Rugăciune către Maica Domnului la vreme de mare necaz

biserica-izvoru-muntelui-5
Imagine din Biserica din Izvoru Muntelui, Bicaz, Neamț

Valuri de patimi mă împresoară; mare necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc şi stinge-i flăcările. Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra.

Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea. Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică şi Fecioară. Nu mă alunga de la faţa ta, ci primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a cuprins. Nu mai pot răbda năvălirile diavolilor. Nu am nici o apărare; nici nu aflu loc de refugiu, om nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit în lupta aceasta şi nu am altă mângâiere decât în tine, Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tuturor credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea.

Prea Sfântă Maică a lui Hristos, Prea Curată, Prea Binecuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum satana mă izbeşte precum valurile mării lovesc corăbiile! El mă urmăreşte ziua şi mă tulbură noaptea. Nu am pace – sufletul meu se pleacă – duhul meu se cutremură. Grăbeşte, Prea slăvită Maică şi mă ajută! Roagă-L pe dulcele Domn Iisus Hristos să aibă milă de mine şi să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârşit. O, Preasfântă Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iubire este nesfârşită şi este cel mai mare vrăjmaş al puterilor iadului.

Sinuciderea – Daniel Medvedov

Patru motive pentru a nu se sinucide  

Considerații existențiale în contra sinuciderii  

Madrid

2010

––––––––––––––––––––––––-

Am scris și am publicat multe carți și documente, cam trei mii, dar niciunul atât de important ca acesta.   

În acest precis moment, poate că la multe persoane le trece prin cap idea de a se sinucide. Ce mare păcat! Ce păcat! Dacă din întâmplare faci parte din numărul acelora care, fără să știe nimic despre ce e vorba, cred că vor scăpa de toate chinurile. Nu știi în ce problema mare te poți băga cu aceasta decizie, total inutila

 Sinucigașii nu apar în lista cosmică a celor ce au murit – asta e din cauza că încă sunt vii! Vor muri doar când le vine ceasul, scris de ursitoare, și amintiți-vă că fetele erau trei, iar una din ele curma firul vieții, ca și cum l-ar tăia cu foarfeca!

Ești în trenul vieții și vrei să sari din mers! Ce o să faci, singur și gol, în frig, rătăcind prin codrul întunecos? Ești îmbrăcat cu propriul tău corp și dorești să te dezbraci. Vrei să faci un streap-tease pentru lumea fantomelor, vrei să te dezbraci în fața lor, ca pe o scenă luminată cu luminile rampei. O scenă de streap-tease pentru lumea invizibilă. Animalele sălbatice și la fel cele domestice te vor vedea. Câinii te vor lătra, pisicile vor fugi de tine ca de dracul. . . .

Cauza și motivul care te-a dus la acest gând sunt oare banii?

 Nu vei scăpa de datorii. Și apoi, o să trebuiască să plătești îndoit.

 Motivul sunt oare studiile? Nu vei putea studia, nici călători, nici nu vei putea să înveți în niciun loc.

Și sexul? Crezi oare că vei scăpa de dorințele sexuale? Nuu! Nu te vor lăsa! Vei continua să simți nevoia de plăceri sexuale. Nu vei putea aranja această problemă. Nu vei putea să te joci, nici să meditezi, nici să fugi de tine însuți. Destinul, destinul tău, e deja scris și publicat – cum s-ar spune – dar sinuciderea nu e scrisă în al tău destin. E decizia ta – e ceea ce unii numesc ¨liberul arbitru¨. Dacă ți-a trecut oare prin cap să te sinucizi, revizuiește cu mare atenție acest punct. Există patru motive existențiale ce vorbesc în contra sinuciderii. 

1. Unu, trebuie să știi că nu vei muri! O să rămâi ca anchilozat aici, o să rămâi viu, o să stai aici, dar fără trup. Totul va continua, însă tu, neavând un trup, nu vei mai avea ocazia să intervii pentru a schimba lucrurile ce nu-ți convin. Și ceva și mai rău, vei simți frig, sete, o să-ți fie foarte cald, căci fără corp, căldura arde ca para focului! Totul va rămâne la fel, dar tu nu vei avea trup, cu care să răspunzi la aceste senzații și nevoi trupești. 

2. Doi, nu știi ce faci, ești un ignorant. Nu știi cine ești, Revizuiește-te. Ar trebui să te observi cu atenție. Eul nostru nu moare, nu poate muri, e însăși ființa noastră, și ființa e eternă. Și acest Eu, ești tu. Acest Eu se arată azi ca o persoană. Această persoană e veșmântul Eului. Cum ziceam mai înainte, te vei dezbrăca, vei rămâne gol pușcă și pierdut ca în deșert, atâta timp și durata, cât ți-a fost dat să trăiești, chiar din momentul în care te-ai născut, ca să trăiești cu acest trup, pe care îl ai acum. Deci, care e sfatul meu: uită ¨recursul¨ sinuciderii, nu e mai mult decât o capcană. Trebuie să treci de această idee, ce ți-a trecut, la rândul ei, prin cap. Câinii latră, ursul trece . . . Treci peste această nebunie chioară, ca la poker. 

Nu merită să lipești și să adaugi încă un sac de suferințe, la suferințele ce deja există.. . . Poți să rabzi și să treci peste toate încercările vieții, căci am fost configurați pentru tot tipul de probe existențiale. Există multe puteri invizibile, ce te pot ajuta și sigur te vor ajuta la încercare. Vei putea trece de aceste nebunii care-ți trec prin cap, fără să știi de unde vin și cum să te lupți cu ele. Trebuie să ceri ajutor.  

3. Trebuie să continui jocul vieții, până ce chiar Domnul te va chema la El și va spune ¨de ajuns, până aici a fost treaba”. . . Dar trebuie să știi că, atunci când ne sosește moartea, nu vom rămâne aici nici măcar o secundă, nu suntem ´morți´ nici măcar o secundă. Continuăm pe drumul vieții, căci viața e eternă. Nu putem scăpa de viață, mergem tot timpul înainte, în vecii vecilor. Trebuie să mergem înainte fără a privi înapoi. Vom continua să trăim în eternitate.

Între aceste zece motive există unul care se numește ¨motiv educativ¨. Ce lecție vei da tu, cu gestul tău (sinuciderea), prietenilor tăi și celor din familia ta? Că ești un laș. Că ești un fricos. Dacă nu ai familie, nici prieteni, ce vor învăța de la tine aceia care nici măcar nu te cunosc?  

Vor spune următoarele: ¨Altul care a fugit de sine însăși!´ 

Dar nu poți să mori când vrei tu și când ai chef, nu poți muri.   

Ești legat strâns la viață, cu mii de noduri gordiene. Iar viața e ceva mai mult decât ceea ce noi înțelegem, trăind-o.

4. Alt motiv e o cauză medicală, terapeutică. Știi tu oare că durerile ce trebuie să le suferi, se vor prezenta în continuare, chiar dacă nu ai trup? Durerea este suferința ignoranței noastre, de aceea suferim în neștire. Ceea ce spun și scriu aici nu mi-a fost spus de către cineva anume, și nici nu e rezultatul sau fructul unor lecturi copioase, sau de nopți albe. Pur și simplu știu că este așa. Li se face cadou unora acest har, căci nu e o cunoaștere primită de la nopți lungi de studiu. E lumină. Așa cum stau lucrurile, încă le poți rezolva, ai încă ocazia de a nu face nimic. Nu fă nimic. . . Las-o baltă. Uită de ceea ce ți-a trecut prin cap. Se va rezolva totul într-un mod natural, fără ca tu să intervii și să-ți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala. Într-un fel sau altul, lucrurile își vor face matca lor în râul întâmplărilor. Schimbul și transformarea nu sunt în mâinile noastre, pentru a-i da comenzi sau a-l controla, dar secvența internă a schimburilor și transformărilor e într-adevăr în mâinile noastre.

Ordinea internă a întâmplărilor o putem mișca cum dorim. 

Dacă alegi să te sinucizi, nu vei avea ocazia, apoi, să alegi nimic. 

Nu vei avea nicio posibilitate. Însă viu, cel puțin ai ocazia să mori cu fruntea-n sus. Asta înseamnă a continua pe calea destinului ce ne-a fost scris. 

Am cunoscut un tip care s-a sinucis, chiar dacă l-am avertizat de ceea ce se va întâmpla după aceea.

Într-o noapte m-am visat cu el, spunându-mi: ¨Bătrâne, câta dreptate nu aveai! De ce oare nu te-am ascultat? . . .” Era prea târziu. Eu nu-l mai puteam ajuta. 

Când Odiseu aranjase toate lucrurile la întoarcerea sa de la Troia, la Itaca, pretendenții Penelopei au fost eliminați, fiul său, Telemac, era deja un flăcău, începu Odiseu o viață liniștită, înconjurat de toți ai săi, în palatul din Itaca. Dar iată că niște prieteni îl tot vrăjeau cu idea de a ieși din nou pe mare, în căutare de nu știu ce noi aventuri.

Așa iese Odiseu în larg și, după ce trecuseră de Coloanele lui Hercule, un val imens cât o casă scufundă corabia, cu toți cei de pe bord și se trezește așa deodată Odiseu în Infern, unde îl întâlnește Dante Alighieri, în faimoasa sa vizită, condus de maestrul Virgiliu.

Dante rămâne surprins și îl întreabă pe Odiseu: ”Ulise (e același Odiseu) – ¨Ce s-a întâmplat? Cum e posibil să arzi tu cu flacără dublă, aici, în Infern, doar nu ești creștin?¨

Odiseu răspunse următoarele: ¨Dragul meu, ceea ce mi s-a întâmplat e simplu: în loc sa rămân în banca mea, liniștit, m-am lăsat convins de niște prieteni aventurieri să ieșim din nou în căutare de aventuri, pe mare, când, de fapt, întreaga mea viață a fost un mănunchi întreg de întâmplări nemaiauzite și nemaipomenite. Puțini oameni pot povesti ceea ce am văzut și am auzit eu în această lume largă și pe marea cu valurile sale ca vinul roșu. Nu m-am mulțumit cu toate astea și m-a cuprins din nou foamea și dorința nemărginită de alte aventuri. Nu am știut să fiu mulțumit cu ceea ce mi-a fost dăruit, cu minunata întoarcere la ai mei.¨
Dacă lui Odiseu i s-a petrecut asta cu Infernul pentru mai nimic, mai mult ar trebui să fim noi atenți cu viața noastră actuală și să o apreciem, ca pe o comoară.

Când Sancho Panza îi spuse lui Don Quijote, care se găsea pe patul de moarte: ¨Hai să mergem din nou după alte aventuri, Cavalere . . .¨ – Cavalerul Hidalgo pronunță următoarele cuvinte: ¨Dragul meu, eu am trăit in nebunie, dar voi muri cu mințile in cap . . .¨

Deci, prietene al meu, prietena mea, gândește-te, scoate-ți din cap idea sinuciderii, ca nu cumva să te găsească și pe tine, pe-acolo prin Infern, în infernul personal, arzând cu flăcări bicorne, ca Odiseu . . .

Scrie-mi. . . credincios voi răspunde!

Daniel Medvedov – ”El Suicidio”

Rugăciunea de dimineață a Sfântului Grigorie Palama către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (din Apantisma)

Icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus, de la Mănăstirea Golia, Iași

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog.

Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă.

Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare.

Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit.

Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună.

Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi.

Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune.

Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu.

Aşa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului.

Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.

Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine.

Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup.

Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.

Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc.

Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.

Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Patriarh Tihon pentru fraţii noştri prigoniţi – 7 Aprilie

Sfântul Patriarh Tihon

Doamne Atotmilostive, Dumnezeul puterilor!

Din adâncul sufletului cu smerenie strig către Tine: cu puterea Crucii Tale potoleşte înverşunarea celor ce urăsc şi hulesc Numele Tău Cel Sfânt, pângăresc şi nimicesc sfinţenia lăcaşurilor Tale, prigonindu-i cu sălbăticie pe fiii credincioşi ai Sfintei Tale Biserici.

Tuturor celor ce pătimesc pentru mărturisirea adevăratei credinţe trimite-le în Numele Tău pe Sfinţii Tăi Îngeri, ca să-i întărească pe cei credincioşi Ţie întru purtarea jugului Tău celui bun, sub acoperământul şi mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a tuturor sfinţilor Tăi.

Milostive Doamne! Cu inima zdrobită şi cu lacrimi ne rugăm Ţie, caută la plânsul, tânguirea şi rugile tuturor dreptcredincioşilor creştini pătimind de năpăstuirea vrăjmaşilor Tăi.

Şi mai presus de toate întăreşte, Doamne, cu tăria Duhului Tău pe păstorii Tăi, ca să slujească cu dârzenie, în singurătate, chiar până la moarte turma Ta.

Iar pe toţi cei ce pentru Tine au primit sfârşit mucenicesc, învredniceşte-i să împărăţească cu sfinţii Tăi în slava Ta cea veşnică.

Tu, Doamne, Cel ce pe Cruce Te-ai rugat pentru cei ce Te răstigneau şi în ultimul ceas ai primit pocăinţa tâlharului, nu-i pierde pe cei ce s-au lepădat, au hulit şi au asuprit Sfânta Credinţă şi Sfânta Ta Biserică, ci, de este cu putinţă, dăruieşte-le lor bucuria de a Te cunoaşte pe Tine, Dragostea şi înţelepciunea cea Dumnezeiască, şi să-şi sfârşească zilele în pocăinţă adevărată.

Către Tine, Doamne, nădăjduim şi nu ne vom ruşina în veac, căci Tu eşti apărarea noastră, ajutorul şi biruinţa care a biruit lumea, lumina mai presus de orice lumină, bucuria mai presus de orice bucurie, nădejdea mai presus de orice nădejde, adevărata viaţă şi mântuire veşnică, şi Ţie Celui în Treime închinat, slavă îţi înălţăm, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea către Sfântul Proroc Daniel, care îi apară pe tineri și pe cei aflați la mare depărtare de casă

Sfântul Proroc Daniel

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta.

Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta. Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului.

Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului.

Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi că împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta.

O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste?

Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică.

Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Surse: doxologia.rodoxologia.ro

Rugăciune pentru pacea lumii

Dumnezeul părinților noștri, Doamne ai milă, Tu Cel Care ai făcut cerul și pământul și toate cele ce sunt pe el, Tu, Cel Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire Te-ai coborât din ceruri și Te-ai făcut Om asemenea nouă întru toate în afară de păcat, Tu, Cel Care sus pe lemnul crucii Ți-ai întins preacuratele Tale mâini și Ți-ai vărsat preacinstitul Tău sânge, ca sa ne răscumperi din blestemul legii și să ne dăruiești Împărăția Ta cea veșnică, Tu, Cel Care ne-ai învrednicit să Te numim Tată și să cerem Împarăția și dreptatea Ta, să se facă voia Ta cea sfântă, precum în cer așa și pe pământ, Tu cel Care ne-ai dat sfânta poruncă a dragostei zicând:

„Aceasta vă poruncesc vouă: să vă iubiți unii pe alții, și întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea iubire unii pentru ceilalți”;

Tu, Cel Care ne-ai dat pacea Ta zicând:

„Pacea Mea vă dau vouă“,

miluiește-ne pe noi cu puterea Ta cea mare.

Cunoscând nețărmurita Ta milă și milostivirea Ta cea multă către noi, ne apropiem îngenuncheați, și cu inima smerită și înfrântă Te rugăm:

Doamne, nu cu mânia Ta să ne mustri, nici cu urgia Ta să ne pedepsești pe noi.

Deschide, Doamne, milostivirile iubirii Tale de oameni și primește această rugăciune adusă Ție din buzele noastre cele necurate și dacă rugăciunea noastră, a nevrednicilor și a păcătoșilor, nu este auzită, atunci să fie auzite rugăciunile aleșilor și sfinților Tăi, cei care de la o margine la alta a pământului Te roagă, cei care pentru Tine s-au nevoit și și-au vărsat sângele lor.

Aceste rugăciuni și cereri primindu-le, Doamne, mântuiește și păzește întreaga omenire, și Biserica Ta și toate orașele și satele de amenințarea altor neamuri și de orice altă mânie, primejdie, nevoie și necaz.

Scoală, Doamne, întru ajutorul nostru și ne izbăvește pe noi pentru slava numelui Tău.

Împacă lumea Ta întreagă, împrăștie între neamuri pe cei ce doresc războiul, întoarce-ne pe toți la dumnezeiasca cunoaștere, ca, devenind cu toții o singură turmă, să Te avem pe Tine Păstor, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul și Izbăvitorul nostru. Amin.

Rugăciune pentru pacea sufletului și pentru lume

APEL LA RUGĂCIUNE PENTRU PACEA LUMII

Preaiubiții mei,

Privim cu îngrijorare la situația din Ucraina şi ne aducem aminte de cuvintele Mântuitorului: „Iar când veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie, să nu vă tulburaţi, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârşitul. Şi se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie, vor fi cutremure pe alocuri şi foamete şi tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor. Luaţi seama la voi înşivă.” (Marcu 13, 7-9)

Vă îndemn, așadar, să înmulțim rugăciunea și trezvia, mai ales acum în pragul Postului Mare și să ne rugăm pentru pacea lumii.

Pe slujitorii sfintelor altare din Episcopia noastră a Europei de Nord îi îndemn să adauge la slujbe ecteniile și rugăciunile speciale din Liturghier pentru astfel de întâmplări nefaste, iar credincioșilor le pun la inimă această rugăciune pe care am consemnat-o și în Cartea de rugăciuni a Episcopiei noastre a Europei de Nord.

Rugăciune pentru pacea sufletului și pentru lume

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel Ce ești izvorul vieții și al păcii în cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lume, în familii și în inimile tuturor oamenilor și mai ales în inimile celor ce Te mărturisim și ne închinăm Ție.

Stinge neînțelegerile și războaiele dintre oameni. Liniștește țara noastră și lumea întreagă. Mângâie inimile întristate. Dă ajutorul Tău celor năpăstuiți, scoate-i din tot necazul și dă pacea Duhului Sfânt în inimile noastre.

Suntem tulburați pentru că nu Te-am ascultat nici în Rai și nu Te ascultăm și nu împlinim Voia Ta nici pe pământ. Suntem în griji pentru că ne cheltuim zilele vieții fără pocăință și fără îndreptare. Îndurerați suntem fiindcă n-am făcut cele ce am făgăduit și conștiința ne mustră pentru timpul pierdut.

Ajută-ne, Doamne, să punem început bun prin Duhul Tău cel Sfânt! Ajută-ne, Mântuitorule bun, să păzim cuvântul Evangheliei Tale. Ajută-ne, Preasfinte Duhule, să începem o viață nouă de rugăciune, de smerenie, de înfrânare și de curăție și de slujire cu dragoste a semenilor noștri, ca să ajungem la liniștirea simțirilor și la pacea inimii, atât de dorită, dar cu anevoie de dobândit.

Dăruiește-ne pacea Ta care covârșește toată mintea, ca să ne bucurăm de viață, să nu ne plângem în suferință și să nu ne temem de moarte. Cu ajutorul Tău cel atotputernic să biruim ispitele diavolului și să dobândim de la Tine tăria statorniciei în bine și în virtute.

Pentru că în inima în care odihnești Tu, Doamne, nu mai este frică, nici neorânduială, ci mângâierea Duhului Sfânt și viață fără de moarte, de care învrednicește-ne pe toți. Că Tu ești Izvorul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm, împreună și Tatălui și Sfântului Duh. Amin.

Al vostru fierbinte rugător și de tot binele voitor,

+Părintele Episcop Macarie

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos – pentru întărirea dragostei sfinte

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Tatălui Ceresc, Te rugăm ai grijă de poporul român şi de noi păcătoşii şi nevrednicii şi adu-ne pe calea cea bună, pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici, care Te iubeşte nespus de mult.

Înmulţeşte în inimile noastre iubirea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele nostru. Dumnezeu Tatăl şi-a pus în gând să mântuiască neamul omenesc, când a promis că va trimite un Mântuitor Binecuvântat şi Prealăudat, Care din Dragoste Sfântă, se va sălăşlui în pântecele unei Fecioare cu nume Împărătesc, Maria.

Noi cu toţii ne rugăm ca Iubirea Dumnezeiască dintre Domnul Iisus şi Sfânta Fecioară Maria, Maica Sfântă, să ne transforme în vase curate, pline de iubire şi de lumină sfântă şi să ne ridice pe culmile înalte ale sfinţeniei cereşti!

Doamne Iisuse, având Dragoste Sfântă şi Dumnezeiască nu i-ai prăpădit, nici nu i-ai omorât, pe oamenii răi, sfătuiţi în ascuns de duhurile rele, care Te-au prins, Te-au bătut, Te-au supus la chinuri grele, apoi Te-au răstignit pe cruce, împreună cu făcătorii de rele, ci Te-ai rugat Tatălui Ceresc spunând:

Iartă-le lor aceasta, Tată Ceresc, că ei nu ştiu ce fac!

Înţelegând multa Ta Dragoste pentru oameni, Te rugăm nu ne lăsa pe noi în patimi sau pe căile pierzaniei, ci ne îndreaptă pe calea cea bună şi umple inimile noastre de iubire şi ne ocroteşte spre Slava Numelui Tău Sfânt.

Din inimile noastre plecate, cu toată dragostea şi cu toată dorinţa de a împlini în toate Voia Ta, Îţi mulţumim pentru toate darurile şi pentru milostivirea Ta! Doamne Iisuse Hristose, Mântuitorul nostru! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru! Amin!

Rugăciune către Dumnezeu pentru iertare

 Doamne iartă-mă pe mine păcătoasa, că mult Ţi-am greşit! Nu sunt vrednică să-mi ridic fruntea spre Cer din cauza păcatelor cu care Te-am supărat toată viaţa mea! Te rog  să mă ierţi că mult Ţi-am greşit şi Te-am supărat, dar nu Te-am abandonat, Doamne! Mă rog şi pentru copiii mei, pe care Tu, Doamne, mi i-ai dăruit, dar din neştiinţă şi din necredinţă de Tine s-au depărtat! Cum ai lucrat peste mine lucrează şi peste ei! Îndură-Te şi izbăveşte-i de cel viclean, care mereu ne inspiră la rele!

Te iubesc şi-Ţi mulţumesc pentru tot ce-mi dai, Doamne, şi Te rog să fii cu mine în întreaga mea viaţă de aici şi din veşnicie! Te rog, Doamne, iartă-ne pe toţi şi revarsă-Ţi mila şi spre cei care nu ştiu de Tine! Ajută-mă să-mi văd greşelile şi să nu le mai săvârşesc, deoarece doresc să devin un vas curat prin care Tu să poţi lucra şi să se împlinească Voia Ta în tot şi în toate. Iartă-mă, Doamne, că eu Te iubesc!

Ştiu că nu sunt vrednică să priveşti spre mine păcătoasa, dar doresc să mă schimb şi să trăiesc alături de Tine acum şi în fiecare clipă a vieţii mele şi numai Ţie să-Ţi slujesc. Te rog, iartă-mă, ajută-mă şi nu mă părăsi, Doamne!

 Vino, Doamne şi curăţeşte-mă, binecuvintează-mă şi te sălăşluieşte întru mine! Amin!

Rugăciune pentru casă și bunăstarea familiei

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care întru cele înalte locuieşti şi spre cele smerite priveşti, binecuvântează casa noastră şi cu puterea Ta, întăreşte-ne pe noi, robii Tăi (numele), cei ce locuim în ea.

Bine este, Doamne, ca şi casa noastră să ne fie ca o a doua biserică, în care noi ne închinăm înaintea sfintelor icoane şi ne rugăm Ţie.

Binecuvântează, Doamne, găspodăria noastră şi înmulţeşte în ea toate bunătăţile, ca să uităm de grijile şi nevoile pământeşti şi să putem lucra mai cu osâdrie pentru dobândirea vieţii cele veşnice şi pentru a ajunge în locaşurile Tale cele sfinte.

Îndepărtează de la noi toate cursele vrăjmaşului celui pierzător de suflete, trimite pe îngerul Tău cel milostiv, ca să ne păzească şi să ne ferească de toată răutatea şi să ne povăţuiască spre lucrarea tuturor faptelor celor bune şi spre împlinirea sfintelor porunci.

Că Ție Ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

„Doamne, binecuvântează intrarea şi ieşirea mea”. 

Rostind cuvintele încet, cu luare-aminte şi din toată fiinţa, evitând orice alt gând. Intensitatea unei asemenea rugăciuni, chiar atunci când avem puţin timp la dispoziţie sau suntem prinşi cu alte activităţi, are efectul de a prelungi starea de rugăciune şi sentimentul prezenţei lui Dumnezeu până la următoarea rostire a rugăciunii.

Sursa: https://locurisacre.ro/pentru-binecuvantarea-casei-si-bunastarea-voastra-spune-asa/

Rugăciune pentru izbăvirea de patima mâniei

Dumnezeule întrutot îndurate, Tu ai zis că cel ce va asupri pe aproapele său se atinge de lumina ochilor Tăi. Iată dar că este cu dreptate să mă pedepseşti pe mine, fiindcă de atâtea ori fiind stăpânit de mânie am amărât şi am supărat pe fratele meu şi puteai să-mi plăteşti mânia cu mânie, căci strigau către Tine lacrimile şi suspinele atâtor nevinovaţi pe care eu i-am nedreptăţit.

Şi ce mi s-ar fi întâmplat dacă ar fi căzut asupra mea numai o mică parte a urgiei Tale, de care toţi se cutremură? Dar fiindcă m-ai îngăduit până acum şi nu mi-ai răsplătit răul cu rău, pedepsindu-mă cum mi se cuvenea, şi eu te rog şi cad înaintea Ta, zicând cu lacrimi:

”Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, arată-mi milostivirea Ta cea obişnuită, pe care şi în vremea când eşti mâniat nu o uiţi”, după cum zice proorocul Avacum: “Întru mânie îţi vei aduce aminte de milă”,

şi să nu-mi pomeneşti toate relele pe care le-am făcut aproapelui meu cu mânia şi izbăveşte-mă de această patimă rea, ca să mă pot bucura de pacea Ta, a aproapelui meu şi a mea, ca deschizând gura mea spre lauda Ta, întru bucuria duhului meu, să slăvesc dreptatea Ta.

Dăruieşte-mi, Doamne, al meu, darurile smereniei şi ale blândeţii pe care Fiul Tău, venind în lume, ne-a poruncit să le învăţăm şi să le urmăm, ca avându-le pe ele să petrec viaţă virtuoasă aici pe pământ, iar în cer să mă învrednicesc părţii celor smeriţi cu duhul şi blânzi cu inima în vecii vecilor. Amin!

https://lataifas.ro/religii-si-credinte/131060/trei-trepte-spre-vindecarea-de-manie/

Cu mulţumiri părintelui Matei de la sfânta mânăstire Lainici

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

Preasfântă, Preacurată şi Preaminunată Fecioară şi Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, Te rugăm ascultă rugăciunea nevrednicilor robi (numele) şi vindecă-ne pe noi, pe cei din familiile noastre şi pe toţi suferinzii din lumea asta bolnavă, de bolile grele, de bolile ştiute şi neştiute de noi. Fie ca toţi creştinii să Te preamărească şi să Te preacinstească pe Tine, iar noi să avem tot ajutorul cel bun, sfânt şi ceresc. Îţi mulţumim Maică Sfântă pentru vindecare, pentru tot ajutorul Tău, pentru mijlocirea Ta la Preabunul Dumnezeu, că Tu eşti scară la Cerul Sfânt, pentru rugăciunile noastre şi ajutor nemijlocit în cererile noastre cele îndreptăţite. Amin!

Împărăteasa mea preabună, și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor, ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți, acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mă ca pe un neputincios, hrănește-mă ca pe un străin.

Necazul meu îl știi, ci-l dezleagă precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă ajuți, și să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea pentru țară a părintelui Nicolae Grebenea

Pr. Nicolae Grebenea: „Am depășit ura, nu doresc răzbunare și îi iert pe toți cei ce m-au lovit în timpul guvernării comuniste sau înainte. De fapt nu îi iert acum, ci ei au fost iertați de mult. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate.”

Apără, Doamne, poporul și neamul meu, ridică-l și înalță-l spre Lumină, spre Adevăr, spre cunoașterea Ta, să fie pe pământ un mărturisitor al Tău nedezmințit între celelalte neamuri, întărește-l și ține-l sub ocrotirea Ta! Amin.

Biblioteca MĂRTURISITORII: AMINTIRI DIN ÎNTUNERIC (PDF) – 23 de ani de închisoare pentru neam și credință. La pomenirea Părintelui Nicolae Grebenea (+ 2 iulie) – “Dumnezeu e viu în vecii vecilor!”

https://www.fericiticeiprigoniti.net/nicolae-grebenea/332-parintele-nicolae-grebenea

Rugăciune către Sfânta Muceniță Filofteia pentru copii sărmani și cei plecați prematur din această viață

PS Macarie Drăgoi (Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord)

Sfântă Muceniță Filofteia, pentru dragostea de săraci ai fost ucisă, când erai doar o copilă, de necredinciosul și tiranul tău tată.

Pentru aceasta, ești cinstită de toate neamurile și, mai cu seamă, de neamul românesc ce în preafrumoasă ctitorie voievodală se închină sfintelor tale moaște.

Te rugăm pe tine, sfântă copilă martiră, să ai milă de părinții care au pierdut pe copilașii lor și să îi ajuți și să îi mângâi pe ei, împărtășind cu dragoste covârșitoarea lor durere.

Ușurează-le cumplita lor întristare, întărește-le credința și nădejdea și mijlocește înaintea Dumnezeului Celui Viu pentru a-și vedea fiecare copilul pe care l-au îngropat cu lacrimi, ridicat în strălucirea slavei, asemenea îngerilor fără prihană.

Vindecă-i duhovnicește, risipește-le întristarea fără margini care îi copleșește și le întunecă viața, luminează-i și ajută-i să își găsească pacea.

Alină inimile lor sângerânde după această amară încercare.

Te mai rugăm, o Sfântă Muceniță Filofteia, ai milă de toți copiii sărmani care sunt lipsiți de bucuriile sănătoase ale copilăriei, neavând hrană și îmbrăcăminte și mângâieri sufletești.

Ai milă și păzește-i nevătămați pe inocenții care în asuprire petrec, căzând în mâini tiranicești.

Pe toți aceștia rugăciunilor tale îi încredințăm, dar și facerii noastre de bine, pentru care cerem ajutorul tău, ca să fim buni samariteni ai aproapelui nostru aflat în nevoie.

Amin.


Sursă: https://marturieathonita.ro/rugaciune-catre-sfanta-mucenita-filofteia-pentru-copii-sarmani-si-cei-plecati-prematur-din-aceasta-viata/

Rugăciunea către Sfântul Efrem cel Nou a celui care se întristează ori se înfricoşează adeseori

Bunule Părinte Efrem, foarte adesea mintea mea este cuprinsă de întristare şi mi se pare că inima îmi e ca o frunză bătută de vânt, care este cu totul nestatornică. Puţina linişte pe care o am mi se spulberă la cea mai mică frică pe care o întâmpin şi, puţin câte puţin, această simţire se preschimbă în spaimă şi panică. Aceasta cuprinzându-mă, mă paralizează cu totul, iar sufletul meu se simte pierdut şi al nimănui. Doar cuvintele de rugăciune mai domolesc întrucâtva această stare şi îmi îngăduie să răsuflu în întunericul şi spaima ce mă cuprind. Ajută-mi şi mie cu grăbire, Sfinte Părinte Efrem, căci nu ştiu ce să mai fac şi la cine să mai merg. Tu înţelegi mai bine ca oricine starea în care mă aflu, pentru că ţie ţi-a fost înmiit mai greu atunci când te batjocoreau, te schingiuiau şi te ucideau acei oameni cu inimi păgâne. Pune şi în inima mea o picătură din răbdarea şi tăria ta mucenicească şi astfel, tămăduieşte-mă şi întremează sufletul meu cel zdrobit de pătimirea fricii şi a mâhnirii. Deschide-mi şi mie cale senină, spre a împlini în viaţa mea învăţătura Evangheliei, şi mă izbăveşte de toată slăbiciunea şi nestatornicia minţii şi a inimii. Ajută-mă să înţeleg din viaţa şi pătimirile tale care este puterea poruncilor Domnului Hristos, ca şi eu, împlinindu-le după putere, să dobândesc măcar puţin dintru dragostea şi înţelepciunea ta nepieritoare. Pentru marea şi nespusa ta bunătate, fii şi mie prieten, dumnezeiescule Efrem, împreună-călătorind cu mine în răstimpul vieţuirii pământesti, ca, povăţuindu-mă şi luminându-mă în chip tainic, să pot ajunge în Împărăţia cea Veşnică, unde străluceşte de-a pururi cu razele dragostei Preasfânta şi de viaţă făcătoarea Treime – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Amin.

Rugăciune de pocăință a Cuviosului Părintelui nostru Ghelasie de la Frăsinei

Cuviosul Părintele nostru Ghelasie de la Frăsinei

O, amarnicul de mine, pecetea chipului de Fiu am batjocorit-o şi am distrus-o, pecetea chipului de Sfânt Duh din mine am întunecat-o cu patimile morţii, şi aşa unirea de inimă şi de altar nu am clădit-o în fiinţa mea, unde s-o fac și unde să fie şi binecuvântarea Tatălui Dumnezeu. Fără chipul Preasfintei Treimi dumnezeieşti nu voi putea trece hotarul veşniciei, ci voi trece în inversul morţii şi al întunericului morţii, cel cu chipul desfigurat, fără lumina duhului de adânc şi fără sfinţenia veşnică a Tatălui. Ai milă de mine, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu! Ai milă de mine, Preasfinte Duhule Sfinte! Ai milă de mine, Părinte Dumnezeiesc! Sunt creat din iubirea dumnezeiască, să nu fiu lepădat din iubire. Să biruiască tot păcatul meu iubirea. Iubirea să-l biruiască.

Mulțumim d-lui Florin Caragiu, Director al Editurii Platyter

Rugăciunea Sfântului Ierarh Patrick, Luminătorul Irlandei – 17 Martie

Sfântul Patrick (sec. V)

Mă ridic astăzi
întru nemărginita putere, chemarea Treimii –
credinţa în Trei, mărturisirea Unuia,
Dumnezeu Atoatefăcătoru

Mă ridic astăzi
întru puterea Naşterii lui Hristos, şi Botezul,
puterea Răstignirii Lui, şi Mormântul,
puterea învierii Lui, şi Înălţarea
puterea Pogorârii Lui la Judecata cea nemitarnică.

Mă ridic astăzi
întru puterea cetelor Serafimilor
în ascultarea îngerilor,
în slujirea Arhanghelilor,
în nădejdea învierii întru răsplată,
în rugăciunile Patriarhilor,
în prorociile Prorocilor,
în propovăduirea Apostolilor,
în credinţa Mărturisitorilor,
în neprihănirea Fecioarelor Sfinte,
în faptele drepţilor.

Mă ridic astăzi
întru puterea cerului,
lumina soarelui,
strălucirea zăpezii,
frumuseţea focului,
iuţeala fulgerului,
sprinteneala vântului,
adâncimea mării,
statornicia pământului,
tăria stâncilor.

Mă ridic astăzi
întru puterea lui Dumnezeu, să mă îndrume,
tăria lui Dumnezeu, să mă ţină,
înţelepciunea lui Dumnezeu, să mă călăuzească,
ochiul lui Dumnezeu, să mă vegheze,
urechea lui Dumnezeu, să mă audă,
cuvântul lui Dumnezeu, să-mi grăiască,
mâna lui Dumnezeu, să mă păzească,
calea lui Dumnezeu, să-mi stea înainte,
pavăza lui Dumnezeu, să mă acopere,
oastea lui Dumnezeu, să mă mântuiască
de cursele dracilor,
de ademenirile păcatelor,
de poftele firii,
de tot cel ce-mi voieşte răul,
fie aproape ori departe,
fie singur ori în mulţime.

Acestea toate le chem astăzi
împotriva a toată puterea vrăjmaşă fără de milă
ce vrea să vie asupra trupului şi sufletului meu:
împotriva descântecelor prorocilor mincinoşi,
împotriva legilor întunecate ale păgânătăţii,
împotriva legilor mincinoase ale ereziei,
împotriva înşelăciunilor închinării la idoli,
împotriva vrăjilor femeilor, magilor şi măiaştrilor,
împotriva a toată cunoştinţa oprită sufletului omenesc.

Hristos să mă păzească astăzi
de toată otrava, de ardere,
de înecare, de rană,
ca să mă învrednicesc de multă răsplată.

Hristos cu mine,
Hristos înainte,
Hristos în urmă,
Hristos în mine,
Hristos dedesubt,
Hristos deasupra,
Hristos la dreapta,
Hristos la stânga,
Hristos când mă culc,
Hristos când şed,
Hristos când mă scol,
Hristos în inima a tot cel ce cugetă la mine,
Hristos în gura a tot cel ce vorbeşte cu mine,
Hristos în tot ochiul ce mă vede,
Hristos în toată urechea ce mă aude.

Mă ridic astăzi
întru nemărginita putere, chemarea Treimii –
credinţa în Trei, mărturisirea Unuia,
Dumnezeu Atoatefăcătorul.

A Domnului este mântuirea,
A Domnului este mântuirea,
A lui Hristos este mântuirea.
Mântuirea Ta, Doamne, fie pururea cu noi.

+ + +

Textul aparţine prin tradiţie Sfîntului Patrick, apostolul Irlandei. A fost tradus în româneşte pentru prima dată de către Laura Mărcean, în volumul Columba al Ionei, Omul îmbrăţişării“, ed. Sophia, 2013. Redăm mai jos textul în limba gaelic (vechea irlandeză), în care a fost păstrat, împreună cu traducerea latină şi cu explicarea fiecărui termen, publicat în anul 1839, în volumul 18 din colecţia “Transactions of the Royal Irish Academy”, în secţiunea Antiquities.

Rugăciune împotriva pecetluirii cu semnul lui antihrist

Rugăciune împotriva lui antihrist

Izbăvește-mă Doamne, de ademenirea mârșavului și vicleanului Antihrist, timpul căruia se apropie, și mă adăpostește de mrejele lui în pustia tainică a mântuirii Tale. Dă-mi tărie și bărbăție neclintită să mărturisesc numele Tău cel Sfânt, să nu mă dau îndărăt de frică diavolească, să nu mă lepăd de Tine, Mântuitorul și Răscumpărătorul meu, de Sfânta Ta Biserică! Doamne, dă-mi rogu-Te, ziua și noaptea, plângere și lacrimi pentru păcatele mele și fii milostiv în ceasul Strașnicei Tale Judecați! Amin!

Ieroschimonahul Anatolie de la Optina

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, păzeşte-ne de înşelăciunea vicleanului Antihrist, a cărui venire se apropie, şi ne izbăveşte de toate uneltirile lui. Acoperă-ne pe noi şi pe toţi dreptmăritorii creştini de mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mântuirii Tale. Nu ne lăsa pe noi, Doamne, să ne îngrozim de frica diavolească mai mult decât de frica lui Dumnezeu şi să ne depărtăm de Tine şi de Biserica Ta cea sfântă. Dă-ne, Doamne, mai bine să pătimim şi să murim pentru sfânt numele Tău şi Credinţa cea adevărată, decât să ne lepădăm de Tine şi să primim semnul spurcatului Antihrist şi să ne închinăm lui. Dă-ne nouă, zi şi noapte, lacrimi să plângem greşalele noastre şi îndură-Te de noi, Doamne, în ziua Înfricoşătoarei Tale Judecăţi. Amin.

Rugăciunea Stareților de la Optina

Rugăciunea de toată vremea – Arhimandrit Roman Braga

,,Spune-I lui Dumnezeu când ţi-e foame, când ţi-e sete, spune-I lui Dumnezeu că te duci la Rădăuţi, spune-I lui Dumnezeu ceva pe drum, arată-I lui Dumnezeu ce frumoase sunt florile.

Vorbeşte cu Dumnezeu de toate. „Doamne, ce să fac? Uite trebuie să fac asta şi asta; mi-e foame, mă duc să mănânc o bucăţică de pâine”; tot ai în minte lucrurile astea, par copilăreşti, dar conversaţia aceasta cu Dumnezeu se preface în rugăciune. Pentru că ce este rugăciunea? Este o continuă comunicare a omului cu Dumnezeu. Gândiţi-vă ce spunea Sfântul Apostol Pavel în epistola către Tesaloniceni: „Rugaţi-vă neîncetat!”.

Cum putea el să se roage neîncetat când era un om foarte activ? Atâtea biserici a făcut, atâtea epistole a dictat, atâtea lucruri avea de făcut. Nu putea să stea în genunchi neîncetat. La asta s-a gândit: să ai întotdeauna în inima ta sentimentul prezenţei lui Dumnezeu. De fapt, Sfinţii Părinţi aşa definesc rugăciunea: rugăciunea este sentimentul prezenţei lui Dumnezeu. Rugăciunea nu este doar atunci când citeşti din carte. Trebuie spus tinerilor lucrul acesta. Nu este doar când te rogi dimineaţa şi, gata, am terminat. Sau zici: „ah, nu mi-am sfârşit rugăciunile!”. Rugăciunea nu se sfârşeşte niciodată. Vorbeşte cu Dumnezeu copilăreşte, că noi suntem copiii lui Dumnezeu.

Şi vorba asta copilărească „Dacă ai prezenţa lui Dumnezeu în tine, atunci eşti într-o stare de rugăciune. Omul devine o rugăciune.” îţi aduce sentimentul prezenţei intime a lui Dumnezeu în inima ta. Voi ştiţi proverbul călugăresc: „dacă te rogi numai când te rogi, nu te rogi deloc”. Dacă ai prezenţa lui Dumnezeu în tine, atunci eşti într-o stare de rugăciune. Omul devine o rugăciune. Omul are o stare de rugăciune, nu momente de rugăciune, momente când se roagă şi momente când nu se roagă.

Ar fi groaznic. Trebuie să avem tot timpul simţirea lui Dumnezeu. Când spui: „Doamne!”, să fii sigur că Dumnezeu Se întoarce cu faţa la tine şi aşteaptă să-I spui ceva. Când eşti ocupat, fii atent la lucrul pe care-l faci. Când ai conversaţii, gândeşte-te la ce spui. Dar, dacă ai timp, puţin, 2-3-4 minute sau chiar într-o conversaţie cu oamenii, poţi să spui: „Doamne Iisuse Hristoase uită-te la noi, ajută-ne!” sau: „Binecuvintează-i pe oamenii aceştia!”.

https://doxologia.ro/video/documentare/dincolo-de-tortura-marturii-din-gulagul-de-la-pitesti

Arhim. Roman Braga: Adevărata rugăciune nu se sfârșește niciodată

– Ce să facem ca să-L iubim pe Dumnezeu mai mult, ca să-L simţim mai aproape de noi?

– Trebuie să vorbim cu El. Trebuie să-L simţi pe Dumnezeu în tine, nu în afară de tine, în exterior, ci în interior, în inima ta, căci inima noastră este infinită întrucât în ea se sălăşluieşte Hristos de la botez. O persoană are nişte dimensiuni infinite ale personalităţii lui; în adânc, fără limită, persoana umană este veşnică. În adâncul acesta din noi există Dumnezeu, după cum spune Sfântul Pavel de atâtea ori: „voi sunteţi biserica Dumnezeului Celui Viu”.

Să nu direcţionăm rugăciunea noastră într-un colţ, că Dumnezeu nu e material sau spaţial să-L pui într-un colţ şi să spui: acolo e Dumnezeu! Coboară-te în tine şi adresează rugăciunea în inima ta lui Dumnezeu şi vei simţi prezenţa Lui. Convorbirea cu Dumnezeu îţi aduce simţirea acesta a prezenţei lui Dumnezeu. Spune-I lui Dumnezeu când ţi-e foame, când ţi-e sete, spune-I lui Dumnezeu că te duci la Rădăuţi, spune-I lui Dumnezeu ceva pe drum, arată-I lui Dumnezeu ce frumoase sunt florile. Vorbeşte cu Dumnezeu de toate. „Doamne, ce să fac? Uite trebuie să fac asta şi asta; mi-e foame, mă duc să mănânc o bucăţică de pâine”; tot ai în minte lucrurile astea, par copilăreşti, dar conversaţia aceasta cu Dumnezeu se preface în rugăciune.

Pentru că ce este rugăciunea? Este o continuă comunicare a omului cu Dumnezeu. Gândiţi-vă ce spunea Sfântul Apostol Pavel în epistola către Tesaloniceni: „Rugaţi-vă neîncetat!”Cum putea el să se roage neîncetat când era un om foarte activ? Atâtea biserici a făcut, atâtea epistole a dictat, atâtea lucruri avea de făcut. Nu putea să stea în genunchi neîncetat. La asta s-a gândit: să ai întotdeauna în inima ta sentimentul prezenţei lui Dumnezeu. De fapt, Sfinţii Părinţi aşa definesc rugăciunea: rugăciunea este sentimentul prezenţei lui Dumnezeu. Rugăciunea nu este doar atunci când citeşti din carte. Trebuie spus tinerilor lucrul acesta. Nu este doar când te rogi dimineaţa şi, gata, am terminat. Sau zici: „ah, nu mi-am sfârşit rugăciunile!”Rugăciunea nu se sfârşeşte niciodată. Vorbeşte cu Dumnezeu copilăreşte, că noi suntem copiii lui Dumnezeu! Şi vorba asta copilărească cu Dumnezeu îţi aduce sentimentul prezenţei intime a lui Dumnezeu în inima ta. Voi ştiţi proverbul călugăresc: „dacă te rogi numai când te rogi, nu te rogi deloc”. Dacă ai prezenţa lui Dumnezeu în tine, atunci eşti într-o stare de rugăciune. Omul devine o rugăciune. Omul are o stare de rugăciune, nu momente de rugăciune, momente când se roagă şi momente când nu se roagă. Ar fi groaznic. Trebuie să avem tot timpul simţirea lui Dumnezeu.

Când spui: „Doamne!”, să fii sigur că Dumnezeu Se întoarce cu faţa la tine şi aşteaptă să-I spui ceva. Când eşti ocupat, fii atent la lucrul pe care-l faci. Când ai conversaţii, gândeşte- te la ce spui. Dar, dacă ai timp, puţin, 2-3-4 minute sau chiar într-o conversaţie cu oamenii, poţi să spui: „Doamne Iisuse Hristoase uită-te la noi, ajută-ne!” sau: „Binecuvintează-i pe oamenii aceştia!”.