Rânduiala ce se face pentru cei ce sunt tulburaţi şi supăraţi de duhuri necurate din Molitfelnic (se face numai de către preot)

Iisus-Hristos-Mantuitorul-Nostru-Marturisitorii-Ro

Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă… Şi acum…, Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori), după care se citesc psalmii:

Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea… Psalmul 22: Domnul mă paşte şi nimic nu‑mi va lipsi… Psalmul 26: Domnul este luminarea mea… Psalmul 67: Să se scoale Dumnezeu… Psalmul 50: Miluieşte‑mă Dumnezeule…

Apoi:

Întru tot sfântă de Dumnezeu Născătoare, în vremea vieţii mele nu mă părăsi, ajutorului omenesc nu mă încredinţa, ci primeşte rugăciunea mea.

După aceea preotul zice:

Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia‑Născut Fiul Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Canonul de rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos,

către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu,

către puterile cele fără de trup,

către Sfinţii Apostoli şi

către toţi sfinţii.

Cântarea 1, glasul al 2‑lea:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Veniţi, popoarelor, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui ce a despărţit marea şi a trecut poporul pe care «l‑a scos din robia egiptenilor, căci cu slavă S‑a preaslăvit».

Făcătorul şi Izbăvitorul meu şi Domnul, ajutorul credincioşilor, grăbeşte de mă izbăveşte de această nevoie, strigă Ţie robul Tău, Unule, Iubitorule de oameni.

Cel ce însuţi ştii neputinţa noastră, de acest necaz de acum şi de pieirea ce l‑a cuprins, scapă cât mai curând şi mântuieşte, Mântuitorule, pe robul Tău.

Slavă…

Cetele îngereşti ale puterilor celor fără de trup, cu Apostolii şi cu mucenicii, rugaţi pe Stăpânul tuturor să izbăvească de această nevoie prea grea, pe robul Său.

Şi acum…, a Născătoarei:

Pururea Fecioară, ceea ce eşti scăparea credincioşilor şi ajutătoare tare a noastră, a robilor tăi, de această nevoie de acum, izbăveşte pe robul tău cu rugăciunile tale, stăpână.

Cântarea a 3‑a:

Irmos: Întăreşte‑ne pe noi…

(letrină două rânduri) Precum de demult pe robul Tău Iacob l‑ai izbăvit de pizmuirea lui Esau, aşa izbăveşte şi pe robul Tău de această nevoie de acum, ca un iubitor de oameni.

Iubitorule de oameni, Mântuitorule, Te chem pe Tine, fiind în necaz şi întristare: nu mă trece cu vederea pe mine, robul Tău, ci grăbeşte de mă mântuieşte, ca un îndurat.

Slavă…

Tu, Cel ce singur eşti bun şi milostiv, singur îndurat şi miluitor, îndurător făcându‑Te prin rugăciunile sfinţilor Tăi, slobozeşte pe robul Tău.

Şi acum…, a Născătoarei:

Pe Dumnezeu, pe Care L‑ai născut, roagă‑L, curată, cu toţi îngerii şi Apostolii, cu proorocii şi cu mucenicii, să izbăvească din nevoi pe robul tău.

Irmosul:

Întăreşte‑ne pe noi întru Tine, Doamne, Care prin lemnul crucii ai omorât moartea, şi sădeşte frica Ta în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Apoi pomeneşte pe cel bolnav, zicând ectenia:

Miluieşte‑ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu‑ne Ţie auzi‑ne şi ne miluieşte.

Încă ne rugăm Domnului Dumnezeului nostru ca să audă glasul rugăciunii noastre şi să uşureze, să miluiască pe robul Său şi să arate peste dânsul mila Sa cea mare; să întoarcă toată mânia ce este pornită cu dreptate asupra lui şi să‑i ierte mulţimea greşealelor; să‑l izbăvească pe dânsul de toată bântuiala şi pedeapsa, silnicia şi chinuirea vicleanului diavol; să depărteze de la dânsul toată nălucirea satanei cea cu totul vicleană, spăimântarea, îngrozirea şi toată puterea lui cea chinuitoare, şi degrab să‑i dea sănătate sufletească şi trupească cu bunătatea Sa şi să‑l miluiască pe el şi pe noi; să zicem toţi: Doamne, auzi‑ne şi ne miluieşte.

Auzi‑ne pe noi Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare departe, şi milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi.

Ecfonis:

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

SEDEALNA, glasul al 2‑lea:

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu osârdie strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, stăpână, vino degrab şi ne izbăveşte pe noi din nevoi, ceea ce singură eşti grabnic folositoare.

Cântarea a 4‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Ai venit din Fecioară nu sol, nici înger, ci Tu însuţi, Domnul, Te‑ai întrupat şi m‑ai mântuit pe mine, omul; pentru «aceasta strig Ţie: Slavă puterii Tale, Doamne».

Pe robul Tău, care cumplit este învăluit de furtuna nevoilor, Stăpâne, şi de marea necazurilor acum este înviforat, la limanul cel prea lin, îndreptează‑l.

Cei ce necăjesc pe robul Tău, Hristoase, s‑au înmulţit şi limba şi‑au ascuţit ca o sabie cu două tăişuri. Deci vezi‑l, Iubitorule de oameni, şi din nedreaptă moarte izbăveşte pe robul Tău.

Slavă…

Arhanghelilor, stăpâniilor, puterilor şi îngerilor, Apostolilor, mucenicilor, cuvioşilor, proorocilor şi drepţilor, rugaţi‑vă toţi pentru aceasta ce se chinuieşte acum în prea mare necaz.

Şi acum…, a Născătoarei:

Ceea ce eşti prealăudată, oamenilor gata ajutătoare, potoleşte valurile cele furioase ale ispitelor şi pe robul tău ce aleargă sub acoperământul tău vindecă‑l, stăpână.

Cântarea a 5‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Făcătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor Doamne, spre lumina poruncilor Tale îndreptează‑ne pe noi, căci «afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim».

Cel ce ai plinit oarecând rugăciunile lui Iezechia, Doamne plineşte degrab şi rugăciunea mea, Cel ce eşti singur bun, şi mântuieşte pe robul Tău de toată nevoia.

Cel ce pe ucenicul Tău Petru l‑ai scos oarecând din temniţă, cu putere dumnezeiască, prin mâna îngerului, izbăveşte, Doamne, pe robul Tău care cumplit se chinuieşte.

Slavă…

Oştile îngereşti şi soborul Apostolilor şi al proorocilor, al li preamăriţilor mucenici şi al cuvioşilor, împreună faceţi rugăciune pentru cel ce este în nevoi cumplite.

Şi acum…, a Născătoarei:

Maica lui Hristos‑Dumnezeu, grăbeşte de izbăveşte pe credinciosul robul tău de această cumplită şi rea nevoie ce a venit acum asupră‑i, ca să te mărească cu inima şi cu gura.

Cântarea a 6‑a:

Irmos: De adâncul greşealelor…

(letrină două rânduri) Cel ce de demult ai izbăvit din pântecele chitului pe proorocul Tău, Stăpâne, Doamne, izbăveşte şi pe robul Tău, ca în credinţă şi cu dragoste să Te slăvească pe Tine.

Precum ai izbăvit pe Daniel de lei, Hristoase, izbăveşte‑mă acum şi pe mine robul Tău, Stăpâne, de demonii cei cumpliţi şi din stricăciune şi din moarte mă scoate.

Slavă…

Mântuieşte pe robul Tău, care este în primejdie, Mântuitorule, pentru rugăciunile sfinţilor îngeri, ale proorocilor şi ale mucenicilor, şi pentru cererile preaînţelepţilor Tăi ucenici.

Şi acum…, a Născătoarei:

Nu trece cu vederea, Fecioară, pe robul tău cel greu tulburat şi de nepricepere cuprins, ci ca totdeauna izbăveşte pe cel ce aleargă sub acoperământul tău, Preacurată.

Irmosul:

De adâncul greşealelor fiind înconjurat, chem adâncul cel de «nepătruns al milostivirii Tale; Dumnezeul meu, din stricăciune «scoate‑mă».

Apoi pomeneşte pe cel bolnav, zicând ectenia:

Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.

Pentru izbăvirea şi slobozirea robului lui Dumnezeu (N), de silnicia şi bântuiala diavolului şi de toate uneltirile lui, Domnului să ne rugăm.

Apără, mântuieşte, miluieşte şi păzeşte pe robul Tău şi pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.

Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata…, preotul, ecfonisul:

Că Tu eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

CONDACUL, glasul al 4‑lea:

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: stăpână, ajută‑ne, milostivindu‑te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că pe tine singură nădejde te‑am câştigat.

Cântarea a 7‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Porunca tiranului nebăgând‑o în seamă, preaînţelepţii tineri n‑au slujit chipului celui de aur din câmpul Deira şi, «aruncaţi fiind în văpaia focului, răcorindu‑i pe dânşii îngerul, au «cântat, zicând: binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri». Precum de demult pe cei trei tineri din cuptorul cel cu foc i‑ai izbăvit, Te rugăm, Îndurate, izbăveşte ca un bun şi pe robul Tău, Stăpâne, de nevoia ce a venit asupră‑i şi de aprinderea ispitirilor celor greu de purtat, ca să Te slăvesc pe Tine.

Cel ce Însuţi ştii neputinţa omenească, Hristoase, Care ai arătat în necazuri mângâiere, Iubitorule de oameni, izbăveşte de această nevoie de acum şi pe robul Tău care cântă: bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă…

Mulţimea îngerilor, a Apostolilor, a proorocilor, a dumnezeieştilor mucenici, împreună cu adunarea cea dumnezeiască a strămoşilor, rugaţi pe Cel preabun ca să întoarcă acum în bucurie plângerea celui ce strigă: bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum…, a Născătoarei:

Ceea ce eşti singura nădejde şi ajutorul celor credincioşi, Născătoare de Dumnezeu, grăbeşte de ajută robului tău celui tulburat de necazuri din toate părţile, cuprins de nepricepere şi în nevoie aflându‑se, care aleargă către tine în nădejdea sufletului.

Cântarea a 8‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Pe Dumnezeu, Care S‑a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii cei de demult şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe «Domnul lăudaţi‑L toate făpturile şi‑L preaînălţaţi întru toţi vecii».

Precum ai primit rugăciunile lui Pavel şi ale lui Sila şi din legături pe dânşii i‑ai izbăvit, şi glasurile noastre, ale nevrednicilor celor ce strigăm, auzi‑le acum, Milostive, şi izbăveşte pe robul Tău de stricăciune şi de moarte.

Nu întoarce faţa Ta de la mine, robul Tău, Hristoase, că sunt în necaz; degrab mă auzi, Mântuitorule, şi mă izbăveşte de această tulburare de acum; prin noi strigă către Tine robul Tău, Îndurate.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Dumnezeule, pentru rugăciunile slujitorilor celor fără de trup, ale Apostolilor, ale cetelor mucenicilor şi ale sfinţilor prooroci, ale preacuvioşilor şi ale tuturor drepţilor, izbăveşte pe robul Tău de această nevoie cumplită.

Şi acum…, a Născătoarei:

Scăparea creştinilor, ajutătoarea celor înviforaţi în cele cumplite, Preasfântă Fecioară, nu trece cu vederea pe robul tău ce se afundă în primejdii şi alergă acum la acoperământul tău cel puternic.

Cântarea a 9‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Pe Dumnezeu Cuvântul, Care, cu înţelepciune mai presus de cuvânt, de la Dumnezeu a venit ca să înnoiască pe «Adam cel căzut cumplit în stricăciune din pricina mâncării, şi din Sfânta Fecioară în chip de negrăit S‑a întrupat pentru noi credincioşii, cu un gând în cântări să‑L slăvim».

Întristarea robului Tău, din pricina primejdiei de acum, şi furtuna cea mare şi cumplită, schimbă‑le, Stăpâne, şi întoarce plângerea acestuia în bucurie de‑a pururea, ca în credinţă şi cu dragoste neîncetată să Te slăvească pe Tine.

Mulţimea cea nemăsurată a răutăţilor mele să nu biruiască milostivirea Ta cea multă, Îndurate, strigă prin noi către Tine robul Tău; cu mila Ta cea obişnuită mântuieşte‑mă şi mă izbăveşte, Hristoase, de toată vătămarea, Cel ce singur eşti mult‑Milostiv.

Slavă…

Iartă‑mă pe mine, Doamne, iartă‑mă când mă vei judeca pentru ca să mă osândeşti la foc; nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine, Te roagă pe Tine, Hristoase, Fecioara care Te‑a născut, mulţimea îngerilor şi adunarea mucenicilor.

Şi acum…, a Născătoarei:

Preasfântă Fecioară, cu slujitorii cei fără de trup şi cu sfinţii îngeri, cu Apostolii, cu proorocii, cu mucenicii şi cu toţi sfinţii, roagă pe Preabunul Dumnezeu, să izbăvească de această chinuire pe robul tău.

Apoi: Cuvine‑se cu adevărat să te fericim…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia… şi troparele:

Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi sfinţii cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciune ca să ne mântuim noi.

Stăpână şi Maica Izbăvitorului, primeşte rugăciunea nevrednicilor tăi robi; mijloceşte către Cel ce S‑a născut din tine, o, stăpâna lumii, şi fii nouă mijlocitoare.

Preotul pomeneşte la ectenic pe cel bolnav, precum s‑a arătat după Cântarea a 3‑a, zicând ectenia: Miluieşte‑ne pe noi, Dumnezeule. Apoi ia untdelemn din candelă şi unge pe cel bolnav, zicând această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Părinte Sfinte, doctorul sufletelor şi al trupurilor, Care ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, să vindece toată boala şi din moarte să izbăvească, tămăduieşte şi pe robul Tău acesta (N) de neputinţă trupească şi sufletească ce l‑a cuprins, şi‑l fă să vieze cu harul Hristosului Tău. Pentru rugăciunile preacuratei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosirile cinstitelor, cereştilor celor fără de trup puteri; ale cinstitului şi măritului prooroc Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan, ale sfinţilor măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale sfinţilor, măriţilor şi bunilor biruitori mucenici, ale sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri; ale sfinţilor şi tămăduitorilor fără de arginţi Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana şi ale tuturor sfinţilor. Că Tu eşti izvorul tămăduirilor, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Unuia‑Născut Fiului Tău şi Preasfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apoi adaugă şi Molitfele Marelui Vasile.

O pravilă de rugăciune către Maica Domnului a Sfântului Dimitrie al Rostovului

sfantul_ierarh_dimitrie_mitropolitul_rostovului1

„Un oarecare stareţ dintre Părinţii purtători de Dumnezeu, stând la rugăciune şi fiind în răpire, a auzit glasul Domnului nostru Iisus Hristos, Care grăia cu Preacurata şi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Maica Sa, zicându-i:
„Maică, spune-mi, care sunt cele mai mari dureri pe care le-ai răbdat pentru Mine, trăind în lume?
Şi a zis Preasfântă:
„Fiule şi Dumnezeul meu! Cele mai mari cinci dureri pe care le-am răbdat pentru Tine au fost acestea:
prima, când am auzit de la Simion Proorocul că vei fi omorât;
a doua – când, căutându-te în Ierusalim, trei zile nu Te-am văzut;
a treia – când am auzit că ai fost prins şi legat de către iudei;
a patra – când Te-am văzut răstignit pe Cruce, între tâlhari;
a cincea – când te-am văzut pus în mormânt.”
Şi a zis Domnul către dânsa:
„Îți spun, Maică, dacă cineva va pomeni zi de zi fiecare durere a ta, rostind totodată rugăciunea Mea, adică ”Tatăl nostru” şi heritirisirea îngerească, adică:
„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre”,
pentru cea dintâi durere îi voi da cunoaşterea păcatelor sale şi căinţă pentru ele;
pentru a două îi voi da iertarea tuturor păcatelor;
pentru a treia îi voi da înapoia virtuţile sale, pe care le-a pierdut prin păcate;
pentru a patra îl voi hrăni în ceasul morţii lui cu Trupul şi Sângele Meu cele Dumnezeieşti;
pentru a cincea Mă voi arată lui, Însumi când va fi să moară şi voi primi sufletul lui în viaţă veşnică. Amin „

00001182

Insuflat de vedenia acelui stareţ purtător de Dumnezeu , Sfântul Dimitrie al Rostovului a alcătuit următoarea pravilă de rugăciune.

Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, Care nu m-ai pierdut pe mine, păcătosul, cu fărădelegile mele, ci până acum rabzi păcatele mele! (metanie)

Învredniceşte-ne , Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim noi. Dăruieşte-mi, Doamne, să nu Te mânii pe Tine, Ziditorul meu, nici cu cuvântul, nici cu lucrul, nici cu gândul, ci toate faptele, vorbele şi gândurile mele să fie spre slava preasfânt numelui Tău. (metanie)

Dumnezeule , milostiv fii mie, păcătosului, în toată viaţă mea, la ieşirea mea din această viaţă şi după sfârşitul meu nu mă părăsi. (metanie).

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte-mă pe mine, cela ce am murit cu sufletul şi cu mintea. Primeşte-mă pe mine, păcătosul, curvarul, spurcatul cu sufletul şi cu trupul. Alungă-l pe neruşinatul diavol şi nu întoarce faţa Ta de la mine, nu grăi, Stăpâne : ” Nu ştiu cine eşti!”, ci ia aminte la glasul rugăciunii mele; mântuieşte-mă ca Cela ce ai mulţime de îndurări şi nu voiești moartea păcătosului.

Nu mă voi lasă, Ziditorul meu, până când nu mă vei ascultă şi nu-mi vei da iertare de toate păcatele mele. Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, cu mijlocirile cinstitelor cereşti şi netrupești puteri, ale sfântului slăvitului meu înger păzitor, ale Prorocului, Înaintemergatorului şi Botezătorului Tău Ioan, ale de Dumnezeu grăitorilor Apostoli, ale Sfinţilor şi bunilor biruitori Mucenici, ale cuviosilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor noştri şi ale tuturor sfinţilor Tăi, miluieşte-mă şi mântuieşte-mă pe mine, păcătosul. Amin.

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlinești, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curățește pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori, cu semnul crucii şi metanie mică).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor . Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri! Sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

(Dacă este preot, spune: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slavă în veci. Amin)

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Rugăciunea întâia

O, Maică Preamilostivă, Fecioară Marie! Eu, păcătosul şi netrebnicul robul tău, pomenind durerea pe care ai răbdat-o când ai auzit de la Simeon Proorocul despre nemilostiva ucidere a Fiului Tău şi Domnului nostru Iisus Hristos, aduc ţie această rugăciune şi arhanghelicească heterisire: primeşte-le în cinstea şi pomenirea durerilor tale şi roagă-L pe Fiul tău, pe Domnul nostru Iisus Hristos, să îmi dea cunoaşterea păcatelor mele şi căinţă pentru ele. (metanie)

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri! Sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

(Dacă este preot, spune: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slavă în veci. Amin)

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Rugăciunea a doua

O, de Dumnezeu fericită şi preanevinovată Fecioară Marie, primeşte de la mine, păcătosul şi netrebnicul robul tău, această rugăciune şi arhanghelicească heretisire în cinstea şi spre pomenirea durerii pe care ai răbdat-o când L-ai uitat în Templu pe Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos şi nu L-ai văzut trei zile, roagă-L şi cere iertarea şi lăsarea tuturor păcatelor mele, ceea ce eşti una binecuvântată. (metanie )

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri! Sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

(Dacă este preot, spune: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slavă în veci. Amin)

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Rugăciunea a treia

O, Maică a Luminii, preabinecuvântată Fecioară de Dumnezeu Născătoare! Primeşte de la mine, ticălosul şi nevrednicul robul tău, această rugăciune şi arhanghelicească heretisire în cinstea şi spre pomenirea durerii pe care ai răbdat-o când ai auzit că Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, a fost prins şi legat. Pe Acesta roagă-L să-mi înapoieze virtuţile pe care le-am pierdut prin păcat, căasă te măresc, Preacurată, în veci. (metanie)

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri! Sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

(Dacă este preot, spune: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slavă în veci. Amin)

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Rugăciunea patra

O, Izvor al milostivirii, Fecioară de Dumnezeu Născătoare! Primeşte de la mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, această rugăciune şi arhanghelicească heretisire în cinstea şi spre pomenirea durerii pe care ai răbdat-o când L-ai văzut pe Fiul tău, Domnul nostru Iisus Hristos, pe cruce între tâlhari. Pe acesta roagă-L, Stăpâna, să îmi dea darul milostivirii Sale în ceasul morții mele şi să mă hrănească cu Trupul şi Sângele Său cele Dumnezeieşti, ca să te slăvesc, Apărătoare, în veci . ( metanie )

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri! Sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin.

(Dacă este preot, spune: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slavă în veci. Amin)

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Rugăciunea a cincea

O, Nădejdea mea, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare! Primeşte de la mine, ticălosul şi nevrednicul robul tău, această rugăciune şi arhanghelicească heretisire în cinstea şi spre pomenirea durerii pe care ai răbdat-o când L-ai văzut pe Fiul tău , Domnul nostru Iisus Hristos, pus în mormânt. Pe Acesta roagă-L, Stăpână, să mi Se arate mie în ceasul morţii mele şi să primească sufletul meu în viața veşnică. Amin

O, preamilostivă Fecioară, Doamnă de Dumnezeu Născătoare, turturea iubitoare de fii, a cerului şi al pământului singură stăpânitoare Împărăteasă, ceea ce îi primeşti cu dragoste pe toţi cei ce se roagă ţie, mângâierea celor necăjiţi !

Primeşte de la mine, păcătosul şi netrebnicul robul tău, această încincită rugă, prin care pomenesc bucuriile tale pământeşti şi cereşti, cu umilinţă strigând către tine unele ca acestea:

Bucură-te, că fără de sămânţă ai zămislit în pântece pe Hristos, Dumnezeul nostru.

Bucură-te, că în pântece L-ai purtat fără de durere.

Bucură-te, că ai născut prin minunată iconomie.

Bucură-te, că ai primit de la magii – împăraţi daruri şi închinare.

Bucură-te, că între învăţătorii Templului L-ai aflat pe Fiul tău.

Bucură-te, că Cel născut din tine preaslăvit S-a sculat din morţi.

Bucură-te, că L-ai văzut înălțându-se pe Ziditorul tău, la Care însăţi te-ai înălţat cu sufletul şi cu trupul.

Bucură-te pentru fecioria ta, ceea ce eşti mai slăvită fără de asemănare decât îngerii şi decât toţi sfinții.

Bucură-te, că în apropierea Preasfintei Treimi străluceşti.

Bucură-te, Făcătoarea noastră de pace.

Bucură-te, Stăpânitoare ce porunceşti tuturor puterilor cereşti.

Bucură-te, că mai mult decât toţi ai îndrăznire către Fiul şi Dumnezeul tău.

Bucură-te, milostivă Maică a tuturor celor ce aleargă la tine.

Bucură-te, că veselia ta nu se sfârşeşte în veci! Şi mie, nevrednicului, după nemincinoasă făgăduinţă a ta, în ziua ieșirii mele din trup arată-te milostivă, ca să ajung, călăuzit fiind de tine, în Ierusalimul cel de Sus, unde cu slavă împărățeşti cu Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună cu Tatăl şi cu Preasfântul Duh în vecii cei nesfârşiţi. Amin.

Din buze întinate, din inima pângărită, din limba necurată, din suflet spurcat, primeşte, Doamnă Împărăteasă, această laudă, Bucuria mea. Primeşte-o cum au fost primiţi cei doi oboli ai văduvei şi dăruieşte-mi să îţi aduc dar vrednic de bunătatea ta.

O, Stăpâna mea, Preacurată Fecioara, cerească Împărăteasa! După cum voiesti învaţă-mă ce se cuvine să-ţi grăiesc ţie, Maica lui Dumnezeu, singura scăpare şi mângâiere a păcătoşilor.

Bucură-te, Stăpână, ca şi eu, robul tău, mult gresit, să strig cu bucurie către tine, Prealăudată Maică a lui Hristos Dumnezeul nostru . Amin.

La preasfântă icoană ta căutând, te văd că şi cum ai fi de faţă şi căzând cu credinţă la tine, mă închin ţie ca unei Născătoare de Dumnezeu, te cinstesc şi mă rog ţie cu lacrimi : acoperă-mă cu acoperământul tău, că tu ai dat intrare neamului omenesc în Împărăţia cerurilor. Amin.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născatoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat de Născătoare de Dumnezeu, te mărim!

Slavă şi mulţumită Domnului pentru toate!

Sursa: Fragment preluat din cartea: „Calea împărătească – Învăţături şi pravile de rugăciune”, autor Sfântul Dimitrie al Rostovului

Pravilă de rugăciune de la un pustnic bătrân

crw_3541

Îţi mulţumim Doamne pentru toate binefacerile Tale, pe care ni le-ai făcut şi ni le faci nouă!

o metanie

Îţi mulţumim Doamne pentru toate suferinţele şi patimile Tale, şi pentru tot ce-ai lucrat pentru mântuirea noastră!

o metanie

Îţi mulţumim Doamne pentru bunătăţile pe care ni le-ai dat nouă şi pentru că nu ne-ai pierdut din cauza  fărădelegilor noastre!

o metanie

Iartă Doamne păcatele şi greşelile fraţilor şi surorilor şi a tuturor celor pe care îi pomenesc în rugăciunile mele!

o metanie

Iartă Doamne păcatele şi greşelile fraţilor, surorilor şi ale tuturor celor care mă pomenesc în rugăciunile lor şi se gândesc la mântuirea sufletului meu şi a familiei mele!

o metanie

Ascultă Doamne smeritele noastre rugăciuni, ale celor ce cerem Milostivirii Tale, ce ştii că ne sunt nouă de trebuinţă sufletului şi trupului şi dăruieşte robilor Tăi ce-i pomenesc în rugăciunile mele!

o metanie

Dă-le lor şi nouă iertare păcatelor şi izbăvire de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi. Măreşte credinţa, nădejdea şi dragostea în sufletul nostru, primeşte-ne în pocăinţă şi revarsă peste noi toţi Harul Tău. Trimite pe Sfinţii Tăi Îngeri Doamne, să ne înveţe a lucra cu stăruinţă orice faptă bună, pentru a ne păzi de tot păcatul şi sminteala, pentru a ne ţine pe toţi uniţi în legătura păcii, a dragostei şi a ascultării de Sfânta noastră Biserică Ortodoxă şi de conducătorii ei cei duhovniceşti, care se ostenesc a ne arăta căile Tale!

o metanie

Scrie Doamne şi numele nostru în Cartea Vieţii Tale, şi fereşte-ne de ceasul încercărilor. Ajută-ne Doamne să sfârşim cu bine viaţa aceasta, dăruindu-ne sfarşit uşor şi fără dureri şi îngeri milostivi care să ne întărească şi să călătorească cu noi la Împărăţia Ta!

o metanie

Apără şi păzeşte Doamne, pe părinţii noştri cei duhovniceşti, pe Prea Fericitul Părintele nostru Patriarh (…), Sfântul Sinod cu toţi episcopii noştri, toată preoţimea, diaconimea, pe misionarii creştini, care se ostenesc în propovăduirea Evangheliei, pe călugări şi călugăriţe, monahi şi monahii pe pustnicii şi sihaştrii din peşteri şi crăpăturile pămantului şi pe tot Clerul Bisericii Tale Creştine Ortodoxe!

 o metanie

Miluiește Doamne – pe toţi cei ce sunt bolnavi (…), pe cei călătoresc pe uscat, pe apă și prin aer, pe văduve şi pe orfani, pe bătrâni şi pe copii, pe toţi cei care sunt în războaie, în cutremure, incendii, inundații și secete, în arșița frigului, în suferinţă şi necazuri, în lipsuri şi dureri, după mare mila Ta!

o metanie

Iartă Doamne pe toţi vrăjmaşii, rău voitorii şi clevetitorii noştri, pe toţi cei care caută să ne împileze şi să ne facă rău şi să aducă vină nedreaptă asupra noastră. Smereşte-i pe ei Doamne ca să cunoască că Tu eşti Apărătorul nostru (deşi suntem şi noi păcătoşi) şi ne păzeşte de răutatea lor!

o metanie

Iartă Doamne păcatele părinţilor care ne-au născut (…), naşilor care ne-au botezat/cununat (…), finilor noștri, bunicilor, moșilor și strămoșilor noștri și a întregii noastre familii, învăţătorilor care ne-au învăţat carte şi la toţi miluitorii, ajutătorii, găzduitorii şi la toţi binefăcătorii noştri, la tot neamul nostru cel creştinesc, căruia îi trebuie mila şi ajutorul Tău şi la cei vii şi la cei adormiți!

o metanie

Iartă-i Doamne şi Părintelui meu duhovnic (…), păcatele, datoriile, obligaţiile şi orice făgăduinţă ce a făcut înaintea Ta, şi n-a putut-o îndeplini. Dăruieşte-i dezlegare şi iertare de orice greşeală. Primeşte-i osteneala ce face pentru noi, şi ascultă smeritele noastre rugăciuni, învrednicindu-ne de viaţă veşnică şi fericită, unde este lumina Ta! Amin.

o metanie

Iartă-i Doamne, pe toţi prietenii și cunoscuții cu care am viețuit și viețuiesc în lumea aceasta şi s-au smintit din cauza mea, cu care am adus hulă împotriva Duhului Sfânt, am făcut păcate de moarte şi păcate strigătoare la cer şi pe cei vii şi pe cei care între timp au adormit!

o metanie

Iartă Doamne, păcatele la toți adormiții din neamurile noastre, bunicii, moşii şi strămoşii noştri, părinții, frații și surorile, cu tot neamul nostru cel adormit și pe cei pe care-i pomenesc în rugăciunile mele! (aici se pomenesc morţii…)

o metanie

Iartă Doamne, şi sufletele cele botezate în numele Tău, Prea Sfântă Treime, care au murit nepregătiți şi se află în iad, şi n-au fost vrăjmaşi ai Tăi, iar aici pe pământ nu au pe nimeni să se roage pentru ei, miluieşte-i Doamne, după mare mila Ta!

o metanie

Doamne Sfinte Împărate

Varsă-ţi marea bunătate

Peste noi cei umiliţi

În puteri ne întăreşte

De păcate ne fereşte,

Fă-ne Doamne fericiţi!

AMIN

Cărui Sfânt să ne rugăm când suntem bolnavi

agioi-pantes-in

In orice fel de boală să ne rugăm Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon (27 iulie), către Sfinţii Doctori fără de arginţi şi mari făcători de minuni Cosma şi Damian (1 noiembrie) şi la icoana Maicii Domnului „Tămăduitoarea” (18 septembrie). Dintre cetele îngereşti, mare tămăduitor se dovedeşte a fi Sfântul Arhanghel Rafail (8 noiembrie).

In durerile de cap ne sunt de folos rugăciunile către Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), iar în alte boli – vezi cele de mai jos: *

Bolile de ochi, orbirea – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie), Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie), Sfântul Mucenic Longhin Sutaşul (26 octombrie) şi Sfânta Muceniţă Paraschevi (28 octombrie); rugăciune la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „de la Kazan” (22 octombrie).*

Durerile de dinţi – Sfântul Mucenic Antipa, episcopul Pergamului (11 aprilie).

* Bolile de urechi (pierderea auzului) – icoana Maicii Domnului „Bucurie neaşteptată” (25 ianuarie).

* Muţenia (pierderea vorbirii, gângăveala) – Sfântul Ioan de Rila (19 octombrie),

* Bolile de gât – Sfântul Vlasie (11 februarie).

* Bolile de piept (inimă, plămâni) – Sfântul Dimitrie al Rostovului (28 octombrie);

* cancer la sân (femeile) -Sfântul Teodosie cel Mare (11 ianuarie);

* puţinătatea laptelui la mamele cu prunci – Sfântul Ipatie, tămăduitorul de la Pecerska (31 martie).

* Bolile stomacului şi ale intestinelor – Sfântul Teodor Studitul (11 noiembrie), Sfântul Serafim de Sarov (2 ianuarie);

* hernie – Sfântul Mare Mucenic Artemie (20 octombrie).

* Boli ale mâinilor – Sfântul Ioan Damaschin (4 decembrie) şi rugăciune la icoana Maicii Domnului „Trihe-rusa” (28 iulie),

* Boli de mijloc (lumbago, sciatică) -Sfântul Serafim de Sarov (2 ianuarie).

* Boli ale femeilor – Sfântul Mucenic Ipatie al Gangrei (31 martie);

* nerodire (nenaşterea de prunci) – Sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi Ioachim şi Ana (9 septembrie) şi Sfântul Proroc Zaharia şi Dreapta Elisabeta (5 septembrie);

* naştere grea – Sfânta Melania Romana (31 decembrie), Sfânta Mare Muceniţă Anastasia izbăvitoa-rea de otravă (22 decembrie) şi rugăciune la icoana Maicii Domnului „Ajutătoarea la naştere” (26 decembrie);

* stări de rău, convulsii (la femeile însărcinate şi la copii mici) – Sfântul Mucenic Nichita (15 septembrie) şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (27 iulie).

* Boli ale picioarelor – Sfântul Serafim de Sarov (2 ianuarie), Sfinţii patimitori Boris şi Gleb (24 iulie) şi Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi (27 octombrie),

* Pierderea memoriei (aterosclero-za şi altele) – Fericitul Andrei cel nebun pentru Hristos (2 octombrie).

* Friguri, temperatură – Sfântul Apostol Petru (29 iunie).

* Lepră – Sfântul Antonie cel Mare (17 ianuarie) şi Sfântul şi Dreptul Iov, mult pătimitorul (6 mai),

* Furuncul (abces) – Sfinţii doctori fără de arginţi Chir şi Ioan (31 ianuarie).

* Boli de piele şi felurite răni (cancer de piele) – Sfântul Artemie făcătorul de minuni (20 octombrie).

* Vărsat de vânt (variolă) – Sfântul Mucenic Conon (5 martie).

* Lovituri (mâini, picioare şi altele) – Sfântul împărat Constantin cel Mare, cel întocmai cu apostolii (21 mai).

* Boli de sânge (hemofilie, leucemie şi altele) – Sfântul Mucenic Ioan Ostaşul (30 iulie),

* Boli de nervi – Sfântul Efrem Şirul (28 ianuarie), icoana Maicii Domnului „Rugul aprins” (4 septembrie).

* Tulburări ale somnului (dormitul mult) – Sfântul Marcel, întemeietorul „Mănăstirii fraţilor Achimiţi” (29 decembrie),

* Insomnie – Sfinţii cei 7 tineri din Efes (4 august),

* Paralizie – Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi (14 octombrie),

* Reţinere de apă în organism, edem, umflături – Sfântul Ipatie (31 martie).

* Cancer – Sfântul Nectarie din Eghina (9 noiembrie).

* Epilepsie (stare de leşin) – Sfântul Mucenic Vit (15 iunie).

* Boli psihice – Sfântul Mucenic Trifon (1 februarie), Sfântul Mucenic Ciprian şi Sfânta Muceniţă Iustina (2 octombrie), Preacuviosul Nifon (23 decembrie), Preacuviosul Naum al Ohridei (23 decembrie).

* Răceală, febră – Sfinţii 40 de Mucenici din Sevasta (9 martie),

* Tuse puternică – Sfântul Roman de Târnovo (17 februarie).

* Muşcătură (de şarpe), înţepături (de insecte) – Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie), Sfântul Apostol Pavel (29 iunie) şi Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu (17 martie).

* Pierderea poftei de mâncare, greaţă, vomat – Sfântul Alexandru din Svir (30 august),

* In nevroze puternice şi felurite forme de „fobie” – Sfinţii Mucenici Ciprian şi Iustina (2 octombrie) şi Sfântul înger păzitor (8 noiembrie),

* Otrăvire – Sfântul Chirii cel întocmai cu Apostolii (14 februarie),

* Alcoolism, narcomanie, fumat (şi orice alt chip asemănător) – Sfântul Mucenic Bonifatie (19 decembrie), Sfântul Cuvios Moise Arapul (28 august),

* In bolile în care nu mai este nădejde de tămăduire, cei care pătimesc greu şi nu pot să moară – Sfântul Atanasie Athonitul (5 iulie).

Sursa: http://stnicholaschurch.net/documente/Carui_Sfant_ne_rugam_cand_suntem_bolnavi.pdf

Psalmii 20 și 75 – pentru cei care merg să se judece cu cineva

regele-david-e1458592043251

Psalmul 20

1. Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte.
2. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el.
3. Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă.
4. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.
5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slavă şi mare cuviinţă vei pune peste el.
6. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu faţa Ta.
7. Că împăratul nădăjduieşte în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti.
8. Află-se mâna Ta peste toţi vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine.
9. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale;
10. Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul.
11. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor.
12. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea.
13. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor.
14. Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale.

 

Psalmul 75

1. Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui.
2. Că s-a făcut în Ierusalim locul Lui şi locaşul Lui în Sion.
3. Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma şi sabia şi războiul.
4. Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici.
5. Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă, dormit-au somnul lor şi toţi cei războinici nu şi-au mai găsit mâinile.
6. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au încremenit călăreţii pe cai.
7. Tu înfricoşător eşti şi cine va sta împotriva mâniei Tale?
8. Din cer ai făcut să se audă judecată; pământul s-a temut şi s-a liniştit,
9. Când s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mântuiască pe toţi blânzii pământului.
10. Că gândul omului Te va lăuda şi amintirea gândului Te va prăznui.
11. Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului Dumnezeului vostru. Toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12. Celui înfricoşător şi Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui înfricoşător împăraţilor pământului.

O reţetă a Sfântului Efrem Sirul pentru opt boli ale sufletului

 72569_rugaciunea-sfantului-efrem-sirul

Cele opt gânduri din care vine tot ce-i rău şi din care omul nostru lăuntric se îmbolnăveşte adânc şi de moarte sunt următoarele: lăco­mia pântecelui, curvia, iubirea de arginţi, mânia, întristarea nepotrivită, trândăvirea, slava deşartă, trufia. Tocmai acestea poartă război cu fiecare om.

Şi tu, fiule, dacă vrei să birui lăco­mia pântecelui, să îndrăgeşti înfrânarea, să ai fri­că de Dumnezeu, şi vei birui.

Dacă vrei să birui curvia, să îndrăgeşti privegherea şi însetarea, să te gândeşti întotdeauna la moarte şi sa nu stai niciodata de vorbă cu femeile, şi vei birui.

Dacă vrei să birui iubirea de arginţi, să îndrageşti neagonisirea şi necheltuirea.

Dacă vrei să birui mânia, să ţii minte cum Domnul nostru Iisus Hristos nu S-a mâniat pe evrei, cu tot răul pe care I l-au făcut, ci chiar S-a rugat pentru ei.

Dacă vrei să birui întristarea nepotrivită, să nu te mâhneşti nicicând pentru cele vremelnice, ci dacă te vor răni cu vorba, sau nu îţi vor da pace, sau te vor necinsti, nu te întrista, ci, dimpotrivă, bucură-te. Întristează-te doar când păcătuieşti, dar şi aici să păstrezi măsura, ca să nu cazi în deznădejde şi să pieri.

Dacă vrei să birui trândăvirea, îndeletniceşte-te macar o scurtă vreme cu vreo rucodelie, sau citeşte, sau roagă-te deseori.

Dacă vrei să bi­rui slava deşartă, să nu iubeşti laudele, nici cin­stirile, nici hainele bune, nici şederea pe locuri­le de frunte, nici întâietăţile, ci, dimpotrivă, să te bucuri atunci când eşti ocărât şi defaimat în chip mincinos, şi să te mustri pe tine însuţi, zicându-ţi că eşti mai păcătos decât orice om.

Dacă vrei să birui trufia, orice ai face, să nu zici că lucrul acela s-a făcut cu puterile tale, ci fie că posteşti, fie că petreci vremea în priveghere, fie că dormi pe pământul gol sau îngenunchezi adesea făcând me­tanii, să spui: “Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu acoperământul lui Dumnezeu se face aceasta, nu cu puterea mea”…

Nimic nu poate fi mai simplu şi accesibil de­cât această reţetă a lui Efrem împotriva celor opt boli ale sufletului – iar pentru ca ea să fie mai puternică şi mai eficace, adaugă rugăciunea ace­luiaşi Efrem: “Doamne şi Stăpânul vieţii mele! Duhul trândăvirii, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie, iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei daruieşte-mi mie, slugii Tale.”

Extras din Reţetar duhovnicesc sau doctorie duhovnicească adunată din lume”, Ed. Sophia, 2010, p.102-104 Sursa: ortodox.md

Sfaturi de folos ale părintelui Lavrentie Sovre de la Sfânta Mănăstire Frăsinei

Pr Lavrentie coperta2

„Dacă acesta, pe care l-ai avortat, era un suflet ales prin care Dumnezeu voia să-ţi mântuiască neamul tău? Dacă mama poetului Mihai Eminescu nu voia să-l nască, nu îl mai aveam pe Eminescu.”

Un frate era de rând la bucătărie şi părintele i-a spus: “Fiule, atât să vorbeşti la bucătărie, da şi nu. Altceva nimic. Că tăcerea şi liniştea sunt începutul rugăciunii.”

 “Ţine posturile de la cap la coadă. Duminica şi în sărbători mergi la biserică. Nu înjura, nu drăcui şi îţi va merge bine.”

Un frate, după ce a terminat o ascultare şi se certase cu şeful ascultării, i-a spus părintelui. Părintele i-a răspuns: “Fiule, ai pierdut toată osteneala, nu fi certăreţ, ci blând.”

“Fiule, …mai bine decât să bagi în minte tot felul de cugetări din astea despre Dumnezeu, sileşte-te să-L bagi pe Dumnezeu în inima ta luptându-te cu patimile din ea, căci El nu stă într-o minte semeaţă, ci într-o inimă smerită şi curată.”

“În mănăstire trebuie să fii ca o albină, să culegi ce este bun şi ce e rău să laşi în voia lui Dumnezeu.”

 “Monahul este în lume ca peştele pe uscat.”

După părerea părintelui, fratele începător trece prin trei etape pentru ca la sfârşit să câştige statornicia şi răbdarea, cele două virtuţi ce el le considera necesare oricărui călugăr.

Astfel, prima perioadă, o numea a evlaviei, în care fratele intră în obştea Sf. Mănăstiri îi vede pe toţi părinţii şi fraţii sfinţi, ceea ce îi dă o neîndrăzneală şi o smerenie bună încât îşi face ascultările cu dragoste, neosândind şi nejudecând pe nimeni.

A doua perioadă, o numea a transformărilor, în care fratele începe să cunoască mai de aproape pe vieţuitorii acelei obşti şi prin ispita vrăjmaşului diavol, începe să le vadă şi neputinţele lor fireşti. El, atunci, uitând să-şi privească păcatele sale începe să cârtească, să judece pe convieţuitorii lui şi chiar să-i osândească. De acum, spunea părintele, apare gândul nestatorniciei, crezând că în alt loc vei găsi ceva mai bun. Dar boala, de fapt este în acel frate, căci a pierdut evlavia faţă de ceilalţi şi a uitat să se osândească pe sine şi aşa a căzut în părere de sine.

Iar ultima perioadă este aceea în care apare adevărata sporire duhovnicească, când acel frate a învăţat să poarte sarcina celorlalţi, să îşi vadă păcatele sale şi să nu ia seama la păcatele altora.

Iar după această perioadă, după cum zicea părintele, apare statornicia, iar împreună cu ea virtutea răbdării. De aceea, pe toţi ucenicii îi sfătuia, nu numai prin viaţa sa, care era un exemplu de statornicie, ci şi prin sfaturi, să urmeze această faptă bună.

“Să taie lemne pe tine dar de aici să nu pleci! Uite şi eu sunt aici din 1944 şi cu timpul te obişnuieşti cu ascultările, începi să-i cunoşti pe toţi din mânăstire încât ştii să te porţi cu ei în aşa fel încât să treci pe lângă ei fără să fii vătămat sufleteşte de neputinţele lor.”

„Copilul meu, să faci mereu fapte bune şi să spui că n-ai făcut nimic.”

“Smerenia arde pe draci, fiule, nici postul, nici rugăciunea, nici o altă nevoinţă nu e urâtă de draci ca nevoinţa aceea de a-şi învăţa omul mintea de-a se prihăni pe sine.”

“Spune doar atât, Iartă-mă! Şi mai mult nu. Nu vă îndreptăţi, ci atât să spuneţi. Am greşit, iartă-mă! Ce este mai mult e de la draci! Dacă staţi jos cu mintea, nu cădeţi. Cum v-aţi înălţat, gata aţi căzut.”

“Fiule, decât să cânţi cu mândrie, mai bine nu cânţi.”

“Fiule, nu fugi de greu. Unde este greu acolo este şi cununa mai mare.”

„Ai intrat în biserică, ai intrat în cer. Nu te mai uiţi cine intră şi cine iese, nici nu te gândeşti la lucruri deşarte, ci mintea să o ai la slujbă.”

“Fiule, cum ai intrat în biserică, în ceruri ai intrat, toate după slujbă să le laşi, gândul tău să fie numai la Dumnezeu.”

“Fiule, dacă mâinile lucrează şi mintea se roagă, Dumnezeu te ajută să termini cu bine orice ascultare”.

 ”Fiule, noi avem un mai mare război, cel cu dracii pe care trebuie să-i biruim, lasă tu ziarele şi politica şi te roagă pentru lume.”

Lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus – Nicolae Steinhardt

646x404

“…Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor când altul se bălăceşte, încă, în viciul său.

Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!

Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încât ne umple sufletul de venin.

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgâciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti.

Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori.

Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie, daca nu avem smerenie, va urma a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mâncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămâne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.

Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neânţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţile noastre.

Acum știu, știu că orice ură, orice aversiune, orice ținere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înțelegere, bunăvoința, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul grației și gingășiei unui menuet de Mozart… este un păcat și o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătura rea, orice dispreț, orice rea dispoziție este de la diavol și strică totul.

Acum știu, am aflat și eu…”

Nicolae Steinhardt

Sursa: https://mymindismyshelterdotcom.wordpress.com/2013/02/26/lasa-gunoiul-vecinului-acolo-unde-vecinul-insusi-l-a-pus/

Canoane de rugăciuni pentru diferite trebuinţe

Parintele Lavrentie

(1923-2002)

Aceste canoane de rugăciuni se recomandă a fi făcute unul o dată şi numai cu binecuvântarea şi sfatul părintelui duhovnic. Acolo unde nu este trecut cât timp se citeşte un acatist, rugăciune etc, înseamnă ca trebuie cerută binecuvântarea duhovnicului, căci numai duhovnicul ştie puterea fiecăruia dintre noi.

  1. Pentru boală:
  1. Pentru serviciu:
  1. Pentru reuşită la proces:
  1. Pentru plecarea în străinătate:
  1. Pentru patima beţiei:
  1. Pentru împăcarea în familie:
  1. Pentru cununie:
  • Luni, Miercuri, Vineri – Ac. Sf. Ier. Nicolae
  • Marţi, Joi, Sâmbătă – Acatistul Sf. Ier. Spiridon
  1. Pentru concubinaj:
  • 80 de zile – Ac. Sf. Muc. Mina (seara şi dimineaţa)
  • 7 Psaltiri (în aceste 80 zile)
  • Luni, Marţi, Joi, Sâmbătă: Ac. SI: Ier. Spiridon
  1. Pentru hoţie:
  1. Pentru boală:
  • Acatistul Sf. Muc. Pantelimon
  • Luni, Marţi – Acatistul Sf. Ioan Botezătorul
  • Miercuri, Vineri – Ac. Sfântului Acoperământ
  • Joi, Sâmbătă – Acatistul Sf. Ier. Spiridon
  1. Pentru zămislirea de prunci:
  • Luni – Acatistul Sf. Ioan Botezătorul
  • Marţi, Joi – Acatistul Sf  ler. Spiridon
  • Miercuri, Vineri – Ac. Sfântului Acoperământ
  • Sâmbătă, Duminică – Ac. Sf. Muc. Pantelimon
  • 40 de zile – Acatistul Sf. Părinţi Ioachim şi Ana
  1. Pentru dezlegarea graiului:
  • Luni, Miercuri, Vineri – Ac. Sf. Ioan Botezătorul
  • Marţi, Joi, Sâmbătă, Duminică – Ac, Sf. Ier. Spiridon
  1. Pentru luminarea mintii:
  1. Pentru liniştea copilului:
  1. Pentru izbăvirea de pagubă şi necaz:
  • 40 de zile – Ac. Sf. Muc. Mina (seara şi dimineaţa)
  • Psaltirea de 3 ori (in aceste 40 de zile)
  • Marţi, Joi, Sâmbătă, Duminică – Acatistul Sf. Ier.  Spiridon
  1. Pentru întoarcerea acasă:
  1. Pentru întărirea credinţei şi luminarea minţii:
  1. Pentru cereri:
  • Luni, Miercuri, Vineri – Acatistul Sf. Ier. Spiridon
  • Paraclisul Maicii Domnului (seara)
  • Psalmii 37 ,67, 50, 142 (zilnic)
  • Anafură şi Aghiazmă Mică (zilnic)
  1. Pentru sporul casei:
  • Luni, Marţi, Joi, Sâmbătă – Acatistul Sf. Ier. Spiridon
  • Paraclisul Maicii Domnului (seara)
  • Miercuri, Vineri – post (dimineaţa Anafură şi Aghiazmă)
  • Sâmbătă o pâine şi o lumânare la Biserică
  1. Pentru femeia gravidă:
  • Luni, Miercuri, Vineri – Ac. Sf. Muc. Pantelimon
  • Marţi, Joi, Sâmbătă – Ac. Sf. Stelian
  • Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)
  • O dată pe lună (timp de 3 luni) – Sfânta împărtăşanie
  1. Pentru demonizaţi:
  • Luni, Miercuri – Ac. Sf. Ioan Botezătorul
  • Marţi, Joi – Ac. Sf. Ier, Spiridon
  • Miercuri, Vineri – Ac. Sfântului Acoperământ
  • Sâmbătă, Duminică – Ac. Sf. Muc. Pantelimon
  • Psalmii 37, 67, 50,142 (zilnic)
  • Ulei de la Sfântul Maslu în mâncare; Anafură şi Aghiazmă
  • O data la 3 săptămâni – Sfânta împărtăşanie
  1. Pentru gând bun de cununie:
  1. Pentru ferirea de rele:
  • 40 de zile – Psaltirea de 3 ori
  • Zilnic – Acatistul Sfântului Acoperământ
  1. Pentru morţi. hrană şi lumină:
  • Canonul de Pocăinţă al Domnului Iisus Hristos
  • lumânare şi o pâine la Biserică
  1. Pentru soacră:
  • 40 de zile – Ac. Sf. Ier. Spiridon (zilnic)
  • Miercuri, Vineri – Ac. Sf. Muc. Mina
  • Psalmii 37, 67, 50, 142 zilnic
  • Psaltirea de 3 ori (in aceste 40 de zile)
  1. Pentru concubinaj cu străini:
  1. Pentru cununie grabnică:
  • Psalmii 37, 67, 50, 142
  • Psaltirea de 3 ori
  • Luni. Miercuri, Vineri – Ac. Sf.  Ier. Nicolae
  • Marţi, Joi, Sâmbătă: Ac. Sf. Ier. Spiridon
  • Sâmbătă şi Duminică – Ac. Buneivestiri
  1. Canon de mulţumire:
  1. Pentru boala psihică:
  • Ac. Sf. Muc. Pantelimon (zilnic)
  • Luni. Miercuri, Vineri – Ac. Sfântului Acoperământ
  • Sâmbătă, Duminică – Ac. Sf.  Ier. Spiridon
  1. Canon de mulţumire:
  • Tatăl nostru, Crezul, Psalmul 50
  • Paraclisul Maicii Domnului
  • Canon de pocăinţă al Domnului nostru Iisus Hristos
  • Duminica la Biserica – Anafură şi Aghiazmă
  • în cele 4 posturi de peste an – mâncare de post
  1. Boală de epilepsie:
  • Luni, Marţi – Ac. Sf . Ioan Botezătorul
  • Miercuri, Vineri – Ac. Sfântului Acoperământ
  • Sâmbătă, Duminică – Ac. Sf. Muc. Pantelimon
  • O dată pe lună timp de un an – Sfânta Împărtăşanie.

Sursa:  http://www.lavrentie-sovre.eu/Canoane,%20rugaciuni/Canoane_de_rugaciuni.htm

Paraclis la năvălirea neamurilor

Maica-Domnului-2zs3dm54xtkatunebfn7cw

Începutul obişnuit.

Apoi troparele Paraclisului Maicii Domnului (pe forma glasului 2):

Către Născătoarea de Dumnezeu, a­cum cu osârdie să alergăm noi, pă­cătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi în de­șert, că pe tine, singură nădejde te-am câș­ti­gat.

Slavă…, Și acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dum­nezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de nu ai fi stat tu îna­inte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbă­vești pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50.

CANONUL, Glasul al 2-lea

Cântarea 1

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Preacurată Maică-Fecioară, ceea ce de proroci ai fost cântată şi de Moisi văzută în rugul ce ardea fără de ardere, cu mâna ta cu care ai ţinut pe Cel Prea-Puternic biruieşte pe vrăjmaşii ce se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu şi se oştesc asupra noastră.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce pe faraon în mare l-ai cufundat şi întru adânc ai aşternut carele şi călăreţii lui, Hristoase, Împăratul cel Nebiruit, scoală-Te şi acum spre ajutorul nostru pentru rugăciunile celei ce Te-a născut, Iisuse, Cel ce eşti una cu Tatăl.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Preasfântă Pârgă a Sionului drept-credincios, precum ai zdrobit cu putere nevăzută toată oastea cea fără-de-Dumnezeu, aşa şi acum ajută nouă, şi cu slava cu care eşti mai slăvită decât serafimii, fulgeră şi risipeşte pe cei ce hulesc asupra Domnului şi ne urăsc pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, Cuvântule al Tatălui şi Unsul lui Dumnezeu, Cel ce eşti dinainte de Veac, pentru rugăciunile celei ce Te-a născut sub ani, fii Apărătorul nostru, al celor răscumpăraţi de Tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

O, voivodeasă a credincioşilor, ceea ce porţi diadema celei mai înalte sfinţenii, pe tine te chemăm să mijloceşti la Dumnezeu iertare, căci pentru păcatele noastre suntem asupriţi, şi cu milostivirile tale, Preacurată, îndură-L pe Ziditorul şi Împăratul a-toate să dea prin noi slavă Numelui Său.

Cântarea a treia

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Adunatu-s-au mai marii pământului împotriva Domnului şi a Unsului Său,nădăjduind întru puterea lor, dar noi întru Numele Domnului nădăjduind şi ajutorul tău chemând, cu credinţa puterii dumnezeieşti mărim puterile tale, Maică a Celui Preaînalt.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Cel ce dai tărie şi putere celor slabi şi înalţi fruntea robilor Tăi, dă acum tărie oştii Tale celei credincioase asupra hulitorilor vrăjmaşi, şi înalţă slava Ta închizând gurile lor, pentru rugăciunile Ceea ce Te-a născut pe Tine, Dumnezeul părinţilor noştri.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Pe oastea urâtorilor de Dumnezeu şi pe căpeteniile lor ce însetează de ucideri şi de junghieri, o, tu care eşti a Duhului Sfânt preaputernică Stăpână, străjuieşte şi ajută robilor tăi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti plină de Dar şi ai surpat meşteşugirea diavolului, zdrobeşte şi acum puterea viclenilor ce se uneltesc împotriva aleşilor Fiului Tău, şi ocroteşte cu rugăciunea ta inimile ce tind către tine, o, Preasfântă Fecioară.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

În chipul Crucii asupra moştenitorilor credinţei punându-şi mâinile Iacov cel ce s-a numit întâiul Israil, aşa şi acum, ceea ce eşti mai sfântă decât toţi sfinţii, cu puterea Crucii prin care Dumnezeu a răscumpărat neamul omenesc, biruieşte, Maică-Fecioară şi Împărăteasa noastră, pe cei ce gândesc să surpe slava robilor tăi.

Cântarea 4

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ceea ce prin curăţia ta ai nimicit tot gândul celui necurat, varsă sabia Duhului cea cu două ascuţişuri împotriva cugetelor necuvioşilor, şi cu farul dreptei credinţe întoarce sufletele noastre la pocăinţă izbăvitoare.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ceea ce şezi de-a dreapta Împăratului veacurilor ca o Împărăteasă a milostivirilor de El dăruite, plineşte rugăciunea împăratului David şi întoarce-i deodată înfruntaţi şi ruşinaţi pe vrăjmaşii care se oştesc asupra Sfinţilor, şi iscuseşte-ne întru poruncile dumnezeieşti.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Arată-te şi acum Apărătoare Doamnă şi vor cunoaşte toate neamurile, Stăpână, că n-ai lăsat pe vrăjmaşii Fiului Tău să se bucure de sângele Sfinţilor Lui, nici n-ai dat pe cei cuvioşi ai Lui spre mâncare celor mândri, ci de-a pururea eşti Acoperământul cinstitorilor de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Ceea ce eşti plină de dar, Marie, numai tu împreună cu voirea ai şi puterea, ceea ce ai născut pe Cel ce toate ţi le plineşte, Mireasă Nenuntită a Celui Preaînalt.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Întru uimirea sprijinirii tale la tine năzuim: vino degrab să ne izbăveşti de năvala războinicilor celor silnici, şi de stăpânirea fricii Tale nu-şi vor mai afla inimile, o, ceea ce prin inima ta ai răbdat sabie spre mântuirea lumii.

Cântarea 5

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Doamnă a Biruinţei, risipeşte-i pe craii cei tirani ai ţărilor barbare împotriva turmei Tale care cu mânie sălbatică răcnesc asupra ta, şi auzi, Preacurată, lacrima poporului ce te preamăreşte.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ceea ce ai născut pe Fiul lui Dumnezeu, care stăpâneşte gânditor peste puterile cele cereşti, trimite-ne spre ajutor îngeri apărători, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Doamna bucuriei noastre.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Lacrimi şi mâhnire ne-au împresurat, şi potop de gânduri rele săgetează împotriva inimilor robilor tăi, ci tu, Stăpână, ca o grabnic izbăvitoare, milostiveşte-te şi surpă pe vrăjmaşii cei fără de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Să nu dai în mâinile celor rău-cugetători moştenirea ta, Curată, ca nu cumva să zică: unde este Născătoarea de Dumnezeu întru care au nădăjduit?, ci neatinşi păzeşte pe cei iubitori de tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Toate împărăţiile pământului să cunoască stăpânirea Ta, să se tulbure neamurile de tăria Ta cea nebiruită şi să se cutremure popoarele ce nu ştiu puterea Ta, Iisuse, Judecătorul tuturor.

Cântarea 6

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Arc de aramă fă braţele poporului tău celui credincios şi-l întăreşte cu putere dumnezeiască, tu cea cu totul fără prihană, din cer dăruindu-i luminare şi ştiinţă spre lauda ta.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Pe noi cei ce credem că eşti cinstită întru numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului şi ne închinăm naşterii Tale minunate, să nu ne dai vrăjmaşilor noştri, ci până în sfârşit risipeşte-i, să cunoască tăria ta, Maică-Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Suspinând plecăm genunchii şi strigăm: Greşit-am înaintea lui Dumnezeu, Stăpână, ci tu, cu mijlocirea ta de Maică milostiveşte-L, să nu ne pedepsească rău-cugetătorii pentru cugetele noastre nepocăite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Dumnezeul părinţilor noştri şi Dumnezeul veacurilor, Dumnezeule cel mai presus de veacuri, vino şi acum la poporul ce Te iubeşte şi ne ridică din prăpastia depărtării de Tine, şi ne adună întru Tine, Iubitorule de oameni, Iisuse.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Lăsat-au trupurile robilor Tăi şi nu era cine să le îngroape, aruncat-au rămăşiţele celor aleşi ai Tăi şi nu era cine să-i cunoască, şters-au pomenirea sfinţilor Tăi şi nu era cine să-i cinstească. Dumnezeule şi Tatăl nostru, vino şi apără pe Sfinţii Tăi!

Prochimen, glasul al 4-lea:

Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace.

Stih: Lumină spre descoperirea neamurilor.

Apostolul (Evr. VII,7-17)

Diaconul: Înțelepciune. Preotul: Pace ție. Cântărețul: Și duhului tău.

Evanghelia (Luca I, 39-49, 56)

 

Slavă…,glasul al 2-lea:

Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime Sfântă, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Și acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­ne­zeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

 

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărăde­legile noastre.

Stihirile Paraclisului, glasul al 6-lea

Podobie: Toată nădejdea…

Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea robilor tăi, că necazurile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâ­iere nu avem afară de tine, stăpâna lumii. Nă­dejdea și folositoarea credincioșilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.

Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cere­rea cea de folos.

Prefacerea celor necăjiți, izbăvirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folosi­toare a credincioșilor.

 

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta…

Strana: Doamne miluiește (de 12 ori),

Preotul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni…

Cântarea 7

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Nu am întins mâinile noastre, Stăpâne, către alt Dumnezeu, chiar dacă am greşit, dar nu ne-am depărtat de la Tine şi la nimeni nu năzuim afară de Tine, pentru acesta miluieşte-ne pe noi pentru rugăciunile Maicii Tale.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Câini mulţi ne-au înconjurat, tauri graşi ne-au cuprins, clătinat-au capul, zis-au cine ne va izbăvi pe noi din mâinile lor. Dar tu, Stăpână, Curată, cu toiagul Dumnezeului tău ajutor goneşte-i departe.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Împărăteasă Prealăudată, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii Hristos, Împăratul împăraţilor, păzeşte cetatea aceasta, şi de amara luare de robire, de pradă, de năvălirea vrăjmaşilor izbăveşte-o.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

De războiul cel dintre noi şi de reaua întovărăşire, de tulburarea şi bântuirea cea ascunsă a vrăjmaşilor şi de vânzarea vicleanului, izbăveşte, ceea ce eşti cu totul fără prihană, Maică-Fecioară, cetăţile tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Zid nesurpat şi turn de tărie pe tine te-am agonisit întru năvălirile şi năpădirile barbarilor neamuri celor ce se bucură de sângiuiri rele şi la tine scăpând, Curată, ne mântuim.

Cântarea 8

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ca pe o turmă fiara cea cu multe capete a necredinţei i-a înconjurat pe mieii Tăi cei cuvântători; ci întâmpină-i Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, cu acoperământul tău.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Limba cea semeaţă şi trufaşă s-a făcut iubitoare de război, şi ca nişte urâtori de bine, război neîmpăcat a ridicat asupra noastră, ci întâmpină-i, Împărăteasa celor blânzi şi smeriţi cu inima.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Cu tabără gândită a oştii celei cereşti, înconjoară şi îngrădeşte cetatea ta, iar cu strălucirea cercetării tale supărările vrăjmaşilor fă-le deşarte; ci întâmpină-i, Fecioară Sfântă, de Dumnezeu Născătoare.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Precum odinioară au urât pe proroci aşa şi acum pe sfinţi, că Unuia Dumnezeu au slujit şi prorocii şi sfinţii; ci întâmpină-i pe fiii întunericului cu fulgerele mâniei tale sfinte, Crăiasa celor cu inima curată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Sârguieşte, Maică a lui Dumnezeu, într-ajutorul nostru, că de nu vei mijloci tu, cum vom dobândi iertare de la Împăratul cel Ceresc, căci numai rugăciunile tale, Preasfântă, ne izbăvesc pe noi din dreapta Sa mânie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Ceea ce ai zdrobit iară şi iară silnicia celor necinstitori, vino şi acum, Preasfântă Fecioară, şi nimiceşte uneltirile asupra sufletelor noastre, căci în tine nădăjduim, milostivă Stăpână.

Cântarea 9

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ceea ce eşti cununa virtuţilor, virtute, bărbăţie şi înţelepciune dăruieşte poporului Tău, risipind pâlcurile celor potrivnici, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Ceea ce eşti zid nesurpat şi turn neînvăluit al creştinilor, întărâtările celor cumpliţi şi fără de Dumnezeu, năvălirea tiranilor şi îngrozirea barbarilor risipeşte-le, Fecioară Preacurată.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Îngerul de demult apărându-l pe Ghedeon, oştile potrivnice de tot le-a pierdut. Şi acum trimite, Stăpână, înger puternic şi înger de bun sfat, ca să zdrobească pe vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi ce ne luptă pe noi.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Se biruieşte rânduiala firii unde voieşte Dumnezeu, Acela ce toate cu iubire le lucrează. Fecioară-Maică, ceea ce mai presus de fire L-ai născut, izgoneşte pe cei ce voiesc să piardă grădina ta şi florile sfinţeniei Fiului tău.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Auzi-ne, Curată, tânguirea şi pocăinţa din inimă, şi îmblânzeşte urgia lui Dumnezeu ce vine asupra noastră prin neamurile care nu te cinstesc şi fă cunoscut numele şi tăria ta tuturor marginilor lumii, Marie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Cuvântul lui Dumnezeu Cel ce ai legat prin Cruce puterea diavolului şi ai unit cu pământul pe cele cereşti prin Născătoarea de Dumnezeu, zdrobeşte şi acum, Împărate, războiul de asupra robilor Tăi, şi împacă-ne pe noi cu Tatăl.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor amin.

Întinde-ţi acoperământul tău, Stăpână, ca pe nor luminos, şi acoperă cetatea ta şi cu braţele tale întru care ai îmbrăţişat pe Domnul Hristos, îmbrăţişând-o pe aceasta nesurpată, păzeşte-o, căci cu numele Tău pururea se făleşte.

Toată nădejdea spre Tine o punem Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne sub sfânt acoperământul Tău. Nu ne încredinţa pe noi ajutorului omenesc, Preasfântă Stăpână.

Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi, surpă-i cu dreapta Ta cea stăpânitoare şi atotputernică şi celor ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriţi îi mângâie şi-i dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie, că toate le poţi câte le voieşti.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea-nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

 Rugăciune la năvălirea neamurilor

Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru, Ţie ne închinăm şi pe Tine Te rugăm noi, păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi, ca să cauţi spre cererile noastre, a păcătoşilor şi netrebnicilor robilor Tăi şi să ne miluieşti, Stăpâne, că fărădelegile şi păcatele noastre ne-au covârşit; făcutu-ne-am ocară neamurilor, defăimare şi batjocură celor fără de Dumnezeu, şi ne-am smerit până la moarte.

Cine nu ne va plânge şi cine va tângui această robie a noastră, că acestea toate au venit asupra noastră pentru păcatele şi fărădelegile şi hulele noastre; pentru aceasta fiii Sionului cei cinstiţi acum suntem socotiţi ca nişte vase de lut, că s-a înnegrit aurul credinţei, s-a schimbat argintul cel bun; noi, nazireii Sionului cei ce am strălucit mai mult decât zăpada, ne-am făcut ca nişte orbi; cei ce ne-am înnălbit mai mult decât laptele, mai mult decât cerneala ne-am întunecat; cei ce ne-am hrănit cu Pâinea cerească acum ne-am îmbrăcat cu grozăvie, şi s-au mărit fărădelegile noastre mai mult decât fărădelegile sodomenilor, iar din fii ai luminii, ne-am făcut fii ai întunericului, din fii ai împărăţiei ne-am făcut robi ai vrăjmaşilor celor fără de lege şi ai neamurilor celor necredincioase; am greşit, am făcut fărădelegi, am nedreptăţit călcând poruncile Domnului Dumnezeului nostru!

Să nu ne dai pe noi lor până în sfârşit pentru Numele Tău, Doamne, şi să nu strici aşezământul Tău şi să nu depărtezi mila Ta de la noi, pentru îndurările Tale, Părintele nostru Cel din ceruri, şi pentru milostivirile Unuia-Născut Fiul Tău şi pentru mila Sfântului Tău Duh, să nu pomeneşti fărădelegile şi păcatele noastre, ci degrabă să ne ajungă pe noi îndurările Tale, Doamne, că am sărăcit foarte; ajută-ne nouă Dumnezeule, Mântuitorul nostru, celor ce dăm slavă numelui Tău!

Primeşte mărturisirea noastră, a păcătoşilor şi a nevrednicilor robilor Tăi, pentru Sângele cel scump şi sfânt al Fiului Tău, al Domnului nostru Iisus Hristos, care pentru viaţa lumii s-a vărsat, pentru Sfinţii Lui Apostoli şi mucenici care s-au nevoit pentru numele Lui a-şi vărsa sângele lor, pentru sfinţii prooroci, părinţi şi patriarhi care s-au nevoit bine a plăcea sfântului Tău Nume.

Doamne, să nu treci cu vederea cererile noastre, nici să ne părăseşti, pentru că nu întru dreptăţile noastre nădăjduim, ci spre milele Tale prin care neamul nostru se mântuieşte. Deci ne rugăm şi ne cucerim bunătăţii Tale: să nu ne lepezi de la faţa Ta, nici să te îngreţoşezi de nevrednicia noastră, ci ne miluieşte după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, trece cu vederea fărădelegile şi păcatele noastre!

Stăpâne Atotputernice, auzi glasul rugăciunii noastre, a păcătoşilor şi ascultă poporul Tău; întăreşte oastea în vreme de război şi o împuterniceşte şi-i dă virtute precum ai dat lui Iisus al lui Navi şi lui David, proorocul Tău, asupra potrivnicilor. Aşa Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru întăreşte şi ajută poporul Tău, cei numiţi cu sfântul Tău Nume, că afară de Tine alt Dumnezeu nu ştim. Numele Tău numim, Hristoase, că Tu eşti Cel ce lucrezi toate.

Caută din cer, Doamne şi priveşte din locaşul Tău cel sfânt al slavei Tale, unde este râvna Ta şi tăria Ta, unde este mulţimea milei şi îndurărilor Tale, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi numele Tău este peste noi. Întoarce-Te, Doamne, pentru robii Tăi, pentru sfântă biserica Ta, pentru toţi sfinţii Tăi din veac, pentru că potrivnicii noştri au călcat sfinţenia Ta. Noi, robii Tăi, ne-am făcut ca din început, când nu ne-ai stăpânit pe noi, ca nişte necuraţi noi toţi ne-am făcut, ca o cârpă lepădată este toată dreptatea noastră şi am căzut ca frunzele pentru fărădelegile noastre şi nu este cel ce cheamă Numele Tău şi-şi aduce aminte de Tine, şi după dreptate, Stăpâne, Ţi-ai întors faţa Ta dinspre noi şi pentru păcatele noastre ne-ai dat vrăjmaşilor celor trufaşi, mândri, şi neamurilor necredincioase. Doamne, Dumnezeul nostru, să nu Te mânii până în sfârşit, că de vei deschide cerul, cutremur vor lua de la Tine munţii şi se vor topi şi va arde focul pe vrăjmaşii noştri cei potrivnici şi fără de Dumnezeu şi înfricoşat va fi numele Tău potrivnicilor Tăi.

Caută cu îndurare, că din veac n-au privit ochii noştri către Dumnezeu străin, iar acum, Stăpâne, caută din cer şi ne miluieşte pe noi pentru numele Tău cel sfânt şi ne izbăveşte de vrăjmaşii noştri cei fără de Dumnezeu şi ne slobozeşte de meşteşugurile şi măiestriile şi cursele lor. Să nu depărtezi de la noi ajutorul Tău cel tare, că noi nu suntem harnici să biruim cele ce ni se întâmplă împotrivă. Tu, Doamne, puternic eşti să ne mântuieşti pe noi de vrăjmaşii noştri potrivnici şi necredincioşi.

Întăreşte poporul Tău şi oastea noastră o îngrădeşte şi o împuterniceşte, o îmbărbătează în vreme de război. Surpă şi zdrobeşte şi pierde pe barbarii cei fără de Dumnezeu şi necredincioşi şi pe agareni şi dă slavă numelui Tău celui Sfânt, ca nu cumva să zică neamurile: Unde este Dumnezeul lor?

Pentru rugăciunile prea-binecuvântatei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, şi pentru solirile tuturor sfinţilor Tăi, Tu eşti Dumnezeu, ajutorul şi tăria noastră şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui celui fără-de-început şi Unuia-Născut Fiului Tău şi Preasfântului şi de Viaţă făcătorului Duhului Tău, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

 

Rugăciunea Sfântului Macarie Filadelful la venirea asupra noastră a altor neamuri

Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru, puternic în milă şi bun întru tărie ca să ne întărească şi să ne mântuiască pe noi pe toţi? Nu tăcea, nici nu te îmblânzi, Dumnezeule, spre răsplătirea celor mândri, că iată vrăjmaşii Tăi s-au întărâtat şi cei ce Te urăsc pe Tine s-au înălţat. Până când întorci faţa Ta dinspre noi? Până când se vor făli păcătoşii? Până când călcătorii de lege vor avea stăpânire? Până când se va înălţa toiagul nelegiuiţilor peste soarta sfinţilor?

Vai, că s-a umplut smerenia noastră şi ne-am micşorat decât toate neamurile. Vai, că cei ce ne mâhnesc pe noi foarte s-au întărit şi rana tare nouă s-a făcut. Plânge-voi cu amar pentru zdrobirea mea ca si Ieremia; că ne-am scuturat ca frunza printre neamuri, pentru nelegiuirile noastre, şi cu morţii cei din iad ne-am socotit. Dar nădăjdui-voi iarăşi ca Zaharia spre Tine, Doamne, cel ce eşti voitorul milei si Dumnezeul îndurător, cel ce risipeşti sfaturile celor tari şi primeşti rugăciunile celor smeriţi.

Vai, că ne-am făcut ocară celor de-aproape şi celor de departe, care s-au abătut din calea cea dreaptă spre stricarea dogmelor şi s-au lepădat cu totul întru fără de lege. Neştiind ei cuvântul cel preaînţelept al proniei Tale, cercetarea noastră părăsire o socotesc, căci se cădea a auzi din sfintele cuvinte că, certându-ne Dumnezeu, ne înţelepţim ca să nu ne osândim împreună cu lumea. Că nu cei morţi se învrednicesc silinţei tămăduirii, ci cei ce viază în boală dobândesc cercetarea doctorilor si cât de târziu este să înţeleagă că această rană a toată lumea în bucurie mai presus de lume se va preface. Dar n-au cunoscut, nici nu au înţeles şi pentru aceasta suntem ocărâţi.

Nădăjduirea ce avem spre Tine, Dumnezeul nostru cel adevărat, milă o numesc şi pentru că propovăduindu-te pe Tine Unul-născut din Tatăl cel fără de început, Fiu deofiinţă cu Părintele Tău cel de o fire şi cu Preasfântul Tău Duh, o Singură Fire şi o Singură Fiinţă şi o Singură Putere, şi pentru că noi Unuia Dumnezeu ne închinăm, ei de aceea socotesc că pătimim acestea. Rana robiei nu o socotesc că ne este pedeapsă pentru greşeli, ci pedepsire pentru păgânătate şi de a Ta răbdare râzând, hulesc dumnezeirea Ta şi batjocoresc purtarea Ta de grijă cea de lume mântuitoare.

Lasă Doamne, lasă, Preaiubitorule de oameni Dumnezeule îndurate, Preaîndurate şi milostive Stăpâne şi nu ne mustra pe noi mai mult cu mânia Ta ca să nu pierim, nici cu urgia Ta să ne cerţi pe noi ca să nu ne facem ca din început pe când nu eram ai Tăi. Fii cu noi tare în războaie, că nu este peste putinţă Ţie a mântui pe mulţi.

Întăreşte-ne pe noi, Doamne Dumnezeul nostru, că spre Tine am nădăjduit şi întru numele Tău am îndrăznit şi să se întărească acum cuvântul Tău, Doamne, care ai grăit spre noi că eşti cu noi în toate zilele până la sfârşitul veacului. Să se înalţe capul creştinilor şi să se ruşineze cei ce ne prigonesc, să se înspăimânteze cei ce ne îngrozesc şi să se întoarcă înapoi, să se strice tăria lor şi stăpânirea lor să nu fie.

Să cunoască toţi că Domnul este numele Tău, Tu Însuţi înălţat peste tot pământul şi a Ta este împărăţia şi puterea şi slava. Ţie se cuvine a ne închina, adevăratului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, împreună cu Părintele Tău cel fără de început şi Preasfântului Duh, făcătorul de viaţă Duhul Tău, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

 

Rugăciunea Sfântului patriarh Calist la primejdia poporului

Doamne şi Dumnezeule al milei, a toată bunătatea Dătătorule şi Dumnezeule al minunilor, Părintele îndurărilor, limanul milostivirii, izvorul cel nedeşertat al iubirii de oameni, Cela ce cu înţelepciunea pe toate le cârmuieşti, Cela ce smereşti şi iarăşi înalţi, Cela ce mândrilor le stai împotrivă, iar smeriţilor le dai dar, cu stăpânirea Ta se ţine toată zidirea gândită şi simţită.

Judecăţile Tale sunt adânc nepătruns şi căile neurmate. Cu Duhul Tău toate se rânduiesc şi în mâna Ta este suflarea tuturor celor vii. Ţie se pleacă stelele şi toate Ţi se supun. Ţie slujeşte toată zidirea si toate puterile cereşti se cutremură si cu neîncetate slavoslovii Te cinstesc. Toate făpturile cu glasuri negrăite Te laudă. Deci, Tu, Soare gândit al dreptăţii, Dumnezeule adevărate care pe toate le faci şi le prefaci cu singură voia Ta, cu blând şi milostiv ochi caută spre poporul Tău cel păcătos şi deznădăjduit şi trimite peste dânsul milele Tale cele bogate.

Cruţă moştenirea Ta, cruţă poporul Tău, cruţă via pe care a zidit-o dreapta Ta; având bunătatea Ta cea firească, mijlocind pentru noi. Binecuvântarea cea părintească cu socoteală nebunească s-a tăgăduit şi diavolului au afierosit-o. Dar Tu, Stăpâne, opreşte toiagul păcătoşilor ce se năpusteşte asupra sorţii drepţilor; să nu ne dai uitării până în sfârşit pentru Numele Tău cel sfânt şi pentru mila cea negrăită ce se varsă din bunătatea Ta. Dăruieşte ca întru adâncă linişte ca să petreacă neamul Tău cel sfânt şi toată tulburarea şi bântuiala ce se ridică asupra lui, cu dreapta Ta cea nebiruită risipeşte-le. Amin.

Altă rugăciune a aceluiaşi Patriarh

Împărate fără de început, Nevăzut, Neurmat, Neajuns şi Netâlcuit, Cel ce cuprinzi cu mâna toată zidirea şi o păzeşti, stăpânind-o şi cârmuind-o cu cuvânt negrăit, cel ce suferi fărădelegile ninivitenilor, iar apoi pocăinţa şi întoarcerea lor ai primit, iertându-i pentru nemărginita bunătate şi îndelungă-răbdarea Ta, toate fărădelegile şi greşelile după obişnuinţă şi nespusă iubirea Ta de oameni, primeşte şi rugăciunile noastre precum pocăinţa ninivitenilor, primeşte lacrimile şi suspinurile. Cererea noastră cea smerită, că nicidecum nu putem, după ce am păcătuit, să căutăm către Tine, Cel Singur fără de păcat. Primeşte strigările cele ce dintru adânc, ca nişte tămâie adusă Ţie, Stăpânului; primeşte rugăciunile ticălosului popor; biruiască adâncul milostivirii Tale mulţimea păcatelor noastre şi dă poporului Tău izbăvire şi slobozire de ispite şi cumpăna morţii.

Aşa, Doamne Dumnezeul nostru, ascultă-mă în ceasul acesta pe poporul Tău şi pe mine, păcătosul, şi opreşte braţul păcătoşilor ce se ridică peste soarta drepţilor pe care Tu Singur îi păzeşti şi eşti cunoscut de dânşii, ca şi prin noi, netrebnicii robii Tăi, să se slăvească Preasfântul Tău nume, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în veciii vecilor. Amin.

Altă rugăciune a aceluiaşi

Preabunule Doamne, Ziditorul totului, a Cărui milă este nemăsurată şi iubire de oameni neasemănată, Cel ce ai ridicat toate fărădelegile noastre şi le-ai pironit pe Cruce, ca să ne sfinţeşti pe noi, Tu Doamne, Cel Unul fără de păcat, neprimitor de toată întinăciunea, pe Tine ne bizuim, la Tine tindem cu rugăminte la noianul iubirii Tale de oameni celei negrăite şi nemăsurate, şi strigăm către Tine, Doamne cel lesne de împăcat, mântuieşte-ne pe noi!

Nu aducem cântările şi laudele noastre ca ale fariseului, ci ca ale vameşului, şi nu ca tâlharul cel necunoscător, ci ca cel binecunoscător, şi cu mulţumire strigăm: pomeneşte-ne pe noi, Doamne, după mare Mila Ta!

Biruiască mila Ta cea bogată fărădelegile noastre, chiar dacă nu ne-am pocăit după cuviinţă şi nu ne-am întors cu totul din păcat, ci covârşeşte spre noi mărimea iubirii Tale de oameni, îndură-te şi împacă-Te, ca Unul ce eşti îndelung-răbdător asupra poporului Tău. Opreşte secera morţii ca să nu vină peste noi, opreşte tăierea ei cea grabnică şi fără de vreme; opreşte stricăciunea şi toată boala cea pierzătoare.

Ţie Unuia am greşit, dar la Tine Unul gândim aşa, Doamne: ascultă-ne pe noi, păcătoşii şi netrebnicii robii Tăi, şi să nu lepezi cererile noastre în ceasul acesta. Treci cu vederea greşelile noastre cele de voie si cele fără de voie, cele întru cunoştinţă si întru necunoştinţă, ca să se slăvească şi întru noi sfântul Tău nume, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Altă rugăciune a aceluiaşi Patriarh

Lesne-Iertătorule, Doamne şi mult-Milostive, Dătătorule a toată zidirea cea cuvântătoare şi gândită, Cel ce pe fiinţă dintre cele ce nu sunt tuturor dăruieşte, şi pre bine a fi cu înţelepciune nouă ne-ai dăruit, să nu ne treci cu vederea, cei ce cu slavoslovii şi cu cântări mulţumitoare cădem la neasemănata bunătatea Ta. Să nu lepezi rugăciunile şi cererile noastre cele curăţitoare. Binevoieşte din sfânt lăcaşul Tău şi vezi şi cercetează viţa aceasta şi o desăvârşeşte pe dânsa, pe care a sădit-o dreapta Ta. Şi ne scoate pe noi dintru această cumplită şi pierzătoare boală şi de tăria morţii sufleteşti şi trupeşti, că înfricoşată şi această neaşteptată primejdie ne ameninţă nu numai trupurile, ci şi sufletele desăvârşit le despărţeste, fară de pocăinţă aflându-ne noi, păcătoşii, ne închinăm Ţie şi ne rugăm să auzi rugăciunea şi cererea poporului Tău şi să-Ţi întorci mânia Ta de la noi.

Aşa, Doamne Sfinte, să nu te mânii asupra noastră până în veci, nici să ne întâmpini cu dreapta urgia Ta, că nimeni nu poate să stea înaintea Ta sau să îndrăznească; nici un om trăind, nicidecum nu se va îndrepta înaintea Ta. Că toată dreptatea omului este ca o cârpă lepădată, aceea ce îi curge sânge după cum zice marele glăsuitor Isaia, pentru că munţii şi dealurile de frica Ta ţinute fiind, se clatină si se înfricoşează.

Doamne, încetează urgia Ta de la noi, scapă-ne din robia celor necredincioşi şi de robia cea făcută în mintea noastră prin întreita învăluire şi prin furtuna ispitelor de faraon cel gândit. Că nici putem cu amândouă greşind, să-Ţi cântăm Ţie cântare de mulţumire pe pământ străin. Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru mila Ta şi îndurările Tale şi trimite-ne nouă înger credincios păzitor căruia încredinţează viaţa noastră ca să ne scoată din înfricoşata urgie a morţii şi din sabia aceasta nenădăjduită. Ca prin izbăvirea acesta şi răsuflare, să te slăvim pe Tine, Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt, pe Dumnezeirea Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea în veci. Amin.

NOTĂ: rugăciunile sunt din Molitfelnic, rediortosite şi uşor editate, iar canonul l-am rescris integral – maica Neonila, 28 august 2015, Petru Vodă

Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/2015/08/28/paraclis-la-navalirea-neamurilor/

Rugăciune către Sfânta Marta (Novenă)

4-6-2

Această rugăciune se va spune fie timp de nouă zile consecutiv , fie timp de nouă marți la rând, având o lumânare sfințita aprinsă.

stsm_micon

Sfântă Marta, mă îndrept către tine plină de încredere, cerându-ţi ajutor. Cred cu tărie că mă vei ajuta şi mă vei sprijini când mi-e greu. Spre a-ţi arata recunoştinţa mea, îţi făgăduiesc să fac cunoscută şi altora această rugăciune. Te rog cu umilinţă să îmi aduci alinare în suferinţele şi necazurile mele. În numele negrăitei bucurii care ţi-a cuprins inima când i-ai oferit adăpost Mântuitorului lumii în casa ta din Betania, te implor roagă-te pentru noi şi familia mea că să-L păstrăm pe Dumnezeu în inimi, astfel încât să ne învrednicim a primi ajutor în nevoile noastre, mai ales în durerea care mă copleşeşte acum……/aici se spune dorinţa.
Te implor ajutătoarea celor aflaţi în suferinţă, înfrânge orice greutate precum ai înfrânt balaurul care zace la picioarele tale.

Apoi se spune:

Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Amin!  (de trei ori).

Bucură-te Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău Iisus. Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin (de trei ori).

Sfântă Marta, roagă-te pentru mine şi familia mea.

Se spune nouă zile de marţi, iar pe timpul rugăciunii se aprinde o lumânare sfinţită.

Psalmi ce se citesc atunci când te supără cel rău – Ps. 26, 37

72551_david01

Psaltirea, Psalmii sunt rugăciuni foarte puternice, care este bine să fie făcute cu binecuvântare de la duhovnic. Să nu vă speriați de ispitele ce pot s-apară – asta înseamnă că ați deranjat pe cel rău și caută să vă îndepărteze de la rugăciune! Dar Dumnezeu așteaptă de la noi rugăciune stăruitoare și dăruire totală, așezarea vieților noastre în Sfintele Sale mâini! Putere și curaj, că nu suntem singuri! Avem un Tată Atot Puternic în cer și o Maică Atot Milostivă, care pururea se roagă pentru noi și este ascultată de Fiul ei întotdeauna. Doamne ajută, dragilor!

Psalmul 26

1. Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme?
2. Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa?
3. Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac rău, ca să mănânce trupul meu;
4. Cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut.
5. De s-ar rândui împotriva mea oştire, nu se va înfricoşa inima mea.
6. De s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc.
7. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele,
8. Ca să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez locaşul Lui.
9. Că Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui;
10. Pe piatră m-a înălţat. Şi acum iată, a înălţat capul meu peste vrăjmaşii mei.
11. Înconjurat-am şi am jertfit în cortul Lui jertfă de laudă. Îl voi lăuda şi voi cânta Domnului.
12. Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat; miluieşte-mă şi mă ascultă.
13. Ţie a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta. Te-a căutat faţa mea; faţa Ta, Doamne, voi căuta.
14. Să nu-ţi întorci faţa Ta de la mine şi să nu Te abaţi întru mânie de la robul Tău;
15. Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să nu mă laşi, Dumnezeule, Mântuitorul meu.
16. Că tatăl meu şi mama mea m-au părăsit, dar Domnul m-a luat.
17. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta şi mă îndreptează pe cărarea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei.
18. Nu mă da pe mine pe mâna celor ce mă necăjesc, că s-au ridicat împotriva mea martori nedrepţi şi nedreptatea a minţit sieşi.
19. Cred că voi vedea bunătăţile Domnului, în pământul celor vii.
20. Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te şi să se întărească inima ta şi aşteaptă pe Domnul.

Psalmul 37

1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi.
2. Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele.
4. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea apăsat-au peste mine.
6. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă umblam.
7. Că şalele mele s-au umplut de ocări şi nu este vindecare în trupul meu.
8. Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea şi lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.
12. Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa.
14. Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări.
15. Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit.
17. Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu;
19. Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune, mă defăimau, că urmam bunătatea.
21. Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine;
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Când îți vin gânduri de întristare – Sfântul Ignatie Brancianinov

9-d184d180d0b0d0b3d0bcd0b5d0bdd182-d0b8d0bad0bed0bdd18b-d183d187d0b8d182d0b5d0bbd0b8-d183d0bcd0bdd0bed0b3d0be-d0b4d0b5d0bbd0b0d0bdd0b8Luptaţi-vă împotriva gândurilor şi simţămintelor de întristare cu aceste cuvinte blânde:

„Doamne! Fie voia Ta! Binecuvântat şi Sfânt este Dumnezeu în toate lucrurile Sale!”

Rostiţi cuvintele acestea cu mintea, iar când sunteţi singură rostiţi-le cu voce joasă; rostiţi-le fără grabă, cu multă luare-aminte şi evlavie; repetaţi aceste cuvinte scurte până când se vor potoli gândurile şi simţămintele de întristare. Când se vor ridica iarăşi, întrebuinţaţi împotriva lor aceeaşi armă. Aflaţi din experienţă puterea acestei arme, care la prima vedere pare atât de neînsemnată. Iar din starea de luptă este cu neputinţă să ieşim la starea de odihnă altfel decât prin biruinţă.  A te supune întristării este un lucru din cale-afară de primejdios: când ea va prinde putere în om, punând stăpânire pe el, poate ucide şi trupul şi sufletul. Nu vă grăbiţi să muriţi: până şi cea mai lungă viaţă este doar o clipă faţă de veşnicie. Încredinţaţi-vă pe dumneavoastră şi răstimpul pribegiei dumneavoastră pământeşti voii lui Dumnezeu, iar dumneavoastră folosiţi-vă de acest răstimp spre a vă pregăti cât mai bine pentru veşnicie.

(Sfântul Ignatie Briancianinov,  De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, pp. 219-220)

Psalmii pentru izbăvirea de frică – Ps. 6, 66, 76

Profetul-David

Psalmul 6

1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi.
2. Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele;
3. Şi sufletul meu s-a tulburat foarte şi Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta.
5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. Şi în iad cine Te va lăuda pe Tine?
6. Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda.
7. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-am între toţi vrăjmaşii mei.
8. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit.
10. Să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei; să se întoarcă şi să se ruşineze foarte degrab.

Psalmul 66

1. Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează fața Ta spre noi şi ne miluieşte!
2. Ca să cunoaştem pe pământ calea Ta, în toate neamurile mântuirea Ta.
3. Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate!
4. Veselească-se şi să se bucure neamurile, că vei judeca popoarele cu dreptate şi neamurile pe pământ le vei povătui.
5. Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele Dumnezeule, lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pământul şi-a dat rodul său.
6. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, şi să se teamă de Tine toate marginile pământului.

Psalmul 76

1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu şi a căutat spre mine.
2. în ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; chiar şi noaptea mâinile mele stau întinse înaintea Lui şi n-am slăbit; sufletul n-a vrut să se mângâie.
3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m-am cutremurat; gândit-am şi a slăbit duhul meu.
4. Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am şi n-am grăit.
5. Gândit-am la zilele cele de demult şi de anii cei veşnici mi-am adus aminte şi cugetam;
6. Noaptea în inima mea gândeam şi se frământa duhul meu zicând:
7. Oare, în veci mă va lepăda Domnul şi nu va mai binevoi în mine?
8. Oare, până în sfârşit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9. Oare, va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările Sale?
10. Şi am zis: Acum am început să înţeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului şi-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.
12. Şi voi cugeta la toate lucrurile Tale şi la faptele Tale mă voi gândi.
13. Dumnezeule, în sfinţenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu, Care faci minuni!
14. Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu braţul Tău poporul Tău, pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.
15. Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu-Te-au apele şi s-au spăimântat şi s-au tulburat adâncurile.
16. Glas au dat norii că săgeţile Tale trec.
17. Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a şi s-a cutremurat pământul.
18. În mare este calea Ta şi cărările Tale în ape multe şi urmele Tale nu se vor cunoaşte.
19. Povăţuit-ai ca pe nişte oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moise şi a lui Aaron.

În ce fel se poate ruga cineva pentru cei ce s-au sinucis

crucifixion_of_jesus_russian_icon_by_dionisius_1500

Tot ce veți face pentru cei plecați voluntar din viață, faceți cu sfătuire de la duhovnic și binecuvântare!

Iată o întâmplare, care s-a petrecut în viața cuviosului Leonida de la Optina, care a murit în 1841. Tatăl unuia dintre ucenicii săi, Pavel Pambovisev, a murit de moarte năprasnică, prin sinucidere. Fiul iubitor, a fost profund mâhnit la aflarea acestei vești, și și-a vărsat durerea duhovnicului:

Moartea nefericită a tatălui meu este pentru mine o cruce grea. Da, eu sunt acum răstignit și voi duce aceste chinuri cu mine în mormânt. Îmi închipui veșnicia ca fiind cumplită pentru păcătoși, în care nu mai există căință, și sunt chinuit de caznele veșnice care îl așteaptă pe tatăl meu, care a murit fără pocăință.

Spune-mi, Părinte, cum îmi pot alina această durere?”

Părintele a răspuns:

Ai încredere atât în tine, cât și în soarta tatălui tău, care se află în voia lui Dumnezeu, Care este Atotînțelept și Atotmilostiv. Să nu fii curios și nu încerca să afli tainele Celui Prea Înalt. Străduiește-te cu umilință și înțelepciune să te întărești într-o suferință pe care să o poți răbda. Roagă-te Atotbunului Ziditor, și îndeplinește-ți datoria de iubire și obligația de fiu.”

La întrebarea:

„În ce fel se poate ruga cineva pentru astfel de oameni?”, răspunsul a fost:

„În duhul oamenilor virtuoși și înțelepți, roagă-te astfel:

„Caută, o, Doamne, sufletul pierdut al tatălui meu. Dacă este cu putință, ai milă! De nepătruns sunt judecățile Tale. Nu socoti această rugăciune a mea ca un păcat; ci facă-se voia Ta cea sfântă!”

”Roagă-te simplu, fără vreun model, punându-ți inima în mâna Celui Prea Înalt. De bună seamă că nu a fost voia lui Dumnezeu ca tatăl tău să aibă o moarte atât de năprasnică. Acum tatăl tău se află în voia Aceluia Care poate arunca atât sufletul cât și trupul lui în cuptorul de foc, care poate smeri sau înălța, încredința morții sau aduce la viață, a trimite în străfundurile iadului sau a ridica la ceruri. În același timp, El este milostiv, Atotputernic și plin de iubire, încât toate însușirile bune ale celor născuți din țărână, nu sunt nimic față de marea Sa bunătate. De aceea, nu ar trebui să suferi peste măsură. Vei spune: „Eu îmi iubesc tatăl, și de aceea mă mâhnesc fără alinare”. Este adevărat. Dar Dumnezeu l-a iubit și îl iubește cu mult mai mult decât îl iubești tu. Și astfel, îți rămâne să lași soarta veșnică a tatălui tău în seama bunătății lui Dumnezeu, Care, dacă El vrea are milă, dar cine poate să se împotrivească Lui?”

Și astfel, această rugăciune personală, care poate fi spusă acasă sau în chilie, așa cum a făcut-o Părintele Leonida pentru ucenicul său, având experiența duhovnicească, poate servi creștinului ortodox ca un exemplu de rugăciune pentru orice creștin neortodox, care îi este apropiat. De exemplu, creștinul se poate ruga astfel:

Ai milă, o, Doamne, dacă este cu putință, de sufletul robului Tău (numele) care a plecat dintre noi în viața cea veșnică, rupt fiind de Sfânta Biserică Ortodoxă a Ta! De nepătruns sunt judecățile Tale. Nu socoti această rugăciune a mea ca un păcat, ci facă-se sfânta voie a Ta!

Ieromonah Serafim Rose, Sufletul după moarte, (anexa 4)

 Sursă: http://www.sfintiiarhangheli.ro/ce-fel-se-poate-ruga-cineva-pentru-cei-ce-s-au-sinucis

Sfântul Nicolae Velimirovici – Despre tristețea adâncă

   11535915_10153102864047535_5012207193628994877_n
 ”Scrii că te chinuie o tristeţe de neînvins şi inexplicabilă. Trupeşte eşti sănătoasă, casa ţi-e plină, dar inima îţi e pustie. De fapt, inima ţi-este plină de întristare întunecată. Te duci, din obligaţie, la distracţii şi spectacole, dar asta îţi măreşte şi mai mult întristarea.

Păzeşte-te bine, aceasta este o boală primejdioasă a sufletului. Ea poate să omoare sufletul cu totul. Biserica priveşte o asemenea întristare ca pe un păcat de moarte – fiindcă, potrivit spuselor apostolului, sunt două feluri de întristare: o întristare după Dumnezeu, care aduce pocăinţă spre mântuire, şi întristarea acestei lumi, care aduce moarte. La tine este – e limpede – al doilea fel de întristare.

Întristarea după Dumnezeu vine asupra omului când acesta îşi aduce aminte de păcatele sale, şi se căieşte, şi strigă către Dumnezeu. Sau când cineva se întristează pentru păcatele altor oameni. Sau când cineva are râvnă pentru credinţa lui Dumnezeu, şi vede cu întristare cum oamenii cad de la credinţă. Dumnezeu întoarce această întristare în bucurie. Aşa cum îi descrie Pavel pe apostoli şi pe toate adevăratele slugi ale lui Hristos, spunând că sunt ca nişte întristaţi, dar care deopotrivă se veselesc. Se veselesc, fiindcă simt puterea şi apropierea lui Dumnezeu. Şi primesc mângâiere de la Dumnezeu. Aşa grăieşte şi Psalmistul: adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m-am veselit.

Întristarea sfinţilor seamănă cu nişte nori prin care străluceşte soarele mângâierii – iar întristarea ta seamănă cu o eclipsă de soare. Trebuie să fi avut multe ticăloşii şi păcate mai mărunte, pe care le-ai privit ca fiind lipsite de însemnătate, şi nu le-ai mărturisit şi pocăit. Ca un păienjeniş vechi, ele s-au îndesit în jurul sufletului tău, şi s-au făcut ca un cuib pentru marea întristare pe care puterea cea rea drăcească o întreţine cu răutăcioasă bucurie în tine. Drept aceea, cercetează-ţi întreaga viaţă, fă-ţi un examen necruţător, şi mărturiseşte totul la spovedanie. Prin spovedanie vei curăţa şi aerisi casa sufletului tău. Şi va intra în tine aerul proaspăt şi sănătos de la Duhul lui Dumnezeu. După aceea, începe să faci cu vitejie tot ce este bine. Începe, să zicem, cu milostenia în numele lui Hristos. Adu-ţi aminte: în numele lui Hristos. Hristos va vedea şi va simţi asta, şi degrabă îţi va dărui bucurie. Îţi va dărui bucurie negrăită, bucurie pe care numai El o dă şi pe care nici o mâhnire ori chin ori putere drăcească nu o poate întuneca.

Citeşte Psaltirea. Aceasta este cartea pentru sufletele întristate, cartea mângâierii. Domnul să te bucure în curând!” 

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Suta de capete de la Liubostinia, Editura Sophia, 2009, pp. 36-38)

Imaginea: Cristian Ardeleanu’Art

Sursa: doxologia.ro

Meditații despre Maica Domnului – Păr. Arsenie Papacioc

Maica-Domnului-indurerata Cuviosul-Arsenie-bis.-grigore-alexandrescu-15x15-cm-acryl-2011

“Maica Domnului se simte, cred, mai bine printre oameni necăjiţi, slabi şi prigoniţi în orice fel decât s-ar simţi înconjurată de îngeri. Maica Domnului jertfeşte mereu, suferă mereu şi cred că se luptă chiar şi cu dreptatea divină apărând pe neputincioşii care o cer în ajutor. Iubeşte peste închipuire de mult şi fără de alegere şi pe cei ce sunt răi şi chiar şi pe cei nepăsători.

Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără.

O, fericită încredere! O, scăpare sigură! Maica lui Dumnezeu este Maica mea. Cu câtă siguranţă aşadar trebuie să nădăjduim, dacă mântuirea noastră atârnă de voinţa unui Frate atât de bun şi a unei Mame atât de îndurătoare.

Maica Domnului ne iubeşte mult. Ea vede în noi preţul morţii lui Iisus Hristos. Maica Domnului ne doreşte lucruri mai mari decât ne dorim noi înşine.

Ea se arată cu inima largă chiar şi faţă de aceia care, fie din nepăsare sau din nerecunoştinţă, aleargă rar la dânsa. Dar cu cât mai generoasă va fi ea cu aceia care neîncetat îi cerşesc ajutorul? Aceştia nu numai că sunt iubiţi mult, dar chiar sunt slujiţi de dânsa.

Maica Domnului ne răpeşte inimile. Aş vrea să am toate inimile sfinţilor şi ale îngerilor pentru a iubi pe Maica Domnului. Şi oricât ar iubi-o cu toată puterea lor îngerii cerului şi pământului, cu toată sfinţenia lor, nu vor ajunge să o iubească cât îi iubeşte ea.

Un păcătos a spus Maicii Domnului: “Arată-te, că-mi eşti mamă!” iar Ea îi răspunse: “Arată-te şi tu, că-mi eşti fiu!”. Prin păcatele noastre supărăm pe Maica Domnului care ne este mamă.

Haideţi să-i arătăm şi noi că-i suntem fii.

(…) Daţi-vă seama că destinul întregii omeniri depinde de cuvântul Fecioarei Maria libere: “Fie mie după cuvântul Tău.” (Luca 1, 15). Şi s-a schimbat destinul întregii omeniri, şi chiar al lui Dumnezeu în lume.

Maica Domnului este o femeie care a deschis porţile fericirii, libertăţii şi veşniciei în lume. Maica Domnului reprezintă neamul omenesc.

Femeia trebuie preţuită, să ştiţi, pentru că mai întâi ne reprezintă o femeie în împărăţia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ţi-e şi frică să vorbeşti comparând-o pe ea cu oamenii!”

Metoda Allen Carr pentru a scăpa de fumat

O cale mai ”gentilă” este ”Metoda Allen Carr pentru a scăpa de fumat”, astfel:

Metoda Allen Carr constă în sesiuni de terapie anti-fumat, de grup, la finalul cărora pleci nefumător. Asta pentru că metoda Allen Carr se bazează pe argumente logice și de bun simț, prin intermediul cărora se înlătură complet dorința de a mai fuma, lucrul cu care fumătorii se luptă cel mai mult atunci cand încearcă să se lase de fumat pe cont propriu. Nu vorbim despre orori, nu vorbim despre motivele pentru care îți dorești să te lași de fumat, ci atacăm tocmai acele motive din pricina cărora fumezi (ex.: fumez ca să mă concentrez, ca să mă calmez, ca să mă recompensez etc.).

Mai trebuie să știi că metoda Allen Carr funcționează pentru orice fumător, indiferent dacă are la activ 2 ani de fumat sau 30, chiar dacă fumează o țigară pe zi sau 5 pachete.

Cum?

Înlăturând temerile care-i țin captivi pe fumători: Cum aș putea sărbători o reușită, fără țigări? Cum să ies în oraș fără să fumez? Ce fac cu mâinile? Cum mă mai calmez fără tutun? Cum să depășesc un moment greu fără țigări?

Metoda Allen Carr anulează toate aceste spaime și conferă încredere, astfel încât cei care vin în terapie pleacă la final simțindu-se eliberați, susținuți și pregătiți pentru acest proces de transformare.

Și cu sevrajul cum rămâne?

Unul dintre primele mituri demolate în sesiune este cel al sevrajului fizic, de care se tem atât de mulți fumători. În realitate, fiecare fumător trece prin sevraj zi de zi, fără să știe. Simptomele sunt atât de ușoare, încât mulți fumători nici nu-și dau seama că sunt dependenți.

Ceea ce “se simte” atunci când oamenii încearcă să se lase de fumat folosind adjuvanți nicotinici, medicamente sau pur și simplu propria lor voință, este frustrarea cauzată de iluzia renunțării la un sprijin, la un prieten drag.

Prin abordarea sa complet diferită, metoda Allen Carr îți oferă starea mentală adecvată pentru a te simți pur și simplu eliberat.

Ce nu folosim în procesul de vindecare?
  • adjuvanți nicotinici (plasturi sau gume cu nicotină, spray-uri nazale, inhalatoare, țigări electronice);
  • terapie de șoc (nu vă arătăm fotografii șocante, informații despre boli sau inducerea fricii de moarte);
  • medicamente;
  • țigări medicinale;
  • voință.

Apelăm doar la rațiune, logică și bun simț.

Aveți posibilitatea să comunicăm la secțiunea comentarii, dacă credeți că vă pot fi cu ceva de folos, fie și doar pentru a vă însoți la rugăciune. Doamne ajută!

Dă clic pentru a accesa allen-carr-in-sfarsit-nefumator.pdf

Sora voastră, Cristina 🙂

Cristina Olaru

Rugăciune pentru ajutor în lăsarea de fumat

item_98_s_1jpg

„Doamne, Numele Tău este Iubire; nu mă respinge din cauza păcatelor mele. Numele Tău este Putere; întărește-mă să nu cad în răutate. Numele Tău este Pace; îmblânzește sufletul meu cel tulburat. Numele Tău este Milă; nu înceta să mă ierți.”

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce m-ai făcut, îndură-Te de mine, păcătosul/păcătoasa, care mult greşesc în faţă Ta, nerespectând Legile Tale, lăsându-mă pradă viciului. Vezi neputinţa mea, vezi lipsa mea de voinţă, din care cauza nu reuşesc să lupt şi să înving duhul cel rău al fumatului, care a pus stăpânire pe mine. De aceea mă rog Ție, din tot sufletul, să vii în ajutorul meu/nostru şi să-mi dai puterea de a mă abţine de la fumat şi să biruiesc acest viciu, care-mi pângăreşte sufletul şi trupul. Fii pavăză biruitoare şi ajutătoare mie şi trimite-mi un înger vindecător, care să mă ajute în stăruinţa mea de a învinge această patimă ce mi-a năpădit fiinţa. Pentru acest ajutor, Doamne, Îţi mulţumesc, Te cant, Te laud, fiindu-Ți veşnic recunoscător, pentru că vrei să mă ajuţi să scap de focul veşnic al gheenei, unde ar trebui să ajung pentru acest păcat. Iartă-mă! Iartă-mă! Iartă-mă, şi ajută-mă, după mila şi îndurarea Ta! Amin.

Campanie în ajutorul celor ce vor să se lase de fumat

Acum vreo doi ani, o prietenă – doamna Mihaela Cardiș – mi-a propus să colaborez la pagina editată de ea:

https://www.facebook.com/TeAjutSaRenuniLaFumat

Urmăriți-o, prin revista noastră sau pe Facebook și vă doresc să vă fie de folos! Vă spun de la început că tot ce postez sunt soluții încercate și de mine, deci că am trecut și eu prin greutățile întâmpinate de dumneavoastră :)!

De pe site-ul Maicii SIluana Vlad: http://www.sfintiiarhangheli.ro/te-poti-lasa-de-fumat

PONTURI PENTRU A-ŢI CÂŞTIGA LIBERTATEA FAŢĂ DE NICOTINĂ

ÎNAINTE DE A RENUNŢA

1) Nu e aşa de greu cum crezi. Asta nu vrea să însemne că e uşor, dar mulţi dintre noi cred că este de-a dreptul imposibil să renunţi la ţigări. Nicotina este o substanţă puternică care îţi poate afecta simţul adevărului.

2) Informează-te cu privire la nicotină. Nicotina este o substanţa alcaloidă otrăvitoare. A fost declarată în mod oficial ca fiind o substanţă adictivă.

3) Înţelege că nu ai nevoie de nicotină. (nu e nutritivă). Uzul de nicotină conduce la apariţia unei stări de poftă fizică. Singurul mod de a opri această poftă este de a ţine nicotina departe de corpul tău.

4) Înţelege că adicţia este un comportament impus chimic. Nicotina este un alcaloid toxic ale cărui comenzi pot fi mai insistente decât gândurile raţionale. De multe ori răspunzi acestor comenzi chimice în mod inconştient. Ţi s-a întâmplat vreodată să te trezeşti că ai o ţigară aprinsă în mână fără să ştii când ai aprins-o?

5) Fă o evaluare cinstită a consumului tău de nicotină. Întreabă-te ce anume îţi face şi ce nu îţi face. Dacă crezi că nicotina îţi face vreun serviciu, întreabă-te dacă nu există vreun alt mod mai sănătos de a le obţine. Ţine minte că e un lucru dovedit ştiinţific că uzul de tabac dăunează fiecărui organ al corpului tău. Întreabă-te dacă folosind nicotina te relaxezi sau doar te simţi mai liniştit pentru că îţi satisfaci pofta chimică de nicotină.

6) Nu amâna ceea ce trebuie să faci pentru a întrerupe uzul de nicotină doar pentru că crezi că exista prea multe presiuni în viaţa ta. Nicotina şi alte 4000 de substanţe chimice conţinute de către tabac (dintre care peste 40 sunt cancerigene) reprezintă o presiune reală asupra vieţii tale fizice şi spirituale. Aceste substanţe îţi erodează în mod constant sănătatea.

7) Deschide-ţi viaţa către noi abordări şi posibilităţi. Dacă vei continua să faci totul în aceleaşi moduri, cum te aştepţi să obţii alte rezultate? “Dacă nu se schimbă nimic, nimic nu se schimbă”.

8) Tratează-te cu dragoste şi respect, mai degrabă decât să te acoperi cu justificări. Întâlnirile te vor ajuta să schimbi felul în care iţi vorbeşti şi te porţi cu tine însuţi. Chiar doar prin citirea acestui material faci ceva. Răsplăteşte-te în mod pozitiv pentru fiecare lucru pe care îl faci.

9) Notează motivele din care vrei să te “scapi” de nicotină în loc să te gândeşti la motive din care “nu poţi să renunţi”.  Nu te concentra pe ceea ce crezi că nu poţi să faci, ci apucă-te de ceva ce poţi să faci. Îndreaptă-te spre atingerea scopului tău, indiferent de cât de mici sunt paşii cu care mergi.

10) Renunţă pentru tine însuţi. E posibil să ai familie şi alte persoane dragi care te tot bat la cap să renunţi la fumat. Asta poate fi util, dar îl poate face pe un fumător şi să fie defensiv şi plictisit. Chiar dacă şi cei dragi vor avea de câştigat dacă vei renunţa, tu vei avea, totuşi, cel mai mult de câştigat. Există mia multe şanse de a renunţa şi de a nu reveni la ţigări dacă vei face acest lucru pentru tine însuţi. Participarea la întâlniri îţi va întări speranţele şi puterea de a renunţa la tabac.

11) Priveşte renunţarea la nicotină ca pe un cadou preţios pe care ţi-l faci ţie. Ĩţi oferi o mai bună calitate a vieţii, poate chiar o mai lungă durată a ei. Ĩţi oferi un corp mai sănătos. Ĩţi oferi o stimă de sine crescută. Ĩţi oferi o mai bună imagine a sentimentelor tale. Recuperarea e un cadou care nu încetează să te bucure.

12) Fă să îţi fie mai uşor. Înainte de a renunţa, planifică-ţi activităţile pentru primele zile de abstinenţă. Astfel,  nu va trebui să iei prea multe decizii pe perioada sevrajului.

13) Consideră renunţarea ca pe o aventură provocatoare. Fi dornic să mergi până în pânzele albe pentru a alunga nicotina din corpul tău. Noi am descoperit că bunăvoinţa transformă efortul în putere.  Dacă simţi că nu ai această bunăvoinţa, încearcă să te rogi pentru asta. Chiar dacă simţi că eziţi încă, încearcă să spui cu voce tare: “Vreau să merg până în pânzele albe pentru a fi liber”. Exprimă-ţi dorinţa prin cuvintele tale. Dacă ţi se pare ciudat să faci asta, fi dornic să fii ciudat. Cadoul e în faţa ta.

14) Imaginează-ţi renunţarea la nicotină. Unii oameni vizualizează aceste lucruri şi asta îi ajută. Imaginează-ţi că pachetul tău cu ţigări se ridică în aer sau dispare. Poate vei încerca să îl opreşti, nu e nimic, dar după aceea imaginează-ţi din nou că se îndepărtează. Încearcă să simţi uşurarea, eliberarea. Întăreşte-ţi bunăvoinţa prin practică.  Rehearse for an opening.

15) Nu există un moment perfect pentru a te pregăti să renunţi. Azi e o zi tocmai bună pentru a renunţa. Astăzi citeşti acest material. Poate că nu o să poţi renunţa chiar de azi, dar te pregăteşti pentru asta. Găseşte-ţi propriul ritm de a face asta, în loc să cauţi scuze pentru a tot amâna.

 16) Dacă nu vei renunţa imediat, încearcă să reduci numărul de ţigări. Dacă fumezi cu o ţigară mai puţin in fiecare zi, asta înseamnă a intr-o săptămână vei fuma cu şapte ţigări mai puţin. Oricum, dacă ţi se pare greu, aminteşte-ţi că fiecare doză de nicotină face să îţi fie poftă de următoarea.

17) Nu încerca să minimalizezi adevărul sau să negi riscurile chiar dacă nu vei renunţa de azi. Dacă crezi că te vei simţi mai bine, încearcă să vorbeşti cu un alt membru din grup. Dacă o ascunzi, negarea ta va creşte ca din apă. Adevărul ţi se poate părea ciudat la început, dar, cu timpul, te va elibera.

18) Fixează o zi din care să renunţi. Nu uita, totul e în regulă, chiar dacă nu vei reuşi de prima dată. Continuă să încerci. Singurul mod în care vei putea pierde, este dacă vei renunţa să încerci.

PRIMELE ZILE DE LIBERTATE

19) Priveşte renunţarea ca pe o investiţie. Odată ce ai renunţat pentru o oră, înseamnă că ai investit o oră pentru a fi mai sănătos. Acum, mai investeşte o oră. Continuă să îţi măreşti investiţia oră de oră. Va creşte şi va deveni mai valoroasă pe parcurs ce trece timpul. Vei începe să te simţi şi să vezi tot mai mult răsplăţile care vin din această investiţie. Protejeaz-o şi păzeşte-o de parcă ar fi economiile tale de o viaţă.                                                                                               

20) Renunţa la nicotină în fiecare zi la rândul ei şi gândeşte-te doar la acel moment din zi în care te afli. “Nu voi fuma înainte de prânz. Nu voi fuma înainte de ora patru.” Uneori, încearcă să faci asta în fiecare oră – la rândul ei – sau în momentele în care îţi este poftă de o ţigară. Aşa e mult mai uşor decât să te gândeşti că vei renunţa pentru totdeauna.

21) Orice neplăcere pe care o vei resimţi la început, se va micşora odată cu timpul şi cu abstinenţa. Nu va trebui să mai treci vreodată prin asta dacă nu te vei mai reapuca de fumat. Aminteşte-ţi neplăcerile astea. Ele sunt valoroase. Aceste amintiri te vor feri de riscul de a mai încerca “doar una”.

22) Dacă ai putea să fumezi doar una, nu ai mai fi fumat miile de ţigări pe care le-ai tot aprins. Un pachet pe zi timp de 10 ani înseamnă 73.000 de ţigări. Nici una dintre ele nu ţi-a rezolvat vreo problemă.

23) Gândeşte-te că renunţi la nicotină pentru că aşa ai ales tu, şi nu pentru ca să te pedepseşti. Poţi să îţi spui că vei putea fuma un cartuş de ţigări mâine, dar – “doar astăzi”- decizi să fii abstinent.

24) Roagă-te în loc să fumezi. Intimitatea unei rugăciuni personale îţi va îmbunătăţi relaţia cu tine însuţi şi cu ceilalţi. În ascunzişul minţii şi a inimii tale, poţi să te rogi oriunde. Nicotina vine prin intermediul hârtiei sau a pipei; recuperarea vine prin intermediul spiritualităţii.

25) Atunci când vei renunţa, vei putea resimţi o anumită pierdere. Nu te lupta cu aceste gânduri. Aceasta senzaţie este temporară, dar ceea ce vei câştiga va dura o viaţă întreagă. Va deveni o plăcere să înlături nicotina din viaţa ta.

26) Dacă vei simţi că trebuie să fumezi, gândeşte-te la S.T.O.P. Patru factori ce declanşează consumul de nicotină sunt Singurătatea, Tensiunea, Oboseala şi Pofta.

27) Hrăneşte-ţi corpul cu hrană nutritivă, în loc să îi dai nicotină. Am folosit nicotina pentru a ne reprima sentimentele, chiar şi foamea. Recuperarea înseamnă să înveţi să ai grijă de tine însuţi. Fi atent atunci când devii nervos, s-ar putea să simţi nevoia de a mânca. Sau, poate, ar fi doar momentul să ieşi şi să iei o “gură de aer”.

28) Bea multe lichide pentru a ajuta eliminarea toxinelor din organism. Apa e un “spălător” minunat. Sucul de portocale e şi el bun pentru că fumatul stimulează eliminarea vitaminei C din corp.     

29)  Ce şi cât de mult mănânci e important atunci când renunţi la ţigări. Metabolismul tău se va schimba. Organele tale vor funcţiona diferit. S-ar putea să câştigi în greutate, însă există lucruri pe care le poţi face pentru a evita acest lucru. Pentru emfizem, însă, nu există leac.

30) Când vei renunţa pentru prima dată, nu fii surprins dacă te vei simţi morocănos, iritabil sau –de-a dreptul – mânios. Sevrajul datorat nicotinei poate fi destul de neplăcut pe plan fizic şi e posibil să te simţi de parcă îţi lipseşte ceva sau eşti plictisit. E important să vorbeşti cu cineva despre aceste sentimente, mai degrabă decât să ţi le verşi pe cineva. Mânia poate să doară. Poţi să ajungi să te simţi vinovat şi, mai apoi, să ţi se pară că ai motive să mai aprinzi o ţigară.

31) Uită-te de două ori înainte de a reacţiona. Sevrajul poate distorsiona felul în care cineva priveşte o situaţie. Oricum, e posibil ca nicotina să fi mascat probleme care sunt supărătoare şi mânia poate să fie un sentiment care pretinde să fie abordat într-o manieră sănătoasă.

32) Există prieteni mai buni decât ţigările. Pe măsură ce renunţi la ţigări pot să apară sentimente de lipsă sau de singurătate. E bine să le spui ceea ce simţi şi altora care trec prin acelaşi lucru ca tine. Foloseşte-te de lista cu numele celor din grup şi discută cu ei.

33) Evită să te oboseşti prea tare. Atunci când suntem obosiţi, situaţiile pot fi neînţelese, răbdarea noastră se „subţiază”, iar rezistenţa noastră scade. Asta e destul de riscant. Nu trebuie să facem totul astăzi.

34) Ia pauze. Învaţă-te să faci câte o pauză, dar fără să fumezi în timpul ei. Învaţă să ai grijă de tine în moduri cât mai sănătoase. Dacă te bucuri de câteva momente de linişte sau dacă îţi iei o pauză pentru a te gândi cum să procedezi în continuare fără să fumezi. Pe bune.

35) Uneori avem nevoie de o distragere a atenţiei de pe pofta de ţigară. La început, e bine să îţi găseşti ceva de făcut decât să te laşi tot timpul obsedat de ceea ce nu faci. E important să laşi să treacă cât mai mult timp între tine şi ultima doză de nicotină.

36) Înconjoară-te de oameni care să te sprijine. Asta o să te ajute să îţi menţii o atitudine pozitivă. Evită oamenii, locurile şi lucrurile negative cât poţi tu de mult, mai ales în primele săptămâni de abstinenţă. Nu încerca să vezi cât eşti de tare sau să demonstrezi ceva prin asumarea de riscuri. Poartă-te de parcă viaţa ta ar fi miza a tot ceea ce faci pentru a renunţa.

37) Cere ajutorul familiei, prietenilor şi colegilor de lucru. Fie că le vei cere să fie mai toleranţi cu tine pe parcursul sevrajului, fie că îi rogi să nu fumeze în jurul tău o vreme. S-ar putea să nu fie la fel de înţelegători ca grupul tău de suport sau ca şi Puterea Superioară, dar merită să întrebi. Până la urmă, dacă te uiţi la statistici, poate să fie o problemă de viaţă sau de moarte.  

38) Planifică-ţi activităţi care să nu permită folosirea ţigărilor. Du-te la un film sau în alte locuri publice în care fumatul este interzis. Relaxează-te într-o baie fierbinte. Du-te la înot, la o plimbare, la prieteni nefumători sau fă orice altceva care te binedispune.

 39) Păstrează ceva la îndemână pentru a ţine în mână. Suntem obişnuiţi să avem în mână o ţigară; dacă nu vom mai avea nimic în mână, s-ar putea să simţim că ne lipseşte ceva. Găseşte-ţi o mingiuţă, o bilă sau orice alt obiect. Poate că ai un obiect la care ţii mult şi care să simţi că îţi dă o oarecare putere spirituală.

40) Plictiseala e un semn că trebuie să faci ceva. E destul de greu să stai şi să nu fumezi. Dacă te vei implica în grupul tău, îţi vei întări recuperarea. La fel, poţi să îţi găseşti de făcut lucruri care te relaxează sau te interesează. Nu exagera, dar rămâi activ. Încearcă lucruri noi la care nu te-ai gândit să le încerci până acum.

41) Mestecă, muşcă sau suge. S-ar putea să îţi lipsească să ai ceva în gură. Evită mâncărurile grase. Unii oameni folosesc acadele sau bomboane. Morcovii sau ţelina, guma de mestecat sunt şi ele bune.

42) Cafeina este un stimulent ca şi nicotina. Odată ce te opreşti din fumat, chimia corpului tău se va schimba şi cafeina va sta mai mult timp în organism. S-ar putea să simţi nevoia unei ţigări doar pentru a reduce nivelul cafeinei. Pentru a face ca aceste prime faze ale abstinenţei de nicotină să fie mai uşoare, planifică-ţi să reduci treptat cantitatea de cafea pe care o bei – dacă bei multă – sau să o elimini – dacă bei destul de puţină.

43) Evită consumarea de alcool pe perioada renunţării. Odată ce alcoolul va fi în corpul tău, apărarea ta va fi mult mai slabă.

44) Schimbă-ţi rutina. Schimbă-ţi drumul spre serviciu. Uită-te la televizor de pe un alt scaun pentru a nu mai face legătura imediat între poziţia în care stai şi ţigară. Dacă vei schimba modul în care faci ceva, vei schimba şi rezultatele.

 45) Răsplăteşte-te cât de des poţi. Ceea ce faci nu e câtuşi de puţin uşor. Ai nevoie de mult curaj pentru a schimba ceva şi pentru a sparge acest lanţ al dependenţei.

46) Evită capcana plângerii de milă. Dacă vom începe cu toţii să ne pară rău pentru noi înşine, minţile noastre vor spune că merităm o ţigară pentru a ne simţi mai bine.

47) Dacă ai o problemă şi după aceea fumezi, atunci ştii că ai două probleme.                                                                                                                                            CUM SĂ RĂMÂI LIBER

48) Reciteşte din când in când materialele pe care le ai referitor la nicotina. Pe parcurs ce recuperarea ta va progresa, vei descoperi noi feţe ale nicotinei şi ale relaţiilor tale cu ceilalţi.

49) Tot ce trebuie să faci este să nu mai fumezi încă una; astfel, vei evita să fumezi încă o mie. Nu te păcăli crezând că vei putea mai apoi să te opreşti datorită voinţei. Nu poţi – dacă ai putea, ai fi făcut-o cu ani în urmă. Încercând să controlezi o substanţă care dă dependenţă este ca şi cum te-ai lupta cu morile de vânt.

50) Analizează-ţi din când în când progresul. Respiraţia ta nu mai miroase ca o scrumieră nespălată. Degetele tale nu mai sunt pătate de ţigara. Pielea ta are o culoare mai sănătoasă. Dinţii vor începe să îşi piardă culoarea galbenă. Simţurile tale de miros şi gust vor fi mai fine. Tusea ta de fumător s-ar putea înteţi o vreme la începutul abstinenţei, dar în cele din urmă va înceta. În general, atitudinea ta faţă de tine se va îmbunătăţi pentru ca, în cele din urmă, ai grijă de tine însuţi.

51) Fi deschis faţă de oportunităţile de a face Paşii. Fiecare zi ne prezintă câte o şansă de a  practica paşii în viaţa  noastră. Uneori, facem doar Paşi mărunţi, dar ei ne scot din blocaj. Nu vom şti cât de departe sau unde putem ajunge, dar orice mişcare înainte devine un act  de credinţă. Lucrând oricare dintre cei 12 Paşi, vom reuşi să schimbăm câte ceva. Cu cât schimbăm mai mult, cu atât ne dăm seama de puterea pe care o are credinţa noastră şi suntem inspiraţi în spiritualitatea noastră.  

52) Simplifică-ţi viaţa. Simplitatea este mai uşor de păstrat. Planurile complicate fie că nu mai sunt puse în aplicare, fie că nu sunt niciodată finalizate. Persoanele dependente au tendinţa de a complica toate lucrurile din dorinţa de a evita „adevărurile simple”. Dacă vom păstra simplitatea în ceea ce facem, atunci vom face pur şi simplu „ceea ce urmează”, păstrându-ne seninătatea. Acest program este destul de simplu.

53) Dăruieşte-ţi darul. Oricând întâlneşti un fumător care caută ajutor, împărtăşeşte-ţi cu el experienţa, puterea si speranţa. Ajutându-i pe ceilalţi poţi să îţi transformi trecutul în prezent.