Alex P

Alexandru Povarnă, Himself :)

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

43163678_2002458156441041_8291541455642558464_o

m-am lipit de gresia din bucătărie cu superglu
mi-ai mai bătut câteva cuie
fixare sigură
stelele mor
caprele nasc
un abbuna m-a bătut cu frânghia umedă
pune fularul peste mine să dorm
mult mult mult
până într-o zi cu invazie de țânțari de mlaștină
mi-ai lovit operația cu ură…
am crezut că nasc fără să fiu femeie
în bucătărie totul rămâne secret

(pe mine m-a atins moartea
nimic altceva nu mă mai atinge acum
și nu mă mai sperie
și nu mă mai sensibilizează)

am fost un good boy
schimbat rapid într-un hardcore man
minunile se întâmplă chiar dacă nu te rogi pentru semne
mai ales când stai cuminte în bucătărie

Alexandru Povarnă

Publicitate

Poemul bradului fără ramuri – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

green-red-abstract-textured-painting-modern-art-strength-by-chakramoon-belinda-capol

ai văzut vreodată un brad fără ramuri?

el crește spre cer cu setea fetei morgana de bărbați

toată forța pământului îl împinge către norii zgomotoși

urc mereu pe el: încă un pas sau doi sau trei.

de o vreme nu am mai coborât

și e tot mai frig aici sus

unde nu zboară nici soimii arctici

am lăsat adâncituri la fiecare pas

pentru un prieten bun care e singur de Crăciun

eu sunt unica lui povară

el îmi cântă prin scoarță colinde străvechi

într-un an vor veni toți prietenii

vor sta atârnați în adânciturile lui

va fi cel mai fericit brad fără ramuri

noi cele mai frumoase podoabe.

Alexandru Povarnă

Imagine: green-red-abstract-textured-painting-modern-art-strength-by-chakramoon-belinda-capol

auto-tineri – alexandru povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

8-11carlights3

se desfac foi de zid din tine

îți mărești pupilele până explodează ferestrele

strălucești toată când ești la volan și îți mângâi piciorul

dacă autostrada nu se termină noi unde oprim?

pielea ta e roșie de la prea multe curse ilegale

suntem tineri și vitezomani în case părăsite de orice suflet

Alexandru Povarnă

pasiv. nocturn. agresiv – alexandru povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

Vavu are nevoie de timp

are nevoie de timp ca noi toți zici tu

el are nevoie să își crească în burtă creatura

să o facă grasă, cu sâni tunați noaptea pe ascuns, glezne subțiri

și gene care zgârie asfaltul la fiecare clipire

slow, slow down until I will shoot Vavu!

anii 80-90 erau fără bestii, doar chiuvete și perdele

acum Vavu îți vrea vocea adânc în el să îi hrănești frumusețea

poți măcar să îl suni

ești un fel de lapte virtual ce curge din ureche în pântece

dacă pleci să îl iei cu tine are nevoie de o moașă care recită poezii

noaptea când se nasc zbieretele între blocuri

poftim o gumă să aibă respirația proaspătă când îi scoți pentru totdeauna

creatura cu paiete și ochi metalici.

Alexandru Povarnă

poem sport – alexandru povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

20141223_lonewolfterrorist_hoodie_largejpeg

*acest poem se citește (de către poet, cititor, performer) făcând sport atât cât poate fizic

am primit cadou un trening: pentru sss…

nu râde nu râde nu râde babă vopsită

că-ți crap capul să scot creierul orb plimbat degeaba 80 de ani

crezi că e ușor să faci sport?

crezi că e ușor să nu dormi noaptea și să asculți muzică pe repeat

în așteptarea unei aripi de înger care să te biciuiască ?

crezi că e ușor să îți lași urmele pașilor în toate orașele Europei

ca să ți le strângă cu mătura și mașina de curățenie dimineața?

și eu unde sunt?

de ce nu mi-au lăsat urmele pașilor pe trotuar și străzi și scări

să încolțească când plouă cu lacrimi spermatoidizante

din ochi de femei-femei nu de femei-bărbat?

nu râde nu râde nuuu plânge femeie că nu vreau să îmi fie fertilizată urma

pantofului nou din seara aceasta

nu de tine, nu urma asta, nu seara asta.

plec. am plecat. sunt plecat!

Alexandru Povarnă

Palmă de braț crucificat – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Un comentariu
12524174_1268154076548653_4542353515610134574_n
Braț atârnat de cruce
și ochii mă dor mai tare
ca gerul de ianuarie
să închidem și ochi și creier și memorii
pământul din grote strigă
după lei și cuțite și sulițe ruginite
din liniște mă bântuie
ecoul rugăciunilor șoptite aproape în gând
simt parfum de praf cu sânge cald
aplauzele nebune ale oaselor uscate
flori peste flori și un braț
cu gaură în palmă
coboară peste …
urcuș bucuros pe braț eliberat
până în palma de braț crucifica
Alexandru Povarnă

Nu-mi scăpa inima – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

angry-wolf-hd-ovpkzot6

nu-mi scăpa inima
s-ar putea să o mănânce câinii vagabonzi,
iar eu am crescut-o cu trufe importate.
am băut anestezic până m-am îmbătat
și…
dacă sar în mijlocul lor le rup dinții cu gura
apoi merg la o plimbare pe victoriei cu zâmbetul meu
goldonian vopsit din mix de sânge câinesc.
adună oase. toarnă iubire. reclădește corpuri.
bla-bla-bla!
strigătul nașterii. respirația negrului.
da! da! da!
zâmbet. reflector. trăiește.
nu-mi scăpa inima
am crescut-o cu trufe importate
Alexandru Povarnă

Poem neregulat – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

a0d5a3809ccc339e9fc69821b0e3c610

Dacă aș fi poet te-aș descrie cu flori și frunze,

dar sunt doar un bărbat care scrie texte erotico-descriptive.

Ce rost au diplomele pe care le ard cu o brichetă

când tu arzi la cuvinte scrise?

Cum să nu fiu erotic când o atingere de la distanță pe creierul tău te face să urli,

iar sânii tăi respiră numai aer din mijlocul uraganelor?

Dacă te-aș pune în cameră cu un taur

ai ieși cu coarnele lui puse coroană pe cap…

Ești cea mai tare femeie din oraș,

și eu… eu sunt doar un călător șarmant de pe cursele aeriene

care scrijelește cu un cui ruginit cuvinte fără noimă

pe toate ecranele disponibile.

Dacă stăm împreună hainele noastre sunt numai petice rupte,

căci eu sunt animal, iar tu cu mine animalică.

Leoaică? Nu aș zice…

Hienă care mușcă și fuge ca să fie urmărită…

până te ajung și te prind de gât,

te mușc până îmbătrânim și ne cad dinții.

Hai, iubito, să fii poezia mea fără reguli și să te mușc profund

până nu vine avionul și mă strigă la microfon stewardesa!

Alexandru Povarnă

Sursa: https://poetulzburator.wordpress.com/2016/04/04/poem-neregulat/

cămașă de fericire – alexandru povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

24halsman1-popup

când explodezi

te adun din petale și lacrimi rămase pe mare

ochii sunt doi… veseli și strălucesc,

dar inima liberă până unde?

ești o vară continuă

și eu nisip ars, aproape sticlă.

în pălăria mea strâng toate săruturile

primite aseară și ieri și acum trei veri

pentru cămașa mea de fericire.

când explodezi… trăiesc!

Alexandru Povarnă

ești formidabilă – alexandru povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

2015-The-newest-fashionable-high-quality-elegant-woolen-OL-Skirt-sets-Extraordinary-beautiful-winter-women-lady

plouă, plouă continuu în orașul meu încărunțit

ambulanța strigă după o iubire proaspăt leșinată

mi-am pus masca de fier pe față

nu mai ajungi la suflet nici cu vreun pickamer

ești formidabilă

iar eu sunt un viitor om cu ochii veșnic închiși

ești formidabilă

iar eu nu știu decât să cânt pe coaste de femei

ești formidabilă

iar mie îmi plânge masca în tramvai

Domnișoară, te-aș droga cu o supradoză de iubire!

ești formidabilă

ca o poezie născută noaptea în liniște și frig

ești…

Alexandru Povarnă

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/interviu/femeia-este-extraordinara-creatia-lui-dumnezeu

Narcis urban – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

images

îmi dau cu gel pe păr, gene și sprâncene

cu gel, mult gel să arăt bine

icre negre lipite de buze,

am cei mai frumoși ochi din lume

trebuie să îți plac, să arăt bine

îmi vopsesc zilnic mașina

să arate bine pentru tine

asortată cu ochelarii de soare

dorm în cutie și mă îmbrac în cel mai bun plastic

azi fac patruzeci, dar arăt mai bine ca la două’ș’nouă

sunt ca un diamant care în fiecare zi îți descoperă o nouă lumină

să arăt bine pentru tine

sunt slab, slab, căci pielea arată mai bine lipită de oase

sunt bine, Bine, BINE…

și tu mă iubești cu tot cu kitsch călare pe scheletul motorizat de elefant

sunt mândru că sunt al tău… pentru că arăt bine!

Alexandru Povarnă

Singur… cu tine – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

life-is-beautiful-aleksandar-budjevak

am mers prin zăpadă până mi s-au topit tălpile bocancilor

tu bei pastile să dormi fără mine

eu alerg kilometri prin toate orașele zilnic către tine

mai mult nu te găsesc decât te am

sunt alb tot pe banca albă

îmi amintesc cum…

te-aș săruta să îți treacă răceala

te-aș săruta de drag până obosim

te-aș săruta de la cafeaua de dimineață până se face noapte.

te-aș săruta… dar la dușul meu nu mai curgi tu!

Alexandru Povarnă

Imaginea: life-is-beautiful-aleksandar-budjevak

Omul-brad – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

b50dda2bd080b21ff353589ba37d7f39

ai înfipt în glumă crengi de brad în mine

la inceput am râs și am crezut că e un joc suprarealist

jocul de-a San Sebastian gândeam fără gânduri

acum crengile au înverzit și mi-au schimbat structura genetică

când merg pe stradă oamenii le admiră și vor să le gâdile

dar oglinda mea nu le vede decât vag în alb-negru

vacile se travestesc în tauri verzi

și aleargă colindătorii înspăimântați

tu nu poți dormi cu gândul la cât de puternic și viguros am devenit

știi că am ajuns la cea mai bună versiune sensibilă a masculinității mele

sunt celebrul om-brad care aleargă după tramvaie.

Alexandru Povarnă

Cămașa de fericire – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

303963_201331463333121_1043998845_n

când explodezi

te adun din petale și lacrimi rămase pe mare

ochii sunt doi… veseli și strălucesc,

dar inima liberă până unde?

ești o vară continuă

și eu nisip ars, aproape sticlă.

în pălăria mea strâng toate săruturile

primite aseară și ieri și acum trei veri

pentru cămașa mea de fericire.

când explodezi… trăiesc!

Alexandru Povarnă

Omul cu piele transparentă în ziua de mâine – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / 4 comentarii

81eff376f3f3ab9129ceb194cf70dfc3-e1439152557482

Mă cunoști

pe sub mine ai umblat

căutând flori de mormânt

sunt ascuns sub o piele transparentă

de om supracontemporan

pot să aud din iarbă zvonuri de concert stradal

te ador copil banal

cu păr sur și glas strident de pescăruș pitic

ia-mi venele și fă un ghem

pentru statuia ta cu bustul gol

săgeți cu vârf de limbi umane rup pielea

și rămân captive între coaste

lasă-mă să cad ușor pe patul de căpșuni și fân verde

lasă-mă să îmi amintesc prima mână atinsă noaptea

și primul pas prin apă de ploaie

lasă-mă să cad prin veșnicul cânt de lumânare

lasă-mă să cad ușor în mine două bătăi de inimă

și apoi …HAI

Aleluia!

Alexandru Povarnă

Imaginea:

Ilker Aslan

Giant Sculpture of a Man Made of Letters –

Tu, vopsită în albastru! – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

blue woman body

te vopsesc în albastru

să se îndrăgostească toți pictorii de zâmbetul tău

te așez pe catifea bordo și te plimb în tot burgul

nicicând nu au văzut casnicele sau taximetriștii

așa capodoperă reală și versatilă

moștenirea mea recondiționată pentru ochiul meu de cristal

au murit deja doi vopsitori când ți-au admirat ochii în neștire

mie îmi dai bucurie și …

tu, vopsită în albastru!

operă de artă mereu captivantă

și reinterpretată în fiecare zi

sirena mea vie și nemuritoare!

Alexandru Povarnă

Amelia – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

tumblr_n8q2l5XeB01s27y7ko1_500

ești slabă ca ciuma întinsă

pe corpuri de bătrâne costelive

rotocoale de fum îmi ies pe nări involuntar

ai o frumusețe aproape de leșin

lanțurile de aur cu foc te fac să arăți

imperială, onirică, puternică până la epuizare

toți soldații cu busturi goale te înconjoară și așteaptă semnul

un zâmbet și ochii lascivo-plânși

lupii se agită în cuști pentru un os de calitate

bicepșii tatuați cad toți la pământ supraîncărcați de emoție și durere

vălul alb îți zboară de pe corp și îi acoperă

plângi!

ești tainică și imprevizibilă ca ciuma întinsă

pe corpuri de tineri tatuați

Imortală Amelia…

Alexandru Povarnă

Să ne îmbătăm cu luna – Alexandru Povarnă

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

women-trees-forest-fantasy-art-artwork-Desktopography-_99247-42

Iubito te invit să ne îmbătăm!

Astăseară să bem luna toată

amestecată cu piersici și mango,

să ne prindem de mâini,

să zburăm în doi peste păduri,

și tour-eiffeluri încinse de soarele aproape roșu.

piciorul meu de centaur

nechează grecește de zile și zile

Cum, ne noi, înger, vara, devin, diamant?

Fir de aur se îmbracă Monalisa

pentru cina pe asfalt

mâncăm tot și strângem oasele

să le punem în pământ

să tot crească monalise udate dimneața cu apa dulce

care ne îmbracă în toată noaptea.

Statuile au obosit să stea în picioare

sub copacii fără clorofilă și esență lemnoasă

îngenunchează…

mâinile li se rup spre cer

să stăm cu ele să le ascultăm povestea

până nu pleacă sub bolți de abanos.

Iubito stinge lumina să ne îmbătăm cu luna

ca acum zece ani când ne-am întâlnit și zburam și statuile…

Alexandru Povarnă