Rânduiala ce se face pentru cei ce sunt tulburaţi şi supăraţi de duhuri necurate din Molitfelnic (se face numai de către preot)

iulie 7, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Iisus-Hristos-Mantuitorul-Nostru-Marturisitorii-Ro

Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă… Şi acum…, Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori), după care se citesc psalmii:

Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea… Psalmul 22: Domnul mă paşte şi nimic nu‑mi va lipsi… Psalmul 26: Domnul este luminarea mea… Psalmul 67: Să se scoale Dumnezeu… Psalmul 50: Miluieşte‑mă Dumnezeule…

Apoi:

Întru tot sfântă de Dumnezeu Născătoare, în vremea vieţii mele nu mă părăsi, ajutorului omenesc nu mă încredinţa, ci primeşte rugăciunea mea.

După aceea preotul zice:

Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia‑Născut Fiul Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Canonul de rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos,

către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu,

către puterile cele fără de trup,

către Sfinţii Apostoli şi

către toţi sfinţii.

Cântarea 1, glasul al 2‑lea:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Veniţi, popoarelor, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui ce a despărţit marea şi a trecut poporul pe care «l‑a scos din robia egiptenilor, căci cu slavă S‑a preaslăvit».

Făcătorul şi Izbăvitorul meu şi Domnul, ajutorul credincioşilor, grăbeşte de mă izbăveşte de această nevoie, strigă Ţie robul Tău, Unule, Iubitorule de oameni.

Cel ce însuţi ştii neputinţa noastră, de acest necaz de acum şi de pieirea ce l‑a cuprins, scapă cât mai curând şi mântuieşte, Mântuitorule, pe robul Tău.

Slavă…

Cetele îngereşti ale puterilor celor fără de trup, cu Apostolii şi cu mucenicii, rugaţi pe Stăpânul tuturor să izbăvească de această nevoie prea grea, pe robul Său.

Şi acum…, a Născătoarei:

Pururea Fecioară, ceea ce eşti scăparea credincioşilor şi ajutătoare tare a noastră, a robilor tăi, de această nevoie de acum, izbăveşte pe robul tău cu rugăciunile tale, stăpână.

Cântarea a 3‑a:

Irmos: Întăreşte‑ne pe noi…

(letrină două rânduri) Precum de demult pe robul Tău Iacob l‑ai izbăvit de pizmuirea lui Esau, aşa izbăveşte şi pe robul Tău de această nevoie de acum, ca un iubitor de oameni.

Iubitorule de oameni, Mântuitorule, Te chem pe Tine, fiind în necaz şi întristare: nu mă trece cu vederea pe mine, robul Tău, ci grăbeşte de mă mântuieşte, ca un îndurat.

Slavă…

Tu, Cel ce singur eşti bun şi milostiv, singur îndurat şi miluitor, îndurător făcându‑Te prin rugăciunile sfinţilor Tăi, slobozeşte pe robul Tău.

Şi acum…, a Născătoarei:

Pe Dumnezeu, pe Care L‑ai născut, roagă‑L, curată, cu toţi îngerii şi Apostolii, cu proorocii şi cu mucenicii, să izbăvească din nevoi pe robul tău.

Irmosul:

Întăreşte‑ne pe noi întru Tine, Doamne, Care prin lemnul crucii ai omorât moartea, şi sădeşte frica Ta în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Apoi pomeneşte pe cel bolnav, zicând ectenia:

Miluieşte‑ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu‑ne Ţie auzi‑ne şi ne miluieşte.

Încă ne rugăm Domnului Dumnezeului nostru ca să audă glasul rugăciunii noastre şi să uşureze, să miluiască pe robul Său şi să arate peste dânsul mila Sa cea mare; să întoarcă toată mânia ce este pornită cu dreptate asupra lui şi să‑i ierte mulţimea greşealelor; să‑l izbăvească pe dânsul de toată bântuiala şi pedeapsa, silnicia şi chinuirea vicleanului diavol; să depărteze de la dânsul toată nălucirea satanei cea cu totul vicleană, spăimântarea, îngrozirea şi toată puterea lui cea chinuitoare, şi degrab să‑i dea sănătate sufletească şi trupească cu bunătatea Sa şi să‑l miluiască pe el şi pe noi; să zicem toţi: Doamne, auzi‑ne şi ne miluieşte.

Auzi‑ne pe noi Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare departe, şi milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi.

Ecfonis:

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

SEDEALNA, glasul al 2‑lea:

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu osârdie strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, stăpână, vino degrab şi ne izbăveşte pe noi din nevoi, ceea ce singură eşti grabnic folositoare.

Cântarea a 4‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Ai venit din Fecioară nu sol, nici înger, ci Tu însuţi, Domnul, Te‑ai întrupat şi m‑ai mântuit pe mine, omul; pentru «aceasta strig Ţie: Slavă puterii Tale, Doamne».

Pe robul Tău, care cumplit este învăluit de furtuna nevoilor, Stăpâne, şi de marea necazurilor acum este înviforat, la limanul cel prea lin, îndreptează‑l.

Cei ce necăjesc pe robul Tău, Hristoase, s‑au înmulţit şi limba şi‑au ascuţit ca o sabie cu două tăişuri. Deci vezi‑l, Iubitorule de oameni, şi din nedreaptă moarte izbăveşte pe robul Tău.

Slavă…

Arhanghelilor, stăpâniilor, puterilor şi îngerilor, Apostolilor, mucenicilor, cuvioşilor, proorocilor şi drepţilor, rugaţi‑vă toţi pentru aceasta ce se chinuieşte acum în prea mare necaz.

Şi acum…, a Născătoarei:

Ceea ce eşti prealăudată, oamenilor gata ajutătoare, potoleşte valurile cele furioase ale ispitelor şi pe robul tău ce aleargă sub acoperământul tău vindecă‑l, stăpână.

Cântarea a 5‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Făcătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor Doamne, spre lumina poruncilor Tale îndreptează‑ne pe noi, căci «afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim».

Cel ce ai plinit oarecând rugăciunile lui Iezechia, Doamne plineşte degrab şi rugăciunea mea, Cel ce eşti singur bun, şi mântuieşte pe robul Tău de toată nevoia.

Cel ce pe ucenicul Tău Petru l‑ai scos oarecând din temniţă, cu putere dumnezeiască, prin mâna îngerului, izbăveşte, Doamne, pe robul Tău care cumplit se chinuieşte.

Slavă…

Oştile îngereşti şi soborul Apostolilor şi al proorocilor, al li preamăriţilor mucenici şi al cuvioşilor, împreună faceţi rugăciune pentru cel ce este în nevoi cumplite.

Şi acum…, a Născătoarei:

Maica lui Hristos‑Dumnezeu, grăbeşte de izbăveşte pe credinciosul robul tău de această cumplită şi rea nevoie ce a venit acum asupră‑i, ca să te mărească cu inima şi cu gura.

Cântarea a 6‑a:

Irmos: De adâncul greşealelor…

(letrină două rânduri) Cel ce de demult ai izbăvit din pântecele chitului pe proorocul Tău, Stăpâne, Doamne, izbăveşte şi pe robul Tău, ca în credinţă şi cu dragoste să Te slăvească pe Tine.

Precum ai izbăvit pe Daniel de lei, Hristoase, izbăveşte‑mă acum şi pe mine robul Tău, Stăpâne, de demonii cei cumpliţi şi din stricăciune şi din moarte mă scoate.

Slavă…

Mântuieşte pe robul Tău, care este în primejdie, Mântuitorule, pentru rugăciunile sfinţilor îngeri, ale proorocilor şi ale mucenicilor, şi pentru cererile preaînţelepţilor Tăi ucenici.

Şi acum…, a Născătoarei:

Nu trece cu vederea, Fecioară, pe robul tău cel greu tulburat şi de nepricepere cuprins, ci ca totdeauna izbăveşte pe cel ce aleargă sub acoperământul tău, Preacurată.

Irmosul:

De adâncul greşealelor fiind înconjurat, chem adâncul cel de «nepătruns al milostivirii Tale; Dumnezeul meu, din stricăciune «scoate‑mă».

Apoi pomeneşte pe cel bolnav, zicând ectenia:

Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.

Pentru izbăvirea şi slobozirea robului lui Dumnezeu (N), de silnicia şi bântuiala diavolului şi de toate uneltirile lui, Domnului să ne rugăm.

Apără, mântuieşte, miluieşte şi păzeşte pe robul Tău şi pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.

Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata…, preotul, ecfonisul:

Că Tu eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

CONDACUL, glasul al 4‑lea:

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: stăpână, ajută‑ne, milostivindu‑te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că pe tine singură nădejde te‑am câştigat.

Cântarea a 7‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Porunca tiranului nebăgând‑o în seamă, preaînţelepţii tineri n‑au slujit chipului celui de aur din câmpul Deira şi, «aruncaţi fiind în văpaia focului, răcorindu‑i pe dânşii îngerul, au «cântat, zicând: binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri». Precum de demult pe cei trei tineri din cuptorul cel cu foc i‑ai izbăvit, Te rugăm, Îndurate, izbăveşte ca un bun şi pe robul Tău, Stăpâne, de nevoia ce a venit asupră‑i şi de aprinderea ispitirilor celor greu de purtat, ca să Te slăvesc pe Tine.

Cel ce Însuţi ştii neputinţa omenească, Hristoase, Care ai arătat în necazuri mângâiere, Iubitorule de oameni, izbăveşte de această nevoie de acum şi pe robul Tău care cântă: bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă…

Mulţimea îngerilor, a Apostolilor, a proorocilor, a dumnezeieştilor mucenici, împreună cu adunarea cea dumnezeiască a strămoşilor, rugaţi pe Cel preabun ca să întoarcă acum în bucurie plângerea celui ce strigă: bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum…, a Născătoarei:

Ceea ce eşti singura nădejde şi ajutorul celor credincioşi, Născătoare de Dumnezeu, grăbeşte de ajută robului tău celui tulburat de necazuri din toate părţile, cuprins de nepricepere şi în nevoie aflându‑se, care aleargă către tine în nădejdea sufletului.

Cântarea a 8‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Pe Dumnezeu, Care S‑a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii cei de demult şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe «Domnul lăudaţi‑L toate făpturile şi‑L preaînălţaţi întru toţi vecii».

Precum ai primit rugăciunile lui Pavel şi ale lui Sila şi din legături pe dânşii i‑ai izbăvit, şi glasurile noastre, ale nevrednicilor celor ce strigăm, auzi‑le acum, Milostive, şi izbăveşte pe robul Tău de stricăciune şi de moarte.

Nu întoarce faţa Ta de la mine, robul Tău, Hristoase, că sunt în necaz; degrab mă auzi, Mântuitorule, şi mă izbăveşte de această tulburare de acum; prin noi strigă către Tine robul Tău, Îndurate.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Dumnezeule, pentru rugăciunile slujitorilor celor fără de trup, ale Apostolilor, ale cetelor mucenicilor şi ale sfinţilor prooroci, ale preacuvioşilor şi ale tuturor drepţilor, izbăveşte pe robul Tău de această nevoie cumplită.

Şi acum…, a Născătoarei:

Scăparea creştinilor, ajutătoarea celor înviforaţi în cele cumplite, Preasfântă Fecioară, nu trece cu vederea pe robul tău ce se afundă în primejdii şi alergă acum la acoperământul tău cel puternic.

Cântarea a 9‑a:

Irmosul:

(letrină două rânduri) Pe Dumnezeu Cuvântul, Care, cu înţelepciune mai presus de cuvânt, de la Dumnezeu a venit ca să înnoiască pe «Adam cel căzut cumplit în stricăciune din pricina mâncării, şi din Sfânta Fecioară în chip de negrăit S‑a întrupat pentru noi credincioşii, cu un gând în cântări să‑L slăvim».

Întristarea robului Tău, din pricina primejdiei de acum, şi furtuna cea mare şi cumplită, schimbă‑le, Stăpâne, şi întoarce plângerea acestuia în bucurie de‑a pururea, ca în credinţă şi cu dragoste neîncetată să Te slăvească pe Tine.

Mulţimea cea nemăsurată a răutăţilor mele să nu biruiască milostivirea Ta cea multă, Îndurate, strigă prin noi către Tine robul Tău; cu mila Ta cea obişnuită mântuieşte‑mă şi mă izbăveşte, Hristoase, de toată vătămarea, Cel ce singur eşti mult‑Milostiv.

Slavă…

Iartă‑mă pe mine, Doamne, iartă‑mă când mă vei judeca pentru ca să mă osândeşti la foc; nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine, Te roagă pe Tine, Hristoase, Fecioara care Te‑a născut, mulţimea îngerilor şi adunarea mucenicilor.

Şi acum…, a Născătoarei:

Preasfântă Fecioară, cu slujitorii cei fără de trup şi cu sfinţii îngeri, cu Apostolii, cu proorocii, cu mucenicii şi cu toţi sfinţii, roagă pe Preabunul Dumnezeu, să izbăvească de această chinuire pe robul tău.

Apoi: Cuvine‑se cu adevărat să te fericim…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia… şi troparele:

Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi sfinţii cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciune ca să ne mântuim noi.

Stăpână şi Maica Izbăvitorului, primeşte rugăciunea nevrednicilor tăi robi; mijloceşte către Cel ce S‑a născut din tine, o, stăpâna lumii, şi fii nouă mijlocitoare.

Preotul pomeneşte la ectenic pe cel bolnav, precum s‑a arătat după Cântarea a 3‑a, zicând ectenia: Miluieşte‑ne pe noi, Dumnezeule. Apoi ia untdelemn din candelă şi unge pe cel bolnav, zicând această

Rugăciune

(letrină două rânduri) Părinte Sfinte, doctorul sufletelor şi al trupurilor, Care ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, să vindece toată boala şi din moarte să izbăvească, tămăduieşte şi pe robul Tău acesta (N) de neputinţă trupească şi sufletească ce l‑a cuprins, şi‑l fă să vieze cu harul Hristosului Tău. Pentru rugăciunile preacuratei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosirile cinstitelor, cereştilor celor fără de trup puteri; ale cinstitului şi măritului prooroc Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan, ale sfinţilor măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale sfinţilor, măriţilor şi bunilor biruitori mucenici, ale sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri; ale sfinţilor şi tămăduitorilor fără de arginţi Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana şi ale tuturor sfinţilor. Că Tu eşti izvorul tămăduirilor, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Unuia‑Născut Fiului Tău şi Preasfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apoi adaugă şi Molitfele Marelui Vasile.

Căldură mare, mon cher!

iulie 2, 2018iulie 21, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Ei, câte nu se pot întâmpla pe căldura asta… și bune, și rele… Eu voi vorbi despre cele rele că, deh, asta mi-e crucea (o parte din treaba mea ca AM)
Astăzi este despre o scurtă prezentare a procesului superinteligent care se produce la nivelul organismului uman (și la toate organismele homeoterme) – TERMOREGLAREA.
Termoreglarea – reglarea temperaturii corpului – constă în menținerea temperaturii centrale (interne) în jurul valorii de 37° C (la om) prin echilibrul dintre termogeneză (producerea de căldură) și termoliză (pierderea de căldură). Controlul termoreglării este deținut de hipotalamus, iar reglarea ei se face de către sistemul nervos vegetativ simpatic și parasimpatic.
Cum termoreglarea este influențată de mai mulți factori, dintre care amintesc: integritatea pielii (să fie sănătoasă și hidratată), circulația sangvină (sănătatea inimii și a vaselor de sânge), poziția corpului (o poziție ghemuită împiedică pierderea de căldură, iar una întinsă are efect contrar), maturitatea sistemului nervos (control și reglare a celor 2 mecanisme;), ritm somn-veghe (mai scăzută în timpul somnului), este evident că la nou-născuți, sugari, copii mici (1 – 3 ani) și bătrâni procesul se desfășoară cu dificultate. De ce? Fiindcă:
– la nou-născut, sugar și copil mic (1 – 3 ani) centrul termoreglării nu este dezvoltat complet
– la vârstnic, procesele nervoase și cele oxidative sunt diminuate, număr mai redus de glande sudoripare (numărul descrește odată cu înaintarea în vârstă), circulație sanguină mai precară (boli cardio-vasculare), ± alte boli cronice
Fiind vară, voi descrie astăzi, succinct, doar mecanismele prin care organismul pierde căldura (termoliză) pentru a-și menține temperatura internă în jurul valorii de 37° C:

Evaporare – prin transpirație și respirație.
Convecție – căldura se pierde datorită .acțiunii curențior (de aer sau de apă) reci;
Acțiunea îndelungată a curenților marini reci poate duce la hipotermie, chiar dacă afară este cald sau foarte cald, așa că atenție mare la cât timp stăm în apă!
Conducție – pierdere de căldură prin contactul cu un corp solid cu o temperatură scăzută
Iradiere – corpul iradiază căldura în mediul ambiant = > mecanismul funcționează atunci când temperatura ambientală este < decât temperatura corpului
!!! Observăm (în fotografie) că mecanismele prin care se pierde cel mai mult căldura sunt evaporarea și convecția. Ei, dacă umiditatea este crescută, aceste mecanisme devin mai puțin eficiente, de unde tragem concluzia că trebuie să fim foarte atenți când ne expunem sau îi expunem pe cei din categoriile de risc (nou-născuți, sugari, copii mici, vârstnici sau adulți cu probeme de circulație, de piele etc.) unui mediu foarte cald și cu umiditate crescută.
Închei cu speranța că aceste informații vă sunt de folos și spunându-vă că următorul subiect va fi unul legat tot de… greșeli sau excese în contextul temperaturilor crescute – INSOLAȚIA

As. med. licențiat,

Mihaela CARDIȘ

Acatistul Preasfintei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu în cinstea Icoanei : „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”

iunie 18, 2018septembrie 9, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1:
Celei alese dintre toate neamurile, Stăpânei lumii, Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, să-i aducem daruri de laude, că şi acum, precum mai înainte, pe cei căzuţi îi ridici, pe cei slabi îi întăreşti, pe bolnavi îi vindeci, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi izbăveşti, pe cei slabi în credinţă îi înţelepţeşti, celor mâhniţi le dai tărie să creadă în puterea plină de har a sfintelor Tale icoane, învăţându-i cu inima şi buzele pline de mulţumire şi de umilinţă să-Ţi cânte Ţie: Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Icosul 1:

Îngerii în ceruri cântă măreţia şi desăvârşirea Ta, o, Maică şi Fecioară, că pe Atotmilostivul Dumnezeu şi Mântuitorul ne-ai născut nouă, iar noi pe pământ îndrăznim cu buze păcătoase să-Ţi cântăm, slăvindu-Te, unele ca acestea:
Bucură-Te, neîncetată uimire a celor cereşti;
Bucură-Te, a pământenilor închinare cu multă bucurie;
Bucură-Te, gonirea răutăţii şi a întunericului duhovnicesc;
Bucură-Te, că îi umpli de pace şi dragoste pe cei ce vin la Tine;
Bucură-Te, că pentru miluirea noastră, a păcătoşilor, îl rogi pe Fiul Tău;
Bucură-Te, că izvorăşti nouă milă de la icoana Ta;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 2:

Văzând cu ochi duhovniceşti apropierea vremurilor luptei straşnice cu dreptmăritoarea credinţă, sfântul şi dreptul Ioan din Kronstadt a binecuvântat zugrăvirea sfintei Tale icoane, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ca sprijin şi ocrotire pentru toţi cei aflaţi în necazuri care, căzând şi cu nădejde de mântuire, cântă Fiului Tău şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul 2:

Spre luminarea minţii omeneşti este această icoană că nu cu puterea noastra gonim pe vrăjmaşi, ci cu Atotputernicia lui Dumnezeu şi cu mijlocirea Maicii lui Dumnezeu care revarsă minuni de la sfintele Sale icoane, cântând Preaputernicei noastre Apărătoare:
Bucură-Te, grabnică întărire a neputincioşilor şi a celor ce cad;
Bucură-Te, scut de nădejde împotriva dracilor şi a oamenilor răi;
Bucură-Te, că ne înţelepţeşti în ceasul ispitei şi al nedumeririi;
Bucură-Te, găsirea căii adevărate pentru cei rătăciţi;
Bucură-Te, stârpirea eresurilor şi a dezbinărilor;
Bucură-Te, alungarea grabnică a întunericului necredinţei;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 3:

Puterea prigonitoare a păgânilor s-a ridicat asupra creştinilor, batjocorindu-le bisericile şi icoanele lor, dar, primind sfânta Ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, părintele Serafim din Varita, a păstrat-o pe ea. Că, alergând sub Acoperământul Împărătesei Cerurilor, călugării şi toţi dreptmăritorii creştini, întăriţi de ajutorul Dumnezeiesc, cu frică şi cu dragoste să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Mari şi nenumărate minuni având, Preasfânta Fecioară, prin sfânta Sa icoană, ajutorul Său revarsă tuturor celor ce aleargă cu credinţă, grăindu-i aşa:
Bucură-Te, Împărăteasa Cerului şi a pământului;
Bucură-Te, Maica Domnului celui Preaînalt;
Bucură-Te, că izvorăşti bogăţie de minuni;
Bucură-Te, că descoperi fărădelegea luptei împotriva lui Dumnezeu;
Bucură-Te, auzirea grabnică a rugătorilor credincioşi;
Bucură-Te, pacea sufletelor tulburate;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 4:

Furtuna nelegiuită a prigoanei asupra dreptmăritoarei credinţe a trecut, pângărind sfinţeniile, şi prin îngăduinţa lui Dumnezeu au venit vrăjmaşii asupra creştinilor ca prin necazuri să se cureţe şi cu lacrimi să se spele şi, înţeleptindu-se, să se pocăiască, iar, pocăindu-se, să strige Mântuitorului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Cunoscând scârbele omeneşti, părintele Serafim, a înfăptuit în chilia sa nevoinţa cuviosului Serafim din Sarov, strigând cu osârdie zi şi noapte în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu:
Bucură-Te, că pe păcătoşi îi pregăteşti de pocăinţă;
Bucură-Te, că nu îi goneşti pe cei ce se pocăiesc;
Bucură-Te, că pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru îl milostiveşti;
Bucură-Te, că scârba noastră în bucurie o prefaci;
Bucură-Te, că de duşmanii văzuşi şi nevăzuţi ne izbăveşti;
Bucură-Te, că ne mântuieşti de moartea cea fără de veste;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 5:

Văzând harul revărsat de Dumnezeu prin sfânta icoana a Maicii Domnului, au început sa vină în Varita credincioşii care, primind tămăduiri trupeşti şi sufleteşti, cu veselie au cântat Fiului Preasfintei, Preacuratei, Preabinecuvântatei: Aliluia!

Icosul 5:

Primind de la Fiul Tău şi Dumnezeul nostru puterea plină de har a vindecării şi ajutorării, Preabună Maică, cu dărnicie o trimiţi tuturor celor ce vin la Tine şi-Ţi grăiesc aşa:
Bucură-Te, învierea pruncului răposat;
Bucură-Te, tămăduirea bolilor nevindecabile;
Bucură-Te, sănătatea trupurilor noastre;
Bucură-Te, mântuirea sufletelor noastre;
Bucură-Te, slobozirea noastră din lanţurile păcatelor;
Bucură-Te, înalţare la viaţa cea de sus;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 6:

Propovăduind grabnica sa plecare din această vale a plângerii plină de necazuri şi zbucium, stareţul a prezis noul loc al aflării sfintei Tale icoane, Născătoare de Dumnezeu, unde vor striga cu dragoste Atotmilostivului Dumnezeu în Treime slăvit: Aliluia!

Icosul 6:

Strălucind bucurie egumenei mâhnite că a primit vechea Mănăstire a Sfântului Gheorghe zăcând în ruine şi nu are puteri să o înnoiască, i-ai dăruit ei mare milă, arătându-i preaminunată icoana Ta sfântă ca să-i cânte cu dragoste şi cu frică unele ca acestea:
Bucură-te, că nici o dată nu ne lipseşti pe noi de dragostea Ta de Maică;
Bucură-Te, că pe cei ce Te iubesc pe Tine îi acoperi cu Dumnezeiască dragoste;
Bucură-Te, că îndrepţi grabnic neorânduielile mării vieţii;
Bucură-Te, Eu sunt cu voi – celor ce vin la Tine le vesteşti;
Bucură-Te, Şi nimenea împotriva voastră – ne îmbărbătezi;
Bucură-Te, că pe cei aflaţi în mâhnire şi durere nu îi părăseşti;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 7:

Oamenii cei râvnitori de mântuire au primit icoana ca pe Însăşi Împărăteasa Cerurilor, care a venit împreună cu sfinţii apostoli Ioan şi Iacob în locaşul Sfântului Gheorghe la sărbătoarea Laudei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi cu umilinţă au cântat Domnului: Aliluia!

Icosul 7:

O nouă faptă a milei ne-ai arătat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, prin icoana Ta făcătoare de minuni, ajutând tuturor celor ce cu credinţă cad la ea şi Te cheamă cu bucurie aşa:
Bucură-Te, că pe Fiul Tău şi Dumnezeu îl rogi pentru noi;
Bucură-Te, că pe păcătoşii ce se pocăiesc îi iubeşti mult;
Bucură-Te, că pedepseşti cu asprime pe vrăjmaşii lui Dumnezeu;
Bucură-Te, că pe fiii nesupunerii îi înţelepțeşti neaşteptat;
Bucură-Te, că goneşti hoardele drăceşti de la Sfânta Rusie;
Bucură-Te, apărătoarea fiilor Tăi iubitori de Dumnezeu;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 8:

Minune străină văzând a purtării de grijă pentru Mănăstirea Sfântul Gheorghe, atât pe muncitorii şi nevoitorii ei, cât şi pe cei ce vin la rugăciune aici i-ai primit, întărindu-i în nevoinţele călugăreşti, izbăvindu-i de nevoi şi necazuri şi pe toţi învăţându-i să cânte Celui ce ne mântuieşte prin Tine, lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Fost-a spre înţelepţire tuturor aspra pedepsire a călugăriţei ce se pregătea să fugă tainic din locaşul sfânt, iar când s-a pocăit a câştigat mila Ta, ca toţi să înţeleagă că în ceasul încercărilor grele să alerge în grabă la sfânta Ta icoană şi cu umilinţă să Te cheme aşa:
Bucură-Te, curmarea faptelor necugetate;
Bucură-Te, Ajutătoarea celor ce vor să secere mântuirea;
Bucură-Te, că îi întăreşti pe cei ce se nevoiesc în călugărie;
Bucură-Te, grabnică ridicare a celor căzuţi;
Bucură-Te, Mijlocitoarea mântuirii noastre;
Bucură-Te, pavăza şi ajutorul nostru în faptele bune;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 9

Toată făptura Te laudă pe Tine, Doamne. De Tine, Ziditorul, Izbăvitorul, Împăratul şi viitorul Judecător ne bucurăm că ne-ai dăruit-o pe Maica Ta; adăpost de nădejde şi scut celor ce-Ţi strigă Ţie, Adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii cei multvorbitori pot numai să se minuneze când aud glasul lui Dumnezeu şi al Maicii Domnului : „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Noi, însă, predându-ne voii sfinte şi desăvârşite a Domnului, Te cinstim pe Tine, Preacurată:
Bucură-Te, Maică Bună a Bunului Împărat;
Bucură-Te, că Te nevoieşti să aduni oile lui Hristos;
Bucură-Te, Apărătoarea orfanilor şi a străinilor;
Bucură-Te, Acoperitoarea tuturor necăjiţilor;
Bucură-Te, dulceaţă izvorâtoare de miere tuturor celor ce se roagă;
Bucură-Te, Dătătoarea darurilor şi a veşnicelor bunătăţi;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 10:

Vrând să mântuieşti lumea, minunea cea negrăită a aflării Sfintei Tale icoane, Stăpână, s-a vestit în toate oraşele şi satele, că, văzându-Te pe Tine venind în mărire şi slavă, să strige lui Dumnezeu celui în Treime slăvit: Aliluia!

Icosul 10:

Zid eşti şi curăţie de nedescris, milă nemăsurată şi nebiruită biruinţă, Pruncă de Dumnezeu aleasă, caută spre noi cei ce cu smerenie ne rugăm întotdeauna în faţa icoanei Tale şi-Ţi cântăm Ţie, celei pline de har aşa:
Bucură-Te, izvor nesecat de milă;
Bucură-Te, că tuturor le potoleşti setea duhovnicească;
Bucură-Te, Mijlocitoare plină de îndurare pentru noi păcătoşii;
Bucură-Te, Rugătoare neîncetată lui Hristos pentru noi;
Bucură-Te, adăpostul şi nădejdea noastră de mântuire;
Bucură-Te, milostivă mijlocitoare pentru noi în faţa lui Dumnezeu;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 11:

Cântare de mulţumire aducem Ţie, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, noi, păcătoşii şi netrebnicii robii Tăi, că Tu îi aperi pe toţi cei ce vin la Tine şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11:

Făclie dătătoare de lumină, avându-Te pe Tine, Preasfânta Maică şi Fecioară, ne luminezi pe noi cu lumina Fiului Tău ș/i ne-ai dăruit nouă icoana Ta purtătoare de biruinţă, ca să nu ne poticnim în noaptea vremurilor de pe urmă, ci, ocrotiţi de Tine, să lucrăm lui Dumnezeu în lumina Lui, nădăjduind de la Tine acestea:
Bucură-Te, vindecarea rănilor noastre din păcate;
Bucură-Te, Călăuză în Împărăţia lui Dumnezeu;
Bucură-Te, că ai purtat în braţe pe Cel ce poartă toate;
Bucură-Te, Poartă de Aur a Împărăţiei Cereşti;
Bucură-Te, că ne luminezi cu lumina Fiului Tău;
Bucură-Te, că ne îndulcim, privind Sfânta Ta icoană;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 12:

Vrând să dai har oamenilor Tăi, ne-ai dăruit nouă, Stăpână, icoana Ta şi cu ea făgăduinţa „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” pe care nimeni dintre duşmanii noştri nu o va putea încălca vreodată. Că fiind ocrotiţi de atâta milă Dumnezeiască să cântăm Atotmilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Cântând minunile Tale, Atotputernică Stăpână, Te ştim pe Tine, Apărătoare caldă şi plină de dragoste ca cei ce aleargă la Tine să nu rămână ruşinaţi, ci, apăraţi întotdeauna de Tine, să-Ţi cânte unele ca acestea:
Bucură-Te, Bucuria celor ce se află în scârbe;
Bucură-Te, îngrădire a celor ce nădăjduiesc în Dumnezeu;
Bucură-Te, că de Tine tremură duşmanii noştri;
Bucură-Te, că cei ce au icoana Ta saltă de bucurie;
Bucură-Te, că îi proslăveşti pe cei ce Te slăvesc pe Tine;
Bucură-Te, că ţara noastră şi pe toţi creştinii cu tărie îi ocroteşti;
Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

Condacul 13:

O, Preasfântă, Preacurată, Preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară Maria, Multmilostivă Maică a lui Dumnezeu şi a oamenilor, caută spre sufletele noastre îndurerate şi Te milostiveşte Preacurată, înalţă puternica Ta rugăciune către dreptul Judecător ca să ne miluiască pre noi, păcătoşii. Caută spre noi Atotcântată Născătoare de Dumnezeu, străluceşte iluminare inimilor noastre întunecate şi luminează turma Ta, Preacurată, ca mântuiţi prin Tine, cu bucurie să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi:

Icosul 1

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Stăpânei lumii, Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, să-i aducem daruri de laude, ca şi acum, precum mai înainte, pe cei căzuţi îi ridici, pe cei slabi îi întăreşti, pe bolnavi îi vindeci, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi izbăveşti, pe cei slabi în credinţă îi înţelepţeşti, celor mâhniţi le dai tărie să creadă în puterea plină de har a sfintelor Tale icoane, învăţându-i cu inima şi buzele pline de mulţumire şi de umilinţă să-Ţi cânte Ţie: Bucură-Te, Maica noastră cerească, care cu cuvintele Tale „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” dăruieşti putere plină de har sufletelor noastre!

RUGĂCIUNE

O, Preabună Apărătoare a neamului creştinesc, Maica Celui ce ţine toate cu dreapta Sa, a lui Hristos Dumnezeul nostru! Revarsă asupra noastră milele şi darurile Lui ca să nu ne înfricoşăm noi de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, că celor ce nădăjduiesc spre Tine ai zis: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”.
Păzeşte adevărata şi sfânta noastră Dreptmăritoare Biserică şi locaşul acesta de dezbinări şi eresuri şi pune început de pocăinţă poporului nostru. Întoarce Sfânta Rusie şi ţara noastră pe calea de Domnul dăruită a credinţei nevătamate, ca să se umple de tămâia rugăciunilor şi să înflorească precum crinul; ca să trăim în bunăcuviinţă şi curăţenie, păziţi de Tine fiind întotdeauna de ispitirile lui antihrist, de venirea asupra noastră a altor neamuri, de războiul cel dintre noi, de cutremur, de foc, de foamete şi de molimă; de moarte năprasnică, de robiile şi dezbinările din familie; viaţa călugărească o întăreşte şi ne mântuieşte pre noi, Preacurată, că spre Tine nădăjduim după cuvântul Tău: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”.
Roagă-Te pentru noi, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Domnului Dumnezeului nostru, Celui ce ne miluieşte şi ne mântuieşte pre noi ca să nu ne lipsească pre noi de apărare şi să ne învrednicească a fi părtaşi Împărăţiei Sale, precum El Însuşi a zis: „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Că Lui i se cuvine toată slava, stăpânirea, cinstea şi închinăciunea – Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Despre Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”

Acatistul Cuviosului Părinte Iustin Pârvu – 16 iunie

iunie 17, 2018iunie 18, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

icoana-parintele-arhimandrit-justin-parvu-a-trecut-la-cele-vesnice-duminica-seara-16-iunie-la-orele-22-40

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1, glas 8:

Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu toate Darurile Duhului blagoslovit, şi să cântăm cu dragoste celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Sfintitul-Marturisitor-JUSTIN-de-la-Petru-Voda_icoana-realizata-de-maicile-de-la-man.-Paltin-Petru-Voda

Icos 1

Vas al iubirii dumnezeieşti te-a lucrat, părinte, calea milostivirii, din pruncie arătându-te înţelept cu dorirea către viaţa cea îngerească, iubitorule de feciorie. Pentru aceea voind a-ţi urma precum tu însuţi Celui înviat, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, că Numele Tatălui întru toate ai sfinţit;
Bucură-te, că Chipul Fiului întru toate ai preţuit;
Bucură-te, că harul Duhului întru toate ai slăvit;
Bucură-te, că lumină lumii harul te-a aprins;
Bucură-te, că întunericul nu te-a cuprins;
Bucură-te, minunea Maicii Domnului;
Bucură-te, mireasma Mântuitorului;
Bucură-te, pârga cea miloasă a fecioriei;
Bucură-te, cântarea cântărilor călugăriei;
Bucură-te, că în frica de Domnul gândul ţi-ai sădit;
Bucură-te, căci pe Cuvântul Însuşi ai odihnit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

icoana justin

Condac 2

Păstrându-ţi tinereţea în sfinţenie, zborul minţii l-ai stăpânit lucrând Darul Botezului cu armele Filocaliei, şi păşind pe calea jertfelniciei ai mărturisit curat Ortodoxia, cuvioase părinte, învăţând pe toţi să cânte, înălţaţi de har: Aliluia!

Icos 2

Neîncetat cu lucrarea duhovnicească a minţii şi a inimii îndeletnicindu-te, părinte, ai spus că „rugăciunea este a privi cu seninul dureros al inimii tâlcul umbrit în Psaltire şi desluşit în Evanghelie”. Nădăjduind a primi şi noi harul rugăciunii tale, te lăudăm zicând:
Bucură-te, căci cu Hristos faţă către faţă voiai a grăi;
Bucură-te, că pe cele ale Bisericii le-ai cinstit ca pe nişte puternice a mântui;
Bucură-te, că scrierile Sfinţilor toată viaţa cu sete le-ai citit;
Bucură-te, că artele Bisericii ca pe apostoleşti podoabe le-ai ocrotit;
Bucură-te, că spre sfintele icoane bizantine şi spre duhul străvechii psaltichii ai sârguit;
Bucură-te, a inimii rugăciune cu neîncetată însoţire;
Bucură-te, că pentru aceasta ai alungat a răului pomenire;
Bucură-te, că spre sfânta înţelepciune începătura gândului ai plivit;
Bucură-te, că spre roada Duhului totdeauna ai sârguit;
Bucură-te, căci cu gândul şi cu graiul pe Sfânta Treime ai slavoslovit;
Bucură-te, că pentru vederea ta „duhovnicul neamului” ai fost numit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 3

Acoperământul Maicii Domnului ai purtat în cuget hramul ţării tale, prea-cuvioase, şi cu evlavie spuneai: „în Biserica slavei stând, în cer a sta ni se pare”, ca un arhanghel pe credincioşi trezvindu-i ca „să stăm bine, să stăm cu frică”, să cântăm pururea: Aliluia!

Icos 3

Cu sabia Duhului despicând învelişul gândurilor ai pătruns miezul lucrurilor, părinte, şi vitejeşte ai biruit pe cel viclean cu smerenia inimii tale sfinte, căci din adâncul temniţelor de la Suceava, Gherla, Baia Sprie, Aiud şi Periprava, tămâia jertfei tale cerurile a străbătut cu slavă, pentru care Biserica şi ţara îţi mulţumeşte azi:
Bucură-te, Mintea lui Hristos în dulcele glas moldovenesc;
Bucură-te, sobornicesc Părinte întru crez strămoşesc;
Bucură-te, preoţie cu fierbinte dragoste şi fără de prihană;
Bucură-te, cel ce eşti necredinţei grea dojană;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului în tinereţe ai fost închis şi prigonit;
Bucură-te, că răbdând 17 ani frig, foame, bătăi, chinuri şi umilinţe, sfinţenia ţi-aţi dovedit;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cu râvnă ai mărturisit neîncetat;
Bucură-te, că după temniţele comuniste, de lagărul neocomunist mai mult ai fost vânat;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cel hulit de actele cu cip, mult te-ai îndurerat;
Bucură-te, că în chilia ta până la sfârşitul vieţii tot întemniţat ai stat;
Bucură-te, că şi suferinţele sfârşitului le-ai răbdat desăvârşit;
Bucură-te, că împreună cu Noii Mucenici frumuseţea creştinismului ai rodit;
Bucură-te, că viaţa Mântuitorului în inimi aţi scris şi s-a pecetluit;
Bucură-te, că moştenirea Învierii neamului cu preţul vieţii voastre ne-aţi agonisit;
Bucură-te, râu de lacrimi care-n adâncul temniţei raiul României ai doinit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 4

În lanţuri mai liber fiind decât călăii tăi, toate nevoinţele călugăreşti le-ai purtat mai presus de fire, iar în tainiţa inimii intrând şi toată gândirea trupească aruncând-o, s-a aprins întru tine Învierea prin lumina pocăinţei. Şi înălţând ca pe un steag flacăra dumnezeiescului dor împreună cu fraţii tăi mucenici ai cântat dincolo de timp lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4

La înălţimea Crucii nu pot privi urâtorii de Dumnezeu, căci lumină revarsă din răni Mântuitorul, iar precum Acela în veci e proslăvit, cel ce biruieşte printr-Însul asemenea Lui primeşte cântările slavei:
Bucură-te, că ucigaşii voştri n-au priceput că Împărăţia cerurilor le-o vesteaţi;
Bucură-te, că necunoscând pe Adevăratul Împărat nu pricepeau de ce până la moarte Îl iubeaţi;
Bucură-te, că în mulţime de chinuri pentru Credinţă îndelung pătimeaţi;
Bucură-te, că din rădăcinile voastre cereşti mai luminoşi aţi înviat;
Bucură-te, că v-a fost milă de vrăjmaşi şi cu dragoste i-aţi iertat;
Bucură-te, că numele voastre strălucesc în Cartea Vieţii pe fila neamului străbun;
Bucură-te, că pomenirea voastră s-o stingă din conştiinţa omenirii vor şi acum;
Bucură-te, sfinte, că cinstirea Noilor Mucenici ţi-a fost ascultarea;
Bucură-te, că ctitorindu-le locaşuri ţi-ai împlinit chemarea;
Bucură-te, că în iadul bolşevic pătimind, din iubirea de oameni n-ai slăbit;
Bucură-te, că prin smerita-cugetare, şi din prigoana nihilistă de acum mai puternic ai ieşit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 5

În Duhul Sfânt străvezind cugetele tale, cu Dânsul ai nuntit inima ta, prea-cuvioase, iar împreunând bună-voirea cu dreapta-cugetare te-ai făcut „icoană a toată filosofia”, precum zice Marele Grigorie. Pentru aceasta şi faptele tale ţi-au mărturisit înalta-cuviinţă, iar puterile cereşti s-au bucurat de tine, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Temelie punând vieţii tale Dragostea creştină, toate chipurile de iubire le-ai unit ca într-un curcubeu al Luminii lui Hristos, şi dintr-însa mijlocind ca peste toată făptura să pogoare Duhul Sfânt, primeşte şi de la noi cu recunoştinţă cântări ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai îmbrăţişat cu rugăciunea ta-ntreaga zidire;
Bucură-te, că şi păcătoşilor le-ai arătat bună cinstire;
Bucură-te, cel ce în duh şi adevăr pe toţi i-ai cunoscut;
Bucură-te, că adevărul lucrurilor şi lăuntrul sufletelor limpede le-ai ştiut;
Bucură-te, că al lor din afară chip nu te-a smintit, chiar dacă te-a durut;
Bucură-te, că şi slăvit, şi-n umilinţe, pe tine însuţi te-ai smerit;
Bucură-te, că de slava cerească fiind plin, ţărână te-ai socotit;
Bucură-te, că plânsul pentru neam ca pe-un vultur te-a-ntinerit;
Bucură-te, gingaşă porumbiţă a slavosloviei;
Bucură-te, izvorâtorule de mir şi sânul evlaviei;
Bucură-te, că măsura tuturor lucrurilor în Duh ai cântărit;
Bucură-te, că scara raiului cu pasul tainei ai suit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 6

Ca într-o rodie cerească dulceaţa Mântuitorului o ai cuprins, şi cu hrana potrivită pe fiecare spre El l-ai tins, şi ai adiat asupra tuturor bucuria harului, ca toţi să cânte: Aliluia!

Icos 6

Suiş ai pus prea-plinului inimii tale, şi îmbrăţişarea Veşnicului Mângâietor primind, de mari daruri te-ai învrednicit, sfinte, înviind pe cei morţi duhovniceşte, iar cu darul dumnezeieştii vederi împodobit, prin iubirea de oameni ai trecut hotarul cunoaşterii, ca să auzi cântări ca acestea:
Bucură-te, cu Duhul Sfânt pentru omenire suspinătorule;
Bucură-te, cu Mântuitorul în Ghetsimani pentru toţi tânguitorule;
Bucură-te, cu Tatăl despre Fiul tuturor mărturisitorule;
Bucură-te, cu Maica Domnului pentru noi chezăşuitorule;
Bucură-te, cu Înainte-mergătorul de puterea pocăinţei şi despre sfârşit vestitorule;
Bucură-te, că pe tineri de lenea minţii şi de moliciunea voinţei îi fereşti;
Bucură-te, că pe femei spre cuvioşie le povăţuieşti;
Bucură-te, că pe bărbaţi să fie treji şi temători de Dumnezeu îi întăreşti;
Bucură-te, că pe tot sufletul năpăstuit îl ocroteşti;
Bucură-te, că pe îndrăciţi şi pe greu pătimaşi îi izbăveşti;
Bucură-te, că şi pe nebuni îi înţelegi şi-i linişteşti;
Bucură-te, că pe mândrie ca pe cea mai rea necurăţie o numeai;
Bucură-te, că pe smerenie a nu o da pe laşitate mereu aminteai;
Bucură-te, că fiecăruia, cu timp şi fără timp, mereu te-ai dăruit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 7

A sihaştrilor taină arătată şi oglindă a patriarhilor de altădată, în sfinţenie prin aspră şi necurmată nevoinţă ai stăruit, iar Maica Domnului pururea în tine a binevoit, din temniţă te-a scos şi binecuvântarea ei tot lucrul tău a adumbrit. Iar noi întru uimire văzându-te mai mult decât piatra cea scumpă strălucit, cântăm cu cetele cereşti: Aliluia!

Icos 7

Mireasă ne-ntinată ai fost Treimii Sfinte, şi mult ai desfătat pe Iisus, părinte! Curat cu inima, cu trupul şi în faptă, te-ai arătat şi de neam născător cu nevoinţa şi cu vorba înţeleaptă. De frumuseţea fecioriei tale minunându-se tot cinul îngeresc o cântă cu dulce sfială aşa:
Bucură-te, scutul întregii-curăţii;
Bucură-te, crinul desăvârşitei bărbăţii;
Bucură-te, cel logodit cu fapta cuviinţei;
Bucură-te, întinerit de suspinul pocăinţei;
Bucură-te, fagurele tăcerii;
Bucură-te, fiul mângâierii;
Bucură-te, piscul poeziei româneşti;
Bucură-te, desfătarea Armoniei creştineşti;
Bucură-te, sălaşul lui Hristos;
Bucură-te, cântec bizantin duios;
Bucură-te, voievodul milostivirii;
Bucură-te, veselia îndumnezeirii;
Bucură-te, toiagul nădejdii înfrunzit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 8

În rai cu Domnul împreună fiind şi de El nedespărţindu-te, în rana sufletelor cu milă pogorând tămăduindu-le, inima ta liturghisea grăind: Ridicaţi, voi puteri ale firii, porţile voastre, şi va intra Împăratul slavei, Aliluia!

Icos 8

Braţ puternic şi înfricoşător eşti duhurilor celor viclene, părinte prea-strălucite, iar către credincioşi braţ de binecuvântare, dăruind „Ajutorul de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul”. Şi învăţându-ne ca fără osebire pe oameni a-i iubi, pe duhuri a le cerceta şi a le osebi, iar dreptatea şi milostivirea sfânt a le uni, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, de suflet grabnic chezăşuitor;
Bucură-te, celor de har însetaţi izvor;
Bucură-te, căci cu tine însuţi în nevoinţe ai fost necruţător;
Bucură-te, că-n osteneli duhovniceşti dai bună odihnă;
Bucură-te, că mântuind prin graiuri vii dai tihnă;
Bucură-te, că înţelesurilor peste fire dai tâlc cu înlesnire;
Bucură-te, făcătorule de mari minuni, care dai orbilor vedere şi muţilor grăire;
Bucură-te, că inimi împietrite le aprinzi întru Hristos nebune;
Bucură-te, că viaţa ta este a Evangheliei minune;
Bucură-te, că de nerodirea minţii eşti grabnic vindecător;
Bucură-te, că de sterpiciunea pântecelui eşti minunat dezlegător;
Bucură-te, că spre rodirea duhului eşti măiastru povăţuitor;
Bucură-te, că de cei mândri întru simplitate te-ai tăinuit;
Bucură-te, că pe smerit – cugetători întru putere i-ai învăluit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 9

Ce limbă poate grăi iubirea ta de sfinţi, şi mai cu covârşire cea către Pururea-fecioara şi de Dumnezeu Născătoarea? Toate icoanele ei din biserica mănăstirii tale de la Petru Vodă au lăcrimat cînd ai liturghisit, iar noi, umplându-ne de duhovnicească veselie, cântăm Domnului Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9

Ritorii cei mult grăitori şi de argint iubitori ca nişte peşti fără de glas înaintea teologiei tale, părinte, căci spre adeverirea cuvintelor Mântuitorului tu şi cu vorba, şi cu viaţa întreagă stai mărturie, pentru care îţi cântăm acum:
Bucură-te, că întru Iisus eşti mirarea îngerilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti izbăvirea strămoşilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti toiagul arhiereilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti înţelepţirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti lauda proorocilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti întărirea mucenicilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria călugărilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti dulceaţa preoţilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti povaţa pustnicilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria prea-cuvioşilor;
Bucură-te, că întru Iisus cu inima la ceruri ai suit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 10

Pentru omenire tânguindu-te ca o maică iubitoare, părinte, ai luat asupră-ţi o întreită mucenicie, în trup, în suflet şi în duh, ca să se împlinească şi prin tine cuvântul care zice: „Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre a purtat”. De chinurile tale neputând noi, nevrednicii, a face grăire, doar inima ne cântă în uimire: Aliluia!

Icos 10

Cu borangicul rugăciunii ai ţesut mahrama clipelor tale în filigranul veşniciei, şi sporind frumuseţea lumii cu trăirile tale îndumnezeite, o, prea-minunate părinte, ai zugrăvit cer nou şi pământ nou pe pietrele inimilor celor ce-ţi cântă:
Bucură-te, mir de prea-bună înmiresmare;
Bucură-te, a izvoarelor Duhului revărsare;
Bucură-te, cheie către lumina neînserată;
Bucură-te, poartă de duh către Mireasa Neîntinată;
Bucură-te, cleştar dac şi zaua României fericite;
Bucură-te, sipet dârz al inimii zdrobite;
Bucură-te, dulce însorire în acest veac de jale;
Bucură-te, că testament ne laşi iubirea ta cea mare;
Bucură-te, că de mulţi înconjurat, sufletul tău era neştiut;
Bucură-te, că numai lui Hristos Îi erai cunoscut;
Bucură-te, că Mântuitorului te-ai asemuit;
Bucură-te, că busuiocul în clipa morţii tale a-nflorit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 11

Tâlcuind cuvântul: „precum în cer, aşa şi pre pământ”, ai propovăduit că puterea lui Dumnezeu se împlineşte doar cu Duhul întru gând şi fapte, şi în mănăstire, şi în cetate. Iar pe visătorii nefăptuitori şi pe făptuitorii necugetători numindu-i necreştini, pildă a Minţii lui Hristos ai luminat celor ce vor să cânte: Aliluia!

Icos 11

Amintind de ceea ce e scris: „Iar El văzând noroadele, I S-a făcut milă de dânşii, că erau supăraţi şi lepădaţi ca oile ce n-au păstor”, ca un nou Avraam ne-ai păstorit, iar în suferinţa ultimului ceas tot la popor te-ai gândit şi l-ai binecuvântat, zicând: „Harul lui Dumnezeu peste toţi românii şi peste toată România!” Pentru aceasta într-un glas te lăudăm aşa:
Bucură-te, întru Pacea lui Hristos sabie a creştinătăţii;
Bucură-te, al Maicii Domnului sfânt voievod al cetăţii;
Bucură-te, serafimul vitejiei;
Bucură-te, râvna muceniciei;
Bucură-te, de Duhul Sfânt părinte purtător;
Bucură-te, stâlpare întru dumnezeiescul dor;
Bucură-te, că ai ajuns la măsura desăvârşitului bărbat;
Bucură-te, măsura îngerului şi chip de Iisus-Împărat;
Bucură-te, prăznuitorule al Dumnezeirii;
Bucură-te, şoim român în slava nemuririi;
Bucură-te, steagul Predaniei, care pentru Libertatea în duh ai pătimit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 12

Ca o Scriptură vie ai păşit prin negura acestui veac şi ca un apropiat al Treimii cu iscusinţa vederii duhovniceşti ai scris întru fiinţa ta slovele cele mai presus de fire prin care firea cîntă: Aliluia!

Icos 12

Adânc pe adânc cheamă glasul lacrimilor tale, căci ai adunat întru sine-ţi lacrima Domnului cu lacrima poporului tău, mult-pătimitorule părinte, şi al românimii dor de mântuire s-a împlinit prin tine. Icoana adevăratei Românii tu strălucind o lumii, cerul şi pământul acum te laudă şi-ţi cîntă:
Bucură-te, că Tatălui slavă aduci prin cuget şi cuvânt şi minte;
Bucură-te, că Fiului dai slavă, prin duh şi adevăr iubind pe toţi fierbinte;
Bucură-te, că Duhul Îl cinsteşti deopotrivă prin trup, prin suflet şi prin duh, părinte;
Bucură-te, cunoscătorule al dumnezeieştii simplităţi;
Bucură-te, propovăduitorule al duhovniceştii libertăţi;
Bucură-te, al lui Dumnezeu iubit şi casnic;
Bucură-te, de draci temut amarnic;
Bucură-te, al harului măiastru chivernisitorule;
Bucură-te, al necreatei slave văzătorule;
Bucură-te, rândunea în aurora rugăciunii;
Bucură-te, diamant al chivotului minunii;
Bucură-te, cel ce în soborul sfinţilor pururea ai horit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condac 13

O, Prea-cuvioase Părinte Justin, mângâietorul românilor, farul Ortodoxiei, cere de la Domnul precum Elisei cândva de la Ilie ca şi noi să primim o fărâmă din harul cel dat ţie, ca în Duhul Sfânt toată suflarea să cânte: Aliluia! (de trei ori)

Apoi din nou:

Icos 1

Rugăciune

Părinte prea-cuvioase, cel ce te ai sălăşluit în slava cea nepieritoare, mângâie sufletele împovărate de împuţinarea dragostei dintre oameni, de pizma diavolilor şi de prigoana ridicată de cei supuşi lor, odihneşte şi acum, cu harul lui Hristos, inimile ostenite. Apără-ne, părinte, de greaua asuprire a acestui veac împovărat de neştiinţa Adevărului şi de hulirea Lui. Nu ne lipsi de povăţuirea ta întru adevărul de credinţă cel păstrător al darului Iubirii, cel mai presus decât viaţa trecătoare şi decât orice bogăţie a acestei lumi. Mijloceşte la Mântuitorul să pogoare spre noi lumina cunoştinţei şi chipul neprefăcut al evlaviei ca în Pacea lui Hristos să aşteptăm venirea cea prea-slăvită a Lui ce se apropie. Stăruie pentru noi, părinte milostive, deşi suntem nevrednici, ca prin rugăciunile tale pline de îndrăzneală mucenicească împreună cu tine să dobândim Domnului a vieţui, Domnului a muri şi Domnului a ne uni, căci Lui se cuvine toată cinstea şi închinăciunea, împreună cu Tatăl şi cu De-Viaţă-Făcătorului Lui Duh, AMIN.

Apoi cîntăm din nou Condacul 1, glas 8:

***

Acest acatist a fost compus de maica Neonila în ziua de 27 Iulie 2013 şi a ieşit din tipar Vineri, 20 Martie 2015, la Mănăstirea Petru Vodă.

Acatistul Sfintelor Femei iubitoare de Dumnezeu

iunie 4, 2018iunie 15, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Condacul 1
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, mlădițe ale Pomului Vieții care sunteți apărate și ajutate chiar de Maică lui Dumnezeu, cea slavita și preaînălțată de toată făptură, va lăudăm, căci voi trăind cu înțelepciune, dreptate și cucernicie, v-ați făcut vrednice de bunătatea și iubirea de oameni a Mântuitorului nostru, care după a Lui îndurare, v-a mantuit și v-a izbăvit de toată fărădelegea. Pentru dragostea ce o port pentru voi sfintelor, și nădejdea în mijlocirea dobândirii ajutorului de la Mântuitorul nostru, va cant: Aleluia.

Icosul 1
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, cererile noastre bune împliniți-le cu voia lui Dumnezeu și mijlociți pentru noi pentru obținerea de Har, milă și pace, de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. De aceea va cântăm:

Bucură-te, Fecioara Maria, floarea firii omenești, preafrumoasa și preaintelepta, care ești plină de har și binecuvântată între femei, căci din ține a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru, care dezlegand blestemul, a dat binecuvântare și, stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci ați câștigat Cununa vieții și v-ați făcut stâlpi în templul lui Dumnezeu, aflând și mărturisind că nu există Dumnezeu în afară de El.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci căutând și păzind calea îndreptărilor dumnezeiești, ați dobândit înțelepciunea cea de sus.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci ați arătat toată priceperea și bună chibzuială în a udă sămânța Sfântului Botez care a răsărit în voi, a dat rod sfânt și ați secerat spicele vieții veșnice, iar pentru asta bunul Dumnezeu v-a înzestrat cu Sfântul Sau Har.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci după porunca Mântuitorului, ați iubit aproapele că pe voi înșivă și v-ați făcut vrednice de bunătatea și milă Dumnezeului nostru.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci ați găsit în dragostea de Dumnezeu, puterea și tăria sufletească de a mărturisi credință, de a părăși calea nedreptății și a urmă calea adevărului, scăpând astfel de focul asprei judecați.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci ați dat dovadă de curatie sufletească și neprihanire îngerească, căci ați împodobit sufletul cu nenumărate virtuți creștinești, strălucind că soarele, fiind luminate de frumusețea Chipului lui Dumnezeu, și ați primit darul vindecării trupului și sufletului, precum și darul facerii de minuni.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci ați nădăjduit în Dumnezeu izbăvitorul nostru și ați învins ispitele asupritorului vrăjmaș și patimile trupului, dobândind astfel sfânta pace.

Bucurăți-va, Sfinte femei, apărătoare ale credinței, căci lăudând pe Dumnezeu, v-ați supus Lui, și împlinind făgăduiala, v-ați făcut vrednice de îndurarea Lui, fiind luminate de slavă Lui cea veșnică.

Bucurăți-va, Sfinte femei, căci v-ați inavutit în fapte bune, ați păzit poruncile, ați iubit, ajutat și îngrijit la nevoie pe aproapele, punând astfel bună temelie vieții voastre în veacul viitor.

Bucurăți-va, Sfinte femei, purtătoare de lumina printre noi, căci ați fost nerăbdătoare să ajungeți la locașurile cele cerești și acum va bucurați și veseliți de mântuire în Împărăția lui Dumnezeu, în locul unde nu este suferință și boală.

Preasfântă Fecioara Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 2
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi ați izbandit spiritual mergând până la capăt pe calea dreptății. Eu trăiesc în necredință și uitare față de aproapele meu, nu-mi văd păcatul propriu, mă supăr și dau vină pe alții pentru necazurile mele uitând că acestea sunt plata greșelilor mele; vindecare nu dobândesc, iar orice efort al meu nu are nicio izbândă spirituală. Pentru dragostea ce o port pentru voi și nădejdea în mijlocirea dobadirii ajutorului de la Mântuitorul nostru va cant: Aleluia.

Icosul 2
Sfintelor femei, va rog să ne ajutați să trăim în grijă și dragoste pentru aproapele și să punem Sfântul Semn al Crucii că temelie a puterii noastre. Ajutați-ne să învățăm să primim necazurile cu bucurie și înțelepciune creștinească și să mărturisim credință așa cum și voi ați făcut-o. Va rugăm să ne ajutați să izbandim spiritual și să dobandim de la Hristos vindecare sufletească și trupească. De aceea, cu nădejde, va cântăm:

Bucurăți-va, Cuv. Marta, Cuv. Evantia și Sf. Mc. Partagapi , căci viață cea veșnică ați câștigat.

Bucură-te, Sf. Febe , căci trăind în dragoste de Hristos ai ajutat pe mulți.

Bucură-te, Sf. Vasilisa , căci mulțumeai Domnului când primeai chinurile pentru mărturisirea credinței; căci fiind aruncată în mijlocul vapaii și făcând Semnul Crucii, ai fost păzită nevătămată, iar la sfârșitul zilelor te-ai dus către Domnul cu bucurie și pace.

Bucură-te, Sf. Ermiona , căci vindeci sufletește și trupește pe mulți în numele lui Hristos, căci pătimind pentru credință ta ai primit cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Haritina, Eutihia, Veveea , Calodoti, Andropelaghia și Tecla , căci viața cea veșnică ați câștigat.

Bucură-te, Sf. Ana , căci ducând o viață de post, rugăciune și faceri de bine celor lipsiți, te-ai făcut vrednică să nașți pe Stăpână noastră, Fecioara Maria.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. fecioare Minodora, Mitrodora și Nimfodora , care străluciți cu frumusețea sufletelor și a trupurilor voastre, căci din dragoste pentru Hristos, v-ați retras în munți, departe de oameni și de grijile lumeșți, să cultivați florile sfintelor virtuți. Căci devenind locașuri ale Duhului Sfânt, v-ați îndulcit cu mierea vederilor dumnezeieșți și cu darul tămăduirii, atât a bolilor trupeșți, cât și a celor sufletești. Iar pentru mărturisirea lui Hristos, ați dobândit cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Pulheria , împărăteasa, căci te-ai deosebit prin înțelepciune, credință și râvna cu care te-ai dedicat rugăciunii.

Bucură-te, Cuv. Maică Teodora , căci te-ai nevoit că un bărbat, strălucind prin pustnicie că un mare luminator.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Ia , cea bătrână de vârstă și Sf. Evantia , căci ați urcat în pace la Domnul.

Bucură-te, Sf. Mc. Ketevan , împărăteasa, căci prin conducere înțeleaptă, ai adus pace și dreptate, iar datorită mărturisirii creștine, ai fost chinuită, iar când ți-ai dat sufletul întru Dumnezeu, trei coloane strălucitoare au coborât asupra trupului tău, că izbândă spirituală.

Bucură-te, Sf. Plachila , binecredincioasa împărăteasa, căci ai petrecut toată viață întru dreapta credință, în grijă și nevoință spre săraci, până la mutarea ta către Domnul.

Bucură-te, Sf. Mc. Eufimia , căci pentru dragostea ta, ai primit darul facerii de minuni și ai întors pe mulți la credință, primind cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc Meletina , cea făcătoare de minuni, căci ai pătimit și ai primit cununa muceniciei pentru că ai adus pe oameni la credință în Dumnezeu.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. fecioare Pistis, Elpis și Agapis și maică voastră Sofia , căci mărturisind pe Hristos, ați primit cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Agatoclia, Lucia , Sofia, Irina și Teopista , căci ați dobândit viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Teodota , căci pentru mărturisirea credinței ai suferit chinuri, dar Domnul te-a făcut cu totul sănătoasă, neavând pe trup nici măcar un semn de rană. Iar în foc aruncându-te asupritorii, doi tineri îmbrăcăți în veșminte albe te-au însoțit, și lăudând pe Dumnezeu, ai ieșit din cuptor nevătămată. Până la urmă ai urcat la cer purtătoare de cununa muceniciei.

Preasfânta Fecioara Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 3
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, în Hristos ați găsit ocrotitorul, povățuitorul și călăuzitorul vostru, și în mâinile Lui v-ați încredințat duhul și El va izbăvit. Eu însă am față, sufletul, și trupul topite de întristare, căci nu cunosc calea de a ajunge la îndurarea Lui. Pentru că Domnul, a auzit glasul rugăciunilor voastre și a arătat în chip minunat îndurarea față de voi, va cant: Aleluia.

Icosul 3
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, grăbiți-va și ajutați-ne să ne găsim scăparea în Dumnezeu, căci El cunoaște fărădelegile noastre și neliniștea din sufletul nostru acum, plin de smerenie. Ajutați-ne să primim și să păstrăm curate tainele creștineșți, să avem puterea de a ne împotrivi credinței în demoni, și nădăjduind la Dumnezeu, să sfaramam demonicele lucrări prin credință și rugăciune. De aceea, va cântăm:

Bucură-te, Sf. Ariadna , căci fiind în pericol, apropiindu-te de o piatră, te-ai rugat lui Dumnezeu să te izbăvească, și din dumnezeiască voie crapandu-se piatră, te-ai ascuns într-însă, iar cei ce te căutau au pierit toți, uciși de îngerii ce s-au ivit.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Raida, Cuv.-lor Xantipi și Polixeni cea făcătoare de minuni, Preacuv. Maică Eufrosina și Sf. Mc. Hira , căci ați dobândit viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. M. Mc. Tecla, cea izbăvită de toate cu darul lui Dumnezeu, căci lucrând rugăciunea și asceză în sihăstrie, ai făcut multe minuni, și ai părăsit viață, despicandu-se o piatră și primindu-te.

Bucură-te, Sf. Mc. Epiharis , căci mărturisind cu îndrăzneala numele lui Hristos, ai fost chinuită în multe feluri până când ți-ai dat fericitul și cinstitul suflet lui Dumnezeu.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Gaiani , Petronia, Gudelia , Ripsimia, Gaiani și alte treizeci și două cuvioase mucenite femei și fecioare, căci ați primit cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc. Iustina , căci ai câștigat la credință cea întru Hristos, pe Sf. Ciprian, căci reușind să sfarmi demonicele lui lucrări prin rugăciunea la Hristos, acesta s-a botezat și împreună ați căpătat cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Domnina, Verină, Prosdoca , Haritina și Metodia , căci ați arătat mare râvna dumnezeiască în credință, pentru această căpătând mucenicia.

Bucurăți-va, Sf.-lor Calistena și Pelaghia fecioara, căci ați câștigat viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Mamelhta , căci ai primit în vis învățătură tainelor creștineșți de la îngerul lui Dumnezeu, pentru că apoi să te botezi în drepta credință, și fiind încă îmbrăcâtă cu hainele sfântului Botez ai primit cununa muceniciei.

Bucură-te, Preacuv. Maică Pelaghia , căci trăind în desfranare te-ai pocăit, și botezandu-te, ai lepădat toată averea. Căci schimbându-te în chip bărbătesc, te-ai închis într-o chilie petrecând restul vieții cu plăcere dumnezeiască, până când ai urcat în pace la Domnul.

Bucură-te, Sf. Taisia , căci fiind căzută în patimă desfraului, te-ai pocăit cu toată zdrobirea de inima câștigând astfel mântuirea; căci, prin arătare îngerească s-a văzut cum o ora de pocăînță din partea ta a făcut cât o mulțime de ani, pentru că te-ai pocăit din tot sufletul.

Bucură-te, Preacuv. Atanasia cea iubitoare de Dumnezeu, căci te-ai călugărit că bărbat și te-ai nevoit permanent în curăție, în rugăciune, în a face bine săracilor și a îngriji pe cei bolnavi.

Bucură-te, Sf. Mc. Poplia , căci te-ai împotrivit credinței în demoni, suferind chinuri pentru asta, iar la sfârșitul vieții cu pace te-ai dus către Domnul.

Bucură-te, Sf. Evlampia , căci pentru mărturisirea și răspândirea credinței creștineșți, ai pătimit și ai luat cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc. Zinaida , căci ți-ai petrecut viață tămăduind bolile aproapelui.

Bucură-te, Sf. Mc. Filonila , căci ai petrecut în îndelungate postiri și privegheri, iar cu rugăciunea ai făcut multe minuni.

Bucurăți-va, Sf. Irina și Sf.-lor Mc. Domnina, Anastasia, Malfeta, Anthia și Agathonica , căci ați câștigat viață cea veșnică.

Preasfânta Fecioara Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 4
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi ați urmat cu luare aminte calea dreptății și ați păzit poruncile. Eu până acum am trăit după voia mea, cea lumească, nu m-am opus ispitelor și nici nu am trăit în credință și neprihănire, iar acum mă întreb dacă Îl pot află blând și milostiv la ziua judecății. Cerând ajutor de la voi, va cant: Aleluia.

Icosul 4
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, va rugăm ajutați-ne să putem duce că și voi îngerească viețuire, lăsându-ne în grijă Domnului, cerând putere de a trece peste necazuri, și făcând față ispitelor care năvălesc asupra noastră. Căci vrem că și voi, la sfârșitul vieții, să putem află pe Dumnezeu blând și milostiv la ziua judecății, pentru a ne încredința sufletul locașurilor cele veșnice și dumnezeieșți. De aceea, va cântăm:

Bucură-te, Sf. Mc. Zlata , „vas de aur al fecioriei și mireasă neprihănită a lui Hristos”, căci ai arătat un caracter puternic, credință nestrămutată în Hristos, frumusețe și neprihănire; căci mărturisind pe „Domnul Iisus Hristos că tată și pe Maică Domnului că mama”, ai primit cununa muceniciei, sufletul curat fiindu-ți luat la Domnul.

Bucură-te, Sf. Cuv. Maică Parascheva , căci ai renunțat la deșartă viață lumească auzind cuvintele Domnului: „Cel ce voiește a veni după Mine, să se lepede de sine și să ridice crucea să și să urmeze Mie”; căci prin ruga, smerită cugetare și curățenia inimii, te-ai umplut de har și ai învins ispitele vrajmasului; căci la sfârșitul vieții pământeșți, ai încredințat sfânt sufletul tău mâinilor îngereșți și prin ei, locașurilor dumnezeieșți.

Bucurăți-va, fericită Cleopatra , Sf.-lor Mc. Manato , Teodota , Glicheria, Anna, Elisaveta, Teodota și Sf. Tavita , căci ați dobândit viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Cuv. Matroană , căci ai renunțat la viață lumească, mergând să locuieșți într-un loc pustiu, pentru a trăi în monahism; căci fiind milostiva cu săracii și ducând o viață curată și sfânta, Dumnezeu ți-a dăruit puterea de a vindecă bolnavii.

Bucură-te, Sf. Mc. Sevastiana , ucenica Ap. Pavel, căci ai fost botezată de dansul, și fiind gata a muri pentru Hristos, ai pătimit muceniceste. Căci fiind chiar îmbărbătată din cer cu vorbele „Bucură-te, și nu te mahni”, ai trecut nevătămată prin chinuri, încât s-au minunat toți. Căci rugându-te și fiind chinuită în foc, s-a făcut glas mare din cer cu fulgere și tunete și a căzut grindină stingand focul, iar îngerul Domnului arătându-se, ți-a zis: „Îndrăznește, fiica lui Dumnezeu, că trebuie să stai de față înaintea guvernatorului Pompian, și eu sunt cu ține”, și ai căpătat cununa mucenicească.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Leptina , Capitolină , Erotiida, Neonilla, Ana, Fevronia , Anastasia română, Sf. Maria facatoarea de minuni, Sf.-lor Mc. Melitina, Zenovia, Eutropia și Neonila , căci pătimind pentru mărturisirea credinței voastre, ați dat sufletul lui Dumnezeu.

Bucură-te, Sf. Maică Ana , căci văzându-ți păcatul propriu, te-ai tuns în monahism pentru a află pe Dumnezeu blând și milostiv la ziua judecății. Căci pentru îngerească petrecere și viețuire Dumnezeu, te-a înzestrat de nespuse minuni făcătoare, dăruind tămăduiri celor ce veneau la ține.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Chiriena, Iuliana , Chiriachi, Domnina, Doamna , Teodota și Casina , căci ați căpătat cununa biruinței.

Bucură-te, Sf Mc. Epistimi , căci ai ales să-ți dedici viață monahismului, trăind în muncă, rugăciune și post. Căci Domnul ți-a descoperit în vis mucenicia pe care urmă să o suferi, arătându-ți că împreună cu soțul tău va aflați într-un palat minunat, în față unui rege strălucitor care va punea niște coroane de aur pe cap.

Bucură-te, Preacuv. Maică Matroana , căci aprinzându-te de căldură dragostei și credinței spre Dumnezeu, ai intrat în viață monahală ca bărbat; și îndeletnicindu-te cu postul și privegherea, ai răbdat multe ispite de la demoni. Căci prin rugăciune, ai scos izvor de apă într-un loc sec și uscat, iar la sfârșitul vieții pământeșți, ai urcat cu pace către Domnul.

Bucură-te, Cuv. Teoctista , căci ai petrecut fericită treizeci de ani, cu rea pătimire, luptându-te cu foamea, cu gerul, cu arsură, hrănindu-te cu ierburi și cu verdețuri sălbatice, trăind și vorbind prin rugăciune doar cu Dumnezeu și cu Preacurată Născătoare de Dumnezeu, de la care ai și primit dumnezeieștile Taine.

Bucurăți-va, Sf.-lor Eustolia și Sopatra , fiica de împărat, căci v-ați călugărit și ați sporit întru nevoințe și osteneli duhovnicești. Căci zidind o casă de rugăciuni, ați fost pricina de mântuire, pentru multe fecioare și femei evlavioase care veneau acolo.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Stefanida , Marato , Teodora împărăteasa, Eufimia , Tecla, Vautha, Denahida și Cecilia din Roma, căci v-ați dat muceniceste duhul lui Dumnezeu.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Eufimia , Ana și Miropa , căci v-ați dat muceniceste duhul lui Dumnezeu.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 5
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, prin râvna voastră v-ați făcut stâlpi ai dreptei credințe. Eu am iubit mai mult viață lumească decât viață întru Dumnezeu, nepastrand dreapta credință, și căzând în înșelarea ispitelor vrasmasului, nu mi-am purtat cu demnitate crucea. Nu am postit, nu am citit spre îndreptare Sfintele Scripturi și nici pe alții nu am ajutat duhovnicește. Cerând de la voi ajutor în îndreptare, va cant: Aleluia.

Icosul 5
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, va rugăm ajutați-ne să ne creștem copii cu dragoste de Dumnezeu și să ne trăim toată viață împlinind poruncile Scripturilor; ajutați-ne să vă urmăm exemplul în a ne purta cu răbdare pe umeri, propria cruce; ajutați-ne să rămânem neclintiți în dragostea pentru Hristos și să nu cădem în cursele vrăjmașului, iar când vom pleca din trup și din lume, să dăm în pace lui Dumnezeu sufletele noastre. De aceea, va cântăm:

Bucură-te, Sf. M. Mc. Ecaterina , căci ai făcut pe mulți să creadă în Hristos cu înțelepciunea și cu bună ta graire, iar pentru mărturisirea cea în Hristos, ai luat fericită cununa muceniceasca a mărturisirii.

Bucură-te, Sf. M. Mc. Varvara, căci mărturisindu-ți credință în Sf. Treime, ai stârnit mania paganilor, și fugind, te-ai ascuns într-o stanca ce s-a deschis că prin minune, pentru că apoi, fungind în munți și fiind prinsă să iei cununa mărturisirii.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Iuliana și Hristodula , căci ați câștigat cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc. Filofteia , fecioara, frumoasă stalpare, căci de mică copila, ai fost învățată a merge la biserica, a ascultă dumnezeieștile Scripturi cu luare aminte, a posti, a păzi neîntinată fecioria cea trupească și cea sufletească, și a ajută aproapele la nevoie. Căci pentru dragostea ta creștinească, ai plătit cu moarte muceniceasca, dându-ți sfântul și fericitul suflet în mâinile lui Dumnezeu, slavă cerească strălucind în acel loc.

Bucură-te, Sf. Pr. Ana , căci fiind stearpă, prin rugăciune la Domnul, ai primit a putea face copii, scăpând de ocară, iar pentru credință ta ai primit și darul prorociei.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Vevea , Sf. Mc. Lucia , fecioara, Sf. Antia și Sf. Sofia , cea făcătoare de minuni, căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Suzana , căci imbracandu-te în haine bărbăteșți și schimbându-ți numele în Ioan, ai intrat într-o mănăstire de călugări, unde ai făcut multe minuni în numele lui Hristos. Căci fiind supusă la felurite chinuri, ți-ai dat lui Dumnezeu duhul.

Bucură-te, Sf. și făcătoare de minuni Teofana împărăteasa, căci de dragul lui Hristos, te-ai lepădat de lume și de toate cele din lume și ai luat jugul cel bun al Domnului. Căci ridicând pe umerii propria cruce și trăind îngerește pe pământ, nu-ai fost lipsită de bunătățile cele făgăduite, iar când ai plecat din trup și din lume, ai dat în pace lui Dumnezeu sufletul.

Bucură-te, Sf. Aglaia romana, căci prin descoperire îngerească, ai văzut ce s-a întâmplat cu Sf. Bonifaciu și ai zidit o biserica măreață în numele lui. Căci trăind de atunci cu cuviință și bineplăcut lui Dumnezeu, ți-ai dat cu pace lui Dumnezeu duhul.

Bucură-te, Sf. Mc. Iuliana , căci pentru mărturisirea credinței, ai suferit multe chinuri și fiind aruncată în temniță, ai dezlegat închipuirea înșelătoare a vrăjmașului în înger, nefiind înșelată de el pentru a te închină la idoli. Căci rămânând neclintită în dragostea pentru Hristos, ți-ai dat viață primind astfel cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Tesalonica , Teodota, Anastasia română, Vasila , Domna , Anisia și Cuv. Teodora , căci ați dobândit viață veșnică.

Preasfanta Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 6
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi ați ales să ascultați cuvântul Domnului și să urmați calea dreptății, să păziți poruncile și să faceți voia Lui. Eu, până acum am trăit după voia mea, cea lumească. Căile Domnului îmi sunt necunoscute, iar demonii patimilor au putere asupra mea. Cerând ajutor de la voi, va cant: Aleluia.

Icosul 6
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, fiți pentru noi călăuzitori pe drumul cel drept și ajutăți-ne să pătrundem pe calea lui Dumnezeu, să învățăm îndreptările sale și să ne întărim în păzirea poruncilor. Ajutați-ne să ne trăim viață potrivit voii lui Dumnezeu, având încredere în căile Domnului, căci ele sunt necunoscute de om, dar duc la desăvârșire.

Bucură-te, Sf. Mc. Eugenia , fecioara, căci primind sfântul botez, te-ai tuns în monahism că bărbat, trăind în nevoințe, în trude, în privegheri de toată noaptea, săvârșind toată virtutea și strălucind că un mare luminator. Căci fiind aprinsă de dragoste pentru Hristos, ai suferit pentru mărturisirea ta, luând cununa muceniciei.
Bucurăți-va, Cuv.-lor Melania română, Teodota , Genoveva, Eufimia , Tatiana și Domnina , căci în pace v-ați săvârșit.

Bucură-te, Sf. Cuv. Apolinaria din Sinclit, căci din dragoste de Dumnezeu, ai dăruit averea ta și te-ai călugărit că bărbat la Ierusalim. Căci pentru silința ta, Dumnezeu ți-a dat darul vindecării și scoaterii demonilor, săvârșind prin ține numeroase minuni.

Bucură-te, Sf. Cuv. Sinclitichia , căci ai renunțat la averea și viață lumească, și alegând asceză, ai biruit în lupta cu viclenii demoni și ți-ai mutat mintea la Dumnezeu încă din timpul vieții, căpătând cununa biruinței.

Bucură-te, Sf. Cuv. Domnica făcătoare de minuni, căci urmând calea călugăriei ai primit darul prorociei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Olimpiodora, Nemia , Vasilisa , Eutasia, Tatiana , Ana, Agni , Neonila, Xenia și Sf. Cuv. Teodosia , căci ați luat fericite cununile muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc. Agni , cea curată la suflet și la trup și dătătoare de înțelepciune, căci pentru a fi păzită a ta curăție, Dumnezeu a trimis pe îngerul Sau. Căci prin credință ta, ridicând mâinile spre cer și făcând rugăciuni, mortul a înviat. Căci vrând să te omoare necredincioșii, în Semnul Sfintei Cruci ai intrat cu îndrăzneala în mijlocul focului și cu rugăciunea pe buze, ai urcat către Domnul.

Bucură-te, Sf. Cuv. Xenia din Roma, căci pentru asceză ta, ai primit cununa Domnului și la moartea ta, pe cer, a apărut o Cruce de stele.

Bucură-te, Sf. Xenia din Saint-Petersburg, căci la moartea soțului tău, ai pierdut interesul pentru lucrurile lumești și ai urmat calea grea a nebuniei pentru Hristos, căpătând darul prorociei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Eufrasia , Medula , Trifina, Mc. Haris și Vevea , căci ați dobândit viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Cuv. Maria din Constantinopol, căci împreună cu familia, ai trăit viață potrivit voii lui Dumnezeu, urmând căile Sale care duc la desăvârșire și ai primit darul de a face minuni.

Bucurăți-va, Sf. Marciana împărăteasa, Sf.-lor Atanasia, Teodota, Teoctista și Eudoxia , Perpetuă și Teodula , căci ați câștigat viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Pr. Ana , căci te rogi pentru cei nedreptățiți și care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Bucură-te, Sf. Mc. Agata , căci ai crezut doar în Domnul nostru Iisus Hristos, care cu voia și cu cuvântul Sau, tamaduieste și ridică pe cei căzuți.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 7
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi cunoașteți puterea pocăînței și îndreptării, căci Bunul Dumnezeu, pe toți vrea să îi întoarcă la calea Să cea dreapta și să îi facă vrednici de Ierusalimul Ceresc. Eu sunt prins de lanțul patimilor și nu reușesc să mă ridic prin pocăînță, nu să țîn post și nici nu urmez calea curăției. Sufletul îmi este bolnav și vindecarea lui este grea, căci credință mea e mică. Cerând ajutor de la voi, va cant: Aleluia.

Icosul 7
Tu, Doamne, cunoșți aplecarea noastră spre patimi și de aceea, precum fiul risipitor, ne întoarcem către Ține Bunule să ne primeșți și pe noi. Sfintelor femei, scoate-ți-ne din marea păcatelor, cereți de la Sf. Treime lumina și înțelepciune minții noastre și învățați-ne să ne pocaim. Căci departandu-ne de la firea omenească, vrem să dobândim că și voi, viețuirea cea mai presus de om, aici pe pământ, iar la sfârșitul zilelor, să intrăm cu voi întru Împărăția Cerească. Cu nădejde va cântăm:

Bucură-te, Sf. Mc. Fausta , căci ai trăit în nestricaciune, în post și în rugăciune, și având gândul pururea la dumnezeieștile Scripturi. Căci precum o vită ce face rod bun și mult, ai adus pe oameni la credință, când erai muncită de chinuri pentru că erai creștină; iar cerurile deschizându-se, s-a auzit „Veniți la Mine cei osteniți întru nevoință și însărcinați cu pătimirile, pentru numele Meu, și va voi odihni pe voi întru împărăția cerească”.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Marta, Maria , Enata, Valentina și Priscila , căci arzând cu dreapta credință și dragoste spre Hristos, ați primit cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Împărătese Teodora , sprijinitoare a ortodoxiei, și Pulcheria , cea binecredincioasa, căci ați urcat la Domnul.

Bucură-te, Preacuv. Maria , căci te-ai tuns în monahism că bărbat și ai trecut cu bărbăție peste toate cursele vrajmasului.

Bucură-te, Sf. Mariamna , căci ai propovăduit cuvântul lui Hristos și ai făcut pe mulți să se boteze.

Bucură-te, Cuv. Maică Filoteia , căci de mică fiind educată în dreapta credință și adâncă evlavie, când te-ai tuns în monahism, ai crescut duhovnicește prin post, priveghere și rugăciune, dobandind darul facerii de minuni.

Bucură-te, Sf. Gorgonia , mama a cinci copii, căci te-ai remarcat prin înalta ta virtute, pioșenie, blândețe, înțelepciune și osteneala. Iar când ai urcat la Domnul, ai spus: „Cu pace mă voi culcă și voi adormi „.

Bucură-te, Sf. Mc. Doroteia, căci ai biruit trupul și pe diavolul, slujind în toate zilele lui Dumnezeu întru curăție, în trezire și întru întreagă și neasemuită înțelepciune, cu smerenie, cu blândețe, postînd și rugându-te neîncetat, și astfel te-ai făcut vrednică de cămară Lui cerească.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Antusa , Tea , Chirana cea preaintelepta, Hristina și Calista, căci sfârșindu-va întru pocăînță, muceniceste, ați luat iertare și cununa de biruință de la Hristos Dumnezeul nostru.

Bucură-te, Sf. Mc. Fotini , căci tu eșți femeia samariteanca numită așa chiar de Mântuitorul nostru, când l-ai întâlnit la fântână lui Iacob. Căci împreună cu surorile tale Anatoli, Foto, Fotida, Paraschevi și Chiriachi , te-ai botezat; și mărturisindu-va credință că Iisus este Hristosul, ați fost supuse la chinuri și fiind ucise, ați primit cununa muceniciei.

Bucurăți-va, Sf.-lor Chira și Marana , căci prin sfânta viețuire, ați împodobit neamul femeiesc, renunțând la avere și petrecând în tăcere; în postire și cu înfrânarea răbdării.

Bucură-te, Preacuv. Mc. Evdochia , samariteanca, căci fiind deprinsă cu reaua faptuire, te-ai pocăit și ai ales credință cea adevărată. Căci fiind botezată, ai fost răpită cu mintea și te-ai văzut fiind luată de mâna de un înger și ridicată la cer unde îngerii se bucurau de întoarcerea ta, în timp ce ceva negru și înfiorător la vedere scrasnea din dinți și strigă, pentru că nu mai erai sub puterea lui. Căci intrând în mănăstire, ți-ai împărțit toată averea și ai trăit în nevoințe duhovniceșți, iar Domnul a făcut mari minuni prin ține, precum învierea unui copil.

Bucură-te, Sf. Domnina din Cîr, căci te-ai dedat încă din copilărie nevoințelor pustnicesti și infranarii tuturor pornirilor trupului. Căci trăind în post, ți-ai petrecut toată viață aducând lui Dumnezeu cântare de laudă, până când te-ai ridicat la Mirele tău cel iubit, Hristos.

Bucură-te, Sf. Mc. Antonina din Niceea, căci nu te-ai lepădat de credință chiar suferind chinuri, fiind apărată de îngerii domnului, până când ai căpătat cununa muceniciei.
Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Eutalia, Atanasia, Calinica, Vasilisa , Iuliana sora Sf. Pavel, căci ați câștigat viață veșnică.

Bucură-te, Preacuv. Piamun din apropierea Alexandriei, căci ai trăit în feciorie și rugăciune și ai primit darul clarviziunii de la Dumnezeu.

Bucură-te, Sf. Anastasia patriciană, căci te-ai deosebit prin marea ta curăție sufletească, fiind temătoare de Dumnezeu, umblând mereu pe căile Domnului și fiind plină de bunătate. Căci nevoindu-te aspru cu vegherea rugăciunea, postul, și învingând cu vitejie bărbătească răzvrătirile demonilor, ai ajuns vas ales al Duhului Sfânt.

Bucură-te, credincioasă Maria sora lui Lazăr, căci ai uns cu mir picioarele Mântuitorului.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Cristina , Ilaria , Alexandra, Claudia, Rufrasia, Matrona, Iuliana, Eufimia și Teodosia , căci ați urcat muceniceste la Domnul.

Bucură-te, Sf. Drosida , fiica împăratului Traian, căci renunțând la împărăția lumească, ai câștigat-o pe cea cerească. Căci rugându-te la Domnul să te boteze în numele Sf. Treimi, ai intrat singură în apă, și apoi postînd, ai primit hrană îngerească șapte zile, până când cerând luminare de la Domnul, sufletul tău a urcat la cer.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Calinica, Vasilisa , Pelaghia, Teodosia , Ana, Alla, Varis, Moico, Mămică, Birgo, Animais și Matroană , căci ați primit cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Maria Egipteaca , căci ai ales o viață spre nevoințe și virtute, deși în tinerețe, te-ai deprins cu faptele cele rele. Căci cu ajutorul lui Dumnezeu, te-ai depărtat de la firea omenească și ai dobândit viețuirea îngerească, cea mai presus de om, pe pământ.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 8
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, prin aspirația voastră v-ați făcut vrednice de dobândirea harului și a multor daruri spirituale pe care mintea omenească nu le poate pricepe: scaunul în Împărăția cerurilor, crucea luminoasă, mantia luminoasă, cununa credinței, cununa curăției, cununa fecioriei, rugăciunea de foc, darul prorociei, darul facerii de minuni, darul tămăduirii și multe daruri greu de închipuit. Viață mea este săracă în credință și izbândă spirituală. Cerând ajutor de la voi, va cant: Aleluia.

Icosul 8
Sfintelor lui Dumnezeu, întăriți-ne în credință în Dumnezeul cel adevărat, ajutați-ne să ne păstrăm sufletul curat și să avem tăria de a îndură orice chin pentru El, pentru a ne dărui Lui din iubire, și a ne face părtași Harului Sau, iar la sfârșitul vieții pământeșți să bem din paharul vieții și al nemuririi, cel pregătit credincioșilor. De aceea, va cant:

Bucură-te, Preacuv. Maică Teodora din Tesalonic, căci din tânăra vârstă iubind pe Hristos, te-ai lepădat de lume și ai intrat în monahism, și lucrând toate virtuțile, pe toate împreună le-ai izbutit.

Bucură-te, Preacuv. Maică Platonida , căci ai organizat o mănăstire de maici și ai fost un exemplu viu de viață monahiceasca, sfințenie, smerenie și dragoste de aproapele, având la mare cinste patimile Mântuitorului pe Cruce.

Bucurăți-va, Sf. Evula , Sf. Mc. Fervuta , Sf. Mc. Teodora din Didim, Sf. Mc. Achilina cea nouă, Sf. Pr. Olda , Preacuv. Trifina din Cizic și Cuv. Antusa , căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Tomaida , căci te-ai nevoit prin sânge, te-ai săvârșit pentru curăție, și ne eșți de mare ajutor în luptele împotriva patimilor trupului, iar cu bincuvantarea ta, ne dai putere să izbavim.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Vasilisa, Anastasia , Harisa, Nichi, Galini, Calida, Nunehia, Vasilisa, Teodora , Sf.-lor Mc. fecioare Agapia, Irina, Hionia și Sf. Mc Irina , căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Preacuv. Maică Atanasia , căci trăind în sihăstrie, în post și cu înfrânare, ai secerat roadele liniștii, fiind aleasă stareță de mănăstire până când te-ai mutat la Domnul.

Bucură-te, Sf. Mc. Alexandra împărăteasa, căci ai disprețuit vremelnică împărăție lumească, și crezând în Hristos, ai murit pentru El primind astfel cununa muceniciei.

Bucură-te, Preacuv. Maică Elisabeta , căci a ta naștere s-a arătat prin dumnezeiască descoperire, și din fragedă vârstă, ai ales osteneli sihastresti; și petrecând patruzeci de zile nemancand, iar trei ani având gândul numai la Dumnezeu, ai luat de la Hristos har de tamaduiri.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Filipia și Nichi , Sf. Glafira, Preacuv. Iusta , Sf.-lor Mc. Cherchira și Arghira , căci ați urcat la Domnul.

Bucură-te, Cuv. Isidora , cea nebună în Hristos, căci despre ține îngerul Domnului a spus: “Ea slujește tuturor cu dragoste și îndură milă lor fără să se plângă iar inima și gândurile ei sunt numai la Dumnezeu.”

Bucură-te, Sf. Mc. Zoe , căci ai mărturisit cu tărie pe Domnul Iisus Hristos că Stăpân sufletului tău, spunând că este o mare cinste acest lucru, și că Lui trebuie să ne supunem voință.

Bucură-te, Sf. Mc. Mavra , căci fiind chinuită pe cruce pentru credință ta, nu ai dorit decât să bei din paharul vieții și al nemuririi pregătit de Hristos. Căci venind îngerul lui Dumnezeu la ține, ai fost dusă la cer unde ți-a arătat un scaun, o haina luminoasă și o cununa, spunându-ți-se: „Acestea ți s-au gătit ție”.

Bucură-te, Sf. Mc. Pelaghia din Tars, căci ai hotărât să fii mireasă lui Hristos, Împăratul Cerurilor și la al tău botez un izvor de apă a țâșnit din pământ. Căci făcându-se semnul crucii peste ține în timpul Sfintei Taine a Botezului, îngerii te-au acoperit cu o mantie strălucitoare, te-au împărtășit și împreună ați înălțat rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu. Căci pentru mărturisirea credinței și refuzul coroanei împărăției lumești, ai sfârșit muceniceste primind de la Domnul, în cer, trei coroane care nu vor pieri niciodată, pentru: curăție, credință și mucenicie.

Bucură-te, Sf. Monica cea cu firea blanda.

Bucură-te, Sf. M. Mc. Irina , căci ai fost numită așa chiar de îngerul Domnului care te-a învățat credință în Dumnezeu. Căci tu, fiind supusă la nenumărate chinuri, ramaneai nevătămată. Căci prin rugăciunea ta la Domnul, ai înviat pe tatăl tău, ai adus pe mulți la credință și ai făcut multe minuni, crezând în Dumnezeu pentru care toate sunt cu putință, cele ce la oameni sunt cu neputință.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Calinica, Achilina , Glicheria , Iunia , fecioara Hristina , Tecusa, Alexandra, Claudia, Faini, Eufrasia, Matroană și Iulia, Eufrasia , Chiriachi, Teotimi , Sofia doctoriță, Marchiana, Paladia, Sosona, Cristina , Elena și Eliconida , căci v-ați suit la ceruri purtătoare de cununa.

Bucurăți-va, Sf.-lor Eufimia , Anastaso , Elena împărăteasa și Maria lui Cleopa, purtătoare de mir, căci cu pace v-ați săvârșit.

Preasfanta Fecioara Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 9
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, ați luptat cu toată ființa să primiți lumina cea care curățește sufletul de păcate, duhul care izbăvește. Eu, am trăit până acum sub umbră întunericului, în cultivarea buruienilor patimilor în trupul meu, robindu-mi sufletul. De aceea, cer de la voi ajutor și întărire în cultivarea virtuților creștinești. Pentru prețuirea ce o port pentru voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 9
Va rugăm să ne dați putere că, înlăturând neputință și patimile, să ne impodobim sufletul cu strălucirea virtuților creștineșți: dragostea, credință, tăria sufletească, speranța, inteligență, cumpătarea și dreptatea. Căci dobândind astfel de virtuți, putem ajunge și noi la frumusețea și curățenia cea neasemănată a sufletului mult iubit de Dumnezeu. De aceea, va cant:

Bucură-te, Sf. Mc. Teodosia fecioara din Tir, căci pentru mărturisirea credinței tale, ai fost supusă la multe chinuri, și când părinții tăi care au încercat să te convingă să nu te sacrifici pentru Hristos, le-ai apărut îmbrăcată într-o haina strălucitoare, cu o cununa pe cap și o cruce strălucitoare, de aur, în mâna, spunându-le: „Priviți gloria de care ați vrut să mă lipsiți!”.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Teodosia din Constantinopol, Sf. Mc. Harita fecioara și Cuv. Ieria căci ați primit fericirea cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Paula fecioara, căci pentru credință ta ai fost supusă la chinuri, dar îngerul lui Dumnezeu venea și te vindecă, până când ți-ai primit cununa muceniciei pentru a urcă lângă Domnul.

Bucură-te, Cuv Clotida , căci trăind plină de virtute, ai ajuns prin umilință, la harul Duhului Sfânt și ai căpătat darul prorociei. Căci crezând în botezul copilului bolnav, acesta s-a vindecat prin rugăciunile tale.

Bucură-te, Sf. Cuv. Sofia din Tracia, căci, deși ai fost ocupată cu grijile și datoriile acestei lumi, având șase copii, ai ținut poruncile Domnului și ai trăit o viață plină de virtute, iubind Psaltirea, în smerenie și dragoste față de săraci.

Bucurăți-va, Sf. Maria și Marta , care ați răspândit Vestea cea Bună a Învierii, Sf. Esia, Sf. Sosana, Sf. Sevastiana și Cuv. Melania , căci cu pace v-ați săvârșit.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Zinaida cea făcătoare de minuni și Potamiani , căci ați dobândit cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Mc. Caliopia , căci te-ai remarcat pentru frumusețea sufletului și ai primit cununa muceniciei pentru că nu ai vrut să renunți la dragostea și credință în Hristos.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Tecla, Mariamni, Marta, Maria și Enata , cele împodobite și strălucite cu lumina virtuților, căci sporeati în credință lucrând poruncile lui Dumnezeu neîncetat ziua și noaptea. Căci alegând să va închinați doar Domnului Iisus Hristos, ați suferit muceniceste căpătând viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Antonina , căci ai trăit în curăție și cinste, suferind multe chinuri pentru credință ta și câștigând cununa muceniciei. Căci suferind pentru Hristos fără să mănânci trei zile, ți s-a arătat noaptea lumina, și făcându-se tunet mare, s-au deschis ușile casei, auzindu-se glas din cer și îndemnându-te să mănânci.

Bucură-te, Cuv. Pansemnia , căci luminandu-ți-se mintea, te-ai pocăit deși ai trăit în răutate și desfrânare, și în umilință venind, ai primit sfântul botez. Căci trecând la o viață înfrânata și cinstită, atât ai bineplăcut lui Dumnezeu, de ți-a dat puterea izgonirii demonilor și vindecării feluritelor boli.

Bucură-te, Sf. Mc. Antonina din cetatea Niceii, căci nu te-ai lăsat zdrobită duhovnicește de chinurile pe care le-ai îndurat, mărturisindu-L pe Hristos până în clipă morții tale.
Bucură-te, Preacuv. Ana , căci ai purtat haine bărbăteșți, schimbându-ți numele în Eftimie, ai trăit în asceză până la sfârșitul vieții.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Achilina , Gravs , Vasilisa , Iuliana , Leonida, Livia și Evtropia , căci ați dobândit viață cea veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Agripina , căci impodobindu-ți sufletul cu fecioria și cu bărbăția, te-ai făcut mireasă lui Dumnezeu. Căci ai alergat cu indraznire și cu vitejie la mucenicie și de fiecare dată când erai legată, de un înger erai dezlegată.

Bucurăți-va, Sf.-lor Iulita , Vasa, Paula, Agatonica și Elisabeta , căci în pace v-ați săvârșit.

Bucură-te, Sf. Mc. Fevronia cea mult-pătimitoare, căci ai ales calea sihăstriei și te-ai deosebit prin înțelepciune. Căci ți-ai dăruit viață facerilor de bine și milosteniei, și ești cinstită că ocrotitoarea celor căsătoriți.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Icosul 10
Cu smerenie, va rugăm ajutați-ne să învingem că și voi balaurul patimilor, să biruim răul cu iubirea de Hristos, să fim treji și să înțelegem că fărădelegile noastre ne duc în locul de suferință, căci ridicându-ne, vom reuși să inviem Hristosul din noi, Omul cel dintâi și să ne dăruim facerilor de bine, iar la sfârșitul vieții, să luăm că și voi, har de la Dumnezeu pentru a trăi cu voi întru lumina și în bucuria de negrăit. De aceea, va cant:

Bucură-te, Sf. Ioana mironosiță, căci mergând la mormântul Mântuitorului că să ungi trupul sfânt cu mir după moartea Să pe Cruce, ai auzit de la îngeri despre minunea învierii lui Hristos.

Bucură-te, Preacuv. Marta , căci ai iubit cu multă credință pe Maică lui Dumnezeu, care ți-a vestit veșnică fericire care te aștepta. Căci mutându-te de la cele pământeșți, ne-ai mărturisit că ai luat mare har de la Dumnezeu și trăieșți întru lumina și în bucurie de negrăit.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Teodota , Chiprila, Aroa și Luchia , Sf. Asclipia , facatoarea de minuni și Sf.-lor Mc. Marta , Chiriachi și Eufimia , căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Lucia fecioara, căci de mică ți-ai dăruit viață lui Dumnezeu, trăind în sărăcie și castitate; căci ai mărturisit cu curaj credință creștină, fiind gata să înduri multe chinuri pentru Hristos.

Bucură-te, Sf. Olga , împărăteasa Rusiei, căci eșți întocmai cu apostolii, înzestrată cu o frumusețe rară și o inteligență strălucită; căci ai străbătut țară pentru a răspândi credință în Hristos.

Bucură-te Sf. Veronica , căci ai fost vindecată de Hristos și ducând o viață sfânta, cu pace te-ai dus la Dumnezeu la sfârșitul vieții, că și în ceruri să te bucuri de Chipul Domnului.

Bucură-te, Sf. Mc. Golinduh , botezată Maria, căci în vedenie ai fost condusă de îngerul lui Dumnezeu să vezi locul întunecat și plin de foc în care ajung cei fără credință; căci ai văzut apoi locul luminat în care ajung cei care i-au slujit lui Dumnezeu, loc păzit de înger care nu lasă să între decât credincioșii. Căci ai primit de la Dumnezeu darul deosebirii credinței adevărate și facerii de minuni.

Bucurăți-va, Cuv. Sară , căci cu pace te-ai săvârșit și Sf. Mc Iulita , căci mărturisindu-ți credință ai căpătat cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. M. Mc. Marina , căci cu rugăciune la Dumnezeu, ai învins balaurul care venise cu cutremur și varsă foc în jurul tău, în temniță în care erai închisă pentru credință, și nerenuntand, ai căpătat cununa muceniciei.

Preasfanta Fecioara Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 11
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, eu sunt rob al omului cel vechi, al trupului cel pieritor, și străîn este minții mele numele lui Dumnezeu, căci sunt departe de cunoștință cea dumnezeiască. Nu iubesc citirea Sfantei Scripturi și nici nu fac nimic pentru nașterea din nou, după cum ne-a învățat Mântuitorul. Pentru lumînarea minții mele cerând ajutor de la voi, va cant: Aleluia.

Icosul 11
Învățați-ne că pe niște copii și ajutați-ne în înțelegerea Sfintelor Scripturi și dobândirea cugetării curate și înțelepte, dați-ne spor în chemarea cu credință a Numelui lui Hristos, pentru a învia în noi Omul Interior. Ajutați-ne să ne vindecăm trupește și sufletește și să ne biruim patimile și necazurile. De aceea, va cântăm:

Bucură-te, Preacuv. Maică Macrina , căci ai trăit cu cuviință, sihastreste și nevoindu-te cu dumnezeieștile Scripturi, până la cea de apoi răsuflare, când către Domnul te-ai dus.

Bucură-te, Sf. Maria Magdalena mironosiță și cea întocmai cu Apostolii, căci ai renunțat la bunurile tale și la orice atașament la lume, pentru a-L urmă pe Mântuitorul, care a scos din ține șapte duhuri.

Bucurăți-va, Sf. Mc. Marcela și Cuv. Ana , căci ați câștigat viață cea veșnică.

Bucură-te Sf. Mc. Hristina , căci fiind înzestrată de Domnul cu cuget drept, ai văzut cerul, și din făpturi înțelegând pe Făcătorul, ai mărturisit credință cea adevărată. Căci fiind aruncată în temniță, primeai hrană îngerească fiind tămăduită de durerile rănilor. Căci fiind aruncată în mare, de la Domnul ai primit dumnezeiescul botez, fiind scoasă la uscat de un înger.

Bucură-te, Cuv. Olimpiada , căci te-ai arătat plină de înțelepciune și credință; căci ai trăit în asceză și virtute o viață dedicată în întregime lui Dumnezeu.

Bucură-te, Sf. Mc. Parascheva din Roma, căci încă din fragedă copilărie te-ai consacrat cu totul celor dumnezeieșți, și prin chemarea Numelui lui Hristos, ai vindecat bolnavii aduși la ține. Căci fiind ocrotită de înger, ai rămas nevătămată la toate chinurile pentru credință ta, iar prin rugăciune, ai provocat moartea unui balaur.

Bucurăți-va, Cuv. Maică Eupraxia , Cuv. Mc. Oreozila , Sf. Mc. Ierusalima , Sf. Mc. Drosis și Cuv. Maică Antuza marturisitoarea, căci va bucurați acum în cer lângă Mântuitorul.
Bucură-te, Cuv. Maică Irina , din Capadocia, căci ai tăiat legătură de lume și te-ai consacrat cu sârguința lucrării cele frumoase, știind că în măsură în care trupul este slăbit, Omul Interior se reînnoiește și se apropie de Dumnezeu. Căci ai primit de la Dumnezeu Darul Înțelepciunii, iar printr-un înger, darul de a fi văzătoare cu duhul și darul facerii de minuni.

Bucură-te, Sf. Mc. Teodota , căci ți-ai învățat pruncii spre cunoștință dumnezeiască.

Bucură-te, Sf. Mc. Iulita , căci ai mărturisit credință și nu te-ai lepădat de Făcătorul și Ziditorul tuturor.

Bucură-te, Sf. Mc. Solomonia , căci ai câștigat cununa muceniciei.

Bucură-te, Sf. Salomeea mironosiță, căci L-ai urmat pe Mântuitor și, cu curaj mai mare decât al uceniclor, tu nu L-ai părăsit pe Domnul în timpul Patimilor, ci ai privit crucificarea.

Bucură-te, Sf. Mc. Evdochia , maică noastră, căci te-ai înțelepțit prin rugăciune și citirea dumnezeieștilor Scripturi; căci, aducând pe mulți la cunoștință lui Dumnezeu, ai căpătat cununa muceniciei.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-vă pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 12
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, ați trăit cu multă purtare de grijă spre înălțarea sufletului. Eu, nu am atâta răbdare și iubire de Dumnezeu, pentru a mă ruga pentru mântuirea mea, nu țîn post și nu împlinesc deloc poruncile scripturilor, lăsându-mi sufletul pradă lucrării demonilor, și mai mult de atât, nici nu le ofer copiilor educația creștinească pentru salvarea sufletelor. Pentru că voi ați urcat în Împărăția Tatălui ceresc, va cant: Aleluia.

Icosul 12
Sfinte femei, ajutați-ne să avem puterea să trăim în curatie, să uităm inselatoarele griji lumeșți și să ne rugăm cu nădejde și îndrăzneala spre înălțarea sufletului. Ajutați-ne să dobandim darul rugăciunii de foc, care se lucrează cu inima, pentru a dobândi atâta curatie încât să se poată reflectă în noi chipul lui Dumnezeu. De aceea, va cântăm:

Bucură-te, Sf. Nona , căci într-un trup de femeie, ai avut un suflet bărbătesc și brav, lucrând toată viață spre înălțarea sufletului și arzând de o singură dorința: să faci totul mai curat, închinat numai lui Dumnezeu. Căci după multă asceză, ai primit de la Dumnezeu, Chipul Sau strălucitor în sufletul tău.

Bucură-te, Preacuv. Potamia , cea făcătoare de minuni, căci te-ai săvârșit muceniceste.

Bucură-te, Sf. Teodora de la Sihla, floare duhovnicească de mare preț, căci arzând de dorința unei vieți cu totul curate, ai ales sihăstria, primind darul rugăciunii de foc, care se lucrează în inima, darul lacrimilor, al răbdării și al negrăitei iubiri de Dumnezeu. Căci atunci când te rugai, erai înconjurată de văpaie de foc ceresc.

Bucurăți-va, Pr. Cuv. Potamia , făcătoare de minuni, Sf. Mc. Maria Patrichia , Sf. Xeni , Sf. Evdochia împărăteasa și Sf. Mc. Iuliana , căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Mc. Vasa , căci fiind închisă pentru mărturisirea credinței, ai primit hrană din mâna îngerului și după multe chinuri ți-ai dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.

Bucură-te, Sf. Teoclita , făcătoare de minuni, căci ai fost crescută cu dragoste de Dumnezeu, toată viață împlinind poruncile Scripturilor și făcând milostenie aproapelui.

Bucură-te, Sf. Mc. Antusa , căci pentru botezul tău, episcopul Atanasie a fost adus înaintea ta fiind ridicat de îngeri; și nefiind apă, a făcut episcopul rugăciune, și îndată a ieșit de jos o fântână. Căci arătându-se doi îngeri în chip de slujitori, ți-au dat veșmânt alb. Căci ridicând Crucea Domnului, te-ai călugărit trăind în pustie cu fiarele care îți aduceau hrană prin dumnezeiască pronie. Căci suferind multe bantuieli de la demoni, ai învins în credință, urcând cu pace la Dumnezeu.

Bucurăți-va, Sf.-lor Mc. Natalia , Eutalia , Antusa cea nouă, Cuv. Teodora din Tesalonic și Preacuv. Vriena , căci ați dobândit viață veșnică.

Bucură-te, Sf. Pr. Ana , căci l-ai văzut pe pruncul Iisus la Templul din Ierusalim. Căci nepărăsind Templul și trăind o viață strictă și pioasă, în post și rugăciune, L-ai slujit pe Dumnezeu zi și noapte.

Preasfântă Fecioară Maria, Maică lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugați-va pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.

Condacul 13
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, ați ascultat dumnezeieștile Scripturi cu luare aminte, ați postit, ați păzit neîntinată fecioria cea trupească și cea sufletească, ați iubit mai mult viață întru Dumnezeu decât viață lumească, ați păstrat dreapta credință, și în ciuda ispitelor vrăjmașului, v-ați purtat cu demnitate crucea și ați dobândit Înțelepciunea cea neasemănată. Pentru asta ați fost îmbrăcate de Bunul Dumnezeu cu haina luminoasă și împodobită cu strălucitoare virtuți, iar pe cap ați purtat cununile curăției, fecioriei și muceniciei. Sufletele noastre cele mâhnite și cuprinse de întristare, va rugăm să le fericiți cu nădejdea în sfânta înviere. Va rugăm să ne primiți sub adăpostul izbanzii voastre, că întărindu-ne, să va putem urmă exemplul și să putem fi și noi izbăviți. (Condacul 13 se citește de trei ori și apoi Icosul 1 și Condacul 1).

Cuvânt către un prieten – Cristina Olaru

iunie 1, 2018februarie 28, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

146dcb6b2e2f1fc5c18802c2c333b2b7

(Catharsis)

Mă întrebam ce să scriu,

fiindcă știam că,

oricât de dibaci am fi,

ne trădăm pe noi înșine

și spunem despre noi lucrurile mici,

care contează și ne strică reputația…

și-atunci mi-am amintit

cât l-am invidiat pe prințul Nehliudov,

pentru că s-a pedepsit,

de bună voie!

ce dulce e pedeapsa,

cum îți eliberează conștiința vinovată,

așa precum furtuna te eliberează

de tensiunea de dinaintea începerii ei!

că nici n-a început,

nu-i așa?

nici în gând nu te-am lăsat

să fii al meu;

nici în vis,

deși doar sfințenia

se poate apăra de el.

dar, am învățat

cum ar putea fi

să fii sfânt,

apărându-mă

de viața,

pe care credeam

că am ucis-o!

dar Viața,

e …

Viață,

trăiește și izbucnește

cu puterea,

pe care numai ea

o are!

Să-ți spun:

credeam că am murit,

speram că…

toată lumea știe că patima este

ceea ce am crescut în noi

și că vine de la cel rău;

dar,

te-a îmbrățișat vreodată

un Înger?

cu-o simplă îmbrățișare

de rămas-bun,

în care te odihneai

de toată neodihna,

cu o potrivire ce nu poate veni

decât de la Dumnezeu

și totuși,

nu e de la El!

Cum e să descoperi

femeia care ești,

în brațele cele mai puțin provocatoare?

cum e să înțelegi

că doar Intimitatea:

potrivirea adâncă

și de neînțeles,

face diferența între moartea

pe care ți-o doreai

și viața

pe care nu o cunoșteai,

deși credeai

că le-ai văzut pe toate?

cum e să ajungi

atât de umil,

încât să nu-ți mai dorești

decât să mângâi

în noapte

o frunte ostenită de gânduri,

să-i aduci la masă de lucru un ceai,

venind în vârful picioarelor,

sfioasă?

și, totuși,

să fii

neînchipuit de fericită!

credeați că e greu să fii fericit?

nu e:

doar să scapi de balastul

a ceea ce crezi că vrei

și să primești – cu smerenie

ceea ce-ți trimite El!

sau nu e El?

știi cum e să-ți fi dorit o Casă,

dar niciodată

să nu ți-o fi imaginat

cum arată,

cum miroase,

cum se unduiește podeaua ei

sub tălpile tale ostenite?

dar cum e să-ți apară

dintr-odată

în față,

să simți exact

cum ai trăi în ea,

cu ea?

și să știi că

Niciodată,

dar absolut Niciodată

n-o să pășești în ea?

și crezi că asta-i tragedie?

nu sunt atât de proastă

s-o fi trăit pe cea mai rea:

de a întra în ea

și de a ajunge să-i văd

vopseaua scorojită,

să văd că Îngerului meu

îi năpârlesc aripile,

că nu mă mai odihnește…

te-am purtat în freamătul

de neoprit al trupului

ani;

m-am urâțit;

voit și nevoit,

sperând să mă aperi

chiar tu,

de mine

dar, te-am văzut

și într-o clipă,

sufletul meu s-a așezat

într-o privire,

în care totul a fost spus!

n-o să știu niciodată ce-a fost,

dar încă mă dori,

încă te plâng,

cu amărăciune…

și-ți mulțumesc,

că încă mă aperi

de mine!

și-ți mai mulțumesc

că m-ai învățat

că nu sunt decât

un OM,

că m-ai smerit,

că era să mă ucizi,

dar m-ai învățat cine sunt

și să trăiesc

așa cum sunt,

cu mine însămi,

ca și cum Hristos

S-ar uita mereu

la mine.

”păduri ce ar putea să fie

și niciodată nu vor fi”

Cristina Olaru

Imaginea:

The Unknown, by Ben Will

Citatul este din poezia lui Lucian Blaga, ”Risipei se deda Florarul”;

Cocon – Prințesa Primăverii

mai 29, 2018martie 15, 2020 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

descărcare.jpg

I’m intoxicated by this love aflame

I bow at the altar of pain

I am

Creature of the wild and of the night

Of blue moons horned creatures and caravans

I create while I bleed existentially patiently

Flowers at my bed grow from the feet of Ursula

Initiated by the horned darkness of this grand nebuIa

I sleep with the centaurs

I bow at the moon

I wrap myself in the fleshes of my freshly baked cocoon.

I wheep, oh so sweetly, in my soft blue white tissue

I want to kiss your lips, boy, what’s the big issue?

Prințesa Primăverii

D.G.

Imaginea: COCOON, by ISABELLE CHAPUIS

# 05 – 2010
Archival pigment print on acid free matte watercolour paper with a white wood frame 98 x 120 cm

Acatistul Sfintei Treimi

mai 28, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

trojca_swieta_rublow_ikona_ewakociuba_widok_ogolny

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

Împărate al veacurilor şi Doamne cel mai înainte de veci, Făcătorule a toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Pentru aceasta şi noi, ca cei ce suntem luminaţi cu Sfânta Taină a Botezului întru numele Tău cel întreit sfânt deşi nevrednici fiind, îndrăznim a-Ţi aduce această cântare de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă şi Judecătorul nostru, ia aminte spre glasul rugăciunii robilor Tăi, şi nu depărta mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ţie: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt.

Icosul 1

Arhanghelii şi îngerii, începătoriile şi puterile, scaunele şi domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale, nu pot a slăvi mărimea desăvârşirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, acoperindu-şi feţele, cu frică şi cu dragoste grăiesc unii către alţii: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pământ şi ţărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm nerecunoscători şi nemulţumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei celor de sus, cu credinţă şi cu dragoste zicem unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti înălţimea desăvârşirilor celor nespuse şi adâncul tainelor celor neurmate;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea eşti şi toate le împlinești, Cel ce Unul eşti, acelaşi ieri, astăzi şi în veac;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în fiinţă pe cei ce nu sunt, ca şi cum ar fi; Cel ce cobori până la iad şi iarăşi ridici;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la încercare inimile şi rărunchii oamenilor; Cel ce numeri stelele şi tuturor nume le dai;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, ale Căruia toate căile sunt adevărate şi toate judecăţile drepte şi totodată şi dorite.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplăteşti păcatele părinţilor asupra fiilor, miluieşti şi ajuţi din neam în neam;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeu nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 2-lea

Văzându-Te pe Tine Isaia pe scaun înalt şi preaînălţat a zis: O! ticălosul de mine, că om fiind şi buze necurate având, am văzut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar când cărbunele cel de foc purtat de înger s-a atins de buzele lui, cu curăţie Te laudă pe Tine, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, pe Unul Dumnezeu. Deci, o, Preasfântă Treime arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii fărădelegilor noastre celor multe, ca să cântăm Ţie cu inimă curată: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea neînţeleasă căutând să o înţeleagă marele între prooroci Moise, a zis: arată-mi mie faţa Ta! Însuţi cunoscut să Te văd pe Tine. Iar Tu ai zis către dânsul: spatele Meu vei vedea, dar faţa Mea nu se va arăta ţie că nu va vedea omul faţa Mea şi să rămână viu. Dar nouă, deşi nevrednici fiind, ai binevoit a Te arăta pe Tine în faţa Unuia-Născut Fiului Tău; pentru aceasta cu mulţumire grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti dragostea cea cu văpaie arzătoare a serafimilor şi înţelepciunea cea pururea luminătoare a heruvimilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Împăratul cel mai presus de scaunele cereşti, şi Domnul cel adevărat al domniilor celor mai presus de lume;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti tăria cea nebiruită a puterilor cereşti, şi atotputernice Stăpânitorule al stăpâniilor celor înalte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti bunavestire cea plină de bucurie a arhanghelilor şi propovăduirea cea fără tăcere a îngerilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti începutul a toată începerea începătoriilor celor inţelegătoare şi a tuturor puterilor cereşti, Atotţiitorule al poruncitor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire şi petreci în Lumina cea neapropiată; iar cu aleşii Tăi, ca şi cu nişte prieteni, faţă către faţă vorbeşti;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Ta cea nespusă, toate le ţii; cu cuvântul înţelepciunii Tale celei neurmate, toate le chiverniseşti; şi cu Duhul gurii Tale, toate le înviezi şi le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate Făcătorule, Tu ai măsurat cerul cu dreapta şi pământul cu palma, Care porţi şi hrăneşti toată făptura, toate pe nume le chemi; şi nu este nimeni care să se poată ascunde de puternicia dreptei şi a vederii Tale. Pentru aceasta împreună cu toate puterile cele de sus şi de jos, cu umilinţă căzând, cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având toată zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindenea arăţi urmele proniei şi ale desăvârşirilor Tale celor neurmate; pentru aceasta cele nevăzute ale Tale, şi puterea cea pururea fiitoare şi Dumnezeirea, de pe făpturi cugetându-le le vedem; pentru care cu mirare şi cu bucurie grăim unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, puternice Făcătorule al celor văzute şi nevăzute, şi Chivernisitorule cel cu dragoste îmbelşugată al celor de acum şi celor viitoare;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcătuit făptura şi cu patru timpuri ai încununat cununa anului;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui să lumineze ziua, şi luna cu stelele să lumineze noaptea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoţi vânturile din vistierii; Cel ce îmbraci cerul cu nori şi trimiţi ploaie şi rouă spre răcorirea căldurii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce încingi dealurile cu bucurie şi văile cu veselie; Cel ce împodobeşti crinii ţarinii şi încununezi câmpiile cu roade;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiţi hrană puilor de corbi şi adăpi toate fiarele câmpului şi trimiţi îndurările Tale peste toate lucrurile Tale;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 4-lea

Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepădat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfânta Treime; iar noi, deşi pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului şi altul al Sfântului Duh numim, însă o Dumnezeire în Tatăl şi în Sfântul Duh, deopotrivă puterea, de o fiinţă slava, cu inima şi cu buzele mărturisim şi cu Lumina cea întreit luminătoare în baia Sfântului Botez luminaţi fiind, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind păstorii şi învăţătorii Sfintei Biserici pe Arie, ca o fiară cumplită intrând în turma cea cuvântătoare a lui Hristos, şi răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credinţe, adunându-se în Niceea la sobor, au mărturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu făptură; şi deopotrivă Tatălui pe Fiul şi pe Sfântul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grăit:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Părinte şi Dumnezeule Fiule şi Dumnezeule Duhule Sfinte, Unule adevăratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Părinte nezidit şi Fiule nezidt şi Duhule Sfinte, Unule împreună nezidit; iar nu trei îndeosebi nezidiţi;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru: Părinte Cel ce ai născut pe Fiul mai înainte de veci; Fiule, Cel ce Te-ai născut fără de ani din Tatăl; Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Părintele, dar nu Te naşti;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru nefiinţă; Fiule, Cel ce ne-ai răscumpărat pe noi cei căzuţi prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfinţeşti şi înviezi pe toţi cu darul Tău;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a întemeia în duhul, în sufletul şi în trupul nostru cortul cel cu trei părţi spre a Ta sălăşluire, şi nu l-ai lăsat pe el întru noi până în sfârşit a se strica prin păcat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul fiinţei Tale celei în trei Ipostase peste toate lucrurile Tale; în lumea aceasta văzută şi în cea nevăzută;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 5-lea

Treime cea fără de început şi a toate făcătoare, zidindu-ne pe noi după chipul şi asemănarea Ta, ai poruncit nouă a face cele plăcute înaintea Ta; iar noi ticăloşii voia noastră cea rea iubind-o, făgăduinţele Sfintei Taine a Botezului am lepădat şi chipul Tău l-am întinat. Deci acum iarăşi alergăm la Tine şi ne rugăm: trimite nouă darul Tău, scoate-ne pe noi din mâna vrăjmaşilor celor văzuţi şi nevăzuţi, şi ne mântuieşte pe noi cu judecăţile pe care le ştii, ca în vecii vecilor să cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând înţelegerea, care covârşeşte desăvârşirile Tale şi nespusele faceri de bine către fiii cei săraci ai lui Adam, Dumnezeule cel în trei Ipostase, cel mort cu duhul se înviază, cel întinat cu ştiinţa se curăţeşte şi cel pierdut se mântuieşte; deci cu minte mulţumitoare, cu inimă mulţumitoare şi cu buze de mulţumire zidite de Tine, plecând genunchii grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotărât în sfatul Tău cel în trei Ipostase a zidi pe om, şi în trupul lui cel luat din ţărână, suflare de viaţă din gura Ta ai insuflat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în fata lui Adam cu chipul şi asemănarea Ta, pe noi, pe toţi ne-ai cinstit şi bunătăţile raiului moştenitori ne-ai făcut;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu înţelepciune ne-ai învăţat pe noi mai presus decat toate cele văzute, şi pe toată făptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai dăruit nouă pomul vieţii spre hrană, şi cu darul nemuririi ne-ai îmbogăţit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce strămoşii noștri, cei care au călcat porunca, nu i-ai părăsit nici după greşeală, ci întru nădejdea mântuirii în preajma Edenului i-ai sălăşluit.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai scos şi pe noi din pântecele maicii noastre, şi cu darul Evangheliei, după naştere, ne-ai sfinţit;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 6-lea

Propovăduitorul dreptăţii şi râvnitorul sfântul Tău nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de înger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a făcut mai întâi vânt mare şi tare, risipind munţii, apoi s-a făcut cutremur mare şi foc arzător; ci nu în acestea Te-a văzut pe Tine. Iar după foc, glas de vânt subţire, şi acolo Te-a văzut; deci acoperindu-şi faţa, cu veselie şi cu frică a grăit: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Răsărit-ai Lumina cunoştinţei celei cu trei raze strălucitoare a dumnezeirii Tale la toată lumea; gonit-ai rătăcirea cea idolească, Dumnezeul cel în trei Ipostase şi Doamne; iar pe tot neamul omenesc din întunericul cel mare al păgânătăţii, în lumina cea minunată a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei luminaţi slăvind atotputernica Ta pronie, grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut până în sfârşit cu apele potopului toată făptura cea stricată prin păcat, şi în faţa lui Noe ai înnoit tot neamul omenesc;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despărţit pe părintele credincioşilor Avraam din amestecarea limbilor, şi din seminţia lui ai întemeiat adevărata Biserică;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tău din Egipt, l-ai hrănit pe el cu mană în pustie şi l-ai dus în pământul în care curge lapte şi miere;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tău pe prooroci, şi printr-înşii în mijlocul lui Israel ai păzit credinţa în Răscumpărătorul cel făgăduit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tău cel ce greşise, prin robia Babilonului, după sfârşitul căreia, iarăşi ai poruncit a se zidi Ierusalimul;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai arătat pe Macabei statornici până la moarte în credinţă şi învăţăturile cele părinteşti; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasă până la venirea iubitului mire, ai păzit-o întreagă;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 7-lea

Vrând a arăta mărimea dragostei şi a milostivirii Tale celei către neamul omenesc cel căzut, când s-a plinit vremea, ai trimis pe Cel Unul-Născut Fiul Tău, Care, născându-Se din Fecioara, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere; Care, petrecând pe pământ ca un Om şi răscumpărându-ne pe noi prin crucea Sa, S-a înălţat la cer, de unde, împlinind făgăduinţa, a trimis noua pe Preasfântul Duh, ca să cântăm toţi: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunată în adevăr şi nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înalte Doamne, când după trimiterea Preasfântului Duh peste aleşii ucenici şi apostoli, i-ai trimis pe ei la propovăduire în toată lumea, ca să vestească numele cel mare al Preasfintei Treimi, şi să aducă toate neamurile la ascultarea credinţei. Pentru aceasta, minunându-ne de puterea şi lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu bucurie grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab şi nebăgate în seamă ale lumii, ca să ruşineze pe cele tari, mărite şi înţelepte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit nenumărate cete de mucenici, ca prin nenumărate chinuri şi omoruri să fie pecetluit adevărul Evangheliei şi puterea darului lui Hristos;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel întocmai cu apostolii, şi prin acela ai pus sfârşit cumplitelor prigoniri asupra creştinilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit Biserica, prin cele şapte soboare a toată lumea, ca şi cu şapte stâlpi, a purtătorilor de Dumnezeu părinţi, şi de învăluirile eretice nevătămate ai păzit-o;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai dăruit învăţătorilor celor de Dumnezeu înţelepțiți şi marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe tăria Bisericii a străluci;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povăţuit şi pe stăpânitorul împărăţiei romanilor Constantin, la lumina credinţei celei adevărate, şi prin acela ai izbăvit toată lumea de înşelăciunea multei necredinţe;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 8-lea

Străin şi minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a văzut Avraam pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, adică trei bărbaţi văzând, ca şi către unul a grăit: Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe robul Tău. Deci Celor trei, Care i s-au arătat în trei feţe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, iar unuia Dumnezeu într-o fiinţă, până la pământ s-a închinat, grăind: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul pretutindenea eşti, şi totdeauna purtător de grijă pentru toată zidirea Ta, nu numai cu tăria nemăsuratei puterii Tale, ci şi cu bogăţia cea atotlucrătoare; iar nouă, precum a zis Fiul Tău, că şi perii capului toţi sunt număraţi la Tine, ca nici unul dintr-înşii să nu cadă fără voia Ta. Pentru aceasta, nădăjduind spre pronia Ta, cu îndrăzneală şi cu dragoste grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc să se împartă în seminţii şi neamuri, şi fiecăreia din ele i-ai rânduit locul şi timpul vieţuirii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru prin care împăraţii împărăţesc şi cei puternici fac dreptate, şi păzeşti pe aleşii Tăi ca lumina ochiului.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvorăşte înţelepciunea şi înţelegerea, toată tăria şi puterea, toată sănătatea şi frumuseţea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rânduieşti războaie, şi iarăşi le opreşti pe ele; Cel ce încununezi cu biruinţa arma ce poartă dreptate, iar pe cea nedreaptă, chiar în mijlocul biruinţelor, mai înainte o hotărăşti spre sfărâmare;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer şi pe pământ, trimiţi foc, boli şi foamete asupra oamenilor, ca să nu rătăcească ei până în sfârşit din căile Tale cele drepte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înalţi pe cei smeriţi pe pământ şi îi pui să stea cu domnii poporului Tău; iar pe cei mândri îi nimiceşti ca să nu se afle locul lor;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 9-lea

Toată firea, sus şi jos, neîncetat Te slăveşte pe Tine Făcătorul cel preaveşnic şi Dumnezeu: în cer unii cântă zi şi noapte : Sfânt, Sfânt, Sfânt, iar alţii cununile lor le pun la picioarele Tale. Iar noi pe pământ împreună cu toată făptura, ca cei împodobiţi cu chipul slavei Tale celei de o fiinţă, Ţie ne rugăm şi de la Tine aşteptăm mare şi bogată mila, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Filosofii cei mult-vorbitori, deşi mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi dar nu pot a înţelege cum este un Dumnezeu de o fire. Şi nenumăratele faceri de bine cele către noi ale Fiecăreia din cele trei dumnezeieşti Feţe bine ştiindu-le, cu credinţă şi cu mulţumire grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit cu dreaptă judecata Ta nouă tuturor a ne întoarce în pământul din care suntem luaţi, şi în ziua învierii iarăşi a ne scula;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înainte ai hotărât soarelui, lunii şi stelelor să se întunece oarecând, iar pământului şi tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lămuri, pentru ca în locul lor să se arate cer nou, în care petrece dreptatea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit ziua, în care vor sta înaintea Ta la judecată toate seminţiile şi neamurile, ca să-şi ia fiecare plata după faptele sale.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice drepţilor în ziua răsplătirii: veniţi binecuvântaţii Părintelui Meu de moşteniţi împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care păcătoşii cei care nu s-au pocăit cu frică atunci vor auzi: duceţi-vă de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit ca Biserica Ta să o păzeşti neclintită până la sfârşitul lumii, spre a nu fi ea biruită nici de porţile iadului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti lumea, Te-ai arătat la râul Iordanului, Preasfântă şi Dumnezeiască Treime: Tatăl în glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob; şi Duhul Sfânt pogorându-Se în chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci întru numele lui Dumnezeu, însă în trei Feţe: a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, ne-am învăţat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine în lume, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate preaveşnice, Care răsari soarele peste cei buni şi peste cei răi; Cel ce iubeşti pe cei drepţi şi pe cei păcătoşi miluieşti, spală necurăţia noastră cea sufletească şi trupească; binevoieşte a face în noi lăcaşul Tău, deşi nevrednici robi ai Tăi suntem. Pierde gândurile cele necurate, şterge faptele cele necuviincioase, îndreaptă limba noastră spre a vorbi cele plăcute înaintea Ta, pentru ca, cu inimă şi cu buze curate, cu umilinţă să grăim unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor învederat vorbeşte şi către Care soborul proorocilor pururea priveşte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor cu dumnezeiască cuviinţă Îl mărturiseşte şi oastea preacuvioşilor numele Tău cel Sfânt Îl slăveşte.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, pentru care mulţimea pustnicilor neîncetat suspină, şi de la Care nevoinţele pustniceşti se încununează;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Căruia ierarhii şi păstorii Bisericii aduc cântare de mulţumire; iar învăţătorii lumii spre a noastră mântuire spre noi teologhisesc;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, primeşte rugăciunea cea pentru noi şi mijlocirea tuturor sfinţilor, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care işi întinde mâinile sale către Tine pentru noi;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, îngrădeşte-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri şi goneşte de la noi duhurile cele rele de sub cer;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 11-lea

Toata cântarea ce se aduce Ţie nu poate a-Ţi aduce mulţumirea cuvenită pentru toţi şi pentru toate, Dumnezeule cel slăvit în Treime; căci nu se află nici minte, care să poată a se întinde cu cugetul către mulţimea îndurărilor Tale, cele asupra noastră; nici cuvânt care cu vrednicie să le povestească; însă pentru toate cele văzute de noi şi care ni se dau nouă, fie Ţie, Preasfântă Treime, mulţumire de la noi, cinstea şi slava pe care pe care Tu Însuţi le ştii că ar fi vrednice şi plăcute de slava Ta; deci noi închinându-ne Ţie, cu smerenie şi cu dragoste cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Luminătorule cel în trei Sori, ca un dătător de lumină Te-ai arătat, în făgăduinţele Tale, nouă celor ce suntem în întunericul necunoştinţei despre soarta noastră cea viitoare; cu mulţumire însă Te mărturisim, ca măcar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Născut Fiul Tău să ne învredniceşti pe noi; pentru care acum cu umilinţă şi cu dragoste grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai gătit aleşilor Tăi bunătăţile pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toţi cei curaţi cu inima Te vor vedea precum eşti şi Te vor cunoaşte precum Tu Însuţi îi cunoşti pe ei;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în Care toţi cei flămânzi şi însetaţi vor afla dreptate, pe saţiul ce niciodată nu se împuţinează;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care făcătorii de pace fii iubiţi se vor chema, ca cei ce sunt următori Unuia-Născut Fiului Tău, Cel ce pe toate le-a împăcat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în care cei blânzi vor moşteni pământul; iar cei săraci cu duhul se vor învrednici de împărăţia cerului;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit veşnica plată celor ce miluiesc şi nesfârşita bucurie celor ce plâng;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 12-lea

Preasfântă Treime, dă-ne nouă darul Tău cel atotputernic; primeşte mărturisirea păcatelor noastre înaintea slavei împărăţiei Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinţei şi al îndurărilor; pentru ca să ne învrednicim, cu suflet şi cu inimă curată, fără de osândă a grăi către Tine pe pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slăvim pe Tine toţi, Treime fără de început; credem într-Unul Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt; că pe altul afară de Tine Dumnezeu nu ştim, către Tine cădem şi Ţie ne rugăm, zicând:

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, dă-ne nouă ajutor ca să nu ne temem de nici un rău, spre apărarea vieţii noastre şi spre a nu ne înfricoşa de nici un vrăjmaş;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mântuieşti pe păcătoşii cei ce se pocăiesc; deci mântuieşte-ne şi pe noi mult-păcătoşii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înmulţeşti mila Ta tuturor, înmulţeşte-o şi asupra noastră, şi ne mântuieşte pe noi, că neputincioşi suntem;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, prelungeşte-ne nouă tuturor vremea vieţii spre a ne pocăi şi nu ne osândi pe noi spre tăiere ca pe smochinul cel neroditor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară: de lume, de trup şi de diavol, şi ne hrăneşte în credinţă şi dragostea cea către Tine;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, învredniceşte-ne pe noi a Te vedea faţă către faţă şi a intra în cămara Ta cea luminoasă la nunta Mielului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 13-lea

O, Preasfântă, de viaţă făcătoare nedespărţită şi a toate făcătoare Treime: Părinte şi Fiule şi Duhule Sfinte, Unule, Adevăratul Dumnezeu şi Făcătorul nostru, primeşte această de acum mulţumire a noastră; trimite-ne nouă darul şi puterea din înălţimea Sfântului Tău locaş, ca, toate poftele trupeşti călcându-le, să vieţuim întru toată buna cinstire şi curăţie până la sfârşitul vieţii noastre, pururea lăudând preasfânt numele Tău, şi cântând: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti înălţimea desăvârşirilor celor nespuse şi adâncul tainelor celor neurmate;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea eşti şi toate le împlinești, Cel ce Unul eşti, acelaşi ieri, astăzi şi în veac;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în fiinţă pe cei ce nu sunt, ca şi cum ar fi; Cel ce cobori până la iad şi iarăşi ridici;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la încercare inimile şi rărunchii oamenilor; Ce ce numeri stelele şi tuturor nume le dai;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, ale Căruia toate căile sunt adevărate şi toate judecăţile drepte şi totodată şi dorite.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplăteşti păcatele părinţilor asupra fiilor, miluieşti şi ajuţi din neam în neam;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeu nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Şi Condacul întâi

După aceasta se zice această:

Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl

Atotputernice Stăpâne, înţelepte şi atotbunule Doamne, Născătorule cel fără de început al Fiului celui dintr-o fiinţă născut, şi Purcezător al Sfântului şi Celui de viaţă făcătorul Tău Duh, veşnic şi pururea fiitor;Însuţi pricinuitorule de purcedere, a Cărui mărire este nemărginită, slavă nespusă şi milostivire nemăsurată; Cel ce ne-ai adus pe noi din nefiinţă şi ne-ai cinstit cu chipul Tău cel preascump; Care ne-ai dăruit nouă nevrednicilor nu numai a Te cunoaşte pe Tine şi a Te iubi, dar încă ce este mai scump, că şi Tată a Te numi pe Tine ne-ai învrednicit.

Mulţumim Ţie, Dumnezeule al milostivirii şi al îndurărilor, Cel ce nu ne-ai lăsat pe noi, ce am călcat porunca Ta, în mijlocul păcatului şi în umbra morţii; ci ai binevoit a trimite pe pământ, pentru mântuirea noastră, pe Unul-Născut Fiul Tău, prin Care şi veacurile s-au făcut, ca prin întruparea Lui şi prin patimile Lui cele înfricoşătoare, de chinuirea diavolului şi din stricăciunea morţii să ne izbăvim.

Mulţumim Ţie, Dumnezeule al dragostei şi al puterilor, că după înălţarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, ai trimis şi pe Preasfântul Tău Duh peste aleşii Lui ucenici şi apostoli, pentru ca prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evangheliei Tale. Deci, Însuţi, Iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi, că aşa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunătatea Ta şi ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată; fiindcă din faptele noastre nici urmă de pocăinţă nu avem, ci dreaptă răsplătire şi despărţire de prealuminata faţa Ta ne aşteaptă.

Că, dacă şi pentru tot cuvântul în deşert se va cere de la noi răspuns în ziua judecăţii şi a răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greşit înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea?

Pentru aceasta alergăm spre a Ta bunătate, care covârşeşte toată mintea şi cuvântul, rugându-ne Ţie: greşit-am, curăţeşte-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne, mâniatu-Te-am, milostiveşte-Te, Îndelung-Răbdătorule.

Şi păzeşte mai ales mintea, ştiinţa şi inima noastră de răutăţile lumii; izbăveşte-ne pe noi şi ne mântuieşte de viforul cel mult învăluitor al patimilor şi al căderilor în păcatele cele ştiute şi neştiute; ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinţei, al dragostei şi al nădejdii vieţii celei veşnice.

Adu-Ţi aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; dăruieşte-ne nouă toate cererile cele spre mântuire, iar mai ales viaţă curată şi fără de prihană; învredniceşte-ne pe noi a Te iubi pe Tine, şi a ne teme din toată inima noastră, şi a face voia Ta cea sfântă; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor.

Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeul nostru eşti, şi Ţie slavă şi mulţumire şi închinăciune înălţăm, împreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh; acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Dumnezeu-Fiul

Unule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mântuirea noastră ai binevoit a Te întrupa şi moarte a pătimi; iar acum şi cu preacuratul Tău Trup la cer de-a dreapta împreună cu Tatăl şezi, şi toată lumea o cârmuieşti, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos, care măcar că suntem cu totul întinaţi şi nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule şi Dumnezeul nostru, credem şi pe alt mijlocitor şi nădejde al mântuirii nu ştim.

Deci, dă-ne nouă, Preabunule Răscumpărătorule, ca totdeauna să ne aducem aminte de câte chinuri ale sufletului şi ale trupului Tău a fost trebuinţă ca să împaci dreptatea cea veşnică a părintelui Tău pentru păcatele noastre; şi cum Te-ai pogorât de pe cruce până la iad, cu preacurat sufletul Tău, ca să ne izbăveşti pe noi de puterea chinuirii iadului.

Iar aducându-ne aminte de aceasta, să ne păzim de pofte şi de păcate, care au fost pricină de înfricoşătoare patimi şi de moartea Ta; şi să iubim dreptatea şi virtutea, care sunt mai plăcute Ţie decât tot darul cel adus de noi.

Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur ştii cât este de mare slăbiciunea duhului şi a trupului nostru şi cât de puternic şi viclean este vrăjmaşul nostru care umblă ca un leu, căutând pe cine să înghită, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tău atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, păzindu-ne şi acoperindu-ne, povăţuindu-ne şi întărindu-ne, bucurând şi veselind duhul nostru.

Iar noi alergând la sânul dragostei şi a îndurării Tale, toată viaţa noastră cea vremelnică şi veşnică Ţie să o dăm, Stăpânului nostru, Răscumpărătorului şi Domnului; pe Care din adâncul sufletului Îl rugăm, ca să ne faci pe noi cu judecăţile pe care le ştii, fără de împiedicare a trece calea aceasta întunecoasă a vieţii pământeşti şi a ajunge la cămara cea dumnezeiască a Ta, pe care ai făgăduit a o pregăti tuturor celor ce cred în numele Tău şi urmează dumnezeieştilor Tale învăţături.

Rugăciune către Dumnezeu-Duhul Sfânt

Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi, şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împarţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru.

Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi.

Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase.

Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu.

Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, goneşte-l de la noi; şi ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; şi aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat, şi a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie!

Rugăciune către Preasfânta Treime

Preasfântă Treime, Stăpânire de o fiinţă, pricinuitoare a tot binele; ce vom răsplăti Ţie pentru toate câte ne-ai dat nouă, păcătoşilor şi nevrednicilor, pe care mai înainte de a ne naşte noi în lume le-ai rânduit, şi pentru toate cele ce ne dai fiecăruia din noi în toate zilele şi pentru cele ce ai gătit nouă tuturor în veacul cel viitor?

Deci se cuvenea pentru atâtea binefaceri şi îndurări, să mulţumim Ţie nu numai cu cuvintele, ci mai ales cu faptele, păzind şi împlinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre şi cu obiceiurile cele rele în nenumărate păcate şi fărădelegi ne-am aruncat.

Pentru aceasta, ca cei ce suntem întinaţi, nu numai că nu îndrăznim a ne arata înaintea preasfintei feţei Tale celei întreit strălucitoare, ci nici preasfânt numele Tău a-l chema, de nu ai fi binevoit Însuţi Tu spre a noastră mângâiere a ne vesti nouă; că pe cei drepţi şi curaţi iubeşti, iar pe păcătoşii care se pocăiesc îi mântuieşti şi cu milostivire îi primeşti.

Deci, caută, o Dumnezeiască Treime, din înălţarea sfintei slavei Tale asupra noastră, mult păcătoşilor; şi bunăvoinţa noastră în loc de fapte bune o primeşte, şi ne dă nouă duhul pocăinţei celei adevărate; ca, urând tot păcatul, întru cuvioşie şi dreptate până la sfârşitul vieţii noastre să petrecem, făcând voia Ta cea sfântă şi slăvind cu cuget curat şi cu fapte bune preadulcele şi preaîncuviinţat numele Tău. Amin.

Bogdan Nicolae IMURLUC | Sculptor | Ambiţia şi munca dau roade în cele din urmă – Silvia Rotaru

mai 19, 2018octombrie 25, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Bogdan Imurluc vorbeşte cu atâta însufleţire despre meseria sa, pe care îşi aminteşte că a început să o descopere din fragedă copilărie. Este, pur şi simplu, îndrăgostit de ceea ce face. Ar sta ore în şir ca să finalizeze o lucrare. Se consideră un autodidact, chiar dacă a terminat liceul şi universitatea de arte. Bogdan a înţeles că meseria se învaţă zi de zi muncind asupra ta, studiind, dorind să explorezi cât mai mult acest domeniu. Este pasionat de istorie, biologie şi mitologie, ştiinţele care-i servesc drept inspiraţie pentru capodoperele sale. Crede că un artist desăvârşit se naşte cu un har de la Dumnezeu, iar pe parcursul vieţii îşi dezvoltă acest talent. Dacă nu există talent artistul se zbate în carapacea sa. Un artist, după Bogdan, este un deschizător de drumuri, de adevăruri.

Bogdan, când ai descoperit artistul din tine? Cine te-a îndrumat să faci un liceu de artă?

Pe la vârsta de trei ani am făcut prima lucrare, un crocodil din lut. A urmat un cap de elefant tot din pământ când mergeam la câmp la bunicii mei, care sunt din Scrovistea lângă Snagov. Pe la 8-9 ani am descoperit ceara de albine. Tata fiind apicultor topea faguri după ce colecta ceara şi când a pus-o la răcit am observat că se modelează uşor, iar când e răcită complet rămâne modelajul perfect. Atunci am modelat prima dată în ceară aşa cum fac şi acum (un cap de Triceratops şi un Tyranosaurus Rex după pozele dintr-o revistă – Atlas Magazin). Eram foarte pasionat de biologie și mai ales de viaţa paleozoică de dinozauri (era în perioada 1994-95 şi toţi copiii erau înnebuniţi după Jurassic Park).
Mama mea a observat că în timp sculptam forme din ce în ce mai elaborate. Nu doar copiam, ci şi inventam forme noi. Astfel, în clasa a 7-a m-a dat la Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza” din București.

De ce anume ai ales sculptura, această artă făcând parte dintr-un domeniu nu atât de mult explorat de către tineri?Povesteşte-ne dacă în familia ta mai este vreun sculptor și cum ai ajuns să îndrăgești acest domeniu.

Îmi place şi să desenez şi să pictez, dar nu mă defineşte asta cu adevărat. Planşa simt că mă constrânge într-un spaţiu finit, nu mă pot exprima cu adevărat în desen.
Sculptura e alegerea mea pentru că asta am făcut de când mă ştiu. Modelajul e ceva natural pentru mine, asta pentru că îmi controlez forma în 3d. Primele mele sculpturi erau de fapt jucăriile mele.
De mic le-am făcut din ceară şi alte părţi luate de la orice puteam desface, cum ar fi brichete pixuri, bucăţi din casete audio, alte jucării dezmembrate, etc. etc. etc. Practic, în ceară înglobam orice! Aveam de la avioane, la roboti&cyborgi, la extratereştri şi dinozauri – toate făcute de mine. Filmele şi animaţiile SF mi-au stimulat imaginaţia de mic. Nu pot spune că doar îndrăgesc sculptura, deoarece ea e adânc înfiripată-n natura mea, nu e nimic de ales aici, doar fac ceea ce e natural pentru mine.

Ai făcut Liceul de Arte, apoi și Universitatea de Arte. Cât de mult au însemnat studiile pentru definirea ta ca artist?

Artişti ne naştem, chit că unii descoperă mai devreme sau mai târziu că sunt talentaţi şi au plăcerea de a crea. Arta e sau nu în noi, este un fapt clar, e un talent, un har, ceva lăuntric cu care te naşti sau nu. Ţinând cont că am făcut artă din şcoala generală până la master pot spune că şcoala ajută tânărul să înveţe tehnici, să cunoască perioade şi stiluri (mai ales istoria artelor), unii chiar adoptă stilurile dascălilor lor, şi de ce nu, fiecare e liber să aleagă. Studiile sunt întotdeauna binevenite când sunt focalizate pe domeniul în care chiar poţi să faci ceva. Eu nu regret că am făcut Arte, dar totuşi am rămas fidel imaginaţiei mele şi materialului care m-a trimis la şcoala de arte – a fost şi va rămâne ceara de albine, material pe care azi îl torn în bronz prin procedeul cerii pierdute. „Sculptura în ceară” nu a fost învăţată la şcoală, am fost autodidact în această tehnică.

29063026_1831387030225019_8417326625242218496_n

De unde te inspiri?

Natura a fost prima sursă de inspiraţie, codrii Vlăsiei şi lacul de acolo unde am copilărit sunt pline de viaţă. Reptile, insecte, animale sălbatice, păsări, toate m-au fascinat de mic.  Formele animalelor, oasele lor, toate mi-au plăcut de mic şi încă îmi plac. O dată cu trecerea anilor, au apărut şi întrebările, aportul cultural informaţional şi nevoia de studiu în Istoria artelor şi a culturilor lumii. Eu consider că fără să cunoşti istorie nu poţi înţelege de ce faci, de ce creezi ca artist. Mitologia este a doua mare sursă de inspiraţie. Deci, două domenii extrem de vaste şi cuprinzătoare încât aş mai avea nevoie de o viaţă pentru a le descoperi în totalitate.

De aici s-a născut dragostea ta pentru mitologie, biologie şi istorie?

Copiilor prima dată li se spun poveşti, ei şi le imaginează, trăiesc cu impresiile pe care şi le creează. Mitologia nu e prima mea dragoste, ea apare o dată cu primele contacte cu filozofia şi istoria aprofundată per ansamblu. Mitologia aduce omului răspunsuri la problemele lui existenţiale despre viaţă, moartea etc. Creaţia arată nevoia umană ca răspuns la propria existenţă! Biologia a fost o materie ce mi-a venit ca o mănuşă din clasa a 5-a. Prima dată când am deschis atlasul zoologic am ştiut că va fi o carte de căpătâi pentru mine! Planşele cu vietăţi sau fosilele, perioadele geologice cambiran, ordovician şi altele, mi-au stimulat imaginaţia şi creativitatea. Biologia o dată învăţată ne ajută să redăm o formă sau alta fizică, iar mitologia ne ajută să formulăm calea (povestea) pe care o ia aceasta.

Unde îţi sunt expuse lucrările?

Nu am lucrări expuse acum în nicio galerie. În septembrie voi participa la o expoziţie de grup şi între timp, pregătesc expoziţii personale.

Cât valorează o sculptură de-a ta? Valoarea unei lucrări este dată de preţul cu care este vândută sau de numărul de expoziţii pe care le are un artist?

Valoarea unei lucrări de artă, mai ales cum este sculptura, nu are un etalon fix, în zilele noastre când pot spune că lumea artei a luat-o razna. Şi după cum a spus Seneca Lucius Annaeus, „De gustibus non est disputandum” – ceea ce se traduce ca gusturile nu se discută. În ceea ce fac eu există, totuşi, un aşa zis canon. În funcţie de costul materialului per kg/gr folosit pentru piesă (daca e lucrată direct sau turnată în metal, ca bronz, alamă sau metale mai preţioase) se înmulţeşte suma cam de trei sau chiar șapte ori mai mult, în funcţie de complexitatea lucrării.
Valoarea unei lucrări este un consens al mai multor persoane. Pentru artist poate că o lucrare este inestimabilă, iar pentru alţii poate că este fără valoare. Sunt cazuri când mulţi artişti fenomenali au murit neştiuţi. În lumea artei, nu toţi oamenii talentaţi au succes, ci acei oameni care ştiu să îşi facă măcar cunoscută creaţia, nu neapărat să o şi vândă. Bineînţeles o dată cu mai multă activitate apare şi notorietatea şi o dată cu asta cresc şi preţurile lucrărilor.

31682423_1893080450722343_2765548279620960256_n

Ai o lucrare la care ţii în mod special și care are poate o anumită istorie? Cât zăboveşti asupra unei lucrări? Ai comenzi din ţară sau chiar din afară?

Sincer ţin la toate lucrările, mă cam îndrăgostesc de creaţia mea o dată ce consum energie şi timp cu ea. De „zăbovit”, nu va pot spune un timp anume. Am lucrări ce le-am început din adolescenţă (deci ani buni) şi nu sunt gata pentru mine (poate nu vor fi niciodată, cine ştie) şi altele pe care le fac în câteva săptămâni. Am comenzi şi în România şi în afară, vestul Europei şi SUA. Internetul ajută enorm toţi artiştii din toate domeniile, orice platformă virtuală unde intră oameni online poate fi şi este de cele mai multe ori o piaţă pentru artă.

29066454_1831326000231122_4615011688914092032_n

Ştiu că majoritatea lucrărilor tale sunt făcute din Bronz, Argint sau Alamă, de unde iei materia primă?

Bronzul, Alama, Argintul şi oricare alt metal este doar materialul în care se torn creaţiile ce le modelez din ceară prin procedeul „cerii pierdute”. Nu fac eu asta, sunt meşteri specializaţi la turnătoria unde le duc. Lucrările mele sunt modelate din ceară de albine. Unele au şi părţi din animale, insecte sau spini de la copaci, părţi din conuri de brad (care se toarnă în metal și care se ard în procesul de turnare). Am lucrări din ceară care au gheare luate de la un uliu (găsit mort pe câmp), oase de peşte (de la peşti mari) sau elitere de rădaşcă.

Te-ai gândit vreodată să pleci din ţară? Dupa părerea ta, sunt artiştii apreciaţi la justa lor valoare în România?

Da, dar nu m-am decis încă în privinţa asta. Să mă stabilesc în altă ţară ar fi exclus. Oricum nicăieri pe planeta asta nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Consider din experienţa personală că ambiţia şi munca dau roade în cele din urmă. România este în continuă creştere de 27 de ani, înainte de asta statul era clientul/sponsorul Mecena al artei, dar în Statul/Guvernul în perioada pre decembristă trăiau fenomenal artiştii…. dar artiştii care „pupau” sistemul. Azi putem expune şi vinde peste tot în lumea „civilizată” dacă căutăm cu precadere asta, şi dacă avem şi cu ce să ne susţinem demersul.

Ai un artist pe care îl admiri şi îţi este un punct de reper în ceea ce faci?

Şi aici paleta e foarte vastă. E cam cât perioadele istorice începând din paleolitic până azi. Nu e doar un artist, ci sunt perioade care îmi plac şi în fiecare perioadă istorică sunt stiluri şi curente. Din fiecare am mai mulţi cărora le admir creaţiile! Consider perioada Latinităţii Vestice apoi a Latinităţii Estice Bizantine ca un mare vârf al progresului umanităţi în materie de creaţie şi inovaţie. Declinul medieval ce a urmat căderii acestor imperii meritocratice şi revenirea la valorile lor în renaştere arată iarăşi importanţa lor pentru lumea în care trăim – doar de la ei ne tragem cultura.

21740201_1646239005406490_8849659104562139076_n

Dacă Bogdan Imurluc nu era sculptor, unde îl găseam astăzi?

Probabil medic (chiar chirurg, căci am dexteritate) – măcar la un cabinet veterinar ori avocat sau magistrat. După Bac, am vrut să urmez 2 facultăţi paralel cu artele. Dar niciodată nu am excelat în ştiinţele exacte de aceea talentul mi-a dat o cale ce o urmez şi sper să o urmez până la adânci bătrâneţi. Daca nu eram sculptor eram sportiv de performanţă şi antrenor (poveste mea din ultimii 10 ani), luptător şi antrenor de Kick-boxing.

Copiii tai ți-ai dori să-ţi urmeze calea?

Cum te-ai caracteriza?

Probabil cea mai grea întrebare, asta ţine de introspecţie, de o privire în oglindă ce poate fi la „rece sau la cald”. Cum am spus mai sus mă consider curios din fire, mă entuziasmează creaţia, de aceea sunt şi eu artist.

Spui că te reprezintă versurile din poezia Glossă de Mihai Eminescu. Crezi că timpul ne schimbă pe noi ca oameni?

Îl ador pe Eminescu ca poet şi nu mă reprezintă doar versurile lui. De asemenea, îl apreciez şi pe Nichita Stănescu, George Bacovia şi mulţi alţii. Şi nu doar români, pentru că în complexitatea gândirii îl admir pe marele Kafka, şi chiar cei antici îmi plac enorm ca Hesiod sau Publius Ovidius Naso (Ovidiu), Seneca cel tânăr etc. Referitor la timp, voi prelua o definiţie actuală ce poate va fi schimbată curând: Timpul este o măsură a duratei evenimentelor și are diferite înțelesuri în funcție de contextul în care este definit”.  Timpul nu ne schimbă, omul ca fiinţă vie are aceeaşi natură ce nu este una bună. Omul, unica fiinţă posesoare de conştiinţă elevată, e singura ce îşi măsoară timpul stând la mijlocul balanţei în ceea ce-l defineşte ca prezent contemplând la trecut şi la viitor în aceeaşi măsură. Nimic nu e neapărat nou pentru om, ci poate abordarea schimbă de multe ori sensul. Prin asta vine şi o responsabilitate pentru toţi oamenii mai ales pentru cei ce se ocupă de cultură, deoarece ceea ce lăsăm după noi consider că trebuie să ajute generaţiile următoare să evolueze în bine, iar binele şi răul nu sunt termeni ce se intersectează. Din păcate pentru progresiştii de azi din toate domeniile nu există relativism între bine şi rău, între minciună şi adevăr. Prin relativism omul nu își mai asumă greșeala, nu își mai asumă problemele, iar acest lucru aduce toleranţa la decadenţă pe toate planurile fără vreun orizont de întoarcere

Crezi într-o putere supranaturală?

Supra natural (deasupra naturii) este cum am zis doar moralitatea, ea nu vine din natură, cum un design are un designer, o sculptură un sculptor ori un cod moral are un creator de cod. Binele şi moralitatea sunt adeseori asociate cu raţiunea, dar este o pistă falsă, de exemplu – oare este bine sau rău să trişăm la un test? răspunsul moral e simplu, este rău. Oamenii ce se plâng personal cel mai tare, sunt cei ce nu îşi pun întrebări niciodată despre propria lor credinţă, nu sunt curioşi niciodată dacă cumva nu au dreptate sau dacă poziţia lor e iraţională sau imorală, şi cum am explicat chiar şi ateismul până la urmă, e tot o formă de credinţă.

https://www.artistter.com/181

32235374_1904114036285651_396856322475163648_n

Acatistul Înălţării Domnului

mai 16, 2018mai 16, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Condacul 1

Ţie Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al morții îți aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, ca şi firea noastră cea căzută să o înalţi împreună cu Tine şi să ne slobozeşti de patimi din veşnica moarte. Noi, însă, prăznuind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din suflet, împreună cu ucenicii Tăi, cântăm: Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

inaltarea

Icosul 1

Cetele Arhanghelilor şi ale îngerilor stând în faţa Ta, Împărate al tuturor, pe muntele Măslinilor, cu frică, Te-au văzut suindu-Te cu trupul la înălţimile cereşti şi proslăvind marea Ta iubire de oameni Ţi-au cântat:

Iisuse, Împărate al slavei, înalţă-Te, la ceruri în strigăte şi în glas de trâmbiță.
Iisuse, Doamne al Puterilor, înalţă-Te pe Heruvimi şi zboară pe aripile vântului.
Iisuse, Dumnezeule Preaveşnic, dă glasului Tău tărie şi putere, ca să cutremure tot pământul.
Iisuse, Lumina Cea Preaînaltă, arată-Ţi puterea Ta pe nori, şi foc din FaţaTa să se aprindă.
Iisuse, Răscumpărătorul făpturii, găteşte-Ţi în cer Scaunul Tău şi împărăţia Ta să fie fără de sfârşit.
Iisuse, Făcătorul cerului şi al pământului, şezi de-a dreapta Tatălui, ca să fii Dumnezeul tuturor întru toate.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 2

Văzându-Te Apostolii înviat din morţi, în timpul celor patruzeci de zile, când Te-ai arătat lor, Stăpâne Doamne, vorbindu-le despre tainele Împărăţiei lui Dumnezeu şi primind poruncă să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, până când se vor îmbrăca cu putere ce va veni de sus, petreceau împreuna într-un cuget, în rugăciune, cântându-Ţi cu o singură gură şi cu o singură inimă: Aliluia!

Icosul 2

Înţelesul vederii de Dumnezeu dezlegându-l Iisuse, ai dus pe ucenicii Tăi afară spre Betania şi i-ai urcat pe muntele Măslinilor, începând să-i găteşti pentru taina marii Tale Înălţări la cer zicând: S-a apropiat, o, prietenii Mei, timpul înălţării; mergând, deci, învăţaţi toate neamurile cuvântul pe care l-aţi auzit de la Mine, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Aceştia gândind încă pământeşte, Te-au întrebat: Doamne oare, în acest timp vei aşeza din nou împaraţia lui Israel? Tu însă le-ai zis lor: nu este în puterea voastră să socotiţi vremurile şi anii căci acestea le-a luat Dumnezeu în puterea Sa. Iar noi pregătindu-ne de întâmpinarea cerescului Mire cântăm:

Iisuse, Păstorul Cel Bun, nu Te despărţi niciodată de noi, ci să fii pururea cu noi.
Iisuse, Învățătorul Cel Bun, trimite-ne nouă pe Duhul Sfânt Mângâietorul, ca să petreacă cu noi neschimbat.
Iisuse, Luminătorul nostru, luminează sufletele noastre prin Înălţarea Ta la cer.
Iisuse, Mântuitorul nostru, izbăvește-ne pe noi, prin mijlocirea Ta, de furtuni şi de întristare

Iisuse, Povăţuitorul nostru, îndreptează-ne cu cuvântul gurii Tale spre a-Ţi sluji Ţie.
Iisuse, Ajutătorul nostru, aminteşte-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt făgăduinţele Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 3

Vrând să-i îmbraci pe Apostolii Tăi cu putere de sus, Iisuse, le-ai făgăduit pe muntele Măslinilor pe Duhul Sfânt Mângâietorul şi le-ai poruncit să fie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi chiar până la marginile pământului, zicând: veniţi şi intraţi prin porţile Mele, pregătiţi-Mi cale Mie şi oamenilor Mei, faceţi semne întru neamuri ca toţi credincioşii să cânte cu voi: Aliluia!

Icosul 3

Având adânc de milostivire, Preadulce Iisuse, pe ucenicii Tăi şi pe femeile ce Te urmau şi, mai ales, pe Maica ce Te-a născut, i-ai umplut de bucurii nenumărate prin Înălţarea Ta la cer, când, deja despărţindu-Te de dânşii, Ţi-ai întins mâinile şi i-ai binecuvântat, zicând: Iată, eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului, iar ei plini de frică fiind au proslăvit înălţarea Ta, zicând:

Iisuse, Dătătorul milei, ai venit pe muntele Eleon, ca să mântuieşti neamul omenesc.
Iisuse, Înveselitorul celor necăjiţi, ai vrut să mângâi pe prietenii ce erau impreună cu Tine.
Iisuse Nădejdea celor deznădăjduiţi, prin binecuvântarea Ta la Înălţare de întristare ne-ai păzit pe noi.
Iisuse, Limanul celor înviforaţi, prin înălţarea Ta ne-ai dăruit şi nouă cale la Tatăl ceresc.
Iisuse, Mângâietorul Cel Bun, Tu ai făgăduit să ne trimiţi un alt Mângâielor de la Tatăl.
lisuse, Marele Păstor, Tu ai binevoit ca turma Ta credincioasă să nu se risipească.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 4

Furtună de gânduri îndoite având s-au umplut de lacrimi, când Te-au văzut pe Tine, Hristoase, purtat pe nori şi plângând au zis: Cum ne laşi, Stăpâne, acum, pe noi, robii Tăi, care Te-am iubit? Încotro Te duci, Cel ce ţii toate cu mâinile? Noi, însă am lăsat toate şi Ţi-am urmat, Ţie, Dumnezeule, bucurându-ne şi având nădejde că vom fi cu Tine în veci. Nu ne lăsa pe noi singuri, după cum ne-ai făgăduit şi nu Te despărţi de noi, Păstorul nostru Cel Bun, ci ne trimite nouă pe Preasfântul Tău Duh, care să ne înveţe, să ne lumineze şi să sfinţească sufletele noastre, ca să-Ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 4

Auzind suspinurile ucenicilor Tăi, Stăpâne Doamne, care se întristaseră că Te-ai despărţit de dânşii, le-ai dat binecuvântare preadesăvârşită prietenilor Tăi, zicând: nu plângeţi, preaiubiţii Mei, vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc la Tatăl Meu. Căci dacă nu Mă duc, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă mă voi duce, Îl voi trimite vouă. Pentru voi M-am pogorât din cer şi pentru voi iarăşi Mă urc la cer, ca să vă gătesc vouă loc. Nu voi lăsa oile pe care l-am adunat şi nu voi uita pe cei ce i-am iubit. Iar ei, fiind mângâiaţi de aceste Dumnezeieşti cuvinte, Ţi-au cântat cu umilinţă:

Iisuse, Preabunule, Cel ce în locul întristării şi al lacrimilor ne-ai dat bucurie, nu ne lipsi pe noi de veşnica veselie în Împărăţia Ta.
Iisuse, Atotbunule, Cel ce ne-ai umplut de bucurie cu Înălţarea Ta, păzeşte sufletele noastre în drumeţia pământească.
Iisuse, Cel ce ne-ai adunat precum cloşca puii săi, nu ne lăsa pe noi să rătăcim pe căile acestei vieţi.
Iisuse, Cel ce ne-ai legat cu legătura dragostei la Cina cea de Taină, nu ne lăsa pe noi ca satana să ne împrăştie ca pe boabele de grâu.
Iisuse, Cel ce pacea Ta ne-ai lăsat-o moştenire, păzeşte-ne să petrecem întru dragostea Ta.
Iisuse, Cel ce ai gătit locaşuri multe în rai, găteşte-ne şi nouă loc în Locaşul Tău ceresc.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 5

Un nor izvorâtor din Dumnezeu a luminat foarte Înălţarea Ta, Dătătorule de viaţă, Doamne, pe care l-au văzut ucenicii, când, despărţindu-Te de dânşii, i-ai binecuvântat şi, astfel, cu Slavă multă, purtat pe aripile Heruvimilor, ai săvârşit Înălţarea, care mai înainte era de nepătruns din pricina duhurilor răutăţii de sub ceruri şi a stăpânitorilor puterilor văzduhului. Acum însă, Tu, primit acolo, ca toată făptura văzută şi nevăzută să-Ţi cânte cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 5

Văzând cetele Îngerilor Înălţarea Ta cu trupul la cer, Împărate al Făpturii, s-au spăimântat, zicând puterilor de sus: ridicaţi porţile veşnice, că vine Împăratul Slavei; deschideţi-vă, ceruri, şi voi, ceruri ale cerurilor, ca să primiţi pe Domnul puterilor şi vă închinaţi Lui, zicând:

Iisuse, Cel ce eşti strălucirea Slavei Tatălui, luminează-ne pe noi cu lumina Feţei Tale.
Iisuse, Cel ce eşti strălucirea minţilor cereşti, luminează-ne pe noi în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale.
Iisuse, Cel ce ai venit cu mare slavă, înalţă-ne şi pe noi cu mintea la ceruri.
Iisuse, Cel Mare şi Lăudat în muntele Tău cel Sfânt, vesteşte adevărul Tău peste tot pământul.
Iisuse, Cel ce ai mărit până la ceruri mila Ta, arată peste tot pământul slava Ta.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe ceruri cerurilor, în veci să fie cuvântul Tău în inimile noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 6

Propovăduitorii Slavei Dumnezeieşti, începătorii cetelor îngereşti, Tronurile, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase aripi, deschizând împreună toate înălţimile cereşti, Te-au întâmpinat pe Tine, Stăpâne al tuturor, şi văzând înălţarea Ta cu trupul, unii pe alţii cu mirare au întrebat: Cine este Acesta, care a venit în Edom, Drept şi Puternic în lupte? Cine este Acesta, care a venit din Vosor în trup? De ce este roşie îmbrăcămintea Lui? Pentru că a fost înmuiată în sângele Celui ce a purtat coroană de spini. Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei, Mielul lui Dumnezeu, Care s-a jertfit şi a înviat pentru mântuirea lumii. Acum Acesta vine în trup, ca să stea de-a dreapta lui Dumnezeu. Acestuia acum să-I cântam: Aliluia!

Icosul 6

Ai strălucit de slavă Dumnezeiască, Iisuse, când firea omenească s-a îmbrăcat întru aceasta, cu milostivire ai înălţat-o şi împreună cu Tatăl ai aşezat-o şi ai îndumnezeit-o. Iar cetele cereşti fără de trupuri, minunându-se, s-au spăimântat şi, cuprinse de frică şi de tulburare, au preaslăvit iubirea Ta de oameni. Împreună cu acestea şi noi, pământenii, slăvind coborârea şi Înălţarea Ta la ceruri, cea pentru noi, ne rugăm, zicând:

Iisuse, fiind izvorul vieţii, prin Înălţarea Ta la cer ne-ai arătat nouă, celor de pe pământ, calea spre viaţa veşnică în Ierusalimul cel de Sus.
Iisuse, fiind adânc de milostiviri, prin şederea de-a dreapta Tatălui, simţurile noastre cele trupeşti le-ai îndumnezeit.
Iisuse, Cel ce ai luat pe umeri firea noastră cea pierdută, ia asupra Ta şi păcatele noastre cele grele.
Iisuse, Cel ce Te-ai ridicat cu Trupul Tău la Tatăl, înalţă şi gândurile noastre ce sunt purtate către cele de jos.
Iisuse, Cel ce de pe pământ Te-ai ridicat întru cele înalte şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl, dă-ne şi nouă să şedem de-a dreapta Ta cu cei ce se mântuiesc.
Iisuse, Cel ce din Sion ai arătat strălucirea slavei Tale, învredniceşte-ne să fim părtaşi fericirii Tale veşnice.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 7

Vrând să înalţi şi să proslăveşti firea omenească cea căzută prin Adam, ca un nou Adam, urcându-Te la înălţimile cereşti, ai pregătit Scaunul Tău în veacul veacului, – ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi de sânurile Părinteşti nu Te-ai despărţit. Veniţi, dar, să ne închinăm lui Iisus Cel ce a sărăcit pentru noi şi s-a suit la ceruri, să-I dăm slavă Lui şi să-I cântăm din adâncul sufletului: Aliluia!

Icosul 7

Curată trăire ne-ai descoperit, Doamne, când Te-ai înălţat cu trupul la cer, ca să înnoieşti lumea cea învechită cu mulţime de păcate, arătându-ne în chip vădit, precum glăsuieşte şi Dumnezeiescul Pavel, că locuirea noastră este în ceruri. Pentru aceasta să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă, mintea la ceruri să o înălţăm şi să-ţi cântăm Ţie aşa:

Iisuse, Cel ce cu Îngerii petreci în ceruri, cheamă-ne şi pe noi, să ne luptăm pentru locuinţa cerească.
Iisuse, Cel ce în trup fiind, ai vieţuit cu oamenii, învaţă-ne să ne depărtăm de patimile lumeşti.
Iisuse, Cel ce ai venit să cauți oaia cea rătăcită, numără-ne şi pe noi cu turma oilor Tale nerătăcite.
Iisuse, Cel ce ai venit să împreunezi firile dezbinate, uneşte cele de pe pământ cu cele cereşti.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe nor uşor, în ceruri, învredniceşte-ne, ca lăsând cele pământeşti, să privim pururea la porţile cereşti.
Iisuse, Cel ce şezi întru slavă, pe Tronul Dumnezeirii, dă-ne nouă, ca deschizând ochii, să pricepem din Lege minunile Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 8

Străină şi minunată este Învierea Ta, străină şi înfricoşată este şi Înăţarea Ta, de pe muntele cel sfânt, Dătătorule de Viaţă, Hristoase şi neînţeleasă minţii este şederea Ta cu trupul de-a dreapta Tatălui, despre care David spunea cu duhul: “Zis-a Domnul, Domnului Meu, şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”. Pentru aceasta toate puterile cereşti văzând suirea Ta la ceruri, cu adevărat s-au aşezat la picioarele Tale, cântând în limbi îngereşti cântarea: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul fiind întru cele de Sus, Preadulce Iisuse, când de voie, pentru noi Te-ai înălţat cu slavă la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl şi de cele de jos nicicum nu Te-ai despărţit, pentru că ai făgăduit să fii neîncetat în Biserică şi ai spus celor ce Te iubesc: “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Această milostivă făgăduinţă pomenind-o şi păstrând-o totdeauna în inimă, îţi cântăm asa:

Iisuse, Cel ce ai primit, după Înălţarea Ta, toată puterea în cer şi pe pământ, primeşte-ne şi pe noi întru veşnica Ta moştenire.
Iisuse, Cel ce ai plinit bucuria ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Sfântului Duh, umple sufletele noastre cu venirea harului Acestuia.
Iisuse, Cel ce Te-ai plecat prin coborârea din ceruri, pleacă şi mândria noastră în faţa măreţiei slavei Tale.
Iisuse, Cel ce ai preamărit toată făptura prin Înălţarea Ta, preamăreşte întru cele de sus şi sufletele noastre, ca să cânte cu Îngerii Sfinţenia Ta.
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce prin Cuvântul Tău ai întărit cerurile, întăreşte în inimile noastre cuvintele Tale ca să nu Îţi greşim Ţie.
Iisuse, Fiul Tatălui, Cel ce ai arătat toată puterea Ta cu duhul gurii Tale, Înnoieşte Duhul cel drept înlăuntrul nostru ca să nu ne pângărim.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 9

Toată firea omenească cea căzută şi stricată cu păcatele ai luat-o pe umerii Tăi, Stăpâne, Doamne, ai zidit-o din nou prin Tine şi, mai presus de orice început şi putere, ai ridicat-o astăzi şi ai dus-o la Dumnezeu şi Tatăl şi împreună cu Tine ai aşezat-o pe Tronul ceresc, pentru a o sfinţi, a o slăvi şi a o îndumnezei. Iar puterile netrupeşti, mirându-se, au zis: Cine este acest bărbat Preafrumos, care nu este Om, ci împreună Dumnezeu şi Om, căruia să-I cântăm acum: Aliluia!

Icosul 9

Dumnezeieştii Tăi ucenici Mântuitorule, s-au mirat de slăvită Înălţarea Ta şi privind la cer, s-au întristat văzându-Te cum Te înalţi şi doi îngeri, îmbrăcaţi în haine albe, au stat lângă ei şi le-au zis, mângâindu-i: “Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, care S-a înălţat de la noi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”. Această vestire îngerească despre a doua Ta venire, Doamne, auzind-o ucenicii Tăi s-au bucurat foarte şi noi, împreună cu dânşii, Îţi cântăm cu bucurie aşa:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi întru toată slava Ta, vino, degrabă, împreună cu sfinţii Tăi Îngeri.
Iisuse, Cel ce vei veni iarăşi să faci dreapta judecată, vino cu slavă întru lumina celor sfinte ale Tale.
Iisuse, Cel mare şi înfricoşător întru toate cele dimprejur, miluieşte şi apără cu blândeţe toate cele de pe pământ.
Iisuse, Cel preaslăvit în Sfatul celor Sfinte ale Tale, Însuţi ne proslăveşte în Cereasca Ta Împărăţie.
Iisuse, Cel ce ai străbătut cerurile cu Trupul, binevoieşte să treci şi sufletele noastre prin vămile văzduhului, ca să privim la Fața Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat pe norii cerului, învredniceşte-ne să Te vedem, cu veselie şi cu îndrăzneală, în ziua cea de pe urmă întru slava Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 10

Vrând să mântuieşti pe ucenicii Tăi care erau împreună cu Tine, Hristoase, Mântuitorule, Te-ai ridicat la ceruri ca să le pregăteşti loc, pentru că în casa Tatălui Tău multe locaşuri sunt, precum Însuţi ai spus, mergând la patimă zicând: “Şi dacă mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu”. Pentru aceasta învredniceşte-ne Doamne, ca după moartea noastră să dobândim biserica nefăcută de mână omenească şi veşnică în ceruri, nu din lemn sau din fân sau din trestie, care nu stă în faţa focului, ci din aur sau argint sau pietre preţioase, zidită pe temeiul Tău, unde Te vom slăvi şi Îți vom cânta: Aliluia!

Icosul 10

Împărate Preaveşnic, Iisuse Hristoase, Cel ce Te-ai înălţat la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi pe noi, pe toţi, ne-ai chemat în Patria noastră cerească izbăveşte-ne pe noi de vicleniile lumeşti şi de patimile trupeşti şi ne dăruieşte încă în zilele vieţuirii noastre în trup să ne împărtăşim cu cuget curat de viaţa cerească şi totdeauna să primim în Taina Dumnezeieştii Euharistii hrana cea cerească şi din inimă curată şi cu duh drept să-Ţi cântam aşa:

Iisuse, Marele Arhiereu al bunătăţilor ce vor să fie, prin Înălţarea Ta ai străbătut cerurile cu trupul şi nu ai intrat în biserică făcută de mâini omeneşti, ci chiar în cer, ca să ne aşezi pe noi în Faţa lui Dumnezeu.
Iisuse, Făcătorul a toate, cort nefăcut de mână omenească ai înălţat şi ai intrat în Sfânta Sfintelor la Tatăl, cu sângele Tău, ca să ne găteşti nouă mântuire veşnică.
Iisuse, Mielul Cel Nevinovat şi Dumnezeiesc, Tu singur Te-ai jertfit pentru păcatele lumii ca să ridici păcatele, celor mulţi, ridică la Tronul Dumnezeiesc şi jertfa pentru păcatele noastre.
Iisuse, slujitorul Noului Legământ, Cel ce singur Te-ai înălţat la Tatăl ca să deschizi drum spre Cortul ceresc, primeşte şi suspinurile pentru necurăţia noastră.
Iisuse, Preaiubitul nostru Mire, Cel ce ai gătit Cămară Luminoasă în ceruri, găteşte-ne acolo loc, celor ce Ție Unuia îţi slujim.
Iisuse, Bunule Păstor, Cel ce ai gătit turmei Tale pajişte cerească în rai dăruieşte-ne cununi şi nouă, celor ce îţi slujim Ţie.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 11

Cântare de umilinţă aduce Dumnezeieştii Tale înălţări, Cuvântule, Maica Preacurată, Ceea ce Te-a născut pe Tine. Căci Aceasta în timpul patimilor Tale, mai mult decât toţi, ca o Maică, a suferit pentru Tine; pentru aceasta, prin proslăvirea Trupului Tău, trebuia ca Dânsa să se îndulcească de multă bucurie, şi cu această mare bucurie a coborât cu Apostolii de pe muntele Eleonului şi întorcându-se toţi la Ierusalim, au intrat în foişor şi într-un cuget stăruiau în rugăciune împreună cu femeile, aşteptând pogorârea Sfântului Duh, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul 11

Lumină veşnică şi nestricată a strălucit la toată lumea de pe muntele Măslinilor, unde au stat preacuratele Tale picioare, Hristoase Mântuitorule, deoarece Te-ai înălţat cu slavă la ceruri cu Trupul, ai deschis porţile cereşti, închise prin căderea lui Adam, şi Însuţi fiind Calea, Adevărul şi Viaţa, ai deschis cale oricărui trup către locaşul Tatălui Tău Ceresc, aşa cum ai spus ucenicilor Tăi, zicând: “De acum veţi vedea cerurile deschise şi îngerii lui Dumnezeu urcându-se şi coborându-se peste Fiul Omului”. Pentru aceasta, cunoscând calea Ta, că nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Tine, îţi cântăm acestea:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la Tatăl pe nori de lumină, luminează sfeşnicul cel stins al sufletelor noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la cele de sus întru luminile sfinţilor Tăi, aprinde în inimile noastre focul Tău cel de viaţă făcător.
Iisuse, Cel ce ai strălucit, prin Înălţarea Ta întru cele de sus, mai mult decât soarele, încălzeşte cu căldura Duhului Tău răceala sufletelor noastre.
lisuse, Cel ce cu Lumină din Lumina Dumnezeirii Tale ai strălucit luminii, luminează-ne cu lumina cuvintelor Tale pe noi cei ce dormim în noaptea păcatelor.
Iisuse, Soarele Dreptăţii, Cel ce ai răsărit din Fecioară, dăruieşte-ne şi nouă în tot locul vestirea Ta
Iisuse, Lumina cea Neînserată, care vei veni precum fulgerul de la răsărit, nu ne arde pe noi atunci cu focul mâniei Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 12

Har peste har ne-ai dăruit nouă, Preadulce Iisuse, spre desăvârşirea sfinţilor şi spre zidirea Sfintei Tale Biserici, deoarece Te-ai înălţat la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl. Tu acum Te-ai ridicat mai presus decât cerurile, ca să plineşti toate spre desăvârşirea sfinţilor şi zidirea Bisericii Tale, pentru aceasta ai prădat iadul şi Te-ai dăruit oamenilor ca să-i dobândeşti pe toţi întru unirea credinţei şi cunoaşterea Ta, a Fiului lui Dumnezeu, ca bărbat desăvârşit şi astfel primind mântuirea să-ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 12

Cântând Înălţarea cea de voie la ceruri, ne închinăm şederii Tale Stăpâne, de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui, slăvim împărăţia Ta în cer şi pe pământ şi credem cu Apostolii Tăi căci cu chipul cu care Te-ai ridicat la cer, cu acelaşi vei veni iarăşi pe nori cu slavă şi cu putere multă. Atunci nu ne ruşina pe noi cei ce credem întru Tine şi îţi cântăm:

Iisuse, Cel ce împreună cu Tatăl şezi pe Tronul Dumnezeirii, învredniceşte-ne şi pe noi, cu ajutorul Tău să biruim lumea şi să stăm împreună cu Tine în împărătia Ta.
Iisuse, Cel ce împreună cu Duhul Sfânt Mângâietorul eşti închinat, nu ne lipsi pe noi de Pogorârea Acestuia, întru slujirea Ta, după Înălţarea Ta.
Iisuse, Cel ce în ceruri eşti împreună cu Heruvimii şi Serafimii şi cu cetele Sfinţilor, dă-ne şi nouă celor ce ne rugăm Ţie, să Te simţim pe Tine.
Iisuse, Cel ce ne-ai dăruit nouă Sfintele Tale Biserici, ajută-ne ca, prin şederea în Biserică, să credem că ne aflăm în ceruri.
Iisuse, Cel ce pe Preacurata Ta Maică, după înălţarea Ta, împreună cu Apostolii, ai lăsat-o să fie rugătoare pentru întreaga lume, nu ne lăsa pe noi fără mijlocirea Ei şi a Sfinţilor Tăi.
Iisuse, Cel ce după Înălţarea Ta, ne-ai lăsat pe pământ Biserica, Mireasa Ta, până la sfârşitul veacului, nu ne lipsi pe noi, fiii Tăi, de binecuvântatele Tale daruri.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 13

O Preadulce şi Atotbunule Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer şi prin şederea de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui ai miluit şi îndumnezeit firea noastră cea căzută, caută din înălţimile cereşti la neputincioşii Tăi robi cei plecaţi spre pământ şi ne dăruieşte nouă putere să biruim toate ispitele ce vin de la trup, de la lume şi de la diavolul, ca să cugetăm la cele de sus, şi nu la cele pământeşti. Şi ne păzeşte de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, care se ridică împotriva noastră. Iar la sfârşitul vieţii pământeşti, înalţă sufletele noastre în locaşurile cereşti, unde, împreună cu toţi Sfinţii, să cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice Icosul 1 şi Condacul 1

Icosul 1

Condacul 1

Rugăciune

Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-Te din înălţimile cereşti pentru a noastră mântuire şi hrănindu-ne cu bucurie duhovnicească în sfintele şi prealuminoasele zile ale învierii Tale şi, iarăşi, după săvârşirea slujirii Tale pământeşti, Te-ai înălţat cu slavă de la noi la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui! În această senină şi atotluminoasă zi a Dumnezeieştii Tale Înălţări la ceruri, pământul prăznuieşte şi saltă, cerul se bucură astăzi de Înălţarea Ziditorului făpturii, oamenii slavoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită şi căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată şi înălţată la ceruri. Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă puternic în lupte şi tare în războaie? Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei? Învredniceşte-ne şi pe noi, neputincioşii, care gândim încă la cele pământesti şi săvârşim neîncetat cele plăcute trupului, să cugetăm la înfricoşătoarea Ta înălţare la cer, grijile cele trupeşti şi cele lumeşti să le lepădăm şi împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer şi, cu toată inima şi cu tot cugetul nostru, să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălaşul nostru, iar aici pe pământ suntem doar străini şi călători, plecaţi din casa Părintească în ţara îndepărtată a păcatului. Pentru aceasta Te rugăm cu osârdie Doamne, ca prin preaslăvită înălţarea Ta, să însufleţeşti conştiinţa noastră, să ne scoţi din robia acestui trup şi a acestei lumi păcătoase şi să ne învredniceşti să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământeşti; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci Ţie, Domnului şi Dumnezeului nostru, să-Ţi slujim şi să lucrăm, până când dezlegându-ne de legăturile trupului şi trecând vămile văzduhului, să dobândim cereştile Tale locaşuri, unde stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii şi cu toţi Sfinţii, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţa Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

How can we heal our depression? – Mother Siluana Vlad

mai 11, 2018mai 11, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Unfortunately, it’s very hard! If I were young again, I think I would become a psychiatrist. There will be more and more people suffering of depression, because we don’t follow God’s commandments anymore. But God is merciful and He will be with us to the end of times, as He promised to us. Seeing that man prefers the hell of pride and self-will, God teaches us through St. Siluan: “Keep your mind in hell and despair not!”. This is a difficult saying that I am not capable of understanding or talking about, but God gave me the strength to simply do what it says. When I feel despair, I say: “God, you see that I do not want to despair!” I really say these words. And I stay in the pain that pushed me to despair, and I live this pain until it’s over. Sometimes it’s so hard that it feels like death. Many times, unfortunately, I express it in ways that hurt those around me, but I do not despair. This is the only way I know to not fall into despair when you are afflicted by a pain that you think you cannot bear, or that it’s not fair to bear: to live that pain. Does it hurt? Then cry out, but live in a way which says: “Be angry, but do not sin!” Cry, write it down, shout to God, punch a pillow or a boxing bag, if you are the punching kind. You don’t know how much it helps. But don’t imagine that you are punching the person who has hurt you, but instead eliminate your excess of energy. Cry your pain in front of God, in God’s house, in God’s language! Make use of the Psalter. The Psalter gives name to all your pain and fear, it soothes you, it ‘argues’ for you with God, it makes peace with God for you. The Psalter will help you not choose depression as a solution. Because depression is our choice. Sometimes it is a very good choice, made by that deep part of us which doesn’t want to let us live a frivolous, fake life, far from our true self and from the yearning in our heart.

But there are also depressions inherited from our parents or from the world we grew up in. Nowadays we are much more fragile. Today’s children, today’s youth, today’s people are much more fragile: they get tired easily, they get depressed easily. Why? The burden carried by these children is much heavier than our own. I was born in a village where people went to confession. Even once a year for Easter, or maybe four times a year, they confessed and they took Communion. Today’s children are born of parents who were not allowed to go to Church, and who did not desire to go to Church. And as a consequence, they do not believe in God. I know many children who come back into the Church, and their parents stop them or make their lives hard. And those sins, which were not lifted by God through confession, weigh down on these children. They weigh down on them like an inherited illness, like a curse, but not like a punishment, because God doesn’t punish you for the sins of your parents. But if one of your parents had tuberculosis, what do you think you’ll inherit? Blue eyes? Even so, that illness is not your fault. It is you fault if you do not seek treatment. It is your fault if you do not rise against the illness to seek healing. If, instead of revolting against your parents and judging them, you run to God, you’ll see how quickly you’ll find healing!

Many people are depressed because of their passions. Sloth or laziness leads to depression. A smart lazy person will get depressed. When he gets depressed, he goes to the hospital, and his Mom comes running there with good food and pampers him. Yes? I got depressed when I was young because of laziness. I was too “lazy” to become a member of the party. They had forced me to be a member…it was horrible. So, I thought maybe it’s better to pretend I’m crazy. And I stayed in a psychiatric hospital for around three months, but then I got bored, because it was Spring, and I told the doctor: “Doctor, you know, I only pretended to be sick.” And he said: “I know, Miss, that’s why I’ve kept you in the hospital and treated you, because healthy persons don’t pretend they are sick.” So we are a bit crazy when we pretend we are crazy or depressed. But these psychological illnesses belong to our family. Today, families are sick, and because of that, more and more people have psychological sicknesses. Have the courage to accept your sickness, to face it in your life and in your home. The sickness cannot be treated and healed unless it is accepted by the family and by the sick person. At first, the specific treatment recommended by the doctors is absolutely necessary. I talked to Christian doctors and they told me that when the brain is sick, or when there was a physical or emotional trauma affecting the brain, this affects or destroys those chemicals that censor our perceptions and our emotions, those chemicals whose task it is to allow into our conscience only what we can bear. This mechanism censors the thoughts that are bad for us, and in this way it also stops the evil spirits from entering our mind. The brain doesn’t know if it’s a devil or not. It doesn’t know, it is just composed of cells that say “this will hurt my master, I won’t let it come in.” This, said a French doctor, is part of the “garment of skin” which protects man after it got cast out from Heaven. God, when He made this “garment of skin”, this biological body of ours, also made this barrier, because man did not have the strength anymore to fight with the Devil, because he didn’t have the Holy Spirit, he didn’t have the grace. Then God put this barrier in man’s body, in his being, in his chemistry. In moments of shock, this barrier is destroyed and evil thoughts, evil voices, which are the devils that we cannot defend against, enter into our minds. They don’t have power over us, but we don’t know this and we become afraid and we hurt ourselves by believing them. Then this medication that the human brain invented, with God’s grace, to deal with this suffering, replaces the chemicals which the body usually produces itself, and man is freed from his nightmare. Then we need to go to Church, to Holy Unction – anybody needs to go who believes, who has a bit of honesty towards their own person and believes that Holy Unction is a healing Mystery which heals all the diseases of those who believe. Even if a person is diagnosed with schizophrenia, for example, and to everybody else that person looks a bit strange, that person is still healthy and can still enjoy life and even become a saint. People say that if you are not a bit strange then you are not a Christian, right? So, courage! And trust in doctors too, especially if they belong to the Church. But let’s not forget that only God heals in his Holy Church.

(By Mother Siluana Vlad)

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Irina – 5 Mai

mai 5, 2018mai 5, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Mosaïque des Comnène, Sainte-Sophie (Istambul, Turquie)

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Irina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Irina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul 1

Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare pe făclia cea mult luminoasă, pe Sfânta slăvita fecioară Irina, care, prin strălucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a făcut lumină; pe care lăudând-o, cu evlavie aşa să-i strigăm: Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Icosul 1

Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit pentru dragostea Mirelui tău, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai răbdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi, smeriţii, cu evlavie pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, mlădiţă cerească din vlăstarul lui Hristos;
Bucură-te, vlăstarule tânăr cu rod preafrumos;
Bucură-te, sămânţă aleasă şi mult roditoare;
Bucură-te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântătoare;
Bucură-te, a multor suflete rază de mântuire;
Bucură-te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;
Bucură-te, că învăţăturile tale multora au fost de folos;
Bucură-te, că prin strălucirea vieţii tale Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, sămânţa cea bună cu rod însutit;
Bucură-te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;
Bucură-te, a nevăzuţilor vrăjmaşi biruitoare;
Bucură-te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 2-lea

Văzând tatăl tău, împăratul Licinius, frumuseţea cu care înfloreai, ţi-a ridicat un turn şi acolo cu mare grijă ca pe un crin preafrumos te creştea. Dar tu, înţeleaptă fecioară, cunoscând acolo pe Ziditorul lumii, I-ai cântat laudă: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegerea dumnezeiască a strălucit în inima ta, sfântă fecioară, când fericitul bătrân Apelian ţi-a tâlcuit taina celor trei păsări şi cu toată dorirea inimii te-ai supus proniei şi dumnezeieştii chemări; pentru care după cuviinţă te lăudăm:
Bucură-te, crin preafrumos, peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură-te, trandafirul cel preagingaş, care în mijlocul crinilor ai înflorit;
Bucură-te, stea prealuminoasă, care Biserica lui Hristos ai luminat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos slava şi bogăţia cea muritoare ai defăimat;
Bucură-te, că spre veşnica slavă şi bucurie cu mare sârguinţă ai alergat;
Bucură-te, că din toată inima pe Mirele Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui în mare sfinţenie ai vieţuit;
Bucură-te, că pe Adevăratul Dumnezeu cu mare îndrăzneală L-ai propovăduit;
Bucură-te, că pe mincinoşii dumnezei foarte i-ai batjocorit;
Bucură-te, că sămânţa cea bună în lume o ai semănat;
Bucură-te, că prin credinţă, nădejde şi dragoste, pe Hristos, Mirele tău, L-ai urmat;
Bucură-te, că împreună cu fecioarele cele înţelepte în cămara nestricăciosului Mire ai intrat;
Bucură-te, crin preafrumos peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 3-lea

Puterea Ziditorului a toate din frumuseţea rânduielilor ai cunoscut-o, preaînţeleaptă fecioară, şi foarte minunându-te de înţelepciunea cea neajunsă de minte ai strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având tu, fecioară, dascăl pe fericitul bătrân Apelian şi prin ale lui învăţături primind lumina, nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin propovăduirea adevărului, pe mulţi de la slujirea de idoli i-ai chemat; pentru care te rugăm, primeşte această cântare:
Bucură-te, că pronia Celui preaveşnic pe tine spre lumină te-a chemat;
Bucură-te, că minunată chemare spre tine s-a arătat;
Bucură-te, că trei păsări spre tine au venit;
Bucură-te, că acele păsări taina vieţii tale au închipuit;
Bucură-te, că şi corbul cel cu şarpele în cioc mâhnire şi ispită ţie îţi vestea;
Bucură-te, că pe sufletul tău cel tare aceasta nu-l înspăimânta;
Bucură-te, mireasă logodită cu veşnicul împărat;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că prin a Lui putere şi dar pe corbul întunericului l-ai defăimat;
Bucură-te, porumbiţă a lui Hristos care pe şarpe l-ai călcat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 4-lea

Vifor de spaimă şi tulburare a cuprins inima împăratului Licinius, tatăl tău, când te-a auzit pe tine, fiica sa, defăimând pe mincinoşii săi dumnezei şi mărturisind cu mare îndrăzneală pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, şi strigând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai în vedenia somnului pe îngerul Domnului, Irina numindu-te pe tine, în loc de Penelopi, şi ai primit cu bucurie schimbarea numelui tău, urmând voii Celui ce te-a chemat; pentru care şi noi îţi zicem aşa:
Bucură-te, fecioară aleasă de Mirele-Cuvântul;
Bucură-te, cea chemată spre nestricăcioasă nuntă;
Bucură-te, că îngerul a fost trimis spre a ta chemare;
Bucură-te, că şi numele tău ţi l-a schimbat, spre a multora mirare;
Bucură-te, că, prin schimbarea numelui, lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că Timotei preotul taina credinţei te-a învăţat;
Bucură-te, că acest bătrân apostol pe tine te-a botezat;
Bucură-te, că, prin sfătuirea dumnezeiescului Timotei, adâncul învăţăturilor tale s-a luminat;
Bucură-te, că de la sfinţitul preot binecuvântare ai luat;
Bucură-te, că după luminare ziua şi noaptea întru rugăciuni petreceai;
Bucură-te, că pe Mirele Hristos Îl slavosloveai;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 5-lea

Stea înţelegătoare de dimineaţă te-ai arătat, sfântă fecioară, multe suflete luminând şi către Soarele dreptăţii povăţuindu-le, le-ai învăţat a-I cânta Lui această laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând vechiul vrăjmaş al firii omeneşti că prin tine, aleasă fecioară, din multe cetăţi şi inimi va fi alungat, se împotrivea ţie spre a nu intra în cetatea Macedoniei; iar tu, cu arma crucii întrarmându-te, veneai. Auzi-ne şi pe noi, care cu smerenie te lăudăm:
Bucură-te, că din turn pogorându-te spre cetate ai plecat;
Bucură-te, că în cetatea Macedoniei cu mare cinste ai intrat;
Bucură-te, că diavolul, văzându-te, foarte a strigat;
Bucură-te, că tu cu puterea lui Hristos l-ai certat;
Bucură-te, căci cu numele lui Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că „cine eşti” l-ai întrebat;
Bucură-te, că, după ce a spus, cu hotărâre i-ai poruncit;
Bucură-te, că din cetate cu puterea lui Hristos l-ai izgonit;
Bucură-te, că diavolul văzându-se biruit a fugit;
Bucură-te, că asupra ta alte rele a uneltit;
Bucură-te, că şi tu cu pavăza credinţei te-ai întrarmat;
Bucură-te, că toate uneltirile lui foarte le-ai sfărâmat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 6-lea

Mărturisit-ai cu mare îndrăzneală numele lui Hristos înaintea împăratului Licinius, tatăl tău, şi arătându-i a sa rătăcire, l-ai învăţat pe el a cânta laudă adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-a mai mult lumina adevărului în inima maicii tale, împărăteasa Licinia, şi a început a mustra pe împăratul Licinius pentru a sa orbire. Iar el, foarte mâniindu-se, spre chinuire pe tine, fiica sa, te-a dat; pentru care noi te întâmpinăm cu aceste cântări:
Bucură-te, că pentru a sa nedumerire pe împăratul Licinius l-ai mustrat;
Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului de tatăl tău la chinuri ai fost dată;
Bucură-te, că sub picioarele unor cai sălbatici ai fost aruncată;
Bucură-te, că a ta moarte de tatăl tău era aşteptată;
Bucură-te, că în aceste munci cu suflet viteaz ai intrat;
Bucură-te, că prin unul din aceşti cai minune s-a arătat;
Bucură-te, că, dezlegându-se, calul asupra împăratului cu furie s-a aruncat;
Bucură-te, că mâna dreaptă a împăratului calul cu dinţii a scos-o;
Bucură-te, că din această rană împăratul mort a rămas;
Bucură-te, că acest cal a vorbit cu glas omenesc;
Bucură-te, că, prin vorbirea dobitocului, Dumnezeu S-a proslăvit;
Bucură-te, că „porumbiţă a lui Hristos” calul pe tine te-a numit;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 7-lea

Vrând să arăţi, o, porumbiţă a lui Hristos, nerăutatea inimii tale, ai făcut rugăciune cu multă căldură a inimii şi ai înviat pe împăratul, tămăduindu-i mâna lui; iar el, înviind, cu trei mii de oameni a crezut în Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătatu-te-ai, sfântă fecioară, cu mare îndrăzneală şi înaintea împăratului Sedechie, care după tatăl tău luase împărăţia, şi a lui necredinţă tu, fecioară, ai numit-o fărădelege. Iar el, de furie umplându-se, cu felurite munci pe tine te-a chinuit; pentru care, te rugăm, primeşte aceste smerite cântări:
Bucură-te, că în groapa cu şerpi te-a aruncat, pentru mărturisirea Domnului Hristos;
Bucură-te, că dintre târâtoarele veninoase, cu puterea lui Hristos, sănătoasă din groapă ai ieşit;
Bucură-te, că ieşind de acolo, pe nebunul împărat cu gheena l-ai îngrozit;
Bucură-te, că el, nesuferind mustrarea, foarte s-a sălbăticit;
Bucură-te, că a poruncit cu ferăstrăul să fii tăiată;
Bucură-te, că, ferăstrăul sfărâmându-se, ai rămas nevătămată;
Bucură-te, că alt ferăstrău muncitorii spre tăierea ta au adus;
Bucură-te, că şi pe acela, cu puterea lui Hristos, l-ai distrus;
Bucură-te, că trupul tău cel curat cu al treilea ferăstrău l-au tăiat;
Bucură-te, că acum sângele tău cel feciorelnic pământul l-a adăpat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 8-lea

Văzând păgânul împărat că a reuşit cu al treilea ferăstrău să taie feciorelnicul tău trup, râzând, a început a huli pe Hristos; iar tu, înţeleaptă şi vitează fecioară, în acele dureri, slavă ai dat lui Dumnezeu-Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul întru mare frică şi spaimă s-a întors bucuria împăratului, atunci când, odată cu hula lui, tunete şi fulgere din cer s-au pogorât şi pe mulţi din cei necredincioşi a omorât; pentru care şi noi, slăvind pe Dătătorul minunilor, către tine, sluga Sa cea înţeleaptă, zicem aşa:
Bucură-te, că peste cei ce te tăiau cu ferăstrăul pedeapsă de sus a venit;
Bucură-te, că, deodată căzând la pământ, rău au pierit;
Bucură-te, că nebunul împărat, de frică fiind cuprins, la palat a fugit;
Bucură-te, că piatra cea mare de pe pieptul tău au aruncat-o jos;
Bucură-te, că rana trupului tău s-a vindecat;
Bucură-te, că apoi, de acolo de jos, sănătoasă te-ai ridicat;
Bucură-te, că toate aceste minuni de cei ce erau de faţă au fost văzute;
Bucură-te, că, prin a lor vedere, opt mii de suflete au crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, că aceasta văzând-o, şi nelegiuitul împărat s-a tulburat;
Bucură-te, că de roata unei mori pe tine strâns te-a legat;
Bucură-te, că roata morii, oprindu-se, nemişcată a rămas;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 9-lea

Toată adunarea poporului, văzând aceste minuni, cu furie s-a ridicat împotriva blestematului împărat, cu pietre asupra lui aruncând şi strigând: „Mare este Dumnezeul Irinei!”, şi cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritoricească de laudă cântare se cade a aduce ţie, Sfântă Mare Muceniţă Irina, căci multă vistierie duhovnicească pentru Împăratul cerurilor ai adunat prin lumina propovăduirii tale. Dar noi, nepricepându-ne, în loc de cele cuviincioase, prin sărace cuvinte îţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe Sedechie împăratul l-ai ruşinat;
Bucură-te, că şi împotriva lui Sabeh împăratul cu rugăciunea te-ai întrarmat;
Bucură-te, că pe Sabeh şi oştile lui cu orbirea i-ai lovit;
Bucură-te, că Sabeh, tiranul împărat, înfuriat foarte asupra ta s-a pornit;
Bucură-te, că pe tine, legată în obezi, te-a băgat în închisoare;
Bucură-te, că acolo venind Hristos, Mirele tău, te-a veselit cu a Sa arătare;
Bucură-te, că „fiica Sa” Domnul numindu-te, foarte te-ai bucurat;
Bucură-te, că, după închisoare, cu ascuţite cuie picioarele tale păgânii le-au spart;
Bucură-te, că un sac de nisip în spate ai purtat;
Bucură-te, că în picioare cu acele cuie cinci stadii de loc ai umblat;
Bucură-te, că în această călătorie tu pe Dumnezeul slavei Îl slavosloveai;
Bucură-te, că pe îngerii Domnului împreună cu tine i-ai văzut pe când călătoreai;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 10-lea

Văzând Atotputernicul toate chinurile tale şi voind să facă izbăvirea ta, roaba Lui cea vrednică, a trimis un înger al Său, care cu toiagul a despicat pământul şi îndată a înghiţit pe cei care te chinuiau; iar tu, răbdătoare de chinuri, ai dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ziditorul tuturor zidirilor, al celor simţite şi al celor gândite, iarăşi a trimis pe îngerul Său spre ajutor ţie, care cu a sa venire zece mii din cei necredincioşi cu năprasnică moarte a omorât. Pentru care şi noi, slăvind pe Dumnezeul izbândirii tale, pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, că îngerul Domnului pe împăratul Sabeh l-a pierdut;
Bucură-te, că, după a lui pierzare, zece mii de suflete în Hristos au crezut;
Bucură-te, că, prin a ta rugăciune, pe tânărul cel mort la viaţă l-ai întors;
Bucură-te, că, în cetatea Macedoniei, cincizeci de mii la Hristos ai adus;
Bucură-te, că Timotei preotul această mulţime a botezat;
Bucură-te, că din Macedonia spre cetatea Caliopi ai plecat;
Bucură-te, că acolo pe Numerian împăratul l-ai mustrat;
Bucură-te, că şi acest tiran spre a te munci s-a pornit;
Bucură-te, că aici ai fost aruncată în trei boi de aramă încinsă;
Bucură-te, că şi din aceste chinuri ai ieşit biruitoare;
Bucură-te, că în munci cu tine era mâna lui Dumnezeu cea tare;
Bucură-te, că prin al Lui ajutor multora le-ai făcut spaimă şi mirare;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 11-lea

Împăratul veacurilor şi Dumnezeul puterilor minune preaslăvită a arătat, căci al treilea bou de aramă, în care se pregătea arderea şi în care ai fost aruncată, pornindu-se din loc ca unul viu, a mers cale ca la jumătate de stadie şi acolo, desfăcându-se bucăţi, cu mare sunet pe tine, slăvită fecioară, sănătoasă jos te-a lăsat. Iar poporul, aceasta văzând şi pe adevăratul Dumnezeu cunoscând, a strigat: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Duhovnicească făclie cu multe raze în lume ai strălucit şi întunericul slujirii de idoli foarte l-ai risipit şi mulţime mare de suflete ai adus la cunoştinţa Dumnezeului Cel adevărat. Pentru care cu credinţă te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că îngerul Domnului a pierdut pe necredinciosul împărat Numerian;
Bucură-te, că iarăşi zeci de mii de suflete s-au botezat;
Bucură-te, că eparhului Babodan spre chinuire trimisă ai fost;
Bucură-te, că acolo focul grătarului l-ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că, din această chinuire, sănătoasă, cu darul lui Hristos, ai scăpat;
Bucură-te, că eparhul Babodan, cunoscând pe Dumnezeu, cu mult popor s-a botezat;
Bucură-te, că după încreştinarea lui Babodan, spre cetatea Memsevriei ai plecat;
Bucură-te, că şi acolo pe Savorie împăratul l-ai biruit;
Bucură-te, că din a lui poruncă ostaşii cu sabia te-au tăiat;
Bucură-te, că Hristos-Viaţa pe tine din morţi te-a înviat;
Bucură-te, că în cetatea Memsevriei după înviere te-ai arătat;
Bucură-te, că acolo Evanghelia lui Hristos şaptezeci de zile ai predicat;
Bucură-te, că, văzând aceasta, Savorie împăratul, cu tot poporul, crezând în Hristos, s-a botezat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 12-lea

Vrând tu, o, fericită fecioară, să cercetezi pentru ultima oară pe părinţii tăi şi părăsind Memsevria şi întorcându-te în Macedonia, cetatea ta, ai găsit adormit pe fericitul tău tată şi, plângând, ai cântat lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântare şi slavoslovie aduci acum lui Dumnezeu-Hristos, Mirele tău, în Biserica Sa cea biruitoare şi în soborul fecioarelor celor înţelepte te veseleşti. Adu-ţi aminte şi de noi, cei păcătoşi şi smeriţi, care ne rugăm cu umilinţă către tine, lăudându-te aşa:
Bucură-te, că la Memsevria puţine zile ai vieţuit;
Bucură-te, că de acolo la cetatea ta ai venit;
Bucură-te, că de acolo un nor pe tine te-a răpit;
Bucură-te, că pe acel nor la cetatea Efesului ai sosit;
Bucură-te, că acolo în linişte întru Domnul te-ai săvârşit;
Bucură-te, că într-un mormânt nou bătrânul Apelian pe tine te-a îngropat;
Bucură-te, că a patra zi sfântul tău trup în mormânt nu s-a mai aflat;
Bucură-te, că Mirele tău Cel fără de moarte pe pământ pe tine te-a preaslăvit;
Bucură-te, că în cămara Sa cea de Mire, pe tine, mireasa Sa, te-a primit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe chinuri ai suferit;
Bucură-te, că multe suflete cu învăţăturile tale ai luminat;
Bucură-te, că pentru turma Păstorului Cel Mare multe oi cuvântătoare ai adunat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 13-lea

O, Sfântă slăvită Mare Muceniţă a lui Hristos Irina, auzi-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii, cei ce alergăm cu credinţă la tine; fii mijlocitoare pentru noi, nevrednicii, care prin tine cerem ajutorul lui Dumnezeu; ajută-ne nouă, prin sfintele tale rugăciuni, la vremea sfârşitului nostru şi în ziua Judecăţii de Apoi, ca, fiind mântuiţi, împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu în veci laudă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna…, Condacul 1: Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos…,

Icosul 1

Condacul 1

şi această

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Irina

Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, păcătoşii, către tine, Sfântă slăvită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, albina lui Hristos cea multlucrătoare, care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat şi prin a lor dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat; auzi-ne şi pe noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apăsaţi de conştiinţa mulţimii păcatelor noastre, care, prin a noastră nesimţire şi lenevire, sporesc şi se întăresc, şi ca o rugină veche, prin obişnuinţă, cheltuiesc şi strică în toată vremea tăria şi frumuseţea sufletelor noastre. Şi de aceea, te rugăm pe tine, porumbiţa lui Hristos cea curată şi preablândă, care prin sfântă neprihănire ai zburat de pe pământ către acoperământul cerescului Vultur, nu ne uita pe noi, cei nemernici şi cu totul neputincioşi, care ne zbatem, zăcând jos în această vale a plângerii şi a ispitirii, şi care îndrăznim a te pune pe tine mijlocitoare, sfântă fecioară, către Preabunul şi Preacuratul tău Mire, Hristos. Ia aminte la toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste alergăm la tine în vreme de necaz şi de primejdii.

Ştim că tu ai mare îndrăzneală către Preabunul nostru Mântuitor, pentru a Cărui dragoste ţi-ai pus sufletul tău; de aceea credem fără de îndoire că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne povăţuiască pe noi pe calea mântuirii şi să ne sprijine cu darul Său la vreme de ispite şi de încercări şi să ne acopere cu a Sa milă de toate primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi. Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, ca prin ea să vieţuim cu trezvie şi cu luare aminte, spre a scăpa de veşnicele munci şi a dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fără de margini şi să slăvim împreună cu tine, sfântă fecioară, pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Şi se face otpustul.

Doamne, binecuvântează-ne!

aprilie 13, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Doamne, binecuvânteaz-o(~ă-l), miluiește-o/l pe (Numele).
Doamne, binecuvintează-i pe toți cei cărora le e greu.
Doamne, potolește viforul gândurilor noastre.
Doamne, ușurează durerile robilor Tăi.
Doamne, binecuvântează copiii care am fost.
Doamne, curațește inimile noastre.
Doamne, binecuvântează bubele noastre, pe cele știute și pe cele de care nu vrem să știm.
Doamne, pune cele bune în inima mea pentru mine.
Doamne, dă-ne să fim în fiecare clipă, prezenți în viața noastră și în Tine.
Doamne, vezi mândria mea, nevoia mea de a părea, de a fi grozavă, perfectă, de a avea toate răspunsurile, de a controla și mă miluiește.
Doamne, vezi minciuna pe care o servesc oamenilor, minciuna cu care mă apăr, nevoia de a mă ascunde când mă descopăr bolnavă, urgența cu care îmi ascund bubele să nu se vadă, să nu se știe, să „scap” și de data asta.
Doamne, vezi-mi durerea, boala și durerea la vederea bubelor mele – și mă miluiește.
Doamne, vezi ura, scârba, neiertarea mea față de mine și mă miluiește!
Doamne, vezi frica mea de durere și mă miluiește.
Doamne, miluiește-i pe cei ce au dureri, răcorește-le inimile și-i umple de Tine.
Doamne, miluiește și ușurează durerile mămicilor și ale bebelușilor care se nasc.
Doamne, miluiește-i pe cei ce pierd pe cineva drag!
Doamne, miluiește-i pe cei ce se chinuie în îndoieli.
Doamne, miluiește-i pe cei ce se ostenesc să învețe.
Doamne, vindecă sufletul meu și mă miluiește.
Doamne, miluiește-ne să nu înmulțim răul și durerea din lume!
Doamne, miluiește și binecuvântează pe toți copiii Tăi!

Păzește-i de toată răutatea, de toată ispita, de tot păcatul! Fii Tu viu în inima și-n conștiința lor! Vindecă durerile lor, trimite-le oameni buni să le ajute pe Cale! Ajută-le să-și asculte și să le fie ascultate durerile! Pune pace pe chipurile lor, pune Pacea Ta în inimioarele lor!
Doamne, miluiește-i și-i luminează, binecuvântează-i și pune cele bune în inima celor cărora le-ai dăruit să fie părinți! Vindecă sufletul lor, dăruiește-le pacea și dragostea Ta, împacă viata lor și-i întoarce cu gânduri bune, cu inima iubitoare spre copiii lor!
Doamne, binecuvântează-ne, miluiește-ne pe noi și pe toată lumea Ta!
Doamne, ușurează inimile noastre cu Duhul Tău cel Sfânt!
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi și pe toată lumea Ta!
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi și pe toată lumea Ta!
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi și pe toată lumea Ta!

Rugăciune la icoana Maicii Domnului din Ierusalim – Panaghia Ierosolymitissa

aprilie 13, 2018aprilie 17, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Icoana Maicii Domnului de la Sfântul ei Mormânt din Ierusalim

Ceea Ce străluceşti întru slavă neapropiată, sub acoperământul privirii Tale păzeşte-ne pe noi de toate cursele vrăjmaşilor noştri nevăzuţi. Zidul patimilor noastre îl dărâmă cu puterea rugăciunii Tale şi arată-ne pe noi mai râvnitori spre faptele milostivirii. Ceea ce eşti grabnică spre ajutor tuturor creştinilor auzi şi suspinurile rugăciunii noastre şi potoleşte valurile ispitelor celor ce caută să ne tragă pe noi în adâncul deznădăjduirii.
În mormânt a fost pus preasfântul Tău trup, dar Izvorul vieţii trebuia să-şi înalţe curgerea spre cele cereşti. Pentru aceasta, legăturile morţii nu te-au putut ţine pe Tine, Cea Care ai născut pe Cel Ce a sfărâmat încuietorile iadului şi a tras pe toţi la viaţă. Pe noi, cei ţinuţi în lanţurile patimilor ne slobozeşte cu puternică mâna Ta şi risipeşte norul ispitelor, Tu, Ceea Ce Te-ai arătat Nor înţelegător al desăvârşirii.
Deschide-mi mie uşile pocăinţei, ca Una Ce Te-ai arătat Uşă a Vieţii luminată de razele iubirii Tatălui şi sfinţită de Duhul. Vezi veşmântul cel întinat al sufletului meu şi curăţeşte-mă în râul rugăciunilor Tale. Mormântul Tău şi acum se arată izvor de minuni, din care adapă-mă şi pe mine, cel însetat, care cu paşii gândurilor alerg către prea cinstită icoana Ta din Ierusalim. De la marginile lumii întinde-mi mână de ajutor prin legătura rugăciunii şi dă-mi mie a-mi agonisi mai înainte de sfârşitul meu viaţă curăţită în focul pocăinţei. Moartea s-a înfricoşat de Tine şi s-a ascuns de la prealuminată faţa ta, dar eu mă tem cumplit de ceasul morţii, ştiindu-mi conştiinţa împovărată cu păcate grozave. Dar în ceasul sfârşitului meu să mă adăpi din paharul pocăinţei şi să-mi dai trecere netulburată către Împăratul vieţii. Atunci mai cu osârdie fă rugăciune stăruitoare, ca Dreptul Judecător să-mi dea iertare nedreptăţilor mele şi să mă primească în odihna Sfinţilor Săi spre a Te lăuda pe tine cu toată mulţumirea sufletului şi a aduce Ziditorului veşnică închinare. Amin.

Cenaclul Monokeros Editia 52 – Elegia a V-a ( Nichita Stanescu)

aprilie 13, 2018ianuarie 29, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Dr. Alexandru – Theodor Amarfei

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul – 20 Noiembrie

aprilie 10, 2018noiembrie 20, 2022 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

sf-grigorie-decapolitul

Troparul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, glasul al 3-lea:

Chip te-ai făcut înfrânării şi prin dumnezeiescul Duh pe toţi i-ai luminat; alergarea dreptei credinţe ai săvârşit-o şi cu învăţăturile lumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi, Părinte Cuvioase Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

150389_grigorie-decapolitul

Condacul 1

Apărătorul nostru şi folositorul cel fierbinte, după datorie mulţumiri aducem ţie, Sfinte, noi, cei izbăviţi din nevoi cu rugăciunile tale. Ci ca cel ce ai către Domnul îndrăzneală, din toate primejdiile izbăveşte-ne pe noi, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Icosul 1

Îngerească viaţă alegând a petrece pe pământ, Părinte, ca să te bucuri cu îngerii în ceruri, ai părăsit toate cele veselitoare ale lumii şi, rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste, ai alergat la limanul cel de mântuire al sihăstriei; pentru care noi minunându-ne zicem ţie:
Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri Crucea Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai uitat dorul părinţilor tăi;
Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta;
Bucură-te, că ţi-ai logodit ţie curăţia;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam prin lăcomie;
Bucură-te, că prin postire ai domolit săltările trupului;
Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica Domnului;
Bucură-te, că dintr-însa ai născut duh de mântuire;
Bucură-te, căci cu secera rugăciunii ai curăţit spinii patimilor;
Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău;
Bucură-te, că ai semănat într-însul seminţele dreptei credinţe;
Bucură-te, că dintr-însele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

sf-grigorie-decapolitul-hagiu-01

Condacul al 2-lea

Văzându-se pe sine Sfântul izbăvit de grijile lumeşti, tăinuindu-se de slugile sale, a alergat la părintele şi păstorul care l-a învăţat rânduiala vieţii sihăstreşti şi l-a trimis a se nevoi cu pustnicii cei ce petreceau acolo aproape de dânsul şi cu care a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

sf_grigorie_decapolitul

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea răzvrătită a rău credinciosului egumen cunoscând-o, cu îndrăzneală l-ai înfruntat în sobor mustrându-l; iar el, trufaşul, mâniindu-se, a poruncit ca să te bată fără milă; tu însă, primind mulţimea loviturilor ca nişte rouă cerească, mulţumit-ai lui Dumnezeu; pentru care noi, lăudând râvna ta cea dumnezeiască, grăim ţie:
Bucură-te, că ai vădit cu îndrăzneală eresurile celor rău credincioşi;
Bucură-te, că ai fugit de locuirea cea împreună cu dânşii;
Bucură-te, că, pentru dreapta credinţă primind răni, te bucurai ca apostolii;
Bucură-te, apărătorul dogmelor celor soborniceşti şi apostoleşti;
Bucură-te, râvnitorul vieţii îngereşti;
Bucură-te, locuitorul pustiei cel ales;
Bucură-te, că prin vărsările lacrimilor ai stins focul păcatului;
Bucură-te, că prin stările la privegheri ai adormit valurile patimilor;
Bucură-te, căci cu dumnezeiasca smerenie ai smerit răutatea vrăjmaşilor diavoli;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de nălucirile lor cele prefăcute în chip de lumină;
Bucură-te, că prin sihăstrie te-ai arătat ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor;
Bucură-te, căci cu lucrarea cuvântului te-ai arătat viţă mult roditoare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt prin rugăciunile tale cele primite pogorându-se, a gonit pe diavolii care te supărau şi te chinuiau spre păcatul trupesc; de care izbăvindu-te în vis prin venirea Preacuratei Maicii lui Dumnezeu ce s-a arătat în chipul maicii tale, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

sf-grigorie-decapolitul-hagiu-02

Icosul al 3-lea

Având dorire să vezi pe fratele tău cel după trup, ai trimis la dânsul pe ucenicul tău; iar tu, fiind cuprins de lumina cerească ce s-a pogorât peste tine, ai petrecut în bună mireasmă multe zile, până ce s-a întors ucenicul; atunci te-ai deşteptat, iar el înţelegând acea taină preamărită, a grăit către tine:
Bucură-te, văzătorule de cereşti vedenii;
Bucură-te, lăcaş de cerească lumină;
Bucură-te, că prin buna mireasmă a ei te-ai izbăvit de curgerea sângelui;
Bucură-te, că printr-însa ai scăpat de patimi şi de supărările diavolilor;
Bucură-te, că, răstignindu-te lumii, Domnului te-ai adus jertfă;
Bucură-te, căci cu sudorile sihăstriei ai stins cărbunii patimilor;
Bucură-te, că ai fost pildă tuturor spre mântuire;
Bucură-te, că pe mulţi mântuiţi ai adus Domnului;
Bucură-te, temelia cea neclintită a pustniceştilor strădanii;
Bucură-te, că ai înflorit ca un trandafir şi crin binemirositor în văile sihăstriei;
Bucură-te, că de la cer ai primit dar în chipul focului;
Bucură-te, că ai strălucit mai mult decât soarele;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri îndoite având sfântul pentru vedenia de care a fost uimit în multe zile, a chemat pe unchiul şi Părintele său Simeon ca să vină la dânsul; de la care luând buna încredinţare că vedenia aceea n-a fost de la întunecaţii diavoli, ci dumnezeiască şi îngerească, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai glas din cer strigându-te ca pe patriarhul Avraam: „Ieşi din pământul tău şi din rudenia ta şi mergi în pământul în care vei putea sluji lui Dumnezeu”; şi îndată ascultând dumnezeiasca poruncă, sculându-te, te-ai dus; pentru aceea grăim:
Bucură-te, că te-ai făcut următor lui Avraam cu credinţa;
Bucură-te, căci ca dânsul ai părăsit patria şi neamul;
Bucură-te, cu Isaac moştenitorule al credinţei;
Bucură-te, cu Iacov minte văzătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, noule Moise, cu nerăutatea;
Bucură-te, noule David, cu blândeţea;
Bucură-te, că te-ai arătat nou Iov cu răbdarea;
Bucură-te, că ai râvnit credinţa lui Iosif;
Bucură-te, că pentru credinţă te-ai aprins cu râvna ca Ilie;
Bucură-te, căci cu îndrăzneală ai mustrat ca Botezătorul;
Bucură-te, bărbat al doririlor duhului, noule Daniele;
Bucură-te, profet văzător de cele viitoare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 5-lea

Stea nerătăcită multluminoasă povăţuită de Duhul Sfânt te-ai arătat, în pustietăţi şi în oraşe, strălucind cu minunile, diavolii gonind şi bolile tămăduind; pentru care de către toţi vestindu-se minunile tale, cu mulţumire se aduce lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând popoarele faptele tale cele bune şi viaţa ta cea mai presus de om, cu credinţă au alergat ca la un trimis al lui Dumnezeu, primind folosul cererilor; cu care şi noi împărtăşindu-ne de facerile tale de bine, după Evanghelie preamărind pe Tatăl ceresc, cu mulţumire cântăm ţie:
Bucură-te, că ai îmbogăţit pe cel sărac din Priconis, ca marele Nicolae;
Bucură-te, că te-ai arătat cu blândeţe către cel ce te-a bătut ca pe o iscoadă;
Bucură-te, că ai vădit avuţia lui Mercurie că era din nedrepte agoniseli;
Bucură-te, că ai izbăvit din mare pe călugărul ce-ţi slujea ţie;
Bucură-te, că la Roma te-ai arătat mare făcător de minuni;
Bucură-te, că de acolo ai fugit de lauda oamenilor;
Bucură-te, că în Sicilia ai gonit pe balaurul ce se pornise asupra ta;
Bucură-te, că acolo pe femeia cea desfrânată o ai îndreptat la pocăinţă;
Bucură-te, căci cu rugăciunea ta către Dumnezeu ai îmblânzit pe păgâni;
Bucură-te, că în chip nevăzut ai trecut prin oastea de sarazini;
Bucură-te, că ai vindecat mâna ce se uscase a sarazinului pe care o ridicase ca să te junghie;
Bucură-te, căci cu rugăciunile tale s-a tămăduit cel îndrăcit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor purtător de Dumnezeu fiind, ai învăţat a ne închina Treimii în Unime şi Unimii în Treime, şi făcându-te vas ales ca marele Pavel, te-ai aprins de râvnă, dorind de mucenicie pentru sfintele icoane; iar Dumnezeu te-a păzit în viaţa aceasta ca să foloseşti multora care au cântat Lui: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind tu ca al doilea Pavel în Tesalonic, petreceai în multe lipsuri dintre cele ale vieţii trupeşti; dar Dumnezeu purtând grijă de tine, te hrănea prin cinstita femeie, ca pe Ilie prin corbi şi ca pe Daniel în groapa leilor prin îngeri; iar noi, auzind credinţa ce aveai către Dumnezeu în Care ai nădăjduit, grăim ţie:
Bucură-te, că în multă lipsă fiind n-ai slăbit nevoinţele sihăstriei;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai răbdat foamea şi lipsa de îmbrăcăminte;
Bucură-te, că pe femeia cea săracă ai folosit cu izvorârea de smoală;
Bucură-te, că ai vădit pe cel ce ascunsese din milostenia cea rânduită pentru săraci;
Bucură-te, că ai tămăduit pe cel nebun îndrăcit ce sărise în spatele tău;
Bucură-te, că ai vădit pe călugărul ce se prefăcea că este îndrăcit;
Bucură-te, căci cunoscând vicleşugurile diavolilor, ca pe nişte păianjeni le-ai risipit;
Bucură-te, că întru toate desăvârşit i-ai ruşinat pe ei;
Bucură-te, că mai înainte ai spus pristăvirea stâlpnicului şi a celor doi fraţi;
Bucură-te, că asemenea ai vestit şi altui bătrân să-şi gătească mormântul;
Bucură-te, căci, cunoscând cu duhul, ai înfruntat pe cel ce nu îngropase pe cel mort găsit pe cale;
Bucură-te, că deştepţi mintea celor ce sunt îngropaţi în mormântul lenevirii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 7-lea

Vrând odinioară să mergi în părţile slovenilor spre a vieţui în mai multă linişte acolo, mergând puţin pe cale, te-ai întors degrabă, căci ai cunoscut urgia lui Dumnezeu ce era să cadă peste puţin timp asupra lor; iar ucenicul tău, înspăimântându-se de mai înainte cunoaşterea ta, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a Dumnezeu prin tine minune preamărită cu boierul cel închis în temniţă, căci hotărât fiind el de pierzare, ai cunoscut aceasta cu darul lui Dumnezeu; pentru care asemănându-te marelui Nicolae, îndată ai alergat la mai-marele cetăţii şi cu multe rugăciuni l-ai izbăvit din amara moarte; iar el, aducându-ţi mulţumire, a grăit către tine:
Bucură-te, izbăvitorul celor osândiţi la moarte;
Bucură-te, ajutătorul celor în primejdii;
Bucură-te, că ai fost liman celor învăluiţi de marea acestei vieţi;
Bucură-te, că din nevoi se izbăveau şi se izbăvesc cei ce cheamă numele tău;
Bucură-te, că, mai înainte cunoscând venirea ucenicului tău, l-ai întâmpinat;
Bucură-te, că ai izbăvit de moarte pe cel muşcat de viperă;
Bucură-te, că ai izbăvit pe fecioară de durerile ochilor şi de orbire;
Bucură-te, că ai tămăduit de răceală pe cel bolnav ce se culcase pe patul tău;
Bucură-te, că ai tămăduit pe cel bolnav de friguri prin îmbrăcarea cu rasa ta;
Bucură-te, că ai izbăvit pe o femeie săracă, bolnavă de durerea capului;
Bucură-te, că ai gonit pe diavolul din călugărul ce se chinuia rău;
Bucură-te, primeşte de la noi cei supăraţi de diavoli, de trup şi de lume;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 8-lea

Străină viaţă petrecând pe pământ, Fericite Părinte Grigorie, cu totul ţi-ai înălţat mintea către cele cereşti, minunând pe îngeri şi pe oameni cu răbdarea ta; pentru aceasta acum, luând răsplătire de la Dumnezeu, cânţi Lui neîncetat împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu trupul ai fost întru cei de jos ca un om, iar cu mintea nu te-ai dezlipit de cele de sus; pentru aceasta te-ai învrednicit a scoate foc din gura ta, care ţi-a luminat faţa mai mult decât soarele; de care înfricoşându-se ucenicul tău, i-ai poruncit ca până la sfârşitul tău să păzească taina, ferindu-te de laudele oamenilor; deci şi noi cu dânsul grăim ţie:
Bucură-te, cel ce ai lucrat privind spre cele de sus;
Bucură-te, că întotdeauna ai privit la sfârşitul lucrării celei de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, că pentru neîncetatele rugăciuni ai primit de la Dumnezeu sabie aurită;
Bucură-te, căci cu dânsa ai tăiat spinul păcatului;
Bucură-te, că, în trup fiind, ai auzit cântare îngerească;
Bucură-te, că prin curăţia minţii te-ai învrednicit de taine dumnezeieşti ca acestea;
Bucură-te, căci cu voinţa cea îndreptată spre Dumnezeu te-ai îndumnezeit după dar;
Bucură-te, că, în trup fiind, te-ai făcut lăcaş curat Preasfintei Treimi;
Bucură-te, că în chip nevăzut ai mers cu Ioan ucenicul tău pe cale;
Bucură-te, că de multe ori te-ai arătat unchiului tău în vremea rugăciunii;
Bucură-te, că mai înainte apucând ai mântuit pe stâlpnicul ce era să cadă în păcat;
Bucură-te, grăim ţie cei ce ne izbăvim de toate păcatele în toată vremea;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 9-lea

Toată latura Decapolei, Asia, Bizanţul, Tesalia, Roma, Răsăritul şi Apusul propovăduiesc lucrarea minunilor tale, cu care pe mulţi din dureri şi din necazuri i-ai izbăvit, vrednicule de minune, pe cei ce au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult bârfitori, care se fălesc numai cu filosofia cea deşartă, nu pricep cum tu, în trup muritor fiind, ai biruit hotarele firii, vieţuind ca un fără de trup cu darul lui Dumnezeu; iar noi mulţumire aducând Celui ce te-a mărit în viaţă şi după moarte, cântăm ţie:
Bucură-te, că prin multă strădanie ai câştigat înţelepciunea cea de sus;
Bucură-te, cel ce ai defăimat înţelepciunea cea deşartă;
Bucură-te, cel ce ai fost dulce la cuvânt şi mângâietor în învăţături;
Bucură-te, cel ce multe cetăţi le-ai izbăvit din rătăcirea idolilor;
Bucură-te, că la liman bun corabia Bisericii lui Hristos a ajunge te-ai nevoit;
Bucură-te, că pentru dânsa te-ai primejduit până la moarte;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos te-ai nevoit până la vărsarea sângelui;
Bucură-te, căci cu râvna dreptei credinţe te-ai făcut mucenic fără de sânge;
Bucură-te, că ai mărturisit pe Hristos a fi Dumnezeu şi om;
Bucură-te, că icoană ai zugrăvit întrupării Lui;
Bucură-te, că ai ars cu focul duhului bârfelile ereticilor, ca pe nişte neghină şi pleavă;
Bucură-te, căci cu lopata dreptei credinţe le-ai vânturat pe ele;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 10-lea

Voind a te asemăna Stăpânului Hristos, cu nerăutate ai iubit pacea şi dragostea şi n-ai răsplătit rău pentru rău; ci pentru cei ce te-au năpăstuit şi te-au bătut te-ai rugat, ca şi Acela pentru răstignitorii Lui şi ca Întâiul Mucenic Ştefan pentru cei ce l-au ucis cu pietre; cu care acum bucurându-te, cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit împotriva patimilor şi tare nesurpat al curăţiei te-ai arătat, Părinte Cuvioase, căci cu privegherea gonind somnul lenei, te-ai făcut casă Duhului Sfânt şi nici măcar în somn sau în vis n-au putut diavolii cu năluciri să te înşele; pentru care noi, lăudându-te, grăim către tine:
Bucură-te, păzitorul cel ales al fecioriei;
Bucură-te, că urmarea lui Hristos ca Pavel în trupul tău o ai purtat;
Bucură-te, că eşti numit cu numele privegherii;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de cămara cea de mire a Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, slujitorule al Preacuratei Fecioare şi Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule al cinstitei sale icoane;
Bucură-te, că prin alegerea lui Dumnezeu ca un vrednic ai primit preoţia;
Bucură-te, că ai adus lui Hristos jertfă cu inima curată;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai tras din adâncul pierzării de suflet;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai făcut îngeri la minte;
Bucură-te, că din poftele cele necurate izbăveşti pe mulţi;
Bucură-te, că potoleşti aprinderea patimilor noastre celor trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 11-lea

Împăratul împăraţilor şi Dumnezeu vrând să te cheme la Sine, ca să-ţi răsplătească cu bogate daruri pentru multe ostenelile tale, a îngăduit să pătimeşti de boală cumplită; din care după rugăciunea ta izbăvindu-te, ai cerut boala dropicii, prin care s-a făcut mai mult arătată răbdarea ta; iar tu până la sfârşit ai dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie primitoare de lumina înţelegătoare te cunoaştem pe tine, Părinte, că râvnind la bunătăţile cuvioşilor celor mai înainte de tine, te-ai aprins de dumnezeiescul foc, pe care Domnul a venit să-l arunce pe pământ, şi ai ars toată materia cea poftitoare de cele de jos şi către cunoştinţa cea dumnezeiască ai povăţuit pe cei ce au năzuit către tine; pentru care grăim ţie:
Bucură-te, că întru toate te-ai făcut următor al marelui Antonie;
Bucură-te, cel ce cunoşti gândurile ca marele Eftimie;
Bucură-te, cel ce înfrânezi poftele ca Sava sfinţitul;
Bucură-te, învăţătorule al pustiei ca marele Teodosie Chinoviarhul;
Bucură-te, cel ce iubeşti tăcerea ca marele Arsenie;
Bucură-te, cel ce îndrepţi spre pocăinţă ca Efrem Sirul;
Bucură-te, stâlp al răbdării şi făcător de minuni;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe ca şi mărturisitorii Maxim şi Teodor Studitul;
Bucură-te, că ai vieţuit în blândeţe şi în nerăutatea inimii;
Bucură-te, că te-ai făcut comoară a toată fapta bună;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai făcut bună mireasmă a lui Hristos;
Bucură-te, că te desfătezi întru viaţa veseliei cea de taină;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 12-lea

Vrând unchiul şi părintele tău să te vadă mai înainte de a trece tu din viaţa aceasta, ţi-a scris să mergi la dânsul, aflându-se închis pentru sfintele icoane; iar tu, Fericite, deşi erai cuprins de boală, ai mers cale îndelungată, ca un diamant multrăbdător, şi sărutându-vă unul pe altul şi duhovniceşte bucurându-vă, v-aţi despărţit; şi după pătimirea unui an deplin în cumplita boală, ai adormit somnul cel cuvios al sfinţilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând adormirea ta, te lăudăm ca pe cel ce bine te-ai nevoit, alergare ai săvârşit, credinţa ai păzit; pentru care mărturie este cinstitul tău trup, care cu darul lui Dumnezeu se păzeşte întreg şi nestricat. Din el culegem noi nenumărate tămăduiri de boli, de faceri de minuni şi grăim ţie cu credinţă:
Bucură-te, cel ce ai fost înger în trup şi acum dănţuieşti cu îngerii;
Bucură-te, Sfinte, care te veseleşti cu toţi sfinţii;
Bucură-te, cu apostolii şi cu mucenicii vorbitorule;
Bucură-te, cu cuvioşii şi cu drepţii locuitorule;
Bucură-te, că după trup ţi-a fost naşterea şi creşterea în Decapolia;
Bucură-te, că în veci moşteneşti Ierusalimul cel de sus;
Bucură-te, comoară nepreţuită a ţării Valahiei;
Bucură-te, că de multe feluri de primejdii pe aceasta o păzeşti;
Bucură-te, lauda cea de cinste a sfintei Mănăstiri Bistriţa;
Bucură-te, podoabă a tot clerul bisericesc;
Bucură-te, mângâierea celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, bucuria celor necăjiţi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 13-lea

O, Părinte Sfinte Cuvioase Grigorie, plăcutule al lui Hristos şi ajutătorul tuturor celor în nevoi, care în viaţa ta pe pământ după Evanghelie ai fost lumina lumii, iar după moarte, din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ai fost dat păzitor acestei ţări creştineşti prin aducerea sfintelor tale moaşte, primind acum acest puţin dar de la noi, smeriţii, mijloceşte către Dumnezeu că în veacul acesta să ne izbăvească de toată primejdia şi neputinţă, iar în cel viitor de veşnicele chinuri şi împreună cu tine să ne învrednicească în pământul celor vii să cântăm Lui: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngereasca viaţă alegând a petrece…, Condacul 1: Apărătorul nostru şi folositorul cel fierbinte…,

Icosul 1

Condacul 1

şi aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

O, Cuvioase Sfinte Grigorie, credem că încă în trup vieţuind te-ai făcut lăcaş Sfintei Treimi, la Care acum mutat fiind, neîncetat te rogi împreună cu toţi sfinţii şi cu Preacurata Maica lui Dumnezeu pentru întărirea Sfintelor Biserici, a patriarhilor, a împăraţilor, a domnilor, a supuşilor, a preoţilor, a călugărilor şi pentru sănătatea şi mântuirea tuturor drept-credincioşilor creştini. Cu umilinţă cădem la racla cu sfintele tale moaşte şi le sărutăm cu dragoste, rugându-te: întăreşte şi păzeşte acest sfânt lăcaş, pe care ţi l-ai ales sălaş, această sfântă mănăstire care te are pe tine apărător întru sine, precum şi toate oraşele şi satele şi pe toţi locuitorii din ele. Nu trece cu vederea nici pe cei ce năzuiesc la sfintele tale moaşte, care cu credinţă căzând se închină şi le sărută, rugându-se a li se dărui sănătate şi izbăvire de supărarea duhurilor necurate şi de alte boli nenumărate, care dobândindu-şi dorita izbăvire şi sănătate, împreună cu noi lui Dumnezeu să-I înălţăm slavă, iar ţie pentru datornica mulţumire îţi aducem icoasele acestea, întru care mărim şi lăudăm nevoinţele tale, privegherile, posturile, rugăciunile, luptele cu diavolii, bătăile şi toate ale tale fapte bune; pentru care toţi zicem: Bucură-te, Preafericite Părinte, preaînţelepte Grigorie!

Rugăciunea a doua către Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

O, întru tot Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie, cel ce din pruncie te-ai dat pe tine Domnului rănindu-te de focul dragostei Lui şi părăsind toate deşertăciunile lumii ca pe nişte gunoaie, lăsând şi pe părinţii tăi, ai urmat cu toata dragostea după Dânsul, iubindu-L mai mult decât toate bunătăţile cele trecătoare ale lumii acesteia. Că luminându-ţi-se ochii sufletului tău, cu toată curăţia I-ai slujit Lui ca un înger în trup, Care te-a preamărit cu darul facerii de minuni în viaţă şi după moarte, că aşa măreşte Dumnezeu pe cei ce-L slăvesc pe El. De la Care, Fericite, după multe trude şi osteneli, ai aflat har şi milă, că sfinţindu-te priveşti cu cetele îngereşti la lumina cea preadulce a Preasfintei Treimi. Rugămu-te dar, Sfinte al lui Dumnezeu, primeşte aceste rugăciuni de la noi, slugile tale, care nădăjduim la ajutorul tău, cei ce ne-am îmbogăţit cu sfintele tale moaşte, care cu darul lui Dumnezeu revarsă mireasmă bună şi încuviinţată celor credincioşi. Deci avându-te către Milostivul Dumnezeu bun părtinitor, aducem ţie această puţină a noastră rugăciune, şi fii folositor şi rugător pentru noi către Dumnezeu, ca prin rugăciunile tale să fim apăraţi de luptătorii noştri vrăjmaşi văzuţi şi nevăzuţi, izbăvindu-ne şi de toată ispita şi necazul cel negândit şi neaşteptat şi de chinurile cele veşnice ce va să fie şi să aflăm mila în ziua Judecăţii a ne învrednici şi noi cu tine de nespusele bunătăţi, privind lumina cea preadulce şi desfătată a feţei lui Dumnezeu, slăvind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Acatist pentru liniştirea sufletului

martie 23, 2018ianuarie 30, 2022 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

580624_416875255059517_1200750611_n

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!

TROPARUL (Glas 1)

Liniștitorul Cel Sfânt și minunat al valurilor înspumate și salvatorul trupesc și sufletesc al Sfântului Petru, liniștește-ne pe noi sufletește și trupește și salvează pe toți aleșii Tăi din focul ce va fi să vină, ca să-Ți cântăm: Iisuse, salvator ceresc, salvează-ne pe noi păcătoșii.

CONDAC 1

Trimis ai fost de Dumnezeu pe pământ să salvezi neamul omenesc de la prăbușire totală, iar noi, cei de acum, Îți cântam: Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

ICOS 1

Planul cel Sfânt și Dumnezeiesc a fost realizat prin Tine, Doamne Iisuse, Care ai acceptat smerita lucrare de a Te întrupa în pântecul Preacuratei Maicii Tale, Tu Care ești necuprins în ceruri, ai fost cuprins de pântece feciorelnic, iar noi cântăm așa :

Iisuse, liniștea copiilor noștri,

Iisuse, liniștea celor tulburați,

Iisuse, liniștea celor înviforați cu idei sau fapte rele,

Iisuse, liniștea celor împovărați cu minciuni sau vorbe deșarte,

Iisuse, liniștea celor smeriți,

Iisuse, liniștea celor ce nu sunt amăgiți,

Iisuse, liniștea celor curați la suflet,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 2

Dragoste multă având Maica de la Tine, nu s-a tulburat când I s-a vestit de dreptul Simion, că prin sufletul ei va trece sabia, ci mai vârtos a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 2

Sfânta Familie, compusa din Preacurata Fecioară, Dreptul Iosif – protectorul si micuțul prunc Iisus, nu s-a tulburat la vestirea de către Îngerul trimis din Împărăția Cerurilor, care a zis: ” – Scoală, Iosife, ia pruncul și pe Fecioara și fugi în Egipt, că Irod împăratul a pus gând rău pruncului”. Cu toții ascultând, ați făcut așa cum s-a poruncit, iar noi cântăm din toata inima așa :

Iisuse, liniștea Sfintei familii,

Iisuse, liniștea familiilor noastre,

Iisuse, liniștea rugăciunilor noastre,

Iisuse, liniștea Sfinților Îngeri păzitori,

Iisuse, liniștea Sfinților ocrotitori,

Iisuse, liniștea Heruvimilor mângâietori,

Iisuse, liniștea Serafimilor ascultători care cânta melodios,

Iisuse, liniștea Sfinților Îngeri de la tronul Tău ceresc,

Iisuse, liniștea Domniilor cerești,

Iisuse, liniștea Sfinților Arhangheli și a oștirilor cerești ordonate,

Iisuse, liniștea Scaunelor cerești,

Iisuse, liniștea Începătoriilor,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 3

Întorcându-vă din Egipt și stabilindu-vă țn Nazaret, ati căutat liniștea cea minunată, lucrând în pace și cântând lui Dumnezeu : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 3

La vârsta de 12 ani, trup de copil având, dar inteligența fiind Dumnezeiască, ai uimit pe toți învățații timpului acela, cărora, timp de trei zile, le-ai explicat adevărurile sfinte, drept pentru care unii s-au lămurit, iar noi cu liniște și pace în suflet cântăm :

Iisuse, liniștea Nazaretului,

Iisuse, liniștea pământească,

Iisuse, liniștea lucrătorilor cinstiți,

Iisuse, liniștea copiilor ascultători,

Iisuse, liniștea dezbaterilor sfinte,

Iisuse, liniștea celor ce Te-am auzit,

Iisuse, liniștea celor ce Te-am ascultat,

Iisuse, liniștea celor pe care I-ai învățat,

Iisuse, liniștea celor pe care I-ai luminat,

Iisuse, liniștea celor care, pe calea Adevărului au umblat,

Iisuse, liniște duhovnicească,

Iisuse, liniște nepricepută de mintea omenească,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 4

Tulbureala vremurilor acelora și vuietul zgomotos al evenimentelor din timpul tinereții Tale pământești nimic rău nu Ți-au făcut, Doamne Iisuse, ci pe toate le-ai petrecut, iar noi cântăm cu drag : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 4

Dincolo de vremuri a fost Tatăl Ceresc, Care Te-a ocrotit, cu ocrotire cerească, nimeni nu s-a atins de Tine, fiindcă ai fost supravegheat și îndrumat, iar noi din toata inima strigăm:

Iisuse, liniștea tinereților tale,

Iisuse, liniștește și pe tinerii din zilele noastre,

Iisuse, liniștea celor din jurul tău,

Iisuse, liniștea celor ce te-au dorit mereu,

Iisuse, liniște netulburată,

Iisuse, liniște mult visată,

Iisuse, liniște neînviforată,

Iisuse, liniște necurmată,

Iisuse, liniște mult prea-adevărată,

Iisuse, liniște nefurată,

Iisuse, liniște ponderată,

Iisuse, liniște prea-curată,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 5

Botezând la Iordan, Sfântul Ioan Botezătorul aducea pace și liniște în sufletele multora, iar când te-a văzut a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii!”, iar noi cu toții într-un glas să cântăm : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 5

Zbuciumul multora s-a potolit la botezul Sfântului Ioan, iar la botezul Tău, Doamne, glas ceresc s-a auzit de la Tatăl, Care spunea: „Acesta este Fiul Meu iubit, întru Care am binevoit”, iar Duhul Sfânt, în chip de porumbel, S-a așezat pe umărul Tău, apoi plecând în pustiu, în pace și liniște ai postit 40 de nopți, rugându-te către Tatăl Ceresc, iar noi cântăm:

Iisuse, liniștea celor botezați,

Iisuse, liniștea celor ce se pocăiesc,

Iisuse, liniștea celor ce la nimeni rău nu doresc,

Iisuse, liniștea celor ce au auzit glasul părintesc al Tatălui Ceresc,

Iisuse, liniștea celor ce postesc,

Iisuse, liniștea celor ce cu buna nevoință se nevoiesc,

Iisuse, liniștea celor ce Te iubesc,

Iisuse, liniștea celor ce în virtuți creștinești înfloresc,

Iisuse, liniștea celor ce slăvesc pe Bunul Dumnezeu,

Iisuse, liniștea celor ce slăvesc Puterile Cerești,

Iisuse, liniștea celor ce nu se grăbesc să facă rău,

Iisuse, liniștea celor ce sunt ca Tine,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 6

Într-un mod foarte liniștit l-ai alungat pe vicleanul ispititor care era dornic să vadă, Cine ești, si Tu I-ai poruncit să meargă înapoia Ta și să se închine lui Dumnezeu, iar el fugind, nu I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 6

După postirea minunată în pustiu și după alungarea ispititorului vrăjmaș ai început să alegi pe Sfinții Apostoli din oameni, neținând cont de vârsta lor, iar noi așa cântăm: Iisuse, liniște Dumnezeiască pe pământ,

Iisuse, liniște sfântă și strălucitoare,

Iisuse, liniște minunată, Care niciodată nu moare,

Iisuse, liniște binecuvântată de Tatăl nostru Cel Ceresc,

Iisuse, liniștea rugăciunii smerite,

Iisuse, liniștea viețuirii cinstite,

Iisuse, liniștea în duh și adevăr,

Iisuse, liniștea Sfinților Apostoli,

Iisuse, liniștea celor ce te-au cunoscut,

Iisuse, liniștea celor cu vârsta înaltă,

Iisuse, liniștea celor cu vârsta mijlocie,

Iisuse, liniștea feciorilor și a fecioarelor curate,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 7

Propăvăduind Sfânta Evanghelie, ai făcut minuni mari, ai plătit vama cu un ban scos din gura unui pește, ai înviat morții, scoțând rudele din zbuciumul provocat de moartea celor apropiați, ai oprit vântul și valurile mării cu puterea Ta supra-omenească, l-ai salvat pe ucenicul Tău Petru de la înnec, iar altă dată pe toți cei 12 Apostoli, care strigau înfricoșați: „Scoală, Doamne, ca noi pierim!” așa și noi acum strigăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 7

Oamenii care au văzut certarea mării și oprirea vântului au rămas mirați și se întrebau: „Cine este Acesta, de care vântul și valurile mării ascultă?” Iar noi acum liniștiti cântăm:

Iisuse, liniștitorul valurilor marii,

Iisuse, liniștitorul vântului,

Iisuse, liniștitorul sufletelor Sfinților Apostoli,

Iisuse, liniștitorul întregului zbucium,

Iisuse, liniștitorul sufletelor celor aleși de tine,

Iisuse, liniștitorul celor ce s-au neliniștit,

Iisuse, liniștitorul celor ce s-au întrebat,

Iisuse, liniștitorul celor ce pe toate le-au priceput,

Iisuse, liniștitorul celor ce sunt în multe nevoi,

Iisuse, liniștitorul celor ce sunt oameni ca noi,

Iisuse, liniștitorul celor smeriți și binecuvântați,

Iisuse, liniștitorul celor greu încercați,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 8

Cei care au fost zbuciumați de duhurile răului, nu puteau dormi și nici locui în așezăminte omenești, iar lui Dumnezeu nu puteau să-I cânte: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 8

În mai multe rânduri ai scos duhurile rele din oameni, din copii sau femei, curățându-i, luminându-i și liniștindu-i, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniștitorul celor care au fost bântuiți de duhuri rele,

Iisuse, liniștitorul celor ce nu puteau locui în locuințe

Iisuse, liniștitorul celor ce au trăit în morminte,

Iisuse, liniștitorul celor ce aveau duh rău și ieșeau la drum,

Iisuse, liniștitorul și curățitorul Mariei Magdalena,

Iisuse, liniștitorul femeii cananeence,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul femeii cananeence,

Iisuse, liniștitorul copilului care era aruncat în foc sau apă de duhurile rele,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul oamenilor chinuiți de duhurile necurate,

Iisuse, liniștitorul creștinilor,

Iisuse, liniștitorul sfânt și preacurat, biruitor asupra tuturor relelor,

Iisuse, liniștitorul celor ce nu te știau,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 9

Voind unii, tulburați cu duhul, să Te ia și să Te arunce într-o prăpastie, nimic nu au reușit, căci, trecând printre ei, ai plecat din locul acela, iar aceia nedându-și seama de nimic, nu cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 9

Unii nu au vrut să asculte vestea bună a Împărăției Cerurilor, ci se nelinișteau, iscodind sau căutând motive Fiului lui Dumnezeu, dar toți fiind loviți în fapta sau în cuvânt de Duhul Domnului Iisus Hristos, plecau fără cuvânt de încrâncenare, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniștitorul celor ce au vrut să Te arunce în prăpastie,

Iisuse, liniștitorul celor ce aprig se porniseră împotriva Ta,

Iisuse, liniștitorul celor ce Te urmăreau fără motiv,

Iisuse, liniștitorul celor ce Te iscodeau,

Iisuse, liniștitorul celor ce cu dragoste Te priveau,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul soacrei Sfântului Petre,

Iisuse, liniștitorul sutașului căruia I-ai vindecat sluga,

Iisuse, liniștitorul și speranța celui vindecat la Siloam,

Iisuse, liniștea și vederea orbului din naștere,

Iisuse, liniștea leproșilor vindecati,

Iisuse, liniștea surorilor lui Lazăr, cel înviat după 4 zile,

Iisuse, liniștea lui Zaheu vameșul, care s-a pocăit de faptele lui,

Iisuse, linistește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 10

Oamenii cei răi, văzând minunile Tale și propovăduirea Ta cea minunată, împinși de duhuri rele, s-au gândit să Te prindă, uitând să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 10

Știind că vei fi trădat, prins și răstignit, de trei ori ai vestit Apostolilor Tăi, pătimirile tale, apoi, schimbându-te la față, pe muntele Taborului, le-ai arătat ființa Ta Dumnezeiască, iar ei, neputând privi întreaga-Ți strălucire, au căzut jos, iar noi cu cinste strigăm :

Iisuse, liniște dorită,

Iisuse, liniște neoprită,

Iisuse, liniște sfântă, Care nu te-ai tulburat ușor,

Iisuse, liniște primitoare de vești rele,

Iisuse, liniște primitoare de patimi,

Iisuse, liniște strălucitoare, Care Te-ai arătat în muntele Tabor,

Iisuse, liniște cuprinzătoare dintre Moise și Ilie,

Iisuse, liniște arătătoare de Dumnezeu,

Iisuse, liniște cu efect minunat,

Iisuse, liniște cutremurătoare,

Iisuse, liniștea mea de viața viitoare,

Iisuse, liniște sfântă, cu adâncă chemare,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 11

Bătrânii, cărturarii și arhiereii au beneficiat de un trădător, pe nume Iuda Iscariotul, care, neliniștit fiind, a acceptat să facă vânzare pentru 30 de arginți, uitând să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 11

Făcând Cina de Taină, Care înfricoșătoare era, datorita relelor ce se lucrau, împreună cu cei 12 Apostoli ai stat la masa, iar celui ce urma să Te trădeze, I-ai spus cu liniște Dumnezeiască: „du-te și împlinește ce ai de împlinit”. După ce trădătorul a plecat, împreună cu ceilalți ai intrat în grădina Ghetsimani, unde lacrimi de sânge curgeau din ființa Ta Dumnezeiască, iar Tatăl Ți-a trimis un Sfânt Înger de întărire, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniște de nedescris pentru noi,

Iisuse, liniște desăvârșită în fața multor nevoi,

Iisuse, liniște minunată, Care ai înfruntat pe trădător,

Iisuse, liniște de nedescris, Care nu l-ai oprit pe trădător,

Iisuse, liniște tainică, Care pentru tot Te-ai pregătit,

Iisuse, liniște înfricoșătoare la Cina cea de Taină,

Iisuse, liniștea celor rămași cu Tine,

Iisuse, liniștea rugăciunii Tale,

Iisuse, liniștea lacrimilor amare,

Iisuse, liniștea lacrimilor de sânge,

Iisuse, liniștea minunată, Care ai văzut pe Îngerul de întărire,

Iisuse, liniștea dispusă spre jertfă și sacrificiu suprem,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 12

Oamenii cei răi, însoțiți de trădător, au venit în grădina Ghetsimani, au luat pe Domnul Iisus și L-au legat, iar Petru Apostolul, aprinzându-se, a tras sabia și a tăiat urechea lui Malhus, iar Domnul Iisus I-a zis: „Baga sabia la loc în teaca, că cel ce dă cu sabia, de sabie va pieri.” Atunci toți s-au risipit, iar cei ce L-au luat pe Domnul Iisus nu au cântat : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 12

Ai fost supus judecății nedrepte, Doamne Iisuse, ai fost purtat de la Ana la Caiafa, de la Pilat la Irod (Antipa), ai fost îmbrăcat cu haină roșie, cu cununa de spini pe cap, cu trestie bătut, la stâlp legat și biciuit, spre Golgota dus cu crucea în spate, iar femeile plângeau. Însă Tu le-ai spus: „nu Mă plângeți pe Mine, fiice ale Ierusalimului, ci plângeți-vă pe voi!” Apoi, răstignit pe cruce, ai zis : „Iartă-le, Tată Ceresc, că aceștia nu știu ce fac”, după care ai strigat cu glas tare: ”Tată Ceresc, în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu!”. Atunci, cerul s-a întunecat, pământul s-a cutremurat, catapeteasma templului s-a rupt în două, Prea Curata Maica Ta s-a întristat, iar noi strigăm așa :

Iisuse, liniștea Celui Ce pe toate le-ai acceptat,

Iisuse, liniștea îndurărilor,

Iisuse, liniștea suferințelor,

Iisuse, liniștea îndurată a celor ce Te-au urmat la calvar,

Iisuse, liniștea celor ce Te plângeau,

Iisuse, liniștea Veronicăi, care pe față Te-a șters,

Iisuse, liniștea minunilor de pe ultimul drum,

Iisuse, liniștea iubitorilor Tăi de acum,

Iisuse, liniștea puterii Tale Dumnezeiești, Ce mult ai suferit pentru noi,

Iisuse, liniștea celor iertați,

Iisuse, liniștea tâlharului binevoitor,

Iisuse, liniștea Sfântului Ioan Evanghelistul, care a luat-o în grijă pe Preacurata Maică a Ta,

Iisuse, liniștește sufletele noastre ți salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 13

A treia zi după scripturi ai înviat, Doamne, Iisuse Hristoase, iar noi, creștinii din România și din toată lumea, cântăm: Aliluia, Aliluia, Aliluia (de 3 ori) Apoi Icos 1 si apoi Condac 1.

Rugăciune pentru liniștirea sufletească

Doamne, Iisuse Hristoase, Mântuitorule al nostru, protectorule și binefăcătorule al întregii omeniri, liniștește sufletele noastre cele zbuciumate și ne îndeamnă pe toți pe calea mântuirii și a sfintei conlucrări cerești. Amin.

Rugăciune pentru ceasul în care îți vei vedea păcatul, a Sfântului Ioan din Kronstadt

martie 18, 2018martie 18, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

sfantul_ioan_de_kronstadt_8_0

Doamne, Tu, Cel Care ai pironit pe Cruce păcatele noastre, pironește pe Crucea Ta și acest păcat al meu și mă miluiește după mare mila Ta! Amin!

(Și te însemnezi cu semnul Sfintei Cruci)

Acatistul Sfântului Antipa de la Calapodeşti (vindecător al bolilor fără leac) – 10 Ianuarie

martie 6, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

sfantul-antipa-de-la-calapodesti-vindecator-al-bolilor-fara-leac-6014018

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

Ca pe o vistierie a nevoinţelor sihăstreşti, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuţilor şi lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria şi neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Icosul 1

Din pruncie ai fost ales să fii sălaş al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune şi în râvna către viaţa cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;

Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;

Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;

Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;

Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;

Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;

Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;

Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;

Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;

Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;

Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 2

Auzind cuvintele psalmistului care zice: “Arată-mi, Doamne, calea pe care trebuie să merg, că la Tine am ridicat sufletul meu”, ai plecat la Mănăstirea Neamţ unde ţi-ai închinat viaţa slujind lui Hristos şi ascultării necondiţionate potrivit regulilor sfinte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Dacă ai părăsit casa părintească şi satul natal, ai intrat în obştea fraţilor şi călugărilor din lavra Neamţului unde ai căutat neîncetat să urmezi pravila Bisericii şi să te înduhovniceşti din viaţa părinţilor îmbunătăţiţi. Pentru aceasta, primeşte de la noi cântarea aceasta:

Bucură-te, că de tânăr ai plecat spre nevoinţă;

Bucură-te, că te mângâi din iubire şi credinţă;

Bucură-te, că la Neamţu ai intrat în mănăstire;

Bucură-te, că Fecioara ţi-a fost ţie ocrotire;

Bucură-te, că dorit-ai sfânta viaţă îngerească;

Bucură-te, că-ntru tine Domnu’ a vrut să locuiască;

Bucură-te, că virtutea ai avut-o ca arvună;

Bucură-te, că vrăjmaşii n-au putut să te răpună;

Bucură-te, că în suflet ai purtat pe Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce cerul l-ai coborât pe pământ;

Bucură-te, că viaţa nu ţi-a fost decât o cruce;

Bucură-te şi primeşte lauda ce ţi-o aducem;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 3

După ani îndelungaţi petrecuţi în smerenie şi pocăinţă în obştea Mănăstirii Neamţ, ai avut sfatul îmbunătăţitului Părinte Dimitrie ca să pleci în Muntele Sfânt al Athonului. Iar acesta, dăruindu-ţi binecuvântare, ai plecat să te nevoieşti în Schitul Prodromu, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul 3

Puterea Celui Preaînalt pogorându-se peste tine, Părinte Antipa, ai împlinit cu osârdie poruncile Evangheliei lui Hristos, încât numele tău s-a făcut cunoscut între Părinţii Athonului, pentru care lucru îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, bun Părinte, plin de har dumnezeiesc;

Bucură-te, că în suflet razele iubirii-ţi cresc;

Bucură-te, pustnic vrednic şi înger înaripat;

Bucură-te, că viaţa ţi-ai ferit-o de păcat;

Bucură-te, floare rară udată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că avut-ai viaţă sfântă pe pământ;

Bucură-te, piatră-aleasă şi frumosul giuvaer;

Bucură-te, că din lacrimi ţi-ai gătit cunună-n cer;

Bucură-te, trandafirul cu petalele-n lumină;

Bucură-te, că virtutea îmbrăcat-ai ca o haină;

Bucură-te, că pustia ţi-a fost rai duhovnicesc;

Bucură-te, că în juru-ţi flori mirositoare cresc;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 4

Văzându-te pe tine vrăjmasul, de Dumnezeu purtătorule, Părinte, sporind în viaţa cea duhovnicească, îţi pregătea mulţime de ispite ca să te piardă; însă, după puţin timp, s-a ruşinat de statornicia ta în lucrarea virtuţilor, căci cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul 4

Având permanent conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu în fiinţa ta, Părinte Antipa, nu ţi-ai lipit inima de trecătoarele desfătări ale vieţii acesteia, făcân-du-te pildă bună celor ce vor să se mântuiască; pentru aceasta îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că fiinţa ţi-o pătrunzi cu nepătrunsul;

Bucură-te, cel ce ruga ţi-ai împletit-o cu plânsul;

Bucură-te, pustnic mare cu desăvârşită minte;

Bucură-te, că’mplinit-ai toate poruncile sfinte;

Bucură-te, pildă bună şi profet între profeţi;

Bucură-te, îndreptătorul tinerilor înţelepţi;

Bucură-te, că în noapte umpli cerul de-ncântare;

Bucură-te, viers de taină pe lăuntrică suflare;

Bucură-te, cel ce viaţa ţi-a fost Sfântă Liturghie;

Bucură-te, geană’nchisă peste-a văzului trezvie;

Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare;

Bucură-te, că în Athos ai luminat ca un soare;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 5

Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munţilor, aşa şi sufletul tău dorea să se adape din izvoarele cele nesecate ale Harului întru linişte. Pentru aceea, te-ai depărtat în pustie pentru a petrece împreună cu îngerii şi a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

După o vreme ai fost nevoit să părăseşti sălaşele Athosului, Părinte, călătorind până în părţile Novgorodului, unde ai şi rămas până la sfârşitul vieţii tale pământeşti. Întâmpinând şi acolo ispite şi greutăţi, nu te-ai despărţit de dragostea Stăpânului Hristos, pentru care îţi aducem această pioasă cântare:

Bucură-te, că fiinţa ţi-a fost plină de Treime;

Bucură-te, că răbdarea te-a suit la înălţime;

Bucură-te, că pe diavol de ruşine l-ai umplut;

Bucură-te, că de dânsul toată viaţa ai fugit;

Bucură-te, minte, plină de smerită cugetare;

Bucură-te, că psalmii ţi-au fost pururea cântare;

Bucură-te, ochi lăuntric văzător prin orice gând;

Bucură-te, cel ce harul ţi-l împropriezi plângând;

Bucură-te, fericite, tu, preascump al nostru rod;

Bucură-te, că viaţa ţi-ai dus-o în Novgorod;

Bucură-te, mândră floare a grădinii româneşti;

Bucură-te, că te-aşteaptă plaiurile strămoşeşti;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 6

De puterea Duhului Sfânt umbrit fiind, Sfinte, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor şi stăpânitorilor răutăţilor celor din lume; şi, izgonind vicleşugurile lor, toate faptele tale cele bune le-ai săvârşit cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Voind Preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toţi cei ce împlinesc voia Lui, a împodobit, aici pe pământ, pe Cuviosul Antipa cu smerită cugetare şi darul înainte-vederii ca să se preamărească numele Lui între prietenii Săi, iar nouă, tărie să zicem:

Bucură-te, cel ce-n tine chipul Lui s-a împlinit;

Bucură-te, că Acela pe tine te-a preamărit;

Bucură-te, cel ce-n dar primeşti şi dărui;

Bucură-te, c-ai dat totul tuturor şi fiecărui;

Bucură-te, rugăciune răsucită pe mătănii;

Bucură-te, văzătorul de dumnezeieşti vedenii;

Bucură-te, cel ce-n taină glasul Domnului asculţi;

Bucură-te, că viaţa ţi-a fost plină de virtuţi;

Bucură-te, fântână cea cu apă cristalină;

Bucură-te, focul sacru din a Duhului lumină;

Bucură-te, cel ce trupul cu rugăciune îl saturi;

Bucură-te, că Scriptura ţi-a fost pravilă şi sfaturi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 7

Nici frigul, nici aspra vieţuire, nici primejdiile ţinutului auster al Novgorodului îngheţat nu te-au despărţit de dragostea lui Hrisots, Care ţi-a încălzit sufletul prin energia Duhului Sfânt. Preasfânta Treime te-a păzit în viaţa aceasta, ca să foloseşti multora şi să înveţi pe toţi a cânta: Aliluia!

Icosul 7

Dumnezeu Cel negrăit şi necuprins de gând şi de cuvânt, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi Acelaşi fiind, Cel care a iubit lumea atât de mult, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat, ca lumea viaţă să aibă şi s-o aibă din belşug, te-a ales pe tine, Părinte Antipa, să-I slujeşti cu bunăcuviinţă. Drept aceea, numele tău, Sfinte, a rămas în memoria celor ce ţi-au urmărit viaţa ta îmbunătăţită, dar şi nouă, celor ce-ţi cântăm:

Bucură-te, cuvioase şi dascăl al rugăciunii;

Bucură-te, paravanul vânturilor şi furtunii;

Bucură-te, fericite, uns cu mir dumnezeiesc;

Bucură-te, floare rară cu miros duhovnicesc;

Bucură-te, că te bucuri, încetând a’ tale plângeri;

Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;

Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;

Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;

Bucură-te, că întrat-ai în timpul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;

Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;

Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;

Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;

Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 8

Voind Hristos să arate lumii că nu în zadar se ostenesc cei ce fac voia Lui aici, pe pământ, ci mare plată se găteşte lor întru Împărăţia Cerurilor, a preamărit pe alesul Său, Antipa, la săvârşirea din viaţa aceasta cu aşezarea în ceata prietenilor Lui, cu care împreună cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Credinţa cea dreaptă păzind, calea săvârşind, încărcat de fapte bune, când Bunul Dumnezeu a voit, te-a chemat pe tine, Părinte Antipa, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, primind cununa cea nevestejită a slavei Lui. Pentru aceasta, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce-n pace lumea o ai părăsit;

Bucură-te, că în ceruri Hristos – Domnul te-a primit;

Bucură-te, că te bucuri, încetând a tale plângeri;

Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;

Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;

Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;

Bucură-te, că intrat-ai în timpul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;

Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;

Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;

Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;

Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 9

Trupul tău plin de mireasma ostenelilor a fost îngropat în Mănăstirea Valaam, alături de ale acelor cuvioşi părinţi nevoitori, iar sufletul tău sălăşluieşte pururea în locaşurile cereşti, slăvind neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul 9

Nu după multă vreme trupul tău s-a dovedit a fi sălaş al Duhului Sfânt, Părinte Antipa. De aceea, cu evlavie sfintele tale oseminte au fost scoase şi puse cu cinste, ca o comoară de mult preţ, spre închinare credincioşilor. Iar vestea preamăririi tale de către Dumnezeu s-a răspândit în toată lumea ortodoxă, dar mai curând în patria şi neamul tău din care ai plecat. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că în chinuri ţi-a fost totdeauna traiul;

Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câştigi raiul;

Bucură-te, că de-a pururi vezi faţa Sfintei Treimi;

Bucură-te, că în juru-ţi cresc mulţime de lumini;

Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că pământul nu te-a socotit pământ;

Bucură-te, podoabă scumpă care ceru ‘mpodobeşti;

Bucură-te, cămară-n care pururi cu Hristos vorbeşti;

Bucură-te, chip de înger, în văzduhul necuprins;

Bucură-te, rază sfântă, lumină şi foc nestins;

Bucură-te, că din slavă har pogoară să ne-adape;

Bucură-te îndepartare care, totuşi, eşti aproape;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 10

În ceata aleşilor Tăi ai aşezat pe Cuviosul Antipa, cel mult nevoitor. Căci acesta a ştiut pe pământ să preamăreasca numele Tău, iar în ceruri Te laudă neîncetat împreună cu îngerii, cântând: Aliluia!

Icosul 10

Ca un zid tare împotriva ispitelor eşti pentru noi, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa; roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru neamul românesc, ca întru bucuria inimii să-ţi cântăm:

Bucură-te, stea cerească în lumină negrăită;

Bucură-te, dătătorule de energie nenăscută;

Bucură-te, ştiutorul neştiutelor mistere;

Bucură-te, dătătorul de ştiinţă şi putere;

Bucură-te, trandafirul înflorit pe veşnicie;

Bucură-te, sfeşnic sacru care-n alte zări învie;

Bucură-te, că stai veşnic între cetele mărite;

Bucură-te, că prin tine, Hristos milă ne trimite;

Bucură-te, lecuirea bolilor nevindecate;

Bucură-te, dătătorul de puteri şi sănătate;

Bucură-te, hrănitorul cel cu pâinea mântuirii;

Bucură-te, purtătorul de balsamul lecuirii;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 11

Făclie purtătoare de lumină te avem pe tine, Părinte Antipa, că luminezi toată Biserica Ortodoxă, de la o margine la alta, izvorând bună mireasmă şi revărsând tămăduiri celor ce cinstesc cu dragoste şi se închină sfintelor tale moaşte. Pentru aceasta, lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, îi cântăm împreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11

Lăudăm nevoinţele tale, Cuvioase Părinte, cinstim sfintele tale moaşte, preamărim răbdarea ta pentru Hristos, cântăm cu bucurie încununarea ta în ceruri şi te rugăm, cu osârdie, să ne ajuţi pe noi în vremea ispitelor şi necazurilor, care ne împresoară, ca să-ţi cântăm:

Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;

Bucură-te, că prin tine creştinii se luminează;

Bucură-te, biruinţă, în a lumii osteneală;

Bucură-te, îndrăznire, în a noastră îndoiala;

Bucură-te, vindecare bolilor nevindecate;

Bucură-te, că eşti baie spălătoare de păcate;

Bucură-te, cort de aur şi ancoră a nădejdii;

Bucură-te, apărare celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, mângâierea celor slabi de suferinţă;

Bucură-te, alinare celor ce vin cu credinţă;

Bucură-te, scară tare şi putere nevăzută;

Bucură-te, izbăvirea celor ce cad în ispită;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 12

Dăruieşte, Părinte, şi nouă din darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmaşilor, să mergem pe calea Adevărului şi a dreptăţii, că împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cel ce vezi pururea faţa Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţită, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, primeşte lauda şi cântarea noastră:

Bucură-te, păzitorul, sihaştrilor din munţi;

Bucură-te zi de pace şi alesul între sfinţi;

Bucură-te, uşurinţă în ale noastre mari necazuri;

Bucură-te, biruinţă si-ajutor în negre ceasuri;

Bucură-te, săturarea celor care îţi cer hrană;

Bucură-te, încălzirea celor goi fără de haină;

Bucură-te, cale bună şi podoaba fecioriei;

Bucură-te, crin de aur şi sadul cuvioşiei;

Bucură-te, scut tare şi sabie nedreptăţii;

Bucură-te, adevărul şi solia demnităţii;

Bucură-te, miluirea celor ce se pocăiesc;

Bucură-te, ajutorul celor ce se mântuiesc;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 13

O, preaminunate Părinte Antipa, omul rugăciunii şi podoaba cuvioşilor, cel ce ai câştigat moştenirea veşnicelor bunătăţi, primeşte această cântare de laudă şi, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, cere nouă iertare păcatelor şi izbăvire de chinurile veşnice, că împreuna cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1

Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;

Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;

Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;

Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;

Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;

Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;

Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;

Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;

Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;

Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;

Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;

Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 1

Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Rugăciune pentru vindecarea bolnavilor de cancer

martie 5, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

28279634_1836571146376422_4661260550925157422_n

Fundația Sfânta Irina ne îndeamnă să rostim zilnic o rugăciune pentru bolnavii de cancer. România are cea mai mare incidență a cancerului dintre toate țările europene.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Tu Cel Ce ai vindecat și vindeci mulțime de bolnavi, neputincioși și stăpâniți de demoni, întinde dreapta Ta spre vindecarea bolnavilor de cancer din cetatea aceasta și țara aceasta.

Asemenea Proorocului Daniil ne rugăm: „Pleacă, Dumnezeul meu, urechea Ta să auzi, deschide ochii Tăi să vezi mâhnirea noastră adâncă și cetatea asupra căreia se cheamă numele Tău, că nu pentru faptele noastre drepte aducem înaintea Ta rugăciunile noastre cele fierbinți, ci pentru milele Tale cele mari”.

Știm că pentru încercarea, păcatele și trezirea noastră ai îngăduit această molimă asupra poporului Tău, dar și îndelungă-răbdarea și mult milostiva Ta iubire de oameni o cunoaștem.

Pentru aceea, Te rugăm ca oarecând, în vremurile de demult, pogoară-Te întru acest Egipt de patimi și căderi și vezi necazul poporului Tău celui nou, auzi strigarea lui din apăsarea bolii care cumplit, după dreptate, acum îl asuprește.

Descoperă, Doamne, robilor Tăi că Tu ești Stăpânul vieții și al vindecării, Stăpân peste orice trup muritor și peste sufletul cel veșnic, ca să cheme numele Tău spre vindecarea trupească și sufletească, să creadă în Tine și în Biserica Ta.

Învață-i, Doamne, pe robii Tăi să nu otrăvească leagănul creației Tale, să-l păstreze întreg și curat și să trăiască în pace cu toți oamenii, ca să nu fie ei înșiși pricina suferinței lor.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, dă-ne putere să-i iubim pe vrăjmașii noștri, ca binecuvântarea și viața să stăpânească în inimile noastre și în toată lumea Ta.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, iartă, vindecă și alungă cumplita suferință a cancerului din hotarele acestui popor, spre pocăință, nădejde și mântuire. Amin.

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

Autor: multumesc2014

Rânduiala ce se face pentru cei ce sunt tulburaţi şi supăraţi de duhuri necurate din Molitfelnic (se face numai de către preot)

Căldură mare, mon cher!

Acatistul Preasfintei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu în cinstea Icoanei : „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”

Acatistul Cuviosului Părinte Iustin Pârvu – 16 iunie

Acatistul Sfintelor Femei iubitoare de Dumnezeu

Cuvânt către un prieten – Cristina Olaru

Cocon – Prințesa Primăverii

Acatistul Sfintei Treimi

Bogdan Nicolae IMURLUC | Sculptor | Ambiţia şi munca dau roade în cele din urmă – Silvia Rotaru

Acatistul Înălţării Domnului

How can we heal our depression? – Mother Siluana Vlad

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Irina – 5 Mai

Doamne, binecuvântează-ne!

Rugăciune la icoana Maicii Domnului din Ierusalim – Panaghia Ierosolymitissa

Cenaclul Monokeros Editia 52 – Elegia a V-a ( Nichita Stanescu)

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul – 20 Noiembrie

Acatist pentru liniştirea sufletului

Rugăciune pentru ceasul în care îți vei vedea păcatul, a Sfântului Ioan din Kronstadt

Acatistul Sfântului Antipa de la Calapodeşti (vindecător al bolilor fără leac) – 10 Ianuarie

Rugăciune pentru vindecarea bolnavilor de cancer

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta: