Mă cunoști
pe sub mine ai umblat
căutând flori de mormânt
sunt ascuns sub o piele transparentă
de om supracontemporan
pot să aud din iarbă zvonuri de concert stradal
te ador copil banal
cu păr sur și glas strident de pescăruș pitic
ia-mi venele și fă un ghem
pentru statuia ta cu bustul gol
săgeți cu vârf de limbi umane rup pielea
și rămân captive între coaste
lasă-mă să cad ușor pe patul de căpșuni și fân verde
lasă-mă să îmi amintesc prima mână atinsă noaptea
și primul pas prin apă de ploaie
lasă-mă să cad prin veșnicul cânt de lumânare
lasă-mă să cad ușor în mine două bătăi de inimă
și apoi …HAI
Aleluia!
ApreciazăApreciază
Superb, Ms :)!
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Stiu ca rotile se-nvart!
Ele nu mai stau in cui, nu mai umbla nici hai-hui.
Cineva si-a luat avant, atat de tare ca il simt!
Si il simt pana-n adanc,
Ca inima prinde sa se-opreasca, capul sta sa imi vuiasca!
Simt cum firele ma trag,
Nu stiu la ce sa m-astept, ba-l ajut, ba m-opintesc!
Stiu doar c-am un mare Drag.
Probabil e transparent de nu-l vad, nu il gasesc!
Plus cu minus, purpura si verdele,
Alb cu negru misca-te!
ApreciazăApreciază