Dedicația unei icoane cu Înaintemergătorul nu ar fi completă fără cea mai presus de ceruri care a sălășluit în trup pe Cel fără margini, fiind mama și învățătoarea sălășluirii nemărginirii cu noi și a noastră cu nemărginirea.

Pentru toate mamele, pentru toți părinții care adoptă prunci, pentru toți părinții duhovnicești care au fii după duh mai bine plăcuți lumii sfintelor decât noi, cei după trup.

Pentru toți cei care se roagă și cresc în tăcere luând partea Mariei și pentru suferințele mamelor care fac pământul locuibil pentru că în sufletele lor Dumnezeu se poate asculta pe Sine, încă o icoană. Pentru durerea în fața căreia Fiul nu a spus, așa cum remarca părintele Nicolae Steinhardt <stați liniștiți, ne vedem Duminică>, necruțându-se pe Sine și necruțând pe cei iubiți de neliniștile morții, pentru ca neliniștile morții noastre să aibă sprijin în ei prin aceste încercări grozave.

Pentru toate mamele care iși văd copiii în lupte și pentru toate înfrângerile, care mărturisite Lui cu suflet de mamă, devin în nevăzut victorii.

Cu drag, soției mele și tuturor soțiilor, în numele Miresei de a cărei frumusețe lăuntrică, stricăciunea pământească nu a putut nici să se apropie.

Alexandru Amarfei