Pravila dăruită de Maica Domnului schimonahiei Antonia, pentru copiii avortați, nenăscuți

65984825_2337262563198235_4630056220617605120_n

Prezentare Andreea Stângă

 

51626835_312912946023121_2090760835260481536_o

Doamna Andreea Stângă: ”s-a născut la Arad, este absolventă a Facultatii de Litere, Universitatea București, cu un stagiu la Paris și absolventă a unui masterat în Suedia. Momentan auto-exilată pe o insula – Malta și axată mai ales pe artele plastice 🙂”…

46485317_279457712701978_6588691565361758208_n

Atât am obținut – cu chiu și vai – de la această minunată doamnă, care, după ce că este dăruită cu tot ce își poate dori o femeie, mai este și incredibil de modestă. Restul, completarea informațiilor, le-am subtilizat din contul de Facebook personal 😉 !

https://www.facebook.com/pg/AndreeaPopaArt/about/?ref=page_internal

O „urmăresc” de ceva timp pe doamna Stângă și mă bucură faptul că oamenii foarte valoroși sunt atât de modești și cu atât de mult bun simț! O admir și sunt fericită că a acceptat să publice poezia ”Toamna – Andreea Stângă (Popa)” în revista noastră, îmi plac desenele, arta d-nei Andreea Stângă, mă bucura spontaneitatea și inteligența comentariilor pe Facebook, eu necunoscând-o decât din acest context virtual.

Toate acestea i le-am transmis și personal, în mesaj privat 🙂

Duminica V-a din Post – a Cuvioasei Maria Egipteanca

cropped-234049.x-1.jpg

Cu cât ne apropiem de sfârșitul Postului, sfintele slujbe ne vorbesc tot mai vădit de Patimile cele mântuitoare ale Domnului. Această săptămână ne aduce aminte de căderea lui Adam și a întregului neam omenesc și apoi de pilda samarineanului milostiv, în care se oglindește această cădere și izbăvire. Cel căzut între tâlhari este omul Vechiului Testament, pe care nici Preoția, nici Legea nu l-au putut tămădui.

„Căzând Adam în tâlhăreștile gânduri, i s-a furat mintea, rănindu-se la suflet și a zăcut lipsit de ajutor. Nici preotul cel mai înainte de lege n-a luat seama la dânsul, nici levitul cel din lege nu s-a uitat la el, fără numai Tu, Dumnezeule…“ (Duminică seara).

Căzut între tâlhari este și tot omul robit de patimi prin înșelăciunea diavolească și prin călcarea poruncilor dumnezeiești:

„Eu, Stăpâne al tuturor, asemănatu-m-am celui ce a căzut între tâlhari, căzând în păcatele mele și acelea m-au rănit fără de milă; dar nu mă lăsa pe mine nevindecat Iisuse…“ (Luni la Utrenie).

Samarineanul cel milostiv, care a mântuit pe „cel mort“, nu este altul decât Mântuitorul Hristos, Care prin Patimile și moartea Sa a mântuit neamul omenesc și izbăvește de-a pururi pe fiecare din cei ce strigă către El.

„Fiind izgonit de patimi, eu ticălosul, am căzut în prăpastie… Ci Tu, Hristoase, m-ai primit și m-ai luminat cu nepătimirea și m-ai făcut împreună șezător cu Tatăl“ (Marți seara).

Între celelalte săptămâni ale postului, săptămâna a V-a ocupă un loc aparte prin cele două evenimente din cuprinsul ei: Miercurea Canonului și Sâmbăta Acatistului.

Miercuri seara, la Utrenia zilei de Joi, se citește întreg Canonul cel mare al Sfântului Andrei, care s-a citit la pavecernițele primelor patru zile din săptămâna I-a. Împreună cu Canonul se citește și Viața Preacuvioasei Maria Egipteanca, scrisă de Patriarhul Sofronie al Constantinopolului.

Pricina pentru care s-au rânduit acestea, precum arată Sinaxarul Triodului, este că se apropie de sfârșit postul și pentru ca oamenii să nu slăbească ostenelile și luptele cele sufletești și să nu părăsească viețuirea cu nevoință și smerenie.

Marele Andrei, prin istoriile Canonului cel Mare, pomenind faptele cele bune ale oamenilor drepți, precum și întoarcerea celor răi, face pe oameni mai viteji și mai îndrăzneți ca să stea tare împotriva vrăjmașilor, iar Sf. Sofronie, prin povestirea cea desfătată și frumoasă, de asemenea îi întărește și-i îndeamnă spre Dumnezeu, ca să nu cadă și să nu deznădăjduiască de sunt căzuți în păcat, că mare este bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu față de cei ce se întorc cu tot sufletul de la păcatele făcute, precum se vede în Viața Sfintei Maria Egipteanca.

Condacul Canonului este un puternic îndemn la trezvie și grijă pentru răspunsul cel înfricoșat:

„Suflete al meu, suflete al meu! Scoală, pentru ce dormi? Sfârșitul se apropie și vrei să te tulburi! Deșteaptă-te dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindenea și toate le plinește“.

La Utrenia sâmbetei, se citește în patru răstimpuri Acatistul Bunei Vestiri, în chip sărbătoresc și cu repetarea de mai multe ori a primului condac, anume alcătuit în cinstea acestei prăznuiri:

„Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-Te Mireasă, pururea Fecioară!“.

Prăznuirea aceasta s-a rânduit pentru pomenirea și cinstirea biruințelor câștigate de creștini cu ajutorul minunat al Maicii Domnului. Întâi împotriva sciților și perșilor, a doua oară împotriva saracinilor și a treia oară împotriva agarenilor, care cu nenumărate oști, pe mare și pe uscat, asediaseră Constantinopolul. Patriarhul, împreună cu clerul și credincioșii, a făcut privegheri și rugăciuni neîntrerupte și procesiuni cu sfintele icoane și îndeosebi cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care n-a întârziat să-și arate puterea Sa nebiruită. Pentru că oștile păgânilor, mult mai numeroase decât ale creștinilor, au fost biruite de istov, iar corăbiile lor înecate de furtună, s-a rânduit această prăznuire de „mulțumire pentru biruință“ către ”Ceea ce are stăpânire nebiruită”.

Condacul întâi, „Apărătoare Doamnă“, alcătuit de patriarhul Serghie cu acest prilej, ne aduce aminte de-a pururi și ne dă încredere în ajutorul cel mare și grabnic al Preacuratei împotriva tuturor vrăjmașilor văzuți și nevăzuți.

Duminica a V-a ne pune înainte o nouă pildă de înaltă sfințenie, și anume pe Prea Cuvioasa Maica noastră Maria Egipteanca.

Dacă Sfântul Ioan Scărarul, din duminica trecută, este icoana vieții călugărești și a oamenilor care merg spre mântuire cu hotărâre, fără abatere sau întoarcere de la calea cea bună, ca omul care cunoaște bine ținta călătoriei,

Sfânta Maria Egipteanca este icoana celor care se abat sau rătăcesc de la calea mântuirii, a celor care călătoresc cu poticniri și căderi, dar nu mai puțin, și acestora le stă în putință să se ridice la cea mai înaltă sfințenie, precum ne-o dovedește minunata viață a Cuvioasei Maria Egipteanca.

Precum ne-o arată și numele, patria Cuvioasei Maria a fost Egiptul, și anume, orașul cel mare al Alexandriei, iar Cuvioasa a trăit în primele veacuri creștine, între anii 340-420.

După cum ea singură povestește, tinerețea și-a petrecut-o în cele mai urâte fapte de stricăciune și desfrânare. Odată, văzând niște corăbii plecând spre Ierusalim, pentru praznicul Înălțării Sfintei Cruci, a plecat și ea cu un grup de tineri, nu pentru a se închina, ci pentru că avea prilej să-și împlinească și mai mult nesăturata poftă a desfrânării.

Ajunsă la Ierusalim, după o călătorie plină de păcate, a voit și ea să intre cu lumea ce se grăbea la închinarea Sfintei Cruci, dar n-a putut intra mai departe de pridvorul bisericii, oricât s-a silit, pentru că o oprea o putere nevăzută.

Abia atunci s-a trezit în ea simțământul vinovăției și al păcătoșeniei în care se găsea. Văzând aproape icoana Maicii Domnului, înalță o rugăciune plină de căință și zdrobire sufletească, și, simțindu-și inima puțin alinată, încearcă din nou să intre în biserică și acum nu o mai oprește nici o putere.

Se închină cu mare umilință la Sfânta Cruce a Domnului și la ieșire din nou înalță o rugăciune fierbinte către Maica Domnului și aude un glas care o îndeamnă să treacă Iordanul, în pustie.

După un scurt popas în Biserica Sf. Ioan Botezătorul de la Iordan, unde se învrednicește de împărtășirea cu Sfintele Taine, trece în pustie, hotărâtă să înceapă o viață nouă. Într-adevăr, viața pe care o duce de aici înainte până la sfârșitul vieții este mai presus de puterile omenești.

Patruzeci și șapte de ani a trăit în pustie cu două pâini și jumătate, pe care le luase din Ierusalim la plecare, chinuită de foame, de sete, arsă de soarele zilei și înghețată de frigul nopții, hărțuită necontenit de duhurile necurate.

În cele din urmă, din dumnezeiasca rânduială, se întâlnește cu Cuviosul Zosima, care îi va aduce Sfânta Împărtășanie înainte de moarte și care va povesti viața Cuvioasei, așa cum a aflat-o din gura ei.

După cei patruzeci și șapte de ani de nevoință în pustie, Cuvioasa Maria se aseamănă mai mult cu îngerii decât cu oamenii: când se roagă, plutește în văzduh, merge pe apă ca pe uscat, cunoaște gândurile altora și vede cele de departe și cele viitoare ca și cum ar fi de față.

Prin două lucruri ne uimește Cuvioasa la începutul schimbării vieții ei: hotărârea neclintită de a începe o viață nouă și ruperea desăvârșită cu păcatul. Păcatul este robie, mântuirea – eliberare. Nu există mântuire în țara păcatului. Poporul evreu, ca să ajungă în pământul făgăduinței a trebuit să iasă mai întâi din robia Egiptului; fiul risipitor numai întors la casa părintească a fost pus în drepturile cele dintâi.

Cuvioasa Maria nu în Egipt, locul păcatului, ci departe, în pustia Iordanului, s-a eliberat de păcat și s-a sfințit. Deci pentru a începe o viață nouă, cu Hristos, trebuie să o curmăm desăvârșit cu păcatul. Nu putem pune început bun dacă nu urâm păcatul din adâncul sufletului.

Fericitul Augustin, care în tinerețe dusese și el o viață păcătoasă, se ruga cu mare căință:

„Doamne, ajută-mi să Te iubesc, așa cum mai înainte am iubit păcatul“.

Aceasta este prima învățătură din viața Cuvioasei Maria, pe care se cade să nu o uităm. Dacă vrem să reușim ceva cu rugăciunea, cu postul și cu celelalte nevoințe creștinești, trebuie să ieșim din Egipt și să mergem în Ierusalim, să luăm Crucea, să trecem Iordanul și să ne sălășluim în pustie. Să ne ocupăm adică de păcat, să ne sălășluim în pământul nepăcătuirii, cu hotărârea nestrămutată de a face voia lui Dumnezeu.

Dacă această hotărâre nu este ușor de luat, apoi adevărata greutate abia acum începe: cei patruzeci și șapte de ani de pustie, izbăvirea de tirania patimilor care ne chinuiește chiar și după ce ne-am lepădat de ea.

Sf. Maria se afla în pustie, în foame și sete, nu vedea și nu auzea pe nimeni, și totuși, șaptesprezece ani a fost chinuită ca de foc de gândurile cele păcătoase, de aducerile aminte curvești, de cântecele și de bețiile în care trăise.

De unde înțelegem, după cum am văzut și la fiul cel desfrânat, că păcatul este cel mai mare vrăjmaș al sufletului nostru. E unealta diavolului, diavolul însuși, care cu fățărnicie și vicleșug, cu minciună și cu răutate, își ascunde dușmănia împotriva omului până ce îl prinde în lațul obișnuinței cu păcatul. Abia atunci își arată toată ura de moarte împotriva noastră, nu ne cruță, ne chinuiește și nu vrea să plece decât cu sufletul nostru în muncile iadului.

De aceea, toți Părinții ne îndeamnă necontenit să fugim de mușcătura viperei, de prima experiență a păcatului, de curiozitatea de a gusta din otrava cu care ne momește cel viclean. Cine fuge de păcat va scăpa de războiul cel cumplit care urmează și de care nu este sigur că va scăpa cu zile. Cine poate avea voința și hotărârea Mariei Egipteanca?

Într-adevăr, când ne gândim la viața ei, la luptele și la răbdarea ei, ne cuprinde spaima și cutremurul. Calea ei ni se pare că întrece orice putere omenească. Așa este, dar nu este alta. Otrava păcatului nu se poate tăia cu apă de flori, trebuie leacuri puternice; nu cu jumătăți de măsură, ci cu luptă pe viață și pe moarte.

Părinții Patericului au o vorbă: „Dă voință și ia putere“ și alta: „Dă sânge și ia duh“. Ești neputincios, dar Mântuitorul a venit pentru cei slabi și pentru cei bolnavi. „Voiești să fii sănătos?“ ne întreabă El. Trebuie să vrei din toată inima, dă voință și iei putere. Iei putere să rabzi necazurile, să te împotrivești vrăjmașului, să nu cazi în luptă, că fără osteneală nu este mântuire; trebuie să dai sânge ca să iei duh.

Darul întărește puterile slăbănogite de păcat, vindecă rănile sufletești, dar ceea ce am stricat prin voia noastră, singuri trebuie să îndreptăm prin spovedanie curată, prin căință sinceră și prin fapte bune, prin post și rugăciune. Dacă ne-a plăcut mincinoasa dulceață a păcatului, se cade să gustăm și amărăciunea cea dulce a leacului.

Așa cum bolnavul rabdă operație, tăiere, leacuri amare, știind că acestea îi aduc mult dorita sănătate, așa cum răbdăm ostenelile postului în nădejdea că degrabă se apropie Paștile cele luminoase și vesele, tot așa să răbdăm și pătimirile cele curățitoare de păcat și mântuitoare, care ne învrednicesc de bucurie neîntreruptă și de Paștele cel veșnic, de strălucirea, mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit în necazuri și în toate felurile de chinuri.

Pomenirile săptămânii au strânsă legătură cu ele și un adânc înțeles duhovnicesc.
Așa cum altădată Constantinopolul, cetatea cea împărătească, era asediată de neamurile barbare, ca să o jefuiască, tot așa și în viața aceasta pământească, și mai ales în vremea nevoințelor duhovniceşti, cetatea cea împărătească a sufletului este asediată de agarenii și saracinii cei nevăzuți, ca să o jefuiască de bogăția virtuții și să o arunce în moartea păcatului.

Avem însă, Apărătoare tare și nebiruită, pe Preacurata Maică a lui Dumnezeu, Care de-a pururi ne izbăvește din toate nevoile.

Și chiar dacă se întâmplă vreodată, când coborâm de la Ierusalim la Ierihon – când adică neglijăm virtutea și ne irosim în grijile cele lumești să cădem între tâlharii cei nevăzuți și să ne lase „mai mult morți“ -, avem nădejde în milostivirea cea fără de margini a Celui ce, nu din Samaria, ci din Născătoarea de Dumnezeu, a venit pentru mântuirea noastră.

Pilda Prea Cuvioasei Maria Egipteanca ne întărește și ne dă nădejde. Și ea căzuse și fusese jefuită de tâlharii draci, dar s-a izbăvit cu puterea Crucii și cu ajutorul Maicii Domnului, cea Grabnică și Puternică Ajutătoare.

„Toate săltările trupului înfrânându-ți cu ostenelile sihăstrești, ți-ai arătat vitează înțelepciunea sufletului tău, că poftind să vezi Crucea Domnului, te-ai răstignit singură pe tine lumii, tu cea vrednică de cântare…“

„Ceea ce mai înainte erai plină de tot felul de întinări, te-ai arătat aleasă lui Hristos, prin pocăință urmând vieții îngerești și cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă a Împărăției cerului, Marie prealăudată“ (Condacul).

Părintele Petroniu Tănase

Strigătul mut al copilului nenăscut

images-2_1_28_full

Avertizez că este șocant și cutremurător ceea ce veți vedea și auzi!

Acum putem distinge strigătul mut al acestui copil care se află în fața exterminării. Numele meu este Bernard M. Nathanson. Practic obstetrica și ginecologia…

Dacă fugim de realitate, vă rog să o privim în față, totuși, pentru că aceasta este:

http://provitabucuresti.ro/bioetica/avortul/imagini-avort?fbclid=IwAR2Y3beq1sppiy_nJ4W-vhsPayKfJ2bHNCeoqvM6tRiWdQw8PzqrZ1O9O4Y

Paraclisul salvării sufletelor din iad de către cei șapte Arhangheli: Mihail, Gavril, Rafail, Varahil, Evgudil, Uriil și Salataiil

sfintii-arhangheli

Un paraclis este o slujbă de rugăciune specifică pentru cei vii (spre deosebire de parastas, care este o slujbă pentru cei adormiţi). Cel mai adesea, această rugăciune este adresată Maicii Domnului, dar poate fi folosită pentru a cere mijlocirea oricărui alt sfânt. Trăsătura distinctivă a paraclisului este includerea unui canon de rugăciune către sfântul a cărui mijlocire este cerută. Paraclisul poate fi slujic de sine-stătător sau, într-o formă uşor scurtată, împreună cu Vecernia. Este potrivit pentru a fi slujit la orice vreme de necaz.

maxresdefault

Dacă este Preot, el face obişnuitul început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Apoi:
Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…,

PreotulCă a Ta este împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori). Slava… Si acum…

Dacă nu este preot atunci: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Archangels

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă… Şi acum…

Veniţi sa ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniţi sa ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniţi sa ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul si Dumnezeul nostru.

 După care, Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, asculta cererea mea, intru credincioşia Ta; auzi-mă, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tău, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu si viata mea o calcă in picioare; făcutu-m-a sa locuiesc in întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul in mine si inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, ca a slăbit duhul meu. Nu-ti întoarce fata Ta de la mine, ca sa nu mă asemăn celor ce se pogoară in mormânt. Fa sa aud dimineaţa mila Ta, ca la Tine mi-i nădejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă sa fac voia Ta, ca Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun sa mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei si pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul şi s-au arătat nouă. Bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).

Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoinţă să alergăm noi, păcătoşii si smeriţii, si sa cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână, milostiveşte-te spre noi si ne ajuta; sârguieşte ca pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tai in desert, ca numai pe tine te avem ajutătoare. (de doua ori)

Slavă… Si acum…

Niciodata nu vom tăcea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu, ca de nu ai fi statut tu rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pana acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, ca tu mântuieşti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50:

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, si după mulţimea indurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos ma spală de fărădelegea mea si de păcatul meu mă curăţeşte. Ca fărădelegea mea eu o cunosc si păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit si rău înaintea Ta am făcut, ca sa fii îndreptăţit intru cuvintele Tale si sa biruieşti când vei judeca Tu. Ca iată intru fărădelegi m-am zămislit si in păcate m-a născut maica mea. Ca iată adevărul ai iubit; cele nearătate si cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curăţi; spăla-mă-vei si mai vârtos decât zăpada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fata Ta de către păcatele mele si toate fărădelegile mele şterge-le. Inima curata zideşte intru mine, Dumnezeule si duh drept înnoieşte intru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fata Ta si Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale si cu duh stăpânitor ma întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege caile Tale, si cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-ma de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunăvoirea Ta, Sionului, si sa se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău vitei.

PSALMUL 95:

1.Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul.
2. Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui, binevestiţi din zi în zi mântuirea Lui.
3. Vestiţi între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui;
4. Că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este; mai presus decât toţi dumnezeii.
5. Că toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut.
6. Laudă şi frumuseţe este înaintea Lui, sfinţenie şi măreţie în locaşul cel sfânt al Lui.

7. Aduceţi Domnului, seminţiile popoarelor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; aduceţi Domnului slavă numelui Lui.
8. Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. Închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui.
9. Să tremure de faţa Lui tot pământul. Spuneţi între neamuri că Domnul a împărăţit,
10. Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate.
11. Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul, să se zguduie marea şi toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile şi toate cele ce sunt pe ele.
12. Atunci se vor bucura toţi copacii pădurii, de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul.
13. Judeca-va lumea întru dreptate şi popoarele întru adevărul Său.

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine in Numele Domnului! ( se zice de 3 ori pe glasul al doilea).

Urmatoarele trei Tropare pe glasul al 4-lea:

I. Catre Sfintii Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL acum sa ne rugam noi smeritii sis a strigam din tot sufletul zicand: Sfinti Voievozi ai ostirilor ceresti ajutati-ne noua si tuturor dreptmaritorilor crestini salvand din iad toate sufletele celor oropsiti care au ajuns la chinuri grele.

II. Din tot sufletul nostru de crestini sa strigam catre Sfintii Arhangheli pentru a ne apara de vrajmasii vazuti si nevazuti, dar si pentru a salva sufletele rudelor noastre din toate chinurile iadului.

III. Binecuvantate sa fie intru toti vecii Sfintele Ostiri ceresti conduse de Arhanghelii MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL caci pot apara si vindeca pe toti crestinii iubitori de Dumnezeu dar ne si pot salva sufletele rudelor sau ale tuturor crestinilor din toate categoriile iadului.

Slava Tatalui, si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si in vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 96

1. Domnul împărăţeşte! Să se bucure pământul, să se veselească insule multe.
2. Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia neamului Lui.
3. Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii Lui.
4. Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a şi s-a cutremurat pământul.
5. Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de faţa Domnului a tot pământul.
6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au văzut toate popoarele slava Lui.
7. Să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se laudă cu idolii lor.
8. Închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul
9. Şi s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne.
10. Că Tu eşti Domnul Cel Preaînalt peste tot pământul; înălţatu-Te-ai foarte, mai presus decât toţi dumnezeii.
11. Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi răul; Domnul păzeşte sufletele cuvioşilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.
12. Lumină a răsărit dreptului şi celor drepţi cu inima, veselie.
13. Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui!

CANONUL SFINTILOR ARHANGHELI

CÂNTAREA I

IRMOS: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.
Fiind inconjurati de multe ispite si cautand scapare, din multele noastre nevoi, catre Voi Sfintilro Voievozi strigam pentru a ne ajuta pe noi toti, dar si sufeletele care sint in grelele chinuri ale iadului.

Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Toti sintem tulburati de multe ispitiri venind de la potrivnicii nostri, de aceea alergam la voi preaminunatilor Voievozi Ceresti, ca sa izbaviti pe toti cei care sint in toate categoriile de chinuri din adincurile iadului.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La voi cautam protectie si izbavire, Sfintilor Arhangheli, caci multe duhuri sint care nu se supun Domnului Dumnezeu si ne impiedica pe noi in toate zilele cu lucrarea lor nedreapta, ispitind pe toti crestinii spre a-i duce in locurile intunecoase cele de nedescris.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Necajiti sufleteste si trupeste sintem noi crestinii, de aceea cerem ajutorul Sfintilor Arhangheli si al tuturor sfintilor ingeri si ai cetelor ceresti ca sa izgoneasca duhurile rele din intunericul d epe unde au venit spre a nu mai ispiti omenirea cu lucrarea lor.

CÂNTAREA a III-a

IRMOS: Doamne Cel ce ai făcut cele de deasupra Crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta, Tu pe mine mă întăreşte, Unule Iubitorule de oameni.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Aparatori ai crestinilor si al intregii comunitati sinteti Voi, Sfinti Arhangheli, impreuna cu ostirile voastre ceresti cele minunate, preabinecuvantate, drept pentru care va rugam sa ne ajutai si pe noi si pe toti urmasii nostri dar si pe cei care au trecut la cele vesnice.

Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Conlucratori in Sfanta Imparatie a Cerurilor fiind impreuna cu toti sfintii, ajutati-ne pe noi la lucrarea cea buna si sfanta, cat si pe urmasii nostri cei binecuvantati, spre a salva tot ce poate din grelele chinuri ale imparatiei intunericului.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Sfintii Ingeri slujeau lui Iisus in timpul misiunii Sale divine, de propovaduire a sfintei Evanghelii pe pamint, iar voi Sfintilor Arhangheli, ajutati-ne pe noi acum si pe toti cei ce va cer ajutor spre a salva sufletele din adancurile de nedescris ale intunericului.

Si acum si purururea si in vecii vecilor. Amin.

Binecuvantatii ucenici ai Domnului Iisus ii vedeau pe Sfintii Ingeri in jurul Mantuitorului si acest adevar a fost scris de sfintii Apostoli in sfintele lor lucrari crestine.

Stihiri, glasul al 2-lea:

I. Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL impreuna cu ostirile ingeresti pe care cu cinste le conduceti, aparati-ne pe toti care sintem impresurati de duhuri rele, alunga-le departe de noi.

II. Cautati cu milostivire catre noi care sintem Robii Tai, si indeptati-ne pe noi pe calea cea buna si sfanta, iar pe cei adormiti salvati-i din iad.

ECTENIA MILEI (SE CITESTE DE CU EVLAVIE ORI SE CANTA)

I. Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, te rugam auzi-ne si ne miluieste!
II. Doamne miluieste (de 3 ori)!
III. Pentru intarirea si reunificarea intregii biserici crestine de peste tot pamantul in una soborniceasca si apostoleasca biserica, Domnului sa ne rugam.
IV. Doamne miluieste (de 3 ori)!
V. Inca ne rugam pentru toti fratii nostri, pentru toti cucernicii, si dreptmaritorii crestini, si pentru toti cei de fata (Numele celor pomeniti), pentru sanatatea si mantuirea lor.
VI. Doamne miluieste (de 3 ori)!

ECFONIS

Ca milostiv si iubitor de oameni esti Doamne dumnezeule, si Tie Slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin.

SEDEALNA

Cei ce santeti Voievozi ai ostirilor ceresti, si stati inaintea Sfantului Tron Divin, aparati-ne d etoata lucrarea cea rea a duhurilor intunecate, aparati-ne de toate bolile si de toti dusmanii nostri vazuti si nevazuti.

CANTAREA IV

IRMOS: Am auzit Doamne Taina randuielii Tale, am inteles lucrurile Tale si am preaslavit dumenzeirea Ta.

Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Conducand ostile ceresti puteti indeplini misiuni sfinte dar sa si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Pe toti cei botezati in numele tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, care au ajuns la cele vesnice si au ajuns la chinuri ajutati-i sa scape cu rugaciunile si milosteniile celor binecuvantati, dar si mila cereasca a Domnului Iisus Hristos.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Tot felul de daruri minunate si tot felul de vindecari precum si multe inspiratii sfinte ne puteti da noua crestinilor de acum caci cu credinta va iubim duhovniceste.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Zid si liman de izbavire esti pentru noi crestinii sint ostile ingeresti ce sint conduse cu strasnicie de marii Arhistrategi MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL care ne pot ajuta pe noi, dar si pe cei care au trecut la cele vesnice si nu au ajuns la ceruri.

CANTAREA V

IRMOS: Lumineaza-ne pe noi Doamne cu poruncile Tale, si cu Lumina Ta divina, pacea Ta da-ne-o noua, Unule iubitorule de oameni.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

In lucrarea voastra cea minunata impreuna cu a ingerilor din Ostirile voastre cele ceresti ne puteti da noua mare ajutor, umpland sufletele noastre de bucurie.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Daruri mari au adus Sfintii Arhangheli si Sfintii Ingeri oamenilor, ca multi au fost izbaviti de la moarte, de boli cumplite si din robia altora, dar si din grele munci ale iadului.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Din porunca Divina, Sfantul Arhanghel Mihail, s-a aratat cu sabia scoasa in fata lui Valaam care vazandu-l a cazut d efrica cu fata la pamnint.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Arhanghel Rafael Voievodul Ostirii Ingerilor Vindecatori l-a insotit pe Tobie pina al Media a izbavit-o pe Sara, fata lui Raguel de un demon, a legat duhul cel rau, a inlesnit casatoria lui Tobie cu Sara, si l-a invatat pe acesta cum sa-si tamaduiasca tatal, apoi i-a spus:

Bun lucru e a binecuvanta pe Dumnezeu, si preainalt Numele Lui si a vesti slavind faptele Lui.

Taina Regelui se cuvine sa o pastrezi , iar lucrurile lui Dumnezeu, este de lauda sa le vestesti. Faceti binele si raul nu va ajunge.

CANTAREA VI

IRMOS: Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune necazurile mele, ca s-a umplut sufletul mea de greutati si viata mea de iad s-a apropiat, si ca Iona ma rog Tie: Dumnezeule din stricaciune scoate-ma.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Firea noastra cea plina de pacate poate fii izbavita prin lucrarea sfintilor Arhangheli asa cum a izbavit pe Isaac de la jertfire.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Mari minuni au facut si mai pot face Sfintii Ingeri si Arhangheli asa cum a fost arsa jerfa lui Manoe, ori cum a fost salvata Manastirea Dochiarului de la innundatie.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Slavind pe Dumnezeu toate Ostirile Ceresti impreuna cu Sfintii Arhangheli canta:Sfant, Sfant, Sfant e Domnul Savaot, plin este cerul si pamintul de marirea Ta, iar noi aici pe planeta frumoasa ne rugam pentru a fii izbavite sufletele de la chinurile vesnice.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur stand la masa cu 12 oameni a vazut un tanar foarte frumos pe care l-a intrebat:

– Ia spune tinere cum te cheama? Iar tanarul acela fiind un Inger a zis: Numele meu este MINUNAT si s-a ridicat in Sfanta Imparatie a Cerurilor, drept pentru care si noi dorim sa fie salvate cat mai multe suflete din stapanirea iadului.

ECTENIA SALVĂRILOR SFINTE:

Cu pace Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste.

Pentru pacea de sus si pentru salvarea rudelor noastre, din chinurile iadului, Domnului sa ne rugam.

Doamne miluieste.Pentru ca sa ne trimita noua Domnul Dumnezeu un Sfant Inger vindicator spre a ne salva toate rudele noastre, din adancurile iadului,

Domnului să ne rugăm: Doamne miluieste!

Pentru alungarea tuturor duhurilor rele din trupuril noastre si din sufletele noastre, Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste!

Pentru toti robii lui Dumnezeu care au trecut la cele vesnice si sint in chinurile iadului, pentru scoaterea lor din acea stare, Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste (12 ori).

ECFONIS

Ca milostiv si iubitor de oameni esti Doamne Dumnezeule si Tie Slava iti inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

PROCHIMEN (glasul al 2-lea)

Cel ce faci pe ingerii Tai, duhuri sip e slugile Tale para de foc, miluieste-ne pe noi.

Stih: Inchinati-va Domnului toti Ingerii Lui, inchinati-va Domnului toate puterile Lui.

Fratilor!

Voiesc sa va duc aminte voua celor ce ati stiut odata toate acestea, ca Domnul după ce a izbavit pe poporul Sau, din pamantul Egiptului, a pierdut dupa ceea pe cei ce nu au crezut. Iar pe Ingerii care nu si-au pazit vrednicia si au parasit locasul lor, i-a pus la pastrare sub intuneric, in lanturi vesnice, spre judecata zilei celei mari. Tot asa Sodoma si Gomora si cetatile dimprejurul lor care in celasi chip ca acesta s-au dat la desfranare si au umblat dupa trup strain, stau inainte ca pilda, suferind pedeapsa focului vesnic. Asemenea deci si acestia visand, pangaresc trupul si hulesc maririle (ceresti).

Dar Lihail Arhanghelul cand se impotrivea diavolului, certandu-se cu el pentru trupul lui Moise, nu a indraznit sa aduca judecata de hula ci a zis:” Sa te certe pe tine Domnul!”

Acestia insa defaima, cele ce nu cunosc, iar cele ce – ca dobitoacele necuvantatoare stiu din fire, intru acestea isi gasesc pieirea.

Pace Ție…

Si Duhului Tau. Aliluia. Aliluia. Aliluia.

PROCHIMEN (glasul al 7-lea)

Asculta Doamne si vezi pe poporul nostrum cel dreptcredincios.

Stih: Laudati pe Domnul, toate slugile Lui, laudati-L pe El toate puterile Lui.

EVANGHELIA

Intelepciune drepti din Sfanta Evanghelie de la Matei(Matei 28:2-8) sa ascultam:

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă. Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Parinte, Cuvinte si Duhule Sfinte, Treime Sfanta curateste multimea pacatelor noastre.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pentru rugaciunile Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL si ale tuturor Ostirilor Ceresti, ale tutror sfintilor si a Sfintei Fecioare Maria curateste Doamne multimea pacatelor noastre si salveaza din adancurile iadului pe toti.

Stih: Miluieste-ma Dumnezeule dup amare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Urmatoarele trei Tropare pe glasul al 6-lea:

I.Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL nu ne lasati pe noi ajutorului omenesc caci dusmani vazuti si nevazuti sint foarte fatarnici si vicleni.

II.Toti crestinii care alearga spre al vostru ajutor nu-i lasati in necazuri ci aparatii cu puterea voastra cea cereasca si cu toti ingerii din sfintele voastre Ostiri ceresti.

III.Sfintilor si preaminunatilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL car econduceti cu maiestrie Ostirile Ingeresti va rugam sa salvati din chinurile iadului pe toti cei care sint in acele munci amarnice.

Slava Tatalui, si Fiului si Sfantului Duh.Si acum si in vecii vecilor. Amin.

CANTAREA VII

IRMOS: Tinerii care au mers oarecand in Babilon cu credinta in Preasfanta Treime, vapaia cuptorului au calcat-o cantand: Dumnezeul Parintilor nostri, Bine esti cuvantat.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Cand Domnul Iisus a fost prunc, Imparatul Irod a vrut sa-l ucida, insa Domnul Savaot a pus un sfant inger ca sa-l instiinteze pe dreptul Iosif Protectorul. Sfantul Inger s-a dus la el si a spus: „Scoala Iosife, ia pruncul sip e fecioara si fugi in Egipt”, iar acuma va rugam sa salvati sufletele chinuitilor din toate treptele iadului.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.
In vedenie s-au aratat Sfintii Arhangheli preminunatilor parinti pustnici si ierarhi, aratandu-le a doua venire a Domnului Iisus Hristos.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Inger de intarire a venit la Domnul Iisus Hristos cand era in gradina Ghetseimani si plangea cu lacrimi de sange, spre a-L intari Dumnezeieste iar noi cerem ajutor ingeresc spre a salva toate sufletele care sint chinuite in adancurile iadului.
Si acum si pururea si in veci vecilor. Amin.

Sfintele Personalitati ceresti care s-au vazut la mormantul Domnului Iisus Hristos au lovit pe starjeri cu energia lor cea sfanta, lasandu-i ca morti iar femeile mironosite le-au vorbit cu demnitate cereasca si credinta si sfanta nadejde.

CANTAREA VII

IRMOS: Pe Imparatul Ceresc sa-L laudam noi credinciosii si sa I ne inchinam cantandu-I si Preainaltandu-L intru toti vecii.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Sfantul Ierarh Nifon al Constantiei a vazut in vedenie pe Sfintii Arhangheli impreuna cu ostirile lor cele minunate iat noi ne rugam cu smerenie ca sa fie salvate toate sufletele din toate categoriile de chinuri al intunecatului iad.

Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

In timpul vechilui testament o intreaga ostire asiriana (a fostului regat sirian) a fost taiata de Sfantul Arhanghel Mihail cu ingerii din Sfanta sa ostire cereasca iar noi ne rugam ca sa fie alungate toate duhurile rele care inspira omenirea la rautati.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, pe intreaga Dumnezeire vesnica, pe toate Sfintele Ostiri Ceresti impreuna cu toti cei din ceruri care ne apara pe noi si pot salva din iad pe toti oropsitii.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Sa laudam pe Sfintii Arhangheli si pe Sfintele lor Ostiri ceresti pentru apararea, intrajutorarea, vindecarea si izgonirea tuturor vrajmasilor nostrii vazuti si nevazuti.

CANTAREA IX

IRMOS: Cu adevarat pe Tine te marturisim Preasfanta Treime ca esti Dumnezeirea cea adevarata si vrednica de preamarire intru toti vecii.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Minunatilor Arhangheli impreuna cu preaminunatele si sfintele Personalitati Ceresti ajutati-ne si salvati pe cei din iad, pentru rugaciunile celor binecuvantati din Ceruri si de pe Pamant.

Stih:Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului.

Inimile voastre se pot umple de bucurie vazand ajutorul vostru si al tuturor Ostirilor Ceresti dat pentru noi si pentru toti cei care il iubesc pe Dumnezeu si ne straduim sa intelegem pe toate cele bune dandu-ne seama de chibzuinta voastra cea cereasca.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Stand in fata Dumnezeirii Tale, Sfintii Arhangheli isi acopera fetele cu aripile lor cele sfinte datorita marii straluciri Divine iar noi auzind acestea sa ne smerim si sa cerem iertarea pacatelor noastre.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

CATAVASIE

O Prealuminatilor Voievozi ai Sfintelor Ostiri Ceresti fiti buni si Ingaduitoari cu noi crestinii. Indrumati-ne , aparati-ne , vindecati-ne si faceti tot ce este bine pentru ridicarea noastra duhovniceasca si pentru salvarea celor oropsiti din toate chinurile iadului.

LAUDELE SFINTILOR ARHANGHELI (glasul al 6-lea)

I. Cu ce cantari de laude vom incununa noi crestinii pe Sfintii Arhangheli care asculta de poruncile Divine, aratandu-se celor alesi si indreptandu-le calea spre bine (2 ori).

II. Cu ce podoabe de cantari vom incununa pe toti Sfintii Arhangheli care slujesc necontenit dumnezeirii cantand cantece rasunatoare de slava sfanta (de 2 ori).

III. Cu ce mangaietoare cantari vom incununa pe marii Arhistrategi care cu cea mai mare cinste si demnitate ii apara pe crestini de toate relele si de toti dusmanii?

IV. Cu ce flori duhovnicesti vom incununa pe Sfintii Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL pe soboarele si Ostirile lor care necontenit fac lucrare spre apararea noastra si lauda Domnului Dumnezeu dar si pentru salvarea tuturor chinuitilor din iad.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Veniti toti pamantenii sa aducem laude Sfintilor Arhangheli care se roaga, ne apara, ne vindeca ori ne indruma pe noi impreuna cu toate Ostirile lor cele minunate si binecuvantate de Atotputernicul Domn Savaot.

DOXOLOGIA (SLAVOSLOVENIA)

Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat noua lumina!

Slava intru cei de sus lui Dumnezeu sip e pamant pace, intre oameni bunavoire.
Laudamu-Te , bine Te cuvantam, ne inchinam Tie, slavimu-Te, iti multumim Tie, pentru slava Ta cea mare.

Doamne Imparate Ceresc, Dumnezeule, Parinte Atotiitorule, Doamne Fiule, Unule nascut si Duhule Sfinte.

Doamne Dumnezeule, mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui, Cel ce ridici pacatul lumii, miluieste-ne pe noi.

Primeste rugaciunea noastra, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si ne miluiesti pe noi. Ca Tu esti Unul Sfant, Tu esti Unul Domn Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal. Amin.

In toate zilele bine te voi cuvanta si voi lauda numele Tau in veac si in veacul veacului. Invredniceste-ne Doamne, in ziua aceasta fara de pacat sa ne pazim noi.

Bine esti cuvantat Doamne dumnezeul parintilor nostril si laudat si preamarit este numele Tau in veci. Amin.

Fie doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi intru Tine.

Binecuvantat esti Doamne, invata-ma indreptarile Tale. ( de 3 ori).

Doamne scapare Te-ai facut noua in neam si neam; eu am zis;” Doamne miluieste-ma, vindeca sufletul meu ca am gresit Tie! Doamne catre Tine am scapat, invata-ma sa fac voia ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Ca la Tine este izvorul vietii, intru lumina Ta, vom vedea lumina. Tinde-Ti mila Ta celor ce te cunosc pe Tine”.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi! (de 3 ori).

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

TROPARUL SFINTILOR ARHANGHELI(glasul al 4-lea)

Mai marilor voievozi ai Ostirilor Ceresti, rugamu-va pe voi, noi nevrednicii sa ne acoperiti pe noi cu acoperamintul aripilor slavei voastre celei netrupesti, pazindu-ne pe noi cei ce cadem cu deadinsul si strigam: Izabaviti-ne din nevoi ca niste mai mari voievozi peste cetele puterilor fara de trup.

RUGACIUNE CATRE SFINTII ARHANGHELI

Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL si toti care santeti in Imparatia Cerurilor sub directa comanda a Dumnezeirii impreuna cu toate Ostirile voastre, rugati-va pentru noi, aparati-ne, ajutati-ne, tamaduiti-ne de toate bolile noastre, inspirati-ne la tot lucrul cel bun si bineplacut Domnului Dumnezeu. Iar dupa o viata plina de fapte bune, mijlociti sa ajungem si noi in Sfanta Imparatie a Cerurilor, unde sa avem un loc vesnic si impreuna cu voi, sfintele Ostiri Ceresti, impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii sa cantam: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu. Amin.

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Duminică seara

Sf-Efrem-Sirul

Ca înaintea înfricoșatului Tău Divan, Doamne, stând eu, osânditul, și mustrarea lucrurilor mele și hotărârea Ta cea dreaptă dată mie văzând, care mă leapădă pe mine, ticălosul, de la Sfântă fața Ta, în muncile cele nesuferite; și ca și cum atunci ai vrea să-mi grăiești mie, eu acum strig cu cutremur și cu lacrimi: Drept ești, prea-drepte Judecătorule, și dreaptă este judecata Ta; că dintr-însa nu m-am nedreptățit.

Bunilor, Preasfinților îngeri, picați asupra mea lacrimi, că eu pe sine-mi nu m-am miluit, mila lui Dumnezeu trecând-o cu vederea. Deci cu adevărat după dreptate mă pedepsesc. Când Domnul a pus mila Sa înaintea mea, eu, necugetând, nicidecum nu luam în seamă aceasta, și cu dreptate acum se întoarce de la mine.

Atunci dar vor grăi cu urgie îngerii: Acum nu este vreme de pocăință, ci de răsplătire. Mângâierea acum a slăbit, pocăința și lacrimile sunt nelucrătoare, iar muncile se înmulțesc. Suspinurile cele neîncetate nu sunt auzite, ci acum tânguirea este nesfârșită.

Acum du-te și ia-ți răsplătirea cea amară și cumplită a lucrurilor tale, arzându-te ca o materie necurată, aprinzând gheena cea nestinsă a fiarei celei neadormite, a viermelui celui amar. Ca un fiu al întunericului desfătează-te. Ca unul ce ai iubit întunericul cel veșnic, îndulcește-te de fețele cele negre, pentru că ai urât lumina cea de-a pururea vecuitoare. Acolo va fi plânsul cel neîncetat și scrâșnirea dinților cea prea-dureroasă.

Vai mie, vai mie, suflete al meu, ticăloase, gol fiind cu totul de faptele cele bune. Cum vei vedea pe Judecătorul cel nemitarnic, arhanghelii stând și slujindu-i, pământenii goi înainte stând, toți tremurând de înfricoșatul Scaun al Făcătorului tuturor; că judecată fără de milă este acolo celor ce nu au lucrat aici milă.

Vai mie atunci, suflete prea-necăjite! Dar nu va fi glas și auzire. Căci toate se vor preschimba în altele, și chipul lor trist, și faptele. Fiindcă al optulea veac îl vom începe. Veșnic se vor veseli drepții, veșnic se vor munci ceilalți. Pentru că pe Dumnezeul tuturor nu L-am veselit. Dar nici acelea nu sunt precum par a fi. Și de lipsă este ca de aici să strigăm către Dumnezeu și oamenilor să le vestim: Chezașii Tăi sunt Cuvioșii.

Vestesc Ție, Doamne, toate, și iartă pe netrebnicul robul Tău. Să nu treci cu vederea ticăloasa mea rugăciune; mâinile mele întinate le întind, să nu mă lepezi pe mine, cel încărcat cu patimi; ci caută spre mine cu iubire de oameni și cu blândă milosârdia Ta.

Pe sine-mi cu dezmierdările de tot m-am spurcat și frumusețea sufletului am necinstit-o. Cugetelor celor trupești am robit și stăpânirea mea cea mai dinainte am pierdut-o. Pe vrăjmașul l-am ascultat sfâtuindu-mă și pe idolii patimilor în suflet i-am închipuit. Poftele pântecelui le-am desăvârșit și strălucirea minții am înnegrit-o.

În cinste de fiime adevărată fiind, dobitoacelor celor fără de minte m-am asemănat, și frică strașnică și cutremur mă ține pe mine, mai înainte văzând tăierea morții venind nearătat asupra tuturor și pe sine-mi fiind neîndreptat.

Dintru adâncuri strig către Tine, Doamne, și cad înaintea Ta cu lacrimi: Fii milostiv și iubitor de oameni mie, celui ce spre Tine am nădejdile mele; fă-mă ca să scap de urgia osândirii ce va să fie acolo; binevoiește ca sufletul meu cel împietrit mult născător de fapte bune să se arate înaintea Ta; gândurile mele cele neroditoare scutură-le în focul Sfântului Tău Duh; să nu mă tai pe mine ca pe pomul cel neroditor și în focul cel nestins să mă trimiți; să nu mă arăți materie și paie ale văpăii iadului, ci ca pe niște grâu, Dumnezeul meu, bagă-mă în hambarul Tău.

Genunchiul inimii mele îmi plec eu, ticălosul, neîndrâznind a căuta la Ceruri; primește rugăciunea gurii celei spurcate, Cel ce ești fără de păcat, unule Ziditorule. Împărat fiind al tuturor și atotputernic, pe împotrivnicul și tiranul Veliar surpându-l, din toate felurile fărădelegilor mele izbăvește-mă.

Prăznuiesc îngerii și muritorii văzând întoarcerea mea. Am trecut cu vederea poruncile Tale cele de viață purtătoare; m-am amăgit cu fapte urâte; să nu Te îngrețoșezi de mine, prea-bunule Stăpâne, izbăvește-mă de robia celui rău și viclean.

Cu frică a inimii Te rog pe Tine, Cel ce cu voia m-ai zidit pe mine de Dumnezeu lucrat și Care cu multe m-ai îmbogățit pe mine în dar; și Care m-ai iubit foarte, încât pentru mine Te-ai întrupat și moarte ai suferit.

Acum nepomenitor m-am arătat eu, ticălosul, de atâta dragoste a Ta, Izbăvitorule, cu totul rob făcându-mă dezmierdărilor și trupul și sufletul pângărindu-le. Totdeauna strig: Am păcătuit, și de a lucra cele cumplite nu încetez. Acum osândit stau, bunule, ci dă-mi mie lăsare răutăților, ca un Dumnezeu milostiv și îndurat.

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Maica lui Dumnezeu, ușă cerească și chivot, mântuire întemeiată te-am câștigat pe tine. Mântuiește, mântuiește-mă, Stăpână, în dar.

Legiuni de îngeri în Ceruri de multe ori suspină pentru mine, ca nu cumva să răpească fără de veste sufletul meu și să merg în curgerile focului.

Legiuitori Apostoli înfricoșați, șezând pe scaune împreună cu Judecătorul, îngeri cu paloșe prea-într-armați și înfiorători vor despărți inimile păcătoșilor. Atunci se va tângui toată suflarea, că nu vor avea margini, vai, muncile cele cumplite.

Apucă mai înainte pe toate acestea, suflete, urmând tânguirea desfrânatei. Izbăvește-mă atunci, Mântuitorule, de înfricoșata groază a muncilor celor înfiorătoare. Pe Tine te laudă neîncetat Heruvimii și Serafimii cei ce în patru chipuri se poartă. Cetele cele cerești slujindu-Ți, Te laudă pe Tine, Treime întru o unime.

Lumină nenăscută ești, Părinte, și împreună fără de început ai pe Fiul Tău, de-a pururea împreună vecuitor ai pe Duhul Tău, Care dăruiește tuturor suflare de viață, ca un milostiv, și milosârd, și bun.

Cu rugăciunile Mucenicilor, ale Proorocilor, ale Apostolilor, ale Cuvioșilor și ale Ierarhilor, primește și glasurile noastre. Părinte mai presus de Ceruri, Doamne, slavă Ție, Căruia Ți se cuvine slava și stăpânirea, împreună cu Preasfântul, bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Sâmbătă seara

Sf-Cuv-Efrem-Sirul-3-721x1024

Acum, încă și astăzi, cu fața rușinată și în pământ plecată, îndrăznesc să grăiesc către Stăpânul îngerilor și Ziditorul tuturor; iar eu sunt pământ și cenușă; ocară oamenilor și defăimare norodului; vierme, cu adevărat, și nu om, mustrat și prihănit fiind, cu totul prea dureros și de mâhniciune plin.

Cum voi căuta către bunătatea Ta, Stăpâne? Cu ce fel de inimă, cu ce fel de conștiință? Ce fel de limbă necredincioasă și întinată voi îndrăzni să mișc? Și cum voi face începutul mărturisirii mele?

Peste măsura eu, ticălosul, am întărâtat numele Tău și mai presus decât curvarul am viețuit curvește. Că pe cel ce este întru mine după chipul Tău l-am întinat, netrebnicindu-l, și glasul poruncilor Tale nu l-am păzit.

A căror păcate ale mele lăsare voi cere mai întâi eu, păcătosul? A celor întru cunoștință, cu neasemănare neiertate, ori a celor întru călcările de sfintele Tale porunci, ori a celor întru împreună învoirile cu gândurile cele rele și viclene?

Știu, Doamne, că, pentru multele întinări ale sufletului meu și pentru necurăția mea, nu sunt vrednic de înfricoșata Ta chemare. Nu pot sta întru rugăciune înaintea Ta; nu pot să caut și să privesc la înălțimea Cerului, căci cu poftele cele necuvioase ușa deschizând-o și dobitocești și fără de rânduială porniri uneltind, pe ticălosul meu suflet cu patimile l-am întinat.

Miluiește-mă Doamne, că sufletul meu s-a înecat în marea dezmierdărilor celor amare; și cu urâta socoteală haina sufletului meu am mânjit-o; și toată mintea mea s-a frământat de gândurile dracilor; și prin toate lucrurile și gândurile mele am amărât și de-a pururea amărăsc bunătatea Ta, iar pe vrăjmașul meu care se luptă cu mine de-a pururea îl trag către mine și îl slujesc.

Conștiința îmi mustră gândirea mea. Îmi rușinez fața mea. Însumi de sine-mi osândit sunt mai înainte de judecata cea gătita mie. Înverșunarea ce este întru mine mă biruiește, că de-a pururea în noroiul lăcomiei pântecelui mă tăvălesc; scrisă pe stâlp este reaua mea petrecere, că de-a pururea dezmierdările mă înnegurează; spre osânda îmi este goliciunea mea, că de-a pururea reaua putoare a patimilor mă mânjește, de-a pururea cu gândurile spurcate mă întinez.

Din pruncie m-am făcut vas al păcatului celui de stricăciune făcător, și acum, în fiecare zi auzind de judecată și de răsplătire, nu voiesc să stau împotriva poftelor trupului care se oștesc împotriva sufletului meu, ci totdeauna eu, ticălosul, întru cunoștință păcătuiesc, totdeauna mă amăgesc, totdeauna mă robesc, totdeauna mă biruiesc. Pentru aceasta sărac și urât, Doamne, și pustiu de darul Tău mă fac.

Vai mie, Doamne, că îndelungă răbdarea Ta rău am cheltuit-o! Vai mie, că întru mulți ani am scârbit pe Duhul Tău cel Sfânt! Vai mie, că vremea vieții mele a trecut întru toată deșertăciunea!

Ci, Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, să nu dai la arătare păcatele și rușinoasele mele lucrări cele urâte în priveliștea a toată lumea, înaintea tuturor îngerilor și a oamenilor, spre rușinea mea și spre osânda veșnică; că pricinuitor sunt a toată rușinea și osânda.

Cum voi plânge orbirea sufletului meu! Cum voi plânge atâta necunoștință a mea! Cum voi plânge voirea mea cea așa de pătimașa și nepocăită! Astăzi nevoitorii se odihnesc cu mângâierea Sfântului Duh, iar eu mă tulbur, socotind sărăcia mea cea din lenevire.

Astăzi se veselesc cei cărora li se descoperă de către Dânsul cele tainice, iar eu mă rușinez că de toată fapta cea bună străin am crescut. Astăzi se bucură cei ce văd de la Dânsul vistieriile răsplăților lor, iar eu plâng cu amar ca m-am alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și m-am asemănat lor. Gol m-am făcut eu, ticălosul, cu a mea trândăvie, fiindcă străin sunt de cei ce întru rugăciune și întru priveghere s-au nevoit.

Caută spre mine, Stăpâne, cu milă, dintru înălțimea Ta cea sfântă. Vezi neîndreptarea sufletului meu celui netrebnic și, cu judecățile care știi miluindu-mă, îndreptează-mă. Ca înaintea sfântului Scaun al slavei Tale stând, ca atingându-mă de prea-curatele Tale picioare, așa mă rog și mă cuceresc cu inima zdrobita:

Miluiește-mă, Milostive, pe mine, făptura Ta; întoarce-mă pe mine în dar cu darul Tău. Știu că toate le poți și cu neputință Ție nimic nu-Ți este. Să nu aștepți voirea mea cea stricată, că nu am osârdie spre a mă îndrepta pe sine-mi.

Plângeți pentru mine, toată firea cea văzută și cea nevăzută, cel ce întru păcate și în patimi de tot am îmbătrânit. Plângeți pentru mine, cel ce sunt întreg-înțelept pentru cei ce mă văd, iar în lăuntru de-a pururea curvesc.

O, suflete muncit, s-a apropiat dezlegarea ta cea din trup! Pentru ce te veselești întru privirile cele străine de tine, de care o să te lași și de care o să te lipsești? Gândește-te la cele pe care le-ai lucrat, cum și ce sunt: cu cine ți-ai petrecut zilele lucrării și ale plugăriei.

Pe cine ai veselit cu lupta ta, ca să-ți vină în întâmpinare în ceasul ieșirii tale; pe cine ai veselit întru alergarea ta, ca să fii odihnit în livada sa; și pentru cine ai muncit în dar, sau întru privegheri te-ai ticăloșit, ca să-ți iasă înainte cu bucurie; pe cine ți-ai făcut prieten în veacul ce va să fie, ca să te primească voios; în ce fel de țarina te-ai tocmit și ce plată va să-ți dea ție; cu ce nevoințe ai veselit pe Domnul, pe Născătoarea de Dumnezeu, pe Sfinți, pe vecinii tăi.

Trezvește-te, suflete ticăloase, ca să nu te afli în ceasul despărțirii în scârbe și în suspinuri; ca să nu plângi fără de folos în vecii vecilor. Vor veni atunci acestea toate în mintea ta și vei zice întru sine-ți, plângând și jeluindu-te cumplit: Eu pe acestea în fiecare ceas, pe toate mi le-am amintit, însă nu m-am îngrijit de a mea mântuire.

Vezi, Stăpâne Hristoase, Mântuitorule, izvoarele lacrimilor mele și zdrobirile și suspinurile nevrednicului meu suflet; și să vină peste mine mila Ta, mai înainte de a veni Judecata cea înfricoșată să mă ia nepregătit și rușinat.

Trimite-mi putere mai presus de puterea mea, ca să mă întoarcă pe mine și să viez întru cuvioșie și dreptate, după sfântă voia Ta. Sfințește-mi inima mea, care s-a făcut peșteră și lăcaș al dracilor.

Sfințească-se peste mine înfricoșatul și prea-sfântul Tău nume. Nu am fost eu odată pe pământ. Și Ți s-a părut Ție, întru multe îndurările Tale, a mă plăsmui întru pântecele maicii mele; și m-am născut, cu mila Ta, învrednicindu-mă a mă face vas darului Tău; și mi-ai dăruit mie luminarea duhovniceștii cunoștințe. Iar eu, leneșul și păcătosul, am lepădat și lepăd dăruirile darului Tău.

Deci de ce fel de iertare sunt vrednic eu, ticălosul, cerând îndurare, Doamne, căci nu am mărturisire curată? Că de multe ori m-am făgăduit Ție să mă pocăiesc, și mincinos al făgăduinței m-am făcut.

De multe ori m-ai miluit, și eu iarăși m-am lepădat. De multe ori m-ai ținut, și eu iarăși m-am întors. De multe ori m-ai înviat, și eu iarăși am căzut. Pentru aceasta hotărârea eu o aduc asupra mea și mărturisesc că sunt vrednic de toată munca și pedeapsa.

De câte ori ai plinit darul Tău cel mângâietor, iubitorule de oameni, prisosind cu bucurie, iar eu pururea Te întărât pe Tine! De câte ori ai desăvârșit asupra mea darul Tău, și ai săturat foamea mea, și setea mea ai răcorit-o! De câte ori ai luminat gândirea mea cea întunecată și ai adunat din înșelare gândurile mele! De câte ori ai îmbogățit sărăcia mea și ai gonit putrejunea mea, iar eu, ticălosul, totdeauna lepăd bogăția Ta.

Cu totul mă spăimântez și mă cutremur, acestea gândindu-le. Cu totul întru adâncul îndoielii mă cufund, nimic vrednic către darea de răspuns nu am eu, ticălosul. De câte ori mi s-a făcut mie darul Tău, Stăpâne, cale a vieții, și luminare, și bucurie nepovestită! De câte ori s-a făcut întru inima robului Tău înțelepciune, și frumusețe, și putere, negrăită înălțime și laudă, și bucate mai dulci decât mierea în gura robului Tău!

Cum voi povesti darurile cele ce mi s-au dat mie de la darul Tău, Doamne, pe care eu, ticălosul, le-am lepădat și le lepăd pentru lenevirea mea? De nenumărate pedepse fiind vrednic, de nenumărate daruri m-ai umplut pe mine, păcătosul; iar eu, ticălosul, cu cele împotrivnice îți răsplătesc.

Ci Tu, Doamne – ca Cel ce firesc ai noianul îndelungii răbdări și adâncul milosârdiei – să nu mă părăsești, ca să nu fiu tăiat ca smochinul cel neroditor; să nu Te grăbești a ma secera pe mine crud și fără de vreme din viață; să nu mă iei pe mine ne-gata fiind; să nu mă ridici pe mine mai înainte, până nu îmi voi aprinde candela; să nu mă iei pe mine neavând îmbrăcăminte de nuntă; ci, ca un bun și iubitor de oameni, miluiește-mă, și-mi dăruiește mie ani spre pocăință.

Să nu pui sufletul meu gol jalnică mustrare înaintea înfricoșatului si nemitarnicului Tău Divan; ci, ca un iubitor de oameni, milostivește-Te spre mine, Doamne, cel sărac cu sufletul, cel jalnic, cel gol, cel neputincios, cel leneș, cel spurcat, cel curvar, cel trândav, cel împietrit, cel afundat, cel rușinat, cel păcătos, cel neîndrăzneț, cel fără-de-răspuns, cel osândit, cel nevrednic, cel vrednic de toată pedeapsa și munca.

Dacă dreptul abia se mântuiește, apoi eu, cel păgân și păcătos, cum mă voi arăta? Dacă strâmtă și necăjită este calea care duce la viață, apoi cum eu, netrebnicul, care mă împătimesc de dezmierdări și desfrânez, mă voi învrednici mântuirii?

Dacă prin multe necazuri se moștenește de cei vrednici împărăția Cerurilor, atunci cum eu, cel fără de minte, voi dobândi moștenirea și odihna cea veșnică?

Vai mie, suflete netrebnice! Scurtă este viața, repede trece vremea, către moarte trimițând. Ce răspuns vei da, întru cunoștință păcătuind? Cum vom răbda mustrarea? Ce fel de cutremur ne va lua, când vom auzi acea amară și plină de plâns tăgăduire: «Nu vă știu pe voi.»?

Pe voi toți vă rog, Sfinți ai lui Dumnezeu, soliți pentru mine, păcătosul și prea-micul. Vărsați, rogu-vă, cererea voastră pentru mine către înduratul Dumnezeu, ca să întoarcă sufletul meu din iadul în care s-a pironit de patimile cele de necinste, ca să strălucească sfântul Său dar întru dânsul și să-mi lumineze gândirea cea întunecată; ca să mă fac prea-osârduitor și vrednic de pocăință, cu puterea sfintelor voastre rugi.

Ci Tu, Doamne, Mântuitorul meu, Fiule al adevăratului Dumnezeu, Tu, precum știi, precum voiești, pentru singură bunătatea Ta, în dar mă întoarce de la răutatea ce este întru mine și de la pierzare, și pune întru mine fapta bună cea frumoasă, deznădejdea sufletului meu izgonind-o.

La mila Ta năzuiesc eu, rănitul. Primește suspinurile mele ca pe lacrimile desfrânatei. Să nu mă urăști pe mine pentru întinăciunile cele multe ale păcatelor mele. Știi, Stăpâne, lesne-alunecarea firii omenești. Adu-ți aminte că din tinerețe se pleacă gândirea omului cu sârguință spre cele rele și viclene. Adu-ți aminte că Tu singur ești curat, și fără prihană, și nespurcat.

Miluiește-mă pe mine, Cel ce ești din fire bun, și milostiv și milosârd. Biruiește împietrirea mea și fă însuți, precum știi, îndreptarea; că mă tiranisesc de obiceiul meu cel rău și viclean; că neputincios sunt cu trupul, și cu sufletul, și cu cunoștința; că s-a stins vremea mea; că s-au stins întru deșertăciuni zilele mele.

Mi se apropie sfârșitul căii și însumi sunt nerâvnitor spre îndreptarea de sine-mi. Și deschide-mi mie, Stăpâne, ușa milei Tale și să nu mi-o încui pe dânsa, ca să bat cu nevrednicie.

Întinde-mi mie mână de ajutor întru noianul patimilor și al dezmierdărilor care mă înviforează. Dă-mi mie vreme de pocăință și chip de mântuire. Căci dacă nu vei face Tu, Doamne, câte eu voiesc, neputincioase și lesne de stricat sunt acelea; câte eu apuc nefolositoare și nedesăvârșite se fac.

Iată, Doamne, vezi împotrivirea vrăjmașilor și nepuținta firii noastre. Până când îți întorci fața Ta de la mine? Până când se va înălța vrăjmașul meu asupra mea? Întoarce, Doamne, izbăvește sufletul meu din lucrarea lui cea rea; căci peste tot mă rănesc și el stă râzând de mine.

Mântuiește-mă pentru mila Ta și nu pentru lucrurile mele; căci rele și viclene sunt. Adu-Ți aminte, Doamne, că milele Tale din veac sunt, peste cei păcătoși întinzându-se. Căci, dacă vei privi la fărădelegi, ca și cum nu aș fi voi pieri.

Să nu biruiască trândăvia și nebunia mea iubirea Ta de oameni cea nemărginită. Să nu mă rânduiești de-a stânga cu caprele pe mine, cel iute la păcat, cel ticălos, cel nevrednic de milă. Să nu mă judeci pe mine, Stăpâne, ca pe un rob netrebnic și rău, și viclean, nici să mă pierzi pe mine cu cei ce-Ți zic Ție «Doamne, Doamne» și nu fac voia Ta.

Primește, Stăpâne, și auzi spurcata și nevrednica mea cerere, Cel ce mântuiești pe toți cei ce nădăjduiesc întru Tine, Cel ce nu Te întorci dinspre cererea păcătoșilor, Cel ce dai mâna celui ce zace jos.

Povățuiește-mă pe mine la frica Ta. Dă-mi mie lacrimi de umilință, pocăință spre mântuire aducând, căci către Tine am ridicat ochii cei gânditori ai sufletului meu; căci către Tine, Doamne, m-am îndreptat din pântecele maicii mele; și să nu mă lepezi pe mine de la fața Ta, că multe sunt îndurările Tale peste cei ce cheamă numele Tău întru adevăr; că bine ești cuvântat în vecii vecilor. Amin!

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Vineri seara

Sf-Cuv-Efrem-Sirul-detaliu-768x1024

Suflet necăjit se apropie la Tine, Sfinte Stăpâne, și cu lacrimi vorbește Ție pentru vrăjmașul cel pierzător, și cu smerenie cade, rugându-se Ție pentru împotrivnicul ce îl necăjește pe el.

Deci, de vreme ce cu îndrăznire vine la Tine, auzi-l pe dânsul degrabă și, alergând la Tine cu dorire, cercetează-l pe el cu sârguință. Dacă-l vei trece cu vederea pe dânsul, necăjit fiind, va pieri; dacă vei zăbovi a-l auzi pe el, înconjurat fiind, se va pierde.

Iar dacă pentru îndurările Tale îl vei cerceta pe dânsul, se va afla; dacă îl vei căuta pe dânsul, se va mântui; dacă îl vei auzi pe el, se va împuternici. Să nu îl treci cu vederea pe dânsul, ca să nu îl apuce vrăjmașul, căruia i-ai dat carte de despărțire și pe care l-ai alungat.

Să nu pomenești întărâtările mele cele prea-rele cu care am întărâtat darul Tău, o, Stăpâne milostive, și să nu îmi faci după lucrurile mele, ci mai vârtos dăruiește-mi mie, păcătosului, puțină vreme, ca să aflu răgaz de pocăință adevărată, iubitorule de oameni, bunule.

A suferit darul Tău multă mulțime de păcate și nelegiuiri ale tinereților mele și acum ar suferi și lepădarea, întărâtarea și obrăznicia. Eu însumi știu, Doamne, că Te-ai jurat asupră-Ți că nu voiești moartea păcătosului, ci mai vârtos să se întoarcă și să-l viezi pe dânsul, să se mântuiască de păcatele lui cu îndurările Tale.

Darul Tău, Stăpâne, iubitorule de suflete, totdeauna biruiește cu ale sale milostiviri și îndurări, ca să miluiască și să mântuiască pe cei ce Te doresc pe Tine. El îmi cercetează inima mereu și, de va afla odihnă, intrând va locui întru dânsa; iar de nu o va afla pe dânsa curată, se depărtează îndată.

Și iarăși îndurările Tale îl silesc pe el a veni și a mă cerceta pe mine, nevrednicul; iar eu, ticălosul, sunt de bună voie întors, iar nu după fire. Mă aflu pururea înalt-cugetător, molatic și viclean.

Nu-mi păzesc mintea, din trândăvie, și vrăjmașul îmi pune în minte gânduri de viclenie, necurată desfrânare, frumusețe femeiască îmi îndulcește mintea și-mi întinează sufletul meu, și de multe ori întru fărădelegile mele de mai înainte mă aflu, zăcând ca într-o mlaștină în gândurile cele spurcate.

Și venind darul Tău, întru inima mea află rea putoare, pentru gândurile cele spurcate, și îndată se depărtează, neaflând intrare să intre și să se sălășluiască întru mine precum voiește. Spală inima mea cu dulceață luminoasă, ca să-mi vin întru simțire, că m-a cercetat pe mine și nu a aflat intrare, ca așa să caute a o îndulci pe dânsa.

Și știu că, de către însăși milosârdia silindu-se să mă miluiască, nu se va depărta de la mine cu totul. Milele și îndurările Tale se propovăduiesc pretutindeni prin Evanghelii, și prin Apostoli, și prin toate scripturile Sfinților Părinți și Dascăli.

Eu – știind pilda curvarului, primirea lui Manase, a tâlharului, a lui Zaheu, a vameșului, a desfrânatei, a Cananeencei, a aceleia ce îi curgea sânge, a slăbănogului, a orbului, a fiicei lui Iair, a tuturor celor mai înainte scriși – venind către Tine, mă rog să-mi deschizi milostivirile Tale și să mă primești și pe mine.

O, bunătate și iubire de oameni a lui Dumnezeu! Cum dorește și silește pe toți oamenii să se mântuiască! Cruță, Doamne, pe netrebnicul robul Tău. Cruță, milosârde Hristoase, Mântuitorule, zidirea Ta. Că de nu Tu, Doamne, mă vei înțelepți pe mine, ticălosul, și de nu-mi vei da mie luminare inimii, nu pot, din multa mea răutate, să-mi văd lenevirea mea și moliciunea.

Ci, de vreme ce mă țin și mă biruiesc de amarul vrăjmaș care mă necăjește pe mine, de-a pururea voi striga cu lacrimi noaptea și ziua către bunătatea Ta, ca să mă izbăvești pe mine din cursele lui, caci în fiecare ceas își înnoiește asupra mea măiestriile sale; în fiecare ceas, cu gânduri curvești și cu pofte de dezmierdări îmi necăjește sufletul meu.

Puterea Ta, Hristoase, care a certat valurile mării, să-l certe și pe dânsul, ca să se surpe de la mine, netrebnicul robul Tău; căci se sârguiește a-mi alunga gândirea de la îndulcirea și bună cugetare a poruncilor Tale.

Trimite-mi, Stăpâne, darul Tău degrabă, ca să alunge de la robul Tău pe balaurul cel mare, împreună cu toate gândurile lui cele rușinoase, și rele, și viclene; fiindcă străpunsăturile săgeților lui s-au făcut putrede putrejuni întru inima mea. Și eu în tot chipul le ascund pe ele întru a mea nebunie.

Doctorul cel bun strigă către mine; plăți nu caută, sângiuiri nu varsă. Pregetarea mea nu-mi îngăduie să mă duc către Dânsul. Vine El să mă tămăduiască pe mine și mă află mâncându-mi rănile mele. Când le-am mâncat, atunci mă căiesc, însă căința mea nu este adevărată.

Dătător al tuturor vindecărilor și Părinte al îndurărilor, Tu ești singur bun și milosârd Dumnezeu, Cel ce dăruiești de-a pururea cele bune celor care cer de la Tine. Fiindcă eu însumi cu adevărat am ispitit adeseori nemăsuratele vindecări și dăruirile cele bune care mi se dăruiesc mie zi de zi.

Nemăsurat este darul vindecărilor Tale, Stăpâne, și tuturor celor ce vin la Tine le dai vindecare; căci și rănile mele adeseori se tămăduiesc cu îndurările Tale; și iarăși putrezesc pentru a mea lenevire.

Pentru acestea, fără de sfială, rog bunătatea Ta, suferitorule de rău, Doamne, ca să vină peste mine darul Tău, după obicei, și să-mi adune gândirea mea și să-mi vindece iarăși cumplitele mele răni. Căci iată, învăluirile și grijile vremii celei vremelnice mă apasă și mă fac fără de grijă de bunătățile Tale cele veșnice; ci Tu fii îndelung răbdător asupra mea.

Nici Cerul, nici pământul nu vor putea să răsplătească cu vrednicie pentru vindecările și darurile Tale, că nu au cinste vrednică să îți răsplătească Ție. Prin lacrimi le dăruiești pe dânsele și prin plânsul amar dai desfătare veșnică.

O, putere a lacrimilor, câte poți! Dăruiește-mi, Doamne, mie, nevrednicului robului Tău, lacrimi de pocăință ca să-mi spăl păcatele mele, ca să se lumineze inima mea, ca să șterg zapisul cel mare prin puține lacrimi și să sting prin puțin plâns focul care arde pentru mine; căci cei ce aici vor plânge se vor izbăvi de plânsurile cele veșnice.

Căci iată, adun gândurile mele de pretutindeni și încă nu m-am slobozit de lucrările duhurilor celor rele și viclene ce vor să mă oprească pentru acestea în văzduh; încă nu am cunoscut greutatea mulțimii păcatelor mele; încă nu am fost slobozit de pricinile gheenei. Cele ce ma cufundă pe mine într-însa poartă încă roade întru mine și toate lucrurile ei se mișca întru inima mea; cei ce mă îneacă pe mine într-însa poartă încă roade în trupul meu.

Până când eu, ticălosul, mă voi îmbăta fără de vin și mă voi lenevi de ale mele păcate, ca de unele străine? Ca un rob rău și viclean pe domnul sau, așa-mi bântuiesc și-mi vrăjmășesc eu singur mântuirea și, ca și cum vor lua alții ostenelile mele, așa nu voiesc să priveghez.

Totdeauna întărât îndelunga răbdarea Ta. Inaintea ochilor am amaraciunea mea. Toate indelung le rabzi pentru multă bunătatea Ta.

Dăruiește-mi mie, Doamne, doctorie de întoarcere, ca să-mi vindec rănile mele cele amare. Dăruiește-mi mie să intru în stadionul înfrânării. Dăruiește-mi mie ca întru umilința inimii să-mi trec toate zilele vieții mele.

Luminează-mi ochii cei întunecați ai gândirii mele și păzește-o pe dânsa, ca să nu se întunece de către vicleanul vrăjmaș vederea sufletului meu; și dă-mi mie putere ca măcar o săptămână să lucrez în via Ta, fiindcă mi-am pierdut vremea vieții mele întru deșertăciune și în gânduri de rușine.

Ceasul al unsprezecelea este al vremii vieții mele celei deșarte. Ocârmuiește, Doamne, corabia negustoriei mele și dăruiește-mi pricepere mie, prostului neguțător, ca să-mi neguțătoresc negoțul meu până am vreme. Căci și înotarea corabiei a ajuns la sfârșit.

Mare viscol este și vremea mă cheamă pe mine, cel înalt-cugetător: Vino, arată-ți, leneșule, tot negoțul vieții tale. Și ceasul morții mă înfricoșează pe mine, ticălosul; căci ceasul despărțirii a venit înaintea ochilor mei și foarte m-am înfricoșat văzându-mi sărăcia mea. În loc să mă bucur, eu mai vârtos m-am înfricoșat, nefăcând vrednice lucruri după dar.

Înfricoșată este cu adevărat, o, suflete, sosirea de față a morții celor împătimiți, și păcătoșilor, și trândavilor, și celor ce nu se sârguiesc să petreacă cu curăție întru această viață deșartă.

Căci lucrătorii și nevoitorii cei desăvârșiti se bucură în ceasul despărțirii, văzând înaintea ochilor osteneala cea mare a nevoinței, a privegherilor, a ajunărilor, a metaniilor, a rugilor, a lacrimilor, a sacului lor.

Saltă sufletul lor, căci se îndeamnă să se ducă la odihna din casa trupului; iar păcătosului ii este scârbă prea cumplită în ceasul despărțirii lui, căci vede înaintea ochilor lui lenevirea sa, neînfrânarea, trândăvia, materia multei agoniseli; însă nu i se ingăduie nicidecum să graiasca ceva, căci cu asprime pornește porunca.

Câtă căința cuprinde atunci inima celui ce s-a lenevit aici de a sa mântuire! Cât este de mare chinul ascuns al sufletului său! Vai mie, suflete, vai mie! Pentru ce te lenevești de viața ta? Pentru ce cu răspândire petreci zilele vieții tale?

Fără de veste se va face chemarea ta și ce vei face acolo, înaintea Divanului Judecătorului celui infricoșat, întru cele de aici lenevindu-te? Cum te fură pe tine vrăjmașul și nu pricepi? Cum te jefuiește pe tine de bogăția cea cerească și nu cunoști, înaltule și răspânditule?

Îndelung răbdătorule, sprijinește-mă, Fiule al lui Dumnezeu, nepăcătoase Hristoase. Dăruiește-mi mie, Mântuitorule, cugetare de viața ce va să fie, că doar aș putea să nu am niciodată întru inima mea altceva afară de această cugetare, ca să împlinesc voile Tale.

Măcar la bătrânețe fă-mă împreună lucrător al darului Tău, ca să neguțătoresc bine cu argintul pe care însuți mi l-ai dat mie, Împărate Ceresc.

Cum oare voi putea să stau înaintea înfricoșatului Tău Divan eu, răspânditul și înaltul? Cum eu, nerăbdătorul și cel fără de roadă, mă voi afla împreună cu cei desăvârșiți, care au făcut aici rodul dreptății?

Întru care petrecere mă voi cunoaște, când Sfinții se vor cunoaște unii pe alții întru cămările cele cerești? Cuvioșii, drepții, întreg-înțeleptii, smerișii, în lumina neapusă mergând; păcătoșii, cei răi, mândrii, trufașii, cei ce au benchetuit – în focul cel veșnic și nestins.

O, suflete nepricepute, o, suflete nesimțite, o, suflete, cel ce ți-ai urât viața ta cea veșnică! Până când învăluirile te târăsc pe tine pe pământ? Până când răul obicei al gândurilor tale celor viclene te trage pe tine? Au nu știi că gândurile cele rele și viclene ca un nor întunecat se pun înaintea ta, ca să nu te trezvești către Dumnezeu?

Și tu aștepți întru lenevire să zăbovească a veni Mirele cel ceresc; însă ca un fulger va face venirea de față a Lui. Nădăjduiești întru lenevirea ta că întârzie a veni sfârșitul tău, dar ca un fulger va veni la tine.

Priveghează, o, suflete al meu, în ceasul războiului. Cucerește-te lui Dumnezeu, cu lacrimi rugându-te. Strigă din toată inima ta, strigă cu toată durerea inimii, ca să te afle pe tine întru întoarcere. Și îndată îți va trimite spre ajutor înger îndurat și te va izbăvi pe tine din războiul și din tulburarea vrăjmașului.

Milostiv fii mie, Doamne, păcătosului, și desparte-mă de păcatele mele, și mă întoarce mai înainte de a veni înfricoșata Judecată și a mă lua pe mine nepregătit și rușinat; pentru solirile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și ale tuturor Sfinților Tăi, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin!

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Joi seara

sf-cuv-efrem-sirul-detaliu-768x1024

Iată, iarăși cad la ușa Stăpânului meu cu cucernicie, închipuindu-mă și strigând cu frică. De folos îi este robului a nu fugi de mâinile stăpânului său după ce-a greșit lui ci mai vârtos a stărui lângă dânsul. Auzi, Stăpâne, suspinul meu și, primește graiul cererii mele pe care îl aduc eu, păcătosul, cu cucernicie.

Varsă peste mine, ticălosul, măcar o picătură din nesfârșitul noian al îndurării Tale, ca să am puțină osârdie spre a mă îndrepta pe sine-mi. Căci dacă nu vei da lumina Darului Tău sufletului meu, nu voi mai putea să-mi cunosc păcătoșenia.

Vai mie, căci apucând înainte, păcatul a aflat loc de odihnă întru inima mea și mă înnegrește și mă cufundă, silindu-mă pururea a-L întărâta pe Domnul Dumnezeu.

O, vai mie, ticălosul! Cum nu mă înfrânez eu de focul cel nestins și cum nu mă cutremur, eu de muncile cele veșnice!

Căci iată: a pus lege în mine și fără întrerupere mă trage întru pierzare. Căci măcar că mă mustru adesea și păcatele nu încetez să le mărturisesc, totuși rămân cu sufletul întru cele rele.

Văzând nu văd, fiindcă păcătuiesc. Nu mă ostenesc cu sufletul ca, în adevăr, să mă îndrept, ci, zi cu zi și fără întrerupere, pocăința mea o prihănesc. Rob sunt păcatului, și nevrând fac răul, ca un ostășit de păcat, lui mă supun. Și putând a fugi de el, m-am făcut birnic lui, fiindcă l-am lăsat să ajungă împărat în mine.

Plătesc leafă trupului îngrijindu-mi patimile. Și măcar că-mi dau seama că îi sunt rob, când mi se poruncește de către el ascult fără întârziere, fug de mânia ce va să fie, dar ca un câine legat în fier mă supun în grabă celui ce-mi poruncește. Urăsc adică păcătui, fug de fărădelege, dar rămân în patimă, căci sunt robit. Ca un șiroi curg asupra mea patimile, ca o fântână adâncă se adună în mine îndemnurile lor. Înlăuntrul cugetului de multă vreme le-am unit cu mine și nu îmi vine să primesc despărțire de ele. Mă sârguiesc să-mi schimb vrerea, dar iată că-mi stă împotrivă așezarea cea dintâi a patimilor mele. Îmi ajută necontenit să mă îmbogățesc în patimi și datoria cea veche nu-mi îngăduie să o plătesc. Vreau să-i dau înapoi și el îmi mai adaugă. Și oricât m-aș sili ca să plătesc dintr-însa, el adaugă necontenit tot altele, ca să-mi arate întruna că din a lui plătesc. Și văzând el că necurmarea datoriei mă pleacă pe mine să fiu ticălos, așază în mine zilnic pofte noi și mă face să uit patimile, ca să nu le mărturisesc. Mă întâmpină cu patimi străine, și împlinindu-le pe acestea, le uit pe cele ce au venit asupră-mi și necontenit descopăr că sunt dator.

Alerg la patimi ca la niște prieteni și, împrumutându-mă de la dânsele, le am ca niște stăpâni. Și cele pe care cu puțin înainte mă sârguiau ca să mă izbăvesc, iată că acum mă fac, printr-însele, rob desăvârșit vândut.

Mă chinuiesc să tai și să rup legăturile lor și iată că patimi noi mă cuprind și mă țin. Mă lupt și mă ostenesc să scap întru totul de stăpânirea lor și la apropierea de luptă mă simt și mă descopăr un ecou al lor.

O, cumplită stăpânire în mine a legăturilor păcatului! O, stăpânire a răului, a vicleanului balaur. Mă zbat să scap de el și mai mult mă prinde, ba înca și mintea mi-am vândut-o păcatului. De somn mă las cuprins, când vreau să lupt. Nici măcar să mă rog nu-mi îngăduie vrajmașul, ci ca într-o funie de aramă îmi ține legată mintea și voind să fug, nu lasă legătura. Întemeind păcatul, tot mai adânc în mine trage zăvorul puternic pe ușa cunoștiinței. Și pentru ca nu cumva să se unească cu Dumnezeu, așază drept paznic la ușă duhul rău. El mi-aduce mereu înainte tot felul de gânduri proaste, și mă pleacă să cred că nu e judecată pentru dânsele, pentru că nimeni nu le ține minte. Iar eu pun înainte oglinda cugetului și știu că deasupra mea este spânzurată osânda. Cu aceasta mă ține pe mine, cu aceasta mă leagă, cu aceasta mă vinde și mă cumpără, cu aceasta îmi poruncește să mă supun, după cum zice apostolul: „Iar omul cel trupesc vândut păcatului”. Căci păcatul, în trupul meu fiind, îmi stăpânește mintea și sufletul, din pricina trupului pe care îl uneltește și-l necăjește mereu și-l împilează. Nici a fugi nu poate, nici să mă ajute. Vai mie, mort sunt eu, cel vinovat! Și orb, cel ce văd! Ca un câine m-am făcut eu, omul. Și eu, cel ce gândesc, m-am pogorât în rând cu necuvântătoarele.

Miluiește-te pe sine-ți, o, suflete al meu! Sârguiește-te, înainte de despărțire, să nu ne încuiem afară împreună cu fecioarele cele nebune! Căci nu le e cu putință a moșteni viața celor morți în păcat. Și nici a câștiga cununa alergării celei bune, celor ce au dormitat.

Miluiește-mă, Dumnezeule, după marea Ta mila și, după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Căci dacă mă vei ajuta să mă izbăvesc din ticaloasa robie a patimilor, atunci numai voi putea să Te slăvesc ca pe Dumnezeul meu. Și dacă numai Tu vei vrea, mă vei mântui! Și numai dacă mă vei binecuvânta Tu, mă voi izbăvi.

O, Doamne Dumnezeule! Cred că poți toate acestea și nu deznădăjduiesc. Știu că după mulțimea îndurărilor Tale, vei curăți mulțimea păcatelor mele. Știu că pe toți i-ai miluit și-i miluiești pe cei ce se întorc către Tine din toată inima! Mărturisesc că și eu m-am îndulcit de Darul Tău, am păcătuit ca nimeni altul. Tu, cel ce pe morți i-ai sculat, ridică-mă pe mine, cel ce sunt mort cu păcatul.

Tu, cel ce pe orbi i-ai tămăduit, luminează și ochii cei întunecați ai inimii melei Tu, cel care din gura șarpelui pe Adam l-ai izbăvit, trage-mă și scoate-mă și pe mine din noianul fărădelegilor mele.

Căci oaia Ta sunt și mancat de leu m-am făcut cu păcatele, dar fiu mă voi face, dacă mă voi tămădui cu darul Tău.

Lepădat m-am făcut ca un lepros, dar Tu, dacă vei voi, să mă cureți! Știu, vai, că întru cunoștință am păcătuit! Tu, Doamne, pe Zaheu l-ai miluit ca pe un vrednic. Miluiește-mă și pe mine care sunt netrebnic! Lup, era Pavel oarecând, gonind oile Tale. Fiară era rupând oile Tale, dar păstor l-ai făcut cu darul Tău, tămăduind și grijind oile Tale. Știu că el întru necunoștință a păcătuit. Dar pe mine, Doamne, cela ce cu cunoștință am greșit, miluiește-mă cu darul Tău cel covârșitor! Vai mie! Mă sfiesc de cei ce acum se sfiesc de mine, ca nu cumva să mă rușinez de dânsii pentru păcatele mele cele ascunse! Mă rușinez de cei ce m-au născut pe mine. Ca văduva din Evanghelie, care supărând pe Judecătorul cu stăruința ei și-a dovedit cererea, vreau să mă fac. Și ca prietenul cel îndrăzneț vreau să mă arăt către Tine, prea bunule și singurul Stăpân, ca să întorci sufletul meu cel ce în păcat s-a robit. Acela pâine a cerut spre mângâiere, iar eu dezlegarea sufletului de osteneală cer. Acela hrană trupească a cerut, iar eu chemarea înapoi a sufletului cerșesc. Ascultă, ca un bun și prea bun, glasul plângerii și al lacrimilor mele și întoarce-mă ca să fac rod bun de pocăință.

Răcorește-mi arșița conștiinței mele, înnoindu-mă pe mine cel învechit cu patimile păcatului, ca, de robia acestora după ce mă voi izbăvi, să răsuflu cu ușurare văzduhul slobozeniei mele și cu bucurie și veselie să slăvesc bunătatea Ta!

Știu, o Stăpâne, că milostiv ești, Doamne, și voiești ca să mă schimbi. Aștepți cu nespusă bucurie și bunătate rodul voirii mele. Și gata ești ca să mă miluiești o, nemărginit de bunule Doamne! Dar vrei să vezi așezământul meu. Căci miluind, voiești să mă înveți. Și iertându-mă, voiești să mă câștigi părtaș al împărăției Tale.

Vai de simțirea mea! Vai de ticăloșia mea! O, grasul și pământescul suflet! O, inimă răzvrătită! O, gură plină de amărăciune! O, gâtlej, mormânt deschis! Pentru ce nu-ți aduci aminte o, suflete, de calea netrecută a despărțirii tale? Pentru ce nu te gândești către călătoria aceea? Pentru ce îți tragi asupră-ți pedepsele cele veșnice? Ce faci o, suflete, petrecând ca un animal fără de pricepere?

Vai, mie cum aleg întunericul mai mult decât lumina!
Cum pe plăcerea care astăzi este, dar mâine nu mai e, o iubesc mai mult decât bunătățile cele veșnice și negrăite.

Vai mie, cum voiesc, decât podoaba aceea în chipul soarelui, mai mult pe cea întunecată și înnegrita s-o îmbrac.

Cum, decât Împărăția cerurilor, mai mult cinstesc locuința cea întunecata și înnegrită a iadului eu, păcătosul, singur și întru cunoștință voind să mă rănesc.

Vino-ți în fire, suflete! Teme-te de Dumnezeu! Slujește-L! Slujește-I întru toate faptele bune, ca să nu primești din mâna Lui îndoite pedepse. Iubește pe Dumnezeul tău și umblă în calea Lui cu dreaptă credință. Înțelege o, suflete, că veacul acesta se aseamănă locului de luptă al balaurului… Balaurul cel tare, negreșit se nevoiește să biruiască. El se surpă și e batjocorit de unii care vedem că se încununează prin înșelarea lui. Alții prin amărăciunea pricinuită de el, veselia veșnica o dobândesc, alții, prin plăcerea lor, amărăciunea vieții veșnice vedem că o află. Unii, prin lepădarea de sine, pe diavol îl biruiesc. Iar pe alții, care se înfășoară în sine, cu înlesnire el îi biruiește. Celor ce iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul lor, războiul cu diavolul li se pare ușor. Dar celor ce iubesc lumea, războiul greu și nesuferit le este.

Înțelege, suflete ticăloase, că bucuria veacului acesta și desfătarea și odihna lui, pline de scârbe și amărăciune sunt. Iar necazurile și răstignirile luptei bucurie negrăită și viață veșnică pricinuiesc.

Întoarce-te, o, suflete! Nevoiește-te întru liniște! Ca ceasul morții și al despărțirii să nu te prindă nepregătit. Înțelege o, suflet al meu, care îți este chemarea. Cum îți este priceperea, cum mergi, pentru cine și până când? Toți la sfârșitul lucrurilor celor pământești au sosit, deci sfârșitul va sosi și la a ta neîngrijire.

Întoarce-te o, suflete, la Domnul! Întoarce-te cât mai ai timp!

Încredințează-ți viața cu hotărâre în mâinile lui Dumnezeu!

Lucrează cu El și pentru El! Și pregătește-te ca să intri în a Lui slavă atunci când, din îndurare, va binevoi să te cheme la El, căruia i se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor – Amin.

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Miercuri seara

sf_efrem_sirul

Dorul de-a grăi către Tine, Doamne, mă silește să-Ți vorbesc, dar nevrednicia și păcătoșenia mea îmi poruncesc să tac. Durerile și necazurile vieții mă îndeamnă să cuvântez, dar fărădelegile trecutului îmi spun să fiu mort. Sufletul meu geme din adâncuri și ochii mei lacrimi poftesc. Greșit-ai, suflete !

Pocăiește-te ! Căci iată, zilele noastre ca umbra trec și înfricoșate și groaznice locuri va să treci, sufletul meu! Nu întârzia multă vreme amânând zi de zi întoarcerea ta la Domnul !

Umilește-te, sufletul meu, de toate bunătățile câte le-ai luat de la Domnul și nu le-ai păzit. Umilește-te pentru toate câte ai lucrat și Dumnezeu îndelung a răbdat pentru tine ca să nu intri în întunericul cel mai dinafară și să te dai înaintea înfricoșatului Divan al lui Hristos. Vai mie, păcătosului, că am întinat și de-a pururi întârzii curățenia inimii mele din pricina trândăvirii.

Îndrăzneala inimii mele a fost rușinată adânc de lene și de fățărnicie, iar pofta cea rea, ca un stăpân robului, îmi poruncește. Și eu, întocmai ca un prunc, cu frică o ascult. Mă rătăcește și mă pierde pe mine, iară eu mă bucur.

Vai mie, Doamne, căci Darul Tău mă trage pe mine la viață, iară eu, mai vârtos, spre moarte mă trag.

Dimpotrivă și-ntocmai cu îngerii, Doamne, Te sârguiești ca să mă faci!

Iar eu, întru răutate, pe mine mă micșorez . Înmulțitu-s-au păcatele mele, și de-a pururea se înmulțesc și nu este margine întru mulțimea lor. Și cine va plânge pentru mine? Numai Tu singur, Mântuitorule, de-a Ta bunătate îndemnat fiind, cauți spre mine, cel necăjit. O, cum Te voi ruga pe Tine, Stăpâne, când gura mi-am umplut-o cu ocări? Sau cum Te voi iubi când sunt plin de patimi ? Sau cum va sălășlui în mine adevărul când eu cu minciuna pe mine m-am ocărât? Sau cum Te voi chema pe Tine, când poruncile Tale nu le-am păzit ? Căci după ce-am luat cunoștința adevărului, m-am făcut răpitor, prigonitor, rău sfătuitor, aspru și cu cugete rele asupra aproapelui aruncându-mă. Nemilostiv spre săraci, mânios, leneș și de haină strălucitoare iubitor. Și încă și acum mă aflu întru gânduri întinate, întru întărâtări, întru iubire de plăcere, întru slavă deșartă, întru mândrie, întru voirea cea rea, întru prigonire, întru mânie.

Nimic fiind, mă socotesc pe sine-mi că sunt ceva. Mințind, de-a pururea împotriva celor mincinoși strig. Întind biserica trupului meu cu gânduri și cu fapte curvești, împotriva curvarilor propovăduiesc. Judec pe cei ce greșesc, însumi de greșeli fiind plin. Judec pe deosebitori și furi, însumi fiind fur și deosebitor. Luminat oamenilor vreau să mă arat, înăuntrul sufletului fiind necurat. În biserică și la masă în față vreau să stau. Femeilor vreau să mă arat vesel și înaintea străinilor mă înalț. Și între ai mei, cuminte și înțelept, iar între cei înțelepți, desăvârșit mă socotesc. Și către cei credincioși numai înțelept mă am pe sine-mi, iar pe cei fără de minte și neînvățați, ca pe niște dobitoace îi defaim. Când sunt vrednic de ocară, mă mândresc. Când gândesc să fiu cinstit, mă disprețuiesc. Dacă mi se cere să fiu drept, mă răzvrătesc. Iar când cele adevărate mi se spun, urăsc. Mustrat fiind de fratele meu, mă mânii. Iar voind să mă împotrivesc ispitei, obosesc. Nu voi a cinsti pe cel vrednic și nevrednic fiind, cinste cer. Nu voiesc a mă osteni. Dacă nu-mi slujește cineva, mă mânii pe el. Nu vreau a merge cu cei ce lucrează. Și dacă nu mă laudă pe mine cineva, îl grăiesc de rău. Când îl văd pe fratele meu în nevoi, nu-l cunosc, iar când e sănătos și-n cinste, îl vizitez. Pe cei mai mari ca mine îi defaim, iar pe cei mai mici îi trec cu vederea. Când izbutesc să mă stăpânesc de la vreo faptă rea, mă trufesc. Dacă voi isprăvi postul și privegherea, cu nesupunere și cu grăire de rău, ca într-o cursă mă prind. Iar când intru la rugăciune, stau și stăruiesc și nu iert. Când face cineva o faptă bună, nu o văd. Dar e destul cu o mică faptă să greșească și-l mustru. Pe toate cele frumoase ale oamenilor le nesocotesc, însă de faptele cele deșarte ale lor, mă las robit.

Pe dinafară mă arăt smerit și blând, dar pe dinlăuntru sunt mândru și neîndurat. Cu părerea sunt ca și cum n-aș dori nimic, dar în fundul inimii sunt bolnav de dragoste de argint. Și ce să mai vorbesc despre chipul în care îmi folosesc vremea, căci numai cu părerea m-am lepădat de lume, pe când înlăuntrul cugetului, eu lumii vorbesc. Bârfirile cele din adunări, cercetările, gândurile ascunse ale oamenilor, pomenirile cele deșarte, vorbirile cele fără de folos de la mese, nesațiul darurilor și al luărilor, certurile cele pierzătoare, iată lucrurile pe care le fac cu cugetul meu.

Aceasta este viața mea. Acesta este cugetul cu care mă lupt împotriva mântuirii mele. Și trufia, și slava deșartă a mea nu mă lasă să-mi privesc rănile ca să mă vindec. Acestea sunt vitejiile mele. Aceasta e oastea de păcate cu care vrăjmașul mă cuprinde. Și întru acestea aflându-mă și rămânând eu, ticălosul, cu slava sfințeniei caut să mă înfășor.

Petrecând în păcate, vreau să fiu socotit un drept. Și ce răspuns pot să dau pentru toate astea? Că diavolul este cel care m-a sfătuit. Dar nici lui Adam un astfel de răspuns nu i-a folosit. Sau poate vreau să mă îndreptățesc cu ispita lui Cain? Dar nici el n-a scăpat de-a Domnului dreaptă hotărâre. Ce răspuns voi da eu când mă va judeca Dumnezeu?

Nu este nici un răspuns pentru lenevirea mea. Mă tem să nu fiu și eu dintre aceia pe care i-a zugrăvit Pavel drept vase ale urgiei pe care diavolul le cere în stăpânire, pe care, pentru nebăgare de seamă, în patimi și în necinste i-a lăsat Dumnezeu. O, cât îmi este de frică să nu cadă o astfel de hotărâre asupra mea !

Doamne, Tu mie, păcătosului, mi-ai pus pocăința. Și pururea vrei să mă mântuiești pe mine, nevrednicul. Înviază, Dătătorule de viață, sufletul meu cel omorât cu păcatele. Spală-mi orbirea cea învechită a ticăloasei mele inimi. Și plângi ! Căci cu adevărata lepădare de lume încă nu m-am lepădat și de lanțurile trufiei mele încă nu m-am scuturat. Din postul cel adevărat al Bisericii n-am gustat. Și cu slava cea înșelătoare a lumii sunt înfășurat. Pragurile facerilor de bine nu le-am trecut și bucuriile cele adevărate ale dragostei nu le-am cunoscut. La îndrăzneala facerilor de bine n-am pășit. Iar pentru greșelile lui, pe fratele meu l-am osândit. La lumina cunoașterii adevărului n-am ajuns, dar pe alții despre mântuire vreau să-i învăț. Toate Ți le-a dat Ție Prea Bunul Dumnezeu, o suflete: cunoștință, pricepere, înțelepciune. Cunoaște-ți folosul ! Cum te socotești a da lumini aproapelui, întunecat fiind? Fă-te ție doctor, o suflete! Suspină ! Lăcrimează! Și spală-ți prin post cuviincios necurăția păcatelor!

Dumnezeule Cel preabun și înalt, Care singur ai, Stăpâne, stăpânire peste viață și moarte, dăruiește-mi, mie păcătosului, în ceasul acela înfricoșat al venirii Tale, îndurările Tale cele multe, ca să nu fiu pârât acolo, înaintea strașnicului Tău Divan, și să nu fiu de ocară înaintea privitorilor : îngeri, arhangheli, prooroci, apostoli, patriarhi, ucenici, pustnici și drepți. Mântuitorul meu, pedepsește-mă aici, unde de dulceața păcatului m-am îndulcit, ca un părinte bun și iubitor de fii. Și acolo iartă-mi, ca un Dumnezeu ceresc, singur și fără de păcat. Căci tot păcatul eu, ticălosul, l-am lucrat. Și dacă pornesc să mă pocăiesc, nu am lacrimi.

Vai mie ! Cu ce ochi voi mai vedea eu, păcătosul și trândavul strașnicul Tău Divan pe care, Doamne, șezând, mă vei vădi pe mine.

Te știu Judecător înfricoșat întru Slava dumnezeirii, vrând să mă mustri pe mine. Toată viața mea, vrednicul de jale, cu înverșunare am cheltuit-o totdeauna și în noroiul dezmierdărilor m-am tăvălit. Toate greșelile ascunse în adâncul sufletului meu, Tu singur le cunoști, Ziditorul meu!

Nimeni nu este ca mine, un locaș al păcatului. Nimeni așa ca mine n-a întărâtat bunătatea Ta, Stăpâne, pornirile răutății întru toate urmând. Dar pentru că ești adânc fără de fund al tuturor milelor, arde adâncul păcatelor mele ! Și să nu-mi răsplătești mie cu răsplătiri vrednice de cele ce-am lucrat. Să nu mă osândești la văpaia gheenei, căci nesuferită este urgia Ta, Doamne.

Căci cine va putea suferi oare, îngrozirea ei? Pentru că focul nu se stinge și viermele nu doarme. Teme-te de îngrozirea iadului, o suflete al meu! Leapădă somnul cel greu al lenevirii și dormirea cea pierzătoare a trândăvirii. Aproape este sfârșitul ! Lângă ușă, Judecata. Oare ce ne va întâmpina după ce se va despărți sufletul de trup ? Adunați-vă împreună cu mine, Cuvioși și Drepți, cei ce cu nevoința cea bună v-ați nevoit și ca pe un mort plângeți-mă sau ca pe un jumătate viu și jumătate mort îndurați-vă, fiindcă eu sunt plin de rușine și nu am îndrăzneală pentru păcatele făcute de mine întru cunoștință. Vărsați peste mine mila voastră ca pe o tainică lucrare a milostivului Dumnezeu, Mântuitorul nostru.

Rugați-vă Lui ca în dar să mă întoarcă și nevrednic să nu mă aflu în ceasul venirii Lui. Și să nu aud nicidecum acea înfricoșată hotărâre: ” Du-te de la mine, blestematule, lucrător al nedreptății, căci nu te cunosc !”. De aceea, Te rog pe Tine, Lumina cea adevărată, Naștere binecuvântată din Sfântul Tău Părinte, Chipul Ipostasului Lui, Cel ce șezi de-a dreapta Slavei Lui necuprinse, Fiu al lui Dumnezeu prea dulce, Hristoase al meu!

Să nu mă lepezi pe mine cel urât. Căci mult se veselește vrăjmașul meu când vede că deznădăjduiesc din pricina răutății și se bucură când în deznădejde mă dau lui orbit. Tu, cu milostivirea Ta, rușinează nădejdea lui și mă smulge din dinții și din lanțurile lucrării lui, care, cu mult meșteșug, a tăbărât Doamne, asupra mea.

Dăruiește-mi lumină lăuntrică ca să cunosc deplin meșteșugurile lui. Căci nenumărate sunt alunecările pe care mi le pune înainte: smintelile, vătămările, multa câștigare, trufia, plăcerile cele trupești, teama de post, fuga de rugăciune, lene și odihnă multă pentru zburdălniciile trupului. Pe cât se sârguiește ca să mă piardă pe mine, de atâta mă lenevesc pentru a mă mântui. Și pe cât acela mă pândește și mă vânează, pe atât eu nu mă bag în seamă și mă las prins.

Ia aminte, suflete ! Grijește-te și nu dormi ! Nu lua aminte la greșelile altora, ci mai vârtos cercetează-ți greșelile tale. Nu umbla să scoți paiul din ochiul fratelui și al aproapelui, ci ostenește-te zi și noapte, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-ți scoți bârna din ochii tăi. Sârguiește-te ! Apucă a te judeca înainte de Hristos, Cel Ce pentru tine s-a răstignit cu trupul pe cruce, căci de nu ne vom judeca aici cu asprime pe noi înșine, cum vom putea scăpa dincolo de judecata cea groaznică și de osânda lui Dumnezeu?

Îndură-Te spre Mine, Doamne pentru milostivirea Ta ! Și mă mântuiește pe mine pentru bunătatea Ta, cu solirile Preacuratei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Născătoare, și ale tuturor Sfinților Tăi. Că binecuvântat ești în vecii vecilor . Amin.

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de marți seara

sf-efrem-sirul-171

Vai mie, în ce fel de deznădăjduire stau, în ce fel de rușine zac ! Nu este omul cel dinlăuntru, precum este cel văzut. Căci măcar că vorbesc despre sfințenie, cugetarea urâtelor patimi este în mine ziua și noaptea. Și măcar că ridic în slăvi curățenia prin graiurile mele, totuși în inima mea, mă gândesc la necurățenie.

Vai mie, ce fel de judecată îmi este gătită ! Pentru că numai chip de sfințenie am, iar nu și putere. Cu ce fală mă voi apropia oare eu, care de atâtea răutăți sunt vinovat, de Domnul Dumnezeul meu, Cel Ce-mi cunoaște și cele ascunse ale inimii mele. Mă tem, stând la rugăciune, să nu se pogoare foc din cer și să mă ardă pe mine, precum oarecand pe cei care în pustie, cu foc de la Dumnezeu, Domnul i-a ars.

Dar eu ce voi aștepta de la cele ale mele, care cu multă și nemăsurată greutate de păcate sunt înfășurate?

S-a înfocat inima mea, s-a schimbat gândul meu cel dreptcredincios, s-a întunecat mintea mea. De-a pururea mă întorc ca un câine în vărsătura sa.

Nu este în mine nici o îndrăzneală către Cel Ce cearcă inima și rărunchii. Mintea nu-mi este curată și lacrimile îmi lipsesc în rugăciune. Căci dacă vreau să suspin, fața mi se apleacă scufundată în rușine. Bate-mi, o, Doamne, pieptul care este locaș al patimilor și al gândurilor rele!

Slavă Ție, Făcătorule de bine al sufletelor și trupurilor noastre. Mari și multe sunt îndurările Tale peste noi păcătoșii, Doamne!

Să nu mă lepezi pe mine cu cei ce zic Ție „Doamne, Doamne”, dar cu inima nu împlinesc voia Ta, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumenezeu. Căci Tu cunoști, Doamne, patimile cele ascunse întru mine. Tu știi rănile sufletului meu. Vindecă-mă, Doamne! Îmi vei zidi casa sufletului la care se ostenesc toți ziditorii, căci mă pregătesc către împotrivirea patimilor. Când mă apuc de luptă, însă, atunci reaua meșteșugire a dușmanului îmi slăbește tăria sufletului prin plăceri, și fără să fie nimeni care să mă silească, ca pe un robit mă trage către ele.

Ma sârguiesc să mă smucesc din văpaia care mă arde și din neiscusință, dar, împreună cu ea mă scufund. Cert pe cel bolnav, în timp ce eu sunt mai bolnav ca dânsul. Doctor al patimilor vreau să mă fac eu, ticălosul, și iată că eu însumi mă dau lor robit. Luminează-mi Doamne, ochii inimii ca să-mi cunosc mulțimea patimilor.

Darul Tău să umbrească peste mine, Stăpâne. Luminează-mi mintea cea întunecată, sălășluind în mine lumina dumnezeirii! Căci Ție nimic nu-Ți este cu neputință.

Cine nu mă va plânge pe mine oare, când, pentru o mică plăcere, focul cel nestins l-am cumpărat și de Împărăția cea veșnică m-am lepădat?

M-am robit patimior, eu ticălosul!

Cu slobozenia sufletului meu, dobitoc m-am făcut. Și nu pot să caut către Domnul cel milostiv. Am îngropat în lene darurile Stăpânului, cele de viață purtătoare, și am iubit mai mult sărăcia patimilor! Străin m-am făcut de faptele cele bune, în țara depărtată a răutății ducându-mă.

Pe jumătate sunt mort, în viață fiind.

Plangeți-mă, lucrători înfrânați, pe mine, care sunt îndărătnic și îndrăcit cu păcatele și iubitor de dezmierdări! Plângeți-mă, cei miluiți, pe mine, care L-am amărât pe Cel Ce m-a miluit! Plângeți-mă, cei ce ați iubit cele bune și ați urât cele rele, pe mine, care am iubit cele rele și am urât cele bune. Plângeți-mă, cei cu viață îmbunătățită, pe mine, cel ce numai cu chipul sunt îmbunătățit, dar cu faptele sunt pătimaș și nebăgător de seamă. Plângeți-mă, cei ce bine ați plăcut lui Dumnezeu, pe mine, care am plăcut oamenilor. Plângeți-mă, cei ce dragostea cea desăvârșită către Dumnezeu și către aproapele o aveți, pe mine, care numai cuvintele iubesc, dar cu lucrurile stau departe de adevărata dragoste. Plângeți-mă, cei ce aveți răbdare, și aduceți roade prisositoare Bisericii Domnului, pe mine, cel nerăbdător și neroditor. Plangeți-mă cei ce fără de rușine și cu îndrăzneală vă rugați lui Dumnezeu, pe mine, cel ce mă rușinez a căuta la fața Domnului. Plângeți-mă, cei ce aveți blandețe, pe mine, cel ce sunt străin de blândețe. Plângeți-mă, cei smeriți și curați cu inima, pe mine, cel îngâmfat și mândru și necuviincios. Plângeți-mă, cei ce câștigarea apostolilor ați câștigat, pe mine, cel îndrăcit, cel ce cu materia sunt îngreunat. Plângeți-mă, cei ce aveți în minte pe Judecătorul și Judecata cea de după moarte, pe mine, cel ce mărturisesc că o pomenesc, dar împotriva ei trăiesc. Plângeți-mă, moștenitorii Împărăției Cerurilor, pe mine, moștenitorul gheenei focului.

Rugați-vă, Sfinți ai lui Dumnezeu, pentru sufletul meu cel înviforat. Întru ceea ce puteți, Sfinți ai lui Dumnezeu, ajutați-mi !

Căci știu că dacă veți ruga pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, toate se vor ierta nouă, pentru noianul bunătății Sale!

Și precum Dumnezeu este iubitor de oameni, așa și voi să nu treceți cu vederea rugăciunea mea, a păcătosului ! Căci eu n-am îndrăzneală, din pricina multelor mele păcate rele. Lucrul vostru este, o, Sfinți ai lui Dumnezeu, a vă ruga pentru cei păcătoși ! Iar la Dumnezeu, lucrul este ca pe cei deznădăjduiți să-i miluiască.

Rugați-vă Vieții pentru cel mort! Să trimită Domnul darul Său și să oprească alunecarea sufletului meu smerit! Stăpâne al tuturor, primește rugăciunea păcătosului ! Îndulcește sufletul amărât de păcat ! Împărtășesc celui însetat din izvorul vieții și îl povățuiesc când inima ca într-un lanț de fier îmi e ținută. Să mă întâmpine îndurările Tale, Doamne, prin îndurările Sfinților Tăi, înainte de a mă trage împreună cu cei ce lucrează fărădelegea ! Acolo se vor descoperi cele întru întuneric și cele întru lumină, lucrate de mine.

Vai mie, ce fel de rușine mă va cuprinde, când mă vor vedea osândit pe mine, care mă socotesc acum fără prihană.

Lucrarea cea duhovnicească am părăsit-o, eu ticălosul, și patimilor m-am supus. Vai mie suflete, pentru ce înnegrești soarele cu negura patimilor? Pentru ce nu se risipește negura când vine de față raza? Pentru ce alegem mai curând stricăciunea decât nestricăciunea? Pentru ce ne frământăm cugetul pe pământ cu patimile?

Haina cea dumnezeiască am netrebnicit-o, și nevrednic de Nunta cea împărătească m-am făcut. De bunăvoie ne-am dăruit păcatelor vrăjmașului și vieții noastre robi ne-am făcut.

Ce vei zice, suflete al meu, Judecătorului, în ziua cea înfricoșată și groaznică ? Am flămânzit pentru Tine, sau însetat sau gol m-am facut, sau m-am smerit? Te-am iubit pe Tine cu tot sufletul meu? Cu îndrăzneală strigă suflete, către Domnul ! Primește darul Lui, tu, cel ce ești slobod.

Pentru ce tot amâni întoarcerea când El te cheamă? Pentru ce apuci pierzania și nu mântuirea? Pentru ce nu-ți asculți cugetul cât mai ai încă vreme; până ce ești domn al gândurilor, până nu se osteneste trupul și mintea încă e vie, până nu va zăcea în puterea altora binele tău, până ce mai poți prinde încă Darul cu puterea credinței și nu cu îndoiala să te prădezi tu singur.

Până când lacrimile tale sunt vestite întoarcerii, întâmpină, stai vitejește împotriva patimilor. Luptă cu tărie, cu toata puterea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Aruncă-te cu vitejie asupra lui Goliat, să nu te apuce mai înainte tâlharul, să nu te răpească mai înainte ucigașul. Ca nu cumva slujitorii Împărăției să te încuie afară. Se cuvine să ne temem și cu toata străjuirea să ne păzim. Se cade să nu ne arătăm mincinoși ai mărturisirii noastre.

Ca vameșul suspin, ca și desfrânata lăcrimez, ca tâlharul slobozesc glas, ca și fiul cel risipitor strig către Tine, Iubitorule de oameni, Hristoase, Mântuitorul lumii, Lumina cea adevărată. Întărește sufletul meu cel slăbit și robit cu beția dezmierdărilor !

Tămăduiește rănile acestea, precum și abaterile minții mele!

Spală-mă cu scumpul Tău Sânge pe mine, cel înnegrit, Răscumpărător al păcatului ! Acum este vremea bine primită ! Acum este zi de mântuire. Cu mulțumirea milei Tale, întoarce-mă, Unule, îndelung Răbdătorule! Și mă slobozește de toată desfătarea cea dezmierdătoare. Să nu mă ardă cuptorul patimilor. Ci, cu roua milei Tale șterge sufletul meu!

Vai mie, că mi-ai dăruit, Doamne, lumina cunoștintei și eu o lepăd, netrebnicul. De câte daruri mă mai umpli pe mine păcătosul, Stăpâne, iar eu ticălosul sunt nemulțumit și nerecunoscător cu voia ! Totdeauna mă îndulcesc cu darul Tau, totdeauna mă întăresc și totdeauna îl lepăd întru amărăciunea mea și iar mă schimb. Îmi aduc aminte, Preabunule, de moarte, de muncile cele veșnice; ci mă tragi pe mine totdeauna către viață, să mă mântuiesc, iar eu în răutatea mea rămân de-a pururi. Pentru aceasta nu voi avea nici un răspuns acolo ! Bat să mi se deschida ușa milei Tale, Doamne; îngăduie-mi ca rugându-mă să-mi dobândesc cererea ! Că nu fără rușine caut să mă miluiesc. Fii îndelung răbdător asupra mea, răzvrătitul ! Și izbăvește-mă de păcatele care m-au înconjurat, ridică-mă sănătos din adâncul fărădelegilor !

Slobozește-mă pe mine de tot lucrul cel rău mai înainte de a mă apuca sfârșitul. Căci în iad cine Te va mărturisi pe Tine? Albește-mi veșmântul cel întinat mai înainte de a veni porunca cea înfricoșată și a mă lua nepregătit și nerușinat. Izbăvește-mi sufletul necăjit din gura leului și miluiește-l pe dânsul cu darul și îndurările Tale.

Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu și ale tuturor Sfinților, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.

xxx

Plânsurile Sfântului Efrem Sirul – Plânsul de Luni seara – 28 Ianuarie

sf-efrem-sirul-11-1

Primește rugăciunea gurii mele celei întinate și necurate, Stăpâne al tuturor, Iubitorule de oameni, Iisuse Hristoase; și să nu te îngrețoșezi de mine ca de unul ce sunt nevrednic și nepriceput. Nici sufletul meu, care de iad se apropie, nu-l judeca nevrednic de mângâierea Ta. Caută-mă pe mine ca pe oaia cea pierdută, căci m-am făcut pustiu de a mă îndrepta către toată osârdia și tot gândul cel bun. Căci, după ce m-am orbit cu dulcețile și cu dezmierdările, am întunecat sufletul meu și de beția patimilor este înnegrită inima mea.

Mărturisesc Ție Doamne, Mântuitorul lumii, toată amărăciunea, răutatea și dobitocia mea. Voi spune, iarăși, din inimă, toată bunătatea și veselia Ta pe care Tu, Doamne, din nemărginită iubire le-ai revărsat peste mine. Din pricina mea Te-am întărâtat, Doamne; m-am arătat fără osârdie către facerea de bine, m-am gândit des la rău și lesne am săvârșit tot păcatul. Iar Tu, Stăpâne, ai trecut cu vederea toată răutatea mea din pricina nemărginitei întinderi a îndurării Tale, Fiule al lui Dumnezeu. Capul meu se înalță prin darul Tău, Stăpâne, dar se smerește iarăși pentru păcatele mele. Mă trage pe mine, iarăși, darul Tău către viață, iar eu, mai vârtos, către moarte cu stăruință mă duc.

O, cât de cumplită e obișnuința patimilor ! Cum leagă mintea cu legături de nedezlegat! Și eu, păcătosul, mă leg cu ele de buna mea voie. Și încă mă și bucur când mă văd legat. Cufundat sunt în adânc: și-n fiecare zi mă bucur de lanțurile vrăjmașului și mă îndulcesc într-însele. Ne leagă cu legături pe care nu vrem să le vedem, și de-a pururi ne întinde curse, în care mă prind. Pentru că el însuși cunoaște cugetul și pornirea. Și fiindcă este mai tare, într-o clipită mă leagă.

Acesta este plânsul, aceasta este tânguirea, pentru că mă ferec eu singur, ca și cu niște obezi, cu voile mele. Căci putând să zdrobesc legăturile într-o clipită de ochi și să mă fac slobod de toate cursele, nu vreau s-o fac. Mă las biruit de trândăvie și de obișnuința patimilor. Cu voia mă supun lor. Acest lucru, de rușine plin, este mai greu de plâns. Pentru că merg cu voile mele la vrăjmașul meu și el îmi leagă sufletul și mă omoară în patimi, bucurându-se. Și putând să sfărâm legăturile, iată că nu poftesc! Este oare altă rușine mai cumplită decât aceasta a mea? O, nu !

Nimic nu este mai de rușine decât ca cineva să facă voile vrăjmașului sufletului său ! Și așa, aflându-mă eu, ticălosul, și cunoscând legăturile mele, le ascund din falsă evlavie.

Iar cugetul meu mă mustră și mă omoară în adâncul sufletului: „pentru ce nu te trezești ticălosule?”.

Oare nu știi că lângă ușă este înfricoșata zi a judecății?

Scoală-te ca un puternic! Rupe-ți legăturile! În tine este puterea dezlegării ca și puterea legării. Așa mă mustră pururea, în adâncul sufletului, sfânta știință. Și eu nu vreau să mă izbăvesc din legăturile curselor. Mă tânguiesc și suspin în fiecare zi, și iarăși în chip zilnic mă descopăr legat. Vrednic de jale și ticălos sunt eu, nesporit în lucrul cel bun al vieții mele, fiindcă nu mă tem de cursele morții.

Trupul îmi este îmbrăcat cu chip de cucernicie, de ochii privitorilor mei, dar sufletul îmi este ferecat, ca în niște obezi, de gânduri necuvioase. Pe dinafară mă fac cucernic cu multă sârguință dar înăuntru sunt urâciune în fața lui Dumnezeu. Îmi îndulcesc graiul cu oamenii, căutând să par bun, în timp ce sunt amar și rău cu voirea.

Și ce oare voi face în ziua cunoștinței? Atunci când judecătorul Dumnezeu va da pe față totul înaintea judecății? O! Ce mare frică ticăloșește inima mea, fiindcă mă strâng eu însumi în lanțul nemărginitelor fărădelegi!

Eu însumi știu că acolo mă voi munci dacă nu voi îmblânzi aici, cu lacrimi, pe Judecătorul. Pentru aceasta, mă rog să nu Îți încui îndurările, Stăpâne, întru urgie; că Tu Însuți aștepți întoarcerea mea, pentru că nu voiești să vezi pe cineva arzând, ci voiești ca toți oamenii să se mântuiască în viața cea veșnică. Îndrăznesc deci, la îndurările Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, cad înaintea Ta, rugându-mă. Caută spre mine și mă miluiește! Scoate din temnița fărădelegilor sufletul meu!

Strălucește-mi în minte raza de lumină, mai înainte de a ne duce la judecata ce va să-mi fie înfricoșată. Frică mare mă apucă pe mine, ticălosul și înverșunatul. Cum mă duc eu acolo, cu totul gol de fapte bune! Frică și cutremur mă cuprinde, Doamne, când mă văd pe mine fără de osârdie spre bunătate. Și cu gânduri potrivnice mă svârcolesc într-una, plecându-mă dracilor, care, cu dezmierdările patimilor, spre pierzare pururea mă amăgesc. Mă asemăn prea bine negustorului trândav și leneș, care, în fiecare zi, își păgubește capitalul cu câștigul. La fel și eu ticălosul, mă păgubesc zilnic de bunătățile mele cele cerești întru multe învăluiri, care mă trag spre rău, căci simt în mine cum, în fiecare ceas, eu mă fur singur. Și vrând, mă aflu întru acelea pe care le urăsc. Mă înspăimânt eu însumi de voirea mea, care, în multe chipuri, se aruncă întru necazuri din pricină că păcătuiesc. Și mă înspăimânt iarăși de pocăința mea, care nu are temelie tare pe stânca cea izbăvitoare care mă poate mântui. O, cum nu mă lasă în pace vrăjmașul sufletului!

Cum pun în fiecare zi temelia zidirii pe care, cu mâinile mele, iarăși o risipesc!

N-am pus început bun pocăinței sufletului. Sunt un rob al trândăviei. Cu însăși voia mea și cu multă osârdie slujesc vrăjmașului. O, cine va da capului meu apa cea fără de nume care să-l spele? și cine ochilor mei izvoare de lacrimi cu care să plâng totdeauna către înduratul Dumnezeu? Să cer dar de la El să trimită har mie, păcătosului, și să mă scape de marea cea înnebunită, care, cu valurile păcatului, înviforează necontenit inima mea.

Căci voile mele au biruit ca niște răni care nicidecum nu primesc doctorii de vindecare.

Femeia cea păcătoasă, înțeleaptă s-a arătat fiindcă s-a temut și s-a sârguit și-a urât lucrurile păcatului, aducându-și aminte de rușinea cea veșnica ce va să fie și de chinuirea cea nesuferită a muncii iadului.

lar eu, pentru patimile păcatului, în fiecare zi rugându-mă, nu mă îndepărtez de dânsele, ci rămân de-a pururea nebun, întru obiceiul cel rău. Spre nădejdea de pocăință îmi este așteptarea, furându-mă cu deșarta-i făgăduință și zicând: mă pocăiesc, în vreme ce eu niciodată nu mă pocăiesc cu adevărat. Mă pocăiesc numai cu graiul în timp ce cu lucrurile, mult stau în urmă de adevărata pocăință. Deci îmi uit firea, făcând cunoștință cu răul și întărâtând pe Domnul, neîntrerupt păcătuiesc. Izvor de pocăință nu am aflat căci cu întărire am făcut păcatul, și nu fără de voie am păcătuit. Și Iuda, vânzătorul, loc de pocăință nu a aflat, căci cu Domnul fiind, a păcătuit și știa ceea ce făcea, fiindcă avea cunoștința Domnului. Deci pentru păcatele noastre, întru cunoștință făcute, ce voi aștepta eu, ticălosul?

Și dacă cel ce numai gândește răul întocmai e cu cel ce-a lucrat, apoi eu ce răspuns voi da pentru nenumăratele mulțimi ale fărădelegilor mele? Ham, batjocorind pe tatăl său, lepădat a fost. Cei ce s-au unit, în car de foc s-au înghițit nimic zicând sau făcând. Și cei din vremea lui Ilie, asemenea au pătimit. Și Saul cu gândurile slujirii de idoli numai învoindu-se, s-a lepădat de Dumnezeu. Și Aristotel, numai sfătuind pentru păcat, a murit. Și fiii lui Aron, greșind, s-au sfârșit. Și Anania și Safira, cu nebăgare de seamă petrecând, vreme de pocăință n-au aflat.

Dar eu cel ce fac întru cunoștință fapta mea, privesc la învoirea mea și zic că aștept cu credință hotărârea dreptății ce mi se cuvine.

Pentru ce mă las amăgit de chipul smereniei mele când eu sunt eu totul străin de faptele cele bune și cele potrivnice fac înaintea lui Dumnezeu? Fariseii au suferit mustrare atunci când Mântuitorul Hristos le arăta pe față minciuna portului și-a chipului lor !

Iar eu adesea mă plictisesc de mustrările cugetului și caut să mi-l adorm spre a scăpa de ele. Atunci amar este adevărul celor ce caută să-l ascundă. Ci eu vin acum, Doamne, să-mi descopăr chipul și se vor arăta viermii, și voi dezveli fața și ochii, și vor vedea cei de față fățărnicia mormântului și minciuna faptei mele se va descoperi și vor privi toți fața mea de fariseu. Căci chiar aici, în lume, ea se face văzută, nu numai dincolo în veșnicie, unde o va arde focul.

Tinde-i mână de ajutor celui ce se tăvălește Doamne! Căci voind a mă scula nu pot, pentru că sarcina păcatelor mele s-a îngreunat peste măsură și obiceiul cel rău mă oprește, legându-mă. Văd și că într-o negură umblu, și întru mult întuneric mișc mâna mea, și ca un slăbănog sunt. Mi se pare că sunt sârguitor și iată că mă plictisesc curând.

Mă rog să mă izbăvesc, și cu toate că postesc, văd ca sunt împiedicat de duh vrăjmaș. Vreau să mă blagoslovesc mult, dar cu inima nu-L iubesc pe Dumnezeu.

Cum voi îndrăzni să cer iertare pentru păcatele mele, când petrecerea de mai înainte eu nu o uit; sau cum mă voi dezbrăca de omul cel vechi, care se strică, când poftele amăgirii celei vechi nu mă leapădă ?

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după îndurările Tale șterge fărădelegile mele.

Gura mea netrebnică strigă către Tine, Stăpâne, și inima mea necurată și sufletul meu întru păcate întinat. Auzi-mă pentru bunătatea Ta, și rugăciunea mea nu o lepăda. Căci nu lepezi rugăciunea mea, ci a celor ce nu se pocăiesc întru adevăr. Dar pocăința mea, Doamne, nu este curată! Un ceas mă pocăiesc și două Te întărât. Întărește sufletul meu pe piatra pocăinței. Luminează, cu darul Tău, întunericul din mine.

Pleacă-Te, bunule Dumnezeu, către plânsul inimii mele, dar nu pentru dreptățile mele, căci nu am nici o bunătate, ci pentru multa și negrăita Ta bunătate și pentru îndurările Tale!

Ridică din nou, Doamne mădularele mele pe care le-a frânt păcatul! Și luminează inima mea pe care a întunecat-o pofta cea rea!

Izbăvește-mă, Doamne, de tot lucrul cel rău cu care se străduiește să mă surpe pe mine potrivnicul. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine.

Să nu-mi zici mie: ” Adevăr zic ție, nu te cunosc pe tine „.

Mântuiește, Doamne, din moarte, sufletul necăjit! Tu, cel ce ai stăpânire peste viață și peste moarte! Căci Tu ai zis, Stăpâne: ” Cere și ți se va da! „

Curăță-mă, Doamne, de tot păcatul, mai înainte de sfârșit și dăruiește-mi, Iubitorule de oameni, în toată viața aceasta care mi-a mai rămas, să izvorăsc lacrimi din inimă spre curățirea întinăciunii mele celei sufletești, ca să pot șterge de aici din datoriile mele cele multe, măcar puține greșeli, și să mă mântui acolo prin acoperământul mâinii Tale celei atotputernice, atunci când va tremura tot sufletul de Slava Ta cea Înfricoșată.

Așa, Stăpâne, Fiule al lui Dumnezeu, auzi-Mă și primește rugăciunea păcătosului robul Tău !

În dar mântuiește-Mă pe mine cu Darul Tău !

Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

xxx

Fericirile Sfântului Efrem Sirul

sfantul-efrem-sirul-3

FERICIȚI suntem noi, toți oamenii, de ce fel de Stăpân avem: dulce, nepomenitor de rău, bun, milostiv, îndurat, îndelung-răbdător, Care totdeauna iartă răutățile noastre, dacă noi vom voi.

FERICIT este cel care s-a nevoit ca împreună cu cei desăvârșiți să se încununeze, iar ticălos este cel care nu a fost lăudat nici împreună cu cei mai de pe urmă.

FERICIT este cel ce s-a învrednicit moștenirii sfinților și glasului ce zice: ”Veniți binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți împărăția cea gătită vouă de la întemeierea lumii”. (Matei 25, 34).

FERICIT este omul acela care nu se iuțește ușor și mânie nu primește. Unul ca acesta în pace este totdeauna.

FERICIT este cel ce s-a făcut cu totul liber de toate cele pământești ale acestei vieți deșarte, și numai pe singur Dumnezeu, Cel bun și îndurat, L-a iubit.

FERICIT este cel ce s-a făcut plugar al faptelor bune și a înălțat stog al rodurilor vieții întru Domnul, ca o holdă de grâu roditoare.

FERICIT este cel ce s-a făcut bun lucrător de pământ al faptelor bune și a sădit vie duhovnicească și, culegând-o, a umplut jghiaburile de rodurile vieții întru Domnul.

FERICIT este cel ce a veselit pe cei împreună robi ai săi cu veselie duhovnicească, din rodul faptelor bune, pe care, ostenindu-se, le-a sădit ca să dea rodul vieții întru Domnul.

FERICIT este omul acela care are întru sine frica lui Dumnezeu, că unul ca acesta este fericit şi de Duhul Sfânt: „Fericit bărbatul cel ce se teme de Domnul”.

FERICIT este omul care are dragostea lui Dumnezeu, că pe Dumnezeu în sine îl poartă. „Că Dumnezeu dragoste este” (I Ioan 4, 8)

FERICIT este cel ce a câştigat dragostea şi împreună cu dânsa s-a dus către Dumnezeu, că El, ce este al Său cunoscând, în sânurile Sale îl va primi. Că împreună petrecător cu îngerii va fi şi împreună cu Hristos va împărăţi.

FERICIT este cel ce a câştigat răbdare, că răbdarea nădejde are, iar nădejdea nu ruşinează.

FERICIT cu adevărat şi de trei ori fericit este cel ce are răbdare, că „cel ce va răbda până la sfârşit se va mântui!”.

FERICIT cu adevărat şi de trei ori fericit este omul care are blândeţe ! Căci pe unul ca acesta, Domnul îl fericeşte, zicând: „Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul”(Matei 5, 5).

FERICIT este cel ce şi-a îndreptat viaţa sa în adevăr şi în nici o minciună nu s-a prins.

FERICIT şi de trei ori fericit este cel ce s-a făcut lucrător al adevărului, că adevărat este Dumnezeu şi minciună întru Dânsul nu este.

FERICIT este cel ce a câştigat şi a avut ascultare adevărată şi nefăţarnică, că unul ca acesta următor este al Bunului nostru Dascăl, „Care ascultător S-a făcut până la moarte”. Filipeni 2, 8.

***

FERICIT şi de trei ori fericit este cel ce limba sa nu a vătămat-o cu ocara altora şi prin limbă inima nu şi-a spurcat, ci, pricepând că toţi suntem în vinovăţii, cu defăimarea altora nu s-a îndulcit şi a urât o patimă ca aceasta. Căci cel ce nu ocărăşte pe altul s-a păzit pe sine fără de prihană. Unuia ca acesta împiedicare nu i s-a făcut şi ştiinţa nu i s-a întinat.

FERICIT va fi cel ce pe calea cea strâmtă călătoreşte, că purtând cunună, la cer se va înălţa !

FERICIT va fi cel ce viaţă înaltă are şi cugetul smerit, că pe Hristos Îl urmează şi împreună cu Dânsul va şedea!

FERICIT va fi cel ce multor săraci le face bine, că mulţi ajutători va afla când se va judeca!

FERICIT va fi cel ce la toate bunătăţile pe sine se sileşte, că silitorii răpesc împărăţia cerurilor!

FERICIȚI sunt cei ce au iubit pe Dumnezeu, şi pentru dragostea Lui au defăimat toate.

FERICIȚI sunt cei ce lăcrimează ziua şi noaptea, ca să se izbăvească de urgia ce va să fie.

FERICIȚI sunt cei ce s-au smerit pe sine de bună voie, că acolo se vor înălţa.

FERICIŢI sunt cei înfrânaţi, ca desfătarea raiului pe ei îi aşteaptă.

FERICIŢI sunt cei ce şi-au chinuit trupurile în privegheri şi în pustnicie, că bucuria raiului le este pregătită.

FERICIŢI sunt cei ce s-au făcut de bună voie biserică a Sfântului Duh, că aceştia vor şedea de-a dreapta.

FERICIŢI sunt cei ce au câştigat dragostea lui Dumnezeu în sufletele lor, că iubitori de Hristos se vor chema.

FERICIŢI sunt cei ce s-au răstignit pe sine, că întru Dumnezeu s-a făcut cugetarea lor ziua şi noaptea.

FERICIŢI sunt cei ce şi-au încins mijloacele lor cu adevărul şi gata îşi au candelele lor şi aşteaptă pe Mirele lor când se va întoarce de la nuntă.

***

FERICIT este cel ce a câştigat ochilor înţelegători privirea bunătăţilor celor ce vor să fie şi a muncii celei veşnice, şi s-a sârguit a se osteni, ca să dobândească veşnicele bunătăţi.

FERICIT este cel ce are înaintea ochilor neîncetat acel înfricoşat ceas şi s-a silit a bine plăcea lui Dumnezeu.

FERICIT este cel ce s-a făcut pe pământ nepătimaş ca un înger, ca împreună cu îngerii să se bucure în ziua aceea.

FERICIŢI cei ce sfinţenia o păzesc întru smerita cugetare şi în milă, că de adâncă pace se vor îndulci mădularele lor, şi în sufletul lor întru Duhul Sfânt se va bucura.

FERICIT este cel ce s-a facut cu totul liber de toate cele pământeşti ale acestei vieţi deşarte, şi numai pe singur Dumnezeu, Cel bun şi îndurat, L-a iubit.

FERICIT este cel ce s-a făcut plugar al faptelor bune şi a înălţat stog al rodurilor vieţii întru Domnul, ca o holdă de grâu roditoare.

FERICIT este cel ce s-a făcut bun lucrător de pământ al faptelor bune şi a sădit vie duhovnicească şi, culegând-o, a umplut jghiaburile de rodurile vieţii întru Domnul.

FERICIT este cel ce a veselit pe cel dimpreună cu robi ai săi cu veselie duhovnicească, din rodul faptelor bune, pe care ostenindu-se, le-a sădit ca să de rodul vieţii întru Domnul.

FERICIT este cel ce stă în adunare şi rugăciune ca un înger ceresc, curate având totdeauna gândurile, şi trecere nu a dat vicleanului, ca să-i robească sufletul de la Dumnezeu Mântuitorul.

FERICIT este cel care în cunoştinţă a iubit plânsul, şi cu umilinţă a picurat pe pământ lacrimile, ca nişte mărgăritare bune înaintea Domnului.

FERICIT este cel ce iubeşte sfinţenia ca lumina şi nu şi-a spurcat trupul său cu lucrurile întunecate ale vicleanului înaintea Domnului.

FERICIT este cel care îşi păzeşte trupul său în sfinţenia Mântuitorului şi nu şi-a ruşinat sufletul său cu lucruri străine, ci a rămas bine plăcut întru Domnul.

FERICIT este cel ce a urât lucrarea urâtă, care este plină de ruşine, şi pe sine s-a pus înainte jertfă vie, bineplăcută Domnului.

FERICIT este cel ce de-a pururea are în sine pomenirea lui Dumnezeu, că va fi ca un înger ceresc pe pământ, cu frică şi cu dragoste, slujind Domnului.

FERICIT este cel ce iubeşte pocăinţa, care mântuieşte pe păcătoşi, şi nu a mai făcut rău, ca un necunoscător, înaintea Mântuitorului nostru Dumnezeu.

FERICIT este cel ce stă în chilie ca un viteaz ostaş, păzind visteria Împăratului, adică trupul împreună cu sufletul, fără prihană, întru Domnul.

FERICIT este cel ce stă în chilie ca un înger în cer, curate avându-şi gândurile, şi gura cântând Celui ce are stăpânirea a toată suflarea.

FERICIT este cel ce s-a făcut ca Serafimii şi ca Heruvimii şi nu s-a lenevit niciodată spre slujba cea duhovnicească, neîncetat slavoslovind pe Dumnezeu.

FERICIT este cel ce este plin de-a pururea de bucurie duhovnicească şi nu s-a lenevit, purtând jugul cel bun al Domnului, că se va încununa cu slavă.

FERICIT este cel ce s-a curăţit pe sine de toată întinăciunea păcatelor, ca să primească în casa sa cu îndrăzneală pe Împăratul slavei, pe Domnul nostru Iisus Hristos.

FERICIT este cel ce se apropie cu frică şi cu cutremur şi cu groază de Preacuratele Taine ale Mântuitorului, şi a cunoscut că a primit în sine viaţă veşnică.

FERICIT este cel ce cugetă totdeauna la moarte şi a surpat patimile cele urâte, care se încuibează în inimile celor leneşi, că unul ca acesta se va mângâia în ceasul despărţirii.

FERICIT este cel ce pomeneşte totdeauna frica gheenei şi se sârguieşte, cu lacrimi şi cu suspinuri, a se pocăi curat întru Domnul, că se va izbăvi de necazul cel mare.

FERICIT este cel ce se smereşte pe sine totdeauna de bună voie, că se va încununa de Cel ce S-a smerit pe Sine, de bună voie, pentru noi.

FERICIT este cel ce cu toată cucernicia stă în chilie, ca Maria lângă picioarele Domnului, şi s-a sârguit ca Marta spre primirea Domnului şi Mântuitorului.

FERICIT este cel ce s-a aprins cu frica lui Dumnezeu şi are în sine de-a pururea fierbinţeala Sfântului Duh, şi cu totul a ars spinii şi ciulinii gândurilor viclene.

FERICIT este cel ce nu şi-a murdărit mâinile sale în lucruri străine, ca un necinstit, că şi pentru aceasta va fi judecat în ziua cea înfricoşată înaintea Domnului.

FERICIT este cel ce lucrează întotdeauna înţelegeri frumoase şi bune, şi cu nădejdea a biruit patima cea rea a lenevirii, de care sunt luptaţi pustnicii Domnului.

FERICIT este cel ce s-a făcut prea rodit întru Domnul, ca să aibă păzitori pe Sfinţii Îngeri, precum pomul roditor are păzitor pe grădinarul său.

FERICIT este cel ce s-a făcut ca un viteaz războinic în lucrul Domnului, şi care ridică pe cei trândavi şi mângâie pe cei ce se împuţinează pe calea Domnului.

FERICIT este cel ce iubeşte blândeţea întru pricepere duhovnicească şi nu s-a amăgit de vicleanul şarpe, avându-şi nădejdea în Domnul Cel bun şi îndurat.

FERICIT este cel ce cinsteşte pe sfinţi şi iubeşte pe aproapele şi zavistia a alungat-o din sufletul său, pentru care Cain s-a făcut ucigător de frate.

FERICIT este cel ce cu lucrul a mustrat pe tiranul, şi de faţa văpăii dulceţilor s-a temut că se va roura sufletul lui cu roua Sfântului Duh.

FERICIT este cel ce peste a cătui minte nu a putut norul cel întunecat al diavolului să năvălească şi să-l lipsească de lumina cea dulce şi de veselia drepţilor.

FERICIT este cel ce şi-a luminat ochii inimii şi, ca într-o oglindă, vede de-a pururea pe Domnul, căci unul ca acesta a primit uşurare la patimi şi de gândurile viclene.

FERICIT este cel iubeşte cuvintele frumoase şi bune şi urăşte cuvintele urâte şi aducătoare de stricăciune, că nu se va face rob vicleanului.

FERICIT este cel ce sfătuieşte pe aproapele cu frica lui Dumnezeu şi nu a amăgit sufletul lui, temându-se totdeauna de toiagul cel de fier al Păstorului Celui Mare.

FERICIT este cel ce ascultă pe aproapele după Dumnezeu şi rabdă necazurile, mulţumind, că unul ca acesta, mărturisitor făcându-se, se va încununa întru Domnul.

FERICIT este cel ce nu s-a prins de patima trândăviei, ca unul fără de bărbăţie, ci a aflat răbdarea cea desăvârşită, în care toţi sfinţii au primit cununile.

FERICIT este cel ce iubeşte înfrânarea după Dumnezeu şi nu s-a osândit pentru pântece, ca un desfătat şi întinat, că se va mări întru Domnul.
FERICIT este cel ce nu s-a îmbătat de vin, ca un neînfrânat, ci se veseleşte totdeauna în pomenirea Domnului, întru care toţi sfinţii se veselesc neîncetat.
FERICIT este cel ce după Dumnezeu îşi iconomiseşte averile sale şi nu s-a osândit de Dumnezeu Mântuitorul, ca un iubitor de argint şi neîndurat către aproapele.
FERICIT este cel ce priveghează în rugăciuni, în citiri şi în lucrul cel bun, că se va lumina ca să nu doarmă întru moarte.
FERICIT este cel ce s-a făcut năvod bun duhovnicesc şi pe mulţi a vânat Stăpânului Celui Bun, că se va lăuda unul ca acesta întru Domnul.
FERICIT este cel ce s-a făcut chip bun aproapelui şi nu a rănit ştiinţa celui împreună rob, săvârşind cele nelegiuite, că se va binecuvânta unul ca acesta întru Domnul.
FERICIT este cel care s-a făcut îndelung-răbdător şi milostiv şi nu a fost rob balaurului mâniei, zic mâniei celei îndelungate şi rele, că se va înălţa unul ca acesta întru Domnul.
FERICIT este cel care a strălucit în credinţa Domnului ca o făclie aprinsă pe sfeşnic înalt, şi sufletele cele întunecate, care au urmat eresului celor necredincioşi şi păgâni, le-a luminat.
FERICIT este cel ce iubeşte adevărul neîncetat şi nu îşi dă gura lui minciunii, ca o unealtă a păgânătăţii, înfricoşându-se de porunca cea pentru cuvânt deşert.
FERICIT este cel care nu judecă pe aproapele ca un neînţelept, ci ca un priceput şi duhovnicesc s-a nevoit să-şi scoată bârna din ochiul său.

                                                                            ***
FERICIT este cel a cărui inimă a înflorit ca un finic în îndreptarea credinţei şi nu s-a făcut ca spinii, şi să fie alungată şi împinsă afară de eresul necredincioşilor şi al păgânilor.
FERICIT este cel care şi-a stăpânit genele şi nu l-a amăgit pe el gânditor şi simţitor pielea trupului care, după puţin, izvorăşte puroi.
FERICIT este cel care are înaintea ochilor ziua morţii şi a urât mândria, mai înainte de a se dovedi de moarte neputinţa firii noastre care putrezeşte în mormânt.
FERICIT este cel care cugetă la cei ce dorm grămadă în mormânturi şi a lepădat toată pofta cea rău puturoasă, că se va scula în slavă, când va răsuna trâmbiţa cea cerească şi va deştepta pe toţi fiii oamenilor.
FERICIT este cel care, în pricepere duhovnicească, vede ceata stelelor, care cu slavă strălucesc, şi frumuseţea cerului, şi doreşte să vadă pe Făcătorul tuturor.
FERICIT este cel care are în minte focul care s-a pogprât pe Muntele Sinaiului, şi glasurile trâmbiţelor, şi pe Moisi, stând în mijloc, cu frică şi cu cutremur, şi nu s-a lenevit de mântuirea sa.
FERICIT este cel care nu îşi are nădejdea sa spre om, ci spre Domnul, Care iarăşi va să vie cu slavă multă să judece toată lumea întru dreptate, că va fi ca un pom încărcat lângă ape şi nu va înceta a face rod.
FERICIT este cel căruia mintea i s-a făcut, cu darul, ca un nor plin de ploaie şi a adăpat sufletele oamenilor spre creşterea roadelor vieţii, că va fi darul lui spre laudă veşnică.
FERICIŢI cei ce aleargă după Dumnzeu neîncetat, că se vor acoperi de Dumnezeu în ziua judecăţii, făcându-se fii ai cămării Mirelui şi cu bucurie şi veselie vor vedea pe Mirele. Iar eu şi cei asemenea mie, trândavi şi iubitori de dulceţi, vom plânge şi ne vom tângui, văzând pe fraţii noştri în slavă, iar pe noi în munci.
FERICIT este cel care a plecat, urând viaţa aceasta pământească, şi împreună cu Dumnezeu cugetarea vieţii lui s-a făcut.FERICIT este cel care, urând, a urât păcatul cel prea rău şi a iubit numai pe Dumnezeu Cel bun şi iubitor de oameni.
FERICIT este cel care s-a făcut pe pământ ca un înger ceresc şi următor Serafimilor şi curate îşi are totdeauna gândurile.
FERICIT este cel care s-a făcut curat înaintea lui Dumnezeu şi sfânt şi neatins de toate întinăciunile şi gândurile şi faptele cele viclene.
FERICIT este cel care s-a făcut cu totul liber întru Domnul de toate lucrurile acestei vieţi deşarte.
FERICIT este cel ce are în minte ziua cea înfricoşată ce va să fie şi s-a sârguit cu lacrimi să-şi tămăduiască rănile sufletului său.
FERICIT este cel ce s-a făcut cu totul ca un nor cu lacrimile şi a stins totdeauna văpaia focului, a patimilor.
FERICIT este cel ce umblă în calea poruncilor Domnului şi face în fiecare zi lăcaşuri înalte, prin credinţă şi prin dragoste.
FERICIT este cel ce sporeşte în faptele bune ale pustniciei, nădăjduind să ia de la Dumnezeu împărăţia cea cerească.
FERICIT este cel ce pomeneşte porunca cea înfricoşată a cuvântului deşert şi străjeri a pus gurii sale, ca să nu cadă din poruncă.
FERICIT este cel a cărui suflet s-a făcut ca un pom de curând sădit, ce are de-a pururea lacrimi după Dumnezeu, ca un izvor de apă.
FERICIT este cel ce sădește saduri bune în sufletul său, adică faptele cele bune și viețile sfinților.
FERICIT este cel ce își sădește și își adapă sadurile lui, cu lacrimi rugându-se, ca să fie sadurile lui bine plăcute și aducătoare de roadă Domnului.
FERICIT este cel ce s-a aprins de dragostea Domnului, ca dintr-un foc, și a ars tot gândul întinat și spurcăciunea sufletului său.
FERICIT este cel ce s-a făcut de bună voie ca un pământ bun și gras, rodind sămânță bună în o sută, în treizeci și în șaizeci.
FERICIT este cel ce s-a aflat sămânță bună înțarina aceea pe care a semănat-o Stăpânul.
FERICIT este cel care a aflat mărgăritarul cel ceresc și, vânzând toate ale lui de pe pământ, doar pe acesta l-a cumpărat.
FERICIT este cel ce a aflat comoara cea ascunsă în țarină și, bucurându-se, a lepădat toate și numai pe dânsa a câștigat-o.
FERICIT este cel ce pomenește totdeauna ziua ieșirii sale și se sârguiește a se afla în ceasul acela cu osârdie și cu frică.
FERICIT este cel ce a aflat îndrăzneală în ceasul despărțirii, când sufletul se desparte de trup cu frică și cu dureri. Că vin îngerii să-i ia sufletul și să-l despartă de trup și să-l pună înaintea scaunului judecății celei fără de moarte și înfricoșate.

xxx

Sursa: https://bodysoulandorthodoxy.wordpress.com/

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Efrem Sirul – 28 Ianuarie

sf-efrem-sirul-171

Troparul Sfântului Efrem Sirul, glasul al 8-lea:

Harul ce izvorăşte din gura ta cuvioase, a umplut de apele vieţii Biserica şi lumii a izbucnit râuri de cucernicie, revărsând asupra noastră apa pocăinţei; ci, învăţându-ne cu cuvintele tale, Sfinte Părinte Efrem, roagă-te lui Hristos, Dumnezeul nostru să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umblând Israel…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu ploaia cea plină de desfătare a rugăciunilor tale adapă sufletul meu, care s-a uscat de seceta patimilor şi insuflă întru mine cuvânt, ca să laud praznicul tău, preafericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind luminat lumină duhovnicească, Părinte Efrem, soare te-ai arătat, luminând toată mulţimea credincioşilor cu fapte bune, dătătoare de lumină şi cu frumuseţile dogmelor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stingând văpaia patimilor cu râurile lacrimilor, ai ajuns, Părinte Efrem, vas cinstit al Sfântului Duh, izvorând izvoare de învăţături, de Dumnezeu fericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Primindu-L în pântecele tău, fără stricăciune ai născut pe Cuvântul, Cel Ce izbăveşte din stricăciune pe cei ce slujesc Lui pururea, Maică Fecioară Preasfântă, Uşa Vieţii Celei Adevărate.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este Sfânt ca Tine…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţindu-te pe tine de toată întinăciunea patimilor, te-ai arătat năstrapă a faptelor bune cu adevărat şi vas încăpător al darurilor Sfântului Duh.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nedând nicidecum somn ochilor tăi, te-ai arătat locaş al Preasfintei Treimi şi comoară a înţelepciunii, îmbogăţind lumea cu dogme strălucitoare ca aurul, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfânta Biserică a lui Hristos te cunoaşte pe tine ca pe un alt Eufrat, cu unde de aur, ce te reverşi cu undele dogmelor celor înţelepte şi adăpi toată făptura.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Unul din Sfânta Treime Întrupându-Se în două firi din Curate sângiurile tale, Prea­curată, cu Dumnezeiască cuviinţă a ieşit să mântuiască pe cei din Adam, pentru bunătatea Sa.

Irmosul:

Nu este Sfânt ca Tine, Doamne, Dumnezeul meu, care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule; şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Cântarea a 4-a. Irmos: Hristos este Puterea mea…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Puterea cuvintelor tale s-a răspândit în toată lumea, alungând orbirea sufletelor cu strălucirea smereniei celei dătătoare de înălţime, fericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fără prihană ţi-ai dus viaţa până la capăt, udându-ţi faţa cu lacrimi şi povestind tuturor cu înţelepte cuvinte, venirea Judecătorului, descoperitorule de cele Dumnezeieşti, vrednicule de laudă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzând Domnul, strălucita înălţime a smereniei tale, ţi-a hărăzit cuvânt înălţător, prin care au fost înjosite înălţimile cele cumplite ale eresurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărit fiind de harul Atotţiitorului, ai stat împotriva puterii demonilor şi ai biruit-o părinte; roagă-te pentru noi, care cu căldură te lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe un Locaş Dumnezeiesc, ca pe un Munte Sfânt, ca pe un Izvor al Nestricăciunii, ca pe Ceea ce Singură a fost Aleasa Ziditorului nostru, Dumnezeu, pe Fecioara să o fericim.

Cântarea a 5-a. Irmos: Cu Dumnezeiască Strălucirea Ta…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu curgerile lacrimilor tale ai uscat, părinte, întreg noianul poftelor şi cu izvorul învăţăturilor tale ai nimicit pâraiele eresurilor, preafericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetul tău luminându-se cu plecarea cea către Dumnezeu, Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, a ajuns cu totul Dumnezeiesc, primind, ca o oglindă a Dumnezeiescului Duh, răsfrângerile de lumină, cele fără de materie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Făcutu-te-ai, părinte, adevărat locaş încăpător al Preasfintei Treimi şi împodobit fiind cu har, cu limpezirea curatelor fapte bune şi cu învăţăturile cele drepte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mort m-a făcut pe mine în Eden gustarea cea rea din pom, prin meşteşugirea şarpelui; iar tu, născând pe Dătătorul de viaţă Hristos, m-ai înviat, Ceea ce Singură eşti cu har Dumnezeiesc Dăruită.

Cântarea a 6-a. Irmos: Marea vieţii văzând-o…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtătorul de Dumnezeu, punând temelie nu pe nisip, ci pe credinţa cea statornică, a rămas netulburat de toate vicleşugurile vrăjmaşului, ocârmuindu-se de Puterea Cea Nebiruită.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limba ta s-a făcut, cu adevărat ca un condei de scriitor, cu scriere repede, învăţând cunoaşterea dreptei cinstiri de Dumnezeu şi săpând pe lespezile inimilor Legea Duhului, părinte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cei ce plutesc pe oceanul cel lin al dogmelor tale, Părinte Efrem, cugetătorule de Dumnezeu, se izbăvesc de întreitele valuri păgubitoare de suflet şi cu credinţă privind în sus, se mântuiesc de furtuna eresurilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce este mai presus decât toată făptura cea înţelegătoare şi de cea văzută, Întrupându-Se ca un Dumnezeu, a ieşit din pântecele tău, păzindu-te Nevătămată, precum ai fost înainte de naştere.

Irmosul:

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus…

Ceasul judecăţii pururea mai dinainte văzându-l, ai plâns cu amar, Sfinte Părinte Efrem, ca un iubitor de linişte; şi îndemânatic învăţător ai fost cu faptele, cuvioase. Pentru aceasta, părinte preafericite, pe cei leneşi îi ridici spre pocăinţă.

Cântarea a 7-a. Irmos: Dătător de rouă, cuptorul…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iscusit dătător de Lege al sihaştrilor te-ai arătat, preacinstite şi ajutător în luptele de tot felul cu vrăjmaşii. Pentru aceasta cinstim pe pământ sfinţita şi cinstita ta pomenire.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Făcutu-te-ai organ plin de melodie al Duhului, pururea lăudate, cu suflarea de totdeauna a Lui, scoţând sunete şi cântare de pocăinţă mântuitoare, pentru noi, cei ce te lăudăm pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zămislirea ta, Mireasă Dumnezeiască, este mai presus de cuvânt. Că ai născut pe Dumnezeu Cuvântul, pe Cel Ce a izbăvit de necuvântare pe toţi oamenii şi dă cuvânt a striga: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: Din văpaie ai izvorât…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai ca un alt soare purtător de lumină, trimi­ţând raze de învăţături până la marginile lumii, fericite, împu­ţinând, cu lumina pocăinţei, întunericul cel înfiorător a tot păcatul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

De râurile Dumnezeieştilor dogme fiind înconjurat, ai ieşit ca un râu mare din alt Eden, adăpând faţa pământului şi înecând neghinele nelegiuirii, Dumnezeiescule Efrem.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mărturisindu-te cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, strigăm ţie cu credinţă ca îngerul: Bucură-te, că numai tu ai născut pe pământ Bucuria lumii, pe Hristos Dumnezeu, Ceea ce eşti Plină de har, pururea Binecuvântată.

Irmosul:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Din văpaie ai izvorât cuvioşilor rouă şi cu apă ai stins jertfa dreptului, că pe toate câte le voieşti le faci, Hristoase; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind rănit de dragostea Atotţiitorului, ai petrecut toată viaţa plângând, Sfinte Preacuvioase Părinte Efrem, strigând cu spaimă: slăbeşte, Mântuitorule, valurile harului Tău, păstrându-l pe acesta mie, din belşug întru viaţa cea viitoare.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Efrem, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dulce este cuvântul tău cel dătător de umilinţă şi plin de luminare pentru cei ce aleargă către tine, purtătorule de Dumnezeu, Sfinte Minunate Părinte Efrem. Şi viaţa ta este fără de prihană, împodobită şi luminată cu toate faptele bune, cele luminate de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Locaş te-ai făcut Duhului şi râu plin de ape curgătoare de viaţă, temelie neclintită Bisericii, reazem sihaştrilor, pârâu pururea curgător al Dumneze­ieştii umilinţe, vrednice de laudă, Sfinte Efrem.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cugetul omenesc nu poate să înţeleagă Taina cea mai presus de gând a naşterii tale, Fecioară. Că sălăşluindu-Se Dumnezeu înlăuntrul tău, n-a mişcat încuietorile Fecioriei, ca Cel Ce Singur le-a aşezat, El Cel Necuprins de pricepere.

Irmosul:

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor; spre Care nu cutează a căuta Cetele îngereşti; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat; pe Care mărindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel fără de…

Pe comoara înţelepciunii Tainelor lui Hristos, pe paharul cel Dumnezeiesc al umilinţei să-l lăudăm credincioşii întru pomenirea lui. Că potrivit cu numele lui, Sfântul Cuvios Efrem veseleşte pururea inimile credincioşilor, cu cântări Dumnezeieşti; ca un lucrător şi îndrumător în descoperirile Domnului.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel fără de…

Apărătoarea cea Fierbinte şi Nebiruită, Nădejdea cea Sigură şi Neînfruntată, Zidul şi Acoperământul şi Limanul celor ce aleargă la tine, pururea Fecioară fără prihană, roagă, împreună cu îngerii, pe Fiul tău şi Dumnezeu să dea pace lumii şi sufletelor noastre mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel fără de…

Cu Crucea Fiului tău, cea plină de har Dumnezeiesc, toată înşelăciunea idolilor a încetat şi puterea demonilor a fost călcată în picioare. Pentru aceasta noi, credincioşii după datorie pururea te lăudăm şi te Binecuvântăm; şi mărturisindu-te cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Rugăciune pentru binefăcătorii noștri

Iisus-3-e1492430577246

Dumnezeule ale dragostei, Ție sunt dator a-Ți mulțumi pentru dulcele sim­țământ al dragostei și ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce ești iz­vo­rul tutu­ror bunătăților, revarsă bine­cuvân­ta­rea și binefacerile Tale peste aceia pe care inima mea îi cinstește și îi iu­bește, peste robii Tăi (numele).

Apără-i de toate primejdiile ce bân­tuie viața mu­ritorilor pe pământ. Fă să răsară asupra lor întotdeauna un soare strălucitor, ca să risipească norii grijilor și ai su­fe­rințelor din viața lor.

Umple inima lor de bucuria mân­tuirii Tale, povățuiește-le pașii pe căi drepte, în scopul mântuirii și al fericirii. Nu lăsa ca apăsătoarele sufe­rințe să le înnoureze fruntea și să le amărască inima. Nenorocirile să nu facă a li se coborî lacrimi în ochi, inima lor să nu fie jertfă întris­tă­rilor. Fă ca fiecare din zilele lor să fie o frumoasă zi de primăvară, viața lor să se asemene unui râu limpede și lin, ce curge prin grădini înver­zite și pline de flori. Iar dacă vor fi ame­nințați de nenorocire, fii apărătorul și ocrotitorul lor, precum ei sunt apă­rătorii mei.

Ori în ce parte vor merge sau se vor afla, umbrește-i cu bunătatea și apă­­ra­rea Ta. Dă-le, Dumnezeul meu, toate plăcerile și toate bucuriile iertate mu­­­ri­to­rilor care păzesc poruncile Tale și fac bine aproapelui lor. Îngerii Tăi cei buni să-i însoțească și să-i păzească în toate zilele lor și, după o viață lungă, plină de binefaceri și fapte bune, să se învrednicească a dobândi bunătățile Tale cele fără de sfârșit, gătite tuturor celor ce lu­crează virtutea. Amin.

Lista secţiilor de votare din străinătate – Referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

Nr.  Secție  Stat  Localitate  Adresa  sediu  secție  de  votare

1. Afganistan Kabul Ambasada României, Baza hotelieră militarizată Green Village, Jalalabad Road, Kabul
2. Afganistan Kabul Baza militară NATO, Hamid Karzai International Airport (HKIA), Kabul
3. Afganistan Kandahar Baza militară NATO, Kandahar Airfield (KAF), în vecinătatea orașului Kandahar, provincia Kandahar
4. Africa de Sud Pretoria Ambasada României, Strada Justice Mahomed nr. 877, Brooklyn, Pretoria 0181
5. Africa de Sud Cape Town Consulatul General al României, Helderberg House, 24 Highwick Drive, Kenilworth, Cape Town 7708
6. Angola Luanda Ambasada României, Rua Ramalho Ortigao nr.30
7. Arabia Saudită Riad Ambasada României, King Fahad Quarter, Amin al Rehany Street, Villa no.8, Riyadh, 11693, PO BOX 94319
8. Argentina Buenos Aires Ambasada României, Calle Arroyo 962-970, C1007AAD
9. Armenia Erevan Ambasada României, Str. Barbusse, nr.15, cartierul Arabkir, Erevan
10. Australia Canberra Ambasada României, 4 Dalman Crescent O Malley, ACT, 2606
11. Australia Sydney Consulatul General al României, Ground Floor/ 83 York Street Suite 4, New South Wales
12. Australia Melbourne Biroul Consular al României, 448 St. Kilda Road, floor 5, suite 5.05-5.06, 3004, Victoria
13. Australia Brisbane 4 Ponderosa Street, Hillcrest 4118, Queensland
14. Australia Adelaide Goodwood Community Center, 32-34 Rosa Street, Goodwood, South Australia
15. Australia Perth Duxton Hotel, 1 St.Georges Terrace, Perth, Western Australia 6000
16. Noua Zeelandă Auckland Europe House, Etajul 16 AUT Building, 56 Wakefield Street, Auckland
17 Azerbaidjan Baku Ambasada României, Blv. Hasan Aliev nr. 125 A (district Narimanov)
18. Belarus Minsk Ambasada României, Str. Kaliningradskii pereulok nr. 12, 220012, Minsk
19. Brazilia Brasilia Ambasada României, SEN Av das Nacoes Lote 6-Asa Norte -DF
20. Brazilia Rio de Janeiro Consulatul General al României, Rua Cosme Velho 526, Bairro Cosme Velho
21. Canada Ottawa Ambasada României, 655 Rideau Street, Ottawa, ON, K1N 6A3
22. Canada Montreal Consulatul General al României, 1010 Sherbrooke Ouest, etaj 6, birou 610, Montreal, QC, H3A 2R7
23. Canada Toronto Consulatul General al României, 789 Don Mills Rd., etaj 5, unit 510, Toronto, ON, M3C 1T9
24. Canada Vancouver Consulatul General al României, 555 Burrard Street, Two Bental Centre, Suite 855, Vancouver, BC, V7X 1M8
25. Columbia Bogota Ambasada României, Carrera 7, Nr 92A-58, Chico, Bogota
26. Republica Populară Democrată Coreeană Phenian Ambasada României, Munhung-dong, Pyongyang
27. Coreea de Sud Seoul Ambasada României, Yongsan-gu, Seoul, 140-809
28. Chile Santiago de Chile Ambasada României, Str. Benjamin 2955
29. Chile Copiapo Str.Vallejos 620, Condominio Villa Scola, Copiapo
30. China Beijing Ambasada României, 2, Ritan East Rd., Chaoyang District, Beijing, 100600
31. China Hong Kong Consulatul General al României, 03A Unit, etajul 21, 148 Electric Road, North Point, Hong Kong
32. China Shanghai Consulatul General al României, 502 Room, Honi International Plaza, 199 Chengdu North Road, Jing An District, 200041
33. Cuba Havana Ambasada României, Avenida 5ta A, nr. 4407, mun. Playa, prov. La Habana
34. Egipt Cairo Ambasada României, str. El Kamel Mohammed nr. 6, Zamalek

35. Emiratele Arabe Unite Abu Dhabi Ambasada României, 2nd Str., Villa no.9, W(14/1) plot no.13 at Al Rodha Area, P.O. Box 70416, Abu Dhabi
36. Emiratele Arabe Unite Dubai Consulatul General al României, Jumeirah 1, Community 332, Str.12B, Villa no.44, P.O.Box 333765
37. Etiopia Addis Abeba Ambasada României, Bole-03-649 street, B98-11
38. Filipine Manila Ambasada României, Str. Legaspi nr.150, G.C. Corporate Plaza, et. 6, Legaspi Village, Makati City, CP 1229
39. Georgia Tbilisi Ambasada României, str. Lvovi, nr. 7, cartier Saburtalo
40. Iordania Amman Ambasada României, Str. Al Madeenah Al Munawarah nr. 35
41. India New Delhi Ambasada României, Vasant Vihar D6/6
42. Republica Indonezia Jakarta Ambasada României, Jl.Teuku Cik Ditiro 42 A, Menteng
43. Islanda Reykjavik Borgartún 24, 105 Reykjavik
44. Irak Bagdad Ambasada României, Arassat Al-Hindia Street, Hay Babel Mahalla 929, Zuqaq 31, Nr. 452/A
45. Irak Erbil Biroul Consular al României, Gulan Street, Ster Tower, 7th Floor, Unit 702
46. Iran Teheran Ambasada României, Str. Shahid Meshki nr. 89
47. Japonia Tokyo Ambasada României, Minato-ku, Nishi-Azabu 3-16-19, 106-0031
48. Kazahstan Astana Ambasada României, Str. Saraișâk, nr.28
49. Kenya Nairobi Ambasada României, Eliud Mathu nr.1119
50. Kuwait Kuwait City Ambasada României, Kaifan, Block 4, Mina Street, villa 34
51. Liban Beirut (Baabda) Ambasada României, Presidential Palace Route, street 68, no 30, sector 3

52. Malaysia Kuala Lumpur Ambasada României, 114 Jalan Damai off Jalan Ampang, cod 55000
53. Maroc Rabat Ambasada României, Ouezzane nr.10, cartier Hassan, 10020
54. Mexic Ciudad de Mexico Ambasada României, Calle Sofocles, no. 311, Colonia Polanco, Delegacion Miguel Hidalgo, C.P. 11560, Ciudad deMexico
55. Nigeria Abuja Ambasada României, 76 Nelson Mandela Street, Asokoro, Abuja
56. Pakistan Islamabad Ambasada României, Casa nr.5, Strada nr.30, sector F-7/1, 44000, Islamabad
57. Palestina Ramallah Oficiul de Reprezentare al României, Clădirea PRICO House, etajul II, Cartier AlMasyoun, Ramallah
58. Peru Lima Ambasada României, Avenida Jorge Basadre, nr. 690, San Isidro
59. Qatar Doha Ambasada României, Str. 953, nr.102, zona 65, Dafna Area, Doha,P.O.Box
22511
60. Senegal Dakar Ambasada României, Point E, Rue A x 9A (Rue A Prolongée), Dakar
61. Singapore Singapore Ambasada României, 1 Claymore Drive # 08-10, Singapore 229594
62. Siria Damasc Ambasada României, Cartier Malki, str.Ibrahim Hanano, nr.8
63. Sri Lanka Colombo Ambasada României, 25/1 Horton Place-Colombo 07
64. Sudan Khartoum Ambasada României, Kafouri Area, Kassala Road 172-173, Khartoum North
65. Thailanda Bangkok Ambasada României, 3388/41 Sirinrat Office Building, 12th Floor, RAMA IV Road, Khlong Toei District, Bangkok 10110
66. Tunisia Tunis Ambasada României, Avenue Taieb Mhiri, nr.108, Gammmarth, La Marsa
67. Turkmenistan Ashgabat Ambasada României, Str. Myati Kosayew, nr. 122, Ashgabat
68. Uruguay Montevideo Ambasada României, Strada Cristobal Echevarriarza 3452, Pocitos, Montevideo
69. Uzbekistan Tașkent Ambasada României, Str. Zanjirbog (fostă Rejametov) nr. 44 A, Taşkent
70. Venezuela Caracas Ambasada României, 4-a Avenida de Altamira, entre 8-a y 9-a Transversal, Quinta Guarda tinajas, no 49-19, Chacao
71. Vietnam Hanoi Ambasada României, 5 Le Hong Phong Street, Hanoi
72. Zimbabwe Harare Ambasada României, 105, Fourth Street/Cnr. Chinamano
73. Albania Tirana Ambasada României, Strada Pandeli Evangjeli, nr.15
74. Algeria Alger Ambasada României, 24, Rue Arezki Abri , Hydra, 16035
75. Austria Viena 1 Ambasada României, Prinz Eugenstrasse 60, 1040 Viena
76. Austria Viena 2 Ambasada României, Prinz Eugenstrasse 60, 1040 Viena
77. Austria Viena 3 Institutul Cultural Român, Argentinierstrasse 39, 1040 Viena
78. Austria Viena 4 Institutul Cultural Român, Argentinierstrasse 39, 1040 Viena
79. Austria Viena 5 Misiunea Permanentă a României, Seilerstätte 17, 1010 Viena
80. Austria Graz Mariatroster Strasse 211, 8044 Graz
81, Austria Salzburg Gaisbergerstrasse 20, 5020 Salzburg
82. Austria Klagenfurt Bahnhofstrasse 7, 9020 Klagenfurt am Wörthersee
83. Belgia Bruxelles 1 Ambasada României, Rue Gabrielle 105, 1180 Uccle, Bruxelles
84. Belgia Bruxelles 2 Ambasada României/ Institutul Cultural, Rue Gabrielle 107, 1180 Uccle, Bruxelles
85. Belgia Bruxelles 3 Secția Consulară a Ambasadei României, Boulevard du Régent 47-48, 1000 Bruxelles
86. Belgia Bruxelles 4 Secția Consulară a Ambasadei României, Boulevard du Régent 47-48, 1000 Bruxelles
87. Belgia Bruxelles 5 Sediul RPUE, Rue Montoyer 12, 1000 Bruxelles
88. Belgia Bruxelles 6 Sediul RPUE, Rue Montoyer 12, 1000 Bruxelles
89. Belgia Anvers/Antwerpen Lange Gasthuisstraat 45, 2000 Anvers
90. Bosnia și Herțegovina Sarajevo Ambasada României, Cobanija, nr.28, 71000 Sarajevo
91. Bulgaria Sofia Ambasada României/ Secția Consulară, Str.Schipchenski Prohod nr.1
92. Republica Cehă Praga Ambasada României, str. Nerudova nr. 5, Praga 1, cod poștal 118 00
93. Republica Cehă Brno Sala Břetislava Bakaly, Žerotínovo nám. 6, Brno, cod poștal 602 00
94. Cipru Nicosia Ambasada României, Strada Piraeos, nr. 27, cartier Strovolos, cod poștal 2023
95. Cipru Limasol sediul Primăriei Municipale (Kitiou Kyprianou 23, Limassol 3036)
96. Croația Zagreb Ambasada României, Mlinarska 43, 10000 Zagreb
97. Danemarca Copenhaga Ambasada României, Strandagervej 27, 2900 Hellerup
98. Danemarca Århus Søren Frichs Vej 39, 8000 Århus C
99. Danemarca Odense 3F- Odense GOPS Skibhusvej 52 B, etaj 2, 5100 Odense C
100. Danemarca Ålborg Hadsundvej 184, 9000 Ålborg
101. Elveția Berna 1 Ambasada României, Kirchenfeldstrasse nr.78, 3005 Berna
102. Elveția Berna 2 Secția Consulară a Ambasadei României, Brunnadernstrasse 20, 3006 Bern
103. Elveția Geneva Misiunea Permanentă a României, Chemin de la Perriere nr. 6, 1223 Cologny,
Geneva
104. Estonia Tallinn Ambasada României, Ravala pst 5, et. 5, 10143 Tallinn
105. Finlanda Helsinki Ambasada României, Stenbackinkatu 24, 00250, Helsinki
106. Franța Paris 1 Ambasada României, 123, Rue Saint-Dominique, 75007 Paris
107. Franța Paris 2 Ambasada României, 123, Rue Saint-Dominique, 75007 Paris
108. Franța Paris 3 Institutul Cultural Român, 3, Rue de l’Exposition, 75007 Paris
109. Franța Paris 4 Secția Consulară a Ambasadei României, 3, Rue de l’Exposition, 75007 Paris
110. Franța Pantin L’Auberge du Cheval Noir, 2, Route de Noisy, 93500 Pantin
111. Franța Montrouge MERCURE PARIS PORTE D’ORLEANS 13, rue François Ory 92120 Montrouge
112. Franța Lille Chambre de Commerce et de l’Industrie Lille – 299, Boulevard de Leeds 59000 Lille
113. Franța Bordeaux 193, Cours de la Marne, 33800 Bordeaux
114. Franța Saint Herblain MJC de la Bouvardière, avenue Alain Gerbault, 44800 Saint Herblain
115. Franța Lyon Consulatul General al României, 29, Rue de Bonnel, 69003, Lyon
116. Franța Marsilia Consulatul General al României, 157 Boulevard Michelet, 13009 Marseillle
117. Franța Nisa 7, Rue Auber, Nice
118. Franța Toulouse Consulat Honoraire, 80, avenue de Lombez, 31300 Toulouse
119. Franța Strasbourg 1 Consulatul General al României, 41 Rue Schweighaeuser, 67000 Strasbourg
120. Franța Strasbourg 2 Consulatul General al României, 41 Rue Schweighaeuser, 67000 Strasbourg
121. Germania Berlin 1 Ambasada României, Dorotheenstrasse 62-66, 10117
122. Germania Berlin 2 Ambasada României, Dorotheenstrasse 62-66, 10117
123. Germania Berlin 3 Ambasada României, Dorotheenstrasse 62-66, 10117
124. Germania Bonn 1 Consulatul General al României, Legionsweg 14, 53117
125. Germania Bonn 2 Consulatul General al României, Legionsweg 14, 53117
126. Germania Bonn 3 Consulatul General al României, Legionsweg 14, 53117
127. Germania Munchen 1 Consulatul General al României, Richard-Strauss-Strasse 149, 81679 München
128. Germania Munchen 2 Consulatul General al României, Richard-Strauss-Strasse 149, 81679 München
129.

Germania Stuttgart 1 Consulatul General al României, Hauptstätterstrasse 68-70, 70178

130. Germania Stuttgart 2 Consulatul General al României, Hauptstätterstrasse 68-70, 70178
131. Germania Leipzig Markgrafenstrasse 2, 04109
132. Germania Hamburg Steinhöft 5, cod postal 20459
133. Germania Trossingen Löhrstr. 22, 78647 Trossingen
134. Germania Nürnberg Petersauracher Str. 47-49, 90449, Nurnberg
135. Grecia Atena Ambasada României, Emmanouil Benaki 7, 15452 Paleo Psychico
136. Grecia Salonic Consulatul General al României, Theagenous Charisi 78, cod poștal 54639
137. Grecia Patra Sala de Consiliu a Baroului din Patra, Filopoimenos 24, et.3, cod postal 26221
138. Irlanda Dublin 1 Ambasada României, 26 Waterloo Road, Dublin 4
139. Irlanda Dublin 2 Centrul de instruire voluntari IrishAid, 8 New Cabra Road Phibsborough Dublin
140. Irlanda Galway The Ardilaun Hotel, Taylors Hill, Galway, H91 H29F
141. Irlanda Limerick CB1, 51a O’Connell Street Limerick
142. Israel Tel Aviv 1 Ambasada României, str. Adam Hacohen, nr. 24
143. Israel Tel Aviv 2 Institutul Cultural Român, str. B-dul Shaul Hamelech nr. 8
144. Israel Ierusalim str. King David nr. 32
145. Israel Haifa Str. Nordau, nr. 10
146. Italia Roma 1 Ambasada României, Via Nicolò Tartaglia n. 36, 00197 Roma
147. Italia Roma 2 Secția Consulară a Ambasadei României, Viale Libano n. 40, 00144 Roma
148. Italia Roma 3 Secția Consulară a Ambasadei României, Viale Libano n. 40, 00144 Roma
149. Italia Roma 4 Institutul Cultural Român, Piazza Jose de San Martin n. 1, 00197 Roma
150. Italia Roma 5 Institutul Cultural Român, Piazza Jose de San Martin n. 1, 00197 Roma
151. Italia Ladispoli Piazza Falcone1, 00055 Ladispoli
152. Italia Napoli Via Vincenzo De Giaxa N. 5, 80144 Napoli
153. Italia Olbia Via Dante, N.1, 07026 Olbia
154. Italia Perugia Via A. Diaz, N. 150, 06128 Perugia
155. Italia Pescara Via Rio Sparto, 80, 65129 Pescara – Centro Polivalente Mons. Gustavo Britti
156. Italia Terni Piazza San Giovanni Paolo Ii, N. 1 05100, Terni
157. Italia Viterbo Piazza Dei Caduti N. 19, 01100 Viterbo
158. Italia Trieste Consulatul General al României, Via Udine, nr.11, Trieste 34132 TS
159. Italia Veneția Institutul Cultural Român, Palazzo Correr (Campo Santa Fosca), Cannaregio 2214, 30121 Venezia (VE)
160. Italia Treviso Via Terraglio, 140
161. Italia Pordenone Piazza della Motta, nr.4 (sediul bibliotecii comunale)
162. Italia Udine Via Pradamano, 21
163 Italia Padova Sala Consiliare, via Guasti 12/c
164. Italia Verona via Don Giacomo Trevisani, 3D
165. Italia Bologna Consulatul General al României, Via Guelfa, nr. 9
166. Italia Ancona Via Scrima, Nr. 19 (Circumscripția 2 Locală)
167. Italia Arezzo Piazza S.Domenico, 4 – 52100 – AR
168. Italia Ferrara Sala Polivalente Grattacielo – Centro Mediazione gestito dalla Coop Camelot – Viale Cavour 189
169. Italia Florența Saloncino Delle Murate, Via Dell’Agnolo, Nr. 1/A
170. Italia Livorno Via Piero Gobetti, 11 (Ex Circoscrizione 1)
171. Italia Piacenza Via Taverna 39
172. Italia Rimini Via Bidente, Nr. 1/P (Zona Villaggio 1’Maggio/
Circumscripția 6 Locală)
173. Italia Grosetto Via Unione Sovietica 44
174. Italia Milano 1 Consulatul General al României, Via Gignese 2, 20148 Milano (MI)
175. Italia Milano 2 Consulatul General al României, Via Gignese 2, 20148 Milano (MI)
176. Italia Milano 3 Consulatul General al României, Via Gignese 2, 20148 Milano (MI)
177. Italia Brescia Via Giovanni Cimabue 16, 25134 Brescia (Bs)
178. Italia Bergamo Largo Guglielmo Rontgen 3/4, 24128 Bergamo (Bg)
179. Italia Como Via Achille Grandi 21, 22100 Como (Co)
180. Italia Cremona Largo Madre Agata Carelli 5, 26100 Cremona (Cr)
181. Italia Mantova Piazza Diaz Armando 38, 46100 Formigosa (Mn)
182. Italia Monza Via Gabriele D’Annunzio 35, 20900 Monza (Mb)
183. Italia Pavia Piazza Del Municipio 2, 27100 Pavia (Pv)
184. Italia Trento Via Marco Pola, 2, 38121 Trento
185. Italia Torino 1 Consulatul General al României, Via Ancona nr. 7, 10152 Torino
186. Italia Torino 2 Consulatul General al României, Via Ancona nr. 7, 10152 Torino
187. Italia Aosta Viale Europa nr. 5
188. Italia Alessandria Via Feruccio Parri nr. 15- Zona Cristo
189. Italia Asti Palazzo Ottolenghi, Corso Alfieri nr. 350, Asti
190. Italia Novara Via Perazzi nr. 5/D, parter, Quartiere San Martino
191. Italia Verbania Centro sociale Via Renco nr. 36, 28923 Verbania
192. Italia Cuneo Via Carlo Sigismondo Leutrum nr. 7, 12100 Cuneo
193. Italia Genova Via Casaregis 50/15, 16129 Genova
194. Italia Sanremo Corso Cavallotti 59, Sala degli Specchi Sanremo
195. Italia La Spezia Centro Civico Nord, Largo Vivaldi, 19122 La Spezia, Fossitermi
196. Italia Vercelli Sala Sport Scuola Rodari Via Borsi, 13100 Vercelli
197. Italia Bari Consulatul General al României, Via Bruno Zaccaro, n.17/19, 70126;
198. Italia Foggia Via Ugo la Malfa, n.8
199. Italia Cosenza Via Roberto Caruso (fosta Via Bengasi), No.1, Biroul Electoral Municipal (Ufficio Elettorale Municipale)
200. Italia Reggio Calabria Via S. Anna II Tronco, Palazzo Ce.Dir. (Sala Versace)
201. Italia Catania Consulatul României, Via Misterbianco, No.1, Catania (Regiune Sicilia)
202. Italia Palermo Piazza Giulio Cesare nr. 52
203. Italia Canicatti Școala de Stat G. Verga (Istituto Comprensivo G. Verga), intrarea din Strada Largo Aosta (prin curte)
204. Lituania Vilnius Ambasada României, Str. Gaono, nr. 6
205. Luxemburg Luxemburg Ambasada României, 2, Rue de Pulvermuhl, L-2356 Luxembourg
206. Macedonia Skopje Ambasada României, Rajko Zinzifov nr. 42, Skopje
207. Malta Sliema Tigne Place, Office M4, Mezzanine Floor, Tigne Street, Sliema, SLM 3173, Malta
208. Republica Moldova Chișinău 1 Ambasada României, str. București nr. 66/1
209. Republica Moldova Chișinău 2 Secția Consulară a Ambasadei României, str. Grigore Ureche nr. 2
210. Republica Moldova Chișinău 3 Secția Consulară a Ambasadei României, str. Grigore Ureche nr. 2
211. Republica Moldova Chișinău 4 Secția Consulară a Ambasadei României, str. Grigore Ureche nr. 2
212. Republica Moldova Chișinău 5 Institutul Cultural Român, str. Vlaicu Pârcălab nr. 39
213 Republica Moldova Chișinău 6 Direcția ÎS ”Calea Ferată din Moldova, str. Vlaicu Pârcălab nr. 48
214. Republica Moldova Chișinău 7 Liceul ”Gheorghe Asachi”, str. București nr. 64
215. Republica Moldova Chișinău 8 Liceul ”Gheorghe Asachi”, str. București nr. 64
216. Republica Moldova Chișinău 9 Universitatea de Stat din Moldova, str. Mihail Kogălniceanu nr. 67/3
217. Republica Moldova Chișinău 10 Universitatea de Stat din Moldova, str. Mihail Kogălniceanu nr. 67/3
218. Republica Moldova Chișinău 11 Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari nr.53
219. Republica Moldova Chișinău 12 Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari nr.53
220. Republica Moldova Hîncești Primăria Hîncești, str. Mihalcea Hîncu nr. 132
221. Republica Moldova Ialoveni Casa de Cultură, str. Alexandru cel Bun nr. 86
222. Republica Moldova Nisporeni Școala de muzică, str. Ion Vodă nr. 8
223. Republica Moldova Orhei Școala de muzică, str. Chișinăului nr. 9
224. Republica Moldova Căușeni Casa de Cultură, str. Păcii nr. 18
225. Republica Moldova Anenii Noi Casa de Cultură, str. Suvorov 7
226. Republica Moldova Bardar Casa de Cultură, str. Aurel David 70
227. Republica Moldova Călărași Primăria Călărași, str. Mihai Eminescu nr. 19
228. Republica Moldova Cahul Consulatul General al României, str. B.P. Hașdeu nr. 11
229. Republica Moldova Cantemir Casa de Cultură, str. Ștefan Vodă nr. 1
230.. Republica Moldova Cimișlia Casa de Cultură, str. Ion Popușoi nr. 2
231. Republica Moldova Giurgiulești Primărie, str. Independenței nr. 24
232. Republica Moldova Leova Biblioteca Raională Leova, str. Ștefan cel Mare nr. 67
233. Republica Moldova Carabetovca Casa de Cultură, str. Ștefan cel Mare nr. 52
234. Republica Moldova Bălți 1 Consulatul General al României, str. Sf. Nicolae, nr. 51
235. Republica Moldova Bălți 2 Consulatul General al României, str. Sf. Nicolae, nr. 51
236. Republica Moldova Ungheni Biroul Consular al României, str.Mihai Eminescu, nr. 35
237. Republica Moldova Soroca Palatul de Cultură, str. Independenței, nr. 74
238. Republica Moldova Drochia Consiliul Raional Drochia, bd. Independentei, nr. 15
239. Republica Moldova Edineț Primăria Edineț, str. Octavian Cerempei nr.30, Edineț
240. Republica Moldova Florești Casa de Cultură, str. Sperantei nr. 1
241. Republica Moldova Fălești Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”, str. Alexandru Lăpușneanu, nr. 1
242. Republica Moldova Telenești Liceul ”Lucian Blaga”, str. Ciprian Porumbescu, nr. 3
243. Muntenegru Podgorita Ambasada României, Ulica Prve Proleterske, br. 5, 81000
244. Norvegia Oslo Ambasada României, Oscars Gate 51, 0258 Oslo
245. Norvegia Bergen Ambasadă, Nøstegaten 32, 5010 Bergen
246. Olanda Haga 1 Ambasada României, Catsheuvel 55, 2517 KA, Haga
247. Olanda Haga 2 Ambasada României, Catsheuvel 55, 2517 KA, Haga
248. Polonia Varșovia Ambasada României, Ul. Fr.Chopina 10, 00-559 Warszawa
249. Polonia Cracovia Biblioteca Publică Voievodală (camera 53, parter), strada Rajska nr.1, 31-124
250. Polonia Wroclaw Consiliul Județean, Piața Powstancow Warszawy nr.1, cod poştal 50-153, Wrocław
251. Portugalia Lisabona 1 Ambasada României, Rua de Sao Caetano no 5, Lapa, 1200-828 Lisboa
252. Portugalia Lisabona 2 Institutul Cultural Român, Rua do Barão nº 8-10, 1100-072 Lisboa
253. Portugalia Porto Praça General Humberto Delgado, 4049-001 Porto
254. Portugalia Almancil Rua Manuel dos Santos Vaquinhas, 8135-172 Almancil
255 Portugalia Setubal Casa do Largo – Pousada da Juventude, Largo José Afonso 24-25, 2900-650, Setúbal
256. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Londra 1 Institutul Cultural Român, 1 Belgrave Square, SW1X 8PH
257. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Londra 2 Institutul Cultural Român, 1 Belgrave Square, SW1X 8PH
258. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Londra 3 Secția Consulară a Ambasadei României, 344 Kensington High Street, W14 8 NS
259. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Londra 4 Secția Consulară a Ambasadei României, 344 Kensington High Street, W14 8 NS
260. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Londra 5 (Harrow) Harrow Civic Centre, Station Road, Harrow HA1 2XY
261. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Luton Dunstable Town Hall, High St N, LU6 1NF
262. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Edinburgh Consulatul General al României, 7-9 North St David Street, EH2 1AW
263. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Glasgow Renfield Centre, 260 Bath Street, Glasgow, G2 4JP
264. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Aberdeen Committee Room 5, Town House, Broad Street, Aberdeen, AB10 1FY
265. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Swansea Bruce Road, Swansea, SA5 4HS
266. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Birmingham Magnet Centre, Park Approach, Birmingham B23 7SJ
267. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Portsmouth Fratton Community Centre, Trafalgar Place, Fratton Portsmouth PO1 5JJ
268. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Bristol 1 Redland Park, Bristol BS6 6SA
269. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de NordBelfast 1 Stranmillis Embankment, Belfast, BT7 1GB
270. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Insula Jersey Primăria din Saint Helier – 50 York Street, JE4 8PA
271. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Manchester Novotel Manchester Centre Hotel (21 Dickinson Street, Manchester, M1 4LX)
272. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Newcastle Sediul Consiliului Local (Civic Centre, Newcastle upon Tyne, NE99 2BW)
273. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Leeds Sediul Primăriei (Leeds Civic Hall, Portland Crescent Entrance, Calverley Street, Leeds West Yorkshire, LS1 1UR)
274. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Liverpool Sediul Consiliului Local Liverpool (Venture Place, Sir Thomas St, Liverpool L1 6BW)
275. Federaţia Rusă Moscova Ambasada României, Moscova, str. Mosfilmovskaia nr.64
276. Federaţia Rusă Rostov pe Don Consulatul General al României, Rostov pe Don, str. Sedmaia Linia, nr. 18/39
277. Federaţia Rusă Sankt Petersburg Consulatul General al României, Sankt Petersburg, str. Gorohovaia, nr. 4
278. Serbia Belgrad Ambasada României, Uzicka 10, Belgrad, R. Serbia
279 Serbia Vârșeț Consulatul General al României, Trg Zelene Pijace nr 3A, Varset, R. Serbia
280. Serbia Zajecar Consulatul General al României, Kumanovska nr.45, 19000, Zaječar, R. Serbia
281. Serbia Priștina Biroul de Legătură al României în Kosovo, Azem Jashanica 44-46, Arberia, Pristina, Kosovo, R. Serbia
282. Slovenia Ljubljana Ambasada României, Smrekarjeva ulica 33a, 1107
283. Slovacia Bratislava Ambasada României, Zrinskeho 13, 811 03 Bratislava
284. Spania Madrid 1 Ambasada României, Avda. Alfonso XIII, nr. 157, 28016, Madrid
285. Spania Madrid 2 Ambasada României, Avda. Alfonso XIII, nr. 157, 28016, Madrid
286. Spania Madrid 3 Secția Consulară a Ambasadei României, Av. de la Albufera, nr. 319, 28031, Madrid
287. Spania Madrid 4 Secția Consulară a Ambasadei României, Av. de la Albufera, nr. 319, 28031, Madrid
288. Spania Madrid 5 Institutul Cultural Român, Plaza de la Lealtad, nr. 3 entreplanta dcha. 28014, Madrid
289. Spania Coslada Centro Cultural Margarita Nelken, Av. de los Principes de España s/n, 28821 Coslada
290. Spania Alcala de Henares Junta Municipal del Distrito IV , Calle Octavio Paz, 15
291. Spania Torrejon de Ardoz Colegio „El Buen Gobernador”, Avda. de la Constitución, nr. 9, 28850 Torrejon de Ardoz
292. Spania Arganda del Rey Ciudad deportiva „Príncipe Felipe”, C/ San Sebastian nr.6 şi 8, 28500 Arganda del Rey
293. Spania Mostoles Centro de Participación Ciudadana, C/ San Antonio, no. 2, 28934 Móstoles
294. Spania Fuenlabrada Junta Municipal de Distrito de Loranca, Plaza de las Artes 1
295. Spania Guadalajara Centro Social Municipal, Avenida de Venezuela 7, 19005 Guadalajara
296. Spania Las Palmas Calle Alférez Quintana Suárez 18, Telde, Las Palmas
297. Spania Ciudad Real Consulatul României, Calle Mata, no. 37, 13004 Ciudad Real
298. Spania Tomelloso C/ Juan Antonio López no.2 (Antiguo Hangar de la Estación), 13700 Tomelloso
299. Spania Toledo Centro Social de Santa María de Benquerencia C/ Rio Bullaque, no. 24 45007 Toledo
300. Spania Tarrancon Asociación hispano rumana de la provincia de Cuenca, Plaza Constitución 1, 16400 Tarancón, provincia Cuenca
301. Spania Albacete Centro Social, C/ Alcalde Conangla nr 7, 02006 Albacete
302. Spania Cuenca Asociación Hispano Rumana de Cuenca,
C/ Pedro Almodovar, s/n, 16002, Cuenca
303. Spania Zaragoza 1 Consulatul României, Calle Camino de Las Torres 24, 50008 Zaragoza
304. Spania Zaragoza 2 Consulatul României, Calle Camino de Las Torres 24, 50008 Zaragoza
305. Spania Sevilla Consulatul General al României, Avenida Manuel Siurot nr.30 41013, Sevilla
306. Spania Palos de la Frontera Plaza de Toros, 21810 Palos de la Frontera, Huelva
307. Spania Malaga Centro Ciudadano La Virreina, Etaj 2, Camino de la Virreina nr.7, 29011, Malaga
308. Spania Almendralejo Salón del Edificio municipal “Espacio Integra”, Parque Ramon y Cajal, 06200 Almendralejo (Badajoz)
309. Spania Lepe Alcaldía de Barrio, Calle Sevilla nr.8, 21440 Lepe
310. Spania Castellon de la Plana 1 Consulatul României, Avenida de Valencia nr. 144 (esq. con Rambla de la Viuda), Castellon de la Plana
311. Spania Castellon de la Plana 2 Consulatul României, Avenida de Valencia nr. 144 (esq. con Rambla de la Viuda), Castellon de la Plana
312. Spania Elche Centro Social Pla de San Josep, Calle Manuel Lopez Querer 2, 03204 Elche
313. Spania Almeria Consulatul României, Carretera Huércal de Almería 46, 04009 Almería
314. Spania Roquetas de Mar Universidad de Mayores, C/Victor Palomo,1, CP 04740, Roquetas de Mar
315. Spania Murcia Edificio Paraninfo, Espinardo, Avda. de los Rectores, nr.3, 30100 Murcia
316. Spania Motril C/ Galicia, s/n, Edificio Versalles, bajo 1, 18600, Motril
317. Spania Barcelona Consulatul General al României, Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona
318. Spania Lleida Centro Civico del Centro Historico, Plaça Ereta, s/n, 3era planta, 25002, Lleida
319. Spania Reus Centro Civico Ponent, Avda. dels Paisos Catalans, nr. 106, 43205, Reus
320. Spania Girona Centro Civico PLa de Palau, C/ Saragossa, nr. 27, 17003, Girona
321. Spania Palma de Mallorca Cultural Santa Catalina, C/ dels Sobreposats num. 3, 07014, Palma de Mallorca
322. Spania Tarragona AC Hoteles, Av. de Roma, 8, 43005 Tarragona
323. Spania Bilbao 1 Consulatul General al României, Plaza Circular 4, 48001 Bilbao
324. Spania Bilbao 2 Consulatul General al României, Plaza Circular 4, 48001 Bilbao
325. Spania Logrono 1 Colegio Los Boscos, C/ Doctor Múgica, 9, 26002 Logroño
326. Spania Logrono 2 Colegio Los Boscos, C/ Doctor Múgica, 9, 26002 Logroño
327. Spania Gijon Centro Municipal Integrado de El Llano, C/ Rio de Oro, 37, 33209 Gijón
328. Spania Santiago de Compostela Pazo de Raxoi, s/n, Praza do Obradoiro, 15705 Santiago de Compostela
329. Spania Pamplona C/ General Chinchilla, nr. 4, 31002 Pamplona
330. Spania Burgos Real Monasterio de San Augustín, C/ Madrid 24, 09002 Burgos
331. SUA District of Columbia, Washington Ambasada României, 1607 23rd Street NW, Washington, DC 20008
332. SUA Georgia, Atlanta 132-A Hurricane Shoals Road NE, Lawrenceville, Georgia 30046
333. SUA North Carolina, Hickory Hotel Marriott Courtyard, 1947 13th Avenue Drive SE, Hickory, NC 28602
334. SUA Texas, Houston 19927 Parsons Green Ct., Katy TX 77450
335. SUA Texas, Dallas West Dallas Multipurpose Center, 2828 Fish Trap Road, Dallas, TX 75212
336. SUA Ohio, Cleveland 23250 Chagrin Blvd, Suite 100, Beachwood, OH 44122
337. SUA Norfolk 3126 Racine Ave, Norfolk, VA 23509
338. SUA New York, New York Consulatul General al României, 200 E 38th St., New York, NY 10016
339. SUA Massachusetts, Wakefield 1 Audubont Road, Wakefield, MA 01880 Four Points by Sheraton Wakefield Boston Hotel& Conf. Center
340. SUA Pennsylvania, Philadelphia 1907, Spruce Street, Philadelphia, PA 19103
341. SUA Connecticut, Cromwell 4 Sebethe Drive Cromwell, CT 06416 – Courtyard Marriott Hotel, Connecticut Room
342. SUA New Jersey, Englewood 500 Grand Avenue, etaj 1, Englewood, NJ 07047
343. SUA Ilinois, Chicago 1 Consulatul General al României, 737 N Michigan Ave, Suite 2300, Chicago, IL 60611
344. SUA Ilinois, Chicago 2 6500 N Western Avenue, Chicago, IL 60645
345. SUA Ilinois,Chicago 3 3939 W Irving Park Road, Chicago, IL 60618
346. SUA Michigan, Detroit 31920 Van Dyke Ave, Warren, MI 48093
347. SUA Minnesota, Minneapolis 3030 West River Parkway South, Minneapolis MN 55406
348. SUA Ilinois, Niles 7631 N Caldwell Ave, Niles, IL 60714
349. SUA Illinois, Downers Grove 5003 Chase Ave., Downers Grove, IL 60515
350. SUA Illinois, Wood Dale 945 N Edgewood Ave, Wood Dale, IL 60191
351. SUA Indiana/Merrillville 750 W 61st Ave., Merrillville IN 46410
352. SUA Michigan, Plymouth 110 W Liberty st., Plymouth, MI 48170
353. SUA California, Los Angeles Consulatul General al României, 11766 Wilshire Blvd., #200, Los Angeles, CA 90025
354. SUA California, Sacramento 5306 Walnut Avenue, Building A, Sacramento, CA 95841
355. SUA California, San Francisco 14871 Bancroft Ave, San Leandro, CA 94578
356. SUA Nevada, Las Vegas 1350 Red Rock Street, Las Vegas, NV 89146
357. SUA Arizona, Phoenix Arizona State University – Downtown Phoenix Campus Mercado, 502 E Monroe Street Bldg. C, Room 145, Phoenix, AZ 85004
358. SUA Oregon, Portland 5544 SE 128th Ave, Portland, OR 97236
359. SUA Washington, Seattle 4202 33th Ave W. Seattle, WA 98199
360. SUA Utah, Salt Lake City 4180 Emigration Canyon Road, Salt Lake City, UT 84108
361. SUA Florida, Miami Consulatul General al României, 1101 Brickell Avenue, Suite N 600, Miami, Florida 33131
362. SUA Florida, Hollywood 2026 Scott Street, Hollywood, FL 33020
363. Suedia Stockholm 1 Ambasada României, Ostermalmsgatan 36, Cod 114 26
364. Suedia Stockholm 2 Institutul Cultural Român, Skeppsbron 20, Cod 111 30
365. Suedia Solversborg TREDENBORGSVÄ 16, Cod 29421, Solversborg, Blekinge
366. Suedia Göteborg Norra Hamngatan 14, Cod 411 14, Göteborg
367. Turcia Ankara Ambasada României, Bükres Sokak 4, Çankaya, 06680, Ankara
368. Turcia Izmir Consulatul General al României, 1479 Sokak no. 9, 35220, Alsancak, Izmir
369. Turcia Istanbul 1 Consulatul General al României, Yanarsu sok., Narin Sitesi, nr. 42, Etiler, Beşiktaş, Istanbul
370. Turcia Istanbul 2 Institutul Cultural Român, Sıraselviler Cad. 21, Taksim, Beyoğlu, Istanbul
371. Ucraina Kiev Ambasada României, Kiev, Mihaila Kotsiubinskogo nr. 8, cod 01030, raion Shevcenko
372. Ucraina Cernăuţi Consulatul General al României, Cernăuți, Şkilna nr. 16, cod 58000
373. Ucraina Odesa Consulatul General al României, Odesa, Bazarnaia nr. 31, cod 65011
374. Ucraina Solotvino Consulatul României, Solotvino, Sportivna nr. 112, cod 90575
375. Ungaria Budapesta Ambasada României, 1146 Budapesta, Thököly út 72.
376. Ungaria Szeged Consulatul General al României, 6720 Szeged, Kelemen László utca 5.
377. Ungaria Gyula Consulatul General al României, 5700 Gyula, Munkácsy M. utca 12a

Acatistul Înălţării Sfintei Cruci

Mulțumesc

inalltarea-sfintei-cruci

1 august- Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 

Duminica a 3-a din Postul Paştelui-Duminica Crucii; 

7 mai– Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer; 

14 Septembrie– Înălţarea Sfintei Cruci;

  

Acatist –Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1:

De trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălţare; ci ca o pavăză şi armă nebiruită, ocroteşte şi acoperă cu darul tău, pe cei ce cântă:

Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Icosul 1:

Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de…

Vezi articolul original 2.725 de cuvinte mai mult