Acatistul Sfinţilor Țari Mucenici Romanov: Nicolae și Alexandra și fiii lor Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei – 17 iulie

 

sf_tari_rusi

Familia Romanov – Sfinţii Mucenici

familia imperiala romanov

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

Aleşilor şi de toată lumea lăudaţi ţari mucenici, mijlocitori ai pământului rusesc şi rugători sfinţi ai poporului rus, dreptcredinciosului ţar Nicolae, ţarinei Alexandra şi copiilor lor Olga, Tatiana, Maria, Anastasia şi Alexei, cântare de laudă să le aducem, cu credinţă şi cu dragoste. Pentru că aveţi îndrăzneală către Domnul, care v-a proslăvit, ocrotiţi-ne de toate relele şi nevoile cu rugăciunile voastre, pentru ca noi să vă cântăm aşa : Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor, Împăratul şi Domnul tuturor făpturilor, care soarta popoarelor şi a împărăţiilor o conduce după voia Sa, a dăruit Rusiei o cununa de ţari binecuvântaţi, alegându-l pe ţarul Nicolae şi pe cei din familia sa ca să-I fie jertfă vie şi bineplăcută. Iar noi, minunându-ne de această purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu inima smerită le aducem laudă acestea:
Bucură-te, unsule al Domnului, Nicolae, podoaba tronului împărătesc al Rusiei;
Bucură-te, ţarină Alexandra, frumuseţea şi slava înţeleptelor femei creştine;
Bucură-te, țareviciule Alexie, jertfă nevinovată adusă Domnului;
Bucuraţi-vă, adevărate mirese ale lui Hristos şi mucenițe Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia;
Bucuraţi-vă, că pe Hristos, din toată inima L-aţi iubit;
Bucuraţi-vă, că până la moarte credinţa în Dumnezeu aţi păstrat;
Bucuraţi-vă, că în viaţă voastră multe necazuri aţi îndurat;
Bucuraţi-vă, că din suferinţa lui Hristos cu bărbăţie v-aţi împărtăşit;
Bucuraţi-vă, că în ceruri şi pe pământ de Dumnezeu aţi fost proslăviţi;
Bucuraţi-vă, că cetei sfinţilor noi mucenici v-aţi alăturat;
Bucuraţi-vă că Rusia cu mila voastră ați apărat
Bucuraţi-vă, că tămâia rugăciunii pentru noi lui Dumnezeu aţi adus;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 2

Ştiutorul inimilor, Dumnezeu, văzând dorinţa ta cea tare de a-I sluji cu credinţă şi în adevăr Lui şi poporului credincios, a binevoit să te ungă pe tine, de Dumnezeu unsule ţar Nicolae, peste pământul Rusiei. Iar tu, primind coroana împărătească precum o ascultare dată de Dumnezeu, te-ai străduit mult pentru înflorirea şi întărirea Rusiei, cântându-I Milostivului care ţi-a dat putere şi binecuvântare îngerească: Aliluia!

Icosul 2

Cu minte luminată şi inima curată supunându-te voii lui Dumnezeu, luând ca exemplu bunătatea lui Hristos, ai primit conducerea Rusiei, tarule Nicolae. Ai zidit cu râvnă biserici şi mănăstiri, întărind Biserica Ortodoxă, şi i-ai cinstit pe slujitorii lui Dumnezeu. Pentru această lăudăm străduinţa ta şi îţi cântăm acestea:
Bucură-te, că din tinereţe ţi-ai dăruit inima lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost alesul şi unsul Lui;
Bucură-te, cel ce sceptrul împărătesc cu demnitate l-ai purtat;
Bucură-te, că slujirea împărătească cu frică de Dumnezeu ai plinit;
Bucură-te, că puterea şi slava Rusiei ai întărit;
Bucură-te, cel ce în popor dreapta închinare şi bună cinstire ai sădit;
Bucură-te, că de binele poporului te-ai îngrijit;
Bucură-te, că de atunci şi până acum, pentru cei nevoiaşi în faţă Domnului ai mijlocit;
Bucură-te, cel ce cu biserici şi mănăstiri, pământul Rusiei ai împodobit;
Bucură-te, cel ce apărător drept al Bisericii Ortodoxe ai fost;
Bucură-te, că pentru Rusia şi poporul rus sufletul ţi-ai pus;
Bucură-te, cel ce cu coroana împărăţiei de Împăratul Slavei ai fost încoronat;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 3

Cu putere de sus fiind întărit, cu bărbăţie ai slujit Domnului, ţării, nemului tău şi popoarelor ortodoxe, fiind apărătorul lor. Ai condus spre biruinţă oastea rusească pentru salvarea Serbiei şi purtător de biruinţă duşmanilor Rusiei şi a credinţei ortodoxe te-ai arătat. Pentru acesta, cu mulţumire Îi cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul 3

Având în inima ta încrederea nemărginită în ajutorul Atotputernicului Dumnezeu şi dorinţa arzătoare de a sluji Rusiei, ai spus, sfinte patimitorule, că jertfă ta pentru binele ţării este adusă. Învaţă-ne şi pe noi să ne jertfim pentru credinţa nostră, împlinind porunca dragostei, şi cântându-ţi, Sfinte Ţar Nicolae, acestea:
Bucură-te, mare râvnitor al credinţei ortodoxe;
Bucură-te, cel ce ai fost aprig păzitor al legii şi al dreptăţii;
Bucură-te, milostivule şi blândule domnitor;
Bucură-te, podoaba împăraţilor şi a ţarilor;
Bucură-te, bunule slujitor, care de ţara ta ai fost iubit;
Bucură-te, cel ce de mersul ţării cu sârguinţă te-ai îngrijit;
Bucură-te, că sfaturile rele ale duşmanilor Rusiei le-ai dispreţuit;
Bucură-te, cel ce în vremuri de restrişte bărbăţie în hotărâri ai dovedit;
Bucură-te, că ţările şi popoarele ortodoxe le-ai ocrotit;
Bucură-te, că apărător al Rusiei de Domnul ai fost rânduit;
Bucură-te, cel ce împreună cu toţi sfinţii pentru sufletele noastre mijloceşti;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 4

Furtuni de ispite a ridicat tatăl minciunii, diavolul, cu răutatea, cârtirea şi clevetirea celor fără de lege, aducându-i pe cei depărtaţi de Domnul ca să distrugă şi să risipească împărăţia Rusiei. Tu, însă, Dreptcredinciosule Ţar Nicolae, dorind să înlături uciderea între fraţi, ai părăsit puterea şi slava pământească, rugându-L pe Dumnezeu să-i păzească pe cei drepţi, că toţi să-I cânte Lui: Aliluia!

Icosul 4

Auzind şi văzând distrugerea ţării tale, te-ai rugat, sfinte ţar, ca Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să izbăvească împărăţia Rusiei. S-a arătat Împărăteasa Cerurilor luând sceptrul şi conducerea împărăţiei din mâna împăratului pământesc nedorit de popor, spre marea bucurie a credincioşilor care îţi cântă, sfinte patimitorule:
Bucură-te, că voia ta voii lui Dumnezeu o ai dat;
Bucură-te, că slava pamântescă nepătată o ai păstrat;
Bucură-te, că ai schimbat coroana împărătească pe una de spini;
Bucură-te, că răbdării lui Hristos i-ai urmat;
Bucură-te, că hule şi năpaste fără să cârteşti ai răbdat;
Bucură-te, cel ce asemenea lui Iov multpătimitorul răbdare în suferinţe ai arătat;
Bucură-te, că ocrotirii Maicii Domnului, ţara Rusiei o ai încredinţat;
Bucură-te, că rugăciuni lui Dumnezeu pentru ţară ai adus înflăcărat;
Bucură-te, că dreapta credinţă până la sfârşit o ai păstrat;
Bucură-te, că de slavă împărătească în cer şi pe pământ ai fost învrednicit;
Bucură-te, că porfira împărătească cu sângele tău o ai înroşit;
Bucură-te, că, asemenea Domnului, suferinţă de bunăvoie ai primit;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 5

Ca o stea călăuzită de Dumnezeu te-ai arătat slăvită ţarină Alexandra, şi primind credinţa ortodoxă, ai iubit din toată inima rugăciunile, locaşurile Domnului şi întreaga zidire a Tatălui Ceresc. În aceeaşi evlavie ţi-ai educat copiii şi i-ai pregătit ca o jertfă curată şi fără prihană pentru Hristos, cântându-I cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 5

Văzând Domnul tăria credinţei tale şi puterea de a răbda, Sfânta Ţarină Alexandra, ţi-a dat ţie, soţului tău şi copiilor voştri să beţi cupa cea amară a suferinţelor şi moarte de mucenici să primiţi. Tu te-ai asemănat Mielului Hristos şi sufletul tău a cunoscut amară suferinţă, iar noi, amintindu-ne de chinurile tale, îţi cântăm acestea:
Bucură-te, că orfană fiind, de Maica Domnului în grijă ai fost luată;
Bucură-te, că în faţă icoanei Feodorovskaia, Maicii Domnului ai fost închinată;
Bucură-te, cea care cu dragoste şi înţelepciune de Dumnezeu ai fost înzestrată;
Bucură-te, cea care sfinţenia Ortodoxiei o ai preţuit;
Bucură-te, că împreună cu soţul tău în dragoste şi bunăcuviinţă ai trăit;
Bucură-te, că mamă iubitoare copiilor tăi te-ai arătat;
Bucură-te, cea care suferinţele ostaşilor ai uşurat;
Bucură-te, că Celui ce a spălat picioarele ucenicilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că pe mamele Rusiei în întristări le-ai mângâiat;
Bucură-te, că eşti laudă şi bucuria soțiilor din Rusia;
Bucură-te, că în vasul tău, ca pe un mir ai strâns milostenia;
Bucură-te, cea care faţă de ţară şi Ortodoxie până la moarte credincioșia ai păstrat;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 6

Propovăduitori ai slavei lui Dumnezeu şi râvnitori ai bunei-cuviinţe fiind, Sfinţilor Nicolae şi Alexandra, chipul căsătoriei binecuvântate, unită prin dragoste aţi arătat oamenilor credincioşi şi tuturor celor ce vă cinstesc. Mulţumind, să-I cântăm Celui ce v-a proslăvit: Aliluia!

Icosul 6

Aţi strălucit ca stelele în dreptcredincioasa Împărăţie rusească, încununaţi fiind de Dumnezeu, țarule Nicolae şi ţarină Alexandra. Voi aţi avut în viaţa şi lucrarea vostră dragostea, milostenia şi credinţa. V-aţi crescut şi educat copiii în evlavie şi, fiind luaţi prizonieri de cei ce luptau împotriva lui Dumnezeu, împreună v-aţi păstrat credinţa, nădejdea şi dragostea pentru Domnul. Iar sfârşit mucenicesc primind, v-aţi făcut părtaşi împărăţiei Cerurilor. Cei ce sunteţi ocrotitori ai pământului rusesc, rugaţi-L pe Dumnezeu să salveze ţara şi pe toţi cei ce vă pomenesc şi cântă acestea:
Bucuraţi-vă, că aţi arătat chipul adevăratei căsnicii creştine;
Bucuraţi-vă, că dragostea cerească în voi cu adevărat a sporit;
Bucuraţi-vă, că săracilor şi celor din nevoi ocrotitori v-aţi arătat;
Bucuraţi-vă, podoabe ale smereniei creştine;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi fost izgoniţi pentru adevăr, că a voastră este Împărăţia Cerurilor;
Bucuraţi-vă, că plata voastră multă este în Ceruri;
Bucuraţi-vă, cei ce calea îngustă şi anevoioasă aţi urmat;
Bucuraţi-vă, ai bunătăţilor cereşti moştenitori;
Bucuraţi-vă, că îngerii cu voi în cer se bucură;
Bucuraţi-vă, că poporul pe pământ vă slăveşte;
Bucuraţi-vă, cei ce de poporul rus sunteţi proslăviţi;
Bucuraţi-vă, cei ce cu Domnul şi Preacurata Sa Maică veşnic împărăţiţi;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 7

Iubitorul de oameni Dumnezeu a adus bucurie poporului rus, dăruindu-i-l pe ţareviciul Alexei, copil luminat şi minunat mijlocitor şi ocrotitor al său. Acesta, cu inima smerită zicea: „Când voi împăraţi eu, nu vor mai exista nevoiaşi şi săraci.” Multe necazuri, suferinţe şi chiar moartea ai răbdat de la cei fără de Dumnezeu, sfinte mucenice, prin acestea în Împărăţia Cerurilor intrând, iar acolo lăudându-L pe Dumnezeu, cu bucurie ai cântat: Aliluia!

Icosul 7

Un semn nou al bunăvoinţei lui Dumnezeu asupra Rusiei te-a arătat pe tine Domnul, țareviciule Alexei, că rod binecuvântat al rugăciunilor făcătorului de minuni Serafim din Sarov, slava şi nădejdea drept credincioşilor din întreagă Rusie. După voia Domnului, ca un miel fără prihană sfârşit mucenicesc de la necrdincioși ai luat. Acum însă te bucuri, fiind moştenitor al Împărăţiei Cereşti, împodobit cu cununa biruinţei, alături de noii mucenici şi propovăduitori ortodocşi ruşi, iar noi îţi cântăm acestea:
Bucură-te, că lui Alexie, omul lui Dumnezeu cel mult încercat, te-ai asemănat;
Bucură-te, împreună moştenitor cu sfinţii copii de împăraţi;
Bucură-te, fiu vrednic al evlavioşilor părinţi;
Bucură-te, că cel mai tânăr oştean în armata tatălui tău ai fost înscris;
Bucură-te, al smereniei şi al blândeţii chip;
Bucură-te, că eşti podoaba pământului rus;
Bucură-te, cel ce boala grea cu bărbăţie o ai răbdat;
Bucură-te, că mulţumindu-I pentru toate pe Dumnezeu L-ai lăudat;
Bucură-te, cel ce ai fost ca o oaie dusă la înjunghiat;
Bucură-te, jertfă curată adusă Domnului ca ardere de tot;
Bucură-te, cel ce în curăţie copilărească toată viaţă te-ai arătat a fi;
Bucură-te, cel ce în locul împărăţiei pământeşti, pe cea cerească te-ai învrednicit a o primi;
Bucuraţi-vă, sfinţilor ţari mucenici care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni !

Condacul 8

Străin lucru este oamenilor iubitori de Hristos să vadă cum, mergând pe calea suferinţelor şi săvârşind călătoria pământească, fiica ţarului, Olga, asemenea apostolilor, cu bărbăţie s-a dat pe sine la moarte pentru Hristos, Domnul Vieţii. Pentru aceasta, cununa muceniciei ai primit, sfântă pătimitoare Olga, iar acum cu îngerii înaintea Tronului Domnului Hristos stai, cântând cântare de bucurie: Aliluia!

Icosul 8

Toţi slujitorii cerului şi sfinţii pământului rus cu bucurie v-au primit, ţarilor mucenici, căci săvârşind încercata vostră viaţă pământească, în viaţă cea veşnică aţi intrat. Pentru aceasta, Biserica lui Hristos laudă dragostea voastră şi slujirea spre slavă lui Dumnezeu şi a Preacuratei Sale Maici, mijlocitoarea lumii, prin rugăciuni sărbătorind pomenirea voastră şi cântări de laudă aduncâdu-vă:
Bucuraţi-vă, că prin binefaceri cu sfinţii înaintaşi ai voştri v-aţi asemănat;
Bucuraţi-vă, că poporului vostru cu dreptate i-aţi slujit;
Bucuraţi-vă, că pe văduve şi pe orfani i-aţi ocrotit şi hrănit;
Bucuraţi-vă, cei ce pentru oameni milă şi împreună-pătimire aţi arătat;
Bucuraţi-vă, cei ce prin cucernicia creştină v-aţi încununat;
Bucuraţi-vă, cei ce cu supunere şi răbdare prin voia Domnului, crucea o aţi purtat;
Bucuraţi-vă, cei ce cu smerenie aţi răbdat prigoniri şi ocări;
Bucuraţi-vă, că Domnul v-a întărit în jertfe şi pătimiri;
Bucuraţi-vă, cei ce pentru credinţă şi iubire de neam, mucenicia aţi primit;
Bucuraţi-vă, că în necazuri şi pătimiri bărbăţie duhovnicească aţi avut;
Bucuraţi-vă, cei ce ne-aţi încălzit cu căldură dragostei voastre;
Bucuraţi-vă, că ne-aţi învăţat să ne purtăm unii altora poverile nostre;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 9

Toată făptura îngerească s-a uimit de răbdarea şi pătimirea ta, Sfântă pătimitoare Tatiana, binefăcătoare numindu-te şi ocrotitoarei tale, Sfintei Mucenițe Tatiana asemănându-te, căci în rugăciuni ţi-ai dat sufletul în mâinile Domnului, şi în Împărăţia Cerurilor intrând, cu îngerii şi cu toţi sfinţii cânţi: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult vorbitori nu vor putea lauda slava voastră din ceruri, sfinţilor ţari mucenici, căci împlinindu-se cu bucurie cele prezise de Sfântul Serfim din Sarov că „Domnul îl va proslăvi pe ţarul care îl va proslăvi pe el”, aducem mulţumiri Domnului, cinstind pomenirea vostră şi din toată inima va cântăm acestea:
Bucuraţi-vă, cei ce întristările voastre Domnului I le-aţi închinat;
Bucuraţi-vă, cei ce porunca dragostei până la capăt aţi ascultat;
Bucuraţi-vă, cei ce sfârşitul în suferinţă cu slavă vi l-aţi dat;
Bucuraţi-vă, că din mâinile vrăjmaşilor fără cârtire moartea aţi luat;
Bucuraţi-vă, că pe Hristos în inimile voastre L-aţi purtat;
Bucuraţi-vă, cei ce moştenitori ai veşnicei Împăraţii a lui Hristos vă numiţi;
Bucuraţi-vă, cei ce minunat de Biserica Ortodoxă sunteţi proslăviţi;
Bucuraţi-vă, cei ce în bucuria Domnului vostru aţi intrat;
Bucuraţi-vă, căci cununi nepieritoare de la El aţi luat;
Bucuraţi-vă, că la viaţa cea veşnică, înainte de vreme, aţi trecut prin moarte;
Bucuraţi-vă, că în Biserica Domnului sunt preamărite suferinţele vostre;
Bucuraţi-vă, că în Sfânta Biserică cu laudă pomenirea vostră se face;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 10

Dorind să-ţi salvezi sufletul, Sfânta Muceniță Maria, ca un miel al Domnului te-ai pregătit pentru moarte şi ţi-ai curăţit sufletul prin căinţă caldă şi prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului, unindu-te cu Hristos, Împăratul Slavei, cântându-I Celui ce le-a dăruit ţarilor care au pătimit pentru credinţă viaţa cea veşnică, cântare de bucurie: Aliluia!

Icosul 10

Ca un zid nesurpat şi ocrotitor v-a dat Domnul pe voi întregii Ruşii, bineplăcuților ai lui Dumnezeu, sfinţilor ţari mucenici, ca să paziți ţara voastră de toţi vrăjmaşii văzuți şi nevăzuți. Pentru aceasta, Tatălui Ceresc, din inimi mulţumire Îi aducem, iar vouă, întâistătătorilor, cântare de laudă vă înălţăm, zicând:
Bucuraţi-vă, cei dăruiţi de Dumnezeu pentru pământul Rusiei apărători;
Bucuraţi-vă, cei ce prin mucenicia voastră tuturor colţurilor Rusiei sunteţi luminători;
Bucuraţi-vă, că bisericilor închinate vouă le sunteţi neobosiţi apărători;
Bucuraţi-vă, cei ce pentru ţară şi popor sunteţi minunaţi rugători;
Bucuraţi-vă, cei ce în nevoi şi necazuri, sunteţi grabnic ajutători;
Bucuraţi-vă, cei ce bolilor trupeşti şi sufleteşti le sunteţi vindecători;
Bucuraţi-vă, că familiilor creştine le sunteţi veghetori;
Bucuraţi-vă, că celor prigoniţi pentru adevăr le sunteţi mângâietori;
Bucuraţi-vă, cei ce înaintea Domnului, pentru noi păcătoşii, sunteţi mijlocitori;
Bucuraţi-va, cei ce pentru toţi creştinii în faţă Domnului sunteţi rugători;
Bucuraţi-va, că veşnica bucurie cerească aţi dobândit;
Bucuraţi-va, că în chip minunat după moartea vostră de multe ori v-aţi arătat;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 11

Sfânta Muceniță Anastasia, ţie şi celor şapte creştini ucişi împreună cu tine, cântări de laudă vă aduce pământul Rusiei, cinstind pătimirea vostră. Pentru aceasta şi noi, cei încercaţi în nevoi şi necazuri, la voi alergăm şi, nădăjduind în mijlocirea voastră, cu o gură şi cu o inimă neîncetat Îi strigăm binefăcătorului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Candele dătătoare de lumina fiind, cu lumina dragostei de Hristos şi cu focul minunilor, pământul rusesc l-aţi luminat. Văzându-vă luminaţi în strălucirea slavei cereşti, vă cântăm şi vă proslăvim în cântări, zicând:
Bucuraţi-vă, candele care cu dragostea lui Dumnezeu ardeţi;
Bucuraţi-vă, cei ce sunteţi luminaţi de razele bunătăţii lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, cei ce sunteţi luminaţi cu lumina cerească;
Bucuraţi-vă, cei ce de mirodeniile duhovniceşti aţi fost înmiresmaţi;
Bucuraţi-vă, că în prealuminatul sobor de sfinţi ai poporului rus ca nişte stele străluciţi;
Bucuraţi-vă, cei ce în Rusia, lumina lui Hristos răspândiţi;
Bucuraţi-vă apărători ai celor ce pe nedrept sunt prigoniţi şi asupriţi;
Bucuraţi-vă, cei ce rugăciunile poporului rus la Domnul le duceţi;
Bucuraţi-vă, cei ce de la Domnul ocrotirea ţării o cereţi;
Bucuraţi-vă, stâlpi de lumina care calea spre Împărăţia Cerurilor ne-o arătaţi;
Bucuraţi-vă, cei ce cu lumina nepământească sufletele nostre le luminaţi;
Bucuraţi-vă, că toate cererile voastre bune le împliniţi;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 12

Darul bun dat vouă de Dumnezeu văzând, ţari pătimitori, cereţi, prin rugăciuni Domnului Iisus Hristos, ajutorul şi pacea Rusiei, ajutaţi poporul pe care l-aţi iubit până la jertfă, ca să dobândească bucurie duhovnicească, linişte sufletească, bărbăţie şi tărie în încercări. În credinţă dreaptă şi sfântă, bunăcinstire şi curăţie păstrându-l, împreună cu noi să-I cântaţi Domnului cântare de biruinţă: Aliluia!

Icosul 12

Cântând minunata voastră arătare înaintea Domnului, sfinţilor ţari mucenici: țarule Nicolae, ţarină Alexandra, țareviciule Alexei şi prinţeselor Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia, Îl preamărim pe Împăratul Ceresc cel minunat întru sfinţii Săi. Mulţumindu-vă pentru sfârșitul vostru mucenicesc, vă lăudăm, ştiindu-vă mijlocitori în rugăciune nu numai pentru poporul rusesc, ci şi pentru toţi drept-măritorii creştini. Credem că vi s-a dat puterea de a vindeca pe cei bolnavi, de a apara pe cei ocărâţi, şi că în adevărata credinţă să întăriţi, şi pe calea adevărului să îi îndreptaţi pe toţi cei ce cu dragoste vă cinstesc, zicând:
Bucuraţi-vă, căci cu lumina întreit luminătoare sunteţi luminaţi;
Bucuraţi-vă, cei ce cu Împărăteasa cerului şi a pământului pentru lume vă rugaţi;
Bucuraţi-vă, cei ce în toate vremea, pe Creatorul şi Domnul vostru Îl vedeţi;
Bucuraţi-vă, cei ce împreună cu puterile cereşti pe Domnul Îl preaslăviţi;
Bucuraţi-vă, cei ce prin suferinţele voastre pe ruşi îi întăriţi;
Bucuraţi-vă, apărătorii noştri şi mijlocitori neîncetaţi;
Bucuraţi-vă, ai Domnului pătimitori şi ai diavolului biruitori;
Bucuraţi-vă, ai celor drepţi de răutatea şi înşelăciunea întunericului izbăvitori;
Bucuraţi-vă, candele luminoase care sufletele nostre cu evlavie le-aţi luminat;
Bucuraţi-vă, că tot pământul în Duhul Sfânt prin voi s-a bucurat;
Bucuraţi-vă, flori neofilite şi bine-înmiresmate;
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 13

O, preaminunați sfinţi mucenici, țarule Nicolae, ţarină Alexandra, împreună cu copii voştri, voi cei ce tuturor celor ce vi se roagă cu credinţă le sunteţi grabnic ajutători, primiţi aceste puţine rugăciuni ale nostre, pe care vi le aducem cu laudă. Ocrotiţi ţara, poporul rus, toate ţările şi oraşele creştine de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de năvălirea străinilor asupra nostră şi de toată întâmplarea cea rea. Rugaţi-L pe Dumnezeu să ne ierte păcatele cele cu voie şi cele fără de voie şi să ne izbăvească de moartea cea veşnică prin rugăciunile voastre, ca noi cu bucurie să Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

(acest Condac se zice de 3 ori, apoi se repetă Icosul 1 şi Condacul 1)

Rugăciune către Sfinţii Mucenici Ţări Romanov

O, sfinte şi patimitorule ţar Nicolae! Domnul te-a ales ca uns al Său prin mila şi dragostea Lui, pentru a-i judeca drept pe supuşii tăi şi să fii păzitor al Bisericilor Ortodoxe. Pentru aceasta ai slujit ca ţar şi ai ocrotit sufletele oamenilor cu frică de Dumnezeu, iar Domnul, încercându-te ca pe mult-pătimitorul Iov, a îngăduit asupra ta ponegrirea, chinurile amare, înşelarea şi trădarea celor de lângă tine, înstrăinarea celor apropiaţi şi ca în chinuri sufleteşti să părăseşti împărăţia pământească. Toate acestea, pentru binele Rusiei le-ai răbdat, ca un fiu supus, ca un adevărat rob al lui Hristos, iar prin sfârşitul mucenicesc, la Împăratul Ceresc ai ajuns, unde te îndulceşti de slavă în faţă Tronului Împăratului Împăraţilor, împreună cu sfânta ta soţie, ţarină Alexandra şi cu copiii voştri Alexei, Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia.

Voi cei ce aveţi trecere în faţă lui Hristos Împăratul, rugaţi-L să ierte poporului păcatul lepădării de Dumnezeu şi în orice binefacere să ne întărească, pentru ca să ajungem la smerenie, blândeţe şi dragoste şi să ne învrednicim de Împărăţia cea Cerească, unde, împreună cu voi şi cu toţi sfinţii noi mucenici ruşi, să slăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

Condacul Praznicului

Celor aleşi de Împăratul Împăraţilor şi Domnul Domnilor din neamul ţarilor ruşi
Cuvioșilor mucenici, chinuri sufleteşti şi moarte trupească pentru Hristos aţi primit, şi cu cununi cereşti aţi fost încununaţi. Vouă, ca unor ocrotitori milostivi ai noştri, cu dragoste, mulţumindu-vă, vă cântăm:
Bucuraţi-vă sfinţilor ţari mucenici, care pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu sunteţi rugători şi preaslăviţi făcători de minuni!

 

Rugăciune la întristări, spaimă, gânduri şi vise urâte care tulbură pe om

hqdefault

(Din psalmii lui David)

Dumnezeule, întru numele Tău mân­tuiește-mă și întru puterea Ta mă ju­decă. Dumnezeule, ascultă rugă­ciunea mea; pleacă urechea Ta la graiurile gurii mele. Ia aminte spre mine și mă ascultă, că m-am mâhnit întru îngrijorarea mea și m-am abă­tut. Inima mea s-a tulburat întru mine și frica morții a căzut asupra mea. Temere și cutremur au venit peste mine și întunericul m-a acoperit.

Doamne, Dumnezeul mântuirii me­le, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta. Să ajungă până la Tine rugă­ciu­nea mea; că s-a umplut de rele sufletul meu și viața mea de iad s-a apropiat!

Miluiește-mă, Doamne, că nepu­tin­­­cios sunt!, Vindecă-mă, că s-a tul­bu­rat foarte sufletul meu. Ostenit-am întru suspinarea mea. În toate nop­țile îmi stropesc patul cu lacrimile mele și în ele îmi scald așternutul.

Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și pentru ce mă tulburi? Nădăj­­duiește spre Dumnezeu și mă voi măr­turisi Lui, mântuirea feței mele și Dumnezeul meu.

Domnul este luminarea mea și mân­­tuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este sprijinitorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?

Iubi-Te-voi, Doamne, virtutea mea! Domnul este întărirea mea și scă­pa­rea mea și izbăvitorul meu. Dumnezeu este ajutorul meu și voi nădăjdui întru Dânsul: Apărătorul meu și puterea mântuirii mele și sprijinitorul meu. Amin.

Rugăciune către bunul Dumnezeu cu mijlocirea sfinților

all-saints-in-0

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îngrădeşte-mă cu sfinţii Tăi îngeri, cu rugăciunile Atotpreacuratei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cu puterea Cinstitei şi de viaţă Făcătoarei Cruci, a sfântului mai mare voievod al lui Dumnezeu, Mihail, şi a tuturor celorlalte Cereşti şi netrupești puteri, ale sfântului proroc, Înainte-Mergător şi Botezător al Domnului, Ioan, ale sfântului apostol şi evanghelist Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, a sfinţitului mucenic Ciprian şi ale sfintei mucenițe Iustina, a sfinţilor ierarhi Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, Leon, episcopul Cataniei, Nichita al Novgorodului, Ioasaf al Belgorodului, Mitrofan al Voronejului, a cuvioșilor Zosima şi Savatie de la Şolovăţ, Serafim din Sarov, făcătorul de minuni, a sfintelor mucenice Elpis, Pistis şi Agapi şi maicii lor Sofia, a sfântului mucenic Trifon, a sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana şi a tuturor sfinţilor Tăi: ajută-mi mie, nevrednicului robului Tău (numele), izbăveşte-mă de toate bântuirile vrăjmaşului, de tot răul, vrăjitoria, farmecul şi de oamenii cei vicleni, că să nu-mi poată pricinui vreun rău. Doamne, cu lumina strălucirii Tale păzeşte-mă dimineaţă, şi la amiazăzi, şi seară, şi când merg spre somn, şi cu puterea harului Tău abate şi depărtează toată reaua păgânătate, care din insuflarea diavolului se lucrează. Întoarce iarăşi întru cele mai dedesubt tot răul care se unelteşte şi se lucrează, că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slavă, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh.
Amin.

Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului

icons-theotokos.11

Preasfântă Fecioară, Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate iconele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate comunicările Tale sfinte, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă- mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică! Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău! Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin!

Rugăciune pentru izbăvirea de vrăjmași a Sfântului Ioan de Kronstadt

Johannes_von_Kronstadt

Doamne, Tu ești Judecătorul pământului, Tu nu iubești nedreptatea! Auzi nevrednica mea rugăciune și trimite puterea Ta și trimite ajutorul Tău acolo unde mă vor întâmpina vrăjmașii cei văzuți și cei nevăzuți și fă să se ridice stâlpi în locul unde îi va întâlni pe ei puterea Ta. Amin.

Rugăciune la Icoana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși”

icoana_maicii_domnului_din_moscova_chezasa_celo_pacatosi_2

O, Podoaba cetelor îngereşti şi Lumina celor ce călătoresc în pământul mântuirii, Vasul cel preafrumos plin de mirul tuturor darurilor Duhului, Oglinda sufletelor umilite, Veşmântul celor iubitori de feciorie, Buna Povăţuitoare a maicilor, Biruinţa sihaştrilor, Dorul mucenicilor, Nădejdea neclintită a păcătoşilor, Preasfântă Fecioară şi Maica Cuvântului, adapă-ne pe noi cei însetaţi de mântuire din izvorul minunilor Tale şi cu starea Ta de faţă înaintea tronului Treimii mijloceşte iertarea păcatelor noastre.

Nu avem nici o picătură de umilinţă în vasul sufletelor noastre şi cu totul ne-am cufundat în adâncul nelegiuirilor. Nu avem gând de întoarcere şi în mormântul lenevirii ne-am aşezat. Am lepădat mila Domnului şi cu mulţime de păcate ne-am împovărat. Pentru aceasta, te rugăm, Preacurată Maică a Domnului, să ne fii apărătoare nebiruită la judecată şi mai înainte de a sosi ceasul înfricoşător al morţii să ne soleşti pocăinţă.

Ca Una Ce ai născut pe Cel de pe scaunul heruvimilor, pe noi, cei pierduţi în temniţa păcatelor, ne slobozeşte, apropiindu-Te cu cheia rugăciunii Tale. Nu ne părăsi în vremea primejdiilor, ci ca Una Ce eşti Izvor al milostivirii credincioşilor, adapă-ne cu picăturile îndurărilor Tale. Surpă toate ispitele vrăjmaşilor nevăzuţi cu mâna Ta cea puternică, ca Una Ce ai ţinut în braţele Tale pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toată făptura şi aşează pe cerul minţilor credincioşilor stele de gânduri dumnezeieşti.

Înţelepţeşte-ne pe noi ca în toată vremea să Îţi aducem jertfe de rugăciuni şi mai ales să-Ţi împletim cununa laudelor, ca să dobândim şi noi cununa mântuire şi viaţa cea veşnică spre slava lui Dumnezeu în veci. Amin.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, înaintea icoanei sale „Tămăduitoarea”

j_15_icoana_maicii_domnului_-_lavra_alexandr_nevski_st_petersburg

Primeşte, Preabinecuvântată şi Preaputernică Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, aceste rugăciuni, pe care le aducem ţie acum cu lacrimi noi, nevrednicii robii tăi, ce înălţăm cu umilinţă cântare înaintea icoanei tale celei de tămăduiri purtătoare ca uneia ce eşti aici de faţă şi iei aminte la ruga noastră: că cererile le împlineşti, necazurile le uşurezi, celor bolnavi sănătate le dăruieşti, pe slăbănogi şi neputincioşi îi tămăduieşti, din îndrăciţi dracii izgoneşti, pe cei năpăstuiţi din necazuri îi izbăveşti, pe leproşi îi curăţeşti şi pe prunci îi miluieşti; încă, Doamnă Stăpână, din legături şi din temniţe slobozeşti şi patimile cele de multe feluri le vindeci, că toate sunt cu putinţă mijlocirii tale pe lângă Fiul Tău, Hristos Dumnezeul nostru.

O, Maică Prealăudată, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu! Nu înceta rugându-te pentru noi nevrednicii robii tăi, care te slăvim şi te cinstim şi ne închinăm cu umilinţă preacuratului tău chip, având nădejde neclintită şi credinţă neîndoită în tine, Pururea Fecioară, Preaslăvită şi Neprihănită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea părinților pentru copiii care se află în călătorie

cina-din-emaus

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa, şi ai călătorit împreună cu cei doi ucenici care mergeau la Emaus, Însuţi, Stăpâne, călătoreşte şi cu copilul acesta, binecuvântând călătoria sa. Trimite-i înger păzitor ca oarecând lui Tobie, ca să-i fie povăţuitor şi să-l păzească nevătămat de toată întâmplarea cea rea, pentru ca să se întoarcă cu pace, sănătos trupeşte şi sufleteşte. Tu, Cel ce niciodată nu Te desparţi de robii Tăi, nu Te despărţi nici de copilul acesta (numele). Tu, Care ai zis: Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor, fii cu acest copil până la ultima lui suflare. Ajută-l să nu cadă în ispita vrăjmaşului şi să se întoarcă din drumul său simţind ajutorul Tău şi cunoscând harul Tău, ca să laude şi să slăvească Numele Tău cel Sfânt. Amin!

pasiv. nocturn. agresiv – alexandru povarnă

Vavu are nevoie de timp

are nevoie de timp ca noi toți zici tu

el are nevoie să își crească în burtă creatura

să o facă grasă, cu sâni tunați noaptea pe ascuns, glezne subțiri

și gene care zgârie asfaltul la fiecare clipire

slow, slow down until I will shoot Vavu!

anii 80-90 erau fără bestii, doar chiuvete și perdele

acum Vavu îți vrea vocea adânc în el să îi hrănești frumusețea

poți măcar să îl suni

ești un fel de lapte virtual ce curge din ureche în pântece

dacă pleci să îl iei cu tine are nevoie de o moașă care recită poezii

noaptea când se nasc zbieretele între blocuri

poftim o gumă să aibă respirația proaspătă când îi scoți pentru totdeauna

creatura cu paiete și ochi metalici.

Alexandru Povarnă

Ecouri din satul românesc

Rugăciune pentru luminarea minţii

images
Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni Doamne, lumina cea neînserată a cunoştinţei dumnezeirii Tale şi deschide ochii cugetului nostru spre cunoaşterea evanghelicelor Tale propovăduiri; pune întru noi şi frica de fericitele Tale porunci, ca poftele trupeşti cu totul călcându-le, viaţă duhovnicească să petrecem, toate cele ce sunt spre plăcerea Ta cugetându-le şi făcându-le. Că Tu eşti luminarea şi sfinţirea şi mântuirea sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, deschide ochii şi urechile inimii mele ca să aud cuvintele Tale şi să înţeleg şi să fac voia Ta, Doamne, că nemernic sunt eu pe pământ. Nu ascunde de la mine poruncile Tale, ci deschide ochii mei ca să înţeleg măririle din Legea Ta. Căci către Tine nădăjduiesc Dumnezeul meu, că Tu îmi vei lumina inima. Amin.

(Sf. Ioan Gură de Aur)

Doamne, dă-mi să primesc simţirea puterii celei din cuvintele Scripturii. Amin.

(Sf. Isaac Sirul)

O alta poezie – Mihai Nistor

175723270-7ffeebd0-59bb-483b-a778-48e1973ddfa9

Între undă și particulă

Zace, jucăuș, o virgulă

Adulmecând spațiul de posibilități

Al jocului de șah cu îngeri

Podoabă într-o singură undă, reunind toate particulele

Și totul, totul întru singur sens

Început de tăcere, sfârșit de vers:

Se desfac în zbor fasciculele

Din stoluri înalte de plângeri

Mihai Nistor

Rugăciune către Maica Domnului pentru potolirea întristărilor

557597_353459391389400_1329082341_n

O, Maică Prealăudată, Cerească Împarateasă şi Stăpână, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, Ceea Ce ai născut pe Cuvântul mai Sfânt decât toţi Sfinţii! Primind prinosul nostru de acum, potoleşte întristările noastre şi ne izbăveşte de toate necazurile, nevoile, tristeţele şi ne scapă de osânda cea veşnică şi chinul care va să fie, şi ne învredniceşte a ne sălăşlui în veşnicile corturi ale Raiului pe noi, robii tăi care strigăm: Aliluia!

Rugăciunea deznădăjduitului către Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului

Yaroslavskaya-17thc

Mângâietoarea mea cea prea bună şi nădejdea mea fără de sfârşit, ascunde netrebnicul şi mult prea păcătosul suflet al meu sub Sfânt Acoperământul tău, acolo unde vrăşmaşul nu-l poate ajunge.

Răutăţile mele pururea le văd înaintea ochilor mei, dar nu am voinţă puternică pentru a nu-ţi mai greşi. Pentru mine nu-i nădejde de îndreptare, căci mult m-am împrietenit cu urâtorul de oameni făcând a sa voie şi nicicum sporind în cele plăcute lui Dumnezeu.

Şi totuşi, afundat fiind cu totul în mlaştina neputinţelor mele, saltă inima mea de veselie duhovnicească avându-te pe tine Ocrotitoare neînfricată a sufletului meu.

Căci cine va îndrăzni să mă acuze când tu vei sta înaintea mea ca o maică a iubirii ce nu-şi lasă fiul să fie răpit din braţele sale?

Dragostea ta este pururea însoţindu-mă de-a lungul zilei şi a vieţii, căci tu, ca o maică adevărată, îţi iubeşti copii ascultători, dar ţi se înmoaie inima şi plângi cu dor mare pentru cei neascultători şi cu dreapta ta îi ridici atunci când cad.

Şi oare de câte ori nu ai plâns odată cu mine, atunci când ceream iertare Fiului tău pentru nepăsarea mea? Sau de câte ori nu mi-ai zâmbit din icoană atunci când mă ridicam din păcate, neavând altă nădejde deznădăjduită decât numai spre tine?

De multe ori nu pot nici să te privesc din pricina mulţimii păcatelor mele, dar nici atunci nu pot sta departe de tine, ci ca un copil alerg şi mă arunc la picioarele Tale, îmbrăţişându-le şi ascunzându-mi faţa plină de lacrimi în poala veşmintelor Tale.

Pentru aceasta îndrăznesc şi acum, strigând către tine: Nădejdea mea, ascunde-mă sub Sfânt Acoperământul Tău şi mă primeşte în braţele Tale, că uitând de mine şi de toate, să mă îmbăt doar de dulce mângâierea Ta şi împreună cu Tine, ţinându-mă de mâna, să trec neîmpiedicat porţile Raiului şi în veci să mă veselesc de vederea Ta.

Rugăciunea mamei către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru a primi cerescul ei acoperământ

cuv_landscape

Maica lui Dumnezeu! Tămăduieşte rănile sufleteşti şi trupeşti ale copiilor mei (numele), pe care le-am pricinuit prin păcatele mele. Îi încredinţez pe de-a-ntregul Domnului meu Iisus Hristos şi ocrotirii tale cereşti, Preacurată.

Amin.

Acatistul tuturor sfinților – Prima duminică după Rusalii

AllSaints03

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

all saints2


Apoi se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1

  Celor aleşi ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinţilor, care din veac au strălucit în toată lumea şi au primit în cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Şi ca cei ce aveţi îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziţi-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Icosul 1

  Soborul îngeresc, micşorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toţi Sfinţii. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngereşti minunat vă prăznuiesc şi pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:

Bucuraţi-vă, sfinţilor din veac, de Dumnezeu aleşi şi asezaţi în slava cea cerească;
Bucuraţi-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credinţă aţi săvârşit;
Bucuraţi-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către cer ne-aţi arătat-o;
Bucuraţi-vă, cei ce mai înainte de legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului aţi vietuit;
Bucuraţi-vă, că în urma Legii, cu evlavie viaţa aţi săvârşit;
Bucuraţi-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune aţi strălucit;
Bucuraţi-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine aţi plăcut lui Dumnezeu, şi plata cu cei dintâi aţi primit;
Bucuraţi-vă, că de la necazurile cele pământeşti aţi trecut la odihna cea cerească;
Bucuraţi-vă, că v-aţi învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;
Bucuraţi-vă, cei ce pururea vă rugaţi pentru cei ce va cinstesc pe voi;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toti, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 2

  Văzându-se, pe sine, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, înfrumuseţată cu o mare ceată de sfinţi, ca nişte prea frumoase flori de rai, luminat cinsteşte pomenirea lor şi împreună cu ei cinsteşte pe Preacurata Maica Domnului, preaslăvind pe Cel născut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru, şi cântându-I Lui cântare de laudă: Aliluia!

Icosul 2

  Minţii noastre, cereti-I de la Domnul lumină, Sfinţilor plăcuţi ai lui Dumnezeu, ca, lepădând slăbiciunea cea omenească, cu inima şi cu gândul să ne înălţăm la locaşurile raiului cele de voi moştenite, iar nouă făgăduite şi să glăsuim către voi cu bucurie aşa:

Bucuraţi-vă, strămoşilor şi patriarhilor din Legea veche, străbunii după trup ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, ca, prin binecuvântarea Domnului, s-a înmulţit neamul vostru ca stelele cerului;
Bucuraţi-vă, că, în mijlocul vechiului întuneric al păgânătăţii, aţi păstrat credinţa cea dreaptă în adevăratul Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, cei ce cu nădejde aţi aşteptat pe Răscumpărătorul cel făgăduit;
Bucuraţi-vă, că din neamul vostru a strălucit prea luminoasă făclie, Născătoare de Dumnezeu, Sfântă Fecioară Maria;
Bucuraţi-vă, că dintr-însa S-a născut Biruitorul morţii şi al iadului;
Bucuraţi-vă, că prin credinţa voastră în Hristos, Cel ce avea să vină, aţi câştigat mântuire;
Bucuraţi-vă, ca, în locul blestemului celui de demult, binecuvântarea prin El aţi primit;
Bucuraţi-vă, cei ce şi în iad venirea lui Hristos aţi aşteptat;
Bucuraţi-vă, că din chinurile iadului prin El v-aţi izbăvit;
Bucuraţi-vă, căci cu slavă la ceruri v-aţi ridicat;
Bucuraţi-vă, că împreună cu cetele îngereşti, în locaşurile Tatălui ceresc v-aţi sălăşluit;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 3

  Cu puterea Celui de sus umbriţi fiind, Sfinţilor, cu îndrăzneală v-aţi întrarmat împotriva începătorilor şi stăpânitorilor răutăţii celei de sub cer; şi biruind vicleşugurile lor, toate începuturile voatre cele bune le-aţi săvârşit, cântând Atotputernicului, Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul 3

Având, sfinţilor prooroci, locaşuri prea mărite, în curţile casei Tatălui ceresc, şi luminaţi fiind cu lumina cea pururea fiitoare a feţei lui Dumnezeu, vă desfătaţi cu toţi Sfinţii, în fericirea cea negrăită, de care noi păcătoşii, dorind a fi părtaşi, vă lăudăm pe voi aşa:

Bucuraţi-vă, sfinţilor prooroci, alesi de Dumnezeu înainte de naşterea voastră;
Bucuraţi-vă, căci cu credinţa aţi slujit Domnului până la întruparea lui Hristos;
Bucuraţi-vă, că din pruncie cu darul Sfântului Duh sunteţi sfinţiţi;
Bucuraţi-vă, cei trimişi de Domnul ca să înţelepţiţi pe fiii lui Israel cel ce rătăcise;
Bucuraţi-vă, cei ce mai dinainte aţi vestit preaslăvita naştere a lui Hristos din Fecioara;
Bucuraţi-vă, stelelor, care v-aţi arătat înaintea venirii soarelui celui adevărat;
Bucuraţi-vă, că pe împăraţii lui Israel, cei călcători de lege, i-aţi mustrat;
Bucuraţi-vă, cei ce toată necurăţia omenească, cu sabia Cuvântului lui Dumnezeu, fără cruţare aţi tăiat;
Bucuraţi-vă, robi credincioşi ai Domnului, care toată voia Lui aţi împlinit;
Bucuraţi-vă, cei ce înainte stăpânitorilor fără frică adevărul aţi vorbit;
Bucuraţi-vă, cei ce în lume multe scârbe şi necazuri aţi răbdat;
Bucuraţi-vă, cei ce întru slava cea veşnică, cu toţi aleşii, în cer prăznuiţi;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 4

  De viforul vieţii izbăvindu-vă, Sfinţilor toţi, în odihna cea cerească vă aflaţi, în loc cu verdeaţă şi de răcoare, unde sunt râurile dulceţii celei nespuse, hrana slavei lui Dumnezeu cea nestricăcioasă, cântările şi glasurile celor ce prăznuiesc acolo; şi voi cu toate puterile îngereşti vă veseliţi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

  Ochii n-au văzut, urechea n-a auzit şi în inima omului pământesc n-a intrat, bucuria şi dulceaţa în care voi acum vă desfătaţi, Sfinţilor Apostoli. Pentru aceasta, cu bună cucernicie, grăim către voi:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Apostoli, care, cu Ioan Botezătorul, sunteţi mai aproape stătători, de prestolul Sfintei Treimi;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi vestit lumii taina răscumpărării noastre;
Bucuraţi-vă, cei ce cu lumina credinţei lui Hristos aţi luminat popoarele cele întunecate;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi semănat în inimile oamenilor sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, că roada ostenelilor voastre seceraţi, în cămara cea cerească;
Bucuraţi-vă, sfinţilor părinţi, care la cele şapte soboare din toată lumea mărturisirea credinţei celei adevărate aţi mărturisit şi întărit;
Bucuraţi-vă, cei ce viforul vicleşugurilor cele ereticesti aţi liniştit;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi lămurit noua dogmă a credinţei celei adevărate;
Bucuraţi-vă, cei ce şi până acum, cu învăţătura voastră, Biserica lui Hristos de eresuri şi de dezbinari o apăraţi;
Bucuraţi-vă, sfinţilor ierarhi, care cu cuvântul şi cu viaţa luminos aţi strălucit;
Bucuraţi-vă, că în lumina cea neînserată, cu fiii voştri cei duhovniceşti locuiţi;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 5

  Rascumparati fiind, prin scurgerea Sangelui Tau cel dumnezeiesc, Mântuitorule, şi cu dreptate slujind Tie toţi sfinţii pe pământ, acum ca niste stele prea luminoase stralucesc pe taria Bisericii, şi pe noi, care înotam în marea păcatelor acestei vieţi, la calea cea dreaptă ce duce la patria cerească ne povăţuiţi. Pentru aceasta, mulţumire lui Dumnezeu Ii aducem, cu bucurie cântând: Aliluia!

Icosul 5

  Văzând, sfinţilor mucenici, că în lumea aceasta toate sunt deşertăciune şi supuse stricăciunii, v-aţi silit preavesnicului Dumnezeu să-I placeţi şi să schimbaţi, prin cumplitele chinuri, cele stricăcioase. Pentru aceasta, v-aţi învrednicit a sta aproape de înfricoşătorul scaun, în slava cea veşnică, de unde să nu ne uitaţi pe noi, cei ce săvârşim pomenirea voastră şi grăim către voi unele ca acestea:

Bucuraţi-vă, sfinţilor mucenici, răbdători de patimi, care cu sângele vostru aţi pecetluit credinţa vostră cea dreaptă în Hristos;
Bucuraţi-vă, că nu v-aţi temut de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă;
Bucuraţi-vă, cei ce chinuri înfricoşătoare aţi răbdat;
Bucuraţi-vă, cei ce patimile lui Hristos cu osârdie aţi râvnit;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi biruit cruzimea chinuitorilor celor cumpliţi;
Bucuraţi-vă, cei ce prin foc şi prin apă aţi trecut şi în odihnă veşnică aţi intrat;
Bucuraţi-vă, mărturisitorilor şi sfinţilor mucenici, care pentru dreapta credinţă şi pentru cinstirea sfintelor icoane aţi pătimit;
Bucuraţi-vă, preacuvioşilor mucenici, care cu Domnul în rugăciune aţi vorbit şi cu patimile Sale pe diavol aţi biruit;
Bucuraţi-vă, că pentru slava şi cinstea Împăratului ceresc aţi luptat;
Bucuraţi-vă, că slava biruinţei de la Hristos din ceruri o aţi primit;
Bucuraţi-vă, cei ce multe şi felurite minuni, întru slava lui Dumnezeu, pe pământ aţi săvârşit;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 6

  Neamurile creştineşti propovăduiesc mărirea voastră, Sfinţilor. Căci voi, ca un rai sădit v-aţi arătat în mijlocul Bisericii, având pom de viaţă pe Însuşi Domnul, din care, gustând dulceaţa raiului, aţi trecut cu vederea toate cele stricăcioase în lumea aceasta şi cu bucurie în lumea cea cerească aţi intrat, cântând: Aliluia!

Icosul 6

Credinţa cea dreaptă şi faptele cele bune ale cuvioşilor părinţi, ca izvoarele limpezi la toată lumea strălucesc, şi calea cea întunecată a vieţii acesteia nouă ne-o luminează, ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor şi ale eresurilor cele de suflet pierzătoare. Pentru aceasta cu laude le cântăm lor:

Bucuraţi-vă, cuvioşilor părinţi, care lumea şi toate cele din lume, pentru dragostea lui Hristos Dumnezeu, de bună voie le-aţi lepădat;
Bucuraţi-vă, cuvioaselor maici, care călătoria vieţii pământesti, zi şi noapte luptând, aţi săvârşit;
Bucuraţi-vă, pustnicilor, care în peşteri şi în munţi cu fiarele aţi vieţuit;
Bucuraţi-vă, postitorilor, care vremelnică viaţă în foame şi în sete aţi petrecut;
Bucuraţi-vă, stâlpnicilor, care gerul şi zăduful pentru împărăţia cea cerească aţi răbdat;
Bucuraţi-vă, schivnicilor, care în liniştea inimii pe Dumnezeu aţi cântat;
Bucuraţi-vă, fecioarelor, care fecioria aţi păzit şi lui Hristos Mielul cel fără prihană aţi urmat;
Bucuraţi-vă, slujitorilor aleşi, care smerenia lui Hristos aţi dobândit;
Bucuraţi-vă, cei ce viaţa cea de obşte, în dragoste frăţească ca îngerii aţi petrecut;
Bucuraţi-vă, cei înţelepţi şi blânzi, care povăţuitori călugărilor aţi fost;
Bucuraţi-vă, că prin truda iubitorilor de străini, bunătăţile cele de sus le-aţi câştigat;
Bucuraţi-vă, cei ce în odihna Domnului aţi intrat;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 7

  Voind preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toţi acei ce fac voia Lui, ci mare plată s-a gătit lor întru Împărăţia cerurilor, a preamărit cetele de sfinţi ai Săi, care în tot chipul au slujit Lui pe pământ, ca şi noi să râvnim vieţii lor şi aceeaşi slavă cerească să o dorim, cântându-I Lui neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

  Zis-a Domnul: (Cel ce crede intru mine, desi va muri, viu va fi). Aceste cuvinte ale Stăpânului sunt deosebit de potrivite, vouă Sfinţilor toţi. Căci voi, deşi aţi murit pe pământ cu trupul, dar cu sufletele pururea sunteţi vii în locaşurile cele de sus şi multe minuni în lume săvârşiţi. Cu mijlocirea voastră cea fierbinte către Dumnezeu, ajutaţi-ne nouă, celor ce grăim către voi aşa:

Bucuraţi-vă, cei ce cu mintea voastră cea înaltă pe Dumnezeu cel adevărat L-aţi cunoscut;
Bucuraţi-vă, cei ce cu credinţa voastră cea dreaptă în Sfânta Treime, fără de prihană aţi petrecut;
Bucuraţi-vă, cei ce pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, adevărat Dumnezeu şi om desăvârşit L-aţi mărturisit;
Bucuraţi-vă, cei ce în mântuitoarele Lui patimi fără îndoială aţi crezut;
Bucuraţi-vă, cei ce cu credinţa cea dreaptă ca stelele străluciţi;
Bucuraţi-vă, căci cu trupul pe pământ aţi umblat, iar cu mintea în cer aţi vieţuit;
Bucuraţi-vă, că prin moartea cea vremelnică la viaţa cea fără de sfârşit aţi trecut;
Bucuraţi-vă, că prin calea cea strâmtă după cuvântul Domnului aţi mers;
Bucuraţi-vă, că prin porţile cele îngereşti în împărăţia cea cerească aţi intrat;
Bucuraţi-vă, moştenitorilor ai bunătăţilor celor veşnice;
Bucuraţi-vă, grabnici rugători pentru mântuirea noastră;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 8

  Cu ochii cugetului privind la locaşurile de sus, unde toţi Sfinţii după ostenelile cele pământeşti se odihnesc, noi cei ce pe pământ şi în trup îmbrăcaţi, măcar că nu putem cunoaşte fericirile cele de acolo, dar cu credinţă înţelegându-le, iar cu inima gustându-le, cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul 8

  Atotţiitorule, Doamne, Cel ce cunoşti multimile stelelor şi la toate le-ai dat nume, Tu singur ştii pe nume pe toţi cei ce bine ţi-au plăcut ţie. Iar noi, lucrul mâinilor Tale fiind, precum nisipul mării a-l număra, aşa şi numărul tuturor sfinţilor a-I spune nu se poate, decât numai pe cei aleşi robi ai Tăi, care de la începutul lumii bine ţi-au plăcut, pe nume îi chemăm, zicând:

Bucuraţi-vă, Adam şi Eva, străbuni a tot neamul omenesc;
Bucuraţi-vă, Abel şi Set, cei dintâi din lume iubitori de dreapta credinţă;
Bucuraţi-vă, Noe, al doilea începător al neamului omenesc, şi Avraam, primitorul aşezământului lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, Moise, de Dumnezeu văzătorul şi Aaron, întâiul preot în Legea cea veche;
Bucuraţi-vă, Enoh şi Ilie, cei ce cu trupul moarte nu aţi gustat şi la cer aţi fost luaţi;
Bucuraţi-vă, Isaie, David şi Daniel, văzători ai tainelor lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, Ioachim şi Ana, care aţi născut pe Fecioara Maria, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru;
Bucuraţi-vă, Petru şi Pavel, Iacob şi Ioan, cei mai aleşi apostoli ai lui Hristos;
Bucuraţi-vă, Nicolae, Vasile, Grigorie, Ioan şi Atanasie, stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii lui Hristos;
Bucuraţi-vă, Antonie, Pahomie, Eftimie, Ilarion şi Sava, mari povăţuitori ai călugărilor;
Bucuraţi-vă, Gheorghe, Dimitrie, Eustaţie şi Pantelimon, mari mucenici ai lui Hristos;
Bucuraţi-vă, Varvara, Irina, Paraschiva, Ecaterina şi toate muceniţele, care cu sângele vostru aţi adeverit biruinţa credinţei;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 9

  Toţi sfinţii Tăi, Doamne, urmând cetele îngereşti, neîncetat slăvesc în cer, Prea sfânt numele Tău: Sfânt, Sfânt, Sfânt! Împreună cu acestea şi noi păcătoşii, pe pământ, cu buze de tină cântăm: Aliluia!

Icosul 9

  Ritorii cei cu deşartă înţelepciune nu se pricep a spune: „Cum voi toţi Sfinţii, fiind asemenea nouă, oamenii în trup pătimaş, nu v-aţi biruit de patimi, ci, cu bărbăţia voastră, pe vrăjmaşii cei fără de trup aţi biruit?” Iar noi, preaslăvind pe Domnul, Cel ce v-a întărit pe voi, lăudăm vitejia voastră şi cu mulţumire grăim:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Toţi, că pentru dragostea lui Dumnezeu viaţa voastră nu aţi cruţat;
Bucuraţi-vă, cei ce lumea şi pe stăpânitorul ei aţi biruit;
Bucuraţi-vă, că toate mrejele şarpelui celui din vechime, ca pe nişte fire de păianjen, le-aţi rupt;
Bucuraţi-vă, cei ce sub mâna cea tare a prea bunei Pronii a lui Dumnezeu v-aţi smerit;
Bucuraţi-vă, cei ce cu voia voastră, voii Tatălui ceresc v-aţi supus;
Bucuraţi-vă, cei ce în trupurile şi-n sufletele voastre pe Dumnezeu L-aţi prea slăvit;
Bucuraţi-vă, căci cu toate faptele voastre pe Dumnezeu L-aţi slăvit;
Bucuraţi-vă, că mâinile voastre la lucrarea faptelor bune le-aţi ridicat;
Bucuraţi-vă, că paşii voştri pe calea cea adevărată aţi îndreptat;
Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi lipit inima către bogaţii, sau desfătarea lumească;
Bucuraţi-vă, că numai către bucuria cea veşnică aţi cugetat;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 10

  Pe calea mântuirii drept mergând şi despre judecăţile lui Dumnezeu învăţându-vă, Sfinţilor toţi, v-aţi arătat ca nişte pomi bine roditori la izvoarele apelor şi aţi adus la vreme lui Dumnezeu rod de fapte bune. Iar acum în Edenul cel de sus, în fericirea cea negrăită, desfătându-vă, pomeniţi-ne şi pe noi, fraţii voştri, care lăudăm grija voastră cea părintească pentru mântuirea noastră şi lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul 10

  Ca un zid tare, împotriva vrăjmaşului, sunteţi voi pentru noi, Sfinţilor toţi, şi fierbinte rugători către Hristos, pentru tot neamul creştinesc. Pentru aceasta, de săgeţile nevăzuţilor luptători pururea fiind voi păziţi, cu bucurie grăim:

Bucuraţi-vă, frumuseţea cea mare a neamului omenesc;
Bucuraţi-vă, mântuirea cea de-a pururea în călătoria noastră cea pământească;
Bucuraţi-vă, că ne sunteţi nouă ajutători puternici, în lupta cu vrăjmaşii mântuirii noastre;
Bucuraţi-vă, că de sabia mâniei lui Dumnezeu cu rugăciunile voastre ne apăraţi pe noi;
Bucuraţi-vă, că, ispitiţi fiind, şi nouă ne ajutaţi când cădem în mrejele ispitelor;
Bucuraţi-vă, că de pocăinţa noastră, a păcătoşilor, vă bucuraţi;
Bucuraţi-vă, cei ce în tot locul şi în toată vremea pe pământ bine aţi vieţuit;
Bucuraţi-vă, cei ce chiar de aţi greşit, dar cu adevărată pocainţă şi cu lacrimi întinăciunea păcatului aţi spălat;
Bucuraţi-vă, cei ce de la Adam şi până acum, întru nădejdea vieţii cele veşnice aţi adormit;
Bucuraţi-vă, cei ce de la apus şi de la răsărit aţi venit şi în sânul lui Avraam v-aţi odihnit;
Bucuraţi-vă, că ceaţa voastră pururea se măreşte cu cei noi de pe pământ veniţi;
Bucuraţi-vă, că prin voi, locurile duhurilor celor căzute, în soborul îngeresc se împlinesc;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 11

  Cântările noastre cele de laudă, măcar de ar fi ca întunericul de multe la număr, nu vor fi de ajuns spre mărirea faptelor voastre celor bune, Sfinţilor toţi. Nouă neputincioşilor mai bine ar fi să iubim tăcerea; dar ca să nu ne arătăm leneşi şi nemulţumitori, pentru milele şi darurile lui Dumnezeu cele pentru voi primite, Stăpânului Celui ce v-a preaslăvit pe voi îi cântam: Aliluia!

Icosul 11

Voi, Sfinţilor toţi, sunteţi făclii luminii celei nespuse, înaintea scaunului Preasfintei Treimi, împreună cu cetele îngerilor, căci în rugăciuni pentru noi neîncetat sunteţi şi pe cărarea cea luminoasă a mântuirii povăţuiţi pe cei ce grăiesc către voi aşa:

Bucuraţi-vă, făclii ale focului celui nematerialnic;
Bucuraţi-vă, locuitori ai locaşului Tatălui ceresc;
Bucuraţi-vă, strugurii viei lui Hristos;
Bucuraţi-vă, ale raiului flori bine mirositoare;
Bucuraţi-vă, râuri de viaţă curgătoare, care potoliţi setea noastră cea duhovnicească;
Bucuraţi-vă, nori de ploaie purtători, ce ne răcoriţi pe noi în zăduful ispitelor;
Bucuraţi-vă, căci cu suflarea voastră cea duhovnicească, iarna mâhnirii de la sufletele noastre o alungaţi;
Bucuraţi-vă, privighetorilor, cu dulci cântări, care ne vestiţi nouă primăvara cea duhovnicească a veşnicei fericiri;
Bucuraţi-vă, punte închipuită, a cărei milă o vărsaţi peste noi;
Bucuraţi-vă, buni cârmaci, care de potopul păcatelor ne feriţi pe noi;
Bucuraţi-vă, povăţuitori credincioşi, care ne îndreptaţi pe noi la patria cea cerească;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 12

  Darul cel dat vouă de la Dumnezeu, ca o răsplată pentru mulţimea faptelor voastre cele bune, cine dintre pământeni poate să-l povestească, o Sfinţilor? Căci precum am socoti apa mării cu picătura, aşa şi ale voastre minuni şi faceri de bine, care prin voi ni se dau nouă, nu este cu putinţă a se numara. Pentru aceea, săvârşim mărită serbarea aceasta, cu bucurie şi cu umilinţă, iar lui Dumnezeu, Celui ce toate prin voi lucrează, Ii cântăm: Aliluia!

Icosul 12

  Cântând ţie, Atotţiitorule Stăpâne, toţi lăudăm preasfânt numele Tău, că de la începutul lumii în diferite chipuri ai arătat pe pururea pomeniţii Sfinţii Tăi, care Tie unuia Dumnezeu, în Treime slăvit, Ti-au plăcut. Cu rugăciunile cărora, de toate răutăţile izbăveşte pe cei ce grăiesc către dânşii:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, plăcuţilor lui Dumnezeu, împreună cu pururea Fecioara Maria, cea mai preasfântă decât toată făptură;
Bucuraţi-vă, şi voi îngerii cei fără de trup, păzitorii neamului omenesc;
Bucuraţi-vă, sfinţilor împăraţi ocârmuitori, care pe pământ cu bună cucernicie aţi condus şi Împărăţia cea cerească aţi câştigat;
Bucuraţi-vă, judecători care pe pământ aţi judecat cu nepărtinire, că aţi aflat mila şi îndreptarea de la Judecătorul cel mare al cerului şi pământului;
Bucuraţi-vă, ai oraşelor buni ispravnici, ca v-aţi învrednicit a locui în oraşul cel ceresc;
Bucuraţi-vă, păstorii cei râvnitori ai oilor celor cuvântătoare de Hristos, Începătorul păstorilor, că v-aţi preamărit;
Bucuraţi-vă, buni lucrători pe pământ, care întru bunătatea inimii şi în nerăutate Domnului aţi slujit;
Bucuraţi-vă, călătorilor răbdători, care aţi ajuns la patria cea cerească;
Bucuraţi-vă, cei nebuni pentru Hristos, care ocări şi dosădiri pentru El aţi suferit;
Bucuraţi-vă, cei fără de arginti, care în dar tămăduire bolnavilor aţi dat, iar plată din cer aţi primit;
Bucuraţi-vă, bărbaţi şi femei de toată vârsta, care la chemare aţi plăcut lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, că voi întru Hristos una sunteţi şi sufletele voastre în mâinile Domnului sunt;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 13

  O, preafericiţilor Părinţi, împlinitorii voii lui Dumnezeu, Sfinţilor toţi, cei ce aţi câştigat moştenirea veşnicelor bunătăţi, primiţi acastă cântare a noastră de laudă, şi prin rugăciunile voastre cele bine plăcute şi primite de către Dumnezeu, cereţi nouă iertarea păcatelor şi izbăvire de chinurile cele veşnice. Ca împreună cu voi, în patria cea cerească să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!(Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 ( Soborul îngeresc, micşorat prin căderea îngerilor celor cu trufie…) si Condacul 1 (Celor aleşi ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinţilor, care din veac au strălucit în toată lumea, …).


Apoi se zic aceste rugaciuni:

Rugaciunea întâi:

   O, preafericiţilor, plăcuţilor lui Dumnezeu, Sfinţilor toţi, care staţi înaintea prestolului Sfintei Treimi şi va bucuraţi de fericirea cea negrăită! Iată acum, în ziua serbării voastre cea de obşte, fraţii voştri cei mai mici, care aducem vouă aceste cântări de laudă şi prin mijlocirea voastră cerem milă şi iertare de păcate de la preabunul Dumnezeu. Că ştim bine că toate câte voiţi puteţi cere de la Dânsul. Deci cu smerenie ne rugăm vouă ca să rugaţi pe Stăpânul cel milostiv să ne dea nouă duhul râvnirii voastre, spre paza sfintelor Lui porunci; ca, mergând pe urma voastră, să putem cu bună cucernicie şi fără prihană să săvârşim călătoria vietii celei pământeşti, învrednicindu-ne întru pocainţă a ajunge la locaşurile raiului cele preaslăvite şi acolo împreună cu voi să preaslăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua:

  Către voi, Sfinţilor toţi, ca şi către nişte lumini povăţuitoare, care cu faptele voastre aţi luminat calea cerescului răsărit, cu smerenie ne plecam noi păcătosii genunchii inimii noastre şi din adâncul sufletului strigam: Rugaţi-vă pentru noi iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să nu ne lase să rătăcim prin răspântiile păcatului, ci să ne lumineze mintea şi inima mea, cu lumina harului Său, ca întăriti fiind cu acest har, să putem, cealaltă vreme, să umblam pe cărarea cea dreaptă. Ajutaţi-ne pe noi, voi, cei cu învăţătura cea mântuitoare a lui Hristos, aţi luminat Biserica Lui şi cu sfintele şi de Dumnezeu înţelepţitele canoane neclintit aţi întărit-o, ierarhilor şi părinţilor ai turmei lui Hristos, care cu rugăciunile şi cu slujirea sfintelor dumnezeieştilor taine, pe toţi credincioşii aţi sfinţit şi i-aţi învăţat sa umble după poruncile lui Dumnezeu. Rugându-vă pe voi, pururea fericiţilor, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos şi mucenicilor, care înaintea stăpânirilor pe Hristos Dumnezeu cu bună îndrăzneală L-aţi mărturisit, şi cinstit sângele vostru pentru El aţi vărsat, cuviosilor şi drepţilor, cei ce prin calea cea strâmtă şi cu necazuri viaţa v-aţi sâvârşit şi cu omorârea trupului şi a patimilor v-aţi răstignit lui Hristos, cereţi-ne nouă de la Hristos Dumnezeu iertarea păcatelor, îndreptarea vieţii şi toate bunătăţile cele trebuincioase, pentru viaţa cea vremelnică şi pentru cea veşnică. O, preacinstit şi preamărit Sobor al Sfinţilor lui Dumnezeu, cei ce ca îngerii fără de trup aţi vieţuit şi Domnului aţi plăcut, fiţi-ne mijlocitorii şi rugătorii noştri! Căutaţi cu dumnezeiască dragoste spre noi, străinii şi călătorii si, cu puterea şi cu darul ce vi s-a dat vouă de la Dumnezeu, îndreptaţi-ne şi pe noi către patria cerească, întăriţi neputinţa noastră, apăraţi-ne pe noi de ispite şi de înşelăciuni, păzindu-ne de căderea în păcat. Treziţi în noi dragostea cea sfântă pentru Domnul şi râvna pentru mântuirea noastră. Sădiţi în inimile noastre frica cea dumnezeiască. Îndreptaţi paşii noştri spre lucrarea poruncilor lui Hristos şi spre împlinirea voii lui Dumnezeu-Tatăl. Faceţi ca să vieţuim noi viaţa aceasta întru dreptate. Pururea să ne aducem aminte de ceasul morţii şi de înfricoşătoarea a doua venire a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Ca prin darul şi iubirea Lui de oameni fiind păziţi şi mântuiti, să ne învrednicim şi noi păcătoşii şi nevrednicii, împreună cu voi, în împărăţia cea cerească a ne închina înaintea sfântului prestol al Domnului si, mulţumind cu bucurie, să slăvim pe preasfânta şi de viaţă făcătoarea şi nedesparţită Treime: pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Preasfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!

  • M ioritz A • – Daniel Medvedov

 Câteva cuvinte despre sensul secret al gurii de rai

 
Madrid 2010 /2015
• MIORIȚA •
 (Versiune: V. Alecsandri)
Se pare că acest poem este o creație pastorala. De fapt este un text mistic, existențial.
Despre ce e vorba aici, între cuvinte și imagini populare? Despre naștere. Totul trebuie înțeles în oglindă: moartea e o naștere, nunta e viața, steaua ce cade, cade la nașterea unui copil, nu la moartea unui om. 
Gura de rai e un loc numit “buricul pământului”, acolo unde se unește cerul cu pamântul și cu lumea subterană.
Iar piciorul de plai e un deal, o “ridicătură de pamânt”, pântecele mamei, al femeii însărcinate. Totul se întâmplă în timpul “facerii”, căci e vorba de o “sarcina”, o gestație.
Și unde se petrec toate aceste lucruri? În țara Munteniei, Valahia, a Moldovei, și a Transilvaniei, la noi. 
Bătrânica ce întreabă despre fiul său e figura sufletului, suflarea ce a îmbătrânit și acum trebuie să se despartă de miorarul cel frumos, Ființa și Sinele. A trecut timpul și a venit ora despărțirii. Ființa merge înainte, și va întâlni o altă mireasă, a lumii prințesă, crăiasă, energia vitală, combustibil al ființei, Sinele numit POIMANDRES – Miorar, păstor, cioban.
Și inima e ca un câine, latră în piept, credincioasă.
Momentul este potrivit, e un KAIROS, o clipă fără durată. Sinele nu vrea ca sufletul să știe de plecarea lui.
Iar Miorița? Cine este oare? Este Soarta, destinul nostru scris “în cer” . . .E zodia Berbecului, căci ceea ce se întâmplă se petrece în această perioadă zodiacală a ciclului de 25.920 de ani. Un cioban e un vraci, un cititor în stele, căci poate să-și vadă destinul scris pe cer pe crugul cerului, ca în palmă, datorită liniștei sale interioare.
“În tării stă Soarele în crugu-i” – spune Eminescu. 
“Și-nainte ne-a minat,
Pre crugul cerului,
Pre semnele pamântului . . .” – spun textele populare.
Cei trei ciobani sunt cele trei vârste ale omului: tinerețea, bătrânețea și copilaria. Cind ființa, Sinele, trece la altă viață, bătrânețea și copilaria lui par să ucidă tânărul etern. Și acest gest ritual e ca un apus de soare. Pe cerul nopții, miorarul baci își vede moartea scrisă cu litere stelare. El nu se înfiorează, căci așteaptă învierea. Cum să ne fie frică de moarte când așteptăm Învierea? 
Mioara îl sfătuiește pe cioban să se așeze un moment în liniște, în isihie, la umbră, la negrul zăvoi al ochilor închiși. Ființa, Sinele, POIMANDRES, e ca îngropat în cap, la strunga de oi, animale ce înseamnă gândurile noastre, strunga gândurilor. Sinele pare să stea ca îngropat, acolo, “în dosul stânii”, unde e epifiza, glanda pineală,  CONARIUM.
 
Și acolo se aude acea muzică, ca de fluier fermecat, ca sunetul apelor unei mari cascade, CATADUPA, pe care sihaștrii o numesc “cuvântul”, muzica sferelor. Vântul care bate e respirația, și oile strânse sunt gândurile strânse în concentrarea meditației cu ajutorul cuvintelor sfinte ce sunt ca niște câini credincioși ce aduna oile la stână. 
Nu e nevoie să se vorbească de omor, spune ciobănașul, ci mai degrabă de o nuntă, o nuntă cu Prințesa Suflării noii vieți, o adiere de vânt.
Cel mai surprinzător element al Mioriței este bătrânica alergând în neștire pe câmpurile morții și tot întrebând de soarta ciobănașului. Așa lăsăm noi în urmă un fel de fantomă care nu știe că a murit și tot caută, și tot întreabă, fără ca nimeni să-i răspundă, sau să-i povestească, ceea ce s-a întâmplat. Ea nu trebuie să știe că a căzut o stea fiindcă acea “cădere” înseamnă o pierdere. Fantoma, ca un fel de imagine semi-transparentă, are speranța de a-și întâlni ciobănașul, a POIMANDRES. Dar POIMANDRES e departe, s-a dus pe drumul său etern.
MIORIȚA este un poem mistic, existențial.
     1. Pe-un picior de plai,
2. Pe-o gura de rai,
3. Iată vin în cale,
4. Se cobor la vale
5.Trei turme de miei
6. Cu trei ciobănei
7. Unu-i moldovean
8. Unu-i ungurean
9. Și unu-i vrâncean.
10. Iar cel ungurean,
11. Și cu cel vrâncean,
 12. Mări se vorbiră,

13. Ei se sfatuiră

14. Pe l-apus de soare
15. Ca să mi-l omoare
16. Pe cel moldovan
17. Că-i mai ortoman
18. Și-are oi mai multe,
19. Mândre și cornute,
20. Și cai învățați
21. Și câni mai bărbați!
22. Dar cea Mioriță,
23. Cu lâna plaviță
24. De trei zile-ncoace
25. Gura nu-i mai tace,
26. Iarba nu-i mai place.
27. Mioriță laie,
28. Laie, bucălaie,
29. De trei zile-ncoace
30. Gura nu-ți mai tace!
31. Ori iarba nu-ți place,
32. Ori ești bolnăvioară,
33. Draguță Mioară?
 34. Draguțule bace!
35. Da-ți oile-ncoace
36. La negru zăvoi,
37. Că-i iarbă de noi
38. Și umbră de voi.
39. Stăpâne, stăpâne,
40. Iți cheamă și-un câne
41. Cel mai bărbătesc
42. Și cel mai frățesc,
43. Că l-apus de soare
44. Vreau să mi te-omoare
45. Baciul Ungurean
46. Și cu cel Vrâncean!
47. Oiță bârsană,
48. De ești năzdrăvană
49. Și de-a fi să mor
50. În câmp de mohor,
51. Să-i spui lui Vrâncean
52. Și lui Ungurean
53. Ca să mă îngroape
54. Aice pe-aproape
55. În strunga de oi,
56. Să fiu tot cu voi;
57. În dosul stânii,
58. Să-mi aud cânii,
59. Aste să le spui,
60. Iar la cap să-mi pui
61. Fluieraș de fag,
62. Mult zice cu drag!
63. Fluieraș de os,
64. Mult zice duios!
65. Fluieraș de soc,
66. Mult zice cu foc!
67. Vântul când a bate
68. Prin ele-a răzbate,
69. Și-oile s-or strânge
70. Pe mine m-or plânge
71. Cu lacrimi de sânge!
72. Iar tu de omor
73. Să nu le spui lor.
74. Să le spui curat
75. Că m-am însurat
76. Cu-o mândră crăiasă,
77. A lumei mireasă;
78. Că la nunta mea
  79. A căzut o stea;
 80. Soarele și luna 
81. Mi-au ținut cununa; 
82. Brazi și păltinași
83. I-am avut nuntași;
84. Preoți, munții mari,
85. Paseri, lăutari,
86. Păsărele mii,
87. Și stele făclii!
88. Iar dacă-i zări,
89. Dacă-i întâlni
90. Măicuța bătrâna
91. Cu brâul de lâna,
92. Din ochi lăcrimând,
93. Pe câmpi alergând,
94. Pe toți întrebând
95. Și la toți zicând: 
96. Cine-au cunoscut,
97. Cine mi-au văzut
98. Mândru ciobănel
99. Tras ca prin inel
100. Fețișoara lui,
101. Spuma laptelui;
102. Mustețioara lui,
103. Spicul grâului;
104. Perișorul lui,
105. Pana corbului;
106. Ochișorii lui,
107. Mura câmpului!
108. Tu Mioara mea,
109. Să te-nduri de ea
110. Și-i spune curat
111. Că m-am însurat
112. Cu-o fată de crai,
113. Pe-o gura de rai.
114. Iar la cea măicuță
115. Să nu-i spui, drăguță,
116. Că la nunta mea
117. A căzut o stea,
118. C-am avut nuntași
119. Brazi și păltinași,
120. Preoți, munții mari,
121. Paseri, lăutari,
  122. Păsărele mii,
123. Și stele făclii!
 
 
 
 

Un moment de rugăciune

O, de-am fi aproape de sfințenie, ce ne-ar bucura necazul, ba chiar trecerea… Dar, of, nu suntem… Prea puțini.
Necazul – o stare de fapt în dezacord cu starea noastră interioară – ne prinde când nu ne așteptăm. Pe toți. Ba nu, pe majoritatea.
Lui Avraam cred că i s-au tulburat mintea și inima la cererea Lui. Cocârjit de durere, a urcat pe dealul jertfei. Noi nu mai știm pe ale lui Avraam, dar încă umblăm cocârjiți . De durere și de neștiința de a ne afla alinare. Încrederea în El e doar un fir subțire la care doar privim. Îl grijuim, dar ne e frică să ne atârnăm de el. S-ar rupe. S-ar rupe lumea noastră grunjoasă.S-ar rupe… Și căutăm… Căutăm mereu să îngroșăm acel fir…Ne dorim să devină funie, ba, unii, SCARĂ.
Să ne rugăm Bunuțului pentru cei în necazuri, ca El să le întărească vederea firului să-l simtă frânghie și/ sau scară.
Ieri am avut o stare interioară cumplită, fără să știu de ce. Am aflat apoi de accidentul de la Brașov… Plecații să fie odihniți în pace și rămașii lor și răniții să fie în paza Domnului și în sufletul nostru.
Astăzi… încă o veste tulburătoare…
Continuă lectura

Acatist pentru cei adormiți

 

După obişnuitul început, se zic:
 
CONDACELE şi ICOASELE:
INVIEREA_LUI_LAZAR
 
Condacul 1
 
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul luminii şi bucuriei şi le deschide braţele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm:
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!
 

Icosul 1

Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor adormiţi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: „Păcatele vi s-au iertat!”
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 2-lea

Cuviosul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la un popă idolesc: „Când vă rugaţi voi, creştinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi păgânii”. Este minunată puterea rugăciunilor creştineşti. Cele de dedesubt prin aceasta se luminează, împreuna cu cei credincioşi când cântăm pentru toată lumea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Ne aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care spune: „Inima care iubeşte pe oameni şi dobitoace, se roagă întotdeauna cu lacrimi şi pentru ca toată zidirea să se curăţească”, deci şi noi cu îndraznire cerem de la Dumnezeu ajutor celor din veac adormiţi, strigând unele ca acestea:
Tatăl nostru, uşurează întristarea părinţilor pentru pierderea fiilor,
Tatăl nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoasca măcar în cer,
Tatăl nostru, miluieşte pe toţi cei ce au fost îngropaţi fără rugăciuni,
Tatăl nostru, primeşte în locaşurile Tale pe cei ce au murit năprasnic de scârbe sau de bucurie,
Tatăl nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea şi odihna Sfinţilor,
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, celor adormiţi uşurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 3-lea

Vinovaţi suntem de necazurile lumii şi de suferinţele făpturilor necuvântătoare şi de suferinţele nevinovaţilor copii, fiindcă în căderea omului s-a distrus fericirea şi frumuseţea făpturii.
Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaţi, Tu singur ai puterea a ierta tuturor, deci iartă şi întoarce lumii fericirea cea de demult ca şi cei morţi şi cei vii să afle pacea strigând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Lumină lină, Răscumpărătorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe cruce pentru vrăjmaşii Tăi: „Părinte, iartă-le păcatul!” deci în numele iertării tuturor alor Tale, îndrăznim şi noi a ne ruga Tatălui pentru veşnica odihnă a vrăjmaşilor Tăi şi ai noştri.
Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat,
Tatăl nostru, celor ce şi-au făcut bunăstarea lor pe lacrimile aproapelui,
Tatăl nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu clevetire şi cu nedreptate,
Tatăl nostru, răsplăteşte cu milă pe toţi cei obijduiţi de noi,
Tatăl nostru, fă ca această rugăciune pentru ei, să fie primită drept taină împăcării,
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinţilor şi fraţilor noştri răposaţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 4-lea

Mântuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfârşit în suferinţe grele prin ucideri, îngropaţi de vii, mistuiţi de grindină, de ger sau din cădere de la înălţime; deci pentru întristarea sfârşitului lor, dăruieşte bucuria Ta cea nesfârşită şi veşnică, ca să binecuvânteze vremea lor de suferinţă ca timp al răscumpărării lor, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Dăruişte, Doamne, tuturor cărora le-ai luat viaţa din fragedă tinereţe, tuturor cărora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pământească, Mila Ta cea nesfârşită. Tu le vei răsplăti cu razele iubirii Tale nesfârşite dincolo de mormânt, iar noi strigăm aşa:
Tatăl nostru, răsplăteşte celor ce au murit sub sacinile grele ale ostenelilor,
Tatăl nostru, primeşte în cămările Raiului pe adormiţii prunci şi pe fecioare,
Tatăl nostru, învredniceşte-i veseliei la Cina Fiului Tău,
Tatăl nostru, odihneşte-i pe cei singuratici, orfani şi străini pentru care nu are cine să se roage,
Tatăl nostru, să se stingă păcatele lor de razele calde ale atotiertării Tale,
Tatăl nostru, dăruieşte robilor Tăi mai înainte preaslăviţi părinţi şi fraţi ai noştri haina alba a biruinţei,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 5-lea

Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înţelegere şi de pocăinţă; la groaznica judecată se descoperă deşertăciunile pământeşti; pornirile trupeşti se liniştesc, mintea cea semeaţă se smereşte, dreptatea cea veşnică se dscoperă, deci şi păcătoşii cei îndărătnici în credinţă când sunt pe patul de moarte, mărturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru aceea ei veşnic cer îndurarea Ta strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Părinte a toată îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu îndulceşti pământul cu roade, Tu veseleşti lumea cu frumuseţea, precum pe prieteni aşa şi pe vrăjmaşii Tăi; noi credem că şi dincolo de mormânt, în veşnicie, îndurarea Ta este nesfârşită miluind chiar şi pe păcătoşii cei cu totul lepădaţi, de aceea aşa ne rugăm:
Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinţenie şi pentru fărădelegile lor,
Tatăl nostru, fă să fie şi asupra lor, voia Ta cea de mântuire,
Tatăl nostru, fie-ţi mila de cei răniţi cu necredinţa cea pierzătoare,
Tatăl nostru, iartă-i pe cei ce s-au sfârşit fără pocăinţă,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce s-au pierdut în păcate grele şi întunecate,
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necredinţei în marea Bunătăţii Tale,
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osândirea în iad pe părinţii şi pe fraţii noştri, cei mutaţi din lume,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-6-lea

Este grozav întunericul depărtat de Dumnezeu, chinuit de conştiinţă şi de scrâşnirea dinţilor, de focul cel nestins şi de viermele cel neadormit; eu tremur gândind că aceea va fi şi soarta mea, deci, eu pentru mine însumi mă rog şi pentru cei ce sufăr în iad, ca să se pogoare pese ei rouă cu racoreală cântând cântare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Unde era să răsară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii?! De aceea Te şi pomenesc sufletele cele din iad, pogoară-Te dar din nou între cele mai de jos ale pământului şi scoate întru bucurie pe cei ce s-au despărţit de Tine cu păcatele, însă de Tine nu s-au depărtat. Deci, în numele Fiului şi al Duhului Sfânt, ne rugăm Tatalui:
Tatăl nostru, fiii Tăi se chinuiesc, deci miluieşte-i,
Tatăl nostru, grele le sunt păcatele lor, ci îndurarea Ta este mare,
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine,
Tatăl nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit adevărul din neştiinţă,
Tatăl nostru, iubirea Ta să le fie nu foc, ci răcoreală în rai,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-7-lea

Voind, Doamne, să dai mână de ajutor acelor morţi, le-ai îngăduit ca în vis să se arate şi prin vedenii, celor vii, ca pomenind cu dragoste pe cei adormiţi să facă în amintirea lor fapte bune şi nevoindu-se cu credinţă să strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Biserica lui Hristos înalţă rugăciuni pentru cei adormiţi în toată lumea în fiecare zi, la orice ceas, în tot pământul. Păcatele lumii se curăţesc cu sângele cel curăţitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, cu puterea rugăciunilor de la altarul Domnului:
Tatăl nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morţi să le faca scară către cer,
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare şi a tuturor sfinţilor,
Tatăl nostru, curăţeşte-i pe cei pentru care credincioşii strigă către Tine ziua şi noaptea,
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă pe părinţii lor,
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpără păcatele fiilor,
Tatăl nostru, primeşte milosteniile şi rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune,
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău, izvor de viaţă pentru aceia cărora le facem pomenirea,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-8-lea

Lumea întreagă se înfăţişează ca un sfânt mormânt obştesc. Pretutindeni se găseşte praful fraţilor şi al părinţilor noştri, zidiţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în Adam. Tu singur eşti Acela ce fără îndoială ne-ai iubit pe noi. Iartă pe toţi cei ce au murit de la început şi pâna acum, ca să cânte ei iubirii Tale de oameni. Aliluia!

Icosul al-8-lea

Vine ziua vaiului ca un foc arzător, ziua cea mare şi înfricoşată a Judecăţii cea de pe urmă, se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor şi se va deschide Cartea Cunoştinţei. Împăcaţi-vă cu Dumnezeu, strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi: Doamne ajută-ne, şi cu lacrimile celor vii, împlineşte neajunsurile celor morţi.
Tatăl nostru, în ceasul Judecăţii, învredniceşte-i pe ei şi pe noi de mila cea aducătoare de bucurie,
Tatăl nostru, încununează cu slavă pe cei ce au suferit munci pentru tine şi pentru aproapele,
Tatăl nostru, daruieşte adevărul Tău celor curăţiţi prin necazul lumii acesteia pământeşti,
Tatăl nostru, Cela ce ştii numele tuturor, primeşte-i pe cei ce s-au mântuit în cinul călugăresc şi cel mirenesc,
Tatăl nostru, primeşte pe păstorii cei cucernici împreună cu fiii lor cei duhovniceşti,
Tatăl nostru, să întâmpine robii Tăi pe Mirele Hristos cu făclii aprinse,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-9-lea

Binecuvântaţi, iar nu pierdeţi timpul care repede trece, fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult de mormânt; noua albire a părului, slăbirea puterii sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricăciunii pământeşti; ne vestesc că totul trece pe alături şi se apropie fericirea cea veşnică unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinţă: Aliluia!,

Icosul al-9-lea

După cum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaţa noastră merge spre cădere, cu fiecare an, cu fiecare lună, floarea tinereţii se vestejeşte, lumina bucuriilor se stinge, batrâneţea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraţi cândva tineri, plini de bucurie şi de fericire, unde sunteţi acum? Mormintele voastre zac fără glas, dar sufletele lor, sunt în Mâna Ta, Doamne:
Tatăl nostru, privirea şi îngrijirea din lumea cea de dincolo de mormânt ne cheamă la rugăciune,
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos şi încălzeşte locaşurile celor morţi,
Tatăl nostru, să se şteargă pentru totdeauna vremea despărţirii,
Tatăl nostru, învredniceşte-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatăl nostru, fă ca noi să fim una cu tine,
Tatăl nostru, întoarce celor răposaţi curăţia pruncilor şi bunătatea de suflet al celor tineri,
Tatăl nostru, fă ca să fie viaţa lor cea veşnică luminată sărbătoare a Paştilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 10-lea

La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie şi cu nădejde ne rugăm: „Adevereşte-ne, Doamne, cum că i-ai iertat pe toţi, spune-le cum că îi primeşti în locaşurile bucuriei, descoperă în taina sufletului nostru ca să cântăm”: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Îmi îndrept privirea în depărtare pe calea vieţii trecute şi văd o mulţime din cei care au răposat din prima zi şi până acum, binefăcători ai mei, şi cu îndatorită dragoste strig unele ca acestea:
Tatăl nostru, miluieşte pe toţi cei ce mi-au dorit şi mi-au facut mie bine,
Tatăl nostru, învredniceşte-i măririi Tale, pe părinţi şi pe fraţii noştri şi pe cei de aproape,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău,
Tatăl nostru, preamăreşte în faţa îngerilor pe cei ce m-au învăţat să Te iubesc,
Tatăl nostru, dăruieşte bucurie celor ce m-au povăţuit cu presupunerea vieţii lor sfinte,
Tatăl nostru, îndulceşte cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat în zile grele.
Tatăl nostru, Împărăţia Ta sfârşit nu are, fă ca să intre cei adormiţi întru bucuria Ta,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 11-lea

Unde-ţi este moarte boldul? Unde-ţi este întunecarea şi frica cea mai dinainte, căci de acum înainte tu eşti dorita, tu ne împreunezi nedespărţit cu Dumnezeu: tu eşti o mare odihnă, tu eşti o mare zi de sâmbătă. Apostolul striga: „Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!”; drept aceea privind la moarte ca la o minunată aşteptare şi viaţă strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Învia-vor morţii şi se vor scula din morminte şi se vor bucura cei de pe pământ, fiindcă atunci se vor scula trupurile duhovniceşti preamărite, nestricăcioase, luminate, oase uscate auzind cuvântul Domnului: „Îmbracaţi-vă cu vine, acoperiţi-vă cu piele, sculaţi-vă din cărunteţea vremurilor trecute, căci sunteţi răscumpăraţi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteţi înviaţi, a venit peste voi lumina Învierii”.
Tatăl nostru, descoperă-le acum în tot adâncul săvârşirilor Tale,
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea liniştită,
Tatăl nostru, fă să vadă şi slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tatăl nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumuseţea răsăritului şi a apusului de soare, deci să vadă şi ei lumina veşnicei Tale Dumnezeiri,
Tatăl nostru, tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineţii şi luceafărul zorilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 12-lea

Carnea şi sângele nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Câtă vreme petrecem în trup suntem despărţiţi de Hristos. Dacă nu murim nu putem învia pentru veşnicie, căci se cade ca stricăcios trupul acesta, să se îmbrace în nestricăciune şi muritorul acesta să se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina zilei celei neînserate să cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Aşteptăm bucuria întâlnirii cu Domnul, aşteptăm razele luminoase ale Învierii, aşteptăm scularea din morminte a celor apropiaţi ai noştri şi îmbrăcarea celor morţi cu slava vie; prin preschimbarea întregii făpturi, vom striga Ziditorului unele ca acestea:
Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei şi binelui,
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinţenie,
Tatăl nostru, dăruieşte celor răposaţi ca să împărăţească peste făpturile în cinste,
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor Hristos Domnul, lumină pururea aprinsă,
Tatăl nostru, da-ne şi nouă ca împreună cu ei să prăznuim Paştile nestricăciunii,
Tatăl nostru, nu te despărţi de robii Tăi pâna la sfârşit,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 13-lea

O! Preaîndurate Părinte, cela ce eşti fără de început şi voieşti ca toţi să se mântuiască, Cel ce ai trimis la cei pierduţi pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru şi ai turnat peste ei, Duhul cel de viaţă dătător, miluieşte, iartă şi mântuieşte pe rudeniile noastre şi pe toţi cei din veac adormiţi, cu solirile lor, cercetează-ne pe noi ca împreună cu ei să cântăm Ţie, Mântuitorului şi Dumnezeului nostru, cântarea: Aliluia!   (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice  

Icosul întâi

Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor adormiţi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: „Păcatele vi s-au iertat!”
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Şi  

Condacul întâi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul luminii şi bucuriei şi le deschide braţele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preasfântă Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine, preacurată, năzuim.

Tu eşti cetatea tare şi mijlocitoare şi acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi nădejde. Ceea ce eşti binecuvântată, te rugăm, ascultă rugăciunea nevrednicilor robilor tăi şi soleşte întotdeauna pentru adormiţii robii tăi. Tu pururea mijloceşte pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreaptă credinţă şi care aleargă sub acoperământul tău şi se roagă cu credinţă pentru cei bolnavi, năpăstuiţi şi întristaţi, însă mijlocirea ta şi rugăciunea ne este şi mai trebuincioasă după moartea noastră.

După Dumnezeu la tine avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă ţie nu iese de la tine fără ajutor, decât cu bucurie, mângâiere şi îndulcire. Preasfântă Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru să dăruiască celor adormiţi iertare şi lăsarea păcatelor.

Roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea Stăpânului, fiindcă Domnul primeşte de la tine tot cuvântul despre iertare.

Deci, şi tu, primeşte ale noastre rugăciuni ce le aducem ţie, Preasfântă Fecioară, din toată inima şi din tot sufletul nostru pentru sufletele adormiţilor robilor tăi.

Te rugăm Stăpână, să le ajuti cu îndrăznirea cea de Maică ce o ai către Domnul, ceea ce eşti plină de dar, ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce şade pe tronul Slavei, ca să nu fie ruşinaţi în faţa îngerilor şi a tuturor Sfinţilor, în faţa lumii cea de sus şi a celor de jos.

O, Preasfântă Doamnă, Împărăteasă şi Stăpână, tu eşti podul care duci la cer pe cei de pe pământ.

Tu eşti deschiderea uşilor Raiului şi ţie slavă îţi înălţăm şi Tatălui şi Dumnezeului nostru în vecii vecilor: Amin! Milostiv fii, Doamne, cu mine păcătosul!

RUGĂCIUNE PENTRU O MOARTE BUNĂ

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, îngenunchez înaintea Ta, cu inimă înfrântă şi zdrobită; ţie îţi încredinţez ceasul cel din urmă al vieţii mele şi ceea ce urmează după aceea.

Când picioarele mele slăbite vor face să înţeleg că această corabie a vieţii mele se apropie de ţinta călătoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când ochii mei slăbiţi şi tulburaţi de apropierea morţii, vor privi stăruitor către Tine, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când mâinile mele tremurânde şi amorţite, nu vor mai putea ţine bine crucea Ta, şi fără voia mea o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca să asculte glasul Tău care va rosti judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morţii, când sufletul meu se va lupta cu duhul întunericului care vrea să-mi acopere ochii inimii pentru a pierde îndurarea Ta şi astfel să mă arunce în chinurile deznădejdii, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmaşii mântuirii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când voi varsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeşte-le ca o jertfă de pocăinţă, şi în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când cei din jurul meu, simţind sfârşitul vieţii mele Te vor chema în ajutor pentru mine, Doamne Iisuse Hristoase ai milă de mine!

Când sufletul meu îşi va lua rămas bun de la lumea aceasta şi va lăsa trupul meu fără de viaţă primeşte întoarcerea fiinţei mele la Tine ca o jertfă ce ţi se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai milă de mine!

Când, în sfârşit, sufletul meu se va înfăţişa înaintea Ta şi va vedea pentru prima dată strălucirea negrăită a Dumnezeirii tale, nu-l îndepărta de la Faţa Ta; binevoieşte a mă primi în locaşurile Tale cele cereşti ca în veci să-ţi cânt şi să Te slăvesc!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine! Amin!

Rugăciune pentru o moarte bună

DSCN2005

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, îngenunchez înaintea Ta, cu inimă înfrântă şi zdrobită; ţie îţi încredinţez ceasul cel din urmă al vieţii mele şi ceea ce urmează după aceea.

Când picioarele mele slăbite vor face să înţeleg că această corabie a vieţii mele se apropie de ţinta călătoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când ochii mei slăbiţi şi tulburaţi de apropierea morţii, vor privi stăruitor către Tine, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când mâinile mele tremurânde şi amorţite, nu vor mai putea ţine bine crucea Ta, şi fără voia mea o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca să asculte glasul Tău care va rosti judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morţii, când sufletul meu se va lupta cu duhul întunericului care vrea să-mi acopere ochii inimii pentru a pierde îndurarea Ta şi astfel să mă arunce în chinurile deznădejdii, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmaşii mântuirii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când voi varsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeşte-le ca o jertfă de pocăinţă, şi în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!

Când cei din jurul meu, simţind sfârşitul vieţii mele Te vor chema în ajutor pentru mine, Doamne Iisuse Hristoase ai milă de mine!

Când sufletul meu îşi va lua rămas bun de la lumea aceasta şi va lăsa trupul meu fără de viaţă primeşte întoarcerea fiinţei mele la Tine ca o jertfă ce ţi se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai milă de mine!

Când, în sfârşit, sufletul meu se va înfăţişa înaintea Ta şi va vedea pentru prima dată strălucirea negrăită a Dumnezeirii tale, nu-l îndepărta de la Faţa Ta; binevoieşte a mă primi în locaşurile Tale cele cereşti ca în veci să-ţi cânt şi să Te slăvesc!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine! Amin!