Cenaclul Monokeros – Despre vindecare (Edițiile 45 – 48)

septembrie 18, 2016ianuarie 29, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: Pistis, Elpis, şi Agapis – 17 septembrie

septembrie 17, 2016septembrie 17, 2024 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

121241_sfanta_sofia

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1

Roabelor celor alese ale Domnului Celui Atotţiitor, Pistis, Elpis şi Agapis şi maicii voastre celei înţelepte, Sofia, cântare de laudă cu înduioşare vă aducem. Iar voi, îndrăzneală către Hristos Dumnezeu având, rugaţi-vă pentru noi de păcate şi necazuri să ne izbăvim şi cu mulţumire vouă să vă cântăm: Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Icos 1

Îngerii în Ceruri se bucură vieţuirea voastră cea plină de virtuţi văzând, căci în citirea Dumnezeieştilor Scripturi, în osteneli, post, rugăciune şi milostenie o aţi petrecut, de mama voastră fără încetare învăţate fiind, modele vii ale celor trei virtuţi teologice arătându-vă, căci cu numele lor numite aţi fost. Iar noi, de această înţelepciune a mamei voastre şi de cuminţenia voastră desăvârşită mişcaţi fiind, cu evlavie vă grăim:

Bucuraţi-vă, surori cu acelaşi duh, după cele trei virtuţi numite;

Bucuraţi-vă, căci în ascultare de mama voastră cea de Dumnezeu înţelepţită pe treptele desăvârşirii aţi urcat;

Bucuraţi-vă, căci precum trei mlădiţe ale raiului, în Roma cea rău-credincioasă aţi crescut;

Bucură-te, Sofia, ceea ce fiicelor tale numele virtuţilor le-ai dat şi în veşnicie a le împlini le-ai învăţat;

Bucură-te, Pistis, ceea ce prin credinţă pe cele nevăzute, ca pe unele văzute, a le vedea ne ajuţi;

Bucură-te, ceea ce în nestricăciune te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, Elpis, ceea ce cu credinţa suferinţele noastre în vâltoarea necazurilor le micşorezi şi pe cele de sus cu dreapta ta ni le arăţi;

Bucură-te, ceea ce Împărăţia Cerurilor ai moştenit;

Bucură-te, Agapis, ceea ce cu dragostea dumnezeiască fericirea vieţii veşnice ne-o descoperi;

Bucură-te, ceea ce cu harul Duhului Sfânt te-ai umbrit;

Bucură-te, Sofia, căci numele tău înseamnă înţelepciune şi cu înţelepciune pe fiicele tale le-ai crescut;

Bucură-te, ceea ce în virtuţile credinţei, nădejdii şi dragostei pe noi ne întăreşti;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 2

Văzând înţeleapta Sofia slugile, care a o chema împreună cu fiicele ei la împăratul Adrian au venit, şi pricina chemării lor cunoscând, cu copilele ei la rugăciune s-a aşezat, ajutorul lui Dumnezeu cerând: iar după rugăciune, de mână luându-se, ca o cunună împletită, împreună au mers, lui Hristos Dumnezeu cântând: Aliluia.

Icos 2

Cuget neîndoielnic aţi avut, sfintelor, căci, atunci când în palatul împărătesc aţi fost duse, înaintea împăratului Adrian cu faţa luminoasă, cu ochii veseli şi cu inima plină de bărbăţie aţi stat. Iar împăratul, cinstitele şi neînfricatele voastre feţe privind şi înţelepciunea Sofiei văzând, judecata sa pentru altă vreme a amânat-o şi la o femeie nobilă v-a trimis, iar la ea trei zile aţi stat şi maica voastră preaînţeleaptă cuvintele cele de Dumnezeu insuflate zi şi noapte v-a învăţat. Pentru aceasta, fericindu-vă, unele ca acestea vă cântăm:

Bucuraţi-vă, cele trei mieluşele neîntinate ale lui Hristos, ce cununile virtuţilor le-aţi dobândit;

Bucuraţi-vă, cele trei surori pline de virtuţi,ce credinţă tare,nădejde neîndoielnică şi dragoste nefăţarnică către Domnul Dumnezeu aţi arătat;

Bucuraţi-vă, cele ce frumuseţea şi tinereţea voastră nu le-aţi cruţat, de dragul Celui ce cu bunătatea este mai frumos decât fiii oamenilor;

Bucură-te, Sofia, ceea ce pe copilele tale cele iubite la nevoinţa mucenicească pentru Hristos le-ai îndemnat,

Bucură-te, Pistis, ceea ce prin chinul pentru Hristos credinţa ta o ai mărturisit;

Bucură-te, ceea ce pe surorile tale prin credinţă puternică le-ai ridicat;

Bucură-te, Elpis, ceea ce nădejde tare în Hristos ţi-ai pus;

Bucură-te, ceea ce pe surorile tale cu nădejde neslăbită le-ai întărit;

Bucură-te, Agapis, ceea ce prin chinurile pentru Hristos dragostea ta lucrătoare o ai arătat;

Bucură-te, ceea ce pe surorile tale cu focul dragostei le-ai îngrădit;

Bucură-te, Sofia, ceea ce pe dulcile tale copile slava şi bogăţia şi toată dulceaţa acestei lumi stricăcioase a le dispreţui le-ai îndemnat;

Bucură-te, ceea ce pe bunele tale fiice până la sânge pentru Domnul a sta şi pentru El a muri cu sârguinţă le-ai învăţat;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 3

Cu puterea dumnezeiască adumbrite aţi fost, muceniţelor, căci virtuţile numelor voastre cu fapta în nevoinţele cele muceniceşti le-aţi arătat, lui Dumnezeu cântând: Aliluia.

Icos 3

Având în ele sfintele muceniţe stâlpul credinţei, aripile nădejdii şi focul Agapisi şi cu plăcere cuvintele maicii lor ascultând, una pe alta în îndelungă-răbdare se întăreau şi cu bucurie mergeau, cinstita mucenicie pentru Hristos dorind. Lui, ca Dumnezeului nostru, închinându-ne, cu aceste laude pe voi vă cinstim:

Bucuraţi-vă, cele ce pentru viaţa veşnică de pierderea acestei vieţi vremelnice nici un pic nu v-aţi întristat;

Bucuraţi-vă, cele ce pentru cinstirea lui Hristos trupurile la chinuri le-aţi dat;

Bucuraţi-vă, căci cele trei vase mult-preţioase ale credinţei, nădejdii şi dragostei în dar lui Dumnezeu I le-aţi adus;

Bucură-te, Sofia, căci din dragoste pentru fiicele tale cu toată inima Împărăţia lui Dumnezeu ele să o moştenească ţi-ai dorit;

Bucură-te, Pistis, ceea ce sufletele noastre cu credinţa le luminezi;

Bucură-te, ceea ce la adăpostul cel liniştit ne ridici;

Bucură-te, Elpis, ceea ce inimile noastre cu dulceaţa nădejdii le viezi;

Bucură-te, ceea ce din vâltoarea deznădejdii ne scoţi;

Bucură-te, Agapis, ceea ce suferinţele şi necazurile noastre în bucurie le prefaci;

Bucură-te, ceea ce inimile noastre împietrite la înduioşare le duci;

Bucură-te, Sofia, ceea ce cu înţelepciune spre cele bune ne povăţuieşti;

Bucură-te, ceea ce ochiul cel întunecat al sufletelor noastre îl luminezi;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 4

Furtuna mâniei tiranilor asupra ta, sfântă Pistis, s-a năpustit, însă nu te-a clătinat: căci cine poate urni din loc credinţa ta nebiruită, ca un diamant puternic ce îţi este, căci pe cei credincioşi împreună cu tine i-ai învăţat a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 4

Auzindu-le înţeleapta maică pe fiicele sale înaintea împăratului pe Hristos fără frică mărturisind şi spunând că numai pe El Îl doresc, pentru dulcele Iisus Hristos chinuri amare gata fiind a suferi şi a răbda, foarte s-a bucurat şi pe Dumnezeu L-a rugat în apropiatele chinuri să le întărească. Iar noi, această dorinţă lăudând, primei fiice a înţeleptei maici unele ca acestea îi cântăm:

Bucură-te, Pistis, ceea ce cumplitele bătăi pentru dulcele Iisus cu bucurie le-ai primit;

Bucură-te, ceea ce sânii tăi cei tăiaţi, ca pe doi crini curaţi, jertfă înaintea Domnului i-ai adus;

Bucură-te, căci din rănile tale în loc de sânge lapte a curs;

Bucură-te, căci pe fier încins pusă ai fost;

Bucură-te, căci în apă clocotită aruncată fiind, nici un pic nu te-ai fript, nici nu te-ai vătămat;

Bucură-te, ceea ce patimile noastre cu răcoare cerească le potoleşti;

Bucură-te, ceea ce focul chinurilor noastre în timpul bolilor îl stingi;

Bucură-te, ceea ce cu semnul credinţei în mijlocul năpastelor ne însemni;

Bucură-te, ceea ce cu scutul credinţei în lupta cu vrăjmaşul ne ocroteşti;

Bucură-te, căci cinstitul tău cap pentru Capul Bisericii, Hristos Dumnezeu, sub sabie cu bucurie l-ai plecat;

Bucură-te, căci prin vărsarea sângelui tău vrednică de Mirele Cel Nemuritor te-ai arătat;

Bucură-te, ceea ce pe tărâmul dorit ai ajuns şi pe Domnul Mântuitorul Cel iubit L-ai văzut;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 5

Cu stelele cele dumnezeieşti v-aţi asemănat, Pistis, Elpis şi Agapis, căci cu toată inima numai de viaţa cea veşnică v-aţi alipit şi la frumuseţea cea nespusă, Iisus Hristos, degrabă aţi alergat, pentru El să muriţi şi cu dumnezeiasca Lui vedere să vă desfătaţi, cântându-I: Aliluia.

Icos 5

Văzând-o surorile cele biruitoare pe sfânta Pistis cu bucurie pentru Hristos suferind, şi ele sufletele lor pentru El a le pune au voit: iar împăratul, pe sfânta Elpis a o ispiti a început şi, în acelaşi gând cu sora ei văzând-o fiind, la chinuri a trimis-o, nimic neizbutind. Iar noi, pe sfânta Elpis pentru această înţelepciune a ei fericind-o, o slăvim şi îi cântăm:

Bucură-te, Elpis, ceea ce crunt bătută fiind, nădejdea cea prealuminoasă în Domnul nu ţi-ai pierdut;

Bucură-te, ceea ce chinurile tale fără cârtire în tăcere le-ai răbdat;

Bucură-te, ceea ce şi nouă răbdare puternică ne dăruieşti;

Bucură-te, căci în cuptorul cel încins nearsă fiind, laudă lui Dumnezeu ai înălţat;

Bucură-te, căci şi pe noi în suferinţe a-L lăuda pe Dumnezeu ne înveţi;

Bucură-te, căci cu gheare de fier străpunsă ai fost,

Bucură-te, căci pe noi, cei ce în necazuri ne aflăm, cu razele nădejdii ne luminezi;

Bucură-te, căci minunată şi bună mireasmă din rănile tale a ieşit;

Bucură-te, ceea ce nădejdea neclintită în Domnul Iisus neschimbată o ai păzit;

Bucură-te, ceea ce deznădejdea şi neputinţa din inimile noastre le nimiceşti;

Bucură-te, ceea ce tăierea sabiei pentru Hristos cu bucurie o ai primit;

Bucură-te, căci nouă, celor copleşiţi de necazurile pământeşti, pacea veşnică ne-o descoperi;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 6

Propovăduitorilor şi purtătorilor de Dumnezeu apostoli asemenea aţi fost, de Dumnezeu înţelepţitelor surori: căci prin virtuţile voastre tuturor credincioşilor le-aţi propovăduit credinţa, nădejdea şi dragostea către Domnul, Stăpânul tuturor, cântându-I: Aliluia.

Icos 6

Ca soarele ai strălucit, sfântă Agapis, căci cine poate sta aşa pentru iubitul său Domn decât dragostea, precum este scris: că dragostea este mai tare ca moartea şi apa cea multă nu o poate stinge şi râurile nu o pot îneca. Te rugăm acum, Agapis sfântă, pe tine ceea ce cu flacără serafimică de iubire pentru Domnul arzi, înnoieşte inimile noastre cele împietrite şi uscate, aprinde în noi, cei ce în dragoste am sărăcit, lumina iubirii, ca pe Domnul şi pe tot aproapele nostru să începem a-i iubi, căci ţie, rugătoarei noastre, aceste cântări de laudă îţi aducem:

Bucură-te, Agapis, căci apele cele multe ale farmecelor lumeşti dragostea ta pentru Hristos nu au stins-o;

Bucură-te, căci toate dezmierdările şi darurile împăratului lepădând, sufletul tău pentru Domnul l-ai pus;

Bucură-te, căci râurile necazurilor şi ale suferinţelor dragostea ta nu au înecat-o;

Bucură-te, ceea ce pentru Domnul Iisus pe roată ai fost trasă, cu parul ai fost bătută, cu căngile ai fost străpunsă şi în cuptor încins ai fost aruncată;

Bucură-te, căci în cumplitele tale chinuri de puterea lui Dumnezeu întărită a fost;

Bucură-te, ceea ce prin sângele tău, pe care din dragoste pentru Nemuritorul tău Mire Hristos l-ai vărsat, în inimile noastre cele reci dragostea o aprinzi;

Bucură-te, ceea ce limpede ne-ai arătat că pentru dragoste toate chinurile cu bucurie sunt îndurate;

Bucură-te, ceea ce ne-ai arătat că dragostea dumnezeiască la viaţa veşnică ne duce;

Bucură-te, ceea ce însăţi te-ai încredinţat că dragostea dumnezeiască descoperirea nemuririi este;

Bucură-te, că nici o tortură de dragostea lui Hristos nu te-a putut despărţi;

Bucură-te, ceea ce în chinuri ca apostolii ai binevestit, căci de dragostea lui Dumnezeu nu te desparte nici necazul, nici strâmtorarea, nici prigoana, nici foamea, nici goliciunea, nici nenorocirea, nici sabia;

Bucură-te, căci pentru dragostea lui Hristos cu sabia capul ţi-a fost tăiat;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 7

Voind sfintele fecioare mai repede de trup a se despărţi şi cu Hristos a se uni, când la tăierea sabiei au mers, una pe alta şi toate trei pe mama lor, Sofia, îmbrăţişând-o, s-au sărutat, iubirea frăţească pe noi învăţându-ne ca toţi împreună lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia.

Icos 7

Minune nouă Domnul a arătat când fecioarelor celor atât de tinere, ce pentru mărturisirea numelui Lui sufereau, ajutorul Său l-a trimis: căci cu credinţa,nădejdea şi dragostea întărite şi înălţate fiind, cu bucurie nevoinţele şi-au săvârşit. Iar noi, în acelaşi gând şi acelaşi duh până la sfârşitul vieţii petrecând, pe voi vă rugăm buna înţelegere în săvârşirea faptelor bune să ne-o trimiteţi şi nouă, celor ce cu glas de înduioşare vă mărim:

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, cele ce numai pe calea chinurilor până la porţile cereşti aţi mers;

Bucuraţi-vă, cele ce în cămara prealuminoasă a preaiubitului vostru Mire în glas de bucurie aţi intrat;

Bucuraţi-vă, căci Iisus Hristos rănile pe trupurile voastre ca stelele pe cer le-a luminat;

Bucură-te, Sofia, ceea ce cu bucurie în chinuri pe copilele tale le-ai privit;

Bucuraţi-vă, căci cu frumuseţea cerească, pe care ochiul nu a văzut-o, Domnul frumuseţea voastră, cea umbrită de chinuri, a împodobit-o;

Bucuraţi-vă, cele ce cununile răsplăţii le-aţi primit;

Bucuraţi-vă, cele trei stele, de Soarele dreptăţii luminate;

Bucură-te, Sofia, ceea ce în mărturisirea plină de bărbăţie a numelui lui Hristos de către fiicele tale mângâiere mare ai dobândit;

Bucuraţi-vă, căci negura îndoielilor noastre o aţi împrăştiat;

Bucuraţi-vă, căci pe noi, cei descurajaţi de suferinţele sufleteşti şi trupeşti, ne întăriţi;

Bucuraţi-vă, căci cu frumuseţea iubirii inimile noastre le împodobiţi;

Bucură-te, Sofia, tăria şi mângâierea celor istoviţi în necazuri şi nevoi;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 8

Străin lucru şi neînţeles de noi, cei ce în plăcerile lumeşti ne afundăm, vedem, căci sfânta Sofia, cumplitele şi amarele chinuri şi moartea copilelor sale iubite văzând, nici un pic nu s-a întristat, ci foarte cu duhul s-a bucurat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 8

Toată întru cele de sus sfânta Sofia era când fiicele ei cu vorbe dulci şi cu îndemnuri înţelepte în chinuri se nevoiau. Căci, dacă din fire a fi înclinată spre lacrimi se cuvenea, din iubire pentru Hristos spre bucurie s-a plecat, căci tristeţea inimii şi durerea de maică pentru copile de iubirea lui Dumnezeu în ea au fost biruite. Cu mare dragoste pe fiicele ei iubind, mai mult decât orice Împărăţia Cerurilor a dorit. Pentru aceasta, de înţelepciunea şi de marea ta iubire pentru fiice minunându-ne, te slăvim şi îţi cântăm:

Bucură-te, Sofia, căci s-a veselit sufletul tău de fericitul sfârşit al fiicelor tale, ce cu îndrăzneală numele sfânt al Domnului l-au mărturisit;

Bucură-te, căci prin încununarea mucenicească a copilelor tale cinste şi slavă ai primit;

Bucură-te, căci de partea mucenicilor şi de împreună-şederea cu fiicele tale în slava cerească a lui Hristos Dumnezeu te-ai învrednicit;

Bucură-te, căci cinstitele trupuri ale fiicelor tale cu lacrimi de bucurie le-ai îngropat;

Bucură-te, căci trei zile la mormântul lor ai stat şi în somnul morţii în Domnul ai adormit;

Bucură-te, căci, chiar de nu cu trupul, totuşi cu inima pentru Hristos ai suferit;

Bucură-te, căci pe cele trei fiice pline de virtuţi, prin care credinţă,nădejde şi dragoste către Domnul ai arătat, în dar Preasfintei Treimi le-ai adus;

Bucură-te, căci prin naştere de prunci te-ai mântuit;

Bucură-te, maică minunată, vrednică de cinstită pomenire;

Bucură-te, ceea ce, ca fiicele ale sângele lor pentru Hristos să-l verse, te-ai rugat;

Bucură-te, ceea ce pe noi ne înţelepţeşti ca virtuţile credinţei, a nădejdii şi a dragostei neschimbate să le păzim;

Bucură-te, ceea ce Treimii Celei Făcătoare de Viaţă pentru noi te rogi;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 9

Toţi Îngerii de suferinţele voastre, sfintelor muceniţe, minunându-se şi biruinţa voastră asupra diavolului prăznuind, iar sufletele voastre la Ceruri însoţind, lui Hristos Dumnezeu cântare de laudă Îi cântă: Aliluia.

Icos 9

Ritorii cei mult-grăitori toate suferinţele voastre pentru Hristos a le grăi nu pot, căci minunându-se de asemenea nevoinţe, la vârstă fragedă săvârşite, rămân muţi. Iar noi, pentru cinstitul vostru sfârşit pe Dumnezeu proslăvind, astfel vă mărim:

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, cele ce cântaţi laudă lui Dumnezeu, Celui ce la Cer în chip ceresc v-a ridicat;

Bucuraţi-vă, scut al credinţei, armură a nădejdii şi sfeşnic al dragostei;

Bucuraţi-vă, cele ce cu vederea prealuminoasei feţe a lui Dumnezeu vă desfătaţi;

Bucură-te, Sofia, ceea ce pe mamele binecredincioase la educarea înţeleaptă a copiilor lor le povăţuieşti;

Bucuraţi-vă, cele ce pe noi ne învăţaţi pe Domnul să-L căutăm şi vii vor fi sufletele noastre;

Bucuraţi-vă, rugătoare fierbinţi ale celor ce cu credinţă, nădejde şi dragoste aleargă la voi;

Bucuraţi-vă, cele ce ne învăţaţi că toată dulceaţa şi farmecul lumii acesteia ca fumul pier, ca praful de vânt sunt risipite şi în cenuşă se prefac;

Bucură-te, Sofia, ceea ce cu toată inima pe Domnul Dumnezeu L-ai iubit;

Bucuraţi-vă, căci precum trei izvoare luminoase spre unicul Izvor al vieţii vă revărsaţi;

Bucuraţi-vă, căci precum trei flori înmiresmate pe unica ramură bine-roditoare înfloriţi;

Bucuraţi-vă, căci precum trei oglinzi frumuseţea cea nemărginită a lui Dumnezeu în voi o oglindiţi;

Bucură-te, Sofia, căci precum un măslin, cele trei ramuri îngreuiate de roadele îmbelşugate ale darurilor lui Dumnezeu le-ai crescut;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 10

Voind sfintele muceniţe sufletele lor a şi le mântui, din dragoste pentru Hristos dezmierdările împăratului şi bogăţiile acestei lumi pieritoare le-au dispreţuit şi cu bucurie sfârşit mucenicesc pentru Hristos au primit, cântându-I: Aliluia.

Icos 10

Ziduri ale credinţei, nădejdii şidragostei ne sunt sfintele muceniţe tuturor celor ce cu rugăciune fierbinte şi sârguincioasă la ele alergăm şi în dureri şi necazuri unele ca acestea le cântăm:

Bucuraţi-vă, bune tămăduitoare ale rănilor păcatelor;

Bucuraţi-vă, cele ce în întunericul tristeţii noastre cu lumina nădejdii ne luminaţi;

Bucuraţi-vă, cele ce în mijlocul necazurilor şi al năpastelor pace minunată ne trimiteţi;

Bucură-te, Sofia, căci nouă, celor ce în grele suferinţe suntem afundaţi, înţeleaptă purtare de grijă ne arăţi;

Bucură-te, Pistis, ceea ce crucea mântuirii înaintea noastră o înalţi;

Bucură-te, ceea ce neputinţele noastre pentru rugăciunile către tine le tămăduieşti;

Bucură-te, Elpis, ceea ce ancora izbăvirii ne-o dăruieşti;

Bucură-te, ceea ce întristarea inimilor noastre cu bunătate o alungi;

Bucură-te, Agapis, ceea ce prin mijlocirea ta către Domnul în relele năpaste de moartea cea năprasnică ne aperi;

Bucură-te, ceea ce puterilor noastre istovite vioiciunea le-o redai;

Bucură-te, Sofia, rugătoare sârguincioasă către Dumnezeu pentru noi;

Bucură-te, povăţuitoare înţeleaptă în faptele noastre bune;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 11

Această cântare de laudă, chiar şi de mii de ori de v-am aduce-o, sfintelor muceniţe, tot nu ar ajunge pentru proslăvirea virtuţilor şi nevoinţelor voastre: de aceea laudă lui Dumnezeu aducând pentru toate cele ce prin sfinţii Săi ni le arată, Lui Îi cântăm: Aliluia.

Icos 11

Ca nişte lumânări ce ard cu lumină cerească înaintea Domnului sunt Pistis,Elpis şi Agapis, împreună cu maica lor, Sofia şi la ele cădem, rugându-ne să ne lumineze pe noi, cei ce suntem întunecaţi de necazuri şi din adâncul inimilor strigăm:

Bucuraţi-vă, cele ce veşmintele voastre în sânge de mieluşele pe pământ le-aţi albit;

Bucuraţi-vă, mijlocitoarele noastre pentru viaţa cea veşnică;

Bucuraţi-vă, întărire şi păzire a sufletelor ce în milosârdia lui Dumnezeu linişte caută;

Bucură-te, Sofia, ceea ce înaintea deşertăciunilor lumeşti ne îngrădeşti;

Bucură-te, Pistis, cădelniţă mult-preţioasă, ce prin tămâie laude lui Dumnezeu Îi înalţi;

Bucură-te, ceea ce pe noi, păcătoşii, cu credinţa ne luminezi;

Bucură-te, Elpis, mângâierea şi scăparea noastră în necazuri;

Bucură-te, în durerile noastre vestitoare luminoasă a izbăvirii;

Bucură-te, Agapis, ceea ce nerăutatea şi blândeţea în inimile noastre le reverşi;

Bucură-te, tainică stea, ce din strâmtorile pământeşti spre cele de sus ne ridici;

Bucură-te, Sofia, înţeleaptă şi preacinstită călăuzitoare a copiilor;

Bucură-te, orânduitoare a vieţuirii celei de Dumnezeu înţelepţite pentru cei ce se roagă ţie;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 12

Cele ce harul lui Dumnezeu a-l primi v-aţi învrednicit, sfintelor muceniţe, rugaţi-L pentru noi pe Preacuratul Stăpân Hristos milostiv să fie către noi, păcătoşii, cei ce cu credinţă,nădejde şi dragoste , Domnului şi Mântuitorului nostru cu smerenie Îi cântăm: Aliluia.

Icos 12

Puternicele voastre nevoinţe, de credinţă, nădejde şi dragoste pătrunse, le cântăm, preamarile voastre suferinţe le cinstim, minunata voastră răbdare o lăudăm, sfârşitul, ce pentru Hristos cu bucurie l-aţi îmbrăţişat, îl fericim, bărbăţia voastră cea nebiruită o mărim, sfintelor muceniţe Pistis, Elpis şi Agapis şi înţeleaptă maică, Sofia şi, proslăvindu-vă, unele ca acestea vă cântăm:

Bucuraţi-vă, cele ce precum trei fulgere de la răsărit şi până la apus prin virtuţile voastre aţi strălucit;

Bucuraţi-vă, sevele credinţei, nădejdii şi dragostei, cele ce cu băutură dătătoare de viaţă sufletele noastre le adăpaţi;

Bucuraţi-vă, cele trei căi luminoase, ce la tronul slavei Domnului ne duceţi;

Bucură-te, Sofia, ceea ce pentru copilele tale de ceata sfinţilor eşti lăudată;

Bucură-te, Pistis, floarea credinţei, ceea ce eşti mai albă decât zăpada;

Bucură-te, desfătarea celor suferinzi;

Bucură-te, Elpis, ridicarea inimilor celor asuprite;

Bucură-te, ceea ce ca un izvor de vindecări purtător setea sufletelor celor întristate o potoleşti;

Bucură-te, Agapis, cunună din pace, bucurie şi bunătate împletită;

Bucură-te, fulgerare în minte a veşniciei;

Bucură-te, Sofia, sceptru al tăriei, ce cu blândeţe şi cu înţelepciune pe copii îi pedepseşti;

Bucură-te, rază prealuminoasă a vederii lui Dumnezeu, ceea ce sufletele noastre le luminezi;

Bucuraţi-vă, Pistis, Elpis şi Agapis, împreună cu Sofia, maica voastră cea preaînţeleaptă.

Condac 13

O, sfintelor şi vrednicelor de laudă muceniţe, Pistis, Elpis şi Agapis şi înţeleaptă maică, Sofia, primiţi acum această puţină rugăciune a noastră şi de toate nenorocirile, bolile şi necazurile cu rugăciunile voastre ne izbăviţi ca pe nemuritorul Domn Iisus în Împărăţia Cerurilor să ne învrednicim a-L vedea şi împreună cu voi a-I cânta: Aliluia.

Acest condac se citeşte de 3 ori

Apoi icosul 1 „Îngerii în Ceruri…”

şi condacul 1 „Roabelor celor alese…”.

Rugăciune

O, sfintelor şi vrednicelor de laudă muceniţe, Pistis, Elpis şi Agapis şi înţeleaptă maică a curajoaselor fiice, Sofia, la voi cu rugăciune sârguincioasă acum venim; căci ce poate mijloci mai mult înaintea Domnului pentru noi dacă nu credinţa, nădejdea şi dragostea, aceste trei virtuţi de temelie, cu ale căror nume fiind numite, prin voi înşivă le-aţi arătat! Rugaţi-L pe Domnul în necazuri şi în năpaste cu harul Lui cel nespus să ne acopere, să ne izbăvească şi să ne păzească, căci Bun şi Iubitor de oameni este. Slava Lui, ca un soare neapus, acum în lumină dumnezeiască văzând-o, în ajutorul smeritelor noastre rugăciuni degrab veniţi ca Domnul Dumnezeu păcatele şi fărădelegile noastre să le ierte şi pe noi, păcătoşii şi nevrednicii de darurile Lui, să ne miluiască. Rugaţi-vă, dar, pentru noi, sfintelor muceniţe, Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia slavă Îi aducem împreună şi Tatălui Său Celui fără de început şi Preasfântului şi Bunului şi de Viaţă Făcătorului Său Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune de milostivire şi de mulţumire către Dumnezeu a celui de curând căzut în păcat

septembrie 15, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

10409679_943740509021786_2835274796311072961_n

Hristoase, Bunule, Care atâtea ai făcut pentru mine, Care, necăutând la păcatele mele, de multe ori ai mângâiat inima mea cu căldura Duhului Tău celui Sfânt şi ai dat minţii mele să simtă venirea Ta şi tot trupul meu de multe ori s-a aprins de bucuria venirii Tale, adu-ţi aminte de mine, Bunule, şi vino iară, adu-ţi aminte câtă bucurie mi-ai făcut cu venirea Ta, că eu din altă parte nu am să aştept nici bucurie, nici mângâiere, nici înţelegere, decât numai de la Tine; vino la mine, deşi sunt atât de murdar, atât de rănit, atât de nepotrivit pentru un oaspete ca Tine.
Cel Care ştiai de la începutul lumii că voi cădea în acest păcat, şi totuşi m-ai făcut, Care ştiind de căderea şi de răcirea mea, totuşi m-ai cercetat în trecut şi mi-ai dat să Te simt şi să mă bucur cu nebunie sfântă de unirea cu Tine, părându-mi atunci că niciodată nu mă voi mai desparţi de dragostea Ta.
Oare Tu, după ce ai făcut atâtea mile cu mine, n-ai putea să vii iarăşi, Bunule, să mă mângâi şi să-mi redai nădejdea? Iată, eu stau înaintea Ta, precum ştii fă cu mine. De vrei să mă ai în lumina, fii binecuvântat; de vrei să mă ai în întuneric, iarăşi fii binecuvântat, că eu atâta am meritat şi nici măcar atâta. Îţi mulţumesc însă că în această viaţă trecătoare mi-ai dat să Te cunosc, pe cât mi-a fost cu putinţă mie, orbului. Îţi mulţumesc pentru această zi pe care mi-ai dat-o şi pentru toate zilele pe care eu nu le-am preţuit. Îţi mulţumesc pentru orice om pe care l-ai trimis în viaţa mea, pentru orice cuvânt bun. Îţi mulţumesc, Doamne, chiar şi pentru acest păcat în care am căzut, că el s-a făcut pricină a tânguirii mele. Pentru toate Îţi mulţumesc, Bunule, deşi n-am cu ce să-ţi mulţumesc. Numai pe Tine te am şi pe Tine acum Te-am pierdut, pentru păcatele mele. Sunt sărac şi sărman, lepădat şi aruncat ca un câine mort de la faţa Ta. Nu mai pot nici să suspin, nici să cer şi mă gândesc cu ruşine la faptul că Tu iarăşi vei veni, şi ştiu că vei veni, aceasta mă umple de o mare ruşine, dar şi de dragoste, Bunule. Şi mă vei încălzi cu căldura Ta şi mă vei ridica şi mă vei strânge la pieptul Tău, că nu-i nimeni mai singur ca mine şi ca Tine, Doamne, că Tu numai în Mine Îţi găseşti odihnă şi bucurie şi alinare a dumnezeieştii Tale tristeţi, pe care eu nu o înţeleg, că Tu pentru aceasta m-ai zidit, ca să-ţi fiu Ţie sălaş sfânt şi casă de odihnă, unde să-ţi pleci fericitul Tău cap, pe care nicăieri în altă parte nu ai unde să-l pleci. Cu dor mă vei ridica şi mă vei îmbrăţişa, Bunule, iar eu, ca întotdeauna, nu voi putea să răspund iubirii Tale. De aceea, nici nu mai îndrăznesc să deschid gura mea şi nici măcar să gândesc; stau gol de orice gând şi de orice dorinţă şi numai inima mea o pun înaintea Ta, această inimă de care eu însumi mă îngreţoşez, Ţie ţi-o dau, Doamne. Zideşte-o din nou, Bunule, Milostivule, Atotputernice, că ştiu că poţi şi ştiu că vrei, că nimic n-ai voit mai mult decât mântuirea mea, că pe mine m-ai iubit de la începutul lumii, şi pe mine ai venit să mă cauţi, şi pentru mine ai murit, şi către mine cauţi acum cu dragostea Ta pe care eu nu o înţeleg, nu o simt şi nu o preţuiesc. O, Bunule, chiar împotriva voii mele, mântuieşte-mă, că sufletul meu aceasta a voit, deşi faptele mele arată altceva! Cele bune, pe care le-ai rânduit pentru mine încă de la începutul veacurilor, grăbeşte a le împlini acum. Că Ţie îţi mulţumesc şi pe Tine te laud, pe Tine Te mâhnesc şi la Tine iarăşi mă întorc, la Dumnezeul meu, în afară de care nu mai am pe nimeni, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Amin.

Acatistul Sfintei Cruci – 14 Septembrie

septembrie 13, 2016martie 22, 2020 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Troparul Sfintei Cruci

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește poporul Tău.

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

xiropotamu-athos-4

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2:

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2:

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:
Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;
Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;
Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;
Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;
Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;
Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;
Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;
Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;
Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o: înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;
Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;
Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;
Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;
Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;
Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;
Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;
Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;
Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;
Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;
Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4:

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;
Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;
Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;
Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;
Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;
Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;
Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;
Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;
Bucură-te, prin care a răsărit Darul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:
Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;
Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;
Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;
Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;
Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;
Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;
Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;
Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;
Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;
Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;
Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;
Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6:

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:
Bucură-te, învierea celor omorâți;
Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;
Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;
Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;
Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;
Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;
Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;
Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;
Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;
Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;
Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7:

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;
Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;
Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;
Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;
Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, apărare tare a cetății;
Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;
Bucură-te, a greșiților osândire;
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8:

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8:

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii;
Bucură-te, semnul călătorilor;
Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc;
Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător;
Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;
Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus;
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;
Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;
Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;
Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite;
Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9:

Acăzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9:

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm:
Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;
Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori;
Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori;
Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos;
Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești;
Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o;
Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis;
Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită;
Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;
Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10:

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta:
Bucură-te, temeiul dreptei credințe;
Bucură-te, biruința creștinilor;
Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;
Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;
Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit;
Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;
Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;
Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;
Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;
Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm;
Bucură-te, că strigând ție glăsuim;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11:

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea:
Bucură-te, luminătorul ce te arăți celor ce sunt întru întuneric;
Bucură-te, stea care luminezi lumea;
Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos;
Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși;
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;
Bucură-te, că ai risipit templele idolilor;
Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat;
Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit;
Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;
Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit;
Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare;
Bucură-te, sfântă privire a sfinților;
Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților;
Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos;
Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori;
Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți;
Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului;
Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;
Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;
Bucură-te, izgonirea agarienilor;
Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;
Bucură-te, veselia sufletului meu;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13:

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer… și Condacul întâi: O, de trei ori fericită…

Icos 1:

Condac 1:

După aceea se citește această

Rugăciune către Domnul Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta.

Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului. Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică. Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona – 9 Septembrie

septembrie 11, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

09-09-sf-onufrie-de-la-vorona-icoane5

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Troparul, glasul al 8-lea

Cu ostenelile sihăstriei, la viața cea fără de prihană ai ajuns, fericite, și ca un luceafăr din pământul Rusiei răsărind, întru singurătatea codrilor Moldovei te-ai sălășluit. Monahilor ai fost învățător, făcându-te pildă, prin aspra ta viețuire, Cuvioase Părinte Onufrie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre.

Alt tropar, glasul al 4-lea:

Viețuind în rugăciune și tăcere, te-ai suit pe treptele sfințeniei, Cuvioase Părinte Onufrie, chip al blândeții te-ai arătat și tuturor bun sfătuitor te-ai făcut prin pilda vieții tale, căci iubind mai mult pe Dumnezeu, te-ai depărtat de cele lumești și în pustietăți te-ai sălășluit. Roagă-te Domnului pentru sufletele noastre.

Condac 1:

Iubitorului de viață sihăstrească și duhovnicescului povățuitor către mântuire, rugătorului fierbinte și luminător al Sihăstriei Voronei, pilduitorului monahilor și prietenului îngerilor, cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Icos 1:

Făcătorul îngerilor te-a chemat, Cuvioase Părinte, din pruncie să slujești Domnului și să fii candelă luminoasă pentru neamul tău dreptcredincios, căci viață cuvioasă ai arătat, pentru care și noi îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că din pruncie ai fost ales vas al Duhului Sfânt;
Bucură-te, curată copilărie, plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, că mintea ți-a fost pururea la Dumnezeu;
Bucură-te, floare aleasă răsădită în pământul Moldovei;
Bucură-te, că ai urmat lui Hristos;
Bucură-te, că puterea harului te-a umbrit;
Bucură-te, că tinerețea ta Domnului ai închinat-o;
Bucură-te, că prin acestea calea adevărului ai aflat-o;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 2:

Pentru curata-ți viață, înzestrat fiind cu strălucită înțelepciune, ai ajuns, Cuvioase Părinte, să slujești în înalte dregătorii, căutând ca prin acestea să împlinești și datoriile cele lumești, fără a uita însă vreodată de Dumnezeu, Căruia mereu I-ai cântat: Aliluia!

Icos 2:

Auzind, Sfinte Părinte, îndemnul Mântuitorului, Care zice: „cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”, și aflând de viața monahală cu bună rânduială din binecuvântata țară a Moldovei, ai lăsat patria ta și dregătoria lumească și ai venit la Mănăstirea Dragomirna din părțile Sucevei. Pentru aceasta și noi îți cântăm așa:
Bucură-te, doritor al vieții desăvârșite;
Bucură-te, împlinitor al chemării lui Hristos;
Bucură-te, că nu te-a robit slava omenească;
Bucură-te, că ai căutat viață pustnicească;
Bucură-te, că ai dorit cele netrecătoare;
Bucură-te, că ai urmat calea smereniei;
Bucură-te, că ai găsit liman duhovnicesc;
Bucură-te, că la Mănăstirea Dragomirna ai fost binecuvântat;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 3:

Cine nu te va ferici, Părinte Onufrie, pe tine cel care cu înțelepciune ai hotărât să alungi din viața ta toate ispitele măririi deșarte și prin viață neîntinată să te faci plăcut lui Hristos. De aceea, te-ai străduit să fii înger în trup, cântând lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icos 3:

Cuviosul Paisie Starețul, venind din Sfântul Munte Athos la Mănăstirea Dragomirna, te-a aflat, Cuvioase Părinte, și foarte mult s-a folosit de viața ta și de adânca ta smerenie. De aceea, statornică prietenie duhovnicească v-a unit, căci și tu, sfinte, de la el ai deprins alese virtuți monahicești. Iar noi, minunându-ne de aceasta, te lăudăm cântându-ți:
Bucură-te, că pe Starețul Paisie duhovnic l-ai ales;
Bucură-te, că el cu folositoare sfaturi te-a întărit;
Bucură-te, că pentru viața ta aleasă Cuviosul Paisie mult te-a prețuit;
Bucură-te, că și tu sfetnic de nădejde i-ai fost;
Bucură-te, că adesea cu el te-ai sfătuit;
Bucură-te, că împreună ați strălucit prin virtuți;
Bucură-te, că și pe Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului l-ai întâlnit;
Bucură-te, că și cu acesta duhovnicească prietenie ai statornicit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 4:

Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvioase Părinte, cel care, cu osârdie, ai căutat monahi cu viață îmbunătățită și de la dânșii ai învățat să biruiești valurile mării învolburate ale acestei vieți. Așa, Sfinte, ai cunoscut pe Cuvioșii Paisie de la Neamț și pe Vasile de la Poiana Mărului și împreună ați lăudat pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icos 4:

Auzind de marii sihaștri din părțile Voronei, Sfinte, și mistuit de dorul păcii duhovnicești, te-ai închinoviat în Mănăstirea Vorona cu sete nestinsă de a spori în cele sfinte. Iar de aici, Cuvioase Părinte, te-ai retras în liniștea codrului din apropiere, unde ai petrecut vreme de un sfert de veac în aspră nevoință și neîncetată rugăciune. Minunându-ne de această neobosită nevoință, cu evlavie îți cântăm:
Bucură-te, podoaba obștii Mănăstirii Vorona;
Bucură-te, lumină a sihăstriei codrilor;
Bucură-te, crin preafrumos sădit în grădina virtuților;
Bucură-te, mult nevoitorule în cele duhovnicești;
Bucură-te, că în liniștea pădurii pe Hristos L-ai găsit;
Bucură-te, sfințitor al locurilor tainice;
Bucură-te, rugător pentru mântuirea multora;
Bucură-te, slujitor al virtuților creștinești;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 5:

În codrii Voronei, candelă luminoasă te-ai arătat, mult nevoitorule părinte, căci, prin pilda vieții și mireasma învățăturilor tale, ai fost vrednic îndreptător multor călugări pe care i-ai călăuzit către viața cea sfântă, pe toți povățuindu-i a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Chemat la sfânta taină a Preoției, cinstitorule de Dumnezeu, te-ai înfricoșat foarte, căci, prin adânca ta smerenie, nevrednic te socoteai. Însă Cunoscătorul inimilor, Dumnezeu, te-a învrednicit cu acest mare dar, pentru care și noi îți zicem așa:
Bucură-te, viețuitor al pustiei;
Bucură-te, rugător fierbinte;
Bucură-te, om duhovnicesc;
Bucură-te, sfătuitor înțelept;
Bucură-te, povățuitor luminat;
Bucură-te, purtător al harului ceresc;
Bucură-te, lumină mare a Voronei;
Bucură-te, candelă a sfințeniei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 6:

Luminându-te cu pilda vieții sfinte a părinților atoniți, ai rânduit și monahilor Mănăstirii Vorona aceeași pravilă de trăire îmbunătățită, îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Viețuire îngerească petrecând, Sfinte Onufrie, icoană vie de rugăciune, post și îndelungi privegheri te-ai făcut ucenicilor tăi și așa te-ai învrednicit a primi schima cea mare de la duhovnicul tău, Starețul Paisie, care te-a chemat la Mănăstirea Dragomirna, unde te-a făcut schivnic. Pentru această sporire duhovnicească, Sfinte, îți cântăm:
Bucură-te, că nimic din cele trecătoare nu ai iubit;
Bucură-te, că pe cele nestricăcioase le-ai dobândit;
Bucură-te, cel ce ai primit cunună nepieritoare;
Bucură-te, că pe Maica Domnului ai avut-o mereu rugătoare;
Bucură-te, prietenul îngerilor;
Bucură-te, luminător al monahilor;
Bucură-te, cunoscător al tainelor sfinte;
Bucură-te, călăuză a nevoitorilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 7:

Vestea viețuirii sfinte și puterea rugăciunilor tale, Cuvioase, în toată Moldova s-a răspândit. De aceea, din locuri îndepărtate mulți credincioși au venit la tine, iar tu, Cuvioase, ca un preabun părinte pe toți cu multă dragoste i-ai primit, dând mângâieri, mijlocind cu rugăciunile și tămăduind prin acestea multe boli ale celor suferinzi. Pentru aceasta, cei care s-au învrednicit de mari daruri prin rugăciunile tale au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Urmând pilda marilor sihaștri din pustia Egiptului, Cuvioase, ai întemeiat obște monahală la Sihăstria Voronei, unde mulțime multă de călugări s-a adunat, toți voind a-ți fi prin preajmă și a te avea ca doctor sufletesc, căci pentru toți ai fost un pilduitor călugăr, duhovnic și stareț. Pentru aceasta cu dragoste cinstim Sfintele tale moaște și zicem:
Bucură-te, întemeietorul obștei de la Sihăstria Voronei;
Bucură-te, viețuitor pilduitor;
Bucură-te, milostiv și blând păstor;
Bucură-te, povățuitor înțelept;
Bucură-te, rugător fierbinte;
Bucură-te, cărturar duhovnicesc;
Bucură-te, cunoscător al Filocaliei;
Bucură-te, ostenitor al răspândirii scrierilor sfinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 8:

Către apusul vieții, depărtându-te de tulburările lumești, Cuvioase Onufrie, ai viețuit într-o peșteră pe malul pârâului Vorona, făcându-ți din ea poartă a cerului, cu alese rugăciuni, te-ai luminat de dorul pentru Hristos până la cel din urmă ceas al vieții tale, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icos 8:

Văzând trăirea ta în netulburata liniște sihăstrească, Sfinte Părinte, cu adevărat înțelegem că viața pustnicilor fericită este. Căci, luminându-te cu dumnezeiescul dor, nerodirea pustiului ai preschimbat-o în grădină de viață duhovnicească. Pentru aceasta și noi zicem:
Bucură-te, că pe diavol cu postul și rugăciunea l-ai rușinat;
Bucură-te, că din învățăturile Sfintei Scripturi te-ai adăpat;
Bucură-te, că ai iubit Sfintele Scripturi;
Bucură-te, că ai cercetat scrierile sfinților;
Bucură-te, că ai urmat sfatul duhovnicilor tăi;
Bucură-te, că de cuvântul lui Hristos te-ai pătruns;
Bucură-te, odorul de mare preț al Voronei;
Bucură-te, rugător fierbinte al Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 9:

Săvârșind călătoria acestei vieți, Părinte Cuvioase, și cunoscând dinainte ceasul despărțirii sufletului de trup, ai mulțumit Preabunului Dumnezeu pentru darul vieții îndelungate pe care l-ai primit de la El. După ce ai petrecut pe pământ 89 de ani, Hristos a luat în brațele Sale fericitul tău suflet. Pentru aceasta, minunându-ne de viața ta preafrumoasă, Sfinte, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Înțelepții cei mult vorbitori nu pot arăta în cuvinte petrecerea ta din această viață. Chiar și firea îngerească s-a minunat de viețuirea ta, Cuvioase, căci, trup având, ai trăit ca un înger. De aceea, mutarea ta din această viață la cea veșnică a fost însoțită de multe minuni. Deci și noi, văzând puterea lui Dumnezeu arătată prin cei ce-L iubesc, îți cântăm așa:
Bucură-te, cunoscător al tainei sfârșitului tău;
Bucură-te, purtător al Sfântului Duh;
Bucură-te, primitor al darurilor cerești;
Bucură-te, luptător duhovnicesc neînfricat;
Bucură-te, sfințitor al codrilor;
Bucură-te, primitor al Euharistiei înainte de ceasul morții;
Bucură-te, viețuitor împreună cu sfinții;
Bucură-te, că așa ai ajuns la liman fericit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 10:

Împăratul David a glăsuit că „minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi”; iar viața ta, Cuvioase, a adeverit întru toate cele grăite de psalmist. Dumnezeu a arătat slava Lui prin tine, Sfinte, care ai mers pe calea cea strâmtă, purtând jugul vieții pustnicești, al neîncetatelor nevoințe, al rugăciunii stăruitoare, și așa, sfinte, suindu-te din putere în putere, te-ai mutat la locașurile cele veșnice cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Lumină din lumina lui Hristos gustând în această lume trecătoare, după moartea ta, Cuvioase Onufrie, ai răsărit ca o lumină strălucitoare prin cinstitele tale moaște din care izvorăsc tămăduiri celor care se roagă ție, zicând:
Bucură-te, sfinte al lui Dumnezeu Cel Preasfânt;
Bucură-te, purtător al darului vindecării;
Bucură-te, făcător de minuni prin harul Sfântului Duh;
Bucură-te, luminător al închinătorilor;
Bucură-te, izvor al alinărilor;
Bucură-te, tămăduitor al bolilor grele;
Bucură-te, vindecător al celor neputincioși;
Bucură-te, ajutător grabnic al celor suferinzi;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 11:

Multe și mari semne au fost la mormântul tău, Sfinte Onufrie, prin ele arătându-ți puterea cea dată ție de la Dumnezeu, ca să întorci pe mulți la adevărata credință, și să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Voievodul Mihail Sturza ajungând la mormântul tău, Cuvioase, a luat un fruct din mărul ce crescuse în apropiere, ca să-l ducă fiicei sale bolnave de epilepsie, iar aceasta, mâncându-l, în chip minunat s-a tămăduit. Atunci domnitorul, mirat de puterea lui Dumnezeu, s-a întors degrabă la Vorona pentru a se închina cu toată familia la mormântul tău. Și îndată sfintele tale moaște, Sfinte Onufrie, au fost strămutate în biserica Mănăstirii Vorona spre cinstire. Pentru aceasta noi îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe fiica domnului Moldovei ai tămăduit-o;
Bucură-te, că te-ai arătat mai iscusit decât toți doctorii;
Bucură-te, că în biserica Mănăstirii Vorona ai fost strămutat;
Bucură-te, că și familia Voievodului ți s-a închinat;
Bucură-te, ocrotitor al ținutului Botoșanilor și al Moldovei;
Bucură-te, ajutător grabnic al credincioșilor;
Bucură-te, viețuitor împreună cu îngerii;
Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 12:

Iubind mai mult sihăstria, te-ai arătat în vis starețului Mănăstirii Vorona, Cuvioase, poruncindu-i să-ți aducă moaștele la schitul Sihăstria Voronei, pe care l-ai întemeiat. Dar starețul, neîmplinind porunca ta, greu s-a îmbolnăvit și, amintindu-și de vedenia avută, a strămutat cinstitele tale moaște la locul de tine mult dorit. Pentru aceasta și noi, slăvind puterea lui Dumnezeu arătată în sfinții Lui, Îi cântăm: Aliluia!

Icos 12:

Lăudând viețuirea ta, te fericim, Cuvioase Părinte Onufrie, ca unul ce ești casnic și prieten al lui Dumnezeu și al nostru ocrotitor, rugându-te să mijlocești neîncetat înaintea lui Dumnezeu ca să ne păzească de necredință și dezbinare, de nevoi și de necazuri. Pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, că toate uneltirile diavolului le-ai biruit;
Bucură-te, sfânt al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ocrotitor grabnic al creștinilor;
Bucură-te, dascăl al rugăciunii;
Bucură-te, schimonah pilduitor;
Bucură-te, luminător al vieții duhovnicești;
Bucură-te, tămăduitor al bolilor;
Bucură-te, cetățean al raiului ceresc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povățuitor al sihaștrilor!

Condac 13:

Sfinte Făcătorule de minuni, Cuvioase Onufrie, lauda sihaștrilor și podoaba Voronei, primește această cântare a noastră, a celor ce te cinstim, și du rugăciunile noastre smerite înaintea tronului Preasfintei Treimi, rugându-te neîncetat pentru noi ca să ne izbăvim de toată primejdia, de boli și de necazuri, și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi icosul și condacul întâi.

Icos 1:

Condac 1:

Rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona

O, Cuvioase Părinte Onufrie, vas ales al Domnului, iubitor de viață duhovnicească, aprinzându-te cu dumnezeiasca râvnă, ai urmat îndemnul Mântuitorului: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie“; ai lăsat rudeniile, patria și dregătoria cea lumească, venind în țara Moldovei. Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvioase Părinte, și să te rugăm: dă-ne răbdarea ta, Sfinte. Dă-ne curajul și voința ta; credința și iubirea ta către Dumnezeu. Ajută-ne să dobândim smerenia, pacea și lumina inimii tale curate. Pe tine, cel care viețuiești împreună cu îngerii, te rugăm, cu lacrimi și cu umilință, izbăvește-ne, prin sfintele tale rugăciuni, de mulțimea ispitelor și a necazurilor, de poftele cele vătămătoare ale trupului și de gândurile rele care se abat asupra noastră. Tu, care umpli de lumină pe cei credincioși, sădește în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei în credință și a sfințeniei vieții. Ajută-ne cu rugăciunile tale să viețuim, oriunde, ca frații întru Hristos și să căutăm sfințirea sufletelor noastre pustiite de păcate. Cel ce ai fost mult nevoitor și mult rugător, ajută pe cei ce se nevoiesc în împlinirea poruncilor lui Hristos în mănăstire sau în lume, spre slava Preasfintei Treimi și mântuirea sufletelor. Amin.

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

septembrie 9, 2016septembrie 8, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

maica-domnului-cu-pruncul

Preasfântă, Preacurată şi Preaminunată Fecioară şi Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, Te rugăm ascultă rugăciunea nevrednicilor robi (numele) şi vindecă-ne pe noi, pe cei din familiile noastre şi pe toţi suferinzii din lumea asta bolnavă, de bolile grele, transmisibile sau netransmisibile, de bolile ştiute şi neştiute de noi. Fie ca toţi creştinii să Te preamărească şi să Te preacinstească pe Tine, iar noi să avem tot ajutorul cel bun, sfânt şi ceresc. Îţi mulţumim Maică Sfântă pentru vindecare, pentru tot ajutorul Tău, pentru mijlocirea Ta la Preabunul Dumnezeu, că Tu eşti scară la Cerul Sfânt, pentru rugăciunile noastre şi ajutor nemijlocit în cererile noastre cele îndreptăţite. Amin!

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos cu multă umilință și cerere a Sfântului Ioan Damaschin

septembrie 5, 2016septembrie 4, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Îndurate şi mult milostive Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Cel ce ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu, miluieşte-mă înainte de sfârşitul meu, căci ştiu că înfricoşată şi straşnică judecată mă aşteaptă în faţa Întregii zidiri, când toate faptele mele cele necurate şi spurcate vor fi descoperite, pentru că sunt de neiertat şi nevrednice de iertare, covârşind cu mulţimea lor nisipul mării, de aceea nici nu îndrăznesc, Stăpâne, să cer iertarea lor.
Mai mult decât toţi oamenii Ţi-am greşit Ţie.

Mai mult decât curvarul am vieţuit .

Mai mult decât cel dator cu zece mii de talanţi m-am făcut dator Ţie.

Mai mult decât vameşul rău am vămuit Mai mult decât tâlharul pe sine-mi m-am omorât Mai mult decât curva eu, iubitorul de curvie, am curvit.
Mai mult decât ninivitenii fără de pocăinţă am greşit.

Mai mult decât Manase „fărădelegile mele au covârşit capul meu şi ca o sarcină grea s-au îngreuiat peste mine” * şi m-am chinuit şi m-am gârbovit până în sfârşit.

Pe Duhul Tău cel Sfânt L-am mâniat.

Poruncile Tale nu le-am ascultat.

Avuţia Ta am risipit-o.

Harul Tău l-am întinat.

Arvuna pe care mi-ai dat-o mie întru fărădelegi am cheltuit-o.

Sufletul meu, cel făcut cu cinste după chipul Tău, l-am spurcat.

Vremea pe care mi-ai dat-o mie spre pocăinţă cu vrăjmaşii Tăi am vieţuit-o.

Nici o poruncă a Ta nu am păzit.

Haina cu care m-ai îmbrăcat cu totul am întinat-o.

Făclia cugetării drepte am stins-o.

Faţa mea pe care ai strălucit-o. eu am netrebnicit-o întru păcate.

Ochii mei, pe care i-ai luminat de bunăvoie i-am orbit.

Buzele pe care de multe ori le-ai sfinţit cu dumnezeieştile Tale Taine, cu cuvinte de ruşine le-am spurcat.

Ştiu că voi sta înaintea înfricoşatului Tău scaun ca un osândit eu, preaspurcatul.

Ştiu că atunci toate cele făptuite de mine vor fi vădite şi nimic nu se va ascunde înaintea Ta. De aceea mă rog Ţie, preaîndurate şi multmilostive, iubitorule de oameni, Doamne, „nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine.

Nu zic şi „să nu mă cerţi, căci cu neputinţă este faţă de faptele mele, ci doar „nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine”.

Voi dobândi aceasta de la Tine dacă nu mă vei certa cu mânia Ta, nici cu iuţimea Ta şi nu vei arăta mânie şi iuţime înaintea îngerilor şi a oamenilor, spre ruşinarea şi ocara mea. Doamne, „nu cu mâina Ta să mă mustri pe mine”.

Dacă mânia unui împărat trecător nu o poate nimeni suferi, cu cât mai mult nu voi suferi eu, ticălosul, mânia Ta, a Domnului meu. Doamne, „nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi”.

Ştiu că tâlharul a cerut şi îndată a dobândit iertarea.

Ştiu că desfrânata din tot sufletul s-a apropiat de Tine şi a fost iertată.

Ştiu că vameşul din adânc a suspinat şi s-a îndreptat.

Iar eu, preaticălosul, pe toţi covârşindu-i cu păcatele, nu voiesc să le urmez lor cu pocăinţă. Pentru că nu am lacrimi neîncetate, nici mărturisire curată şi adevărată.

Nu am suspin din adâncul inimii.

Nu am suflet curat.

Nu am dragoste după Dumnezeu.

Nu am sărăcie duhovniceasca.
Nu am rugăciune neîncetată.

Nu am înfrânare de patimi în trup .

Nu am curăţenie a gândurilor.

Nu am voinţa plecată lui Dumnezeu.

Deci cu ce chip sau cu ce îndrăzneală voi cere iertare?
Doamne, „nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine”.

De multe ori, în biserică umilindu-mă, cad la Tine, dar ieşind afară, îndată mă poticnesc în păcate.

De câte ori m-ai miluit, iar eu Te-am mâniat.

De câte ori îndelung ai răbdat, iar eu nu m-am intors de la păcat.

De câte ori m-ai ridicat, iar eu, poticnindu-mă, iar am căzut.

De câte ori m-ai ascultat, dar eu nu Te-am ascultat.

De câte ori m-ai chemat, iar eu nu Ţi-am slujit Ţie.

De câte ori m-a i cinstit, iar eu nu Ţi-am mulţumit.

De câte ori, când păcătuiam, m-ai rugat ca un bun Părinte şi ca pe un fiu m-ai sărutat şi braţele deschizându-mi-le, mi-ai strigat:

„Scoală-te, nu te teme, stai, vino înapoi, nu te cert, nu mă scârbesc de tine, nu te lepăd, nici nu mă împietresc faţă de zidirea Mea, fiul Meu, chipul Meu, omul pe care l-am zidit cu mâinile Mele şi intru care M-am îmbrăcat, pentru care Mi-am vărsat sângele.”

”Nu Mă întorc dinspre oaia Mea cea cuvântătoare care s-a pierdut, dacă vine la Mine.

Nu pot să nu-i dau vrednicia dintâi.

Nu pot să nu o număr cu cele nouăzeci şi nouă de oi, căci numai pentru ea M-am pogorât pe pământ şi am aprins făclia, adică trupul Meu, şi am măturat casa, şi am chemat puterile cereşti prietene să ne veselim pentru găsirea ei„.

Rugăciune pentru dăruirea răbdării, către Domnul Iisus Hristos

septembrie 4, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

IC HRISTOS 7

Minunatule Ziditor, Stăpâne lubitorule de oameni, Multmilostive Doamne cu inimă înfrântă şi smerită Te rog acestea: nu Te îngreţoşa de ruga mea păcătoasă, nu lepăda lacrimile şi suspinurile mele; auzi-mă ca pe cananeeanca, nu mă trece cu vederea cum n-ai trecut-o pe desfrânată; arată şi asupra mea, a păcătosului, mare mila iubirii Tale de oameni, acoperă-mă, miluieşte-mă şi întăreşte-mă, ca să rabd cu recunoştinţă, întru nădejdea bunătăţilor celor veşnice, toate necazurile şi nevoile trimise de către Tine, iar mai ales prefă întristarea mea în bucurie, ca să nu cad în deznădejde şi să pier eu, ticălosul. Că Tu eşti izvorul milei şi nădejdea cea neruşinată a mântuirii noastre, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm dimpreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tratamentul cu antibiotice

septembrie 4, 2016 / multumesc2014 / Un comentariu

sursa foto aici

Pentru ce se indică?
Antibioticul este un medicament ce acționează asupra bacteriilor, motiv pentru care se indică doar pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor bacteriene (nu virale).
Antibioticele sunt de mai multe feluri și au moduri diferite de acțiune. Nu voi intra în amănunte, dar vă voi spune că:
– unele antibiotice doar stopează înmulțirea bacteriilor ( = antibiotice bacteriostatice), distrugerea bacteriilor fiind făcută de organism, prin mijloacele proprii de apărare.
– unele antibiotice omoară bacteriile( = antibiotice bactericide)
Bacteriostaticele și bactericidele pot fi cu spectru îngust (acțiune asupra unor germeni) sau cu spectru larg ( acțiune pe o gamă mai largă de germeni).
Cine recomandă tratamentul cu antibiotic și în funcție de ce?
DOAR medicul poate recomanda tratament cu antibiotic!
Indicația se face în funcție de:
a) Tipul și gravitatea infecției – respiratorie, digestivă, renală, dentară, ORL, tegumentară etc.
b) Starea organismului – imuntate bună sau scăzută, suferințe hepatce sau renale, alte boli asociate, alte tratamente asociate
c) Vârsta persoanei care necesită un astfel de tratament
d) Antibiogramă*
e) Riscul de apariție a unei infecții (când se prescriu preventiv)
Ce trebuie să știți dumneavoastră?
Dacă sunteți la spital:
– să spuneți medicului din urgență dacă sunteți alergic la vreun antibiotic, medicament sau altceva (praf, polen, ouă etc.)
– că vi se va face testarea la antibioticul recomandat (o înțepătură – floricică – în antebraț)
– că va trebui să respectați recomandările medicului și ale asistentului medical (legate de alimentație, îngrijirea branulei)
– că va trebui să observați și să anunțați imediat dacă apar diverse modificări în timpul tratamentului cu antibiotic (depozite albicioase pe limbă, diaree, scurgeri vaginale albicioase la femei, erupții pe piele sau senzație de sufocare)
Dacă luați tratament oral acasă (cu antibiotice)
Dacă la spital se ocupă medicul și asistentul medical de tratament, când primiți tratament acasa responsabiitatea vă revine dumneavoastră. Așadar, este foarte important să:
1. Spuneți medicului (dacă este cel de familie, știe, dacă nu…) ce alte boli aveți și ce medicamente luați în mod obișnuit și cereți-i să vă explice când să luați celelalte medicamete în raport cu antibioticul pe care vi l-a prescris.
2. Respectați cu strictețe orele și numărul de zile pentru care ați primit tratamentul;
Multe persoane uită să ia câte o doză sau schimbă orarul recomandat sau renunță la a mai lua antibioticul atunci când se simt mai bine. Dacă faceți asta vă expuneți următoarelor riscuri: reapariția bolii (recidivă), instalarea rezistenței germenilor la antibiotic.
3. Întrebați medicul dacă antibioticul se ia înainte de masă sau în timpul mesei și respectați ce vă spune legat de aceasta.
4. Luați antibioticul cu apă și nu asociați niciodată antibioticul cu alcool!
Asocierea alcooluilui duce la suprasolicitarea ficatului și, uneori, la anularea efectului antibioticului sau la formarea unor produși toxici pentru organism.
Nu asociați antibioticul cu laptele, fiindcă laptele formeazaă în stomac o barieră (se brânzește) și, astfel, antibioticul nu se va absorbi când trebuie.
Puteți asocia antibioticul cu lactate – iaurt, sana, chefir – numai dacă medicul vă permite. Chiar dacă s-a împământenit acest obicei, în ideea menținerii bacteriilor bune din intestin, asocierea lor cu unele antibiotice duce la formarea unor compuși care reduc efectul antibioticului. Deci, întrebați!
Dacă puteți consuma lactatele sus menționate, alegeți-le pe cele naturale. Cele superpasteurizate NU vor avea efectul așteptat.
5. NU desfaceți capsulele și nu tăiați comprimatele în ideea că veți înghiți mai ușor. Acele capsule și/sau pelicula fină de pe comprimate au un rol bine determinat în absorbția antibioticului.
6. Pentru mămici, tătici, bunici sau… care trebuie să-și trateze puiul:
Pentru puii mai mari, care primesc tratament cu ”pastile”, respectați ce scrie mai sus. Pentru puii mai mititei, care primesc antibiotic praf de dizovat, aveți grijă la următoarele:
– asigurați-vă că ați înțeles exact cât trebuie să-i dați micuțului (2,5 ml, 5 ml, 10 ml)
– dizolvați praful din flacon (sticla de plastic) cu apă fiartă și răcită (puneți apă până la semnul de pe flacon), apoi agitați până la ompgenizare; puneți în dozatorul din flacon (linguriță, căpăcel) cantitatea prescrisă (există dungi pe linguriță sau căpăcel care indică cantitatea: 2,5 ml, 5 ml, 10 ml) și dați-i copilului
– ! nu puneți doza (cantitatea) în biberon fiindcă riscați să nu sugă tot. Medicamentul nu necesită modificarea gustului fiindcă acesta este deja modificat din fabricație, așadar, dați-i-o direct din dozator și asigurați-vă că a înghițit tot.
– după ce ați administrat prima doză, puneți flaconul în frigider (jos)
– înainte cu o oră de următoarea administrare scoateți flaconul din frigider și lăsați-l la temperatura camerei (nu în bucătărie dacă gătiți)
– chiar înainte de administrarea următoare, agitați din nou flaconul pentru omogenizare
7. Indiferent că sunteți adult sau că administrați copiului, urmăriți cu atenție mucoasa bucală și scurgerile vaginale (femei, fetițe). Dacă apar modificări: limba devine albiciosă, apar afte (bubițe cu lichid, dureroase) sau pe chilot apare o scurgere albiciosă, groasă, adresați-vă medicului. La fel, dacă vă apar ”bube” pe corp, mâncărime (prurit), diaree (fără o altă cauză).
8. Dacă apare senzație de sufocare în timpul tratamentului, nu mai pierdeți timpul să căutați medicul de familie, ci apelați de urgență la 112. Posibil să aveți o reacție alergică gravă la antibiotic.
9. !!! După infecțiile cu streptococ beta-hemolitic (amigdalite, faringo-amigdalite, scarlatină, purtători sănătoși) se indică (la cei care nu sunt alergici) o penicilină injectabilă cu efect prelungit (Moldamin) care se face în fesă și este foarte dureroasă. NU renunțați la acest tratament doar fiindcă este dureros, căci veți face complicații grave!
ATENȚIE
1. Tratamentul cu antibiotic este necesar de multe ori, dar NU îl luați după ureche sau doar la recomandarea farmacistului, ci DOAR după ce sunteți consultați de medic.
2. Pentru infecțiile din gât ale copiilor (și nu numai) este foarte importantă recoltarea exudatului faringian/ nazofaringian (o analiză care se ia din gât și prin care se stabilește ce bacterie a produs infecția) pentru a se depista daca este vorba despre Streptococul beta-hemolitic, un germene care poate da complicații grave (reumatism articular, ”reumatism la inimă”, probleme renale). Fiți atenți dacă vi se recomandă să faceți exudatul și, dacă nu, cereți sau faceți-l la privat!

Note
*antibiogramă = metodă prin care se determină ce antibiotice distrug eficient germenul.
Mihaela CARDIȘ
As. med. licențiat

Mă gândeam – Emil Iulian Sude

septembrie 3, 2016septembrie 3, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Sude-Emilian-e1455215541955

azi mă gândeam
există substituite de rugăciune
oare există există oare
suspinul
bucuria
ramforsare
a rugăciunii

cârpim o spărtură și se năruie altă cîrpeală

împlinim una dintre porunci
și la celelalte porunci
pierdem însemnările
dintre minte și inimă
solicitarea de dumnezeu
în ambele sensuri
cerere
ofertă
câștig
în ambele sensuri

conexiunea ghemuirii
ascunde
la piept creștere
și nu ne vrea proști
și nici pentru El proști nu ne vrea
numai că substituirea e grea

cândva visam vise
ziceam
că sunt în cer
și cu partea fizică a mâinii
chiar atingeam
înțiat numai în vis
și nu așteptam dimineața
să spulbere starea
trăgeam cu dinții o realitate

este și rămâne un timp pentru toate
o perioadă
o rămînere
o angajare

rămînerea în care ești este rămînerea în care nu ești

minte fără de inimă
inimă fără de minte
strici toate cîte sunt

cum mă gîndeam

Emil Iulian Sude

Acatistul Sfântului Fanurie – 27 August

august 27, 2016ianuarie 22, 2024 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

sf_fanurie_3

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Condacul 1

Apărătorului credinţei ortodocşilor, marelui Mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de mulţumire toţi, care prin ale lui înţelepte învăţături ne-am luminat cu credinţa şi să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Icosul 1

Poporul cel credincios cunoscând mulţimea minunilor tale, prin care ai ruşinat pornirea ereticilor cea fără de judecată asupra credinţei noastre, cu umilire strigă către tine aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scapărea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinţei;
Bucură-te, ajutorul celor necăjiţi;
Bucură-te, cel ce întuneci mintea păgânilor;
Bucură-te, cel ce ai lucrat strălucirea credinţei;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei din interiorul păcatelor;
Bucură-te, cel ce cu blândeţe primeşti la tine pe cei greşiţi;
Bucură-te, învăţătorul legii creştineşti;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei nepricepuţi;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

370625994_6658631154204768_8528855345378868993_n

Condacul al 2-lea

Deşi nu avem destulă vrednicie şi pricepere ca să putem lăuda minunile tale, din suflet curat şi din inimă umilită te rugăm să primeşti aceste mărturisiri de la noi, care cântăm cu tine: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Nimeni dintre noi păcătoşii nu se poate lăuda că rugăciunea lui va fi primită la tine cu vrednicie, căci ştii slăbiciunea firii noastre; de aceea te rugăm pentru necazurile noastre a primi cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce din pântece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce fără cunoştinţe filosofice ai biruit pe filosofi;
Bucură-te, comoara legii noastre cea mult preţuită;
Bucură-te, povăţuitorul legiuirilor şi al legiuitorilor celor învăţaţi;
Bucură-te, lauda părinţilor şi a dascălilor;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorul ereticilor;
Bucură-te, cel ce ai fost înţelept din pruncie;
Bucură-te, mare şi înţelept învăţător;
Bucură-te, luptătorul pentru lege;
Bucură-te, cel ce şi astăzi ne ajuţi pe noi credincioşii;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 3-lea

Împovăraţi de multe păcate şi ispite vătămătoare fiind, altă nădejde nu avem afară de tine, mângâierea celor necăjiţi; deci te rugăm să fii mijlocitor pentru sufletele noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Darul Duhului Sfânt fiind cu tine din tinereţe, te-ai arătat apărător şi de minuni făcător; pentru aceasta îţi cântăm ţie aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, lauda poporului credincios;
Bucură-te, a bolnavilor tămăduire;
Bucură-te, cel ce te rogi lui Dumnezeu pentru toţi;
Bucură-te, cel ce izbăveşti din primejdii pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, izbăvitorul patimilor celor sufleteşti şi al celor trupeşti;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor vechi;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, doctor fără plată;
Bucură-te, nădejdea celor necăjiţi;
Bucură-te, acoperământul şi scăpărea tuturor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 4-lea

Mucenice mult-milostive, primeşte rugăciunea noastră a păcătoşilor şi mijloceşte către Ziditorul să dăruiască tămăduire şi sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor şi cântă cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Stând înaintea Sfintei tale icoane, noi păcătoşii socotim a fi înaintea ta; şi mărturisind minunile tale, te rugăm, ascultă această puţină rugăciune şi tinde dreapta ta spre ajutorul nostru, ca să-ţi cântăm ţie aşa:
Bucură-te, cel ce eşti împreună slujitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce ai fost cu oamenii petrecător;
Bucură-te, cel ce faci minuni mari;
Bucură-te, lauda pământului Egiptului;
Bucură-te, cel ce eşti în toată lumea vestit;
Bucură-te, cel ce te osteneşti a face bine;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiţi;
Bucură-te, stâlp neclintit al creştinătăţii;
Bucură-te, lauda oamenilor şi a îngerilor;
Bucură-te, umbrirea serafimilor;
Bucură-te, slujitor preamărit al creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 5-lea

Aşa precum în Egipt cercetezi şi tămăduieşti neputinţele poporului celui binecredincios care aşteaptă ajutorul tău, îndură-te şi ne izbăveşte de necazurile ce ne-au cuprins, spre a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Totdeauna arăţi marea ta milostivire asupra neamului omenesc şi te faci scăpare a celor ce se învolburează pe marea acestei vieţi; de aceea strigăm către tine aşa:
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiilor învăluite în valuri;
Bucură-te, scapărea înotătorilor deznădăjduiţi;
Bucură-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale risipeşti furtuna;
Bucură-te, că prin mijlocirea ta luminezi negura norilor;
Bucură-te, ajutorul celor spăimântaţi de tunet;
Bucură-te, izbăvitorul celor înfricoşaţi de fulger;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi în primejdii, mijlocind către Mântuitorul;
Bucură-te, nădejdea şi scapărea noastră;
Bucură-te, că în toate primejdiile la tine năzuim;
Bucură-te, că ajuţi cu rugăciunile tale tuturor care aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al-6-lea

Cinstitorule de Dumnezeu, Fanurie, ascultă această rugăciune a noastră întru acest ceas şi prin Sfintele tale rugăciuni mântuieşte-ne de necazuri şi de supărări, precum ai izbăvit pe cei ce erau învăluiţi pe mare, când au chemat ajutorul tău; pentru ca şi noi, ca aceia, să aducem cântare: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Mucenice al lui Hristos, cinstit slujitor al darului, soleşte nouă păcătoşilor mijlocirile tale cele bogate către Stăpânul, pentru ca să ne învrednicim a ne împărtăşi de bunătăţile cele făgăduite credincioşilor şi să cântăm ţie aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, cinstit slujitor al darului;
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor;
Bucură-te, mir care împrăştii durerea;
Bucură-te, rouă care răcoreşti patimile;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe slăbănogi cu alte tale rugăciuni;
Bucură-te, ajutorul celor din primejdii;
Bucură-te, cel ce rogi pe Domnul pentru cei din patul durerilor;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi şi nouă păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea tuturor durerilor;
Bucură-te, mângâierea cea mare a celor ce pătimesc în dureri;
Bucură-te, sprijinitorul celor neputincioşi;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al-7-lea

O, Preamilostive şi îndurate Doamne! Nu trece cu vederea lacrimile robilor tăi, ci le ajută şi-i miluieşte după mare mila Ta; izbăvindu-i de asupririle şi de necazurile care i-au cuprins pentru mulţimea păcatelor lor; şi precum pe soacra lui Petru ai ridicăt-o din patul durerilor, aşa ridică-ne şi pe noi din primejdia în care ne aflăm, cu rugăciunile Sfântului Mucenic Fanurie, ca împreună cu el să-Ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Toate puterile cereşti lăudând credinţa ta cea tare către Dumnezeu, împreună cu tine slujesc Ziditorului celui fără de început; iar noi îţi aducem aceste cuvinte de laudă aşa:
Bucură-te, că prin minuni ai făcut să strălucească credinţa;
Bucură-te, cel ce prin credinţă ai făcut minuni mari;
Bucură-te, că rugăciunile tale totdeauna au fost ascultate;
Bucură-te, înţeleptule rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, tămâie bineprimită înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai scapăt multe suflete necăjite cu rugăciunile tale;
Bucură-te, cel ce pierzi pe cei puternici şi fără de lege;
Bucură-te, ajutătorul cel tare al bine-credincioşilor creştini;
Bucură-te, tăria ţărilor creştineşti;
Bucură-te, cel ce sfărâmi zidurile cetăţilor păgâneşti;
Bucură-te, cel prin care tiranii sunt biruiţi;
Bucură-te, temelia şi fala credinţei noastre;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al-8-lea

Toţi creştinii ortodocşi de pe pământ având nădejdea lor către tine, în orice întâmplare nu vor fi ruşinati, Mucenice Fanurie, căci tu eşti mare folositor al creştinătăţii. Pentru aceasta nu trece cu vederea şi ale noastre rugăciuni şi ne ajută, izbăvindu-ne din toate primejdiile, ca să cântăm cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Având puterea darului de la Dumnezeu, ai prefăcut seceta în ploi şi cu Sfintele tale rugăciuni ai oprit mulţimea prea mare, de prisos, a ploilor, scăpând poporul de foametea care îi ameninţa, risipind hambarele strângătorilor de grâu; pentru care noi minunându-ne îţi cântăm aşa:
Bucură-te, scapărea poporului de foamete;
Bucură-te, cel ce ai prefăcut seceta, ca al doilea Ilie, în ploi binefăcătoare;
Bucură-te, cel ce prin rugăciune ai oprit ploile prisositoare;
Bucură-te, nădejdea cea mare a lucrătorului de pământ;
Bucură-te, mulţumirea celor ce seamănă cu credinţă;
Bucură-te, secerisul cel îmbelşugat al secerătorilor;
Bucură-te, comoara cea bogată a săracilor
Bucură-te, ajutorul nostru în vreme de secetă;
Bucură-te, ajutătorul şi chivernisitorul nostru de-a pururea;
Bucură-te, mângâierea celor ce sunt în nevoi;
Bucură-te, lauda cuvioşilor monahi şi a bunilor creştini;
Bucură-te, ograda bine roditoare;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al-9-lea

Făcătorule de minuni, Sfinte Fanurie, după cum în vremea vieţii tale pe pământ ai izbăvit poporul credincios de primejdii şi de foamete prin Sfintele tale rugăciuni, aşa şi acum trimite mila ta asupra noastră, dăruindu-ne timp roditor şi îmbelşugat pentru creşterea şi ajutorul pruncilor sugari şi al sărmanilor, cu care vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Când cereau săracii ajutor de la tine în necazurile lor, nu i-ai depărtat cu vorbe întristătoare, ci i-ai ajutat în tot felul, dându-le blagoslovia ta şi ceea ce le trebuia, scăpându-i din nevoi; pentru aceea aducem ţie acestă laudă aşa:
Bucură-te, împlinirea lipsurilor săracilor;
Bucură-te, chivernisitorul tuturor celor lipsiţi;
Bucură-te, cel ce preschimbi necazurile în bunătăţi;
Bucură-te, cel ce îmblânzeşti fiarele sălbatice;
Bucură-te, cel ce lepezi lucrurile amăgitoare;
Bucură-te, izbăvitorul tuturor celor ce sunt în nevoi;
Bucură-te, cel ce pedepseşti pe neguţătorii cei lacomi;
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale faci lucruri preamuninate;
Bucură-te, vistierul darurilor lui Hristos Mântuitorul;
Bucură-te, cel ce ai renunţat la avuţie şi ai împărţit-o cu cei săraci;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 10-lea

Dăruieşte şi nouă ajutorul tău ca acelor săraci, ca să scăpăm de năvălirea şerpilor otrăvitori şi mai ales a balaurului înspăimântător şi de vicleanul înşelător ce se luptă cu noi neîncetat pentru a răpune sufletele noastre; noi însă prin rugăciunile tale nădăjduim să dobândim cele de folos în viaţa aceasta şi în cea viitoare; ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Nu te depărta de la noi, Sfinte Fanurie, şi de la toţi cei ce cheamă Sfânt numele tău, pentru că toţi recunoaştem grelele noastre păcate; şi ne rugăm ţie şi cerem cu credinţă ajutorul tău, cântându-ţi graiurile acestea aşa:
Bucură-te, mântuirea celor ce işi mărturisesc curat păcatele;
Bucură-te, mustrătorul acelora ce ascund păcatele lor;
Bucură-te, cel ce nu suferi pe nelegiuţi;
Bucură-te, folositor mare al celor ce s-au pocăit;
Bucură-te, mare ajutător al celor ce vieţuiesc în smerenie;
Bucură-te, văzând întoarcerea la Stăpân a lucrurilor furate;
Bucură-te, descoperirea multor taine neştiute;
Bucură-te, cel ce ai adus pe mulţi la Hristos prin minunile tale;
Bucură-te, preaminunate Mucenice, că nu ne laşi şi pe noi;
Bucură-te, cel ce mijloceşti la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, cel ce mângâi pe toţi cu ale tale mari minuni;
Bucură-te, că prin tine şi neamul călugăresc capătă mântuire;
Bucură-te, că şi tot clerul bisericesc prin tine se mântuiesc;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 11-lea

Mărgăritarul de mult preţ al lui Dumnezeu care fiind ascuns în ţărână, straluceşte acum în Rhodos ca o comoară de mult preţ şi îmbogăţeşte, desfătează, luminează şi inveseleşte pe toţi cei ce vin la el cu credinţă şi cu dragoste; cu tine împreună cântăm Purtătorului de grijă al tuturor şi Dumnezeul nostru: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Strălucit-a astăzi sărbătoarea plină de veselie şi praznicul luminat al Sfântului Mucenic Fanurie, cel mult pătimitor şi de biruinţă purtător; că Dumnezeu l-a învrednicit de cununa cerească a celor bineplăcuţi Lui şi l-a aşezat laolaltă cu îngerii. Pentru aceasta, lăudând pe Domnul care a făcut minunată voia Sa întru Sfinţii Săi, Sfântului Fanurie să-i grăim:
Bucură-te, că ai stat în faţa idolilor;
Bucură-te, că ai defăimat minciuna lor;
Bucură-te, că ai fost ars cu cărbuni aprinşi;
Bucură-te, că ai stins credinţa în idoli;
Bucură-te, că demonii te-au văzut şi au plâns;
Bucură-te, că îngerii în juru-ţi s-au strâns;
Bucură-te, că iadul adânc s-a cutremurat;
Bucură-te, bărbat viteaz al Bisericii;
Bucură-te, pecete curată a credinţei;
Bucură-te, cel ce eşti pildă luminată pentru noi;
Bucură-te, ostaşule nebiruit al lui Hristos;
Bucură-te, al nostru Mucenic preamărit;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 12-lea

Pe cei ce sărutăm Sfânta ta iconă cu credinţă, Mucenice, şi lăudăm vieţuirea ta cea Sfântă, Fanurie preamărite, cu rugăciunile tale arată-ne moştenitori ai împărăţiei celei cereşti şi veşnice, şi părtaşi ai slavei celei de sus; ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Minuni străine şi mai presus de înţelegere a făcut Dumnezeu întotdeauna întru Sfinţii Săi; împreună cu care, în timpul din urmă, a arătat ca pe un alt soare strălucind cu minunile pe Minunatul Fanurie, lauda Rhodosului şi a Bisericii. Căruia şi noi, aprinşi de dragoste şi de râvnă, să-i grăim din suflet:
Bucură-te, că ai fost aruncat în cuptor de foc;
Bucură-te, că şi acolo te-ai bucurat;
Bucură-te, că te-ai rugat pentru cei ce te chinuiau;
Bucură-te, cel ce eşti mijlocitor pentru toţi;
Bucură-te, cel ce nu încetezi a ruga pe Hristos pentru noi;
Bucură-te, scump prinos al credincioşilor;
Bucură-te, că ai umilit pe cei ce s-au trufit;
Bucură-te, că ai înălţat pe cel smerit;
Bucură-te, rugătorul nostru către Hristos;
Bucură-te, tăria celui evlavios;
Bucură-te, miluitorul credincioşilor;
Bucură-te, cel ce te rogi pentru iertarea păcătoşilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 13-lea

O, Preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinţi alergând la a ta ocrotire, ne rugăm ţie: izbăveşte-ne cu rugăciunile tale cele bineplăcute lui Dumnezeu, de toată nevoia şi necazul; îndepărtează de la noi toată durerea şi suferinţa şi ne învredniceşte ca şi în viaţa de veci să fim părtaşi ai împărăţiei veşnice şi împreună cu tine cântare să aducem lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Şi Condacul întâi

Apărătorului credinţei ortodocşilor, marelui Mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de mulţumire toţi, care prin ale lui înţelepte învăţături ne-am luminat cu credinţa şi să-i cântăm:
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

După aceasta se zice această:

Rugăciune

Către tine, Sfinte Mucenice Fanurie, înălţându-ne gândurile, noi păcătoşii cu umilinţă şi cu căldură te rugăm: caută dintru înălţimea cea plină de slavă a cerurilor, unde, prin viaţa ta Sfântă şi prin chinurile tale muceniceşti pentru Hristos, ţi-ai dobândit sălăşluire veşnică, şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, pătimirile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorile noastre. Şi te roagă cu îndrăzneala pe care ai agonisit-o, către Stăpânul tău ceresc şi Dumnezeul nostru, să ne ierte păcatele pe care cu ştiinţă şi cu neştiinţă, pururea, ca nişte robi nevrednici săvârşim, şi să nu se mânie pe noi până în sfârşit, pentru puţinătatea dragostei noastre faţă de El şi faţă de aproapele nostru; ci să fie pururea plin de milostivire faţă de noi şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea, toate patimile şi necazurile, toate amărăciunile şi strâmtorile, zidind în noi cuget curat, ca să putem rupe cu viaţa noastră de păcat de până acum, şi privind la ceruri, să ne înflăcăram de dorul de a deveni şi noi bineplăcuţi lui Dumnezeu. Aşa, Sfinte Mucenice Fanurie, fii povăţuitorul şi îndrumătorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru ca urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile tale, pentru iubirea de oameni şi binecuvantarea Marelui nostru Dumnezeu; şi trecând dintru această viaţă pământească, să ne bucurăm, laolaltă cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnlui, de împărăţia cea nesfârşită a cerurilor şi de partea celor drepţi, ca împreună cu toţi şi înconjuraţi de cereştii îngeri, să aducem slavă, cinste şi închinăciune lui Dumnezeu Celui slăvit în Treime, în vecii vecilor. Amin!

Fanuropita, prăjitura Sfântului Mucenic Fanurie (27 august)

Fanuropitele se împart şi astăzi, pentru sufletul mamei lui Fanurie. Deşi nicio scriere nu precizează nimic în legătură cu mama Sfântului Fanurie, există o puternică tradiţie în Grecia şi Cipru, legată de „fanuropite”, prăjiturile Sfântului Fanurie, care se dau de pomană pentru sufletul mamei acestuia. Se spune că mama lui era o femeie plină de păcate, care nu a vrut să se pocăiască până la moarte.

În timpul martiriului, Sfântul Fanurie s-a rugat ca „oricine se roagă pentru mântuirea mamei lui Fanurie să fie ajutat”. Prăjiturile se pot face oricând în timpul anului, dar în mod deosebit se coc în ziua de 26 august, fiind aduse apoi la vecernia dinaintea Sfintei Liturghii din data de 27 august, unde sunt binecuvântate şi apoi împărţite. Cei care le oferă, rostesc rugăciuni „pentru mama Sfântului Fanurie”.

Cu toate că s-a încercat stoparea acestei tradiţii a fanuropitelor, ea a fost mai puternică. Chiar şi grecii din diaspora, în ziua de 26 august, pregătesc fanuropite, după diverse reţete.

Redăm aici o reţetă primită de la Biserica Sfântului Fanurie din Rodos:

3 CĂNI ŞI JUMĂTATE – FĂINĂ

1 CANĂ ŞI UN SFERT – ZAHĂR

TREI SFERTURI DE CANĂ – ULEI DE PORUMB

O JUMĂTATE CANĂ – STAFIDE (ţinute înainte în apă călduţă)

O JUMĂTATE CANĂ – NUCI (date prin făină )

O JUMĂTATE CANĂ – CONIAC

O JUMĂTATE CANĂ – SUC DE PORTOCALE

1 LINGURIŢĂ – CUIŞOARE

1 LINGURIŢĂ – COAJĂ RASĂ DE PORTOCALE

1 LINGURIŢĂ – BICARBONAT

1 PRAF DE COPT

Toate ingredientele se mixează. Se unge o tava cu ulei de măsline si puţin zahar si faina. Se toarnă întreaga compoziţie, care se va tăia ulterior. Se coace la foc mijlociu aproximativ o ora.

Fanuropita sau prăjitura Sfântului Fanurie – altă rețetă

Este o prăjitură foarte populară în Grecia, aromată și foarte simplu de făcut. În timpul preparării acestei rețete, se spun rugăciuni către Sfântul Fanurie și pentru mântuirea mamei sale, pe care sfântul a iubit-o foarte mult și care a murit nepocăită pentru păcatele ei. Puteți pregăti oricând această prăjitură, și în special de ziua sfântului, împărțind-o săracilor și făcând milostenie.

Deși există mai multe varietăți cu nuci, stafide și afine uscate, sau cu unt, ouă și coniac, noi am ales să vă oferim următoarea rețetă.

Pentru început, se preîncălzește cuptorul la 350 de grade. Se unge cu puțin ulei o tavă rotundă, se presară puțină făină și se lasă deoparte.

Într-un bol de mărime medie, se amestecă:

– 4 căni de făină

– o linguriță și jumătate de bicarbonat de sodiu

– o linguriță și jumătate de praf de copt

– o linguriță de scorțișoară

– o cană de nuci măcinate și o cană de stafide.

Într-un bol mai mare, se amestecă:

– o cană de suc de portocale

– un sfert de cană coniac sau whisky (sau, dacă este zi de post, înlocuiți cu un sfert de cană de apă sau suc de portocale)

– o cană de zahăr

– amestecați până când zahărul se dizolvă complet, apoi adăugați o cană de ulei (de măsline, ca în rețeta originală grecească, sau de floarea-soarelui).

Se toarnă aluatul puțin câte puțin în preparatul cu suc de portocale, amestecând până la omogenizare. Tradiția spune să se amestece manual timp de 7-9 minute, pentru ca făina să se incorporeze, timp potrivit pentru a mulțumi Sfântului Fanurie pentru ajutorul primit. De asemenea, este și timpul necesar ca reacția chimică să aibă loc în aluat pentru ca prăjitura să crească.

Atenție: Aluatul va fi foarte gros și lipicios.

Se adaugă aluatul în tava pregătită.

Prăjitura se lasă la cuptor până când partea de sus se rumenește – aproximativ 40 de minute. Faceți „testul scobitorii” (introduce-ți o scobitoare în mijlocul prăjiturii și, dacă scobitoarea iese curată, atunci prăjitura este coaptă).

Se scoate prăjitura din cuptor și se lasă 5 minute la răcit în tavă.

Se scoate apoi prăjitura din tavă și se lasă la răcit complet.

Când se răcește, se presară zahăr pudră. Prăjitura se va usca repede, așa că asigurați-vă că o veți pune într-un vas etanș sau acoperit bine cu folie de plastic.

Poftă bună și Sfântul Fanurie să vă răsplătească rugăciunile și milostenia!

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului Dulcea Sărutare – Glykofilousa de la Mănăstirea Filotheu

august 26, 2016august 25, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

O, Dulcea Sărutare a sufletelor noastre, cu roua rugăciunilor Tale curăţeşte inimile noastre şi le fă izvorâtoare de gânduri dumnezeieşti. Cu razele minunilor Tale împodobit-ai mănăstirea în care eşti cinstită, tuturor închinătorilor dăruindu-le din belşug untdelemnul darurilor Tale. Auzi-ne şi pe noi, cei ce de la marginile lumii cu bătăile rugăciunii căutăm să aflăm deschiderea uşii milostivirii Tale.

Ca şi cu o dulce sărutare cu darul Tău veseleşti sufletele întristate şi ridici povara mâhnirilor noastre. Deci, şi acum, Te rugăm să cauţi cu milostivire spre robii Tăi şi să potoleşti valurile păcatelor. Povăţuieşte-ne pe noi pe cărarea ascultării de Fiul Tău şi cu înfrânarea îngrădeşte mişcările sufletului şi trupului nostru.

Deschide-ne nouă uşa îndurărilor dumnezeieşti, căci din pricina păcatelor noastre am depărtat de la noi pe făcătorii de bine. Rugăciunea paraclisierului Ioanichie ai ascultat-o cu blândeţe şi întăritu-l-ai pe dânsul întru nădejde, ca Una Ce purtai neîncetat grijă de mănăstirea Ta şi de mântuirea sufletului său. Deci, ca O Milostivă Maică a creştinilor, ia în mâinile Tale şi viaţa noastră şi ne povăţuieşte pe calea mântuirii.

Stinge focul ispitelor şi nimiceşte cursele celui rău, care caută să ne tragă pe noi în adâncul deznădăjduirii.

Ceea Ce ai primit în braţele Tale pe Cel Necuprins de gând, încinge şi sufletele noastre cu legătura iubirii de oameni şi ne arată vrednici lucrători de fapte bune.

Deschide hambarele darurilor Tale şi ne hrăneşte pe noi din destul, ca să-Ţi aducem pâinea laudelor dumnezeieşti din cuptorul inimii.

Pe noi, cei împovăraţi cu multe răutăţi, ne cheamă la limanul pocăinţei şi cu ploaia rugăciunii Tale stinge focul gheenei cel gătit pentru păcatele noastre. Fii nouă Sprijinitoare în necazuri, căci la Tine alergăm ca la un liman binecuvântat, cerând iertare greşelilor noastre şi mare milă.

Sfântul Nicolae Velimirovici – Rugăciuni pe malul lacului (Rugăciunea a XXXVIII-a)

august 25, 2016august 25, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

racla_b

Tu faci minuni prin lucrurile create, o, Doamne, în timp ce oamenii au pierdut darul facerii de minuni.

Tu ai focul și apa pentru slujitorii Tăi, în timp ce oamenii refuză să Te slujească.

Lemnului și metalului Tu le dai puterea Ta, devreme ce îți este respinsă, disprețuită de către oameni.

Prin pământ și iarbă Tu le oferi milă aleșilor Tăi, în vreme ce oamenii se fac pe ei înșiși prea necurați spre a mai fi vase ale milei.

racla-sf.-cruce_w1000_h669_q100

Prin țesătură și hârtie strălucește puterea Ta, în vreme ce dorințele trupești umane domină duhul.

Oasele sfinților cheamă numele Tău și prezența Ta, în timp ce limba oamenilor a amuțit din pricina necredinței.

Când generalii au uitat să dobândească biruința, Tu îi faci să pe simplii oșteni biruitori.

Tu ai umplut de foc obiectele moarte ca ele să poată străluci, când întunericul închide ochii stelelor.

osuarulsiicoanamartiriloranticomunisti-aiud

Când nu există niciun soare, feriga și păducelul își asumă datoria de a face lumina.

Când orbii încep să-i călăuzească pe orbi (1), Tu predai oastea cailor și câinilor.

Când bolnavii se socotesc pe ei înșiși tămăduitori ai altor bolnavi, tu faci tămăduitori din oase, moarte și noroi.

34_biserica_sf_spiridon_corfu_-_racla_sfantului_-_foto_bogdan_z_0_0

Când chipul Tău din sufletul omenesc dispare, Tu conferi putere și tărie chipului Tău în lemn. Cei care până în sfârșit vor plânge cu amar, râd și spun: ”Cum pot obiectele moarte să să lucreze minuni, pe care nici măcar noi nu le putem lucra?”

Nu sunt aceste obiecte vii, dacă Tu le aduci la viață? Și nu sunt oamenii morți, dacă Tu îi părăsești, o, Înfricoșătorul Doamne?

Îngerii Tăi știu, totuși oamenii nu știu că toate puterile sunt ale Tale, întru Tine și din Tine și că Tu le evidențiezi prin vase curate. Ce se întâmplă dacă o piatră e curată, în vreme ce omul e necurat? Nu se va evidenția puterea Domnului prin piatră decât prin oameni?

Doar omul drept râde cu râsul bucuriei. Râsul omului păcătos înseamnă răutate.

Omul cel drept râde de moaștele sfinților și este covârșit de un râs răutăcios. O, dacă ar ști măcar că moaștele sfinților au mai multă viață decât trupul și sângele său!

Cu adevărat, răutatea este departe de Prea Milostivul Domn, întocmai precum răutatea este pururea îndepărtată de feciorie, raționalitate și sfințenie.

1389848119 Cu adevărat, Domnul Cel Logic este gata întotdeauna să lucreze oamenilor prin oameni. Dar când oamenii devin necurați și lipsiți de logică și sfințenie, Cel Atotmilostiv Se grăbește să-i ajute pe oameni prin obiecte moarte.

O, Atotmilostive și Îndelungrăbdătorule Doamne, nu lăsa lumea fără vase ale puterii și milei Tale.

vinieta1

Imagini: http://biserica-sfantulnicolae-izvorultamaduirii.ro/suceava/sfintele-moaste

http://ziarullumina.ro/sfantul-irodion-revine-in-bucurestiul-natal-94656.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/schitul-inaltarea-sfintei-cruci-aiud-137236.html

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/locuri-de-pelerinaj/istoricul-moastelor-sfantului-spiridon

http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-romanului-bacaului/racla-pentru-moastele-sfintilor-din-catedrala

http://www.pravchelny.ru/all_news/eparhianews/?ID=9899

Aforisme – Alex Enache

august 24, 2016august 24, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

13754360_959748470804445_5148501354464131374_n
Cea mai potentă crimă este aceea când ucigşsul îşi omoară propria soartă decadentă, biruind-o neîncetat.

Oamenii sunt nişte hărţi… mereu trebuie explorate cu atenţie, căci poţi găsi locuri sălbatice amestecate cu cele civilizate, unde totul ar fi o himera.

Viaţa este o provocare, dar… adesea trebuie să primești noutatea şi să-ți accepți rădăcinile… să-ți cunoști abilitățile, să ai cugetare fermă în faţa barierelor, cu o desăvârşită eleganţă echilibrată, rafinament inteligent.

Ființele inteligente sunt predispuse la autodistrugere… cu încrâncenare, continuu doresc absolutul, doar pentru sine.

Pământenii sunt niste atomi într-o câmpie cosmică mereu necunoscută…

Iubirea este generatorul ce pulsează neîncetat viața în univers…

Imaginația fără erudiție nu-i decât o spoială efemeră care nu rezistă-n timp…. însă, nici erudiția nu rodește la nesfârșit, dacă nu are o licărire de imaginație.

În viața nu contează așa mult câte bogății și cuceriri personale ai… Dumnezeu te intreabă daca steaua ți-a fost adesea potentă sau nu.

Tehnologia și tehnica nu-s decât ramificații ale propriilor capacități fizice și mintale.

Moartea-i doar o poarta interstelara care ne duce catre alte limane necunoscute noua…

Adesea cugetăm precum iarba… în loc să avem un crez potent pentru care să luptăm în viață, ne aplecăm după cum bate vântul favorabil nouă, ca să vedem oportunitatea din ochii văzduhului.

Dumnezeu este ca dragostea – nu poți vedea, pipăi, gusta, mirosi… trebuie doar să simți și să crezi.

Prietenia este aproape cel mai valoros lucru care ar putea exista în univers…

Familia este globula albă și cea roșie a societății.

Fericirea nu e un miraj… o poți găsi oriunde în jurul tău, pândindu-te la tot pasul, chiar și în iadul cel mai aspru.

Câinele este desăvârșirea devotamentului pe pământ.

Cei care neagă întunericul din ei, tocmai aceia sunt întunecații.

Sufletul este proiecția fiecărei ființe.

Ceea ce omul sădește-n sine și-n jurul lui, cultivă în viață.

Timpul este mașina ce merge pe o autostradă infinită și nu mai poate da înapoi.

Prăpastia dintre cauză și efect se numește decizie.

Daca nu ar exista uitarea, atunci pământul s-ar scufunda zi de zi în bombe atomice.

Bucuria cea mai mare a oriarui individ care se îndeleteniceste cu ceva, e atunci cand își vede roadele muncii sale.

Alex Enache

Rugăciune pentru căsătorie grabnică și binecuvântată

august 21, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

mozaic-iisus-hristos

În mâinile Tale este viaţa mea şi fără Tine nu pot cunoaşte nici împlinirea şi nici bucuria cea adevărată. Ştiind aceasta, având dorinţa de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuţi să găsesc făptură potrivită alături de care să înfrunt marea vieţii acesteia.

Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poţi ajută. De multe ori ispita singurătăţii mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere inima mea s-a strâns şi nu este nimeni care să îmi aline durerea.

La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieţii mele. Ajută-mă să am o familie bineplăcută Ţie, o familie peste care să se reverse mulţimea binecuvântărilor Tale.

Fereşte-mă, Doamne, de tot răul. Fereşte-mă de o alegere greşită. Fereşte-mă de minciuni, de răutate, de desfrâu. Să nu mă însele frumuseţea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumuseţea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimaşă, nici să nu mă biruie patimile şi poftele.

Tu ştii, Doamne, nepriceperea şi slăbiciunea minţii mele. Izbăveşte-mă prin harul Tău de neputinţele care mă apasă.

Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruieşte-mi înţelepciune şi răbdare. O, grea este crucea răbdării, şi greu îmi este să nu fiu covârşit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea.

Ajută-mă, Doamne, să iubesc Biserica, să stărui în rugăciune şi să am râvnă pentru împlinirea poruncilor Tale. Să mă spovedesc ori de câte ori umbra păcatului va tulbură mintea mea, mai înainte ca gândul murdar să devină faptă. Dăruieşte-mi ca primind dezlegare de păcate să-mi îndrept viaţa după cum Îţi este bineplăcut Ţie.

Fă să-mi fie mie familia cale de mântuire, cale de bucurie. Să nu caut împlinirea cea înşelătoare cu care mă ademeneşte această lume, ci să caut dragostea pe care ai binecuvântat-o la nunta din Cana Galileii.

Să îmi fie familia prilej pentru a-Ţi mulţumi în fiecare zi. Şi la vreme potrivită, dăruieşte-mi, Doamne, copii credincioşi şi sănătoşi, care să ducă o viaţă curată şi sfânta.

Rugători aduc pentru mine pe toţi sfinţii, pe mai marii cetelor îngereşti, pe Inaintemergătorul Tău, pe înţelepţii Apostoli şi împreună cu aceştia pe Preacinstita şi Preacurata Maica Ta, ale căror rugăciuni primeşte-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu şi pentru mântuirea mea.

Că Tu Însuţi eşti, Bunule, sfinţirea şi luminarea sufletelor noastre şi Ţie după cuviinţă, ca unui Dumnezeu şi Stăpân, toţi slavă Îţi înălţăm, în toate zilele. Amin.

Rugăciune grabnic ajutătoare către Maica Domnului

august 20, 2016august 20, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Ceea ce singură eşti bucuria celor scârbiţi şi părtinitoare celor ce se nedreptăţesc. Mângâierea celor ce plâng şi ajutor celor neajutoraţi. Cercetarea celor neputincioşi şi acoperământ şi sprijin celor ce se chinuiesc. Liman celor înviforaţi, toiag orbilor, povăţuitoare celor rătăciţi şi scăpare tare celor din nevoi, Născătoare a lui Dumnezeu cu totul fără prihană.

Ia aminte la rugăciunea mea cea smerită, pe care o aduc ţie din adâncul inimii şi mă izbăveşte de viforul cel rău al gândurilor. Izbăveşte-mă din somnul cel greu, care mi s-a pricinuit mie din lenevire şi depărtează de la mine nepăsarea şi lenevirea.

Ajută-mă să mă izbăvesc de obiceiul cel rău al păcatelor ca să scap de tiranisirea cea amară a diavolilor.

Şi te rog Stăpână, după cum ştii, mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul robul tău, cel ce spre tine, după Dumnezeu, mi-am pus nădejdea mântuirii mele.

Învredniceşte-mă Preacurată să fac cu osârdie poruncile Fiului tău şi Dumnezeului nostru şi să păzesc întotdeauna aşezămintele cele mântuitoare.

Şi mă învredniceşte să cuget întotdeauna cu minte luminată şi să întâmpin slavosloviile Lui cele bine primite.

Ca spre tine, ceea ce ne dăruieşte toate bunătăţile şi ne eşti grabnic ajutătoare, nădăjduind aduc acesta cerere.

Deci să nu cad din nădejdea care o am către tine prea curată, nici să mă întorc smerit şi ruşinat;

Ci să aflu prin tine de Dumnezeu dăruită Stăpână, degrabă împlinirea cererilor mele.

Ca totdeauna, ca pe o ajutătoare nebiruită a noastră a păcătoşilor, care împlineşti toate cererile noastre bune, să te laud şi să te preamăresc pe tine;

Acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului Betleemita

august 4, 2016august 4, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Ceea ce eşti Izvor a toată înţelepciunea îndrumă paşii noştri pe cărarea mântuirii, Stăpână, căci numai tu ai purtat în pântecele tău şi ai născut pe Cel Ce a luat firea neputincioasă a lui Adam ca s-o înnoiască şi să o aşeze pe scaunul slavei cereşti. În braţele tale ai purtat cu cuviinţă dumnezeiască pe Soarele dreptăţii, Cel Ce cu razele iubirii Sale de oameni luminează inimile celor ce se nevoiesc pe calea dobândirii virtuţilor. Pe Acesta roagă-L, Fericită, să ne dăruiască îndurările Sale, iertând nedreptăţile noastre şi aşezându-ne la limanul vieţuirii curate.

Acatistul Sfântului Mărturisitor Ilie Lăcătușu – 22 iulie

iulie 25, 2016iulie 25, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul, glasul al 8-lea:

Îndelung patimitorule, de Dumnezeu purtatorule Părinte Ilie, văpaia muncilor cu focul lucrător ai înrourat-o, ruşinând pe vrăjmaşi. Pentru această, părinte, cu hlamida lui Hristos imbracându-te, pe Acesta roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Veniţi, iubitorilor de mucenici, să-l lăudăm cu mare glas pe Părintele Ilie, care, prin pătimirile sale, a luat de la Dumnezeu cununa biruinţei. Căci, iubind Biserica lui Hristos şi neamul românesc, a ales calea cea strâmtă şi cu chinuri, stând fără teamă împotriva duşmanilor dreptei credinţe. Şi pentru aceasta să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Icosul 1:

La tine alergăm, sfinte, la vreme de ispită, având nădejde în mijlocirile tale. Ştim că pe mulţi i-ai chemat în chip minunat la sfintele tale moaşte. Am auzit de femeia pe care ai îndemnat-o, zicându-i în vis: „Vino la mine şi roagă-te ori de câte ori ai nevoie de ajutor”. Şi credem că şi pe noi ne poţi ajută, căci iubirea ta se revarsă peste toţi cei care se roagă ţie cu credinţă, şi pentru aceasta îţi zicem:

Bucură-te, binecuvântare a pământului românesc,
Bucură-te, liman al credincioşilor şi dar ceresc,
Bucură-te, chivot al virtuţilor de Hristos împodobit,
Bucură-te, că iubirea de cele sfinte prin jertfă o ai adeverit,
Bucură-te, veghetor neobosit al celor ce mărturisesc dreapta credinţă,
Bucură-te, că de la tine învăţăm smerenia şi adevărata umilinţă,
Bucură-te, că ai fugit de slava lumească şi pe Dumnezeu L-ai aflat,
Bucură-te, că pentru neamul românesc te-ai rugat neîncetat,
Bucură-te, comoară care pe cei drept-credincioşi îi îndestulezi,
Bucură-te, că pe cei care pornesc pe căi greşite îi îndreptezi,
Bucură-te, că îi chemi la tine pe cei care au nevoie de ajutor,
Bucură-te, că cei care se roagă ţie te cunosc grabnic ocrotitor,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 2-lea:

L-ai slujit pe Hristos din tinereţile tale, fiind icoană a rugăciunii, a smereniei şi a jertfelniciei, şi te-ai arătat pildă pentru noi, cei iubitori de patimi şi slabi în credinţă. Pentru aceasta te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, că să-I putem cânta lui Dumnezeu cu inima curată: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Văzând Dumnezeu râvna ta pentru cele sfinte, te-a chemat să-L slujeşti ridicând pe umerii tăi greaua cruce a preoţiei. Iar tu ai răspuns cu vrednicie acestei chemări, vrând să fii păstor de suflete şi slujitor al aproapelui tău, şi pentru această îţi aducem cântări de laudă:

Bucură-te, că pe Sfântul Prooroc Ilie l-ai avut ocrotitor,
Bucură-te, glas proorocesc care ai mustrat rătăcirea apostaţilor,
Bucură-te, odrasla a rugăciunii sfinţilor din veacurile trecute,
Bucură-te, că ai înfruntat cu înţelepciune ale vrăjmaşului ispite,
Bucură-te, că din copilăria ta ai mers cu smerenie pe calea virtuţilor,
Bucură-te, că ţi-ai păzit curăţia tinereţii luptând împotriva patimilor,
Bucură-te, cel ce, mergând pe calea familiei, ai ajuns la sfinţenie,
Bucură-te, că virtuţile tale le-ai acoperit cu smerenie,
Bucură-te, că ai fost propovăduitor şi duhovnic iscusit,
Bucură-te, că mulţime de suflete bolnave ai tămăduit,
Bucură-te, al iubirii de Dumnezeu neostenit propovăduitor,
Bucură-te, dreptar şi pildă aleasă pentru slujitorii altarelor,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 3-lea:

Văzând mulţimea încercărilor prin care trecea neamul românesc, ai vrut să arzi ca o lumânare, necruţând nicio osteneală pentru aceasta. Şi, împreună cu mulţi preoţi şi credincioşi, ai ales să trăieşti sub ocrotirea Sfântului Arhanghel Mihail, luptând cu sabia cuvântului împotriva hulitorilor adevărului şi cântând fără teamă: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Nu te-ai temut nici de suferinţe şi nici de moarte, căci ai purtat în sufletul tău râvna spre mucenicie. Iar Hristos te-a învrednicit să mergi pe urmele mucenicilor din vechime, căci ai fost luat din mijlocul familiei şi al credincioşilor şi ai fost dus în colonii de muncă, unde prin răbdarea şi sfinţenia ta ai adus mângâiere sufletelor deznădăjduite, şi pentru această îţi cântăm:

Bucură-te, că sfinţii închisorilor asupra ta au vegheat,
Bucură-te, că, primindu-te mai apoi în ceata lor, s-au bucurat,
Bucură-te, că, prin curajul tău, în întunericul prigonirilor ai strălucit,
Bucură-te, că în viforul furtunilor pacea sufletească o ai dobândit,
Bucură-te, că în faţă pătimirilor duhul tău nu s-a tulburat,
Bucură-te, piatra de care uneltirile celor rău credincioşi s-au sfărâmat,
Bucură-te, că ai urcat muntele suferinţei călcând pe urmele mucenicilor,
Bucură-te, că ai răbdat fără cârtire batjocurile şi dispreţul prigonitorilor,
Bucură-te, că prin dureri şi suferinţe prigonitorii nu te-au supus,
Bucură-te, că, urmând Stăpânului tău, ca o oaie la junghiere te-ai adus,
Bucură-te, că pe calea mântuirii în chip tainic te-a călăuzit,
Bucură-te, că în fiecare prigoană prin care ai trecut de El ai fost păzit,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 4-lea:

S-a văzut puterea rugăciunilor tale la Periprava, sfinte, când aţi fost puşi să tăiaţi stuf pe o vreme geroasă şi cei care vă păzeau aşteptau moartea voastră. Dar i-ai încurajat pe cei care împreună pătimeau cu tine să-şi pună nădejdea în ajutorul Maicii Domnului şi al Sfinţilor Trei Ierarhi, care erau prăznuiţi în acea zi, şi I-aţi cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

V-aţi asemănat sfinţilor patruzeci de mucenici, aruncaţi de prigonitori în apele iezerului Sevastiei, dar prin rugăciunile tale, părinte, toţi au rămas în viaţă. Că strălucind soarele credinţei în inima ta, a strălucit şi pe cer soarele cel materialnic şi a încălzit pământul, venind în ajutorul vostru. Pentru care te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că Maica Domnului cu sfântul ei acoperământ v-a acoperit,
Bucură-te, că Sfinţii Trei Ierarhi prin rugăciunile lor v-au ocrotit,
Bucură-te, că trupurile voastre pe crucea frigului au fost răstignite,
Bucură-te, că inimile voastre de harul Duhului Sfânt au fost întărite,
Bucură-te, că asemeni sfinţilor patruzeci de mucenici aţi pătimit,
Bucură-te, că vicleanul diavol prin pătimirea voastră a fost biruit,
Bucură-te, că răbdarea voastră pe prigonitori i-a îngenuncheat,
Bucură-te, că dreptatea voastră în chip minunat s-a arătat,
Bucură-te, că pe Sfântul Arhanghel Mihail l-aţi avut sprijinitor,
Bucură-te, că aţi purtat fără să cârtiţi povara pătimirilor,
Bucură-te, că, fiind umiliţi de oameni, Făcătorul lumii v-a binecuvântat,
Bucură-te, că Soarele dreptăţii prin lumina soarelui v-a mângâiat,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 5-lea:

Văzând cele viitoare, ai cunoscut mai înainte şi ziua trecerii tale la Domnul şi anul morţii preotesei tale, şi prin aceasta s-a vădit darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu încă din timpul vieţii tale pământeşti, pentru care ne bucurăm şi Îi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cine poate spune bucuria celor care au fost de faţă la aflarea sfintelor tale moaşte, părinte? Că trupul tău s-a arătat neatins de trecerea timpului şi nesupus putreziciunii, prin harul Duhului Sfânt. Şi prin această s-a întărit sfinţenia ta, căci Dumnezeu ne-a vorbit prin moaştele tale binemirositoare, îndemnându-ne să-ţi aducem laude ca acestea:

Bucură-te, că sfintele tale moaşte te arată vas ales al lui Hristos,
Bucură-te, că cei ce vin şi se roagă ţie dobândesc mult folos,
Bucură-te, că prin trupul tău neputrezit fără cuvinte le vorbeşti,
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine nu îi părăseşti,
Bucură-te, că pomenirea ta se întipăreşte în sufletele lor,
Bucură-te, apostol al învierii morţilor la sfârşitul veacurilor,
Bucură-te, cel ce evlavia pelerinilor care vin la tine o înmulţeşti,
Bucură-te, că îndoielile le risipeşti şi credinţa o întăreşti,
Bucură-te, cel ce aduci bucurie în sufletele celor care se închină ţie,
Bucură-te, că ne îndemni să cugetăm la moarte şi la veşnicie,
Bucură-te, că, asemenea sfinţilor de demult, bună mireasma răspândeşti,
Bucură-te, că la raclă ta mulţime mare de închinători primeşti,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 6-lea:

Din timpul vieţii tale te-ai arătat făcător de minuni, sfinte, dar după adormirea ta numărul acestora s-a înmulţit. Şi, după aflarea sfintelor tale moaşte, mulţime de credincioşi au venit să ia binecuvântarea ta, rugându-se ţie şi lui Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

În aceste vremuri în care rătăcirile se înmulţesc, te-a arătat Dumnezeu stavilă împotriva necredinţei, căci, auzind despre mulţimea minunilor tale, mulţi vin la sfintele tale moaşte şi, văzându-te ca şi cum ai dormita în raclă, cunosc puterea lui Hristos, Cel ce a biruit moartea. Şi pentru această te laudă, zicând:

Bucură-te, că celor ce aveau nevoie de ajutor te-ai arătat,
Bucură-te, că prin vise şi vedenii la tine i-ai chemat,
Bucură-te, că oamenii vestesc minunile tale nenumărate,
Bucură-te, că facerile tale de bine sunt în tot locul lăudate,
Bucură-te, prieten al celor apăsaţi de povara singurătăţii,
Bucură-te, cel ce alungi ispita deznădejdii şi a sinuciderii,
Bucură-te, că de ispita morţii năprasnice ne izbăveşti,
Bucură-te, cel ce prin mulţimea minunilor ne uimeşti,
Bucură-te, că celor necăjiţi şi întristaţi le ştergi lacrimile,
Bucură-te, că mulţi preoţi şi călugări se roagă înaintea icoanei tale,
Bucură-te, că harismele tale cu multă bucurie le mărturisim,
Bucură-te, că, prin tine, pe Dumnezeul cel adevărat Îl cinstim,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 7-lea:

Au venit la ţine bolnavi pe care doctorii nu i-au putut ajută, lăsându-i pradă deznădejdii, dar tu te-ai arătat doctor ceresc şi ai arătat cu putinţă cele cu neputinţă. Iar bolnavii, aflând tămăduire, au dat mărturie despre mulţimea darurilor tale, cântându-I lui Dumnezeu împreună cu cei de aproape ai lor: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Orice boală şi orice neputinţă îşi află leacul prin rugăciuni către tine, Părinte Ilie, căci Dumnezeu a răsplătit peste măsură suferinţele tale muceniceşti. Şi te-a arătat ceresc doctor fără de arginţi, la care alergând bolnavii îţi zic cu inimile pline de nădejde:

Bucură-te, cel ce împărţi tămăduiri cu îndestulare,
Bucură-te, pentru cei aflaţi pe patul de boală alinare,
Bucură-te, că, prin rugăciunile tale, pe mulţi de operaţii i-ai scăpat,
Bucură-te, că doctorii nu au putut pricepe ce s-a întâmplat,
Bucură-te, că, prin tine, tânărul mut a început să vorbească,
Bucură-te, că minunile tale a început să le mărturisească,
Bucură-te, că bolnavii s-au bucurat aflând vindecare,
Bucură-te, pentru rudeniile lor îndurerate mângâiere,
Bucură-te, ocrotitor al bolnavilor şi sfătuitor al doctorilor,
Bucură-te, că ajuţi doctorii pentru rugăciunile bolnavilor,
Bucură-te, că îi uşurezi pe cei apăsaţi de povara durerii,
Bucură-te, că te rogi pentru cei aflaţi în ceasul morţii,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 8-lea:

Te-ai arătat în vis femeii necăjite şi i-ai cerut să nu se mai plângă din pricina lipsei banilor, căci va avea cele de trebuinţă. Iar ea, primind putere din cuvintele tale, s-a întărit în credinţă şi I-a adus lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ne aflăm în lipsuri şi necazuri de multe feluri, sfinte, dar credem că nu vei lasă rugăciunea noastră fără răspuns. Că pe săraci i-ai ajutat în fel şi chip, iar pe cei care nu aveau din ce să trăiască i-ai ajutat să îşi găsească de lucru. Şi credem că, precum pe aceştia, şi pe noi ne poţi ajuta, venind în întâmpinarea noastră, pentru care îţi zicem:

Bucură-te, că pe cei flămânzi îi hrăneşti,
Bucură-te, că pe cei lipsiţi îi miluieşti,
Bucură-te, că dai cele de trebuinţă săracilor,
Bucură-te, că vii în întâmpinarea necăjiţilor,
Bucură-te, că pe cei rămaşi fără casă i-ai ajutat,
Bucură-te, că, văzând ajutorul tău, s-au bucurat,
Bucură-te, cel ce eşti părinte iubitor al orfanilor,
Bucură-te, că eşti grabnic sprijinitor al văduvelor,
Bucură-te, că din ispita deznădejdii ne-ai ridicat,
Bucură-te, drept judecător care adevărul l-ai apărat,
Bucură-te, că ţii partea celor pe nedrept prigoniţi,
Bucură-te, că îi încurajezi pe cei dispreţuiţi,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 9-lea:

Mare este tristeţea familiilor care sunt lipsite de prunci, dar noi am auzit că mulţi copii au venit pe lume după ce părinţii lor ţi-au cerut ajutorul. Aşa te rugăm să ai milă de soţii şi soţiile care se roagă ţie, cerându-ţi să te rogi pentru ei ca să aibă copii şi să-I poată cânta împreună lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Părinţii tăi au fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu şapte prunci, iar tu şi preoteasa ta aţi avut cinci copii, fiind cu adevărat familia voastră o mică biserică. Iar Hristos ţi-a dat darul de a fi ocrotitor al familiilor creştine şi al celor care se pregătesc să meargă spre mântuire pe calea căsătoriei, şi pentru această îţi cântăm, zicând:
Bucură-te, rugătorule pentru familiile evlavioase,
Bucură-te, că veghezi asupra sufletelor credincioase,
Bucură-te, că părinţii credincioşi te iau ocrotitor,
Bucură-te, că te rogi pentru mântuirea copiilor lor,
Bucură-te, că îi îndrumi să meargă pe calea Bisericii,
Bucură-te, că îi fereşti de prăpastia pierzării,
Bucură-te, că fiii risipitori se întorc la casele părinţilor,
Bucură-te, că, prin tine, pacea ia locul tulburărilor,
Bucură-te, că părinţii fără copii te iau mijlocitor,
Bucură-te, că nu laşi fără răspuns rugăciunile lor,
Bucură-te, că întristarea din inimile lor o izgoneşti,
Bucură-te, că stăruinţa lor în rugăciune o răsplăteşti,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 10-lea:

Au încercat vrăjitoarele să fure o părticică din sfintele tale moaşte, dar tu te-ai arătat fiicei tale şi i-ai descoperit gândul lor diavolesc, stând împotriva vicleniei lor şi risipind răutatea lor. Iar fiica ta s-a bucurat, mulţumindu-I lui Dumnezeu şi zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

În vremea de astăzi mulţi îndrăciţi se chinuie amarnic, dar cei care sunt aduşi la sfintele tale moaşte primesc degrabă ajutor. Căci diavolii se tem de puterea rugăciunilor tale, şi pleacă de la cei pe care îi chinuiau. Te rugăm, sfinte, arată-te grabnic ajutător al celor care suferă din pricina diavolilor, din pricina lucrărilor drăceşti sau a farmecelor de tot felul, că simţind ocrotirea ta să îţi cânte împreună cu noi:
Bucură-te, izgonitor al cetelor diavoleşti,
Bucură-te, că puterea farmecelor o risipeşti,
Bucură-te, că pe cei îndrăciţi i-ai izbăvit,
Bucură-te, că aceştia te-au lăudat şi ţi-au mulţumit,
Bucură-te, că ai primit cererile rudeniilor lor,
Bucură-te, că ai ascultat rugăciunile preoţilor,
Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile vrăjitorilor,
Bucură-te, cel ce ne scapi din robia patimilor,
Bucură-te, că de duşmanii nevăzuţi tu fereşti poporul,
Bucură-te, că în ceasul încercării îţi cerem ajutorul,
Bucură-te, că văpaia ispitelor o potoleşti,
Bucură-te, că pe calea cea strâmtă ne povăţuieşti,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 11-lea:

Ai fost trimis în vreme de război să faci misiune în pământul românesc de peste Prut, şi multe suflete şi-au găsit alinarea în cuvintele tale. Aşa şi astăzi te rugăm, sfinte, roagă-te lui Dumnezeu pentru toţi cei care stau departe de calea mântuirii, că schimbându-şi vieţile să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Au venit la sfintele tale moaşte nu doar fii ai Bisericii, ci şi oameni înşelaţi de diferite rătăciri, dar care voiau să vadă dacă trupul tău este cu adevărat neatins de putreziciune. Unii au rămas fără glas, văzând sfintele tale moaşte întregi, şi au căutat să-L cunoască pe Dumnezeul care te-a proslăvit, şi pentru aceasta acum, venind la Biserica cea adevărată, te laudă împreună cu noi:
Bucură-te, candelă aprinsă în întunericul rătăcirilor,
Bucură-te, stâlp de foc călăuzitor în deşertul ispitelor,
Bucură-te, trâmbiţă a cuvintelor dumnezeieşti,
Bucură-te, alăută care ne desfeţi cu cântări cereşti,
Bucură-te, cel ce dai la o parte vălul minciunilor,
Bucură-te, că faci neputincioase cursele ereticilor,
Bucură-te, că pe ritorii cei mincinoşi i-ai biruit,
Bucură-te, că prin ţine viforul pornit de ei s-a domolit,
Bucură-te, că i-ai scăpat pe cei atinşi de molima înşelării,
Bucură-te, că i-ai ridicat la lumina din groapa pierzării,
Bucură-te, că nu i-ai lăsat să îşi piardă sufletele,
Bucură-te, că ei îţi mulţumesc aducându-ţi laude,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 12-lea:

Prin moartea ta te-ai arătat biruitor al morţii, fiind slujitor credincios al Celui Înviat. Şi acum te bucuri în cetele sfinţilor împreună cu toţi cei care au stat împotriva fiarei comuniste, cu mulţimea de mărturisitori, preoţi, călugări şi mireni, cu toţi noii mucenici şi cu mulţimea muceniţelor, care au sfinţit pământul românesc cu sângele şi pătimirea lor, iar acum Îi cânta lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

„Niciun prooroc nu este primit în patria sa”, ne-a spus Mântuitorul Hristos, şi cei care te-au vrăjmăşit în timpul vieţii tale te-au vrăjmăşit şi după trecerea ta la Domnul, iar urmaşii lor batjocoresc şi astăzi pomenirea ta. Dar noi, mulţumindu-ţi pentru mulţimea binefacerilor tale, îţi zicem:
Bucură-te, mustrător al celor ce defăimă dreapta credinţă,
Bucură-te, că pe cei mândri îi întorci spre pocăinţă,
Bucură-te, tainic povăţuitor al preoţilor,
Bucură-te, pavăză de nebiruit a creştinilor,
Bucură-te, dascăl priceput al jertfelniciei,
Bucură-te, învăţătorule neobosit al evlaviei,
Bucură-te, că rugăciuni stăruitoare ai înălţat,
Bucură-te, cel ce pe scara virtuţilor ai urcat,
Bucură-te, că prin iubirea aproapelui te-ai sfinţit,
Bucură-te, că pentru slujirea lui Hristos te-ai nevoit,
Bucură-te, că Dumnezeu cu harul Sau te-a luminat,
Bucură-te, că, prin tine, Hristos la El ne-a chemat,
Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 13-lea:

O, Părinte Ilie, noule mărturisitor al lui Hristos, cădem către tine în rugăciune, ştiind că nimeni din cei ce aleargă la tine nu rămâne fără răspuns. Fii ocrotitor al nostru până în ceasul morţii noastre, ajută-ne să ducem o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, ferindu-ne de cursele vrăjmaşilor mântuirii noastre, ca să Îi cântăm în vecii vecilor Dumnezeului care te-a proslăvit: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori. Apoi se zice Icosul întâi: La ţine alergăm, sfinte, la vreme de ispita… şi Condacul întâi: Veniţi, iubitorilor de mucenici, să îl lăudăm…)
Apoi se citeşte această

Rugăciune:

O, Sfinte Ilie, mare făcătorule de minuni, la tine alergăm acum, ca la un grabnic ajutător. Vezi puţinătatea credinţei noastre, vezi slăbiciunile şi neputinţele noastre. Nu ne lasă să fim biruiți de lucrarea puterilor drăceşti, care caută să ne piardă în fel şi chip. De la începuturile Bisericii mulţi înaintemergatori ai Antihristului s-au arătat, răspândind rătăcirile lor şi pierzându-i pe cei slabi în credinţă. Iar în vremea noastră numărul lor s-a înmulţit, şi, din pricina lor, bisericile se golesc şi oamenii îşi pierd sufletele, alegând căile pierzării. Avem nevoie de ocrotirea ta, sfinte, să rezistăm ispitelor din fiecare zi. Avem nevoie de mijlocirea ta, sfinte, ca să nu pierdem ajutorul dumnezeiesc.
Roagă-te lui Dumnezeu pentru toate familiile binecredincioase, pentru toţi părinţii creştini şi copiii lor. Roagă-te pentru toţi preoţii Bisericii dreptslăvitoare, să mărturisească adevărul fără teamă. Roagă-te pentru ierarhii de pretutindeni, să păstorească turmele lor cu frică de Dumnezeu. Roagă-te, Sfinte Ilie, pentru toţi monahii şi toate monahiile, să le dăruiască Dumnezeu darurile Sale pentru rugăciunile tale.

Ne rugăm ţie şi tuturor noilor mucenici şi mărturisitori, nu uitaţi în rugăciunile voastre neamul românesc, care este încercat parcă mai mult ca niciodată. Feriţi-l de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, prin darul pe care l-aţi primit de la Dumnezeu. Ajutaţi-ne, sfinţilor, şi acum şi în vremea încercării credinţei noastre. Să nu ne lepădam de Hristos, oricât de grele vor fi încercările prin care vom trece. Iar dacă vom cădea, să ne ridicăm degrabă prin mijlocirile voastre. Şi prin pocăinţă să ne smerim, cerându-I Bunului Dumnezeu să ne schimbe viaţa şi să ne primească la sfârşitul vieţii noastre în împărăţia Sa cea cerească, unde acum Îl lăudaţi împreună cu toţi îngerii şi sfinţii. Amin.

Despre iubirea valida (adică nesupusă circumstanţelor trecătoare) – Alex Amarfei

iulie 20, 2016iulie 20, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Despre iubirea valida (adică nesupusă circumstanţelor trecătoare)

Dacă bigoţii şi prietenii lor de o viaţă ateii ar ieşi din monumentul în care s-au încuiat, preţ de tot atâta osteneală cât cheltuie că să îl aplice pe gramsci (e inaplicabil) sau pe caiafa (caiafa era un tip sincer îngrijorat de welfare, dar nu înţelesese că românii erau „şi mai îngrijoraţi”…) poate-poate-poate-poate ar înţelege că:
– iertarea presupune o prezenţa divină. nicio fiinţă vie nu poate anula nici măcar consecinţă unei dare trasă pe pământ, darămite distrugerea unei vieţi
– prezenţa divină nu funcţionează automat de vreme ce nici măcar sexul gangbang nu funcţionează chiar aşa
– iertarea nu anulează în orice condiţii consecinţă lumească a faptei rele (femeia adulterină a fost cruţată de lapidare dar nu îmi amintesc să fi spus Mântuitorul să fie dat jos de pe cruce tălharul din dreapta că gata, şi-a făcut mărturisirea)
– iertarea din postura nesacrificială nu e posibilă, e o minciună şi o abominatie. ierţi ceva ce poţi suferi tu însuţi SAU îţi constaţi neputinţă
– nu eşti scutit, oricât de neputincios, de a face ceea ce totuşi puteai face
– poţi alege să nu te opui răului TU PERSONAL. a impune asta altuia e complicitate la crimă
– capacitatea de a nu judecă vine din obţinerea poziţiei neutre şi ea e cu neputinţă de atins fără prezenţa divină. omul luat că atare nu poate fi neutru nici faţă de o picătură de apă
– iertarea este o realitate personalizată. iertarea impersonală e garanţia perpetuării răului în alte forme.
– răul e iluzoriu („prinţul lumii acesteia nu are în Mine nimic”) dar consecinţele răului sunt reale pentru că schilodesc şi privează de libertate persoană
– iubirea presupune cinci prezente: cei doi care sunt în actul iubirii, produsul (sensul iubirii), Dumnezeu şi un martor neutru. oricare factor lipseşte, va lipsi în până la urmă acea iubire de relevanţă.
Să analizăm acest ultim principiu. Fără doi în actul iubirii, iubirea nu e iubire, ci un raport individual cu principiile mai mult sau mai puţin înalte ale vieţii. Frumos, dar până la urmă egoist. Fără un produs al iubirii (unul cu existenţa certă, dincolo de dubii, chiar dacă, sau mai ales când e vorba de un produs spiritual al iubirii sau de emergenţa unei fiinţe vii), iubirea e o călătorie deşartă în deşert. Rătăcirea lui israel în deşert înseamnă: nu erau capabili să înţeleagă că aveau nevoie de iubire pentru concepţie, nu pentru îndestulare şi atât. Fără dimensiunea divină a iubirii, ea rămâne prizonieră în timp. Ce lucru sau acţiune produse din iubire, oricâtă iubire, am vrea să facem veşnic şi să nu devină pedeapsa prin simplă repetare? Fără un martor neutru, iubirea rămâne fără istorie, şi alţi oameni în nevoie vor fi lipsiţi de istoria ei vie.
Creştinismul este maximalist în aceea că are cea mai completă mărturisire a îngrijirii iubirii. Asta odată.
Creştinismul însă e maximalist mai ales în aceea că, dacă omul este în cea mai lipsită şi necăjită ipostază, singur cu propria suferinţă, Dumnezeu se oferă să umple cu ipostazele Lui celelalte care lipsesc. Pentru tălhar, Dumnezeu Fiul a fost „celălalt”, cu care să dialogheze iubirea, paradisul a fost sensul iar Duhul – martorul. Deci Tatăl Se manifestă că prezent şi înfiază.
Cum adică „nu suntem siguri că deţinem adevărul”? Desigur că nu suntem siguri şi nici nu Îl deţinem. Fără asta creştinismul ar fi doar un alt bla bla frumos, trecător şi până la urmă înlocuibil. Iubirea că monolog sau dialog de surzi e o neputinţă în cazul fericit, şi în cazul nefericit – o năpasta.
Există oameni care au o agitaţie de nepotolit în ei până nu întâlnesc acest fel de a iubi maximalist. Ei sunt „asinii sălbatici” care îşi „potolesc setea” doar în munţi, adică în cele înalte ale spiritului. Pentru ei, iubirea chiar are consecinţe concrete, tangibile, în triada sacrificiu-mărturisire-renaştere. Ei pot primi iertarea majoră şi pot face parte din iertarea majoră celorlalţi. Noi, restul…

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

Acatistul Sfintei Mare Mucenițe Marina – 17 Iulie

iulie 17, 2016iulie 18, 2023 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

balinesti-sfanta-marina

Troparul Sfintei Mare Mucenițe Marina

Mielușeaua Ta, Iisuse, Marina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine cântându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condac 1:

Frumoasă floare crescută între spinii idolești și împodobită cu frumuseți sufletești, având aminte cu bună înțelegere și inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeiești, Sfântă Mare Muceniță Marino, tu vorbeai mereu de Mirele tău Hristos și de veșnica împărăție, așteptând ceasul cu dorire a-ți jertfi viața și a te uni cu El, pentru care îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Icos 1:

Născută fiind din părinți necredincioși, dar de bun neam, ai rămas orfană de mamă din copilărie, iar tatăl tău Edesie, fiind popă idolesc, te-a dat la o femeie în afara cetății, spre îngrijire, unde ai învățat și te-ai întărit în credința lui Dumnezeu, pentru care îți zicem așa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idolești;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujești;
Bucură-te, că 12 ani aveai când în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceața învățăturii creștine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că de Mirele Hristos dorind fierbinte;
Bucură-te, că ai început să-i urmezi ale lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic din cele pământești nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că dorind viața și veșnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deșertăciunea lumii și a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut Cerul și Pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 2:

Tatăl tău Edesie auzind că ai primit credința cea sfântă a creștinilor, a început că te urască și te socotea ca pe o străină, dar tu punându-ți nădejdea în Dumnezeu, Îl rugai pe Tatăl Ceresc să te ajute și să te întărească pentru a-L putea mărturisi, strigându-I: Aliluia!

Icos 2:

Când ai fost de 15 ani, mergând la câmp să vezi oile tatălui tău, eparhul cetății, mai marele și crudul Olimvrie, a trecut pe acolo și văzându-te s-a rănit la suflet de frumusețea ta, întrebându-te cine ești? Iar tu plină de curaj i-ai răspuns că ești creștină și mireasă a lui Hristos, pentru care-ți zicem așa:
Bucură-te, că pe eparh în cale l-ai întâlnit;
Bucură-te, căci pe Dumnezeu l-ai mărturisit;
Bucură-te, că s-a rănit de frumusețea ta;
Bucură-te, că și numele-ți dorea a afla;
Bucură-te, că ai spus că Marina te numești;
Bucură-te, că pe Domnul Hristos îl mărturisești;
Bucură-te, că închinării la idoli nu te-ai învoit;
Bucură-te, căci cu rugăciunea sufletul ți-ai împodobit;
Bucură-te, că eparhul auzind s-a tulburat;
Bucură-te, că în cetate cu grele chinuri te-a înfricoșat;
Bucură-te, că de munci și de cazne te bucurai.
Bucură-te, că pe tiran cu înțelepte cuvinte îl înfruntai;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 3:

Eparhul cetății scoțându-te la judecată, privea cu plăcere la frumusețea ta și cu glas amăgitor te îndemna să jertfești zeilor spre a-ți cruța tinerețea ta; dar tu, fericită Marina, aveai mintea la Dumnezeul Cel adevărat și cu mare glas ai strigat: Unul este Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Dătătorul de Viață Căruia-I cânt: Aliluia!

Icos 3:

Auzind această mărturisire a ta, Sfântă Marina, prin cuvinte înșelătoare Olimvrie te ademenea să-i fii soție, făgăduindu-ți din toate dulcețile lumii, dar tu cu bărbăție l-ai defăimat, iar pe Hristos, Mirele tău L-ai lăudat chemându-L în ajutor, pentru care tărie a ta te lăudăm așa:
Bucură-te, că silnicia tiranului cu tărie ai biruit;
Bucură-te, fecioară, că la necurații idoli n-ai jertfit;
Bucură-te, că sufletul curat l-ai păstrat pentru al tău Mire;
Bucură-te, că pentru aceasta trupul l-ai dat spre chinuire;
Bucură-te, că a te uni cu Hristos ai dorit;
Bucură-te, că pe Sfânta Treime ai mărturisit;
Bucură-te, mireasa lui Hristos cea tare în credință;
Bucură-te, Sfântă Marină, cea grabnică spre ajutorință;
Bucură-te, că respingând pe păgân, el te privea cu cruzime;
Bucură-te, că a dat poruncă să fii dată spre muncire;
Bucură-te, defăimătoarea amăgirilor lumești;
Bucură-te, iubitoare de frumusețile cerești;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 4:

Fiind plin de mânie și ură, tiranul a părăsit amăgita-i dragoste și, fără milă, a poruncit să fii dezbrăcată de hainele tale și bătută cu vergi. Dar tu întărită în credința lui Hristos, cu răbdare în rugăciune cântai: Aliluia!

Icos 4:

Răbdând chinurile grele, pământul se înroșea de sângele tău, iar poporul uimit și plin de jale, privea cum piere frumusețea ta, dar crudul Olimvrie a înmulțit suferința, pironindu-te pe lemn, cu căngi sfâșia trupul, iar tu cu mare bărbăție răbdai, pentru care noi strigăm așa:
Bucură-te, că neclintită ai rămas în chinuire;
Bucură-te, că lui Dumnezeu îi aduceai mulțumire;
Bucură-te, că loviturile vergilor le răbdai;
Bucură-te, că pentru Domnul Hristos pătimeai;
Bucură-te, că puterea dumnezeiască te-a acoperit;
Bucură-te, că prin suferință multă te-ai sfințit;
Bucură-te, că pământul de sângele tău s-a înroșit;
Bucură-te, că prin aceasta pe Satana l-ai zdrobit;
Bucură-te, muceniță ca diamantul răbdătoare;
Bucură-te, pentru noi mare ajutătoare;
Bucură-te, căci prin calde rugăciuni sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că pentru răbdarea cea multă Hristos te-a încununat;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 5:

Ridicându-ți privirea la cer, te gândeai la patimile de pe Cruce ale Mirelui tău și cu credință Lui te rugai: Vrăjmașii m-au înconjurat, Doamne, caută spre roaba ta și o miluiește pe ea, ca din inimă să-Ți cânt: Aliluia!

Icos 5:

Întărită în credința lui Dumnezeu nimic nu a putut să te despartă de dragostea Mirelui tău Hristos, nici sfaturile poporului, nici viclenele amăgiri, nici asprele amenințări sau sălbăticia tiranilor, ca să slujești idolilor, pentru care tărie a ta noi minunându-ne, îți cântăm așa:
Bucură-te, că de Cerescul Mire nu te-ai despărțit;
Bucură-te, că în cruda chinuire, mai mult L-ai iubit;
Bucură-te, că n-ai voit să slujești idolilor spurcați;
Bucură-te, că nu te-ai supus păgânilor blestemați;
Bucură-te, că ai suferit tăieturile uneltelor de fier;
Bucură-te, că gândind la Hristos, priveai liniștită la cer;
Bucură-te, că uneltirile păgânilor le-ai biruit cu tărie;
Bucură-te, că toate le-ai suferit cu bărbăție;
Bucură-te, că trupul tău a chinuit pe Pământ;
Bucură-te, că sufletul strălucit a mers la Domnul Cel Sfânt;
Bucură-te, de cereasca împărăție râvnitoare;
Bucură-te, muceniță în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 6:

Văzând tiranul eparh că nimic nu te poate înspăimânta, a poruncit să fii aruncată în temnița celor osândiți la moarte. Dar tu, Sfântă muceniță Marina, deși aveai oasele goale în urma chinurilor, înălțai rugăciuni fierbinți lui Dumnezeu, ca să te întărească asupra vrăjmașilor, cântându-I: Aliluia!

Icos 6:

Stând singură în temnița întunecoasă, diavolul venind la tine în chip de câine, cu mare îndrăznire te înfricoșa, dar tu, cu multă bărbăție, cu ciocanul ce l-ai găsit, în cap l-ai lovit până ce vedenia cea rea a pierit și rugându-te lui Dumnezeu l-ai biruit, pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, muceniță Marino, că multe răni ai răbdat;
Bucură-te, că păgânii în temniță te-au aruncat;
Bucură-te, că satana acolo te-a ispitit;
Bucură-te, căci capul lui cu ciocanul l-ai zdrobit;
Bucură-te, că atunci mare cutremur s-a făcut;
Bucură-te, că rugându-te Satana a dispărut;
Bucură-te, că lumină cerească s-a arătat;
Bucură-te, că acoperișul temniței s-a ridicat;
Bucură-te, că sfânta cruce strălucea în văzduh;
Bucură-te, că Mirele Tău te-a întărit prin Sfântul Duh;
Bucură-te, Sfântă Marina, ajutătoare a celor necăjiți;
Bucură-te, muceniță, întărirea celor ispitiți;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 7:

Deasupra Sfintei Cruci cea plină de lumină zbura o porumbiță albă care cu glas blând zicea: “Bucură-te, Marina, mucenița lui Hristos, căci ai biruit pe satana, vrăjmașul cel rău… și curând vei veni în cămara Mirelui tău”; iar tu bucurându-te de cele văzute cântai Domnului: Aliluia!

Icos 7:

Duhul tău la această vedenie s-a veselit, iar trupul, ca prin minune, de răni s-a tămăduit, dobândind frumusețea cea dintâi, și plină de bucurie mulțumeai lui Dumnezeu, pentru care noi îți cântăm așa:
Bucură-te, muceniță mult răbdătoare;
Bucură-te, către Domnul rugătoare;
Bucură-te, că El în temniță te-a cercetat;
Bucură-te, că rănile cele grele ți-a vindecat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt ca o porumbiță a venit;
Bucură-te, că pentru suferință Domnului i-ai mulțumit;
Bucură-te, muceniță, în credință și în nădejde întărită;
Bucură-te, fecioară curată de Domnul Hristos păzită;
Bucură-te, în ispitele noastre ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, a Satanei zdrobitoare;
Bucură-te, că de Mirele Hristos ai fost iubită;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ești ocrotită;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 8:

A doua zi, fiind din nou scoasă la judecată, spre mirarea tuturor, erai deplin sănătoasă și vindecată de rănile trupului, dar ei rătăciți fiind, credeau că zeii te-au ajutat. De aceea tu i-ai înfruntat și cu tărie ai mărturisit puterea lui Hristos cea vindecătoare, cântând cu veselie: Aliluia!

Icos 8:

Olimvrie văzând statornicia, curajul tău și credința în Dumnezeu, a poruncit să-ți ardă spatele și coastele cu făclii aprinse, dar tu mai cu putere te rugai și în tăcere răbdai chinurile grele, pentru care bărbăție te lăudăm așa:
Bucură-te, sfântă Marino, cea vindecată de Domnul;
Bucură-te, că-n suferință ajuți pe tot omul;
Bucură-te, că văzându-te poporul mult s-a minunat;
Bucură-te, că și noi mijlocitoare în cer te-am câștigat;
Bucură-te, căci în suferințe gândul l-aveai sus;
Bucură-te, muceniță că pe tiran l-ai răpus;
Bucură-te, că trupul cu făclii ți-a fost ars;
Bucură-te, mireasa lui Hristos I-ai rămas;
Bucură-te, căci pe Dumnezeu l-ai slăvit în suferință;
Bucură-te, că chinurile te-au întărit în credință;
Bucură-te, căci prin răbdare ai câștigat cununa;
Bucură-te, că în ceruri te mulțumești într-una;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 9:

După ce te-a izbăvit Domnul de la astfel de muncire, ai strigat: “Doamne, m-ai învrednicit a merge prin foc pentru Tine, ajută-mă să trec și prin apa sfântului Botez”. Acestea auzind tiranul, te-a aruncat într-un butoi cu apă, iar tu afundându-te în rugăciuni cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Aruncată fiind de slujitorii idolești în apă, te rugai Domnului Hristos ca această afundare să-ți fie Sfântul Botez pentru a doua naștere în viața veșnică – și o minune – cutremur mare s-a făcut, legăturile s-au desfăcut, slujitorii îngroziți au fugit, iar tu te-ai mântuit, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, muceniță, că-n chinuri ai fost;
Bucură-te, că aruncată în apă, Botez ai cerut lui Hristos;
Bucură-te, că păgânii au vrut să te înece;
Bucură-te, căci credința și voința n-au putut să ți le plece;
Bucură-te, că-n suferință Domnul te-a cercetat;
Bucură-te, că frumoasă vedenie cerească ți-a arătat;
Bucură-te, că răbdarea ți-a fost răsplătită;
Bucură-te, că de toți ești preamărită;
Bucură-te, sfântă fecioară, întărirea celor ce se nevoiesc;
Bucură-te, ajutoarea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, că celor ce-ți poartă al tău nume le ești ocrotitoare;
Bucură-te, că celor din necazuri le ești izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 10:

Cei care erau de față, când în apă ai fost aruncată, au văzut din cer o lumină pogorându-se și o porumbiță albă având în cioc o coroniță de aur, ce o atingea de creștetul tău, iar tu bucurându-te cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Vedenia cerească s-a văzut de mulți, cum din cer stâlp de foc venea până la tine, având crucea cu raze luminoase și porumbița cu glas lin s-a auzit zicând: “Pace ție, Marino! mireasa lui Hristos, acum vei primi cununa muceniciei și te vei odihni în ceruri, pentru care noi te lăudăm așa:
Bucură-te, că prin vedenie ai fost întărită;
Bucură-te, căci de Hristos ai fost răsplătită;
Bucură-te, că în ceruri acum locuiești;
Bucură-te, căci cu mucenițele acum te veselești;
Bucură-te, ca din apă, vie ai ieșit botezată;
Bucură-te, că în cer și pe pământ ești lăudată;
Bucură-te, că din ceruri ne trimiți putere;
Bucură-te, că pomenindu-te, Satana pe loc piere;
Bucură-te, muceniță, a fecioarelor tărie;
Bucură-te, sprijinitoarea celor ce se roagă ție;
Bucură-te, că prin tine creștinii s-au întărit;
Bucură-te, că pe Hristos – Mirele tău – mult L-ai iubit;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 11:

Poporul venit la priveliște s-a cutremurat de puterea dumnezeiască, cum din munci ai fost scăpată, iar marele Olimvrie temându-se de întoarcerea lor spre Dumnezeul cel adevărat, a poruncit să fie uciși toți cei care mărturisesc pe Hristos și-i cântă lui: Aliluia!

Icos 11:

După suferirea muncilor, întărită fiind în credința creștină, te-a scos afară din cetate și a poruncit tiranul să fii ucisă cu sabia. Atunci toți s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, călăului din mână sabia i-a căzut, iar tu plină de curaj așteptai împlinirea poruncii de a-ți jertfi viața, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, sfântă Marina, că de sabie ai fost tăiată;
Bucură-te, că de Hristos la cer ai fost luată;
Bucură-te, că la moartea ta pământul s-a cutremurat;
Bucură-te, că pe Satana l-ai rușinat;
Bucură-te, că prin a ta multă răbdare, capul i-ai zdrobit;
Bucură-te, că pentru Hristos mult ai pătimit;
Bucură-te, de vrăjmași risipitoare;
Bucură-te, de cerești daruri împărțitoare;
Bucură-te, căci cu îngerii în ceruri petreci;
Bucură-te, căci cu Mirele ceresc acum te veselești;
Bucură-te, a noastră ocrotitoare în nevoi;
Bucură-te, rugătoare la Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 12:

Sfântă Muceniță Marina, prin munci grele și chinuri mari, frumoasă ca aurul cel curățit de șapte ori în foc, așa ai trecut hotarul cel îngust al vieții tale, ajungând la Mirele tău Cel fără de moarte, de la care ai primit cununa biruinței, bucurându-te în cămara cea cerească împreună cu fecioarele cele înțelepte cântându-i Lui: Aliluia!

Icos 12:

Paharul cel amar al patimilor l-ai bătut, sfântă Marina, săvârșindu-ți viața prin mucenicie, pentru care ai intrat în dulceața raiului. Iar trupul tău cel mucenicesc a împrăștiat în jurul tău mirosul cel minunat, veselind pe toți creștinii. Și acum din ceruri trimite nouă, celor ce prăznuim pomenirea ta, daruri și ajutor ca să-ți cântăm cu dragoste așa:
Bucură-te, muceniță Marina, a raiului moștenitoare;
Bucură-te, că în veci ești luminată de Cerescul Soare;
Bucură-te, prea frumoasă mireasă lui Hristos;
Bucură-te, că bisericilor le dai mult folos;
Bucură-te, turturea cea dulce glăsuitoare;
Bucură-te, a Sfintei Treimi mărturisitoare;
Bucură-te, și te roagă pentru noi cei oropsiți;
Bucură-te, și ne ajută pe cei ispitiți;
Bucură-te, muceniță răbdătoare pentru credință;
Bucură-te, că ești stâlp și pildă celor din suferință;
Bucură-te, că sfânta ta icoană o sărutăm;
Bucură-te, că prăznuirea ta cu bucurie o lăudăm;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 13:

O, Sfântă Mare Muceniță a lui Hristos Marina, cea care pentru Hristos viața ți-ai jertfit și adevărata credință ai mărturisit, în ceruri acum te veselești lăudând pe Sfânta Treime împreună cu cetele mucenicilor. Roagă-te pentru noi Mirelui tău să ne întărească în credință, de ispite să ne păzească, de vrăjmași să ne mântuiască, de foc, de apă și de necazuri să scăpăm ca pe Dumnezeu, pentru tine, să-L lăudăm cântându-I: Aliluia! (de trei ori).

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

Icos 1:

Născută fiind din părinți necredincioși, dar de bun neam, ai rămas orfană de mamă din copilărie, iar tatăl tău Edesie, fiind popă idolesc, te-a dat la o femeie în afara cetății, spre îngrijire, unde ai învățat și te-ai întărit în credința lui Dumnezeu, pentru care îți zicem așa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idolești;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujești;
Bucură-te, că 12 ani aveai când în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceața învățăturii creștine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că de Mirele Hristos dorind fierbinte;
Bucură-te, că ai început să-i urmezi ale Lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic din cele pământești nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că dorind viața și veșnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deșertăciunea lumii și a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut Cerul și Pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condac 1:

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

Cenaclul Monokeros – Despre vindecare (Edițiile 45 – 48)

Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: Pistis, Elpis, şi Agapis – 17 septembrie

Rugăciune de milostivire şi de mulţumire către Dumnezeu a celui de curând căzut în păcat

Acatistul Sfintei Cruci – 14 Septembrie

Acatistul Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona – 9 Septembrie

Rugăciune către Maica Domnului pentru vindecarea de boli

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos cu multă umilință și cerere a Sfântului Ioan Damaschin

Rugăciune pentru dăruirea răbdării, către Domnul Iisus Hristos

Tratamentul cu antibiotice

Mă gândeam – Emil Iulian Sude

Acatistul Sfântului Fanurie – 27 August

– 4 căni de făină

– o linguriță și jumătate de bicarbonat de sodiu

– o linguriță și jumătate de praf de copt

– o linguriță de scorțișoară

– o cană de nuci măcinate și o cană de stafide.

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului Dulcea Sărutare – Glykofilousa de la Mănăstirea Filotheu

Sfântul Nicolae Velimirovici – Rugăciuni pe malul lacului (Rugăciunea a XXXVIII-a)

Aforisme – Alex Enache

Rugăciune pentru căsătorie grabnică și binecuvântată

Rugăciune grabnic ajutătoare către Maica Domnului

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului Betleemita

Acatistul Sfântului Mărturisitor Ilie Lăcătușu – 22 iulie

Despre iubirea valida (adică nesupusă circumstanţelor trecătoare) – Alex Amarfei

Acatistul Sfintei Mare Mucenițe Marina – 17 Iulie

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

– 4 căni de făină

– o linguriță și jumătate de bicarbonat de sodiu

– o linguriță și jumătate de praf de copt

– o linguriță de scorțișoară

– o cană de nuci măcinate și o cană de stafide.

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta: