Dacă aș fi poet te-aș descrie cu flori și frunze,

dar sunt doar un bărbat care scrie texte erotico-descriptive.

Ce rost au diplomele pe care le ard cu o brichetă

când tu arzi la cuvinte scrise?

Cum să nu fiu erotic când o atingere de la distanță pe creierul tău te face să urli,

iar sânii tăi respiră numai aer din mijlocul uraganelor?

Dacă te-aș pune în cameră cu un taur

ai ieși cu coarnele lui puse coroană pe cap…

Ești cea mai tare femeie din oraș,

și eu… eu sunt doar un călător șarmant de pe cursele aeriene

care scrijelește cu un cui ruginit cuvinte fără noimă

pe toate ecranele disponibile.

Dacă stăm împreună hainele noastre sunt numai petice rupte,

căci eu sunt animal, iar tu cu mine animalică.

Leoaică? Nu aș zice…

Hienă care mușcă și fuge ca să fie urmărită…

până te ajung și te prind de gât,

te mușc până îmbătrânim și ne cad dinții.

Hai, iubito, să fii poezia mea fără reguli și să te mușc profund

până nu vine avionul și mă strigă la microfon stewardesa!

Alexandru Povarnă

Sursa: https://poetulzburator.wordpress.com/2016/04/04/poem-neregulat/