură-te, că pe tine, după dreptate, Biserica lui Hristos Apostol al dragostei te-a numit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 9-lea

Iubitorule de feciorie şi de Dumnezeu, iubite Apostole şi Evangheliste Ioane, ţie Domnul mari şi înfricoşătoare taine ţi-a descoperit, fiindcă tu viaţă fără de prihană ai petrecut şi pe El din toată inima L-ai iubit şi în a ta inimă I-ai cântat aşa: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Mintea ta cea curată întru uimire făcându-se şi de Duhul Sfânt într-o zi de Duminică răpindu-se, la cele mai de sus de a ta lucrare s-a suit şi de la Alfa şi Omega taina cea preamare i s-a descoperit, pe care noi te cinstim şi către tine zicem aşa:
Bucură-te, că la ostrovul Patmos pe Domnul între şapte sfeşnice L-ai văzut;
Bucură-te, că de la El mari descoperiri ai avut;
Bucură-te, că de la El poruncă de a scrie ai primit;
Bucură-te, că, scriind celor şapte Biserici, porunca Domnului ai împlinit;
Bucură-te, că slava Tronului lui Hristos ţi s-a descoperit;
Bucură-te, că în duh pe cei douăzeci şi patru de bătrâni ai privit;
Bucură-te, că ai văzut şi cartea cea cu şapte peceţi;
Bucură-te, că ai privit la deschiderea acelei cărţi;
Bucură-te, că taina celor şapte peceţi ţie ţi s-a descoperit;
Bucură-te, că numărul celor feciorelnici, în chip simbolic, ţie, iubitorule de feciorie, ţi s-a arătat;
Bucură-te, că şapte îngeri şi şapte trâmbiţe înaintea lui Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că, la trâmbiţarea primilor îngeri, foc şi sânge pe pământ a căzut;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 10-lea

Dumnezeu, Cel Preasfânt şi Preacurat, întru tine, vasule cel ales al fecioriei, a turnat din Duhul Său şi de descoperirea tainelor celor preaînalte pe tine te-a învrednicit, pentru care şi noi pe tine te lăudăm şi lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Făcutu-te-ai biserică preaaleasă a lui Dumnezeu, prin viaţa ta cea nevinovată şi neprihănită, căci cu taină măsurarea Bisericii şi a Altarului lui Dumnezeu ţie ţi s-a încredinţat; primeşte, te rugăm, şi de la noi, smeriţii, aceste cântări:
Bucură-te, că Biserica şi Altarul cel din cer tu în descoperire le-ai măsurat;
Bucură-te, căci curtea Bisericii spre intrare a neamurilor o ai luat;
Bucură-te, că prigoana Bisericii de către Antihrist lumii tu o ai vestit;
Bucură-te, că pe fiara cea cu şapte capete şi zece coarne lumii o ai descoperit;
Bucură-te, că şi vremea stăpânirii fiarei de tine nu s-a tăinuit;
Bucură-te, că şi numele fiarei, cu taină, Bisericii l-ai arătat;
Bucură-te, că şi pe fiara cu coarne ca de miel o ai văzut luminat;
Bucură-te, că şi secerişul cel de apoi ţie Domnul ţi l-a arătat;
Bucură-te, că şi teascul cel mare al mâniei Domnului ţi s-a descoperit;
Bucură-te, că şi pe cei şapte îngeri cu cele şapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu tu lumii le-ai vestit;
Bucură-te, că taina Babilonului celui mare ţie ţi s-a arătat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 11-lea

Bucuria şi veselia cea mare a nunţii Mielului lui Dumnezeu ţie de la Duhul Sfânt ţi s-a descoperit şi cântarea cea de biruinţă asupra fiarei de la puterile cereşti tu o ai auzit, care cu glasuri de tunet cântau slavă lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Tu, ucenicul cel iubit al lui Hristos, graiurile dumnezeieştilor Scripturi prin fapte le-ai cinstit. De aceea şi Dumnezeu a ta minte de vedenia tainelor celor cereşti o a învrednicit şi cu înţelegere preaadâncă a strălucit. Pentru care noi, cei neputincioşi la înţelegerea celor bune, te lăudăm:
Bucură-te, că a ta minte de la Duhul Sfânt s-a luminat;
Bucură-te, că în a ta vedenie pe balaur l-ai văzut legat;
Bucură-te, că Judecata cea de Apoi în vedenie o ai văzut luminat;
Bucură-te, că în a ta vedenie ai văzut Ierusalimul cel de sus, veşnicule moştenitor al lui;
Bucură-te, că pe Mireasa Mielului tu o ai văzut împodobită;
Bucură-te, că pe cetatea ta cu douăsprezece temelii şi douăsprezece porţi o ai arătat că este preastrălucită;
Bucură-te, că douăsprezece mărgăritare în loc de uşi cetatea aceea avea;
Bucură-te, că uşile ei cele de mărgăritare preafrumos străluceau;
Bucură-te, că una din aceste uşi pe tine cu taină te închipuia;
Bucură-te, că şi temeliile cetăţii celei de piatră scumpă tu le-ai văzut;
Bucură-te, că una din cele douăsprezece temelii ale cetăţii aceleia pe tine Domnul te-a făcut;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 12-lea

Văzut-ai, Apostole, de Dumnezeu iubite, râul cel curat şi limpede ca şi cristalul al Apei Vieţii de la Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului izvorând, pentru care şi noi, nevrednicii, cinstim cele de taină arătate ţie şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu adevărat Hristos Pomul vieţii şi al veşnicei nemuririi este, căci prin El a luat fiinţă neamul omenesc cel mort de demult prin călcarea poruncilor, pe Care toate popoarele pământului Îl slăvesc, iar pe tine, ucenicul Lui cel iubit, te fericesc, cântând aşa:
Bucură-te, că şi tu unul din roadele cele tainice ale Pomului Vieţii ai fost;
Bucură-te, că tu pom al vieţii cu douăsprezece roade ai văzut pe Hristos;
Bucură-te, că şi tu pom al vieţii, după împărtăşirea darului, te-ai făcut;
Bucură-te, că prin a ta propovăduire mulţi în Hristos au crezut;
Bucură-te, că prin a ta propovăduire mulţi Cuvântul Vieţii L-au auzit;
Bucură-te, că prin propovăduirea Evangheliei pe mulţi cu pâinea vieţii i-ai hrănit;
Bucură-te, că prin propovăduirea Cuvântului cu Apa Vieţii pe mulţi i-ai adăpat;
Bucură-te, că prin cunoştinţa lui Hristos, Pomul Vieţii, neamurile de rana morţii s-au tămăduit;
Bucură-te, că tu din tulpina Pomului Vieţii ai răsărit;
Bucură-te, că tulpina Pomului Vieţii pe tine te-a hrănit;
Bucură-te, căci cu darul lui Hristos, Pomului Vieţii, ai adus rod însutit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul al 13-lea

O, dumnezeiescule Apostole şi Evangheliste al lui Hristos Ioane, care de Domnul foarte ai fost iubit şi de vederea tainelor celor preaînalte de la El te-ai învrednicit, cu sfintele tale rugăciuni, ajută-ne ca în ziua cea mare a Judecăţii de Apoi să luăm milă şi iertare de păcate de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce este Alfa şi Omega, Căruia să-I cântăm laudă aşa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Pe văzătorul tainelor cereşti…, Condacul 1: Veniţi, toate popoarele…,

Icosul 1

Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat şi din izvorul înţelepciunii Celui fără de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toţii, cei iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:
Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;
Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;
Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;
Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;
Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;
Bucură-te, că feciorelnica ta viaţă o ai cinstit;
Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaţă, de Cuvântul Vieţii ai fost iubit;
Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;
Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;
Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ţi le-a arătat;
Bucură-te, că tainele cele preaînalte ţie ţi le-a încredinţat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Condacul 1

Veniţi, toate popoarele creştineşti, pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul Ioan, cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

şi această

Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan

Cu credinţă, cu dragoste şi cu evlavie, din inimă venim către tine, Sfinte Apostole şi Evangheliste Ioane, de Dumnezeu cuvântătorule şi prietenul cel preaiubit al lui Hristos, şi cu toată umilinţa te rugăm să ne ajuţi nouă, nevrednicilor, cu sfintele şi preaputernicele tale rugăciuni, spre a trece cu linişte şi cu alinare peste toate valurile cele tulburi ale veacului celui de acum şi spre a nu cădea noi în laturile şi cursele cele prea meşteşugite ale răilor oameni şi ale viclenilor diavoli. Pe tine, vulturule cel preaînalt zburător al teologiei, te rugăm să mijloceşti pentru noi către Preamilostivul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, ca să lumineze cu al Său har minţile noastre cele întunecate de patimi, spre a primi şi noi înţelepciunea cea de la Duhul lui Dumnezeu şi a cunoaşte dogmele dreptei credinţe şi minunile cele din Legea Sa, şi spre a lucra şi noi, după putere, pe cele ce le vom înţelege. Pe tine, ucenicul cel preaiubit al lui Hristos, care ai propovăduit lumii dragostea lui Dumnezeu şi dragostea de aproapele, te rugăm să ne ajuţi cu a ta mijlocire către Domnul, pentru ca şi noi prin darul lui Dumnezeu să ajungem a iubi pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul şi din toată vârtutea noastră, iar pe aproapele nostru ca pe noi înşine. Pe tine, vasul cel preacurat al fecioriei, te punem mijlocitor către Preabunul Dumnezeu, ca prin ajutorul şi mila Sa să ne izbăvească de războaiele cele iuţi ale mâniei şi ale poftelor trupeşti, precum şi de potopul gândurilor celor necurate, care pururea din inimă izvorăsc şi care, ca nişte nori ai întunericului, din adânc risipindu-se, mintea noastră o întunecă spre pierzarea sufletelor noastre. Către tine, preafericite ucenic şi apostol, care de către Domnul fiu al Preasfintei şi Preacuratei Sale Maici ai fost numit şi căreia până la ducerea ei din lumea aceasta i-ai slujit, cădem cu toată umilinţa şi zdrobirea inimii noastre, ca, împreună cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria, care este şi Maica Domnului, Maica ta şi Maica noastră a tuturor celor ce au crezut în Hristos, să mijloceşti pentru noi către Preadulcele nostru Mântuitor ca, prin a Sa milă şi îndurare, să nu ne lase pe noi în toate zilele vieţii noastre, nici în ceasul sfârşitului nostru, atunci când vom sta înaintea Lui şi ne va judeca. Amin.

Canon de rugăciune la vreme de necazuri

10592626_1125654094131986_6870741592805576217_n
Cântarea 1:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Adeveritu-s-au cuvintele Tale, Mântuitorule, căci ne-ai spus mai înainte despre greutăţile prin care vom trece, dar ne-ai şi învăţat să stăm împotriva lor cu bărbăţie: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”. O, sfântă îndrăzneală care dai putere iubitorilor de Hristos şi ruşinezi lumea iubitoare de plăceri!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând strigăm către Tine: Scoate din stricăciune vieţile noastre, Mult-Milostive!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Adame, Adame, de ce ai căzut? De ce ai ales neascultarea? Vai nouă, să plângem şi să ne tânguim, că suntem următori căderii sale. Degrab să alergăm, fraţilor, la milostivul Dumnezeu, singurul care poate să ne izbăvească.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Icoană a răbdării zugrăvită de Dumnezeu se descoperă Dreptul Iov celor ce caută în Sfânta Scriptură mărgăritare duhovniceşti. Că fiind cel mai slăvit dintre semenii săi, nu a hulit când a pierdut bunătăţile ce le avea, ba încă a ajuns să şadă plin de bube pe mormanele de gunoi, ca unul dintre cei loviţi de mânia cerească. Şi Dumnezeu,  văzând credinţa sa, i-a făcut parte de bogăţii mai mari decât cele pe care le pierduse prin pizma diavolului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Să salte inimile noastre simţind ocrotirea ta, să prindă putere cei slăbiţi şi cei deznădăjduiţi să capete nădejde.

Cântarea a 3-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Adevărat grăiesc vouă: dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.” Şi iarăşi ne-ai zis: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.” Unde este credinţa noastră când ne plângem că nu suntem ascultaţi? Poate cineva să spună că a cerut cu umilinţă cele de folos şi nu le-a primit? Să nu fie.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Întăreşte-ne, Doamne, cum i-ai întărit pe sfinţii Tăi care s-au aflat în încercări mai grele decât ale noastre. Luminează-ne, sfinţeşte-ne şi ne miluieşte Tu, Cel ce ai făgăduit că vei fi cu robii Tăi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme”, ne învaţă Dreptul Solomon, picurând în sufletele noastre razele înţelepciunii. Oare avem
priceperea să vedem în încercările prin care trecem dragostea lui Dumnezeu? Căci de nu vom vedea-o pe aceasta, înseamnă că ne îndoim de purtarea Sa de grijă pentru noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

L-a biruit David pe Goliat! Cel slab l-a biruit pe cel tare, pe sângerosul uriaş! Şi tot aşa fiecare dintre creştinii care au nădejde în Dumnezeu vor birui viforul necazurilor, căci neputinţele lor vor fi acoperite de dumnezeiescul har.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Izvorul minunilor tale, Împărăteasă de Dumnezeu Născătoare, curge neîncetat spre bucuria poporului creştinesc; bolnavii se vindecă, morţii înviază, cei aflaţi în primejdii se izbăvesc. Arată-ţi şi de această dată milele tale, Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim din pricina păcatelor noastre.

Cântarea a 4-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Voi să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi să nu fiţi îngrijoraţi, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de acestea.
Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate acestea se vor adăuga vouă”. Aşa ne-a poruncit Hristos, iar de vom căuta mai întâi cele ale lumii, în care se desfată vremelnic sufletele noastre, atunci Împărăţia se va lua de la noi, şi ne aşteaptă osânda veşnică.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Doamne, Cel ce ai înmulţit pâinile şi peştii în pustie, săturând mii de oameni, Care poţi să ne dăruieşti toate cele de care avem nevoie şi de care ai îngăduit să fim lipsiţi pentru încercarea credinţei noastre, arată şi acum milele Tale şi plineşte toate lipsurile noastre.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Zece leproşi au luat vindecare minunată, dar numai unul a ştiut să aducă mulţumire pentru ea. Peste mulţime de oameni se revarsă binefacerile lui Dumnezeu, dar numai puţini ştiu să mulţumească pentru ele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ierarhe Nicolae, păstorule al Mirelor Lichiei, roagă-te Milostivului Dumnezeu ca ori de câte ori ne lipsesc cele de trebuinţă să le primim prin mijlocirile tale, de care
s-au folosit cele trei fete sărace pe care le-ai îndepărtat de păcatul nelegiuitei împreunări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Veacuri întregi creştinii au trecut prin greutăţi fără număr, dar ori de câte ori ţi-au cerut ocrotirea nu au rămas fără răspuns, Maica noastră. Chiar şi atunci când nu se vede nici o lumină, când totul pare că s-a năruit, mijlocirea ta dărâmă zidurile potrivnice şi dăruieşte credincioşilor toate cele de trebuinţă.

Cântarea a 5-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Greu este cuvântul Tău, Iubitorule de oameni, când spui ucenicilor Tăi: „Veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi, şi veţi fi urâţi de toţi, pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre”.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Cel ce ai binecuvântat nunta din Cana Galileii, Cel ce binecuvântezi în chip minunat înţelegerea şi iubirea frăţească dintre oameni, adu pacea Ta în familiile creştine,  alungând de la ele toată tulburarea, toată mânia, toată neînţelegerea, ca astfel familiile să fie mici biserici, şi nu adunări idoleşti, cum unelteşte neruşinatul diavol.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Mucenicie este să fim prigoniţi de unii pe care îi purtăm în inimile noastre, de cei pentru întoarcerea cărora Îţi înălţăm fierbinţi rugăciuni. Tu, Doamne, l-ai scăpat pe dreptul Iosif de moartea pe care i-o pregătiseră fraţii lui şi mai pe urmă ai rânduit chiar ca aceştia să nu poată trăi fără ajutorul său; noi credem Ţie că orice suferinţă îşi are roada ei, că nici o rugăciune nu rămâne neauzită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Mucenice Iacob Persul, ai lepădat dreapta-credinţă şi ai jertfit idolilor, dar maica ta şi femeia ta ţi-au stat împotrivă şi te-au mustrat pentru aceasta. Iar tu, venindu-ţi în fire, L-ai mărturisit cu tărie pe Hristos, şi pentru aceasta ai suferit dureri de neînchipuit, căci prigonitorii ţi-au tăiat pe rând toate mădularele. Te rugăm, sfinte al lui Dumnezeu, ai grijă de toţi cei pe care iubirea acestei lumi îi ţine departe de mântuire şi întoarce-i pe calea cea bună pe care tu însuţi ai fost întors.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce cu înţelepciune ai mijlocit în chip minunat împăcarea dintre Sfântul Chiril, luminătorul Alexandriei, şi Sfântul Ioan Gură de Aur, care ai gonit vrăjmăşia şi neînţelegerea dintre creştinii care ţi-au cerut aceasta, care ai adus pacea în familiile ce stăteau să se destrame, adu liniştea cea binecuvântată în vieţile noastre, ale celor ce suntem încercaţi de răutatea oamenilor şi a îngerilor căzuţi.

Cântarea a 6-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Să luăm aminte la povaţa Sfântului Pavel, Apostolul neamurilor, care a trecut prin încercări mai grele decât ne putem închipui: „Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda”.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Vezi, Doamne, durerea noastră, vezi tulburarea care ne-a cuprins. Dă-ne putere să ne ridicăm degrabă şi să lepădăm de la noi duhul întristării şi al necredinţei. Înmulţeşte-ne credinţa, sporeşte-ne dragostea, dăruieşte-ne răbdare şi nădejde, ca la trecerea din această viaţă să putem gusta din bunătăţile pe care le-ai pregătit
aleşilor Tăi.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Din nimic nu avem noi mai mult de câştigat decât din suferinţe şi pătimiri”, mărturisea dumnezeiescul Ioan Gură de Aur împotriva celor care credeau că pot merge pe calea mântuirii fără să cunoască poticnirile. Cum dar vom lepăda noi calea cea strâmtă, când duce la odihna veşnică? Cum vom părăsi lupta, dacă vrem să primim nestricăcioasa cunună?

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Precum stăteau coroanele pe capetele împăraţilor, aşa stătea Duhul Sfânt peste Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Să înţelegem dar că nici sărăcia, nici foamea şi nici  setea nu pot fi piedică pentru cei pe care încercările îi arată următori sfinţilor; şi pe aceştia Domnul îi va răsplăti cu prisosinţă, aşezându-i la loc de cinste în curţile Sale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Fecioară, izgoneşte toată mâhnirea, întristarea şi toată ispita de la noi, păcătoşii tăi robi, şi îndeamnă cugetele noastre spre săvârşirea celor bineplăcute lui Dumnezeu, ca să te mărim cu credinţă şi cu dragoste.

Cântarea a 7-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„N-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă”, a spus şi ne spune cu blândeţe Mântuitorul Hristos, aşteptând pocăinţa noastră. Cine poate zice că nu este păcătos? Cine poate crede că nu are nevoie de pocăinţă? Numai cei mândri, pe care iubirea de sine îi ţine departe de Dumnezeu.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Preabunule Doamne, alungă de la noi duhul mândriei, duhul lăcomiei, duhul desfrâului, duhul răutăţii şi duhul deznădejdii, şi dăruieşte-ne darurile Duhului Sfânt: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei-credinţe.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Iubitori de plăceri precum locuitorii Sodomei şi ai Gomorei sunt astăzi cei care trăiesc departe de Biserică, şi noi în loc să vedem păcatele noastre ne mulţumim să credem că suntem mai drepţi decât ei, asemănându-ne fariseului din Evanghelie. Dar îndreptăţirea noastră nu este şi nu poate fi socotită drept pocăinţă, ci ne este cale a pierzării.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Mare Mucenice Cipriane, care de la slujirea diavolilor ai venit la cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, cu Sfânta Maria Egipteanca, desfrânata care a devenit înger în trup omenesc, şi cu David, care mai înainte a fost tâlhar, rugaţi-vă pentru noi dimpreună cu toţi cei care părăsind păcatul au urcat pe culmile sfinţeniei, ca să luăm desăvârşit dezlegare de păcate şi să trecem în caldă pocăinţă această viaţă trecătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu dragoste i-ai adus pe mulţi la pocăinţă, Maică Sfântă, îndreptându-i să primească prin Taina Spovedaniei dezlegare de păcate şi dându-le putere în războiul duhovnicesc. Vezi, dar, greşelile noastre cele multe, şi roagă-te înaintea Fiului tău preaslăvit să ne dăruiască iertare de fărădelegile care ne apasă, făcându-ne părtaşi cetei celor care prin îndelunga răbdare a lui Dumnezeu s-au mântuit.

Cântarea a 8-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Dar nepreţuit sunt pentru neamul creştinesc fericirile pomenite în Evanghelie, şi în vreme de ispită ne aducem aminte cum ne-ai binevestit: „Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia”. Vom muri, fraţilor, la vremea rânduită de Dumnezeu, şi bine le va fi celor care se vor învrednici de veşnica mângâiere.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Miluieşte-ne, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu! Miluieşte-ne, Cel ce Te-ai răstignit entru noi, după ce ai primit bătăi şi batjocuri ca mulţumire pentru dragostea pe care ne-ai arătat-o!  Miluieşte-ne, Cel ce vei veni să judeci viii şi morţii, mântuieşte-ne!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Chip al morţii sunt necazurile prin care trecem, căci ne îndeamnă să cugetăm la înfricoşătoarea osândă a păcătoşilor. Mai bine ne este nouă a suferi o vreme pe pământ decât a răbda dincolo chinuri fără sfârşit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Să nu zăbovim a cere ajutorul de la cei care au murit lumii acesteia pentru a trăi pentru Hristos! O, Sfinţilor Apostoli, dimpreună cu ceata Arhiereilor, Cuvioşilor şi Drepţilor, cu Sfinţii doctori fără de arginţi şi cu ceilalţi Mucenici, cu toţi Sfinţii ştiuţi şi neştiuţi, rugaţi-vă Atotputernicului Dumnezeu să ne lumineze ca să punem început bun mântuirii noastre, lepădând de la noi toată minciuna şi păcatul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfârşit creştinesc dăruieşte-ne nouă, Fecioară Preacurată, izbăvindu-ne de moartea năprasnică şi de celelalte primejdii pe care diavolul vrea să le abată asupra noastră.

Cântarea a 9-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când treceţi prin diferite ispite”, ne-a spus Sfântul Apostol Iacov, care multe a pătimit pentru numele Tău, arătând şi răsplata celor care au răbdat fără să cârtească: „Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii pe care Dumnezeu a făgăduit-o celor care Îl iubesc pe El.”

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Slăvindu-Te, Îţi mulţumim Ţie, Doamne, căci nu treci cu vederea puţina noastră rugăciune, pe care Te rugăm să o primeşti ca pe cei doi bani ai văduvei. Nu ştim să ne rugăm Ţie cu zdrobire de inimă, nu ştim să ne arătăm mulţumitori pentru toate binefacerile arătate şi cu atât mai puţin pentru cele ascunse minţii noastre, dar recunoaştem înaintea Ta că suntem neputincioşi de nu ne vei întări, slabi de nu ne vei face îndrăzneţi. Miluieşte-ne, Doamne, că fără mila Ta pierim!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Să ducem lupta cea bună, ca să auzim şi noi glasul cel preadulce: „Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine”.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

O, dumnezeieşti Stăpânii, Heruvimi, Serafimi, Domnii, Îngeri, Scaune, toate Căpeteniile şi preamărite Puteri şi Sfinţilor Arhangheli, dimpreună cu soborul tuturor Sfinţilor, apăraţi-ne de tot răul, de toată ispita şi necazul, şi rugaţi pe Stăpânul tuturor să ne mântuiască pe noi, cei cuprinşi de multe păcate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea apărătoare a celor ce se roagă ţie şi Maică a nenumăratelor milostiviri arătate neamului omenesc. Ceea ce eşti mai sfântă decât toţi sfinţii şi mai grabnică în ajutor decât suntem noi în rugăciune, pe tine ceea ce eşti cu adevărat ocrotitoare a creştinilor te mărim.

Apoi se face otpustul.

Canon de rugăciune la început de an bisericesc – 1 Septembrie

inceputul_anului_bisericesc

Troparul Începutului de an bisericesc, sau al Indictionului, glasul al 2-lea:

A toată făptura Ziditorule, Cel Ce timpurile şi anii ai pus întru puterea Ta, binecuvintează cununa anului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace poporul şi ţara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne mântuieşte pe noi.

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Să cântăm toate popoarele, Celui Ce a scăpat pe Israel din robia cea amară a lui Faraon şi cu picioarele neudate prin adâncul mării l-a povăţuit, cântare de biruinţă, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Toţi lui Hristos, Cuvântului Celui Ipostatic, prin Care s-au alcătuit toate şi prin Care se păzesc neclintite, ca Unuia care din Dumnezeu-Tatăl, Lumina Cea fără de început, S-a născut, cântare de biruinţă să-I cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Să cântăm toţi lui Hristos, Celui Ce, cu bunăvoinţa Tatălui, S-a arătat din Fecioară şi a propovăduit anul cel primit Domnului, spre mântuirea noastră, cântare de biruinţă, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

În Nazaret venind Dătătorul Legii, în zilele sâmbetelor a învăţat, descoperind iudeilor venirea Sa cea de negrăit, prin care ca un Milostiv, mântuieşte poporul nostru.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toţi credincioşii lăudăm, pe Preaminunata Fecioară, care a Răsărit lumii pe Hristos şi de bucuria vieţii veşnice toate le-a umplut. Pe aceea pururea să o lăudăm că s-a Preamărit.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Întăreşte-mă pe mine, Hristoase, pe piatra cea neclintită a poruncilor Tale şi mă luminează cu lumina feţei Tale. Că nu este sfânt, fără numai Tu, Iubitorule de oameni.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Întăreşte, Bunule, ca o vie roditoare, Biserica Ta, Atotputernice, pe care cu dragoste ai sădit-o pe pământ cu dreapta Ta şi o păzeşte pe ea.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Pe cei ce cu credinţă Te laudă pe Tine, Stăpânul tuturor, învredniceşte-i a petrece anul acesta cu fapte duhovniceşti, bineplăcute Ţie, Ziditorului.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Lină petrecere a anului dă-mi mie, Hristoase Îndurate şi mă luminează cu cuvintele Tale cele Dumnezeieşti, pe care le grăiai iudeilor în sâmbete.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pururea te mărim pe tine ca pe Ceea ce numai tu ai primit, mai presus de fire, Darul Cel mai presus de om, pe Hristos Dumnezeul nostru, Cel Ce Neschimbat S-a sălăşluit în pântecele tău.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Am cunoscut, Atotputernice, iconomia Ta şi cu frică Te-am preaslăvit pe Tine, Mântuitorule.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Începerea anului ca o pârgă de prinos, îţi aducem Ţie, Mântuitorule, noi poporul Tău şi cu cântări îngereşti Te slăvim.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Învredniceşte, ca un Iubitor de oameni, pe cei ce au început anul, a-l săvârşi spre plăcere Ţie, Hristoase.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Atotţiitorule, Unule, Doamne, înconjurările anului liniştindu-le, dăruieşte lumii pacea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca pe un liman al sufletelor noastre şi neclintită nădejde, pe Născătoarea de Dumnezeu toţi să o lăudăm.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

De noapte mânecând, Te lăudăm pe Tine, Hristoase, Cel Ce eşti împreună fără de început cu Tatăl şi Mântuitorul sufletelor noastre; pace lumii dăruieşte, Iubitorule de oameni.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Cel Ce toate le umpli de bunătate, Hristoase, dăruieşte robilor Tăi anul ce se începe de mult bine întocmit, bine roditor şi încununat cu binecuvântări.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Curgerea anului arat-o nouă schimbare spre cele mai bune şi paşnică tocmire dă-ne nouă celor ce Te mărturisim pe Tine, Cuvântul lui Dumnezeu, Care Te-ai asemănat oamenilor.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Pe pământ ai venit Cel Ce eşti împreună fără de început cu tatăl, vestind celor robiţi iertare şi orbilor vedere, de la Tatăl, Cel Ce eşti mai presus de vremi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nădejdea noastră, Născătoare de Dumnezeu Preacurată şi dorul nostru spre tine îl punem; Milostiv fă nouă, Fecioară, pe Cel pe Care L-ai născut.

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Pe proorocul l-ai scăpat din chit, Iubitorule de oameni şi pe mine, Te rog, scoate-mă din adâncul păcatelor.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Viaţă bineplăcută Ţie a începe, cu începerea anului ne învredniceşte pe noi, Stăpâne.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Părtaşi legii Tale şi plini de zile duhovniceşti arată-ne pe noi cei ce Te lăudăm pe Tine, Mult Îndurate Mântuitorule.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe cei ce scapă la tine te rugăm izbăveşte-i de toată îngrozirea, Ceea ce ai născut pe Hristos, Dumnezeul nostru.

CONDAC, glasul al 2-lea.

Cel Ce locuieşti întru cei de sus, Hristoase Împărate, Făcătorul tuturor celor văzute şi celor nevăzute şi Ziditorule, Cel Ce zilele şi nopţile, timpurile şi anii ai făcut, binecuvântează acum cununa anului, fereşte şi păzeşte în pace pe cei binecredincioşi, ţara aceasta şi pe poporul tău, Mult Îndurate.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii în dreaptă credinţă fiind crescuţi, păgâneasca poruncă nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au înspăimântat, ci în mijlocul văpăii stând, au cântat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Începând anul, pârgă de cântări lui Hristos, Cel Ce împărăţeşte cu Împărăţie fără de sfârşit, noi, cei binecredincioşi, cu bună credinţă cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Cel Ce eşti mai înaintea veacurilor şi în veci Domn, pe cei ce-Ţi cântă Ţie, Hristoase, Izvorul bunătăţilor, umple cu darurile Tale cele bune anul acesta, Dumnezeul părinţilor, Cel Ce eşti binecuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca nişte robi Ţie, Stăpânului, spre rugăciune pe Preacurata Maica Ta aducem, Hristoase, ca să mântuieşti de toată primejdia, pe poporul Tău, Bunule, pe cei ce-Ţi cântă: Dumnezeul părinţilor bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Cel Ce a izbăvit în cuptor pe tinerii cei cuvântători de Dumnezeu şi cuptorul cel cu văpaia ca de tunet, în răcoreală l-a schimbat, pe Hristos Dumnezeu lăudaţi-Lşi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Ca unui începător al mântuirii, Hristoase, începătură de an aduce Ţie cinstita Biserică, cântând: Lăudaţi şi Preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Pe Ziditorul, Cel Ce din nefiinţă toate le-a zidit cu înţelepciune negrăită şi poartă curgerea vremilor după voia Sa, lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Lui Dumnezeu, Celui Ce toate le chiverniseşte şi vremurile preface spre trebuinţa oamenilor cea de multe felurit să-I cântăm: Lăudaţi-L şi Preaînălţaţi-L în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Maica lui Dumnezeu Fecioară Preacurată, în înconjurările anilor şi în curgerea vremilor te lăudăm, ca pe Născătoarea de Dumnezeu şi izbăvitoarea tuturor.

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Chipul naşterii tale celei curate l-a arătat rugul cel ce ardea nears; şi acum, te rugăm, să stingi cuptorul ispitelor cel sălbăticit asupra noastră, ca neîncetat să te mărim pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Cuvântul lui Dumnezeu şi Puterea, Înţelepciunea Cea Adevărată şi Ipostatică, Care împreună ţii şi chiverniseşti toate cu înţelepciune şi această vreme de acum o tocmeşte robilor tăi în aşezare lină.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Toate lucrările Tale, Doamne, cerurile, pământul şi lumina, marea, apele şi toate izvoarele, soarele şi luna, întunericul şi stelele, focul şi oamenii şi dobitoacele, împreună cu îngerii Te laudă pe Tine.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Unule, Cel Ce eşti mai înainte de veci, ca un Făcător al veacurilor şi Care împărăteşti, o Dumnezeire în Trei Ipostasuri Neamestecată, prin rugăciunile Preacuratei şi pururea Fecioarei Maria, anul acesta roditor arată-l moştenirii Tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mântuitorule a toate şi Atotţiitorule, Ziditorule al făpturii şi Îndreptătorule, pentru rugăciunile Celei ce Te-a născut pe Tine fără de sămânţă, pace lumii Tale dăruieşte, păzind Biserica întotdeauna neclintită.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Ca la Stăpânul a toate şi Dătătorul bunătăţilor, la Tine cădem cu credinţă, strigând cu dinadinsul: de a Ta bună milostivire fiind îmblânzit, Mântuitorule şi pentru rugăciunile Celei ce Te-a născut şi ale tuturor celor ce au bineplăcut Ţie pururea, învredniceşte ca un Bun, pe cei ce Te cinstesc în două Firi şi Te măresc cu credinţă pe Tine.

Sursa: http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-la-inceput-de-bisericesc-al-indictionului

Canon de rugăciune la vreme de necazuri

Colaje6

Cântarea 1:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Adeveritu-s-au cuvintele Tale, Mântuitorule, căci ne-ai spus mai înainte despre greutăţile prin care vom trece, dar ne-ai şi învăţat să stăm împotriva lor cu bărbăţie: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”. O, sfântă îndrăzneală care dai putere iubitorilor de Hristos şi ruşinezi lumea iubitoare de plăceri!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând strigăm către Tine: Scoate din stricăciune vieţile noastre, Mult-Milostive!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Adame, Adame, de ce ai căzut? De ce ai ales neascultarea? Vai nouă, să plângem şi să ne tânguim, că suntem următori căderii sale. Degrab să alergăm, fraţilor, la milostivul Dumnezeu, singurul care poate să ne izbăvească.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Icoană a răbdării zugrăvită de Dumnezeu se descoperă Dreptul Iov celor ce caută în Sfânta Scriptură mărgăritare duhovniceşti. Că fiind cel mai slăvit dintre semenii săi, nu a hulit când a pierdut bunătăţile ce le avea, ba încă a ajuns să şadă plin de bube pe mormanele de gunoi, ca unul dintre cei loviţi de mânia cerească. Şi Dumnezeu,  văzând credinţa sa, i-a făcut parte de bogăţii mai mari decât cele pe care le pierduse prin pizma diavolului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Să salte inimile noastre simţind ocrotirea ta, să prindă putere cei slăbiţi şi cei deznădăjduiţi să capete nădejde.

Cântarea a 3-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Adevărat grăiesc vouă: dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.” Şi iarăşi ne-ai zis: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.” Unde este credinţa noastră când ne plângem că nu suntem ascultaţi? Poate cineva să spună că a cerut cu umilinţă cele de folos şi nu le-a primit? Să nu fie.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Întăreşte-ne, Doamne, cum i-ai întărit pe sfinţii Tăi care s-au aflat în încercări mai grele decât ale noastre. Luminează-ne, sfinţeşte-ne şi ne miluieşte Tu, Cel ce ai făgăduit că vei fi cu robii Tăi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme”, ne învaţă Dreptul Solomon, picurând în sufletele noastre razele înţelepciunii. Oare avem
priceperea să vedem în încercările prin care trecem dragostea lui Dumnezeu? Căci de nu vom vedea-o pe aceasta, înseamnă că ne îndoim de purtarea Sa de grijă pentru noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

L-a biruit David pe Goliat! Cel slab l-a biruit pe cel tare, pe sângerosul uriaş! Şi tot aşa fiecare dintre creştinii care au nădejde în Dumnezeu vor birui viforul necazurilor, căci neputinţele lor vor fi acoperite de dumnezeiescul har.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Izvorul minunilor tale, Împărăteasă de Dumnezeu Născătoare, curge neîncetat spre bucuria poporului creştinesc; bolnavii se vindecă, morţii înviază, cei aflaţi în primejdii se izbăvesc. Arată-ţi şi de această dată milele tale, Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim din pricina păcatelor noastre.

Cântarea a 4-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Voi să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi să nu fiţi îngrijoraţi, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de acestea.
Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate acestea se vor adăuga vouă”. Aşa ne-a poruncit Hristos, iar de vom căuta mai întâi cele ale lumii, în care se desfată vremelnic sufletele noastre, atunci Împărăţia se va lua de la noi, şi ne aşteaptă osânda veşnică.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Doamne, Cel ce ai înmulţit pâinile şi peştii în pustie, săturând mii de oameni, Care poţi să ne dăruieşti toate cele de care avem nevoie şi de care ai îngăduit să fim lipsiţi pentru încercarea credinţei noastre, arată şi acum milele Tale şi plineşte toate lipsurile noastre.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Zece leproşi au luat vindecare minunată, dar numai unul a ştiut să aducă mulţumire pentru ea. Peste mulţime de oameni se revarsă binefacerile lui Dumnezeu, dar numai puţini ştiu să mulţumească pentru ele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ierarhe Nicolae, păstorule al Mirelor Lichiei, roagă-te Milostivului Dumnezeu ca ori de câte ori ne lipsesc cele de trebuinţă să le primim prin mijlocirile tale, de care
s-au folosit cele trei fete sărace pe care le-ai îndepărtat de păcatul nelegiuitei împreunări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Veacuri întregi creştinii au trecut prin greutăţi fără număr, dar ori de câte ori ţi-au cerut ocrotirea nu au rămas fără răspuns, Maica noastră. Chiar şi atunci când nu se vede nici o lumină, când totul pare că s-a năruit, mijlocirea ta dărâmă zidurile potrivnice şi dăruieşte credincioşilor toate cele de trebuinţă.

Cântarea a 5-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Greu este cuvântul Tău, Iubitorule de oameni, când spui ucenicilor Tăi: „Veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi, şi veţi fi urâţi de toţi, pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre”.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Cel ce ai binecuvântat nunta din Cana Galileii, Cel ce binecuvântezi în chip minunat înţelegerea şi iubirea frăţească dintre oameni, adu pacea Ta în familiile creştine,  alungând de la ele toată tulburarea, toată mânia, toată neînţelegerea, ca astfel familiile să fie mici biserici, şi nu adunări idoleşti, cum unelteşte neruşinatul diavol.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Mucenicie este să fim prigoniţi de unii pe care îi purtăm în inimile noastre, de cei pentru întoarcerea cărora Îţi înălţăm fierbinţi rugăciuni. Tu, Doamne, l-ai scăpat pe dreptul Iosif de moartea pe care i-o pregătiseră fraţii lui şi mai pe urmă ai rânduit chiar ca aceştia să nu poată trăi fără ajutorul său; noi credem Ţie că orice suferinţă îşi are roada ei, că nici o rugăciune nu rămâne neauzită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Mucenice Iacob Persul, ai lepădat dreapta-credinţă şi ai jertfit idolilor, dar maica ta şi femeia ta ţi-au stat împotrivă şi te-au mustrat pentru aceasta. Iar tu, venindu-ţi în fire, L-ai mărturisit cu tărie pe Hristos, şi pentru aceasta ai suferit dureri de neînchipuit, căci prigonitorii ţi-au tăiat pe rând toate mădularele. Te rugăm, sfinte al lui Dumnezeu, ai grijă de toţi cei pe care iubirea acestei lumi îi ţine departe de mântuire şi întoarce-i pe calea cea bună pe care tu însuţi ai fost întors.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce cu înţelepciune ai mijlocit în chip minunat împăcarea dintre Sfântul Chiril, luminătorul Alexandriei, şi Sfântul Ioan Gură de Aur, care ai gonit vrăjmăşia şi neînţelegerea dintre creştinii care ţi-au cerut aceasta, care ai adus pacea în familiile ce stăteau să se destrame, adu liniştea cea binecuvântată în vieţile noastre, ale celor ce suntem încercaţi de răutatea oamenilor şi a îngerilor căzuţi.

Cântarea a 6-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Să luăm aminte la povaţa Sfântului Pavel, Apostolul neamurilor, care a trecut prin încercări mai grele decât ne putem închipui: „Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda”.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Vezi, Doamne, durerea noastră, vezi tulburarea care ne-a cuprins. Dă-ne putere să ne ridicăm degrabă şi să lepădăm de la noi duhul întristării şi al necredinţei. Înmulţeşte-ne credinţa, sporeşte-ne dragostea, dăruieşte-ne răbdare şi nădejde, ca la trecerea din această viaţă să putem gusta din bunătăţile pe care le-ai pregătit
aleşilor Tăi.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Din nimic nu avem noi mai mult de câştigat decât din suferinţe şi pătimiri”, mărturisea dumnezeiescul Ioan Gură de Aur împotriva celor care credeau că pot merge pe calea mântuirii fără să cunoască poticnirile. Cum dar vom lepăda noi calea cea strâmtă, când duce la odihna veşnică? Cum vom părăsi lupta, dacă vrem să primim nestricăcioasa cunună?

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Precum stăteau coroanele pe capetele împăraţilor, aşa stătea Duhul Sfânt peste Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Să înţelegem dar că nici sărăcia, nici foamea şi nici  setea nu pot fi piedică pentru cei pe care încercările îi arată următori sfinţilor; şi pe aceştia Domnul îi va răsplăti cu prisosinţă, aşezându-i la loc de cinste în curţile Sale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Fecioară, izgoneşte toată mâhnirea, întristarea şi toată ispita de la noi, păcătoşii tăi robi, şi îndeamnă cugetele noastre spre săvârşirea celor bineplăcute lui Dumnezeu, ca să te mărim cu credinţă şi cu dragoste.

Cântarea a 7-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„N-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă”, a spus şi ne spune cu blândeţe Mântuitorul Hristos, aşteptând pocăinţa noastră. Cine poate zice că nu este păcătos? Cine poate crede că nu are nevoie de pocăinţă? Numai cei mândri, pe care iubirea de sine îi ţine departe de Dumnezeu.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Preabunule Doamne, alungă de la noi duhul mândriei, duhul lăcomiei, duhul desfrâului, duhul răutăţii şi duhul deznădejdii, şi dăruieşte-ne darurile Duhului Sfânt: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei-credinţe.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Iubitori de plăceri precum locuitorii Sodomei şi ai Gomorei sunt astăzi cei care trăiesc departe de Biserică, şi noi în loc să vedem păcatele noastre ne mulţumim să credem că suntem mai drepţi decât ei, asemănându-ne fariseului din Evanghelie. Dar îndreptăţirea noastră nu este şi nu poate fi socotită drept pocăinţă, ci ne este cale a pierzării.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Mare Mucenice Cipriane, care de la slujirea diavolilor ai venit la cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, cu Sfânta Maria Egipteanca, desfrânata care a devenit înger în trup omenesc, şi cu David, care mai înainte a fost tâlhar, rugaţi-vă pentru noi dimpreună cu toţi cei care părăsind păcatul au urcat pe culmile sfinţeniei, ca să luăm desăvârşit dezlegare de păcate şi să trecem în caldă pocăinţă această viaţă trecătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu dragoste i-ai adus pe mulţi la pocăinţă, Maică Sfântă, îndreptându-i să primească prin Taina Spovedaniei dezlegare de păcate şi dându-le putere în războiul duhovnicesc. Vezi, dar, greşelile noastre cele multe, şi roagă-te înaintea Fiului tău preaslăvit să ne dăruiască iertare de fărădelegile care ne apasă, făcându-ne părtaşi cetei celor care prin îndelunga răbdare a lui Dumnezeu s-au mântuit.

Cântarea a 8-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Dar nepreţuit sunt pentru neamul creştinesc fericirile pomenite în Evanghelie, şi în vreme de ispită ne aducem aminte cum ne-ai binevestit: „Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia”. Vom muri, fraţilor, la vremea rânduită de Dumnezeu, şi bine le va fi celor care se vor învrednici de veşnica mângâiere.

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Miluieşte-ne, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu! Miluieşte-ne, Cel ce Te-ai răstignit entru noi, după ce ai primit bătăi şi batjocuri ca mulţumire pentru dragostea pe care ne-ai arătat-o!  Miluieşte-ne, Cel ce vei veni să judeci viii şi morţii, mântuieşte-ne!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Chip al morţii sunt necazurile prin care trecem, căci ne îndeamnă să cugetăm la înfricoşătoarea osândă a păcătoşilor. Mai bine ne este nouă a suferi o vreme pe pământ decât a răbda dincolo chinuri fără sfârşit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Să nu zăbovim a cere ajutorul de la cei care au murit lumii acesteia pentru a trăi pentru Hristos! O, Sfinţilor Apostoli, dimpreună cu ceata Arhiereilor, Cuvioşilor şi Drepţilor, cu Sfinţii doctori fără de arginţi şi cu ceilalţi Mucenici, cu toţi Sfinţii ştiuţi şi neştiuţi, rugaţi-vă Atotputernicului Dumnezeu să ne lumineze ca să punem început bun mântuirii noastre, lepădând de la noi toată minciuna şi păcatul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfârşit creştinesc dăruieşte-ne nouă, Fecioară Preacurată, izbăvindu-ne de moartea năprasnică şi de celelalte primejdii pe care diavolul vrea să le abată asupra noastră.

Cântarea a 9-a:

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

„Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când treceţi prin diferite ispite”, ne-a spus Sfântul Apostol Iacov, care multe a pătimit pentru numele Tău, arătând şi răsplata celor care au răbdat fără să cârtească: „Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii pe care Dumnezeu a făgăduit-o celor care Îl iubesc pe El.”

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Slăvindu-Te, Îţi mulţumim Ţie, Doamne, căci nu treci cu vederea puţina noastră rugăciune, pe care Te rugăm să o primeşti ca pe cei doi bani ai văduvei. Nu ştim să ne rugăm Ţie cu zdrobire de inimă, nu ştim să ne arătăm mulţumitori pentru toate binefacerile arătate şi cu atât mai puţin pentru cele ascunse minţii noastre, dar recunoaştem înaintea Ta că suntem neputincioşi de nu ne vei întări, slabi de nu ne vei face îndrăzneţi. Miluieşte-ne, Doamne, că fără mila Ta pierim!

Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!

Să ducem lupta cea bună, ca să auzim şi noi glasul cel preadulce: „Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine”.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

O, dumnezeieşti Stăpânii, Heruvimi, Serafimi, Domnii, Îngeri, Scaune, toate Căpeteniile şi preamărite Puteri şi Sfinţilor Arhangheli, dimpreună cu soborul tuturor Sfinţilor, apăraţi-ne de tot răul, de toată ispita şi necazul, şi rugaţi pe Stăpânul tuturor să ne mântuiască pe noi, cei cuprinşi de multe păcate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea apărătoare a celor ce se roagă ţie şi Maică a nenumăratelor milostiviri arătate neamului omenesc. Ceea ce eşti mai sfântă decât toţi sfinţii şi mai grabnică în ajutor decât suntem noi în rugăciune, pe tine ceea ce eşti cu adevărat ocrotitoare a creştinilor te mărim.

Apoi se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului – 2 Septembrie

sf_ioan_postitorul

Troparul Sfântului Ierarh Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului, glasul al 4-lea:

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Ioan, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Celui ce a aruncat în mare…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lui Hristos, Celui Ce a făcut să răsară în lume pe înţeleptul ierarh care a strălucit în dogmele dreptei credinţe, să-I cântăm, că S-a preamărit în veci.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cel ce a strălucit în lume cu lumina dreptei credinţe şi a gonit negura necredinţei, pe Marele Ioan să-l lăudăm credincioşii ca pe un ierarh.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul ce stai înaintea Împăratului Celui Neapropiat, roagă-te împreună cu îngerii, Fericite Ioan, Sfinţite Propovăduitorule, să se dea iertare celor ce săvârşesc pomenirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Singura care ai zămislit în pântece pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, fără început şi mai presus de cuvânt, L-ai născut cu trup, Prealăudată roagă-te neîncetat să ne mântuim noi de primejdii.

Cântarea a 3-a. Irmos: Cel Ce ai întărit cu cuvântul…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin înfrânare şi prin rugăciune neîncetată ai intrat, părinte, în cetatea cea aleasă a bunătăţii, purtătorule de Dumnezeu, unde te îndulceşti de pârâul desfătării.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, Cuvioase Ierarhe Ioan, Preaînţelepte, roagă-te să se mântuiască cei ce cu credinţă săvârşesc sfântă pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un învăţător al dogmelor dreptei credinţe şi ca un îndreptător adevărat de cuvinte, înţelepte, ai primit cunună de biruinţă împotriva eresurilor, cuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe un Cer şi Scaun al lui Dumnezeu, toţi te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu Preacurată, căci din tine a răsărit Iisus Hristos, Cel Ce este Adevărul.

Irmosul:

Cel Ce ai întărit cu cuvântul cerurile şi pământul l-ai întemeiat pe ape multe, întăreşte-mă către cântarea slăvirii Tale, Doamne.

Cântarea a 4-a. Irmos: Tăinuit văzând proorocul…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe înţeleptul ierarh în cântări toţi să-l lăudăm, zicând: purtătorule de Dumnezeu, roagă-te neîncetat Domnului să ne mântuim.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un săditor al dogmelor credinţei şi înţelept ierarh avându-te pe tine, preafericite părinte, cu cântări şi cu laude te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ierarhe al Domnului, cel ce eşti începător celor hrăniţi în credinţă, cu laude şi cu cântări mărim sfântă şi cinstită pomenirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mireasă Neispitită de nuntă, care fără de sămânţă ai născut pe Hristos Dumnezeul nostru, roagă-te Lui neîncetat să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea a 5-a. Irmos: Din noaptea necunoştinţei…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un păstor te-ai uns cu mirul credinţei, de Dumnezeu înţelepţite; pentru aceea, ca pe un ierarh, cu toţii te lăudăm, cuvioase.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce eşti următor Apostolilor, cugetătorule de Dumnezeu, de-a pururea pomenite, cu osteneli şi cu privegheri ai stat mai mare poporului cel dreptcredincios al Bisericii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Asemănându-te râvnitorului Ilie şi lui Moise, văzătorului de Dumnezeu, Ierarhe Ioan, ai ruşinat pe mai marii eresurilor, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe o Împărăteasă şi ca pe Singura care a născut pe Împăratul tuturor, veniţi toţi împreună cu îngerii să cinstim pe cea Binecuvântată.

Cântarea a 6-a. Irmos: Precum ai izbăvit…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Dumnezeieşti dogme împodobind mărirea Bisericii, Fericite Ioan, ai gonit toate eresurile.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit-ai cu frumuseţea dogmelor tale ca un luminător al dreptei credinţe, fiind învăţător a toată lumea, purtătorule de Dumnezeu şi prin cuvântul lui Dumnezeu ai întunecat eresurile.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De cuvânt şi de limbă slujindu-te în loc de cuţit, cuvioase, ai tăiat toate învăţăturile cele nedrepte; şi în faţa tuturor ai mărit pe Preasfânta Treime.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce Te-ai născut din Fecioară şi ai luminat lumea, Hristoase Dumnezeule, Te rog izbăveşte-mă şi pe mine de greşelile mele, ca un Iubitor de oameni şi îndreptează viaţa mea.

Irmosul:

Precum ai izbăvit pe proorocul din adâncul cel mai de dedesubt, Hristoase Dumnezeule, Te rog, izbăveşte-mă şi pe mine de păcatele mele, ca un Iubitor de oameni şi îndreptează viaţa mea.

Cântarea a 7-a. Irmos: Cel Ce ai întemeiat pământul….

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce ai arătat pe pământ luminător pe binecredinciosul şi înţeleptul ierarh, binecuvântat eşti în veci, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce ai făcut pe Marele Ioan păstor adevărat al turmei Tale; Binecuvântat eşti în veci, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Zburdările trupului biruindu-le, părinte, strigai lui Hristos: Binecuvântat eşti în veci, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce Te-ai născut din Fecioară pentru noi şi ai mântuit lumea de vrăjmaşi; Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Domnul, Cel Ce S-a mărit…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-te lui Moise, de trei ori fericite şi în nor primind legea cea de înţeles a darului, ierarhe, strigi: lăudaţi pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Păstorindu-ţi poporul, ierarhe, ai nimicit rătăcirea Egiptului şi fugind din Babilonul patimilor, ai aflat locaş Sionul cel de sus, întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca unul ce eşti uns cu mirul preoţiei, Sfinte Ierarhe Ioan, grăitorule de cele sfinte, slujeşti cele Dumnezeieşti celor ce sunt întăriţi în cuvântul şi în lucrarea dreptei credinţe, preasfinţite. Pentru aceea, lauzi pe Treimea Cea de o Fiinţă, întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Cel Ce S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei şi întru dânsa a înnoit pe Adam cel vechi, în chip minunat şi mai presus de cuvânt, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul, întru toţi vecii.

Pe Domnul, Cel Ce S-a preamărit în Muntele cel Sfânt şi în rug prin foc a arătat lui Moise Taina naşterii pururea Fecioarei, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Naşterea pururea Fecioarei…

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înţelepte Ioan, cel ce prin nepătimire şi prin credinţă, prin dragoste şi prin nădejde ne-ai arătat nouă cuvinte de viaţă veşnică, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.

Stih: Sfinte Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce ai păstorit poporul cinstitei Biserici cu toiagul Sfântului Duh şi ai gonit eresurile cele vrăjmaşe lui Dumnezeu, ierarhe, cu toţii te lăudăm.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca pe a unui luminător şi ierarh al Bisericii, cu cântări şi cu laude cinstim fără încetare racla moaştelor tale, Fericite Părinte Ioan.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Râul nestricăciunii cel de-a pururea Viu; Bucură-te, Norul Soarelui Cel cu totul Luminos; Bucură-te, Căruţă a toată Dumnezeirea; Bucură-te, Sicriul Sfinţeniei.

Irmosul:

Naşterea pururea Fecio rei, ce s-a arătat mai înainte, dătătorul de Lege în munte prin foc şi prin rug, spre mântuirea noastră a credincioşilor, cu cântări neîncetat o mărim.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Vas dumnezeiesc al înfrânării, avere nerăpită a dreptei credinţe te-ai arătat, Fericite Ioan, luminându-ţi viaţa cu nepătimirea şi revărsându-ţi milostenia către cei lipsiţi, cuvioase părinte, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Dumnezeiesc Cort te-ai făcut Cuvântului, Însăţi Preacurată Maică Fecioară, cu curăţia întrecând pe îngeri. Curăţeşte-mă dar cu rugăciunile tale, cu apele cele Dumnezeieşti, pe mine care mai mult decât toţi m-am spurcat cu păcatele trupului, dându-mi, Preacurată, mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Mieluşeaua Cea Neispitită de nuntă, Fecioara Maica Cuvântului cea fără prihană, văzând pe Cruce spânzurat pe Cel Ce a odrăslit din pântecele ei fără de dureri, ca o Maică tânguindu-se, striga: vai mie, Fiul meu, cum pătimeşti, vrând să mântuieşti pe om din patimi necinstite?

Sursa: http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-ierarh-ioan-postitorul-patriarhul-constantinopolului

Acatistul Sfântului Alexandru, Patriarhul Constantinopolului – 30 August

30-01

Condac 1:

Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioși, mulțumim ție și cântăm cântare pentru biruință. Celui ce a doborât pe Arie și, cu totul, a legat limba filosofului, grăim: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Icos 1:

Arătatu-te-ai din tinerețe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evangheliei urmând, ai părăsit părinții și rudele și ai poftit viața cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ție:
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, fericite și îngere pământesc;
Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;
Bucură-te, că acum în cer te-ai sălășluit;
Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;
Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;
Bucură-te, cel ce ți-ai păzit trupul de patimi;
Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiți;
Bucura-te, vița cea bună cu rod Dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce hrănești cu cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că din obște ai fost ales păstor;
Bucură-te, că prin tine noi ne-am păzit de erezie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 2:

Auzit-am, Alexandre, de învățăturile tale și m-am minunat, căci tu te arătai a fi om prea neînvățat și, mai pe urmă, pe mulți ai rușinat în sobor cu cuvintele tale, pe care i-ai și învățat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Vrând a merge la întâiul Sobor din Niceea, după porunca Patriarhului, te-ai pregătit prin rugăciune către Dumnezeu, împodobindu-te cu fapte bune, și – Duhul Sfânt fiind cu tine – te-ai înfățișat. Pentru aceasta auzi de la noi:
Bucură-te, părinte, că ești iubit de Mitrofan;
Bucură-te, Diadohe, la al său din urmă an;
Bucură-te, că în Niceea ai biruit la Sobor;
Bucură-te, sfinte, că ai fost de uimire tuturor;
Bucură-te, că ai fost cu duhul mai presus de om;
Bucură-te, că mulțime de oameni ai adus la credință;
Bucură-te, gură sfântă vorbitoare de adevăr;
Bucură-te, înțelepciune ce despici firul de păr;
Bucură-te, preaiubitul arhiereilor mari;
Bucură-te, următorul celor tari în credință;
Bucură-te, că acum petreci cu cei ce slăvesc pe Dumnezeu;
Bucură-te, că în veci cu dânșii te vei veseli;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 3:

Te-ai arătat în lume păstor bun, Alexandre, spre mustrarea fărădelegilor, că tu ai rușinat pe Arie cel orbit de erezie și voiești a curăți de pe pământ toate învățăturile lui cele nedrepte, ca turma ta să o luminezi, părinte; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Arătatu-te-ai tare mustrător ereziei nebunului Arie, și îngrozindu-l pe el, i-ai zis să nu mai cârtească împotriva Fiului lui Dumnezeu. Pentru aceea și noi, ca unui viteaz nebiruit grăim către tine:
Bucură-te, istețime de minte care toate le întreci;
Bucură-te, surpătorul capetelor cu minți seci;
Bucură-te, ajutorul conducătorilor creștini;
Bucură-te, surpătorul celor plini de erezie;
Bucură-te, întărirea dogmei celor credincioși;
Bucură-te, doborârea vorbei celor mincinoși;
Bucură-te, că prin tine creștinii mult s-au întărit;
Bucură-te, că slăvirea idolilor ai surpat;
Bucură-te, cel ce ai smuls neghina dintre oameni;
Bucură-te, că prin tine toate relele s-au scurs;
Bucură-te, cel ce ai hrănit lumea cu cuvântul;
Bucură-te, că acum de noi toți ești preamărit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 4:

O, întru tot lăudate, Ierarhe Alexandre, toiagul cel tare al bătrâneților, întreaga înțelepciune a povățuirii tinerilor, povățuitorul pruncilor, laudă a tot poporul și cununa Bisericii, pe tine te lăudăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Ca să arăți a ta mare și fierbinte credință ce ai către Fiul lui Dumnezeu, nu te-ai împotrivit poruncii împăratului, când ți s-a poruncit să te întreci cu filosoful pentru dogmele cele propovăduite de apostoli; pentru aceea și noi grăim ție:
Bucură-te, slujitorul cel gata pentru Hristos;
Bucură-te, ascultătorul conducătorului credincios;
Bucură-te, cel ce urmezi dogmelor apostolești;
Bucură-te, surpătorul măririi celei idolești;
Bucură-te, luptătorul cu Arie cel stricat;
Bucură-te, că pe dânsul în Sobor l-ai rușinat;
Bucură-te, păzitorule al legii celei creștinești;
Bucură-te, că ai putut cu darul să legi gurile cele potrivnice;
Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu;
Bucură-te, fericite, de minuni făcător;
Bucură-te, că prin tine ne închinam Sfintei Treimi;
Bucură-te, totdeauna strigăm ție, părinte;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 5:

Către sobor mergând oarecând urâtul Arie, cu îngâmfare și cu mândrie mare, a socotit a răzvrăti Biserica lui Hristos, iar tu, sfinte, l-ai făcut a rămâne rușinat și pe popor ai învățat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Mergând tu, Alexandre, de la Sobor, ai venit către Mitrofan, părintele tău și, stând înaintea lui cu smerenie, ai zis: Duhul Domnului peste mine în ziua necazului meu, că am biruit pe Arie cel rău credincios, iar sfântul părinte a zis către tine unele ca acestea:
Bucură-te, preafericite, păstorule cuvios;
Bucură-te, minunate slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că pe tine din pruncie te-am iubit;
Bucură-te, totdeauna alesule preaiubit;
Bucură-te, că în lume ești de credincioși prealăudat;
Bucură-te, că al tău nume de toți este preamărit;
Bucură-te, următorul și ascultătorul meu;
Bucură-te, păzitorul credinței lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în Biserică povața ta în veci va sta;
Bucură-te, că dintr-însa toți creștinii vor gusta;
Bucură-te, că prin tine mulțimea s-a mântuit;
Bucură-te, totdeauna, că Duhul Sfânt te-a umbrit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 6:

Minunată s-a arătat viața ta pe pământ, Alexandre, că din vremea tinereților tale ai iubit pe Domnul mai mult decât orice pe lume, pentru aceea ai fost preamărit, încredințându-ți-se poporul creștinesc care grăia către Domnul: Aliluia!

Icos 6:

De împresurările diavolești ai izbăvit pe oameni, părinte, cu rugăciunile tale și cu râurile sudorilor tale ai stins mulțimea zeilor păgâni, iar acum, dăruindu-ne vindecări neputințelor noastre, ierarhe, grăim ca unui păstor bun:
Bucură-te, luminarea care pe toți luminezi;
Bucură-te, cel ce lumea către Hristos îndreptezi;
Bucură-te, izgonirea patimilor de mulți ani;
Bucură-te, tu, balsamul și doctorul fără bani;
Bucură-te, stingătorul dogmelor păgânești;
Bucură-te, temeinicirea credinței creștinești;
Bucură-te, cel ce cu hrană preasfințită ne-ai păscut;
Bucură-te, că prin tine pe Hristos am cunoscut;
Bucură-te, cel ce nouă ne-ai vestit Treimea Sfântă;
Bucură-te, că adevărul prin tine s-a întărit;
Bucură-te, că pentru acestea ne auzi pe noi preamărindu-te;
Bucură-te, că în ceruri cu toți drepții locuiești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 7:

Având vicleană cunoștință Arie, a început a propovădui învățături fără de Dumnezeu și, intrând în turma ta ca un lup, a vrut să răpească, spurcata fiară, că și până la împăratul s-a dus cu vicleșug, amăgindu-l, dar tu, cu rugăciunile tale, l-ai gonit și ai învățat pe toți să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Și mai înainte împotrivindu-te lui Arie, celui de trei ori blestemat, ai rușinat învățăturile lui fără de Dumnezeu; dar a doua oară la Sobor l-ai înfruntat și, doborându-l de tot, l-ai rușinat, și l-ai surpat cu rugăciunile tale, pentru aceea, ca unui viteaz și ierarh, grăim:
Bucură-te, ierarhe, înțeleptule păstor;
Bucură-te, preasfințite, bunule învățător;
Bucură-te, mare arhiereu al Bizanțului;
Bucură-te, învățătorul dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, tâlcuire a celor cu greu de priceput;
Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă s-a început;
Bucură-te, stricătorul ereziei păgânești;
Bucură-te, vestitorul adevărului ceresc;
Bucură-te, cel ce lesne pe Arie l-ai biruit;
Bucură-te, că prin tine de erezie ne-am izbăvit;
Bucură-te, întărirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul legii poporului credincios;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 8:

Minune dumnezeiască ai arătat, fericite, celui ce a alergat la tine cu căldură, de tot necazul și năvălirea izbăvind pe cei ce cu neîndoită nădejde și cu credință cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Ca cel ce cu îndrăzneală păzești turma lui Hristos de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, și pe cei ce scapă sub adăpostirea ta îi aperi de năvălirea lor, Alexandre preafericite, și pe noi, care suntem înviforați de gânduri și de lucruri necuvioase, izbăvește-ne ca să grăim ție:
Bucură-te, ierarhe și păstorule ales;
Bucură-te, învățătorul cel cu cuvânt de înțeles;
Bucură-te, păzitorule al turmei celei creștinești;
Bucură-te, gonitorul năvălirii vrăjmașe;
Bucură-te, cârmuirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ajutătorul poporului creștinesc;
Bucură-te, cel ce îndată alergi să ne fii de folos;
Bucură-te, cel ce stând în ceruri, pentru noi mijlocești;
Bucură-te, mângâierea celor triști și necăjiți;
Bucură-te, scutul celor deznădăjduiți;
Bucură-te, preasfințite, iubitul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cuvioase, dulce părintele meu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 9:

Nu nu pricepem de unde să începem a-ți aduce laudă ție, părinte, și ce cântare îți vom cânta?! Sau cu ce cunună te vom încununa?! Că, aducându-ne aminte de smerenia și de faptele tale cele minunate, ne spăimântăm! Și, cu nedumerire preamărindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Văzând Stăpânul a tot neamul omenesc pierzându-se cu erezia nebuniei lui Arie, te-a trimis pe tine mustrător al învățăturilor lui eretice, iar tu, părinte, ca pe un urât l-ai lepădat, stingându-l cu totul de pe fața pământului, de aceea, pentru unele ca acestea, grăim ție:
Bucură-te, Alexandre, luptătorule îndrăzneț;
Bucură-te, pierzătorul lui Arie cel semeț;
Bucură-te, că ai stins clevetirea filosofului;
Bucură-te, că ai învins cu totul pe eretici;
Bucură-te, îngrădirea gurilor care hulesc;
Bucură-te, rușinarea tuturor celor care clevetesc;
Bucură-te, adevărat slăvitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, îndreptător al credinței celei sfinte;
Bucură-te, apărarea dogmelor apostolești;
Bucură-te, gonitorul închinării păgânești;
Bucură-te, bucuria poporului creștinesc;
Bucură-te, că toți cei din obștea creștinilor se fălesc cu tine;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 10:

Auzit-am pe înșiși ereticii grăind și pe filosofi spunând tuturor minunile tale pe care le-ai făcut cu dânșii, părinte și, în unire intrând, am preamărit puterea cea dată ție de la Dumnezeu, că tu, ca un bun păstor, degrab alergi către cei ce te roagă pe tine și pentru toți te rogi lui Dumnezeu Stăpânului, cântându-I: Aliluia!

Icos 10:

Izbăvește-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca și pe turma ta, de erezia lui Arie; auzi-ne, preacuvioase, precum ascultând pe împăratul, ai rușinat pe filosoful cel mincinos; dă-ne mâna de ajutor, Sfinte Alexandre, precum ai dat și părinților la sobor împotriva lui Arie, nouă celor ce grăim:
Bucură-te, ierarhe, bunul nostru sprijinitor;
Bucură-te, cel ce nouă ești mare învățător;
Bucură-te, preasfințite, vasul cel ales și sfânt;
Bucură-te, că îți cântă laude toți credincioșii;
Bucură-te, sprijinirea conducătorilor creștini;
Bucură-te, mângâierea celor plini de necazuri;
Bucură-te, rugătorul cel cald către Dumnezeu;
Bucură-te, mângâierea prea întristatului nostru suflet;
Bucură-te, cuvioase părinte, mielul cel blând;
Bucură-te, luminarea relelor mele gânduri;
Bucură-te, bunul nostru apărător fierbinte;
Bucură-te, cel ce ajuți tuturor creștinilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre

Condac 11:

Tu ești păstorul cel bun, Alexandre ierarhe, care turma ta ai povățuit-o către pășune duhovnicească și din izvorul raiului ai adăpat-o pe dânsa, învățând-o să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Pom al raiului fiind, fericite, cu stâlpări de rugăciune neîncetată către Dumnezeu, învrednicește-ne și pe noi a ne adăposti sub umbra aceluia, ca să grăim ție așa:
Bucură-te, cel ce ți-ai pus sufletul tău pentru noi;
Bucură-te, cuvioase, cel ce ne umbrești de rău;
Bucură-te, cel ce turma ta o păzești și o adăpostești;
Bucură-te, cel ce și acum grabnic ne ajuți pe noi;
Bucură-te, că acum te-ai învrednicit de cele înalte;
Bucură-te, că Stăpânul sufletul ți-a îndulcit;
Bucură-te, bucuria cereștilor heruvimi;
Bucură-te, veselia îngerilor și serafimilor;
Bucură-te, cel ce privești veșnic preasfințitul rai;
Bucură-te, că într-însul luminat te preamărești;
Bucură-te, grăim ție, ierarhe al lui Hristos;
Bucură-te, și trimite credincioșilor folos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 12:

Mintea ta cea întru tot cinstită pe Arie cel stricat la minte l-a rușinat și, prin înțelepciune, ai surpat mulțimea zeilor păgâni; rugămu-te, surpă și acum pe toți vrăjmașii și împotrivitorii bunilor conducători, că bucurându-ne să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Cu inima ne-am spăimântat, cu sufletul ne-am cutremurat de faptele tale cele minunate, Ierarhe Alexandre, de aceea, dezlegându-ne limba, pe cât ne pricepem, grăim către tine așa:
Bucură-te, Ierarhe Alexandre, păstorul cel minunat;
Bucură-te, cel ce în lume lucruri preamărite ai lucrat;
Bucură-te, înțelepte, cel cu Duh dumnezeiesc;
Bucură-te, gură sfântă, cu cuvânt ritoricesc;
Bucură-te, că prin tine Arie a fost biruit;
Bucură-te, că ai nimicit erezia cea rea;
Bucură-te, că păgânii de tine s-au rușinat;
Bucură-te, că în lume vei fi veșnic lăudat;
Bucură-te, că credința prin tine a înflorit;
Bucură-te, că prin trudă ai adus rod însutit;
Bucură-te, că acum te-a încununat Hristos;
Bucură-te, totdeauna îți grăim ție neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 13:

O, păstorule prea bun, cu umilință dintru adâncul inimii ne rugăm: auzi-ne pe noi care, aducând această puțină rugăciune din învăpăierea sufletelor noastre, cădem către tine; fii mijlocitor către Prea-milostivul Dumnezeu ca să stingă cugetele viclene ale vrăjmașilor noștri și să ne izbăvească de toată nevoia și necazul care tulbură odihna și liniștea vieții noastre, iar noi, lăudându-L pe Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăși Icosul 1 și Condacul 1.

Icos 1:

Arătatu-te-ai din tinerețe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evangheliei urmând, ai părăsit părinții și rudele și ai poftit viața cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ție:
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, fericite și îngere pământesc;
Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;
Bucură-te, că acum în cer te-ai sălășluit;
Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;
Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;
Bucură-te, cel ce ți-ai păzit trupul de patimi;
Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiți;
Bucura-te, vița cea bună cu rod Dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce hrănești cu cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că din obște ai fost ales păstor;
Bucură-te, că prin tine noi ne-am păzit de erezie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Condac 1:

Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioși, mulțumim ție și cântăm cântare pentru biruință. Celui ce a doborât pe Arie și, cu totul, a legat limba filosofului, grăim: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Acatistul Sfinților Mucenici Adrian și Natalia 26 August

2608_adrian-nicomidia

2608_nataliaTroparul, glasul al 3-lea

Credința cea mântuitoare comoară nerăpită ai socotit-o, de trei ori fericite, păgânătatea cea părintească părăsind-o și, urmând Stăpânului, te-ai îmbogățit cu darurile cele dumnezeiești. Adriane mărite, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Aleșilor slujitori ai lui Dumnezeu și prealăudați mucenici ai lui Hristos, pentru iubirea Lui ați disprețuit deșertăciunea lumească, punându-vă viața ca o jertfă curată, dorind să primiți mai degrabă chinuri, decât să vă lepădați de Dumnezeul cel adevărat, cu dragoste vă lăudăm sfinților Adrian și Natalie. Deci, ca cei ce stați lângă Tronul cel de har al Domnului desfătându-vă, rugați-vă pentru cei ce cu credință și evlavie vă implorăm, și cu mulțumire vă cântăm așa: Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos.

Icos 1:

Cu o iubire îngerească te-ai rugat neîncetat Mântuitorului, Natalie preafericită, ca să-i lumineze mintea întunecată a soțului tău și să o întoarcă spre cunoașterea Făcătorului și Stăpânului tău, până când au fost auzite rugăciunile tale; harul s-a atins de inima lui Adrian, care a crezut și plin de curaj a suferit chinuri și chiar moartea. Admirând râvna și dragostea voastră pentru Hristos, cu evlavie vă cântăm așa:
Bucurați-vă lumini ale dragostei Dumnezeiești;
Bucurați-vă stâlpi neclătiți de relele păgânești;
Bucurați-vă, că ați purtat crucea drept și cu răbdare;
Bucurați-vă că cu aceasta ați învins pe demon și vicleniile sale;
Bucurați-vă că de Domnul voi ați fost încununați;
Bucurați-vă că la Tronul ceresc, pentru noi vă rugați;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici al lui Hristos!

Condac 2:

Văzând Domnul curăția inimii tale, preacinstite Adriane, măcar că era umbrită de politeism, dară gata să primească Adevărul, te-a chemat la Lumina Sa, deschizându-ți ușile împărăției Sale, pentru rugăciunile soției tale; împreună cu care ai cântat lui Dumnezeu cântare de laudă: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegerea adevăratei cunoștinți de Dumnezeu, ți-a umplut sufletul Adriane, când, ca notar, scriai numele sfinților mucenici, osândiți la chinuri și moarte pentru numele Domnului; când ai întrebat pe servii lui Hristos, ce răsplată au să primească ei de la Domnul în împărăția Sa, pentru martirajul lor, iar ei au răspuns că, limba nu poate spune și mintea nu poate cuprinde, ce a pregătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. Îndată ai părăsit religia cea păgânească și din toată inima ai strigat: „Și eu sunt creștin!”. Lăudând întoarcerea ta către Soarele Dreptății, te rugăm primește, împreună cu soția ta, sfânta Natalia, de la noi păcătoșii laudele acestea:
Bucurați-vă ai adevăratului Dumnezeu sfinți slujitori;
Bucurați-vă ai voiei Lui sfinte buni împlinitori;
Bucurați-vă că în locul frumuseții pe Hristos L-ați iubit;
Bucurați-vă că iubirea conjugală, Lui o ați dăruit;
Bucurați-vă că ne ziceți, să nu ne lipim de cele de jos ci de cele de Sus;
Bucurați-vă că-n neputințe, să urcăm ne ajutați nespus;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați si neînvinși mucenici al lui Hristos!

Condac 3:

Întărit cu putere de Sus ai mers fericite la nevoințe si chinuri dorind să mori pentru Domnul și Mântuitorul tău. Soția ta, Natalia, cu rugăciuni și îndemnuri îți ajuta să ridici crucea rânduită de Domnul și să primești cununa nestricăciunii, pregătită ție în ceruri și cu îndrăzneală să cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Având să te prezinți la nelegiuita judecată a lui Maximian, ai fost închis în temniță, unde cu ceilalți mucenici, ai petrecut toată noaptea în rugăciuni, cântări și sfătuiri duhovnicești. Soția ta, disprețuind iubirea firească și neputința femeiască, în tot chipul te convingea să nu părăsești credința în Hristos, ci să rămâi până la sfârșit un mărturisitor neclintit al numelui Domnului, netemându-te de moarte. De aceea, ca adevăraților ostași ai lui Hristos, cu bucurie sufletească vă cântăm:
Bucurați-vă curajoși râvnitori ai credinței celei adevărate;
Bucurați-vă neînfricați mustrători ai credințelor deșarte;
Bucurați-vă că cu răbdarea ca cu o armă v-ați îmbrăcat;
Bucurați-vă că Crucea ca pe un scut puternic în mâini ați luat;
Bucurați-vă că chinuitorii, de curajul vostru s-au minunat;
Bucurați-vă că prin voi numele Domnului e binecuvântat;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 4:

Viforul îndoielii și al fricii de la inima ta ai gonit, slăvite Adriane și spre nevoința mucenicească te-a întărit fericită soția ta Natalia, toată noaptea vorbind despre răsplata viitoare ce a pregătit-o Dumnezeu celor ce își pun viața pentru El, spunându-ți astfel: „Fericit ești domnul meu, că ai aflat comoara cea neprețuită, mărgăritarul cel preascump – pe Hristos Domnul!” Nu te mai întoarce iar la bezna idolească, ci rămâi credincios Celui ce te-a iubit pe tine, cântându-I din toata inima: Aliluia!

Icos 4:

Auzind Natalia, fiind acasă, că te-ai întors din temniță și gândindu-se că te-ai înfricoșat de chinuri și te-ai lepădat de Hristos, plângea amarnic și, întâmpinându-te în ușa casei, te dojenea că te-ai lepădat de credință. Dar tu, bucurându-te în duh și mai tare intărindu-te în suferință, cu lacrimi i-ai povestit ei, că nu numai nu te-ai lepădat de Hristos, ci voiești mai mult să suferi pentru Numele Său sfânt. Mirându-ne de o așa înaltă dragoste creștinească, cu umilință vă cântăm:
Bucurați-vă că chipul adevăratei însoțiri creștinesti ne-ați arătat;
Bucurați-vă că iubire cerească în inimile voastre ați purtat;
Bucurați-vă că cu lepădare de sine pe noi ne însuflețiți;
Bucurați-vă că în toate, voia lui Dumnezeu, să o vedem ne cerșiți;
Bucurați-vă că ne-ați învățat să părăsim cele de jos-trecătoare;
Bucurați-vă că ne sfătuiți să cugetăm la cele de Sus-viitoare;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 5:

Minunată milă și dragoste ai arătat Natalie, când împreună cu soțul tău, ați căzut la picioarele celor întemnițați pentru numele lui Hristos, și sfintele lor rane ungându-le și sărutându-le, aducându-le alinare și ușurare, cu inimă smerită, înălțând lui Dumnezeu cântare îngerească: Aliluia!

Icos 5:

Văzând chinuitorul pe sfinții întemnițați împreună cu tine, că sunt atât de torturați, încât n-ar mai putea să sufere alte chinuri și mai groaznice, a poruncit să te ducă pe tine, Adriane, la judecată și să te sfătuiască să te lepezi de Hristos, ori de nu, să fii supus și la mai grele chinuri, însă, întărit fiind cu putere de Sus și mângâiat de fericita ta soție, ai rămas statornic împotriva ispitirilor vrăjmașului. De aceea pentru suferința cea pentru Hristos, vă fericim împreună cu sfânta Natalia și cu bucurie vă cântăm:
Bucurați-vă purtători de biruință, ai Celui Preaînalt slujitori;
Bucurați-vă puternici ai credinței în Hristos mărturisitori;
Bucurați-vă mustrători îndrăzneți ai rătăcirii idolești;
Bucurați-vă neînfricați propovăduitori ai slavei Dumnezeiești;
Bucurați-vă că de mânia lui Maximian nu v-ați înfricoșat;
Bucurați-vă că răutatea și cruzimea lui o ați desconsiderat;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici al lui Hristos!

Condac 6:

Propovăduitor și retor te-ai arătat Adriane, în fața judecății împărătești, mărturisind că Hristos este Dumnezeu adevărat, care a făcut cerul și pământul, iar rătăcirea diavolească o ai defăimat, și pentru acestă mărturisire și defăimare ai suferit groaznice bătăi și chinuri, cântând Celui Atoatebiruitor: Aliluia!

Icos 6:

Lumina slavei cerești a strălucit pe fața ta înțelepte pătimitorule, când, fiind bătut în mod barbar peste pântece, de îți curgeau măruntaiele, dar nu încetai să slăvești pe Hristos în fața poporului și să mărturisești Numele Lui. Iar fericita Natalia, văzând rabdarea și bărbăția ta, se ruga ca să nu slăbească sufletul tău, ci să rămâi până la sfârșit slujitor credincios al lui Hristos. Amândurora, noi vă cântăm așa:
Bucurați-vă că sfinte lăcașuri ale Duhului Sfânt ați fost;
Bucurați-vă vase slăvite ale Harului lui Hristos;
Bucurați-vă că-n suflet și trup, v-a pătruns Dumnezeiasca Lumină;
Bucurați-vă că Împăratul-Hristos v-a dat înțelepciunea divină;
Bucurați-vă că cu puterea Dumnezeirii Lui ați fost întăriți;
Bucurați-vă că fără de frica, ați primit să fiți munciți;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos.

Condac 7:

Vrând prigonitorul împărat să te cheme din nou la judecată, fericite Adriane, te-a închis în temniță cu ceilalți mucenici, unde a venit Natalia și, fericindu-te, te întărea zicând: „Fericit ești domnul meu, că te-ai învrednicit de starea sfinților mucenici ai lui Hristos, și cu dânsa bucurându-te ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Noua tortură a născocit chinuitorul, poruncind ostașilor să interzică intrarea femeilor, la cei întemnițați, care veneau să-i mângâie și să le ușureze chinurile. Atunci și ție, fericită Natalie, ți s-a interzis să-l vizitezi și să-l servești pe soțul tău; dar disprețuind porunca împărătească, îmbrăcată în haine bărbătești, veneai la închisoare, ca și mai înainte și pe soțul tău îl întăreai ca, bărbătește să meargă la chinuri și moarte, pentru Hristos-Domnul. Pentru aceasta cu vrednicie vă lăudăm, cântându-vă acestea:
Bucurați-vă a slujitorilor lui Hristos, podoabă luminoasă.
Bucurați-vă, a mărturisitorilor Lui, frumusete aleasă.
Bucurați-vă că ne-ați arătat calea îngustă, pe care voi v-ați pornit.
Bucurați-vă că pe dânsa ați ajuns la limanul liniștit.
Bucurați-vă că acuma în slavă și veșnică fericire vă aflați.
Bucurați-vă că cu rugile voastre, de nenorociri ne apărați.
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos.

Condac 8:

Priveliște stranie și strașnică a fost în temniță, unde erai închis cu ceilalți, Adriane, când după porunca tiranului chinuitor, au vrut să-ți zdrobească fluierele picioarelor. Atunci soția ta ți-a ridicat picioarele și le-a pus pe nicovală, ca să fie zdrobite de mâinile chinuitorilor, ca mai curând să te unești cu Domnul și Mântuitorul tău, căruia Îi vei cânta: Aliluia!

Icos 8:

Arzând în iubirea lui Hristos, mucenice Adriane, ai răbdat până la fericită adormirea ta, când curatul tău suflet s-a unit cu Domnul, pentru Care atât de mult ai suferit, încât și mâna ți-a fost tăiată. Cinstind cu credință sfârșitul tău mucenicesc, ție și sfintei Natalia, vă cântăm acestea:
Bucurați-vă că chinuri sufletești, pentru Hristos ați răbdat;
Bucurați-vă că pe aripile iubirii spre Dumnezeu ați zburat;
Bucurați-vă, că ca vulturii spre Soarele Dreptății v-ați ridicat;
Bucurați-vă că din valea plângerii, spre Lumina v-ați înălțat;
Bucurați-vă că-n ceata mucenicilor, prin chinuri ați intrat;
Bucurați-vă, că cu toti sfinții, imne lui Dumnezeu ați cântat;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 9:

Toată mândria chinuitorului tiran a fost rușinată, când o ploaie puternică a stins flacăra focului, și n-a lăsat să ardă osemintele mucenicilor lui Hristos, ba încă și cetatea a inundat-o cu apă, și lumea necredincioasă a fost înfricoșată cu tunete și fulgere, iar fericita Natalia, plină de bucurie, cânta lui Hristos, Cel ce toate le iconomisește: Aliluia!

Icos 9:

Retorica pământească nu-i în stare să laude îndeajuns nevoințele voastre sfinților mucenici Adrian și Natalia, căci unul părăsind slava pământească, și-a pus sufletul său pentru credința în Hristos, iar cealaltă, învingând neputința firească, bărbătește s-a luptat, întărindu-și soțul în chinurile lui și bucurându-se de fericitul lui sfârșit. Faptele bune ale voastre, neștiind cu vrednicie a le prețui, cu dragoste vă cântăm acestea:
Bucurați-vă că Crucea Domnului, plini de curaj pe umeri ați dus;
Bucurați-vă că greutatea Crucii, nici pe unul nu v-a răpus;
Bucurați-vă că patimile Domnului, voi înșivă le-ați imitat;
Bucurați-vă, că patimi și pofte, cu voie le-ați crucificat;
Bucurați-vă că pildă de dragoste și blândețe v-ați arătat;
Bucurați-vă că sarcina unul altuia să purtăm ne-ați învățat;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 10:

Vrând să izbăvească trupurile sfinților mucenici de batjocură și dispreț, a venit un oarecare binecredincios bărbat cu soția sa la Natalia și ceilalți frați creștini și i-a rugat să le dea sfintele moaște ca să le ducă în Bizanț, până când va trece prigoana lui Maximian-păgânul. Creștinii din cetatea Nicomodiei, le-a ascultat rugămintea și le-a încredințat această comoară de mare preț, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Ca și cu un zid, suntem înconjurați cu rugăciunile voastre sfinților Adrian și Natalie, căci în orice năpaste și nenorocire, totdeauna ne ajutați, cu atât mai mult când cu dragoste vă serbăm amintirea, slăvind, pentru voi, pe Hristos Dumnezeul nostru. Fiind noi păziți de sfintele voastre rugăciuni, vă lăudăm cu acestea:
Bucurați-vă că în dragoste, sunteți grabnicii noștri ajutători;
Bucurați-vă bunii noștri mijlocitori și învățători;
Bucurați-vă că pentru noi la Dumnezeu mereu vă rugați;
Bucurați-vă, ca să trăim plăcut lui Dumnezeu ne învățați;
Bucurați-vă prieteni îngăduitori, ce-n necaz pildă ne dați;
Bucurați-vă că pe culmile inocenței și curăției ne ridicați;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 11:

Cântare lui Dumnezeu din toată inima ai adus, fericită Natalie, când te-a scăpat din mâna tribunului, ce voia să te ia în căsătorie. Tu ca o soție credincioasă soțului tău –mucenicul lui Hristos, Adrian, n-ai voit să te recăsătorești, ci, rugându-te te-ai dus cu corabia la Bizanț, unde a fost dus trupul sfântului soțului tău. Ajungând în cetatea aceea ai cântat cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Far luminos a devenit corabia cu care ai călătorit pe mare, având ca un mărgăritar de preț – mâna soțului tău, cu a căruia rugăciuni ai scăpat de urmărirea tribunului și ai ajuns cu bine la Bizanț, cu sufletul plin de bucurie, sărutând trupul fericitului domnului tău, cu adâncă umilință ți-ai dat duhul în mâinile Domnului. Slăvind plecarea ta la Domnul, împreună cu sfântul Adrian, vă cântăm acestea:
Bucurați-vă soți fericiți, în viață și moarte nedespărțiți;
Bucurați-vă prieteni ai Domnului, ce lângă Tronu-I-L slăviți;
Bucurați-vă că de vederea Feții Lui pururea vă îndulciți;
Bucurați-vă că fericirea veșnică, pe totdeauna o primiți;
Bucurați-vă că în locașul celor drepți la odihnă vă aflați;
Bucurați-vă că moaștele cele sfinte, spre vindecare ni le lăsați;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 12:

Vase pline cu har s-au arătat cinstitele voastre moaște, dăruite nouă de Hristos-Domnul, pe dânsele cinstindu-le, cu rugăciunile voastre sfinților mucenici ai lui Hristos, căpătăm dezlegarea păcatelor, din toată inima cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cinstitele voastre patimi și fericita adormire, prin care v-ați urcat la cele de Sus cu toți sfinții din veac bineplăcuți lui Dumnezeu, vă lăudăm preaslăviți mucenici ai lui Hristos, Adrian și Natalie, și vă rugăm sârguincios, să ne pomeniți neîncetat la Tronul Slavei, pe cei ce vă fericim așa:
Bucurați-vă ostași răbdători de chinuri și purtători de biruință;
Bucurați-vă aleși luptători pentru adevărata credință;
Bucurați-vă luminători aprinși ai virtuții creștinești;
Bucurați-vă cărbuni aprinși ai dragostei Dumnezeiești;
Bucurați-vă cuplu, ce întăriți legăturile căsătorești;
Bucurați-vă că ați fost încununați cu bunurile cele cerești;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos!

Condac 13:

O, sfinților mucenici ai lui Hristos, Adrian și Natalie, fericiți soți și purtători de chinuri străluciți. Auziți-ne pe noi cei ce ne rugăm cu lacrimi, venind la biserică, rugați-L pe Stăpânul cel milostiv, Domnul nostru Iisus Hristos, să ne dăruiască nouă tuturora: pace în familie, sănătate trupească și sufletească, mântuirea sufletului, ca întotdeauna să-I cântăm Lui: Aliluia. (de trei ori)

Apoi Icosul I și Condacul 1.

Icos 1:

Cu o iubire îngerească te-ai rugat neîncetat Mântuitorului, Natalie preafericită, ca să-i lumineze mintea întunecată a soțului tău și să o întoarcă spre cunoașterea Făcătorului și Stăpânului tău, până când au fost auzite rugăciunile tale; harul s-a atins de inima lui Adrian, care a crezut și plin de curaj a suferit chinuri și chiar moartea. Admirând râvna și dragostea voastră pentru Hristos, cu evlavie vă cântăm așa:
Bucurați-vă lumini ale dragostei Dumnezeiești;
Bucurați-vă stâlpi neclătiți de relele păgânești;
Bucurați-vă, că ați purtat crucea drept și cu răbdare;
Bucurați-vă că cu aceasta ați învins pe demon și vicleniile sale;
Bucurați-vă că de Domnul voi ați fost încununați;
Bucurați-vă că la Tronul ceresc, pentru noi vă rugați;
Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici al lui Hristos!

Condac 1:

Aleșilor slujitori ai lui Dumnezeu și prealăudați mucenici ai lui Hristos, pentru iubirea Lui ați disprețuit deșertăciunea lumească, punându-vâ viața ca o jertfă curată, dorind să primiți mai degrabă chinuri, decât să vă lepădați de Dumnezeul cel adevărat, cu dragoste vă lăudăm sfinților Adrian și Natalie. Deci, ca cei ce stați lângă Tronul cel de har al Domnului desfătându-vă, rugați-vă pentru cei ce cu credință și evlavie vă implorăm, și cu mulțumire vă cântăm așa: Bucurați-vă sfinților Adrian și Natalie, prealăudați și neînvinși mucenici ai lui Hristos.

Rugăciune către Sfinții Mucenici Adrian și Natalia

O, sfinţită pereche, Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia, fericiţilor soţi şi vitejilor pătimitori! Auziţi-ne pe noi, care ne rugăm vouă cu lacrimi, şi trimiteţi asupra noastră toate cele de trebuinţă sufletelor şi trupurilor noastre, şi rugaţi-L pe Hristos Dumnezeu să ne miluiască şi să facă cu noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre. Aşa, Sfinţilor Mucenici primiţi glasul rugăciunii noastre, şi izbăviţi-ne cu mijlocirile voastre de foamete, de molimă de cutremur, de potop, de foc, de grindină, de sabie, de năvălirea celor de alt neam şi de războiul cel dintre noi, de moartea năprasnică şi de toate nevoile, necazurile şi bolile, ca pururea fiind întăriţi cu rugăciunile voastre sa preaslăvim pe Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună şi Celui Fără de început al Său Părinte şi Preasfântului Duh, în vecii vecilor. Amin

Sursa: http://www.doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfintilor-mucenici-adrian-natalia

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/august/august26.htm