În chinuri grele m-a născut
M-a alăptat și m-a crescut
Condeiu-n mână mi l-a pus
La școală când m-am dus.
Iubire caldă cum mi-a dat
Eu nicăieri n-am mai aflat
Căci toate mamele ne sunt
Ca niște zâne pe pământ.
Trecut-au anii dar și-acum
Sunt tot același – nu știu cum
În fața ei sunt tot fecior
Și de povețe-ascultător.
Dar ea, o văd, a-ncărunțit
Iar ochii ei abia mijit
Mai văd, se mișcă chinuit
Ce nu aș da să văd c-a-ntinerit.
S-a stins discret cum a trăit
Când se crăpa de răsărit
Cu toți copiii căpătâi
Ca o prințesă, cea dintâi.
Din cer de unde te-odihnești
Tu mamă să-mi mai spui povești
Atunci când îmi apari în vis
Blândă, în verde paradis.
Nelu Preda
Eu vă mulțumesc, pentru citire și apreciere!
ApreciazăApreciază
foarte frumos….trist …dar ffff fromos.MULTUMESC!
ApreciazăApreciază