Indiferent de situație suntem siguri ca serviciile de mai jos acoperă și cele mai exigente cerințe:
PERSONAL DEDICAT
Personal medical specializat în îngrijire și cazare persoane vârstnice, pentru tine și familia ta
ASISTENTA 24/24
Toți rezidenții noștri beneficiază de asistență medicală și îngrijire 24 din 24 cu personal calificat
EVALUARE PERIODICĂ
Evaluarea clinică periodică și administrarea tratamentului se face doar cu personal calificat
CLĂDIRE NOUA
Clădire construită special pentru activitatea de îngrijire pentru persoana vârstnice
BUCĂTĂRIE PROPRIE
Dispunem de bucătărie proprie iar masa se servește în fiecare zi într-un spațiu special creat
ACTIVITĂȚI ZILNICE
Într-un cadru primitor și familiar desfășurăm în fiecare zi activități ocupaționale și socio culturale
Info înscrieri
Pentru înscrieri în cadrul căminului nostru aveți nevoie de urmatoarele acte:
– cerere
– cuponul de pensie
– certificat medical de la medicul de familie sau de la medicul curant
care recomandă internarea fie într-un cămin spital, fie într-un
cămin de pensionari, cu specificarea faptului dacă necesită sau nu
îngrijire permanentă
– aviz epidemiologic
– adeverinţă de la psihiatrie
– radiologie pulmonară
– declaraţie cu privire la rudele în viaţă (care să conţină adresa lor şi
numerele de telefon)
– declaraţie a susţinătorului legal
– cerere de internare adresată căminului
Pentru mai multe informatii va rog sa ne contactati la 0769.606.639 sau e-mail senior@sfantulirineu.ro
La noi fiecare senior este tratat individual încă din prima zi, costurile se stabilesc în urma unei vizite facute in cadrul centrului pentru a putea stabili planul personal de rezidenta.
Prețuri începând de la 2500 lei TVA inclus, toate taxele incluse.
În 1993, în secţia de cardiologie unde eram proaspăt rezident, şeful şi mentorul meu de atunci, pe care îl consider demn de pomenit la biserica până azi, a primit din Belgia un set de 40 de kituri de tromboliză, adică medicamentul care permitea ca un infarct miocardic în evoluţie să poată fi tratat cu restitutio in integrum dacă administrarea era rapidă după instalare. A venit radios cu o lada de carton în braţe şi a zis: am aici 2 apartamente în centru (puteai cumpără aşa ceva cu conţinutul lăzii) şi va spun că nu vom lua un leu şpagă. Aşa a făcut. Inevitabilul însă s-a produs. Au dat în dreapta şi în stânga până au rămas două kituri. În ziua următoare şeful meu, un ardelean cât o uşa de casă boierească, a intrat palid şi transpirat în camera medicilor şi a zis cu o voce pierită: cine face pe Dumnezeu azi. A înţeles toată lumea fără să mai explice: erau trei pacienţi în unitatea de urgenţe coronariene, toţi 3 cu indicaţie adică veniţi în timp şi fără alte probleme, toţi de vârstă apropiată, toţi familişti cu copii încă mici. Unul trebuia lăsat fără.
Urmează o întrebare pentru ticăloşii care se cred mari apărători ai medicinei de cheltuielile exagerate care se fac, vezi-doamne, cu bisericile. Pentru târâturile care se mai pretind şi ortodocşi get beget şi ţin bloguri unde spun lumii fix ce spuneau saducheii când le-a proorocit Mântuitorul că pedeapsa Sodomei va fi uşoară faţă de a lor – că a ars un club pentru că erau păcătoşi aia dinăuntru. Pentru zdrenţele umane care urlă insulte şi măscări că nu au venit preoţii (aia pe care tot ei, zdrenţele astea, îi consideră ultimii oameni, de te întrebi de unde atâta poftă să vadă venind la o catastrofă unii cărora ei nu le dau notă de trecere la o brumă de umanitate) să slujească la vedere, să bifeze gicu patriot român ultima boarfă ipocrită că a văzut el şi a pipăit reprezentantul bisericii şi poate-poate va binevoi pentru show-ul asta să scutească biserica de jetul de înjurături blasfemii şi măscări zilnice. Pentru toţi ăştia : eu, doctorul Alexandru Amarfei, ultimul prost, păcătos şi curvar ascuns sub pulpana bisericii, mama noastră, de aia mă duc la biserica. SĂ MĂ ROG SĂ NU MĂ PUNĂ DUMNEZEU SĂ IAU DECIZII DIN ASTEA, EL, DESPRE CARE PĂRINTELE NOSTRU NICOLAE STEINHARDT REMARCA : NU I-A FOST MILĂ FĂŢARNICĂ DE MAMA LUI ŞI DE UCENICUL IUBIT SĂ LE FACĂ CU OCHIUL DE PE CRUCE: « STAŢI LINIŞTIŢI CĂ NE REVEDEM DUMINICĂ » Şi dacă va trebui să iau una, apoi să fie una care să nu mă facă, privind în ochii Lui, care sunt ochii pacientului sau ai nevoiaşului, să văd în ochii aceia că Dumnezeu iartă încă odată ticălosul care sunt pentru încă un cântat al cocoşului. Asta e rolul bisericii mama noastră , nu să facă show sentimental pentru că Gicu eroul de la tastatură vrea un popa, ce zic eu , un patriarh cu telecomanda, care să cotizeze, să slujească şi să cadă în genunchi unde butonează sfântul Gicu, băiatul pe care îl consider emblemă ticăloşiei umane şi împotriva căruia scriu mânios ce scriu acum. Că nu am văzut mulţi Gicu din ăştia înghesuindu-se în ziua aia oribilă din 1993 când, cu caşul neşters de la gură, am dat de prima mea decizie « pe cine lăsăm să moară azi » şi am înţeles că nu va fi nici pe departe ultima chit că urnim toate forţele galaxiei.
Biserica ştie că pentru toţi vin zile când cânta cocoşul care a cântat lui Petru , şi eu am avut una pentru care nu mă iert niciodată, chiar dacă ştiu că am fost iertat de atunci. Biserica ştie că, dacă am da tot ce avem, nu facem decât să lărgim frontul : mai mult progres ştiinţific înseamnă mai mulţi bolnavi care ar putea fi vindecaţi, dar când progresul încă nu şi-a pus maşinile la lucru, inevitabil unii rămân pe alături. Niciun medic şi niciun preot întregi la minte nu vor spune să facem biserica să geamă de lux şi spitalele de sărăcie dar niciun om întreg la cap nu va confundă rolul bisericii cu al ministerului sănătăţii şi nici decizia unuia sau altuia din biserica, bună sau rea, cu înţelepciunea care îi va fi LUI de trebuinţă când vine ziua năpastei şi , Gicule, perfectule, să te văd dacă lăturile vărsate altcândva pe alţii te ajută să nu cânte pentru TINE, dragă, cocoşul. Cocoşul care de aia figurează în evanghelie , că să ştim că e cu neputinţă să nu ne cânte.
Să presupunem, Gicule, că în incendiul recent consumat în capitală, care a fost prilej să îţi verşi balele şi zoaiele din nou pe mama noastră biserica, erau prinşi trei copii : al meu , al tău şi un necunoscut. Şi tu ai fi putut alege pe cine scapi şi pe cine laşi să ardă de viu. Spune, Gicule, nu te sfii . Zoaiele pe care le verşi pe mama noastră biserica te-ar fi ajutat să iei decizia bună ? Uite ce spune mama noastră biserica : nimeni nu poate să judece pe nimeni că în asemenea circumstanţe toate alegerile sunt cumplite DAR biserica spune că primul ortodox cu acte al lumii a fost Avraaam, care a ridicat cuţitul la Isac, fiul lui, neştiind că Dumnezeu va zice « stai ».
De aia te consider ca şi pe mine un împuţit, un ipocrit şi o scursură. Nu pentru alegerea asta, nu pentru că eu am experienţă ei şi tu nu, CI PENTRU CĂ EŞTI TÂMPIT ŞI NU TE GÂNDEŞTI CĂ TOATE ZOAIELE VĂRSATE PE NET ŞI AIUREA ÎN ALTE LOCURI PE POPI ŞI TOATE POZELE TALE DE CETĂŢEAn MILOS ŞI CUMSECADE NU TE AJUTĂ CU NIMIC ÎN ZIUA AIA NASOALĂ . De aia biserica , mama noastră, şi toţi preoţii ei, de la cel mai păcătos la cel mai sfânt , predică neîncetat : aveţi grijă de conştiinţă, Gicule , că numai cu ea se iau decizii în acea zi. Nu cu câte zoaie ai vărsat că popa din cartier are Mertz, nu cu câtă râie ai debitat că patriarhul nu şi-a pus telecomanda să-l poţi tu butona unde crezi că e nevoie, sfinţia ta, perfectule.
Apropos. În ziua aia din 1993 am tras la sorţi, rugându-ne toţi să nu regretăm. Dumnezeu a spus în acea zi stop şi nu a murit nici cel lăsat fără tromboliză. De aia nu sunt catedrale de ajuns pentru câte spitale există. În ziua când uşa progresului e strâmtă, e pur şi simplu strâmtă, nu te ajută toţi banii din lume când e o victima în plus. Rugaţi-va, privegheaţi, se ruga de apostoli, şi, prin ei , de noi, Mântuitorul, El, Care este altarul la care ard în văpăi rugăciunile îngerilor care ţin pe aripi lumile. Asta e ce am eu de spus despre « au ars unii într-un club şi n-au fost destule salvări » . Nu am ce să spun. Întotdeauna va fi o zi când nu vor fi destule. Întotdeauna nu vom fi destul de oameni pentru acea zi. Întotdeauna biserica va fi cu noi în ziua aceea, chiar dacă nu prin vreo istorie cu succes la vedere. Unde era biserica atunci când nevinovaţii ardeau ? Spune mama noastră biserica aşa : acolo unde este cel care îşi lasă viaţa ca să scape pe aproapele este nu numai biserica ci acea parte din biserica numită Sfânta Sfintelor. Nu mai căutaţi alta. Nu e de folos. Dar căutaţi biserica să învăţăm cum să ne purtăm faţă de acei oameni şi faţă de asemenea zile. Dacă seculariștii aveau o învăţătură care să mă ajute pentru asemenea zile, eu, medicul, nu aş fi respins-o , că oi fi în multe feluri tâmpit, dar nu în felul care m-ar tâmpi în aşa hal să nu accept o soluţie mai bună decât cele existente.
Vă rog mult să nu vă speriați, nu am informații mai amănunțite decât acestea: Părintele a fost din nou operat ieri, 13 oct. Se pare că a apărut o infecție. Vă rog din suflet să le luăm pe Maica Sfântă și pe Cuvioasa Paraschiva drept ajutătoare grabnice ale Părintelui nostru! Haideți să facem în acestă seară:
Rog din suflet pe cei ce au comentarii negative să ne respecte dragostea și recunoștința pentru/față de Părintele Irineu și să se gândească la Sfinția Sa doar că este un OM și – la fel ca și ei înșiși, dacă ar cere ajutor – are dreptul la rugăciunea noastră, dar și la ajutorul financiar, la care nu ne-a obligat nimeni! Sănătate, spor în toate cele bune și mântuire vă doresc! Cum mai aflu ceva, vă anunț! Doamne ajută!
Iubiților, să știți că Părintele, cu ajutorul bunului Dumnezeu, al Maicii Sfinte și a Cuvioasei este mai bine! Și pentru rugăciunea dumneavoastră! Mulțumim!
Iubiților, în seara asta – 27.10 – am fost la un Sfânt Maslu, cu mulți preoți, care s-a terminat la ora 22, pentru Părintele Irineu Curtescu! Nu cunosc starea exactă aPărintelui, dar pomeniți-l și voi, vă rog! Sf Maslu a fost la biserica unde, înainte de a pleca la operație, a slujit cu preoții de-acolo:
Dragilor, pe 28 septembrie, Părintele Irineu Curtescu a plecat în Germania, pentru că miercuri – azi, 30 septembrie, ora 8, ora României,va fi operat pe cord deschis! Mulțumesc tuturor celor care-au contribuit, făcând astfel posibilă operația!
Vă rog din tot sufletul să vă rugați pentru el. Nu contează că nu-l cunoașteți: preoții și călugării se roagă pentru întreaga lume, pentru toată zidirea lui Dumnezeu.
Există un grup de rugăciune, care citesc zilnic Paraclisul a II-lea al Maicii Domnului pentru Sfinția Sa! Vă rog respectuos să vă alăturați!
(coadă de câine broască de mătase cheie de lumină)
te iubesc, iubito
mi-e ogar neliniştit dorul de a te face
pâine, de neatins pentru caninul meu,
şi inel de păr alergarea în jurul pământului
lătrându-ţi mireasma, mireasa ce vei să fii
ca şi cum te-aş fura morţii că te fur mesei
te urăsc, iubito
corn de taur gravid cu însuşi animalul
pe care-l mână, ardei iute de fugă şi lună
de peste jumătăţi pentru nepotrivirile noastre
urmă fără pas şi pământ
jumătate de sentiment e mai groaznic
când spune minciuna frumoasă lui „sunt”
atârnă de jumătatea de lună şi semilună
mâinelui ura cu un pic mai mică azi
te iubesc cu un sfert de ură mai puţin
şi cu cea mai mică iubire caut să-ţi mângâi simţul,
să nu scazi!
inima neştiind matematici spune zecimale fără sfârşit nautilului
secţiunea de aur scade din ură câte un sfert de pas
prinţ ţestos ce mi-s pentru fiecare salt al iepurelui din sfertul de ceas
cu morcovi de iubire în faţă şi vânător noul copil
în viaţă te iubesc cu un sfert de chei dintr-o jumătate de broască
mai mult şi cu barza care-o va mânca întreg îmi eşti dragă
zbor – un sărut imposibil, gură la plisc, ciugulire la rugă
cămaşa de sac – linia câlţilor îndreptată în obelisc
mătasea privirii curbează lumina în taina pribeagă
“Pământul e o mamă vitregă, o, Cerească Maică, şi se comportă cu noi ca o mamă vitregă. Ea ne socoteşte nişte fii vitregi, drept nişte străini de departe, ca pe nişte copii adoptaţi – pănă când ne face robii ei.
Noi ne ostenim pentru ea zi şi noapte şi pentru aceasta ea ne plăteşte salarii cu mizerabilele ei averi: păcat, boală şi moarte.
Oricine trăieşte doar din pâinea ei nu va fi niciodată sătul (1). Mai degrabă cu cât mănânci mai mult, cu atât te simţi mai înfometat. Şi cu cât dănţuieşti după cum îţi cântă ea, cu atât vei fi mai mult cuprins de întristare (2).
Unul ca acesta e ca fiara ce cade într-un puţ adânc şi apoi sapă şi mai adânc în pământ spre a se salva. Şi chiar dacă se îndepărtează de salvare, acesta crede că ea este aproape. Cu adevărat, aşa sunt fiii oamenilor, care trudesc din greu pe pământ şi socotesc mântuirea a fi aproape datorită trudei lor.
Ce folos aveţi înotând în cenuşă din ce în ce mai adânc? O, fii ai oamenilor, mântuirea voastră a rămas în urma voastră.
Voi spuneţi: „Trebuie să săpăm puţin mai adânc şi vom ieşi la lumină”. Dar eu spun: „Încă puţin în adâncul pământului şi veţi fi mai departe de lumină”.
Voi spuneţi: „Trebuie să împlinim anumite sarcini mâine şi poimâine şi împărăţia bunurilor va fi construită”. Dar eu vă spun: „Tot ceea ce aţi construit pe pământ se va prăbuşi pe capetele voastre şi ziua voastră de mâine şi de poimâine vor fi din nou doar o ridicare dureroasă a capetelor voastre de sub ruine” (3).
Părinţii voştri rosteau aceleaşi cuvinte de mângâiere pentru ei înşişi şi au dispărut printre ruine şi lucrări neterminate.
Vă trebuie scări şi nimic altceva decât scări, ca să puteţi ieşi din groapa în care aţi căzut, ca să puteţi scăpa de îmbrăţişarea cea rece a mamei voastre vitrege.
O fecioară este scara (4). Ea aprinde o candelă cerească în mijlocul întunericului vostru şi vă arată calea. Ea este străvăzătoare şi ea ştie ceea ce voi aţi uitat. Înstrăinată de pământ ea s-a împrietenit cu cerul. Dezbrăcată de întuneric, ea este înveşmântată în lumină. Printr-însa Cerul pătrunde în noi. Prin ea noi putem vedea cerul.
Ea este atentă cu privire la povăţuirile voastre; dreptatea este în gura ei; înţelepciunea cerească este în pântecele ei; o flacără sfântă arde în inima ei.
Dintr-însa vine Tămăduitorul şi vindecarea. Din coapsele sale vin călăuza şi calea.
Ea nu e mamă vitregă, ci mamă, şi nu-i făgăduieşte fiului ei mai mult decât îi poate oferi. Oferta ei este promisiunea ei, în timp ce oferta mamei vitrege constă din promisiuni.
Mama vitregă este pământul, o, Cerească Maică, şi se comportă cu noi ca o mamă vitregă. Cu văl negru ea ni Te ascunde de ochii noştri, ca noi să nu Te putem vedea şi să credem că Tu eşti moartă. De aceea, generaţie după generaţie se strâng pe lângă mama cea vitregă şi-i sărută mâna ei aspră.
Arată-Ţi chipul Tău, O, Maică, iar mama cea vitregă va dispărea şi robii vor deveni fii(5).”
Sf. Nicolae Velimirovici, Rugăciuni pe malul lacului (LXVII)
(1) „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Mt. 4, 4)
(2) Cf. Luca 7, 32
(3) Cf. Luca 20, 17-18
(4) Cf. Fac. 28, 12
(5) Cf. Gal. 3, 26-29 şi 6, 21-31
Virgil Borcan s-a născut în data de 21 septembrie 1969, la Braşov. De atunci și până astăzi a făcut incredibil de multe :). Nu-l cunosc personal – a devenit colaborator al revistei noastre printr-o fericită întâmplare, ce poartă numele colegei noastre Mihaela Cardiș, cadru universitar asociat la Facultatea de Asistență Medicală Generală. Promit că voi corecta această lipsă și voi actualiza prezentarea cu date mai personale despre Virgil, nu doar această – impresionantă – înșiruire de date din CV. Îți mulțumim mult, Virgil pentru faptul că ai acceptat să ni te alături. Oamenii, noi toți avem nevoie de mărturii ale trăirilor creștine, de cuvânt bun și curat, de exemple de lupte fără cruțare cu ispitele vremurilor, de autenticitate. Bine ai venit!
Studii:
Liceul „Andrei Şaguna”, promoţia 1988 lucruri.
Facultatea de Limbi şi Literaturi străine- Universitatea Bucureşti- secţia Franceză- Română, promoţia 1994
Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, Master –Literatură Franceză ,promoţia 1995
Doctor în Filologie cu distincţia „Magna cum laude” prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3030 din 13.01.2009 (susţinerea publică a tezei cu titlul „La typologie discursive du poème en prose français”, coordonator prof. univ. dr. Irina Mavrodin a avut loc la Universitatea din Craiova în data de 30 iunie 2008)
Cunoştinţe avansate de limba şi literatura spaniolă atestate prin certificatul de competenţă lingvistică emis de Centrul de Limbi Străine al Universităţii Bucureşti (2006)
Traducător autorizat de limba franceză pentru Ministerul Justiţiei (autorizaţie nr. 25006 din 18 februarie 2009)
Experienţă profesională:
colaborator începând din 1993 la „Jurnalul de Sociologie”
documentarist între 1993-1994 la Institutul pentru Copil şi Familie de pe langă orfelinatul „Sf. Ecaterina” din Bucureşti sub patronajul „Médecins du Monde”
februarie 1996 – angajat prin concurs în funcţia de preparator universitar de limba franceză la Facultatea de Științe, Catedra de limbi străine a Universităţii „Transilvania” din Braşov
februarie 1999 promovat prin examen în funcţia de asistent universitar la aceeaşi catedră
promovat prin concurs pe functia de lector universitar (pozitia 23) incepind cu 1 octombrie 2009
– colaborări la Societatea Română de Lingvistică Romanică
sesiuni ştiinţifice: martie 1996, 1999, 2005, 2006,2014 – „Zilele francofoniei”, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi
cursuri de limba şi literatura franceză şi spaniolă la Facultatea de Filologie a Universităţii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Braşov începând cu anul 1996
traduceri din limbile franceză şi spaniolă
delegat ca reprezentant al Universităţii „Transilvania” din Braşov la constituirea RUF (Réseau des Universités Francophones), Iaşi, martie 2005
reprezentant al Universităţii „Transilvania”- Le Forum de la Francophonie”, Bucureşti, 2005
reprezentant al Universităţii „Transilvania” la „Ecole d’été francophone”, iulie 2006
colaborator la Centrul educaţional „Job School” din Braşov (cursuri de limbă şi civilizaţie spaniolă)
membru în Colegiul de redacţie al revistelor „Dealul melcilor”, „Aisberg”, „European echo” – Braşov
colaborări la publicaţiile „Interval”, „Observator cultural”, „Astra”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Monitorul de Braşov”, „Monitorul Expres”, „Obiectiv”, „Dilema veche”, „Viata româneasca”, „Spaţii culturale”
– Pentru a vorbi de boala sufletului, trebuie întâi să vedem ce anume este sufletul, acesta fiind unul din punctele slabe ale multor şcoli psihologice atunci când vorbesc despre psihoterapie; ele şi-au dat seama că nu putem vorbi despre boala şi terapia sufletului dacă nu-i dăm acestuia conţinut ontologic. De aceea cred că Ortodoxia, cu predania sa trezvitoare, are de jucat un rol însemnat în ziua de azi chiar şi în acest caz. Voi încerca să analizez subiectul cât mai simplu.
După învăţătura Părinţilor, omul este după chipul lui Dumnezeu. El nu-şi raportează viaţa la sine, ci la Dumnezeu. Hristos este chipul lui Dumnezeu, cum spune Apostolul Pavel: „Carele este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Colos. 1, 15), iar omul este după chipul lui Hristos. Deci omul este chip al chipului. Omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu şi trebuie să ajungă la asemănarea cu El. După învăţătura Sfântului Maxim Mărturisitorul, chipul lui Dumnezeu înseamnă „să fie şi în veci să fie”; iar asemănarea lui Dumnezeu înseamnă „înţelepciune” şi „bunătate”. Putem spune că să fie şi în veci să fie este chiar firea omului, iar „înţelepciunea” şi „bunătatea” ţin de „persoana sa”. Deci când sufletul omului nu se mişcă înspre asemănarea lui Dumnezeu – care este îndumnezeire – când nu trăieşte în chip dumnezeiesc, când nu are înlăuntrul său lucrarea Duhului Sfânt, atunci este mort. Nu numai că este cuprins de boală, ci este mort. Trebuie să lămuresc faptul că sufletul este zidirea lui Dumnezeu. Toate cele zidite de Dumnezeu au un început şi un sfârşit. Totuşi Dumnezeu a dorit să zidească şi să facă sufletul nemuritor. Astfel că sufletul, muritor din fire, este nemuritor prin har. Este nemuritor pentru că aşa doreşte Dumnezeu. Prin urmare, nu putem privi sufletul independent de Dumnezeu. Tocmai această afirmaţie arată deosebirea faţă de vechile idei filozofice despre suflet, însă şi faţă de poziţiile psihologice moderne.
– Cred, spuse Athanasie, că vechea părere filozofică despre acest subiect, înfăţişată de filozofia greacă – dar şi de anumiţi eretici creştini, mai ales gnostici – era că lumea, şi deci omul, este roadă şi urmarea căderii lumii celei reale. Aceasta, fireşte, lămureşte ce aţi spus mai devreme despre suflet.
– Da, cred că aşa este. Mulţi eretici au văzut lucrurile asemănător. Însă noi credem că lumea şi omul, deci şi sufletul omului, sunt lucrarea pozitivă a Dumnezeului creator. Nu este roadă căderii lumii reale; căci, în acest caz, răul ar fi imanent în creaţia lumii existente. Dumnezeu a creat sufletul. Sufletul nu este o părticică de dumnezeire, nici suflarea lui Dumnezeu, cum spun unii. Dar, aşa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că însuflarea lui Dumnezeu este lucrarea Duhului Sfânt, înseamnă că lucrarea Duhului Sfânt a creat sufletul, fară ca ea însăşi să se facă suflet. Este important de spus acest lucru, deoarece astfel ne dăm seama că nu putem cerceta sufletul în chip autonom, ci în legătură cu Dumnezeu.
– Aceste adevăruri sunt cele ortodoxe, spuse Părintele Filip, deşi puţin cam prea înalte. Cred totuşi că ne sunt absolut folositoare spre a înţelege întocmai ce este boala şi tămăduirea sufletului. Aţi putea, vă rog, să amănunţiţi felul în care sufletul omului este chip al Dumnezeului Treimic ? Căci, întrucât este după chipul lui Dumnezeu, socotesc că are o fire treimică.
– Într-adevăr, Sfântul Grigorie Palama tratează subiectul în scrierile sale. Sfinţii Părinţi erau în stare să vorbească despre aceste lucruri, nu pentru că studiaseră la vreo şcoală de psihologie, ci fiindcă, purcezând la tămăduirea patimilor, au ajuns să cunoască lumea lăuntrică prin luminarea harului dumnezeiesc, învăţătura Sfântului Grigorie Palama nu este urmarea speculaţiilor, ci a descoperirii Preasfântului Duh, datorată osârdiei sale de a-şi vindeca sufletul. Lucrul trebuie lămurit, căci şi în Apus se vorbeşte despre o împărţire treimică a sufletului, iar Augustin a folosit o astfel de argumentaţie psihologică pentru existenţa Dumnezeului Treimic. Însă teologia apuseană a sfârşit în Filioque; dimpotrivă, Sfântul Grigorie Palama, experiind unitatea treimică a lui Dumnezeu în sufletul său, a sfârşit prin a respinge pe Filioque. Spre a reveni, Sfântul Grigorie Palama învaţă că, la fel cum Dumnezeu este treimic – Minte, Cuvânt şi Duh – la fel şi sufletul are fire treimică, adică are minte, cuvânt şi duh. Mintea este ceea ce am numi adâncul existenţei sufletului; cuvântul purcede din minte iar duhul este „dragostea mintală a omului”.
– Am citit, întrerupse Constantin, că, după învăţătura Sfântului Maxim Mărturisitorul, sufletul se împarte între puterea înţelegătoare, puterea poftitoare şi puterea irascibilă. Cred că şi Sfântul Grigorie Palama vorbeşte despre aceasta în alt context. Este cu putinţă să fie vreo contradicţie cu ceea ce ne-aţi spus despre treimicitatea sufletului ?
– Sufletul, după părerea Părinţilor, este şi unic şi multiplu. Împărţirea sufletului în minte, cuvânt şi duh trebuie înţeleasă în chip de pogorământ, nu întocmai cum se înţelege pentru Dumnezeu. Căci, în Dumnezeu, cele trei Persoane sunt deofiinţă, însă au şi ipostasuri osebite; pe când în ceea ce priveşte sufletul-mintea, cuvântul şi duhul sunt energii, nu ipostasuri. Însă nu există deosebiri esenţiale în ceea ce priveşte împărţirea sufletului. Depinde de aspectul pe care îl urmăreşte autorul de fiecare dată. Cercetând sufletul din perspectiva patimilor pe care vrem să le vindecăm, îl împărţim între puterea înţelegătoare, puterea poftitoare şi puterea irascibilă. Studiind treimicitatea firii sufletului, vorbim despre putere mintală, putere raţională şi putere simţitoare. Şi privind sufletul din perspectiva întoarcerii către sine şi a înălţării sale către Dumnezeu, vorbim despre minte, cunoaştere şi dragoste. În orice caz, fiecare din treimi arată că sufletul este după chipul Dumnezeului Treimic şi nu poate fi vindecat fără El.
– Aţi vorbit despre împărţirea sufletului în legătură cu patimile şi aţi spus că sufletul se împarte între puterea înţelegătoare, puterea poftitoare şi puterea irascibilă. Ce patimi corespund fiecărei puteri ?
– Sfinţii Părinţi învaţă că patimile necredinţei în Dumnezeu, ereziei, mândriei etc. domnesc asupra puterii înţelegătoare; patimile iubirii de desfătare şi poftei cresc în puterea poftitoare; în sfârşit, patimile iuţimii, mâniei, pizmuirii etc. precumpănesc în puterea irascibilă. În chip deosebit, Sfântul Grigorie Palama învaţă că iubirea de slavă este vlăstarul părţii înţelegătoare a sufletului; iubirea de avuţie şi zgârcenia sunt vlăstarele puterii poftitoare a sufletului, iar lăcomia pântecelui este vlăstarul părţii irascibile a sufletului. Atât puterea poftitoare, cât şi cea irascibilă ţin de ceea ce se cheamă latura pătimaşă a sufletului.
Hierotheos Vlachos, ”Boala și tămăduirea sufletului în tradiția ortodoxă”, Editura Sophia, 1993
Părintele Irineu Curtescu a fost închinoviat la Mănăstirea Sihăstria din Neamţ în anul 1980, fiind îndrumat duhovniceşte de către părintele Cleopa Ilie şi părintele Paisie Olaru. La dată de 21 mai 1984 a fost hirotonit întru ierodiacon iar la dată de 5 octombrie 1985 a fost hirotonit întru ieromonah.
După 11 ani de vieţuire la mănăstirea Sihăstria, timp în care a povăţuit duhovniceşte credincioşii veniţi din toate colţurile ţării, părintele Irineu s-a nevoit începând cu anul 1991 la schitul românesc Prodromu din Sf Munte Athos, avându-l ca stareţ pe părintele Petroniu Tănase.
Părintele s-a reîntors în ţară în anul 1996 pentru o intervenţie pe cord deschis la valva mitrală. Începând cu acest an, a slujit la mănăstirea Antim din Bucureşti, unde l-a îngrijit pe părintele Sofian Boghiu până la adormirea întru Domnul a părintelui Sofian.
Începând cu anul 2006 şi până în prezent, părintele a ctitorit cu ajutorul Bunului Dumnezeu două mănăstiri în munţii Apuseni, la o altitudine de 1300 m: Mănăstirea Sf Nectarie, care numără în prezent aproape 30 de monahi, şi Mănăstirea Sf Spiridon şi Sf mucenici Eustatie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest, care are în prezent 23 de maici.
Părintele Irineu este programat pentru a doua operaţie la valva mitrală în Berlin pe dată de 29 Septembrie anul curent iar costul operaţiei se ridică la aproximativ 50.000 EURO. Dacă există posibilitatea din partea dumneavoastră de a-l ajuta, vă punem la dispoziţie detaliile de cont:
HSBC Bank United Kingdom, Cont GBP
Nume Cont: Părintele Irineu
SWIFT: MIDLGB22
IBAN: GB19MIDL40040471796100
Şorţ Code: 40-04-04
Account Number: 71796100
BCR, Banca Comercială Română, Cont RON & EURO Nume Cont: Ioan Curtescu Swift: RNCBROBUXXX IBAN: RO94RNCB0006020936680003
Pentru mai multe informatii in legatura cu operatia va rugam sunati la
Ștefania:0044 0751 1350 500
Bunul Dumnezeu să vă răsplătească dragostea, să vă bucure cu o inima bună iar pe Părintele Irineu să ni-l ţină întru mulţi ani sănătos!
“Câtă umanitate nu aduce prezenţa Fecioarei în viaţa creştinismului! Creştinismul încetează de-a fi o doctrină rigidă, de teorii şi speculaţii, prin faptul că introduce o femeie şi o Maică la mijloc între noi şi Dumnezeu. Cerul se umanizează, se sensibilizează, el nu mai e distant, înspăimântător şi depărtat de noi, căci în cer este o Maică ce stă alături de Dumnezeu având, pe de o parte, prin bunăvoinţa Lui, autoritatea de Maică asupra Lui atunci când se roagă pentru noi, iar pe de alta, duioşie de Maică pentru greutăţile noastre.” – (Parintele Dumitru Stăniloae)
„Aici s-a terminat viața mea, Aici și răsuflarea mea. Aici trupul mi se va îngropa, Iar sufletul mi se va bucura. Sfântul meu aici locuiește, Iar aceasta mă cinstește. Și cred că el se va milostivi Și pe Izbăvitorul Îl va îmblânzi, Ca sufletul meu cel ticălos Să aibă alături pe Maica Domnului Hristos.”
“Când sufletul e în iubirea lui Dumnezeu, cât de bune, cât de plăcute şi vesele sunt atunci toate. Dar, chiar şi în iubirea lui Dumnezeu sunt întristări şi, cu cat e mai mare iubirea, cu atât mai mari sunt şi întristările. Maica Domnului n-a păcătuit niciodată, nici măcar cu un singur gând, nici n-a pierdut vreodată harul, dar şi în ea au fost mari întristări; iar când stătea lângă cruce, atunci întristarea ei a fost nemăsurată ca oceanul, şi chinurile sufletului ei au fost neasemănat mai mari decât chinurile lui Adam la izgonirea din rai, pentru că şi iubirea ei era neasemănat mai mare decât iubirea lui Adam în rai. Şi dacă a rămas în viaţă, e numai pentru că a întărit-o puterea Domnului, fiindcă Domnul a vrut ca ea să vadă Învierea Lui şi, după Înălţarea Lui, să rămână pe pământ spre mângâiere şi bucurie apostolilor şi noului popor creştin.
Noi nu ajungem la deplinătatea iubirii Maicii Domnului şi de aceea nu putem înţelege pe deplin întristarea ei. Iubirea ei era desăvârşită. Ea iubea nemăsurat de mult pe Dumnezeul şi Fiul ei, dar iubea cu o mare iubire şi norodul. Şi ce n-a trăit ea atunci când oamenii pe care-i iubea atât de mult şi a căror mântuire o dorea pana la capăt, au răstignit pe Fiul ei preaiubit? Nu putem pricepe aceasta, pentru că în noi iubirea de Dumnezeu şi de oameni e mică.
Aşa cum iubirea Maicii Domnului e nemăsurată şi neînţeleasă, aşa şi întristarea ei e nemăsurată şi neînţeleasă pentru noi.
O, Fecioară Preacurată, Maica lui Dumnezeu, spune-ne nouă, copiilor tăi, cum iubeai pe Fiul şi Dumnezeul tău când trăiai pe pământ? Cum se veselea duhul tău de Dumnezeu, Mântuitorul tău (Luca 1, 47)? Cum priveai faţa Lui preafrumoasă cu gândul că El este Cel căruia Îi slujesc cu frică şi dragoste toate puterile cereşti? Spune-ne, ce simţea sufletul tău când ţineai în braţele tale Pruncul minunat? Cum L-ai crescut? Care au fost durerile sufletului tău când, împreună cu Iosif, L-ai căutat vreme de trei zile în Ierusalim? Ce chinuri ai trăit atunci când Domnul a fost dat spre răstignire şi a murit pe Cruce? Spune-ne, care a fost bucuria ta la Înviere şi cum tânjea sufletul tău după Înălţarea Domnului? Sufletele noastre sunt atrase să cunoască viaţa ta împreună cu Domnul pe pământ, dar tu n-ai vrut să aşterni aceasta în scris şi ai învăluit în tăcere taina ta.
Multe minuni şi mile am văzut de la Domnul şi de la Maica Domnului şi nu pot să dau nimic în schimb pentru această iubire. Ce aş putea da Preasfintei noastre Stăpâne pentru că nu s-a scârbit de mine în păcat, ci m-a cercetat şi luminat cu milostivire? N-am văzut-o, dar Duhul Sfânt mi-a dat să o cunosc din cuvântul ei cel plin de har, şi mintea mea se bucură şi sufletul meu este atras spre ea cu atâta iubire, că şi numai chemarea numelui ei e dulce inimii.”
Institutul de Diplomație Culturala Coordonator Program
Prof. Dr. Nick Teodoreanu Pr. Dr. Mihail Duran Stanciu
Periegheza Detectiva I / 2015
Tabara de Periegheza Detectiva, editia 2015, va avea loc in perioada 17 iulie – 01 aug. in zona Nucu – Bozioru, cu urmatoarele obiective:
Verificarea existentei unor dovezi ale civilizatiilor pelasge, tracice, predacice si dacice in zona.
Culegerea de dovezi si informatii ale continuitatii de locuire pe aceste meleaguri.
Culegerea de date si informatii privind aparitia si continuitatea vietuirii precrestine si crestine in aceasta zona.
Culegerea/ consemnarea de date caracteristice tipului antropologic din zona.
Inregistrarea de date si informatii privind vechile vetre de sate, unele disparute, a lacasurilor de cult si a cimitirelor vechi.
Verificarea informatiilor privind existenta unor schelete de uriasi in zona.
Inregistrarea tuturor informatiilor pe suport electronic si prin GPS pe hartile militare folosite de noi.
Punerea tuturor informatiilor culese la dispozitia Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Buzau.
DETALII
Perioada:
17 Iulie – 01 August 2015
Participanti:
40 (echipa mixta de barbati, femei; RO, MD, IT, GR)
Echipe
Coordonatorii echipelor:
Echipa I – Dr. Nicu Suciu + Ing. Mioara Ardielean
Echipa II – Pr. Dr. Mihail Duran Stanciu + Prof. Baboi Dragos
Echipa III – Prof. Mustafa Paça + Fundatia Gandirea
Echipa IV – Prof. Anca Elena Dorneanu + Vatra Satului
Puncte lucru
Locatia punctelor de lucru:
Echipa I – Silistea satului Lupoaia, Vatra satului Piatra,
Echipa II – Groapa ciumatilor, Dealul Martirilor
Echipa III – Zona rupestrelor
Echipa IV – Cimitire
Locatiile cazarilor (posibile):
Nucu (Tara Luanei)
Facilitati:
Cazare in corturi militare sau personale, apa, curent electric, frigider bio, dus, wc.
Programul PD I/2015
Ziua I – Vineri – 17 Iulie
10.00 – plecarea din Buzau
11.30 – ajungerea la Nucu
12.00 – 22.30 – camparea – program de voie
Ziua II – Sambata – 18 Iulie
06.30 – trezirea
07.00 – 07.30 – micul dejun
07.30 – 08.00 – program de voie
08.00 – 13.00 – echipele vor face cunoștință cu zona de periegheză – (depistarea locațiilor, analiza terenului, observarea mușuroaielor de furnici și a celor de cârtiță, extragerea fragmentelor de ceramică, a pietricelelor, întocmirea unei schițe/hărți, însemnarea și trasarea casetelor de decupare, fotografierea fiecărei etape de lucru, msăuratori radiestezice și topografice, culegerea de informații de la localnici)
13.00 – 14.00 – deplasarea echipei la masa
14.00 – 14.30 – masa de prânz
14.30 – 17.00 – teren
18.00 – 19.30 – evaluarea primelor informații culese
19.30 – 20.00 – cina
20.00 – 21.45 – program de voie
21.45 – 00.00 – foc de tabără, cântece și voie bună
Ziua III – Duminica – 19 Iulie
Deșteptarea după voie
Program de voie
11.00 – 14.00 – excursie la rupestre (o echipa se va deplasa la Bozioru de Ziua Comunei)
14.00 – 14.45 – masa de pranz
14.45 – 15.30 – odihna
15. 50 – 19.30 – excursie rupestre
19.30 – retragerea spre locurile de campare
Ziua IV – VIII – 20 Iul*, ** – 24 Iul.
06.30 – trezirea
07.00 – 07.30 – micul dejun
07.30 – 08.00 – program de voie (pregatirea rucsacilor pentru campanie)
08.00 – 08.30 – deplasarea fiecarei echipe la locul de periegheza
08.30 – 09.00 – pregatirea ustensilelor de lucru
09.10 – 14.00 – lucrul sub coordonare
14.00 – 14.45 – masa de prânz
14.45 – 18.00 – odihna
18.00 – 18.30 – pregatirea pentru noi periegheze
18.30 – 20.30 – lucrul sub coordonare
20.30 – 21.00 – retragerea spre locul de campare
21.30 – cina
22.00 – program de voie, odihna
* În ziua de 19 Iulie o echipa va fi prezenta la Bozioru cu prilejul Sarbatorii Comunei. Vor fi inmanate Diplome de Excelenta Primariei si primarului Valentin Grigore.
** În ziua de 28 Iulie intreaga tabara va comemora parastasul pentru prietenul nostru Aurelian Boghina. Parastasul va avea loc in incinta taberei de Periegheza Detectiva la care vor fi invitate rudele si preotii din zona.
Ziua IX***
06.30 – trezirea
07.00 – 07.30 – micul dejun
07.30 – 10.30 – program de voie
11.00 – 13.00 – ridicarea troitelor
13.30 – 15.30 – parastas
20.30 – 21.00 – cina
21.00 – 22.00 – discutii libere
22.00 – program de voie, odihna
Ziua X – XV
– program de voie, plecarea spre casa ….
Cu mentiunea ca, in functie de conditiile meteo, de disponibilitatea participantilor si de informatiile ce ne vor parveni ulterior, programul activitatilor zilnice din tabara poate suferi modificari.
*** Sambata 25 Iulie activitatea va fi suspendata pentru a participa la doua evenimente majore: – ridicarea si sfintirea a doua troite pe locul unde a fost chilia pustnicului Inochentie si pe locul in care a existat Manastirea Pinu. La aceste
evenimente vor participa si reprezentanti din partea oficialitatilor locului.
Echipament obligatoriu
Fiecare membru al expeditiei PD I/2015 va trebui sa se ingrijeasca din timp de echipamentul propriu care va cuprinde pe langa imbracaminte, lenjerie si trusa de prim ajutor, urmatoarele:
Cort
Saci de dormit
Paturi
Izomata
Rucsac expeditie
Franghie alpina 5 m.
Busola
Fluier
Creta alba – pt zi
Creta alba reflectorizant – pt. noapte
Lanterna
Baterii
Lumanari
Chibrite in ceara
Brichete lanterna
Laser
Combustibil foc
Cutit mare
Cutit mic
Manusi menajere (3-4 perechi)
Aparat foto/filmat.
Camparea participantilor se face in corturi personale si militare.
Taxa de participare este de 350 lei/persoana pentru asigurarea hranei, transportului din gârla Nucu pana la locul de campare.
Taxa va fi achitata catre contabilul delegat, la inscrierea in tabara.
Pentru inscrierea in tabara va rugam sa ne contactati la adresa de Facebook: perieghezadetectiva, la tel. 0761186249.
TRUSA MEDICALA GENERALA
PD I/2015
Unguent BenGay – 2 t.
Fenistil – 2 t.
Claritine – 4 c.
Clorfeniramin 4 c.
Iod – 2 s.
Apa oxigenata – 3 s.
Pansament steril – 10 p.
Fese – 20 (10 mici si 10 mari)
Spirt – 4 s.
Vata – 2 p. (mari)
Seringi 20 b.
Spray arsuri – 1 f.
Ulei sunatoare – 1 s.
Emetiral – 1 t.
Leucoplast – 4 (2 inguste, 2 late).
Ceai galbenele 1 c.
Ceai menta 1 c.
Ceai musetel 1 c.
(Fiecare participant va avea si trusa proprie. Cele de mai sus vor fi comune).
INVENTAR MATERIALE
P.D. I/2015
Spaclu nr. 2 9 b.
Spaclu nr. 3 9 b.
Fir plumb 2 b.
Lopata 3 b.
Cazma 3 b.
Sita nisip 1 m.
Metru lemn 3 b.
Ruleta 50 m 1 b.
Tarnacop 2 b.
Ciocan 2 kg. 2 b.
Ciocan 0,5 kg. 1 b.
Cuie 2 kg.
Cancioc 6 b.
Mistrie 6 b.
Topor 0,6 kg. 2 b.
Topor 1 kg. 1 b.
Sfoara plastic 4 b.
Cleste 2 b.
Patent 2 b.
Perie sarma 4 b.
Sfoara tapiter 4 b.
Cosoi 3 b.
Galeti 6 b.
Pensule x 40 7 b.
Pensule x 70 8 b.
Cisme 4 p.
Trusa medicala generala 1 b.
Cutie stup 1 b.
Saci plastic 15 b.
Saci rafie 15 b.
Pungi mari plastic 1oo b.
INVENTAR BUCATARIE
P.D. I/2015
Lighean pvc 3 buc.
Lighean inox 1 buc.
Lighean inox 2 buc.
Sita alimentara 1 buc.
Strecuratoare 1 buc.
Saci rafie 20 buc.
Saci menaj 3 buc.
Clesti rufe 5 buc.
Sapun lichid 3 buc.
Dero Bonux 2 buc.
Perie frecat 3 buc.
Burete vase 20 buc.
Detergent vase 1 buc.
Felinare 2 buc.
Razatoare 2 buc.
Folie aluminiu 1 buc.
Folie alimentara 3 buc.
Set pahare uf 5
Polonic ciorba 2 b.
Lingura mare de lemn 2 b.
Prosoape de bucatarie 5
Saci gunoi pvc. 10
Linguri 24 b.
Furculite 24 b.
Castroane 24 b.
Funduri lemn 3 b.
Ceaun 1 b.
Gratar 1 b.
Oala cafea/ceai 2 b.
ALIMENTE
P.D. I/2015
Salam 5 b.
Sunca taraneasca 3 kg.
Mustar 5 c.
Hamsii marinate 1 g.
Drojdie 10 c.
Faina 5 kg.
Malai 5 kg.
Orez 5 kg
Paste fainoase 5 p.
Sare 3 kg.
Zahar 3 kg.
Cafea 1,5 kg.
Piper 0,50 g.
Ulei 10 l.
Otet 3 l.
Masline 3 kg.
Delikat 1 kg.
Cimbru 0.50 g.
Pasta de rosii 5 kg.
Telina 2 kg.
Leustean 10 leg.
Bors 10 kg.
Usturoi 1 kg.
Lamai 2 kg.
Varza 5 kg.
Cartofi 1 s.
Rosii 10 kg.
Castraveti 10 kg.
Morcovi 5 kg
Ardei iute 1 kg
Patrunjel 10 leg.
Marar 10 leg.
Ardei gras 5 kg.
Unele alimente se vor procura din satele invecinate.
Președinte
Institutul de Diplomatie Culturala Coordonator Program
Prof. Dr. Nick Teodoreanu Pr. Dr. Mihail D. Stanciu
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru şi al lumii, Te rugăm adu-ne la starea noastră cea dintâi, cea făcută de Tine şi înfrumuseţează-ne sufleteşte şi trupeşte, moral şi spiritual, întăreşte-ne virtuţile şi calităţile sufleteşti şi trupeşti, precum şi toate simţurile noastre! Te rugăm Doamne dă-ne gânduri bune care să oglindească frumuseţea noastră interioară şi dă-ne toate ajutoarele de care avem nevoie, sufleteşti şi trupeşti, materiale şi spirituale, pentru ca lucrând cu ele să putem să împlinim Voia şi Poruncile Tale, atât noi cât şi urmaşii noştri. Doamne Dumnezeule Îţi mulţumim pentru toate darurile Tale ştiute şi neştiute de noi! Amin!
A trecut mai mult de un an de când suntem împreună! Rodul minților și sufletelor noastre a reușit, poate, să vă facă să meditați, să zâmbiți, să plângeți, să credeți, să nădăjduiți! Doar dacă simțiți aceeași dorință de a dărui, ca cea care ne-a animat pe noi să scriem zi de zi ceva în întâmpinarea bucuriilor sau tristeților dumneavoastră; a nedumeririlor, a impasurilor dumneavoastră, noi vă primim cu recunoștință darul, rugându-ne ca bunul Dumnezeu să vă sporească prosperitatea, sănătatea, iubirea, înțelegerea și conglăsuirea în familiile dumneavoastră, pacea în lume și buna voire între oameni! Amin!
Cu respect și cu drag,
Colectivul de redacție: ”Mulțumesc”
Alexandru Amarfei
Alexandru Povarnă
Cristina Ghenof
Dear readers,
We’ve been together for more than a year! The fruit of our minds and souls succeeded to, hopefully, make you meditate, smile, cry, believe and hope. Only if you’re guided by the same desire to give, as the one that animated us to write and share every day something to greet your joy or your sadness; your questionmarks, your dilemmas, we are grateful to recieve your gift and we pray that The Good Lord increases your abundance, health, love, understanding and communication within your familles, peace among people and goodwill. Amen!
De câte ori vi s-a întâmplat să fiți în aria psihologiei și să simțiți că lucrați pe un teren complet abstract? Statistică, metodologia cercetării, bazele evaluării, psihofizică, comportamentalism, asociaționism, structuralism genetic. Presupunând că avem un pacient pe care trebuie să îl ajutăm să depășească un moment dificil, să treacă peste o anxietate, să îl ajutăm să se vindece de o anumită problemă etc., vine o întrebare foarte importantă: ce anume îmi pot spune toate cele de mai sus (plus multe altele pe care le-am lăsat deoparte) despre cazul meu? Răspunsul, desigur, variază (uneori, statistica poate oferi informații importante despre pacienții cu anumite probleme), DAR el niciodată nu va fi „acele de mai sus îmi vindecă pacientul”. Cu alte cuvinte, toate cele enumerate mai sus sunt n feluri de a descrie ceva despre om fără să ajungem la omul însuși, la cel pe care îl avem în față.Psihologia TREBUIE să înțeleagă omul așa cum vine el, dincolo de abstracțiile legate de propria persoană, dincolo de categoriile din care face parte sau nu – în fond, fiecare dintre noi face parte (și) din niște categorii.Fiecare om vine cu o anumită „configuratie” unică, cu o anumită atitudine față de sine, față de lume diferite, cu un nivel diferit de conștientizare a problemelor sale și a posibilităților sale etc. etc. Psihologia vindecării NU are voie să fie abstractă, altfel ea nu s-ar fi chemat psihologie, s-ar fi chemat robotică.Te-ai fi uitat pe un chart, ai fi scos datele x,y,z, le-ai fi aplicat într-un anumit algoritm și problema era rezolvată.Right. Nu spun prin asta că vreo arie ori o aplicație a psihologiei este complet inutilă.Spun însă că terapia TREBUIE să fie făcută în raport cu omul pe care îl avem în față, iar înțelegerea acelui om va însemna raportarea la el, și nu raportarea la niște teorii abstracte, CHIAR DACĂ acele teorii ne spun (sau ne pot spune) și ele câte ceva despre omul din fața noastră. Jung a înțeles bine lucrul ăsta și a dus psihologia mai departe de zona îngustă în care o plasase Freud, Alfred Adler a creat psihologia individuală, Frankl a vorbit despre sensul PERSONAL al vieții, Rogers a creat terapia centrată pe pacient.Avem câteva exemple despre ce înseamnă înțelegerea omului din fața noastră așa cum este el, cu particularitățile sale unice, fără însă a face abstracție de datele abstracte pe care ni le oferă statistica, teoriile cognitive și toate cele.
Sfinte Efrem, mare mucenice al lui Hristos, ascultă acum puţina noastră rugăciune pentru robii lui Dumnezeu (numele) care sunt încercaţi de boli, suferinţe şi de ispite. Venim la tine ca la un doctor ceresc şi credem că vei primi cererea noastră şi vei uşura suferinţele lor. Ai spus că ai leacuri pentru toate felurile de boli, şi de aceea nădăjduim că iubirea ta de oameni nu s-a împuţinat. Cine poate spune mulţimea minunilor tale? Cine ştie câţi suferinzi au aflat izbăvire prin rugăciunile tale?
Ajută-i, Sfinte Efrem, ajută-i pe cei suferinzi! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru ei şi, dacă le este de folos să fie tămăduiţi degrabă, fă să se întâmple aceasta spre slava lui Dumnezeu. Iar dacă le este mai de folos să ducă mai departe crucea suferinţei lor, ajută-i să rabde fără să cârtească, ca să primească luminoasa cunună a răbdării.
Sfinte Mare Mucenice Efrem, tu ai răbdat suferinţe de nespus, iar viaţa noastră este plină de desfătări. Dar chiar dacă suntem păcătoşi şi întinaţi prin tot felul de patimi, îndrăznim a ne ruga ţie. Căci nu pentru noi ne rugăm ţie, sfinte, ci pentru bolnavii aceştia pe care suferinţele i-au îngenunchiat. Fii lor păzitor, povăţuitor, ocrotitor şi tămăduitor, ca să îţi mulţumească cu inimă smerită şi să Îl slăvească pe Dumnezeu care te-a acoperit cu harul Său, arătându-te mare făcător de minuni, în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Ziditorul lumii, învredniceşte-ne pe noi Împărăţiei Tale, că numai pe Tine singur, Stăpâne, Te-a dorit sufletul meu şi pentru numele Tău n-am socotit moartea şi chinurile. Deci, Iubitorule de oameni, să nu mă judeci pe mine nevrednic bunătăţilor tale, ci auzi-mă pe mine robul Tău şi primeşte această rugăciune a mea, şi care va chema numele meu şi va săvârşi pomenirea mea, a smeritului, fii lui ajutor, Doamne, şi nu-l părăsi pe el, ci umple-l pe el de tot binele şi dăruieşte-i milele Tale cele bogate. Şi cine va citi mucenicia nevoinţelor mele, blagosloveşte-l pe el, Doamne, şi toată averea lui, şi depărtează şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate animalele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din Sfânt lăcaşul Tău spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte animalele lui şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate animalele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din Sfânt lăcaşul Tău, spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte animalele lui, precum ai binecuvântat şi ai înmulţit turmele lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacob şi ale tuturor celor ce au slujit Ţie, că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cântăm: Bucură-te, purtătorule de biruință, mare mucenice Gheorghe!
Icos 1:
Înger întru nevoință cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruință al lui Hristos Gheorghe; că materialnic și cu trup fiind, vitejește pentru credință ca un nematerialnic și fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule și preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoință al lui Hristos preaalesule;
Bucură-te, înger întrupat, care covârșești pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoință în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfățișat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, prin care credința s-a înălțat;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 2:
Vederile minții avându-le curățite, ai ales mai mult a pătimi pentru Ziditorul și împreună a muri cu El, decât a trăi și a avea câștigare vremelnică; pentru că ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor și a cânta Domnului: Aliluia!
Icos 2:
Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat după numire; iar necinstirii dezrădăcinător, toată înșelăciunea idolilor din rădăcină smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic ești a auzi de la toți acestea:
Bucură-te, semănătorul copacilor dreptei credințe;
Bucură-te, tăietorul neghinelor înșelăciunii;
Bucură-te, că ai smuls spinii idolilor;
Bucură-te, că ai semănat holda credinței;
Bucură-te, că pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;
Bucură-te, că pe mulți ai adus mântuiți lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtătorule de grijă al sadurilor slujirii Treimii;
Bucură-te, tăietorul rădăcinilor credinței păgâne;
Bucură-te, cel ce ai arat pământul cel neroditor;
Bucură-te, cel ce l-ai arătat lui Dumnezeu roditor;
Bucură-te, prin care nedumnezeirea s-a pierdut;
Bucură-te, prin care cunoștința de Dumnezeu a răsărit;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 3:
Din înălțime putere primind, te-ai arătat viteaz oștean, nevoitorule, al nestricatului Împărat Iisus, de stricăciosul împărat netemându-te, ci, de Dumnezeu luminat fiind, Domnului cânți așa: Aliluia!
Icos 3:
Având, o, purtătorule de biruință, ca o mare pavăză credința lui Hristos în inimă, ca un leu râvnind, în mijlocul nevoinței bărbătește ai stat cu îndrăzneață cugetare. Pentru aceasta te binecuvântăm, zicând:
Bucură-te, începătorule de toată biruința al lui Dumnezeu;
Bucură-te, voievodule al lui Hristos;
Bucură-te, luptătorule nebiruit al credinței;
Bucură-te, de biruință purtătorule, mare nevoitorule al Duhului;
Bucură-te, prea tare David, care ai omorât pe Goliat;
Bucură-te, prea viteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;
Bucură-te, al dreptei credințe în lupte biruitorule;
Bucură-te, al relei credințe puternic cioplitorule;
Bucură-te, că ești îmbogățit cu inimă de fier;
Bucură-te, că te lauzi cu piept de diamant;
Bucură-te, viteazul Crucii cel biruitor;
Bucură-te, uriașul credincioșilor cel de cunună purtător;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 4:
Ziditorului cu râvnă râvnind, ca Ilie de demult, de sineți chemat, întru nevoințe ai intrat; că n-ai suferit a unge capul tău, sfinte, cu untdelemnul păcătoșilor. Pentru aceea, vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
Ale slujitorilor de idoli defăimătoare porunci cele scrise împotriva creștinilor și a lui Hristos auzindu-le, purtătorule de lupte, cu sufletul te-ai rănit ca un următor al lui Hristos; pentru aceea lumea și trupul disprețuind, auzi acestea:
Bucură-te, că pe stricăcioasa bogăție ai urât;
Bucură-te, că pe aceasta săracilor ai împărțit-o;
Bucură-te, împotriva îndulcirilor pământești, războitorule;
Bucură-te, decât bunătățile cele materialnice mai înaltule;
Bucură-te, că pe toată lumea cu picioarele ai călcat-o;
Bucură-te, că mărirea cea trecătoare ai disprețuit-o;
Bucură-te, că floarea tinereții cu vederea ai trecut-o;
Bucură-te, că de frumusețea trupului nu te-ai milostivit;
Bucură-te, că viața întru nimic nu ți-ai cruțat;
Bucură-te, al trupului vrăjmaș neîmpăcat;
Bucură-te, că ai avut neîmpătimirea de către toate;
Bucură-te, că ai luat biruința peste patimile tale;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 5:
Dumnezeiască iubire ai avut în inima ta, mucenice, și foc al dragostei celei către Hristos; de care înfierbântându-ți-se mintea, îndumnezeit cu totul și înfocat te-ai făcut; și pe toate acestea de față ca un vis le-ai socotit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5:
Către închinătorul de idoli, Dioclețian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii, judecătorule, și nu-mi gătești în grăbă toate chinurile? Căci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu! De aceea auzi:
Bucură-te, nemăsurată iubire către Dumnezeu;
Bucură-te, înfocată dorință către Hristos;
Bucură-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiești;
Bucură-te, iubirea cea neîncetată a Stăpânului;
Bucură-te, că pe toate le-ai dat și pe Hristos L-ai cumpărat;
Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase desfătări le-ai socotit;
Bucură-te, că prin dor dorul trupului ai biruit;
Bucură-te, că văpaia prin văpaie ai stins-o;
Bucură-te, primitorul bunei desfătări;
Bucură-te, cel ce duhovnicește iubeai și împreună asemenea erai iubit;
Bucură-te, cel ce de sineți cu totul te-ai înstrăinat;
Bucură-te, că de Hristos cu totul te-ai apropiat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 6:
Cu totul s-a spăimântat tiranul de preaminunata vitejie a ta, mucenice Gheorghe, și de cuvintele tale detunându-se, pește uimit și fără de glas s-a făcut, căci nu avea ce să zică, nici nu știa să cânte Domnului: Aliluia!
Icos 6:
Luminat, o, mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dumnezeu-Treimea: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, și Hristos este Dumnezeu; pentru aceea te binecuvântăm pe tine, zicând:
Bucură-te, strălucite al Treimii propovăduitorule;
Bucură-te, al credinței vesel trâmbițătorule;
Bucură-te, privighetoare cu dulce glas și mult versuitoare;
Bucură-te, rândunea cântătoare și răsunătoare;
Bucură-te, buze în cer tunătoare ale Dumnezeirii lui Hristos;
Bucură-te, limbă de miere curgătoare a iconomiei lui Hristos;
Bucură-te, al cuvântării de Dumnezeu propovăduitorule;
Bucură-te, mărturisitor, împodobitor al credinței;
Bucură-te, a Părintelui sirenă strigătoare;
Bucură-te, psaltire a Duhului bine răsunătoare;
Bucură-te, prin care adevărul s-a arătat;
Bucură-te, prin care minciuna s-a înfruntat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 7:
Mari, după tot chipul, sunt felurile chinurilor pe care le-ai suferit, mucenice; căci, numai cugetând cineva la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7:
Tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea te-ai arătat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea și chinurile cu bărbăție, ca și cum altul le-ar fi pătimit, le-ai suferit cu vitează cugetare; de aceea cântăm ție unele ca acestea:
Bucură-te, că pântecele cu ascuțișul suliței ți-a fost împuns;
Bucură-te, că trupul cu vine de bou ți-a fost lovit;
Bucură-te, că peste gură cu multe toiege ai fost bătut;
Bucură-te, că mâinile cu lanțuri ți s-au legat;
Bucură-te, că pe roata cea cu ascuțișuri ai fost tras;
Bucură-te, că pieptul tău cu pietre a fost strivit;
Bucură-te, că încălțăminte înroșită în foc ai purtat;
Bucură-te, că în groapa cu var trei zile ai petrecut;
Bucură-te, că înveninătoare băuturi ai băut;
Bucură-te, că adeseori în temniță ai locuit;
Bucură-te, că ai fost pus în sulițe prea ascuțite;
Bucură-te, că ai luat sfârșitul prin sabie;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 8:
Cu totul străine și preamărite sunt toate minunile câte le-ai făcut, Mucenice Gheorghe, în luptele tale, și, după suferințe nenumărate, cu bărbăție mare și cu putere, dând laudă lui Dumnezeu, ai cântat: Aliluia!
Icos 8:
Purtătorule de chinuri, având în pieptul tău întreg pe Hristos, Cel ce este minunat între sfinți, prin Acesta lucrai minunile cele înfricoșătoare și mai presus de minte; de care noi, înspăimântându-ne, cu mirare zicem:
Bucură-te, cel ce vârfurile sulițelor ai nesocotit;
Bucură-te, cel ce chinul roții l-ai biruit;
Bucură-te, că te-ai arătat mai tare decât varul;
Bucură-te, că ai învins puterea veninului;
Bucură-te, că pe un mort de demult din mormânt l-ai ridicat;
Bucură-te, că pe boul lui Glicherie l-ai înviat;
Bucură-te, cel ce ai izbăvit un copil din Bulgaria;
Bucură-te, cel ce ai scăpat un copil din Creta;
Bucură-te, prin care copilul a biruit;
Bucură-te, de care neguțătorii s-au oprit;
Bucură-te, că stâlpul văduvei l-ai primit;
Bucură-te, că pe zeii elinilor i-ai surpat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 9:
Pe tine toată firea îngerilor văzându-te stând în mijlocul luptei, tânăr și puternic prin Hristos, singur luptându-te, plesnind cu mâinile te lăuda; și bucurându-se, pe Domnul slăvea, cântând: Aliluia!
Icos 9:
Mărturisitor al dogmelor credinței fiind, de trei ori fericite, și minuni multe săvârșind, pe tine văzându-te popoarele pe pământ, către credința dumnezeiască a lui Hristos se îndemnau, și se bucurau cu duhul, zicând ție unele ca acestea:
Bucură-te, priveliștea îngerilor;
Bucură-te, privirea oamenilor;
Bucură-te, îndulcirea puterilor cerești;
Bucură-te, veselia oamenilor pământești;
Bucură-te, că te-ai făcut mărire cerului și pământului;
Bucură-te, că bucurie ai adus îngerilor și oamenilor;
Bucură-te, desfătare frumoasă a lumii celei de sus;
Bucură-te, laudă dumnezeiască a lumii celei de jos;
Bucură-te, dulce strălucire a minților;
Bucură-te, dulce înfrumusețare a sufletelor;
Bucură-te, prin care Biserica se veselește;
Bucură-te, prin care toată lumea dănțuiește;
Bucură-te, purtătorile de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 10:
Ceata demonilor, văzându-te pe tine, mucenice, că i-ai biruit pe ei prin luptă, căderea lor cu suspin amar o plângeau și acestea ziceau: Cum purtătorul de trup pe cei fără de trup i-a biruit și lui Dumnezeu cântă: Aliluia!
Icos 10:
Toiag de biruință mare și atotputernic ai ridicat asupra amăgirii elinilor; pentru aceasta și purtător de biruință te numești, Mucenice Gheorghe, de care noi, minunându-ne spre laudă zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, pierzătorul demonilor;
Bucură-te, surpătorul elinilor;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat pe idolii cei neînsuflețiți;
Bucură-te, cel ce ai vădit meșteșugirile lor;
Bucură-te, că stăpâniri și începătorii ai înfruntat;
Bucură-te, căci cu vărsarea sângelui tău pe Leviatan l-ai înecat;
Bucură-te, cel ce focul amăgirii l-ai stins;
Bucură-te, cel ce lățirea politeismului ai stins;
Bucură-te, înfricoșătorule arzător al capiștilor;
Bucură-te, prea puternicule sfărâmător al idolilor;
Bucură-te, prin care satana suspină;
Bucură-te, prin care păgânismul oftează;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 11:
Cetele tuturor sfinților întâmpinau, o, mucenice, sfânt sufletul tău, când se suia la ceruri, și cu îngerii cântare de biruință lui Dumnezeu strigau, întru bucurie cântând împreună: Aliluia!
Icos 11:
Lumina cea neapusă a Preasfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, și te bucuri acum de bucuria cea adevărată, nesfârșită și negrăită, pentru chinurile ce le-ai suferit; pentru aceasta zicem ție:
Bucură-te, că te desfătezi în viața cea fără de moarte;
Bucură-te, că te împărtășești de Lumina cea negrăită;
Bucură-te, vorbitorule de nematerialnicii îngeri;
Bucură-te, cu toți sfinții împreună-petrecătorule;
Bucură-te, că împreună cu Hristos, Cel ce a pătimit mai înainte, ai pătimit;
Bucură-te, că împreună cu Cel ce S-a preaslăvit acum te-ai mărit;
Bucură-te, cel ce împărăția cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, cel ce de veșnica mărire te-ai împărtășit;
Bucură-te, cel ce porți cununa cea neveștejită;
Bucură-te, cel ce ai luat după har îndumnezeirea;
Bucură-te, neîncetat-văzătorule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, dumnezeiescule împreună-moștenitor al lui Hristos;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 12:
Daruri ai luat, mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor și ale trupurilor; pentru aceasta, dă-le pe acestea și nouă slujitorilor Bisericii lui Hristos, celor ce de amândouă acestea suntem lipsiți, dar care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 12:
Cu cântări de psalmi serbând amintirea și luptele tale, mucenice, te lăudăm pe tine și te binecuvântăm din suflet, ca pe un fierbinte apărător al lumii, și cu cântările, ca și cu buzele, toți sărutându-te, zicem către tine:
Bucură-te, comoara cea nefurată a săracilor;
Bucură-te, al văduvelor mare apărătorule;
Bucură-te, în felurite împrejurări al credincioșilor binefăcătorule;
Bucură-te, doctor fără de plată al bolnavilor;
Bucură-te, că tuturor toate, pentru Hristos, te faci;
Bucură-te, că pe toată lumea din nevoi o scapi;
Bucură-te, grabnic al celor în nevoi ajutătorule;
Bucură-te, al întristărilor dulce mângâietorule;
Bucură-te, izvorule nesecat al minunilor;
Bucură-te, curgere neîncetată a darurilor;
Bucură-te, minunea Bisericii celei din Lida;
Bucură-te, rugătorule și mijlocitorule al tuturor;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 13:
O, Mucenice Gheorghe, nume dulce și scump tuturor credincioșilor, această scurtă laudă, ce o aducem ție, cu blândețe primește-o, și de tot felul de întâmplări ferește pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Înger întru nevoință… și Condacul întâi: Multnevoitorule…
Icos 1:
Înger întru nevoință cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruință al lui Hristos Gheorghe; că materialnic și cu trup fiind, vitejește pentru credință ca un nematerialnic și fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule și preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoință al lui Hristos preaalesule;
Bucură-te, înger întrupat, care covârșești pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoință în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfățișat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, prin care credința s-a înălțat;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!
Condac 1:
Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cântăm: Bucură-te, purtătorule de biruință, mare mucenice Gheorghe!
✿ 
Mulțumesc 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.