vară şi cărămidă în faţa pustiei multe – rochie de rândunele
alergând gâzele şi iar gâzele şi iar ouând cuiburile şi iar ouăle
că-i lucrare lungă, taure, unde te duci, omule
că-i dărâmare multă, pomule, pe cine scrii, domnule
nouă liniști mari îngroapă zidari în zece fără ştiri din cine trece
de haşiş şi iarba lunii se îngroapă-n cap nebunii
dar cu veşti de foşnet laurul le dezgroapă aurul
şi în zid tristeţii ana se va îngropa cu mana
iarna va apune-n var, soarele-n aghiasmatar

Dr. Alexandru Amarfei