Canon de rugăciune către Sfântul şi Dreptul Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria – 28 Decembrie

Troparul Sfântului şi Dreptului Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria

Glasul al 2-lea

Binevesteşte Iosif lui David, Dumnezeiescului părinte, mi­nunile: văzut-ai pe Fecioara născând; cu magii te-ai închi­nat; cu păstorii ai Slăvit şi prin îngeri înştiinţare ai primit. Roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1

Glasul 1

Irmos: Hristos Se naşte…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fericite slujitor al lui Hristos, Cel Ce S-a Întru­pat, cel ce ai fost socotit părinte al lui Hristos, cu îndrăzneală înaintea Acestuia stând, cere pace şi izbăvire de cele cumpli­te pentru cei ce te laudă pe tine.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Supus cuvintelor Dumneze­ieşti, slujitor al minunatelor lucruri, logodnic al Fecioarei, Dumnezeieştii Fiice, drept şi adevărat cu totul te-ai arătat, Sfinte Iosif şi te-ai odihnit în Cor­turile drepţilor.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Învrednicitu-te-ai a vedea pe Hristos purtat ca un Prunc în chipul nostru şi al Lui tată ai fost numit. Mărirea ta cu ade­vărat este foarte mare şi vred­nicia ta este mai mare decât toate. Pentru aceasta pe tine te lăudăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născând cu Trup pe Hristos în cetatea Betleem, Ceea ce nu ştii de nuntă, L-ai înfăşat pe Dânsul cu scutece. Sosirea Lui a umplut de spaimă pe Dreptul Iosif, care cu frică măreşte şi se închină Puterii Sale.

Cântarea a 3-a

Irmos: Celui mai înainte de veci…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Celui Ce a Strălucit din Tatăl, în chip Tainic, mai înainte de veci şi în cele mai de pe urmă din Fecioara în chip de Negrăit S-a Întrupat, părinte ai fost numit, preamărite şi văzător al Tainei Celei Înfricoşătoare, fericite.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe Acela de Care se cutre­mură Oştile cereşti ca de un Dumnezeu Nemărginit, Care S-a născut din Fecioară, Îl ţii în braţele tale, Dreptule Iosif, sfinţindu-te prin pipăirea cea înfiorătoare, înţelepte. Pentru aceasta te lăudăm.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Arătându-te cu inimă curată, înţelepte, fost-ai însărcinat să primeşti în păstrare Măreţia Tainei, care mai înainte nu era cunoscută neamurilor; prin care ne-am mântuit toţi, cei ce slăvim cu credinţă pomenirea ta cea de lumină purtătoare şi Dumnezeiască.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Cel Ce a luat Trup din Cu­ratele tale sângiuri, Fecioară Preacurată şi în peşteră S-a născut şi în iesle a fost pus, pe Dum­nezeu, Cel Ce avea înfăţişare ca noi, văzându-L Dreptul Iosif, cu cântări L-a mărit.

Cântarea a 4-a

Irmos: Toiag din rădăcina lui Iesei…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Având cuget ascultător de Dumnezeieştile Porunci şi cu totul fiind curat, ţi-ai lo­godit pe cea Singură Curată şi fără de prihană între femei, păzind curăţia Fecioriei, pentru o bună găzduire a Ziditorului.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Numai Arhanghelului Gavriil, în ceruri şi numai ţie, prealăudate, după Ceea ce este Singura care nu ştie de nuntă, vi s-a încredinţat cea mai Înspăimântătoare Taină şi mai presus de toate, Fericite Io­sif, singurul pricinuitor al stri­căciunii şi începătorul întune­ricului fiind înşelat.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De grija cea către Dumneze­ieştile fapte aflându-te însufle­ţit şi luminoasă biserică a Făcă­torului fiind, te-ai învrednicit, Fericite Iosif, a primi din sfânta biserică pe Biserica cea Sfântă, pe Ceea ce Singură între femei este pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel Nevăzut a stat de faţă vă­dit risipindu-ţi toată îndoiala minţii tale şi zicându-ţi: nu te teme, Iosif, a lua acum pe Maria cea Preacurată, că ea poartă în pântece pe Cel Ce cu Dumnezeirea şi cu Puterea pe toate le poartă.

Cântarea a 5-a

Irmos: Dumnezeu fiind al păcii…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Strălucind cu blândeţea, Înţeleptule Iosif, te-ai să­lăşluit în pământul celor blânzi.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Că ai fost numit tată al lui Hristos Cel Blând, pe Care în braţele tale ţinându-L, te-ai sfinţit; şi văzându-L îmbrăcat în Trup omenesc, te-ai preamărit.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca pe un nor Dumnezeiesc ce ascunde Soarele în sânurile sale, ai dus din cetatea lui David, în Egipt pe Ceea ce este Singura Curată, ca să risipească întune­ricul nebuniei idoleşti, Logodnicule Iosif, Preasfinţitule slujitor.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Drept fiind, umblat-ai pe dreptele cărări ale Stăpânului, Care te-a judecat pe tine cu dreptate, aşa ca să slujeşti cu frică şi cu credinţă Nespusei Tai­ne a Naşterii; prin care oamenii au fost îndreptaţi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Aflatu-s-a Fecioara încăpând în pântece pe Dumnezeu Emmanuel, Cel din fire Nemărginit, precum a zis odinioară Prooro­cul; ceea ce nepricepând Dum­nezeiescul Iosif, a fost învăţat noaptea, pe când dormea prea­fericitul, de la un înger.

Cântarea a 6-a

Irmos: Din pântece pe Iona…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe Dumnezeu, Cuvântul Cel Veşnic al Tatălui, Cel Ce S-a arătat nouă cu Minunata Naştere din Fecioară, primindu-L Dreptul Iosif, s-a bucurat şi minu­nată cale în Egipt împreună cu El a făcut, ascultând de Dumnezeieştile Porunci.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Stai, slujind ca un înger, Înţeleptule Iosif, pe Dumnezeu Cel Ce S-a făcut Prunc cu Trupul şi nemijlocit te-ai luminat lă­murit, primind de la Dânsul Ra­zele Cele Nematerialnice, feri­cite şi prealuminat te-ai arătat şi cu sufletul şi cu inima.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind cu totul sfinţit la suflet şi la trup prin atingerea de Dumnezeire, prealăudate, te-ai mutat la Locaşurile cele Nemate­rialnice, sfinţind acum pe cei ce săvârşesc cu adevărat, cu cinste pomenirea ta, Dreptule, Preasfinţite Iosif, logodnicul Preasfintei Maici a lui Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Prealăudate Iosif, văzut-ai născându-Se pe pământ, din Curata Fecioară, Prunc Tânăr, pe Cel mai înainte de început şi mai înainte de toţi vecii născut din Părintele; şi ai auzit lăudându-L pe Dânsul îngerii, înă­untrul peşterii şi L-ai văzut cul­cat în iesle.

CONDAC

Glasul al 3-lea

Podobie: Fecioara astăzi…

De veselie astăzi, Dumneze­iescul David se umple; şi Dreptul Iosif împreună cu Iacob, laudă aduce; că luând cunună pentru înrudirea cu Hristos se bucură; şi pe Cel Ce s-a născut în chip de negrăit pe pământ, Îl laudă şi strigă: mântuieşte, Îndurate, pe cei ce Te cinstesc pe Tine.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii cei binecredincioşi…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Văzut-ai sfârşitul Proorociilor; că pe Hristos, pe Care L-au propovăduit, Cel Ce a ieşit din Fecioara Preacurată, L-ai pipăit şi Prunc L-ai cunoscut, ca un Curat la suflet slujitor al lui Hristos.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Împodobindu-te cu viaţă ne­pătată, Preamărite Iosif, fost-ai paznic adevărat al Fecioarei Celei fără de prihană şi te-ai numit tată al Copilului, Care S-a născut, fiind mărit cu cin­stitul nume.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cel Ce a zidit cerul şi pămân­tul şi marea Se numeşte Fiu al teslarului, adică al tău, fericite, vrednicule de laudă; Părintele Cel fără de început cu adevărat mărindu-te ca pe un sfinţit lu­crător al celor mai presus de minte.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Sfârşindu-ţi viaţa în sfinţenie, Preaminunate Iosif, te-ai sălăş­luit acum întru strălucirile sfin­ţilor, sfinţind pe cei ce cu cre­dinţă săvârşesc pururea sfânta şi Dumnezeiasca ta pomenire.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Iosif cel Drept, cunoscându-te pe tine că eşti Însemnată cu Peceţi Sfinte, Ceea ce eşti Plină de har, Curată, prin semnul toiagu­lui a dobândit să-i fii încredin­ţată de la Templu aducându-şi aminte de toiagul lui Aaron, care odinioară a odrăslit.

Cântarea a 8-a

Irmos: Minunii tale celei mai presus…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu adevărat cinstită s-a arătat, Prealăudate Iosif, moartea ta înaintea Domnului; că tu te-ai simţit întreg, cu Bine­cuvântarea cea de la Sfânta Ocro­tire a Pruncului ce S-a născut; după care ai cântat: toată făptu­ra să binecuvânteze pe Domnul.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe Acela de Care se cutre­mură toate Cetele celor fără de trup, pe Dumnezeu şi Zidito­rul, Sfântul şi Dreptul Iosif cu îndrăz­neală şi cu toată evlavia Îl îm­brăţişează ca pe un Prunc şi primeşte Lumină Înţelegătoare, strigând: toată făptura să bine­cuvinteze pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Rănindu-te de Dragostea Cea Preadulce, fericite şi stând ca un înger înaintea Celui Ce S-a Întrupat, asculţi, povăţuit fiind printr-un înger, de Dumnezeieştile Porunci, ca să vii din Egipt înapoi în ţara lui Israel, cu Născătoarea de Dumnezeu şi ai cântat: pe Tine, Hristoase, Te lăudăm întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Văzut-ai încetând umbrele Legii, prin Revărsarea de Lumi­nă a harului; şi ai privit un Nor Luminos, pe Fecioara, Răsărind cu Trup pe Soarele Cel Înţele­gător şi ca o stea pe toţi i-ai luminat, Înţeleptule Iosif, pe cei ce strigă pururea: pe Tine, Hristoase, Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Taină Uimitoare…

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ajuns-ai cinstit deopotri­vă cu toţi îngerii, proo­rocii şi mucenicii, fericite şi prieten adevărat cu înţelepţii şi cu Apostolii. Pentru aceasta fericindu-te pe tine, împreună cu dânşii, Înţeleptule Iosif, cin­stim sfântă pomenirea ta.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca unul ce te cobori din neam împărătesc, ţi-ai logodit pe Curata Împărăteasă, Care avea să nască în chip de nespus pe Împăratul Hristos, tu, cel ce pe pământ ai fost ales dintre toţi pământenii, preafericite.

Stih: Sfinte şi Dreptule Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pomenirea ta, care pe tine te măreşte, fericite, adună mar­ginile pământului la veselie şi la lăudarea Cuvântului; înaintea Căruia stând pururea, roagă-te necontenit să ne izbăveacă de ispite pe noi, cei ce te lăudăm pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Păzind Fecioria Preacurată, ai pă­zit pe cea Curată, din care S-a Întrupat Cuvântul, păzind şi după naştere Nespusa Feciorie a Acesteia; cu care adu-ţi aminte de noi, de Dumnezeu purtătorule, Dreptule Iosif.

SEDELNA

Glasul 1

Podobie: Ceata îngerească…

Tatălui Ceresc slujind cu ade­vărat, Dreptule Iosif, tată ai şi fost socotit al Fiului Celui fără de început, Ce S-a făcut Prunc cu Trupul. Pentru aceasta astăzi prăznuind preasfântă pomeni­rea ta, cu veselie în inimă şi te lăudăm cu credinţă.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul 1

Podobie: Ceata îngerească…

Ceata Proorocilor Dumneze­ieşte prăznuieşte Minunea ce s-a făcut cu tine, o, Fecioară: că ai născut pe Dumnezeu Întru­pat pe pământ. Pentru aceasta îngerii cu păstorii cântă astăzi şi cu credinţă magii împreună cu Iosif vestesc lui David, Dum­nezeiescului părinte, minunile.

Dedicat Doamnei Pia Crăciun, cu ocazia aniversării, cu deosebit respect și recunoștință pentru toată osteneala și efortul de toate felurile din Biserica Sfântul Ștefan ”Cuibul cu Barză” – 28 Decembrie 2024

Rugăciune pentru părintele duhovnic

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, care pe desfrânata şi pe tâlharul i-ai primit, primeşte şi rugăciunea mea pentru robul tău, duhovnicul meu (numele) ales de Tine să poarte povara păcatelor mele în faţa Ta, aşa cum Tu porţi povara lumii întregi în faţa Tatălui Ceresc. Iartă-i toate greşelile lui pentru dragostea şi jertfa stăruitoare ca să pun început bun de pocainţă eu, oaia rătăcită. Cercetează-l degrabă şi vezi nevoile lui. Vindecă-l de toată boala şi întinăciunea trupească şi sufletească şi de slăbiciunea firii celei căzute. Izbăveşte-l de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de tot răul şi ispitele ce i-au venit pentru păcatele mele. Sporeşte-i înţelepciunea, îndelunga răbdare, liniştea, pacea şi mulţumirea sufletească. Înmulţeşte-i puterea, sporeşte-i blândeţea şi purtarea de grijă şi împlineşte toate cele de folos lui. Dă-i minte luminată şi pricepere sfântă care se pogoară de la Tine, Împăratul Luminii. Bine-sporeşte în el, Doamne, şi dăruieşte-l sănătos, îndelungat în zile, drept învăţând cuvântul adevărului Tău. Amin.

Împărate Ceresc, Mângâietorule, deschide stavila cerului şi plouă peste duhovnicul meu (numele) belşug de har şi bogată milă. Pogoară-te asupra lui, odihneşte în el pururea şi revarsă peste el mulţimea îndurărilor Tale. Amin. Maica Domnului, acoperă cu Atotputernicul tău Acoperământ pe robul tău, duhovnicul meu (numele) şi roagă-te Bunului Dumnezeu să-l miluiască pentru rugăciunile tale. Izbăveşte-l de toată ispita trupească şi sufletească, curăţă-l, tămăduieşte-l, întăreşte-l şi sănătate deplină dăruieşte-i. Amin.

Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te Domnului să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale.

Cuvioase Arsenie cel Mare, roagă-te Bunului Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale. Cele nouă Puteri Cereşti, Sfinţilor Români – mucenici şi muceniţe, cuvioşi şi cuvioase – Preacuvioşilor Părinţi ai noştri şi sfinţii a căror pomenire se face astăzi, împreună cu toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe (numele) pentru rugăciunile voastre. Amin. Amin. Amin.

Acatistul Sfântului Cuvios Cleopa de la Sihăstria – 2 Decembrie

Apoi, Troparul Cuviosului Cleopa de la Sihăstria (Glasul al 8-lea) :

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Cleopa, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!

Cuviosul Cleopa de la Sihăstria

Condacul întâi

Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Icosul întâi

Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:

  • Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
  • Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
  • Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
  • Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
  • Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
  • Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
  • Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
  • Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
  • Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
  • Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
  • Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
  • Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 2-lea

Născutu-te-ai într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana, cu zece copii, ce pildă vie de creştină trăire v-au fost, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea şi faptele bune, nelipsiţiţi fiind de la Sfintele Slujbe, rugându-se mult împreună cu copiii, iubitori de Dumnezeu fiind, făcând milostenie şi ducând o viaţă curată şi bineplăcută Domnului. Pentru aceasta, Îi cântăm : Aliluia! 

Icosul al 2-lea

Fost-ai bolnav în primele două luni de viaţă, Părinte, iar maica ta, îngrijorată fiind, la sfatul unui duhovnic din Schitul Cozancea, te-a aşezat înaintea Icoanei Maicii Domnului şi i te-a dăruit ei, iar tu, te-ai însănătoşit. De aceea, cu admiraţie şi respect, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că tatăl tău îţi lumina familia ca un sfeşnic, prin Credinţa sa !
  • Bucură-te, că ţi-a fost exemplu demn de urmat şi model în viaţă!
  • Bucură-te, că şi maica ta foarte milostivă era şi avea şi darul lacrimilor !
  • Bucură-te, că ai primit, la Botez, numele Sfântului Mare Împărat Constantin !
  • Bucură-te, că, ai fost ales de Dumnezeu spre folosul multora !
  • Bucură-te, căci, cu darul vorbirii şi cu o memorie deosebită, ai fost dăruit !
  • Bucură-te, că ai copilărit într-o casă ce era ca o Biserică !
  • Bucură-te, că aveaţi o cameră numai cu Icoane, ca un Paraclis !
  • Bucură-te, că-n această cameră şi la miezul nopţii vă rugaţi, citind din Psaltire şi făcând metanii !
  • Bucură-te, că ai fost înzestrat de Dumnezeu, încă din copilărie, cu o viaţă plină de Har !
  • Bucură-te, că viaţa ţi-a fost luminată de Duhul Sfânt !
  • Bucură-te, că PreaSfântul Duh te-a călăuzit mereu !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 3-lea

Stăruind în rugăciuni şi-n lucrarea Poruncilor Dumnezeieşti, încetul cu încetul, împreună cu trei dintre fraţii tăi şi o soră, v-aţi desprins de lume, PreaCuvioase Părinte şi v-aţi decis să-I slujiţi toată viaţa lui Hristos. După ce v-aţi rugat mult, cu post şi metanii, lui Dumnezeu şi aţi luat binecuvântare de la preotul din sat, le-aţi spus şi părinţilor gândul vostru. Pentru aceasta, privind cu evlavie către slava ta, Îi cântăm Celui Ce te-a proslăvit : Aliluia!

Icosul al 3-lea

Aţi primit canon de la egumenul Ioanichie Moroi şi a trebuit să aşteptaţi trei zile, la poarta Sihăstriei, împreună cu fratele tău, Vasile, fără a primi mâncare, după care, trecând această probă a voinţei şi răbdării aţi fost primiţi în obştea Schitului ; iar acum, Părinte, sfinţeşti Sfânta ta Mănăstire, care se bucură duhovniceşte şi îţi cântă:

  • Bucură-te, căci fratele tău cel mai mare, Mihai, s-a dus la Mânăstirea Durău !
  • Bucură-te, că sora ta, Ecaterina a fost dusă la Mânăstirea Agapia când avea doar 11 ani !
  • Bucură-te, căci Gheorghe, fratele tău s-a nevoit în acelaşi Schit Sihăstria cu tine, Monahul Gherasim devenind!
  • Bucură-te, că şi fratele tău, rasoforul Vasile, cu tine, în Sihăstria a fost !
  • Bucură-te, căci mare slujitor al Domnului ai fost mai bine de 70 de ani !
  • Bucură-te, marele trimis al lui Dumnezeu pe faţa pământului românesc !
  • Bucură-te, că ai avut o viaţă sfântă de la naştere, până la mormânt !
  • Bucură-te, cel ce te-ai dovedit “desăvârşit întru toate” !
  • Bucură-te, Duhovnicul României veacului tău !
  • Bucură-te, căci viaţa ta poate fi urmată ca model de puritate sufletească !
  • Bucură-te, Părinte al Ortodoxiei româneşti !
  • Bucură-te, mare Duhovnic şi Predicator, Apostol al românilor !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 4-lea

Te-ai dovedit, în viaţa monahală, Părinte, foarte nevoitor, Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncând o dată-n zi, făcând sute de metanii şi mergând, de multe ori, noaptea, la Utrenie, desculţ, chiar şi iarna. Ai avut ca ascultare grija oilor Sihăstriei, timp de cincisprezece ani, cu excepţia perioadei când ai fost în armată. De aceea, cu toţii să cântăm : Aliluia! 

Icosul al 4-lea

Cele mai mari bucurii duhovniceşti le-ai avut, PreaCuvioase Părinte, când ai fost cioban la oile Mânăstirii, deoarece, în liniştea şi singurătatea muntelui ai citit numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi, Vieţile Sfinţilor şi Sfânta Scriptură. Apoi, rasoforul Constantin a primit Numele Sfântului Apostol, devenind Monahul Cleopa. Pentru aceasta, cu multă pioşenie, îţi cântăm unele ca acestea:

  • Bucură-te, că în smerenie, ascultare şi rugăciune, ai păscut oile Schitului Sihăstria !
  • Bucură-te, că-n această perioadă i-ai studiat pe Sfinţii Părinţi !
  • Bucură-te, că tot în acest timp te-ai întâlnit cu unii pustnici ce se nevoiau prin pădurile dimprejur !
  • Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Ioan Iacob, care era, pe atunci, bibliotecar la Mânăstirea Neamţ !
  • Bucură-te, că după şase ani de ucenicie ai devenit monah!
  • Bucură-te, că ai refuzat să rămâi în armată, spunând că eşti “soldat în Armata lui Hristos, Împăratul Împăraţilor”!
  • Bucură-te, că ţi-ai făcut “studiile” în mijlocul naturii, peste tot unde-ai umblat cu oile Mânăstirii !
  • Bucură-te, că-ţi erau atât de dragi cuvintele Sfinţilor Părinţi, încât ţi s-au întimpărit în memorie !
  • Bucură-te, că ai fost ajutat să paşti oile şi de unchiul tău, Monahul Galaction !
  • Bucură-te, că te-ai folosit şi de smerenia părinţilor sporiţi din Sfântul Schit !
  • Bucură-te, că ai dobândit nenumărate cunoştinţe teologice, scripturistice şi patristice !
  • Bucură-te, că nevoinţa ţi-a fost prietenă, totdeauna, până la moarte !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 5-lea

La un an după ce incendiul a ars chiliie, acoperişul Bisericii şi Paraclisul, ai fost adus în Schit, Părinte şi, la numai 30 de ani, ai fost numit locţiitorul egumenului Ioanichie Moroi, deoarece acesta era bătrân şi bolnav. Iar noi, să-I cântăm PreaMilostivului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 5-lea

Propunându-ţi-se, în repetate rânduri, hirotonia, nu ai primit-o, PreaCuvioase, până ce nu te-ai încredinţat că aceasta este Voia Domnului. De aceea, să-i cântăm, mult iubitului nostru Părinte, din inimă:

  • Bucură-te, că după încendiu, deşi Schitul supravieţuia din ce în ce mai greu, aţi simţit că nu sunteţi părăsiţi de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi !
  • Bucură-te, că însăşi Maica Domnului a intrat în chilia egumenului spunându-i : “De acum ne vom îngriji noi de acest Sfânt Lăcaş !
  • Bucură-te, că de atunci aţi simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Ocrotitoarei Sihăstriei !
  • Bucură-te, că ai acceptat să fii locţiitor de egumen, numai după o lună de gândire şi rugăciuni către Dumnezeu şi având binecuvântarea Duhovnicului !
  • Bucură-te, că erai foarte preţuit de toţi, fiind blând, postitor şi foarte evlavios !
  • Bucură-te, că la 32 de ani ai fost hirotonit IeroDiacon şi, după încă o lună, IeroMonah şi Egumen !
  • Bucură-te, că o bătrână ţi-a dăruit un Liturghier, un epitrahil, o Cruce de mână şi un baston preoţesc, rămase ei de la un preot !
  • Bucură-te, că ai primit preoţia şi ascultarea de Stareţ, după acest semn Dumnezeiesc !
  • Bucură-te, că te-ai dovedit, de la început, foarte râvnitor şi un bun Egumen, iconom, duhovnicesc şi curajos !
  • Bucură-te, că ai întărit programul slujbelor, cu privegheri şi cu citirea neîncetată a Psaltirii !
  • Bucură-te, că în numai trei ani, ai reînnoit Schitul cu chilii noi, cu o trapeză mare şi un nou Paraclis, pictat de un pictor iscusit, cu o înaltă viaţă duhovnicească, ce avea să devină renumitul Monah, Irineu Protcenco !
  • Bucură-te, că datorită muncii tale jertfelnice, ai transformat, în cinci ani, Schitul mistuit de flacări, iar Patriarhul a ridicat Sihătria la rang de Mânăstire !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 6-lea

Într-o zi de 21 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ai ţinut o predică, PreaCuvioase, în care ai zis : “Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi!” Pentru această predică ai fost arestat şi anchetat de prigonitorii atei, cinci zile fără apă şi fără mâncare şi apoi eliberat. Odată eliberat, te-ai retras în Munţii Sihăstriei, unde ai stat într-un bordei de pământ, rugându-te neîncetat zi şi noapte ! Pentru aceasta, Îi cântăm PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 6-lea

După şase luni de prigoană şi de stat în pustie, te-ai întors ca Stareţ, Părinte, în Sfânta ta Mânăstire, Sihăstria, care devenise renumită. Apoi, Patriarhul Justinian te-a trimis Stareţ la Sfânta Mânăstire Slatina, cu 30 de călugări de la Sihătria. La Slatina ai înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi, ai rânduit slujbele de zi şi de noapte şi Spovedania săptămânală, transformând-o într-un adevărat focar duhovnicesc. Ai devenit renumit şi iubit Bisericii lui Hristos, făcându-i pe toţi, cei ce te-au cunoscut, să-ţi aducă aceste cântări:

  • Bucură-te, că Domnul ţi-a dat darul cuvântului, prin care ai călăuzit multe suflete la mântuire !
  • Bucură-te, că în pustie te-ai nevoit, precum sihaştrii din vechime!
  • Bucură-te, căci ai avut ca prieteni, atunci căprioarele şi cerbii, urşii, lupii şi mistreţii !
  • Bucură-te, că ai trecut prin nenumărate şi mari ispite!
  • Bucură-te, căci, cu Ajutorul şi Mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ai trecut peste toate!
  • Bucură-te, că prin predicile cuvioşiei tale ai salvat foarte mulţi oameni din ghearele vrăjmaşului
  • Bucură-te, că la Slatina i-ai avut ucenici pe viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi IeroSchiMonahul Daniil Tudor !
  • Bucură-te, că şi viitorul Egumen al Schitului atonit Prodromu, Petroniu Tănase, şi IeroMonahul Arsenie Papacioc ţi-au fost ucenici!
  • Bucură-te, că aceştia te-au ajutat şi ai transformat Mânăstirea Slatina într-o adevărată academie duhovnicească, unică în ţară!
  • Bucură-te, cel ce, încă de atunci, ai fost considerat un mare Sfânt, încă din viaţă !
  • Bucură-te, că ai fost însărcinat ca, pe lângă Slatina şi Sihăstria, să ai în subordine încă alte şapte Mânăstiri şi Schituri !
  • Bucură-te, că şi în Putna şi-n Moldoviţa, Râşca şi Rarău, Sihla, Cămârzani şi Orata, ai introdus rânduiala Sihăstriei !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 7-lea

Cum diavolul nu putea răbda nevoinţa şi armonía monahilor şi viaţa de obşte desăvârşită de la Slatina, a îndemnat securitatea de atunci şi ai fost, din nou, arestat, dus şi anchetat la Fălticeni pentru “propagandă religioasă”. După câteva zile de chinuri, după ce ţi-au dat drumul, te-ai retras, din nou, în pustie, în Munţii Stânişoarei, împreună cu IeroMonahul Arsenie Papacioc. De aceea, să-I cântăm lui Hristos : Aliluia! 

Icosul al 7-lea

Te-ai nevoit, într-un bordei, în pământ, mâncând doar cartofi şi pâine uscată, aduse, o dată pe lună, de un pădurar. Te rugăm, PreaCuvioase Părinte, să mijloceşti înaintea PreaSfintei Treimi şi a Maicii Domnului pentru mântuirea noastră, a tuturor, celor ce-ţi cântăm, fără încetare:

  • Bucură-te, că ai înfruntat, cu stoicism, vremea şi foamea, setea şi lipsurile !
  • Bucură-te, că te-ai rugat şi ai scris ziua şi noaptea !
  • Bucură-te, că, într-o noapte, în timp ce scriai o predică despre smerenie, blândeţe şi îndelungă-răbdare, a vrut diavolul să te omoare !
  • Bucură-te, căci, după mai bine de doi ani, Patriarhul a obţinut aprobarea să vă întoarceţi în lume !
  • Bucură-te, căci câţiva Părinţi au venit cu aprobarea, să vă ia din pustie şi să vă ducă la Patriarhie !
  • Bucură-te, că Patriarhul v-a găzduit câteva luni sfătuindu-se duhovniceşte cu voi !
  • Bucură-te, că aţi fost trimişi la mai multe Mânăstiri din jurul capitalei, spovedindu-i pe călugări şi pe maici !
  • Bucură-te, că apoi v-aţi întors la Sfânta Mânăstire Slatina!
  • Bucură-te, că ai ajutat la readucerea sub ascultarea Bissericii străbune a stiliştilor !
  • Bucură-te, că ai fost chemat într-o misiune duhovnicească la Timişoara şi Arad !
  • Bucură-te, că ai zăbovit un timp şi la Mânăstirea Gai, unde ai pus rânduială duhovnicească ca la Sihăstria !
  • Bucură-te, că-n alte câteva luni ai ajutat şi la înnoirea duhovnicească a Mânăstirii Putna!
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 8-lea

Te-ai întors apoi la metanie, în scumpa ta Mânăstire Sihăstria, pentru trei ani de zile. Sfânta Mânăstire devenise o casă de linişte sufletească, un lăcaş de rugăciune pentru fiii Bisericii noastre şi o adevărată cetate duhovnicească a Ortodoxiei româneşti. Pentru aceasta, Îi cântăm, din suflet, lui Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 8-lea

După ce a fost emis Decretul de excludere, din Mânăstiri, a maicilor de până-n 50 de ani şi a călugărilor mai tineri de 55 de ani şi a început prigoana prin care au fost excluşi din mânăstiri peste 4000 de maici şi călugări şi ţi s-a spus să te dezbraci de haina monahală şi să ai domiciliu forţat în satul tău natal, refuzând, te-ai retras, din nou, a treia oară, PreaCuvioase, în Munţii Moldovei. Iar noi, cei ce te iubim, cu adevărat, îţi cântăm, cu bucurie:

  • Bucură-te, că te-ai nevoit, doi ani de zile, în mult iubita ta linişte, în pădurile Hangului şi Pipirigului şi pe Muntele Petru Vodă, într-un mic bordei !
  • Bucură-te, că te rugai, într-o zi şi-o noapte, 10-15 ore, în singurătate, iar Mângâierile Duhului Sfânt îţi odihneau sufletul !
  • Bucură-te, că scriai şi multe cărţi sfinte, dormind foarte puţin şi priveghind !
  • Bucură-te, că ai dobândit şi rugăciunea inimii, plângând cu lacrimi fierbinţi !
  • Bucură-te, că ai stat, mai bine de cinci ani, în nevoinţă pustnicească, în munţi !
  • Bucură-te, că, după eliberarea din închisori a românilor, robiţi de comunism, te-ai întors definitiv în Sfânta Mânăstire Sihăstria !
  • Bucură-te, că din întreaga ta viaţă, te-ai nevoit în păduri şi în munţi, nouă ani şi şapte luni !
  • Bucură-te, că ai început, din nou, să spovedeşti şi să mângâi, duhovniceşte, pe toţi!
  • Bucură-te, că pe mulţi ai atras la Hristos şi pe mulţi sectari ai întors la Ortodoxie !
  • Bucură-te, căci, cu multă dragoste, ai îmbărbătat şi ai sfătuit pe nenumăraţi credincioşi !
  • Bucură-te, că zilnic primeai la chilia ta din deal zeci şi chiar sute de credincioşi, din ţară şi din afară !
  • Bucură-te, cel ce, toată viaţa ai dovedit adâncă smerenie şi milostenie duhovnicească şi materială !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 9-lea

După încă zece ani, ai plecat, Părinte, înpreună cu alţi Părinţi din Sihăstria, să te închini în Ţara Sfântă, la Mormântul Domnului şi la celelalte Sfinte Locuri. De aceea, să-I cântăm şi noi, Celui Ce te-a încununat : Aliluia! 

Icosul al 9-lea

După încă trei ani, ai plecat, PreaCuvioase, în pelerinaj, în “Grădina Maicii Domnului”, în Sfântul Munte Athos. Pentru acestea toate, cu neţărmurită admiraţie, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că ai mărturisit că nu te-ai simţit împlinit până ce nu te-ai închinat la Locurile Sfinte !
  • Bucură-te, că i-ai impresionat pe călugării athoniţi cu cuvântări, pline de Har !
  • Bucură-te, că apoi ai ţinut o cuvântare şi în faţa arhiereilor din Sfântul Sinod al Greciei!
  • Bucură-te, căci în Sfăntul Munte Athos, cu Sfântul Paisie Aghioritul te-ai întâlnit !
  • Bucură-te, că acesta ţi-a spus să nu rămâi în Sfântul Munte, ci să te întorci la Sihăstria unde te poţi mântui ca un Apostol !
  • Bucură-te, că te-ai întâlnit şi cu Sfântul Iustin Popovici !
  • Bucură-te, fermecător maestru al Cuvântului!
  • Bucură-te, monument de grai românesc încântător !
  • Bucură-te, Avvă unic al spiritualităţii româneşti !
  • Bucură-te, că ţi-ai jertfit întreaga viaţă lui Hristos şi Bisericii Lui, Ortodoxe !
  • Bucură-te, căci grozav te căuta poporul pentru un sfat şi-o învăţătură, sprijin moral, sufletesc sau chiar material, predici şi binecuvântări !
  • Bucură-te, căci la tine au venit şi Patriarhi şi Episcopi şi miniştri şi regele, precum şi mulţi străini !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 10-lea

După 69 de ani de rugăciune şi misiune, de linişte şi ascultare, de singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe Calea mântuirii, nevoinţă călugărească şi pustnicească şi misiune duhovnicească, prin predică şi scriere de cărţi sfinte, prin Spovedanie, sfătuire şi milostenie, la vârsta de 86 de ani, ai părăsit această vale a plângerii şi ai plecat să pregăteşti loc şi pentru cei ce-ţi vor urma sfaturile şi viaţa, pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Iar noi, te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, cei ce ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, cântându-I : Aliluia!

Icosul al 10-lea

Astfel ai plecat la cele cereşti, PreaCuvioase, la viaţa cea nepieritoare, dându-ţi sufletul în Mâinile lui Hristos şi devenind rugător înaintea Tronului PreaSfintei Treimi, pentru noi toţi, cei ce, cu evlavie, îţi cântăm:

  • Bucură-te, că-n acea noapte te-ai arătat unor credincioşi apropiaţi, anunţându-i că ai plecat din această viaţă !
  • Bucură-te, figură marcantă şi deosebită a Ortodoxiei lumii !
  • Bucură-te, că ai lăsat în urma ta un cunoscut şi drag ecou : “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …”, “Mânca-v-ar Raiul ! …
  • Bucură-te, că ai vorbit cu Părintele Gheorghe, din Atena, mai bine de o oră, singuri, fără să ştii greceşte şi nici el româneşte, înţelegându-vă perfect, fiecare vorbind în limba lui !
  • Bucură-te, că la fel ai vorbit şi cu IeroSchiMonahul Simon, din Moscova, la Sihăstria, deşi nici unul nu ştiaţi limba celuilalt, cu darul de a vă înţelege prin Sfântul Duh !
  • Bucură-te, că ai simţit întotdeauna purtarea de grijă şi ajutorul PreaSfintei Născătoarei de Dumnezeu !
  • Bucură-te, că întotdeauna faţa ta era liniştită şi luminată din interior, ca din Lumina Taborică !
  • Bucură-te, căci ai fost de o mare bunătate şi blândeţe, rar întâlnită !
  • Bucură-te, că îi primeai mereu pe oameni cu o dragoste nemărginită !
  • Bucură-te, că aveai marele dar şi Har de a te face înţeles de toţi!
  • Bucură-te, căci erai căutat, respectat şi iubit de toţi !
  • Bucură-te, că Domnul te-a dăruit cu o mare forţă spirituală, cu care l-ai biruit mereu pe vrăjmaş, mai ales în pustie !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

Condacul al 11-lea

Înainte de a pleca la cele veşnice, ai stat pe scaunul tău de spovedanie şi ai rămas nemişcat, ca într-o răpire, mai bine de unsprezece ore. Iar noi, umilii tăi admiratori şi iubitori, dintru smerenia inimii strigăm către Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta, în faţa ATotPuternicului, păzeşte Sfânta ta Mânăstire de toată nevoia, primejdia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, PreaCuvioase Părinte, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi cântându-ţi cu iubire şi cucernicie:

  • Bucură-te, Duhovnicul credincioşilor şi prietenul Sfinţilor !
  • Bucură-te, minte strălucită şi suflet uriaş !
  • Bucură-te, că ai fost sinteza vie a tuturor Sfinţilor şi Părinţilor de la răsărit !
  • Bucură-te, cascadă de înţelepciune, putere şi Har !
  • Bucură-te, că predicile tale mişcau inimile tuturor !
  • Bucură-te, căci cuvintele, sfaturile şi predicile ţi-au fost insuflate de Duhul Sfânt !
  • Bucură-te, impresionantă personalitate, vestită şi peste hotare !
  • Bucură-te, om al răbdării, statorniciei şi rugăciunii !
  • Bucură-te, cel ce ne sfătuiai : “Răbdare, răbdare, răbdare … Răbdare până la sfârşit, nu până la prăşit!
  • Bucură-te, om al smereniei şi al ascultării,care, la sfatul Duhovnicului tău, Părintele Paisie, ai refuzat să devii Patriarh !
  • Bucură-te, căci, la înmormântarea ta, au fost 2 Mitropoliţi, 5 Episcopi, numeroşi stareţi, ieromonahi şi preoţi, înconjuraţi de peste zece mii de călugări şi călugăriţe şi credincioşi din toată ţara !
  • Bucură-te, renumit Teolog şi Duhovnic şi mare trăitor al Credinţei Ortodoxe !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 12-lea

Ne rugăm, cu inima înfrântă şi smerită, ca pe Sfânta Mânăstire Sihăstria, cea care l-a găzduit pe PreaCuviosul Părinte Cleopa, până în ultímele clipe ale acestuia, loc de sfântă reculegere, sfinţit de prezenţa marelui îndrumător şi sfătuitor al pelerinilor, să o ajute PreaBunul, PreaIubitorul şi PreaMilostivul Dumnezeu, ca din ea să mai apară şi-n prezent şi-n viitor, mulţi asemenea marelui Duhovnic şi Predicator al neamului românesc ! Pentru aceasta, PreaCuvioase Părinte, mulţimile aleargă la Sfântă Mănăstirea ta, cântând PreaIubitorului Dumnezeu : Aliluia! 

Icosul al 12-lea

Ai fost Făcător-de-Minuni, atât în viaţa ta lumească, cât şi după ce te-ai mutat la Domnul, PreaCuvioase şi ai primit de la PreaSfântul Dumnezeu şi darul înaintevederii. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:

  • Bucură-te, că atunci când ai fost arestat, bătut şi chinuit, pentru a nu-ţi pierde minţile, ţi-ai coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus şi, astfel, ai scăpat !
  • Bucură-te, că ai fost şi văzător cu duhul !
  • Bucură-te, căci cărţile tale sunt mereu căutate, tipărite şi editate şi traduse în multe limbi străine !
  • Bucură-te, căci ne-ai sfătuit să ne rugăm neîncetat : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul !”
  • Bucură-te, că şi după ce ai trecut la Domnul, pământul şi uleiul din Candela de la mormântul tău fac Minuni!
  • Bucură-te, căci cunoşteai gândurile celor ce veneau la tine !
  • Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat, chiar şi de boli grele, români şi italieni, sârbi şi greci, rugându-te pentru ei !
  • Bucură-te, că pe multe femei, cărora doctorii le spuneau să facă avort, că vor naşte monştri sau vor muri, tu le spuneai să nu facă aşa ceva, te rugai pentru ele şi năşteau copii normali, frumoşi şi sănătoşi !
  • Bucură-te, model de puritate sufletească şi “desăvârşit întru toate” !
  • Bucură-te, că ai ştiut când vei părăsi această lume !
  • Bucură-te, trăitorule în Hristos, mare luptător, apologet şi apărător al Adevărului evanghelic şi ortodox !
  • Bucură-te, tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, cel ce stai în faţa PreaSfintei Treimi, primeşte de la noi, aceste puţine cuvinte de laudă şi roagă-te ATotPuternicului Dumnezeu să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, toţi cei ce-I cântăm, cu neţărmurită iubire şi Credinţă : Aliluia!  

Apoi, iarăşi se zice  Icosul întâi :

Om al îndelungii-răbdări şi ascultării, sihastru şi autodidact, cu râvnă de Dumnezeu şi o memorie rar întâlnită, de o mare bunătate, bunăvoinţă şi blândeţe, smerenie şi înţelepciune, te-ai arătat şi cu multă dragoste ai spovedit şi îndrumat pe miile de fii şi fiice duhovniceşti, călugări şi mireni. Pentru aceasta, cu mult respect şi cu multă dragoste, îţi cântăm:

  • Bucură-te, Vas ales al Duhului Sfânt !
  • Bucură-te, cel ce, încă din viaţă, Sfânt te-ai arătat !
  • Bucură-te, far luminos al Ortodoxiei !
  • Bucură-te, Om al lui Dumnezeu !
  • Bucură-te, nouă stea pe cerul Bisericii !
  • Bucură-te, chip al ascultării, înţelepciunii şi Adevărului !
  • Bucură-te, cel ce ne îndrumi pe Calea cea bună !
  • Bucură-te, renumit şi nevoitor sihastru !
  • Bucură-te, mustrător al celor rătăciţi !
  • Bucură-te, Mărturisitor şi apărător al Dreptei Credinţe !
  • Bucură-te, BineCuvântare a Domnului pentru Sfânta noastră Biserică !
  • Bucură-te, Făcătorule-de-Minuni şi verigă de aur a Cuvioşilor Părinţi !
  • Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria! 

şi Condacul întâi :

Pe unul dintre cei mai iscusiţi şi mai respectaţi duhovnici, sfetnici şi predicatori români, pe Omul lui Dumnezeu printre oameni, pe Icoana luminoasă a Ortodoxiei româneşti, cu smerenie, Credinţă şi bucurie să îl lăudăm : Bucură-te, PreaCuvioase, Părintele nostru, Cleopa de la Sihăstria!

Rugăciune către PreaCuviosul Părinte Cleopa:

O, PreaCuvioase Părinte Cleopa, căzând înaintea ta, cu umilinţă şi evlavie ridicăm acum glasul nostru spre tine, noi, păcătoşii !

Te rugăm, din suflet, ca acolo, în lumina neînserată, unde te bucuri veşnic împreună cu cei Aleşi ai lui Dumnezeu, să nu ne uiţi în sfintele tale rugăciuni, mijlocind, pentru noi, către ATotPuternicul şi PreaSfânta Maică a lui Hristos, ca să ducem o viaţă bineplăcută Domnului, să biruim ispitele acestui veac, să ne întâlnim acolo, sus în ceruri şi să-L slăvim şi noi, împreună cu toţi Aleşii Săi, în veci, pe Tatăl şi pe Fiul si pe Sfântul Duh ! Amin !

Şi, apoi, se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuviosului Cleopa de la Sihăstria şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

Paraclisul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie Boca – 28 Noiembrie

După obişnuitul început, zicem:

Tropare glasul al 4-lea:
Pe Sfântul Părinte Arsenie, slujitorul cel plin de râvnă şi dragoste dumnezeiască, cu bucurie, toţi cei credincioşi să-l lăudăm, căci sfânt povăţuitor şi rugător fierbinte ni l-a dăruit Dumnezeu, spre izbăvire de necazuri, boli şi suferinţe, spre mântuirea şi sfinţirea sufletelor noastre. (de două ori)

Slavă… şi acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururi a spune puterile tale noi nevrednicii, că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururi din toate nevoile.

Psalmul 50

  • Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
  • Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
  • Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
  • Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
  • Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
  • Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
  • Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
  • Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
  • Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
  • Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
  • Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
  • Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
  • Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
  • Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
  • Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
  • Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
  • Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
  • Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
  • Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
  • Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

CANONUL: Cântarea întâi, glasul al 8-lea

Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dum­nezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, fiii tăi.

Vlăstar ales din pământ românesc, plămădit cu har în grădina Maicii Sfinte, ai adunat, Părinte, cu îmbelşugare, daruri cereşti şi roade nemuritoare, spre a Domnului slăvire şi a noastă mântuire.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Chemat spre a Domnului slujire, prin a Măicuţei Cereşti ocrotire, ai purtat cu aleasă cinstire a preoţiei jertfire prin care, ca un părinte adevărat, cu vrednicie te-ai încununat.

Slavă…

Făclie luminoasă te-ai arătat celor ce rătăcesc în neguri de păcat. Luminează-ne şi pe noi, Părinte sfinte, cu harul şi rugăciunea ta fierbinte, ca să urmăm spre înnoire, liman de mântuire şi sfinţire.

Şi acum…

Fecioară Preacurată, ai milă şi te roagă pentru noi, cei cufundaţi în patimi şi nevoi, să alegem calea de sfinţenie asemenea Sfântului părinte Arsenie care, urmându-ţi ţie, este sălaş strălucitor de curăţie.

Cântarea a 3-a

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Făcându-te asemenea serafimilor prin slujire neprihănită, prin post, rugăciune şi aspră nevoinţă, te-ai îmbogăţit cu rodul ostenelilor, din care ne dăruieşte şi nouă grabnic ajutor.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin lacrimă şi nevoinţă, prin jertfă şi suferinţă te-ai făcut, Sfinte Părinte, pildă de curăţie şi răbdare, de-aprinsă rugă şi iubire, ajungând la limanul cel lin, de unde ne ajută ca şi noi să ne sfinţim.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, izbândă în viaţă şi mângâiere în nevoi, uşurare în ispite şi vindecare de păcate ne dăruieşte celor de am dobândit mijlocirea ta fierbinte şi al tău ajutor.

Şi acum…

Preasfântă Măicuţă, podoabă de lumină cerească şi har dumnezeiesc, luminează şi sufletele noastre, ca să cunoască pacea şi bucuria Mirelui Ceresc.

Izbăveşte-ne pe noi, fiii tăi, Sfinte Părinte Arse­nie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere pentru toţi îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Ectenie…

Sedealna, glasul al 2-lea

Apărător puternic şi turn nebiruit te-ai arătat preaînţelepte, celor ce cu credinţă şi cucernicie aleargă la tine, iar cu umilinţă şi nădejde îţi strigă: Sfinte Părinte Arsenie, de Dumnezeu purtătorule, vino degrabă şi din primejdii ne slobozeşte, ca cel ce stai pururi înaintea Sfintei Treimi.

Cântarea a 4-a

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile mâinilor Tale şi am preaslăvit dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cel ce întreaga-ţi făptură şi inimă le-ai împodobit cu iubirea cea sfântă şi dumnezeiască prin mijlocire, dragoste şi mângâiere pământească, nu înceta din sfinţita rugăciune pentru pacea între oameni şi bună­voire în lume.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Scânteie de har ce aprinde sufletele noastre de căinţă, de rugă şi ceresc dar eşti pentru noi, Părinte; făclie spre luminare şi cale spre cer, prin smerită ascultare.

Slavă…

Cu râvnă şi trudă neobosită ai adunat, Părinte, vistierii nemuritoare, podoabe şi daruri alese, din care ne îmbogăţeşte pe noi, cei sărăciţi, ce suntem de patimi şi păcate istoviţi.

Şi acum…

De dor ceresc şi râvnă sfântă, Preasfânta Preacurata Maică, ne umple inimile noastre; iar prin a ta bună povăţuire, ridică-ne din multa lenevire.

Cântarea a 5-a

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Din dureri, păcate şi amar, aducem lacrimi şi rugă fierbinte, ca să primim iertare şi mângâiere de har prin tine, bun şi sfânt Părinte.

Stih: Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Dăruit de Cerul Preaînalt pentru a noastră mântuire, dreptar te-ai făcut prin povăţuire, inimă curată arzând de foc ceresc şi iubire; arată-ne şi nouă calea ce duce la nepătimire prin iertare de păcate şi dumnezeiască întărire.

Slavă…

Dumnezeiescule Părinte, a pământului românesc odraslă sfântă, sfeşnic luminat şi podoabă binecuvântată, alinare şi vindecare a durerilor, te rugăm, scapă‑ne de viforul primejdiilor.

Şi acum…

Prea binecuvântată Stăpână de Dumnezeu Născătoare, de-a pururi a noastră mijlocitoare, caută spre fiii duhovniceşti ai Părintelui Arsenie, povăţuindu-ne pe calea de smerenie şi te roagă Fiului tău să ne păzească de ispita celui rău.

Cântarea a 6-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, căci s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Rugămu-te pe tine, Sfinte, ca, prin rugăciunile tale şi cu a ta apărare, degrabă să aflăm uşurare de vicleniile cele multe, dăruindu-ne cu îndurare a ta binecuvântare.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cuvânt de înţelepciune, prin glasul tău ceresc, rosteşte-l cu putere inimilor noastre, ca să ne izbăvim de patimi şi năpaste, prin multă străduinţă şi cu adâncă pocăinţă.

Slavă…

Ocrotitor şi pavăză nebiruită eşti celor ce te cheamă la vreme de ispită, căci cu grăbire ridici amara suferinţă unde găseşti un bob de rodnică credinţă stropit cu lacrimă de umilinţă.

Şi acum…

Preasfântă Maică, a noastră bună rugătoare, ne fii de-a pururi lumină călăuzitoare pe marea vieţii învolburate de răutate şi păcate, să ajungem la viaţă de sfinţenie asemenea Sfântului Părinte Arsenie.

Apoi troparele de după cântarea a 3-a

Izbăveşte-ne pe noi, fii tăi, Sfinte Părinte Arsenie, purtătorule de Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă curată alergăm la tine ca la un grabnic ajutător în nevoi şi cere nouă îndreptare, sufletelor luminare şi trupurilor vindecare.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Doamne miluieşte (de 3 ori) Slavă… şi acum…

Părinte de trei ori fericite, jertfelnic slujitor al Tainelor Sfinte, fierbinte rugător şi mare liturghisitor, stâlp de răbdare şi cale de îndreptare, ai multă îndurare spre cei de rele înlănţuiţi, spre cei din lume istoviţi, ai milă şi te roagă Cerescului Părinte să scape şi ale noastre suflete prihănite.

Prochimen: glasul al 4-lea

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului.

Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?

Evanghelia de la Ioan 15, 7-16

Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai mei. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea.

Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute.

Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi; şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.

Slavă…

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegile noastre.

Stihira glasului al 6-lea

Mare apărător şi rugător te are pe tine neamul românesc, acoperământ şi scăpare te-au dobândit cei ce cu credinţă te cheamă în rugăciune. pentru aceasta nu ne lipsi pe noi fiii tăi de a ta sfântă ocrotire, ca să lăudăm din adâncul sufletelor noastre a tale învăţături şi lucrări bine plăcute lui Dumnezeu.

Preotul: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău…

Doamne miluieşte (de 12 ori)

Cu mila şi cu îndurările…

Cântarea a 7-a

Tinerii cei au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat‑o cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Sfinte Părinte Arsenie, cel plin de înţelepciune şi dar ceresc, arată pline de fericire sufletele celor ce te laudă şi te cinstesc, învăţându-le să cânte totdeauna: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin patimă de mucenic ai devenit strălucitor; aprinzându-ţi sufletul de cerescul dor, ne umple şi ale noastre inimi robite de păcat cu foc ceresc şi-adevărat, ca să cântăm cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă…

Cinstitul tău mormânt, Părinte bun şi sfânt, e pen­tru ai tăi fii chemaţi şi binecuvântaţi tărâm de pace, linişte şi har, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum…

Viaţă curată şi minte luminată, duh de smerenie şi râvnă spre sfinţenie dăruieşte-ne, Fecioară Preasfântă şi Preacurată, în care noi cântăm cu adevărat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a

Să nu ne laşi, Părinte, lipsiţi de ajutorul tău, că mult ne-am depărtat de Bunul Dumnezeu, de aceea te rugăm: întinde a ta mână, să ne aşezi din nou întru lumină, ca să-L cântăm şi să-L preaînălţăm pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Bobul de credinţă al sufletului meu fă-l să rodească apa cerească a darului tău, ca, împreună cu ai tăi fii, să fiu părtaş veşnicei bucurii, ca să-L slăvim pe Dumnezeu întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh.

Hristoase, Preadulce Mântuitor, să nu ne pierzi pe noi robiţi de patimi şi nevoi, ci ne iartă, pentru al nostru solitor, Părintele Arsenie, scump şi sfânt odor.

Şi acum…

Primeşte sufletele noastre, o, Maică Sfântă Preacurată, şi ruga noastră cea săracă o înalţă în cerurile sfinte de unde şi al nostru bun Părinte ne ajută cu mult mai mult ca înainte.

Cântarea a 9-a

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Cine va putea lăuda viaţa ta, fericite Părinte, şi cine va spune mulţimea faptelor tale sfinte de care se împărtăşesc ai tăi fii ce te cinstesc, bucuraţi de a ta ocrotire şi povăţuire, spre a lor sfinţire şi-nduhovnicire?

Stih: Părinte Arsenie, roagă-te lui Hristos Dum­nezeu pentru noi, fiii tăi.

Prin rugăciune, jertfă şi viaţă neîntinată, pildă aleasă şi binecuvântată te-ai făcut, spre bucuria celor pământeşti şi preaslăvirea celor sfinte şi cereşti.

Slavă…

Sfinte Preacuvioase Părinte Arsenie, nu ne uita pe noi cei renăscuţi spre sfinţenie, căci alergăm la tine purtaţi de dragostea firească şi-nvredniciţi de mângâierea cea dumnezeiască.

Şi acum…

Măicuţă Sfântă Preacurată, a noastră minunată bucurie, acoperământul celor ce te iubesc pe tine, roagă-te împreună cu dumnezeiescul Arsenie să dobândim cu toţii cerească-mpărtăşire.

Cuvine-se cu adevărat să te ferici, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!

Pe cel minunat între slujitorii şi sfinţii Mântuitorului Hristos, care mărgăritar ceresc s-a arătat prin via­ţă îngerească şi trudă pământească, pe Părintele Arsenie cel binecuvântat, cu laude şi cântări să-l lăudăm.

Pe steaua cea strălucitoare şi în chip cugetător luminătoare, pe dumnezeiescul Părinte Arsenie, toţi fiii săi, cu mare dragoste cinstindu-l, să-l lăudăm.

Se bucură pământul românesc, tresaltă inimile toate de darul cel dumnezeiesc cu care Domnul şi Măicuţa Lui l-au încununat, căci sufletele noastre în adânc le-a cer­cetat; pentru aceasta, mulţumirea drept-credincio­şilor cu cântări să-l lăudăm.

Vas ales de sfinţenie şi purtător al Duhului Sfânt, comoară cerească plămădită din al nostru strămoşesc pământ, pe Arsenie, Părinte Sfânt, cu aleasă dragoste în rugăciuni să-l lăudăm.

Cu dragoste şi mângâiere părintească, ne dărui pace şi linişte cerească, pentru a trăi spre a Domnului slăvire şi a ta pomenire şi cinstire.

Bucură-te, al tuturor creştinilor grabnic mijlocitor, bucură-te, al bolnavilor tămăduitor şi al întristaţilor mângâietor. Bucură-te, al Sfântului Altar ales liturghi­sitor, bucură-te, cinstit părinte cu sufletul a­prins de foc şi ceresc dor, bucură-te, de-a pururi al nostru bun şi sfânt povăţuitor!

Cu Născătoarea de Dumnezeu, cu Înaintemergă­torul Domnului, cu Apostolii, cu mucenicii, cu sfinţii şi toţi cuvioşii, roagă-te lui Dumnezeu, Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfântul Părintele nostru Arsenie
(pentru cei aflaţi în mari dureri, mâhniri şi boli)

Sfinte preacuvioase Părinte Arsenie, îndreptător al sufletelor noastre şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, ca cel ce ai fost împodobit cu adânc de cunoaştere a făpturii omeneşti, te rugăm în vreme de durere şi mâhnire, caută cu milă spre noi păcătoşii, fiii tăi, şi mijloceşte către Preabunul nostru Mântuitor iertare de păcate şi vindecarea de toată neputinţa.

Părinte Sfinte, ce ai mare îndrăzneală înaintea Tronului ceresc, te chemăm cu amare lacrimi, dar cu nădejde că cele spre vindecare sufletească şi trupească, spre mântuire şi sfinţire, le vom dobândi prin tine, cel ce ne-ai încredinţat prin aceste cuvinte: „Eu mă duc, dar de acolo de unde voi fi am să vă ajut mai mult ca şi până acum”.

După cum în viaţă, pe cei aflaţi în mari necazuri şi cumplite suferinţe îi tămăduiai îndată, şi acum, pe noi cei păcătoşi, însă chemaţi cu dragoste părintească la mormântul tău încununat cu har ceresc şi flori, ne primeşte şi ne mângâie, sfânt şi bun Părinte; ne scoate din negura păcatelor şi a patimilor; ne dăruieşte binecuvântare ca să purtăm crucea vieţii spre înviere şi luminare desăvârşită.

Doctor şi tămăduitor de orice suferinţe, te rugăm, vindecă-ne pe noi, fiii tăi, şi pe cei ce îi aducem în lacrimi şi rugăciuni la crucea sfântă a mormântului tău izvorâtor de pace, de har şi de binecuvântarea ta de bun şi sfânt Părinte. Îţi mulţumim şi te rugăm să ne fii mereu aproape cu rugăciunea şi ajutorul ce ni-l aduci din Cerul Sfânt, spre slava marelui şi minunatului nostru Dumnezeu şi spre a sufletelor noastre mântuire. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pen­tru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale Sfântului Părintelui nostru Arsenie, miluieşte-ne pe noi păcătoşii.

Cuvinte de folos ale Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie Boca – 29 Noiembrie

Peste tot unde se află Părintele, mulţimi de credincioşi îl căutau spre a-i solicita îndrumare şi binecuvântare, punându-şi libertatea, chiar şi viaţa în pericol, ştiut fiind faptul că Părintelui i se interzicea de către Securitate să stea de vorbă cu oamenii.

Nu greşelile altora ne scot din răbdări, ci puţina noastră răbdare; ne cheltuie şi răbdarea pe care o mai avem.

La mulţi le-a zis: nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulţi mucenici.

Pe călugări îi bagă în iad nimicurile.

De câte ori încetezi lucrarea cea bună a sufletului, seamănă a lene.

Ascultarea care mi se dă, aceasta este voia mea.

Rugăciunea e alimentată de citirea Sfintei Scripturi şi învăţătura de credinţă.

Omul necurăţat de patimi nu poate să priceapă adevărurile de credinţă.

Citirea cu socoteală a dumnezeieştilor Scripturi, aprinde şi hrăneşte sufletul cu gândurile lui Dumnezeu, care nu sunt ca gândurile omului.

Cine se leapădă de sine măcar de atâtea ori cât vin prilejurile pe zi, în chip sincer şi cu convingere, capătă nu numai sporire a puterilor sufleteşti, ci însuşirile lui sufleteşti încep să semene cu ale lui Iisus. Nu mai umblă cu candela stinsă.

Noi să ne îmbogăţim în Dumnezeu, cugetându-L, iubindu-L, împărtăşindu-ne cu El,

silindu-ne a gândi şi a iubi ca El, în toate împrejurările vieţii. Iată adevărată bogăţie care nu se va lua de la noi.

Adevărata creştere spirituală e să-ţi cunoşti neputinţele şi să te lupţi cu ele.

Singura neputinţă pe care ţi-o iartă Dumnezeu este aceea de a nu putea intra prin uşile închise.

În cartea vieţii te scriu mai ales faptele pe care le-ai făcut plângând.

Fericit este acela care, zilnic fiind ocărât şi defăimat pentru Dumnezeu, se sileşte spre răbdare; el va dănţui cu mucenicii, cu îndrăzneală va vorbi şi cu îngerii.

Omul învaţă 6 ani ca să vorbească şi 60 de ani trebuie să înveţe ca să tacă.

Ascultarea mai mult de Dumnezeu decât de oameni.

Să cultivăm energia voinţei.

Cuvintele noastre sunt fiinţe vii şi ne însoţesc până la judecata din urmă, cu calitatea cu care au fost spuse, cu valoarea creştină sau necreştină.

Să ne preocupe tăcerea. Pălmuirile întinăciunilor să ne menţină în stare de umilinţă şi smerenie.

Să-L iubim pe Mântuitorul mai mult decât orice.

Destinul nostru e colosal de înalt: îndumnezeirea.

Prin supărări, tulburări, ceartă, iuţeală, se pierde o energie bună din noi. Prin dragostea de Dumnezeu se adună o energie foarte binefăcătoare care înlătură şi bolile, iar când se pierde dragostea lui Dumnezeu (energia) apar bolile.

Îngerul păzitor de la botez este păzitorul legilor dumnezeieşti, pe care omul trebuie să le îndeplinească.

Nu împrumuta celui rău mintea, ochii, gândurile, nu da degetul că îţi ia mâna toată.

Numai în Duhul Sfânt poate fi obşte unită. Duhurile au magnetism, cei ce se aseamănă se adună. Scopul creştinului este dobândirea Duhului Sfânt. Trebuie să stai în prezenţa chipului Domnului Hristos din tine, şi în mod sigur aveţi ceva foarte bun în voi.

Daţi ajutor acestui element în care existăm, trăim şi suntem. Dacă nu iubeşti, urăşti, critici, tragi sforile. Satana luptă continuu cu legea lui Dumnezeu din inima ta şi îţi îndreaptă iubirea către tine, iubirea de sine şi ajungem până a urî pe Dumnezeu, căci eu-l e ateu. Nu te poţi lua “la trântă” cu el fără “Doamne Iisuse.”, şi nu poţi zice “Doamne Iisuse.” câtă vreme nu eşti sub ascultarea cuiva.

Faceţi măcar 100 de metanii pe zi, că vă dă sănătate sufletească şi trupească.

Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulţeşte rugăciunea, ca atunci când Îl vei uita, Dumnezeu să-şi aducă aminte de tine.

Dacă uiţi să zici “Doamne Iisuse.”, zi: “Doamne, nu uita de mine cum uit eu de Tine”.

Focul sfârşitului va arde totul, numai bunurile spirituale nu. Ce ai pus tu pe mintea ta, cunoştinţele, îmbrăcămintea minţii, nevoinţele, ostenelile, te însoţesc dincolo.

Eu vă ajut cu smerenia, căci ea are toate darurile. Smerenia e dulama lui Dumnezeu.

Uscăciunea sufletească nu e deznădejde, ci e una din nevoinţele cele fără de voie, care mai mult spală sufletul decât ostenelile cele de voie.

Prin nimic nu ne mâhnim mai mult cu mila lui Dumnezeu ca în rugăciunea făcută din durere pentru alţii.

Cel mai frumos dar pe care-l putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui, pe noi înşine, pe viaţă. Dumnezeu primeşte şi îmbrăţişează, apără şi întăreşte un asemenea dar.

Acela a cărui inimă s-a făcut una cu Dumnezeu, stă în faţa oamenilor ca o floare supremă a umanităţii.

Răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns, au putere înaintea lui Dumnezeu.

Dacă sufletele părăsesc râvna, atunci şi Duhul lui Dumnezeu care le-a fost dat se depărtează.

Patimile şi faptele [rele] nu scad decât numai când dobândeşti o atenţie neîncetată la tot ce gândeşti. Gândul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.

Mare meşter e vicleanul, până şi în poruncile lui Dumnezeu se ascunde.

Gândirea călugărului e ca o albie între maluri, iar cele două maluri sunt ascultarea şi lepădarea de sine.

Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) trebuie să citeşti până la istovire.

Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.

Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.

Lucrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te mândreşti.

Pe Duhul Sfânt Îl dobândim prin câştigarea prilejurilor, iar când răspundem înapoi celui ce te ocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a Duhului Sfânt.

Feriţi-vă de limbajul vulgar, obişnuiţi-vă cu limbajul cărţilor sfinte. Trebuie curăţată mintea, că limba altfel nu se curăţeşte.

Răbdând canonul şi zicând: “aşa îmi trebuie”, aşa mi se iartă păcatele.

Să nu răspunzi cu înţepături, coarne, copite, a nu te apăra, să-ţi îmblânzeşti câinele.

Ori de câte ori te mândreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte vrăjmaşul nocturn, dar cu voia lui Dumnezeu.

Cei ce ne critică sunt mai aproape de adevăr decât cei ce ne laudă. Îngăduie Dumnezeu să-ţi auzi păcatele tale cele cu mintea. De o ocară nu te speli apărându-te, ci însuşindu-ţi-o.

Pe vârful limbii călăreşte satana.

Prin unire se măresc lucrurile mici, prin vrajbă se prăpădesc şi cele mari.

Luaţi aminte: orânduiala de sine în mănăstirea de obşte e neorânduială.

Nu cedezi la voia ta şi aşa pierzi vremea şi cu ea mântuirea.

Aşa de atenţi trebuie să fim cu sufletul nostru, ca şi când am locui în casă cu un şarpe, că aşa şi este.

Cine nu iubeşte certarea, n-are minte.

Când ai vreo ispită, nu sta posomorât, că nu e bine. Posomoreala adânceşte ispita şi gândul tot la ea. Fii senin şi nu te lăsa dus în ispită. Ispita nu vine la întâmplare, ci după pofta ta.

Formele în care se dezvoltă Şi se înmulţeşte mândria în suflet

Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei. Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea.

sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet. Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.

Ce e de făcut?

În momente de limpezime de minte – că sunt – să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu. Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiința. Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră. Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte. Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

 Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina, pentru izbăvirea din nedreptăți (a Episcopului Macarie Drăgoi) – sărbătorit la 11 Noiembrie

Sfinte Mare Mucenice Mina, râvna credinței în Hristos te-a împins, în zilele de demult ale împăratului Dioclețian, prigonitorul de creștini, să mărturisești cu prețul propriei tale vieți spre mântuirea multora și spre dobândirea cununii muceniciei. Pentru aceasta, cu bucurie te lăudăm și îți mulțumim, ca unul care ești grabnic ascultător al rugăciunilor celor aflați în tot felul de nevoi, strâmtorări și necazuri. Scut nevăzut care ocrotește pe cei slabi fiind, la tine alergăm cu nădejde, pentru a cere mijlocirea ta către Hristos. Rugămu-ne ție, Sfinte Mare Mucenice Mina, ia aminte la noi, păcătoșii, și la robii aceștia (N), care sunt păgubiți, nedreptățiți și primejduiți și scapă-i pe ei, așa cum ai scăpat nenumărați semeni din cumplite tâlhării, siluiri, ucideri sau năpaste. Căci știm că, așa cum te-ai zorit a-ți vărsa sângele pentru Hristos, așa te zorești să scoți din primejdie pe oricine se roagă cu credință ție. Și mai știm că nu treci cu vederea pe nimeni din cei care se închină la sfântă icoana ta și care cinstesc cu evlavie sfintele tale moaște. Așa, Sfinte Mare Mucenice Mina, primește această puțină rugăciune și cererile noastre le împlinește, spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Tremendous – Dona Ghenof

(poem by me. I was challenged to write a poem with this title)

tremendous love I have for whom I call „you”

from the way you shave like a human

to the way you proove

that you’re no one, ever, no „you”

*

I wouldn’t have understood your ways

have I not been there in my days

I wouldn’t love someone so true

Have I not come from the same stars as you

*

tremendous respect and appreciation

for the way you contain my mindless chatter

for the way you protect me from pain

and the ways you support my dreams, always

*

you don’t lie, and I would’ve known either way

you don’t pretend I always act okay

you nudge to the path that is correct

you show where I need to heal and detect

some things I still need to embrace or reject.

*

it’s tremendous how you appeared in my life

I recognized you from the start

you were pretty unplugged

I plugged you back in and I knew

you’ll be okay without us two

*

but you freaking weren’t, okay?

you kept visiting my archway.

you watched as I journaled in tune

and you showed yourself flying towards the moon,

*

tremendous suffering we have healed

for us and all those coming beneath

tremendous love we have felt

tremendous blessings we were dealt.

*

I will never forget these times in my life

I want you whole and I want you aligned

Be here for me please, all my life

Be my friend, my lover and my light.

Dona Ghenof

Acatistul Sfântului Alexandru din Svir – 30 August

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 2-lea

Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinerețe ți-a îndreptat gândul tău, Cuvioase, și, pentru dragostea lui Hristos, părinții și casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deșarte lepădându-te, și în pustia Valaamului pentru nevoințe călugărești ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deșertăciunea și nestatornicia lumii acesteia ai înțeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neașteptate. De aceea bunătățile cele veșnice și nestricăcioase ți le-ai dorit, Părinte Cuvioase, și pe acestea, prin lepădarea de bunătățile lumești și prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ți cântăm:
Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei;
Bucură-te, râvnitor al smereniei și al sărăciei;
Bucură-te, chip desăvârșit al adevăratei lepădări de sine;
Bucură-te, arătare fără seamăn a viețuirii călugărești, cu adevărat îngerești;
Bucură-te, pravilă a credinței și a evlaviei;
Bucură-te, oglindă a ascultării și a răbdării;
Bucură-te, cel ce tăcerea călugărească ai iubit;
Bucură-te, cel ce lacrimi duhovnicești ai dobândit;
Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veșnică o ai găsit;
Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmașului le-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce prin osteneli și privegheri trupul tău sufletului l-ai supus;
Bucură-te, cel ce prin post și înfrânare patimile ți le-ai omorât;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Celui Preaînalt umbrit și întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, Cuvioase, și, ca un ostaș mult iscusit, schima călugărească armură a mântuirii dobândind, și cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmașului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind, și cu toată inima, către Domnul cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Izvor îmbelșugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, și har mare al înduioșării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ți-ai udat-o și băutura cu plâns ți-ai amestecat-o din preaplinul însetării de Dumnezeu și al dragostei către Domnul. De aceea și noi te fericim prin aceste cântări:
Bucură-te, nevoitor al tăriei și al bărbăției;
Bucură-te, om întocmai ca îngerii;
Bucură-te, ostaș al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor;
Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam;
Bucură-te, viețuitor bineplăcut al pustiei;
Bucură-te, rugător neobosit;
Bucură-te, postitor fără pereche;
Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii;
Bucură-te, următor al nevoinței părinților celor purtători de Dumnezeu;
Bucură-te, următor al răbdării și ostenelii lor;
Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ți l-ai săpat;
Bucură-te, cel ce la ceasul morții neîncetat ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 4-lea

Furtuna ispitelor și a atacurilor diavolești nu a putut zdruncina locașul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinței în Hristos a fost întemeiat, Cuvioase Părinte, și ocrotit prin trezvie și neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmașului mântuirii omenești cu toată inima ai luptat, și pe scara virtuților către desăvârșire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deșartă te-ai temut, Părinte de Dumnezeu înțelepțite și, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ți-a fost arătat, și acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie ai slujit, pentru care îți cântăm laudele acestea:
Bucură-te, următor bun și smerit al Domnului Hristos;
Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci;
Bucură-te, iubitor al fecioriei sufletești și trupești;
Bucură-te, iubitor nefățarnic al ostenelii;
Bucură-te, că slava cea omenească o ai disprețuit;
Bucură-te, că ale slavei deșarte și ale mândriei curse le-ai nimicit;
Bucură-te, că înșelăciunea trufiei celei vătămătoare de suflet în picioare o ai călcat;
Bucură-te, cel ce sfânta smerenie a lui Hristos ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce toate făgăduințele călugăriei le-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;
Bucură-te, că înfricoșările și vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 5-lea

Raza cea luminoasă în întunericul nopții locul cel pustiu l-a luminat și în el să te sălășluiești ai venit, Cuvioase, lumina sufletului tău arătând și cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplăcută I-a fost Făcătorului voința ta de a-I sluji în cuvioșie și sfințenie și de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând cetele îngerești viețuirea ta cea îngerească, Părinte de Dumnezeu fericite, și adâncul smereniei tale, și stăruința în rugăciune, și tăria în înfrânare, și marea râvnă a duhului tău pentru curăție, s-au minunat și L-au preamărit pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, Care neputincioasa fire omenească o a întărit. Iar noi te fericim și îți cântăm:
Bucură-te, sfeșnic al pustiei, cel ce pământul Kareliei cu strălucirea virtuților tale l-ai luminat;
Bucură-te, podoaba minunată a monahilor;
Bucură-te, crin binemirositor al pustiei;
Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cerești;
Bucură-te, cel ce frumusețea casei lui Dumnezeu ai iubit;
Bucură-te, cel ce în tine însuți locaș Dumnezeirii Celei în Trei Ipostasuri ai pregătit;
Bucură-te, cel ce cu dreptatea și cuvioșia ești înveșmântat;
Bucură-te, cel ce cu brâul virtuților ești încins;
Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh o ai primit;
Bucură-te, vas sfințit al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, rob bun și credincios al lui Hristos;
Bucură-te, slugă adevărată a Domnului;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoințelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul, care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a găsit, Cuvioase Părinte, și, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică și de bucurie s-a umplut și la cinstitele tale picioare a căzut, și cu inima înduioșată, lui Dumnezeu I-a cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat și pe calea mântuirii multe suflete omenești ai îndrumat; căci Hristos, îndrumător și învățător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor la tine au venit, și tu pe pajiștea cea de viață purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat și ai învățat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim:
Bucură-te, izvor al învățăturilor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, locaș bogat al duioșiei;
Bucură-te, tăblie însuflețită a legii Domnului;
Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit și pe ucenicii tăi acestea i-ai învățat;
Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneși la îndreptare i-ai îndemnat;
Bucură-te, cel ce prin harul dăruit ție de Domnul, pe cei neputincioși i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce cu dulceața vorbelor tale pe cei necăjiți i-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce la pocăință pe păcătoși i-ai îndrumat;
Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înțelepțit;
Bucură-te, cel plin de compătimire;
Bucură-te, cel bogat în milă;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 7-lea

Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoințelor tale l-a preaslăvit, Părinte, și pe îngerul Său l-a trimis a-ți binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi, și în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi se va ridica. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie și cutremur cereasca bunăvestire ai ascultat și în smerenia duhului, Stăpânului îngerilor și al oamenilor ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ți s-a dăruit, Cuvioase, când în pustia cea aleasă, în tăcere viețuiai, căci în noapte lumină mare peste tine a strălucit și trei bărbați în veșminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ți și poruncindu-ți mănăstire de călugări acolo să construiești, și în ea, biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ție îți cântăm:
Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei și Celei de o ființă Treimi;
Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu;
Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngerești celor purtătoare de lumină;
Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeiești;
Bucură-te, părtaș al strălucirii treimice, celei în chipul focului;
Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri;
Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veșniciei ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit;
Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ți-ai agonisit;
Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veșnică ai semănat;
Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduințelor neschimbat ai săvârșit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 8-lea

În chip străin îngerul Domnului în mantie călugărească în văzduh ți s-a arătat și ți-a făcut cunoscut locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viață Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădești, Cuvioase Părinte, și, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o și sfințind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălțat, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul în voia Domnului lăsându-te și de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoției l-ai primit, Părinte, deși mâhnit era duhul tău, de înălțimea preoției fiind înspăimântat; însă ascultare de fiii tăi duhovnicești ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ți cânte:
Bucură-te, săvârșitor destoinic al jertfei celei fără de sânge;
Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului;
Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat;
Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinți din inima curată la tronul Atotțiitorului ai înălțat;
Bucură-te, cel ce pildă de bună credință ucenicilor tăi ai fost;
Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoției;
Bucură-te, conducător iscusit al ostașilor duhovnicești;
Bucură-te, părinte înțelept al vieții călugărești de obște;
Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu;
Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire;
Bucură-te, măslin care reverși uleiul milei dumnezeiești;
Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetați de învățătura mântuirii;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 9-lea

Toți călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit; iar prin chemarea atotputernicului nume al lui Iisus Hristos, pe șuvoiul cel năvalnic ai construit o moară pentru buna trebuință a călugărilor. Văzând aceasta, fiii tăi duhovnicești cu toată inima, și împreună cu tine, lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei omenești nu se pricep a grăi mulțimea bucuriei duhovnicești de care te-ai umplut, Părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ți s-a arătat împreună cu cetele îngerești și prin făgăduințe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veșnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestulând-o și apărând-o. De aceea și noi aceste cuvinte de bucurie îți aducem:
Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit;
Bucură-te, cel ce de vizita Împărătesei cerului și a pământului ai fost mângâiat;
Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit;
Bucură-te, cel ce făgăduința ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit;
Bucură-te, cel ce de ea ești cu adevărat iubit;
Bucură-te, alesul Fiului ei și Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit;
Bucură-te, căci pe cele viitoare ca și pe cele prezente, de dinainte le-ai văzut;
Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulțit;
Bucură-te, căci părinților neroditori naștere de prunci le-ai dăruit;
Bucură-te, căci pe bolnavi, sănătoși i-ai ridicat;
Bucură-te, căci greșelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 10-lea

Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povățuit, Cuvioase de Dumnezeu înțelepțite, atât cu cuvântul, cât și prin rânduiala viețuirii tale, cu blândețe mustrându-i și cu dragoste îndemnându-i în evlavie și în curăție a izbândi; și mai mult, înaintea sfârșitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească le-ai poruncit și i-ai învățat în rugăciuni a priveghea și neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid de apărare sunt rugăciunile tale, Sfinte făcătorule de minuni, pentru toți cei care cu credință la tine în orice necaz vin, căci pentru curăția inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ți-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduiești, pe sărmani să-i ajuți, viitorul să-l proorocești, pentru ca și cei apropiați și cei de departe, măreția lui Dumnezeu în tine arătată să o slăvească și ție acestea să-ți cânte:
Bucură-te, doctor fără de arginți al suferințelor omenești;
Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupești, ci și al celor sufletești;
Bucură-te, că orbilor vedere le dăruiești;
Bucură-te, că pe ologi și slăbănogi sănătoși îi faci;
Bucură-te, că pe îndrăciți de chinul diavolesc îi slobozești;
Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le dăruiești;
Bucură-te, că pe cei acoperiți de răni îi tămăduiești;
Bucură-te, că pe cei întristați îi mângâi;
Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbești;
Bucură-te, că celor robiți și celor din temnițe slobozenie le dăruiești;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 11-lea

Cântare întru totul înduioșătoare înaintea sfârșitului tău Preasfintei Treimi I-ai adus, Cuvioase, și cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinerețile tale L-ai iubit și tot Lui până la adânci bătrâneți în chip neprefăcut I-ai slujit; de aceea cu bună nădejde și cu bucurie la locașurile cerești ai trecut, ca împreună cu cetele îngerești lui Dumnezeu Celui în Trei Fețe să-l cânți: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Sfârșitul tău cu pace văzându-l ucenicii tăi, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărțirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ți:
Bucură-te, cel ce cununa vieții veșnice din mâinile Atotțiitorului o ai primit;
Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veselești;
Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o privești;
Bucură-te, cel ce cu stareții înveșmântați în alb Făcătorului te închini;
Bucură-te, moștenitor al luminoasei Împărății a lui Hristos;
Bucură-te, viețuitor al Ierusalimului Celui de Sus;
Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc;
Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele nefăcute de mână omenească;
Bucură-te, cel ce după ostenelile vieții vremelnice odihnă veșnică ai dobândit;
Bucură-te, cel ce bucuria pregătită drepților din veac în chip drept ți-ai însușit;
Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce prin măreția minunilor ai strălucit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 12-lea

A harului părtașă s-a arătat sfânta raclă cu moaștele tale tămăduitoare, Sfinte făcătorule de minuni, căci, după mulți ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belșug revărsând și orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi, Care în cer și pe pământ în chip minunat te-a proslăvit și Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă și mulțumire Iubitorului de oameni Dumnezeu – Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun și milostiv – te rugăm, Cuvioase Părinte al nostru, fii mijlocitor către El și rugător veșnic pentru noi, cei ce-ți cântăm:
Bucură-te, apărător al neamului creștinesc;
Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri;
Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit;
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit;
Bucură-te, floarea vieții fără de moarte, care în Sfânta Biserică răspândești bună mireasmă;
Bucură-te, zarea veșniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit;
Bucură-te, râu nesecat de binefaceri și milostenii;
Bucură-te, izvor îmbelșugat de bunătate;
Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei și compătimirii;
Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre;
Bucură-te, mijlocire bine plăcută pentru sufletele noastre;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 13-lea

O, mare și preaslăvite făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre! Primește cu milostivire această puțină rugăciune a noastră și cu rugăciunile tale ne păzește în viața aceasta de suferințele cele sufletești și trupești și de chinurile cele veșnice ne izbăvește, și ne învrednicește ca împreună cu tine în Împărăția Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

Icosul 1

Fire îngerească ai avut, Cuvioase Părinte, și, ca un duh fără de trup, viețuire neîntinată pe pământ ai săvârșit, pildă minunată de desăvârșire lăsându-ne, pentru ca virtuțile tale urmând, acestea să-ți cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioșilor tăi părinți;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinților tăi ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din fașă, de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii tale, pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinerețile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumusețile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post și priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, cu curăția împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuințelor duhovnicești;
Bucură-te, cap sfințit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul 1

Plăcutule ales al lui Hristos și făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat și viețuirea ta cu virtutea și cu mulțimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește, ca să-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir

O, Cuvioase și de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre, cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat și cu sârguință te rugăm, înalță mâinile tale pentru noi, păcătoșii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedespărțită să fie de mănăstirea ta; și să ne dea nouă putere și tărie asupra vrăjmașilor sufletești, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în Ziua Înfricoșatei Judecăți să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine și fiii pe care mi i-ai dat! și cunună de biruință de la biruitorul vrăjmașilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim; și moștenirea bunătăților veșnice împreună cu tine să o dobândim, cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, și prin milostiva ta mijlocire și ocrotire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele

Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de Înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la Înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi Înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții Îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastră Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria

Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toți oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele și auzi plânsul și suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu și eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună și milostivă, nu mă disprețui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluiește-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc și întoarce pe drumul cel drept blestematul și rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă și ține-mă sub acoperământul tău acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Flux – Alexandru Amarfei

gândul, raza lunii și miezul nopţii
se întâlnesc în somnul fără vise
îngeri coboară, căutând miezul sorţii
și urcă, să lege vis de porţi deschise.

ca și la melc, cel mai generos văzător,
ochii se dau singurătăţii, sau lumii, și vine
în lume urcușul vederilor, chemat de fior,
și poate sta în tăcere privirea spre sine.

undele cern, între suflet și trup, vederea
luna dă înapoi ; o clipă, se pierd clipele
se oprește lumea; privirea poate pleca,
singură, fără să-i taie zborul aripile

Dr. Alexandru – Theodor Amarfei

Statuie in pat… – Alexandru Povarnă

am văzut un copac care creștea într-un om

cu tot cu păsări cu tot cu cuiburi

cu tot cu bucăți de cer și foc

și nu îl durea

nu mai plângea

mugurii frunzelor pot gâdila tălpile și omușorul din gât

spre deliciu spectatorilor

toți au curajul să râdă de alții

niciodată de ei

am văzut un copac care creștea într-un om

într-un pat dintr-un hotel

până a devenit obiectiv turistic

Alexandru Povarnă

Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria – 2 Decembrie

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;
Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 2-lea

Fiind în război te-ai rugat lui Dumnezeu că dacă te scapă cu viaţă, călugăr te faci. De pe front ţi-a rămas în minte, în viaţa duhovnicească comanda: „ochiul la inamic, urechea la comandant, şi cu Dumnezeu înainte”. Iar întors de pe front, ai împărţit pământul primit fraţilor tăi şi te-ai retras la mănăstire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La Schitul Cozancea, petreceai într-o poiană rugându-te. Şi auzind acolo cântare îngerescă, ai construit trei chilii şi un paraclis, ai pus pomi şi viţă-de-vie şi te nevoiai în retragere, în înfrânare, în rugăciune, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că într-o poiană ai auzit cântări îngereşti;
Bucură-te, că acolo ai zidit un paraclis Sfântului Mina;
Bucură-te, că seara, acolo te linişteai;
Bucură-te, că ai iubit natura, florile, izvoarele şi cerul înstelat;
Bucură-te, că ai iubit slujbele, poezia, singurătatea;
Bucură-te, că în sihăstrie Dumnezeu are grijă de fiecare suflet, pasăre, fir de iarbă;
Bucură-te, că mai presus de toate, ai iubit oamenii;
Bucură-te, că te-ai jertfit pe tine;
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul în cumpănă pentru mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, că mergând la duhovnic, îndată te linişteai de ispitele începătorilor;
Bucură-te, că ai fost ispitit de cele şapte păcate de moarte;
Bucură-te, că prin rugăciune, smerenie şi răbdare le biruiai cu darul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 3-lea

La Schitul Cozancea ai primit duhovnicia. Iar noi, fiii tăi duhovniceşti, care ţi-am fost copii sufleteşti, îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând un ţăran căruia îi căzuseră boii sub greutatea carului, ai căzut în genunchi şi te rugai împingând cerdacul rugându-te: „Hai măi boişori, sculaţi-vă. Hai, cu Doamne ajută!”. Iar boii s-au ridicat şi au plecat. Iar noi văzând dragostea ta, zicem:

Bucură-te, că i-ai primit pe toţi cu dragoste, i-ai ascultat, mărturisit şi binecuvântat;
Bucură-te, că te-ai adresat mai mult inimii decât minţii;
Bucură-te, că te-ai smerit primul, că ai plâns ca să-i smereşti pe fiii tăi duhovniceşti;
Bucură-te, că le-ai promis iertarea şi Raiul;
Bucură-te, că din milă şi dragoste pentru toţi, nu i-ai înfruntat niciodată, nu ai mustrat cu asprime, nu ai ridicat tonul;
Bucură-te, că ai pus medicament pe rana deschisă;
Bucură-te, că vorbirea cu tine era o glăsuire a emoţiei, a inimii, a bucuriei, a lacrimii;
Bucură-te, că dialogul cu tine a fost al încrederii şi al speranţei de mântuire;
Bucură-te, căci fiind un părinte al dragostei şi nădejdii, ne-ai vorbit despre Rai;
Bucură-te, că nu te-ai temut de iad, pentru că ai iubit oamenii şi pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pe ucenici îi învăţai cu fapta, prin rugăciune, post, tăcere şi blândeţe;
Bucură-te, că în smerenia ta credeai că nu corespunzi cu viaţa şi învăţătura;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 4-lea

La scaunul grădinii duhovniceşti spovedeai treizeci sau o sută de oameni, apoi lucrai în grădina mănăstirii, ca să uiţi de păcatele auzite, în linişte, rostind în taină rugăciunea inimii, nevăzându-te cineva stând fără lucru, nici în chilie, nici în grădină, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Pe cei ce cădeau în păcate grele, nu-i mustrai aspru, ci îi primeai cu dragoste, îi încurajai că Dumnezeu le dă iertare, dacă părăsesc păcatele şi îi îmbărbătai: „De câte ori cazi, scoală-te, mărturiseşte-ţi păcatele, căieşte-te şi du-ţi crucea mai departe, cu ochii la Hristos, până ajungi sus, la Golgota”, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că dacă călugării şi mirenii au între ei pacea Domnului, a conştiinţei şi dragoste, se pot mântui;
Bucură-te, că prin „Doamne Iisuse…” stăm de vorbă cu Dumnezeu;
Bucură-te, că pe toți i-ai ajutat prin rugăciune, cuvânt şi exemplu personal;
Bucură-te, că ne-ai spus să facem pace şi să purtăm în noi pacea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că nu ne-ai dorit aici slava şi cele trecătoare, care toate duc la pierzanie;
Bucură-te, că ne-ai spus că făcând voia Domnului vom avea folos îndestulat, şi dincolo de mormânt fericirea veşnică;
Bucură-te, că ai văzut că cei ce au umblat după slava omenească şi s-au amăgit de grijile acestei lumi, la urmă au regretat amarnic;
Bucură-te, că în fiecare zi ai pus început bun, stăpânindu-te să nu cazi;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că mânia nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că smerenia ţi-a fost cugetul inimii;
Bucură-te, că ai primit ocările de la oameni ca din mâna lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ţi-ai plâns păcatele aici, ca să te bucuri dincolo;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 5-lea

Fiind legat de Părintele Cleopa cel mai mult în această viaţă şi fiind iubit de el, te-ai mutat la Mănăstirea Sihăstria. Ai iubit acest loc pentru liniştea, singuratatea şi pacea lui. Iar aici ai fost rânduit duhovnicul obştii şi al pelerinilor, care îţi cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ne-ai învăţat că cel mai bine este ca omul să fie ca o oală de lut, bună pentru toate şi folosită în fiecare zi; pe când vasul de aur se foloseşte doar la zile mari. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinstea şi dregătoria, rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, căci cuvintele tale pline de har aveau ceva din lumea veşniciei, a sfinţilor, a îngerilor;
Bucură-te, că sfaturile tale lecuiau, linişteau inima, hrăneau sufletul, limpezeau cărările sufletului;
Bucură-te, căci cuvintele tale erau tainice, pline de Duh;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai spus să trăiască în dragoste desăvârşită;
Bucură-te, că le-ai spus să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi;
Bucură-te, că i-ai învăţat să asculte de duhovnici, să facă multă milostenie;
Bucură-te, că i-ai învăţat ca în toate să fie smeriţi şi blânzi şi să nu uite de moarte;
Bucură-te, că ai arătat că duhovnicul este lumină pentru ceilalţi;
Bucură-te, că el poartă în el darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, că aşa poate să lecuiască sufletele oamenilor;
Bucură-te, că în cel pătimaş Duhul Sfânt nu lucrează şi el se sminteşte de păcatele oamenilor;
Bucură-te, că atunci când spovedeai te rugai, erai blând, cu dreaptă socoteală, şi dobândeai pe mulţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 6-lea

Văzând frumuseţea munţilor ai zis că tare te temi să nu rămânem cu raiul de aici şi să-l pierdem pe celălalt din pricina lenevirii. Pentru care cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

De la Sihăstria ai plecat la Slatina şi Rarău cu Părintele Cleopa şi cu o parte din obşte. Aici ai învăţat rugăciunea inimii şi ai fost duhovnic patru ani, apoi întorcându-te la liniştea Sihăstriei. Pentru aceea, cu bucurie îți strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus că mai mult să faci cu fapta decât să vorbeşti cu cuvântul;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai văzut bolnavi sufleteşte din cauza mândriei;
Bucură-te, că nu ştiai dacă să taci sau să le vorbeşti;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ascultăm multe, dar puţine să vorbim;
Bucură-te, că ai învăţat cum ţi-a dat Dumnezeu în ceasul acela şi cum te îndemna inima;
Bucură-te, că ucenicilor le-ai dat sfat să se roage mereu;
Bucură-te, căci cugetai la rugăciune, mila lui Dumnezeu, ceasul morţii şi al Judecăţii;
Bucură-te, că i-ai îngrijit pe călugării bolnavi şi bătrâni;
Bucură-te, căci călugării bolnavi spuneau că eşti tata şi mama lor;
Bucură-te, că vegheai la capul lor când adormeau;
Bucură-te, că după moarte le tămâiai mormântul patruzeci de zile;
Bucură-te, că erai plin de pace şi dragoste pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 7-lea

Părinte Paisie, ai avut vreme de smerenie şi de stăpânire şi de mustrare şi de mângâiere şi de cruţare şi de îndrăznire şi de bunătate şi de asprime, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ne spuneai că „Orice faci, să cauți scopul cu care faci acel lucru. Doreşti să placi oamenilor, sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare de el. Că nu anii ne ajută ci faptele, dragii mei.” Pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, că după spovedanie spuneai „Iertaţi-mă, că poate v-am smintit sau poate nu m-am purtat cu voi cu mai multă dragoste”;
Bucură-te, că ne-ai spus „Să nu ne temem niciodată, căci la cârma vieţii noastre stă Bunul Dumnezeu. El ne acoperă cu harul Duhului Sfânt, numai să nu lăsăm sfânta rugăciune”;
Bucură-te, că lăsându-te în voia lui Dumnezeu, ai fost sigur că Dumnezeu nu te-a lăsat, primind boala, ocara și ispita cu dragoste şi bucurie;
Bucură-te, că primind cuvintele şi dragostea ta ne-am lăsat și noi în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus să ne întoarcem acolo unde ştim că am pierdut pacea inimii;
Bucură-te, că ne-ai spus să mergem înainte cu nădejde, că nu aici e viaţa, ci dincolo;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare şi zideai fântâni, punând la ele o cruce de lemn;
Bucură-te, cel ce căutai izvoare de har sub mulţimea păcatelor oamenilor;
Bucură-te, că ai avut dragoste să-i ajuţi pe cei bolnavi;
Bucură-te, că le-ai văzut sfârşitul frumos;
Bucură-te, că la Sihăstria spovedeai şi lucrai în grădină;
Bucură-te, că aici ai întâlnit călugări liniştiţi, tăcuţi, smeriţi;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 8-lea

Soţului cel necredincios care venise la tine cu copila infirmă i-ai citit rugăciuni şi i-ai dat untdelemn sfinţit cu care să ungă copila de două ori pe zi. Şi ea făcându-se sănătoasă, soţul a crezut în Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fiind secetă ai zis să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da. Şi atunci când a plouat ai plâns şi ai cerut un pahar cu apă de ploaie zicând: „Cine ştie ale cu sunt lacrimile acestea”. De aceea, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai spus să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi vom avea pace în suflet;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că atunci când nu ştim ce să facem, să ne rugăm lui Dumnezeu stăruitor cu post şi metanii măcar trei zile şi să ascultăm de glasul conştiinţei;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că ceea ce ne îndeamnă mai mult aceea e voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că semn al rătăcirii duhovniceşti este urârea rugăciunii;
Bucură-te, că ne-ai spus că dacă părăsim pravila Bisericii şi Dumnezeu ne părăseşte;
Bucură-te, că rugăciunea ai înjugat-o cu mersul la spitale, la cei săraci și cu gândul la moarte;
Bucură-te, că aşa ai dobândit lacrimi fierbinţi în rugăciune;
Bucură-te, că folosul rugăciunii e iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului;
Bucură-te, că mai cu folos e rugăciunea cu lacrimi şi umilinţă;
Bucură-te, că prin ea creştem în dragoste, smerenie și credinţă;
Bucură-te, că în timpul liber te rugai, citeai și cercetai câte un părinte bolnav;
Bucură-te, că testamentul tău a fost testamentul dragostei;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 9-lea

Venind un stareţ, care avea câţiva fraţi care îi făceau tulburare, să-ți ceară sfat, i-ai zis: „Cu pace, cu pace! Că aşa strigăm cu mâinile la cer când ne rugăm în orice ectenie sau cerere. Cu pace părinte, că eşti păstor, toţi au suflet şi au nevoie de mântuire. Fii cu pace şi în dragoste cu toţi, că tare greu e la urmă când te mustră conştiinţa, că ai amărât pe fraţi, şi nu mai poţi face nimic. Pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Părinte, ai arătat că dacă mănăstirile ar pune-o înainte pe Maria, apoi pe Marta, atunci ele ar înflori şi diavolul ar fi alungat dintre oameni. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ai spus că mănăstirea este Ierusalim şi Sion duhovnicesc;
Bucură-te, că ai arătat că de nevoinţa noastră depinde dobândirea Ierusalimului ceresc;
Bucură-te, că ai fericit pe cei ce au ajuns în cinul îngeresc;
Bucură-te, că cel mai bun sfat pentru călugări era să aibă răbdare în mustrări;
Bucură-te, că ai învăţat ca în ispită să te rogi și să rabzi, până vine slobozirea;
Bucură-te, că ne-ai învățat că trebuie să stăm la adăpost, ca la venirea furtunii;
Bucură-te, că adăpostul e rugăciunea în biserică, paraclisul Maicii Domnului, închinarea la Sfânta Cruce şi catisme din psaltire;
Bucură-te, că după ce trece ispita se face linşte în suflet şi ieşi la ascultare;
Bucură-te, că vei mulţumi lui Dumnezeu că te-a acoperit în vremea necazului;
Bucură-te, că ai zis unui ucenic să fie călugăr adevărat, nu numai un cântăreţ în strană;
Bucură-te, că ai zis că teologia noastră e rugăciunea inimii cu lacrimi;
Bucură-te, că ne-ai arătat că dacă Marta ascultă de Maria, „nimeni nu va dărâma cetatea noastră”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 10-lea

Părinte Paisie, ai fost o plămadă a umilinţei, a rugăciunilor şi a lacrimilor celor simpli, întorcându-te înspre ei miluindu-i şi învăţându-i a cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pe creştina bolnavă şi necunoscută, care venise la tine şi stătea în mulţime plângând în genunchi, i-ai pus mâna caldă pe creştet în timpul rugăciunii şi ai slobozit-o sănătoasă. Iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, că cititul psalmilor ţi-a fost trupul rugăciunii;

Bucură-te, că înţelesul adânc al psalmilor ţi-a fost sufletul rugăciunii;
Bucură-te, că citirea psalmilor îi arde pe diavoli ca o sabie de foc;
Bucură-te, căci cu psalmii părinţii făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că psaltirea, unită cu postul şi smerenia, sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor;
Bucură-te, căci cu ele sfinţii izgoneau pe diavoli şi aduceau îngerii pe pământ;
Bucură-te, că cine citeşte psalmii imită îngerii şi cântă împreună cu ei;
Bucură-te, că primul folos al rugăciunii a fost pacea sufletului şi mulţumirea duhovnicească;
Bucură-te, că semnul sporirii duhovniceşti ţi-au fost lacrimile în rugăciune, cugetul că eşti păcătos, marea bucurie din inimă și mila faţă de toţi;
Bucură-te, că ai ajuns de la gândirea lui Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că la simţirea duhovnicească ai ajuns făcând voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai spus că trebuie să avem totdeauna conştiinţa şi mintea curate ca rugăciunea noastră să poată ajunge la cer;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 11-lea

Plângând spuneai: „Vin timpuri foarte grele de încercare şi suferinţă şi mulţi vor cădea, fiind biruiţi de ispitele veacului celui din urmă”, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

După Revoluţia din ‘89 ai zis : „Acesta e un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui”. Iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, că ne-ai spus că e vremea când diavolul dă mai mult război, că vede că are timp puţin;
Bucură-te, că Domnul ne-a făgăduit că va rămâne cu noi până la sfârşitul veacurilor;
Bucură-te, că ne-ai arătat că răcirea dragostei şi împuţinarea râvnei pentru cele sfinte sunt un semn al pustiirii;

Bucură-te, că ne-ai spus că azi sunt păcate multe, credinţă puţină, rugăciune puţină, vremuri de pe urmă;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne spovedim des;
Bucură-te, că altfel ne-o iau înainte ispitele şi o păţim;
Bucură-te, că ne-ai spus că dincolo e o lumină lină, că acolo luna e totdeauna plină;
Bucură-te, că acolo soarele nu asfinţeşte şi clima nu se răceşte;
Bucură-te, că acolo păsările cântă frumos şi laudă pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că îngerii neîncetat dau slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că acolo dorim să fim în vecii vecilor;
Bucură-te, că până acolo trebuie să avem răbdare câtă putem duce în spinare;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului

Condacul al 12-lea

Odată, venind la tine o bătrână bolnavă să-i citeşti rugăciuni i-ai spus: „Sunt şi eu bolnav! Cum să-ţi citesc?” Iar bătrâna a zis: „Citiţi-mi mie şi faceţi-vă sănătos şi sfinţia voastră!” Şi aşa a fost, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

La peste nouăzeci de ani, având piciorul rupt, fiind fără vedere și cu auzul slăbit, ai petrecut așa cinci ani. Iar când aveai câte o tulburare ziceai: „Iar am supărat pe Dumnezeu. Iartă-mă, Doamne, că mult te-am supărat! Măicuţa Domnului, nu mă lăsa, că nu mai am nici o putere. Încotro s-o apuc, unde să mă duc? Te aştept aici, plângând în drum”. Apoi te înseninai la faţă, făceai trei cruci şi rosteai în taină rugăciunea inimii:

Bucură-te, că la bătrâneţe spuneai că „Am supărat pe Dumnezeu şi nu mai am pace sufletească”;
Bucură-te, că îţi pierdeai răbdarea în suferinţă şi plângeai;
Bucură-te, că te întrebai „Unde să mă duc? Nu mă duc Iisuse bun, ci te-aştept plângând în drum”;
Bucură-te, că nu vedeai, dar aveai mângâiere în rugăciunea minţii prin care vorbeai cu Domnul;
Bucură-te, că le-ai spus la toţi să aibă răbdare, dar când ai fost bolnav ţi-ai dat seama ce greu e să ai răbdare;
Bucură-te, că te bucurai când auzeai de bine, de pace și de dragoste în mănăstire;
Bucură-te, că rugându-te cu rugăciunea inimii pe patul de suferinţă, ai zis că te rogi lui Dumnezeu şi Măicuţei Domnului, că de acum atât ţi-a mai rămas;
Bucură-te, că rosteai rugăciunea Domnului Iisus până ce venea Domnul;
Bucură-te, că spuneai „Iartă-mi mie, Doamne, cum iert şi eu”;
Bucură-te, căci şi bolnav fiind, cu cuvinte simple, pline de duh şi putere ai deschis inimile şi sufletele tuturor;
Bucură-te, căci cu milă, iubire, smerenie şi blândeţe i-ai primit pe toţi, fiind duhovnicul cel mai căutat;
Bucură-te, că la plecare spuneai: „Să ne întâlnim la uşa Raiului!”;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul al 13-lea

După plecarea ta, un ucenic te-a văzut în vis plângând şi spunând: „Dacă voi nu plângeţi, plâng eu pentru voi, că tare e greu de ajuns în Rai. O, câtă nevoie şi câtă frică are sufletul atunci! Şi dacă nu plângi tu pentru tine aici, cine să te plângă după moarte? Căci numai pe cel ce îl doare inima şi are conştiinţa curată, numai acela plânge. Vedeţi cum trece timpul?! Vai, vai, să nu vă treceţi timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii Domnului nu poţi ascunde nimic. Orice faci, se caută scopul cu care se face acel lucru. Doreşti să placi oamenilor sau lui Dumnezeu? Luaţi seama că tare este scump Raiul şi tare este greu de ajuns în Rai. Aveţi grijă de suflet, că mare răspundere are fiecare pentru el. Că nu anii ne ajută, ci faptele, dragii mei.” (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Copil fiind, ai fost premiantul clasei. Iar copiii îţi cântau: „Ai ascultat, ai învăţat, coroană ai luat!”. Iar tu din cărţile de premiu cu vieţile sfinţilor, ai prins drag de Biserică, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost premiantul clasei;

Bucură-te, că vieţile sfinţilor ţi-au luminat sufletul;
Bucură-te, că te-ai îndrăgostit de mănăstire, încă din şcoală, citind viaţa Sfântului Sava;
Bucură-te, că de Paşti tata te atingea cu pasca sfinţită pe frunte;
Bucură-te, că tatăl tău îţi spunea Paraclisul Maicii Domnului pe de rost;
Bucură-te, că mama ţi-a spus „Să nu dai cinstea pe ruşine”;
Bucură-te, stea care răsari în Lumina lină;
Bucură-te, că rugăciunea cu simţire şi lacrimi te-a unit cu Domnul Hristos, dulcele Mântuitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai pus nădejdea în oameni, ci numai în Dumnezeu;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să avem credinţă că Dumnezeu e cu noi şi în noi totdeauna;
Bucură-te, că ne-ai învăţat să nu ne temem de moarte, foamete, boală;
Bucură-te, că te-ai întristat că noi ne încredem în bani şi în plăceri;
Bucură-te, că ţi-ai adus aminte de ceasul judecătii viitoare şi nu ai mai greşit;
Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Condacul 1

Apărătorul celor căzuţi, ridicându-i prin blândeţe şi smerenie, bucură-te aducem ţie, Părinte Paisie. Tu, cel ce ai stâlpări de rugăciuni neîncetate, izbăveşte-ne pe noi din necazuri şi suferinţe ca să-ţi zicem ţie: Bucură-te, Părinte Paisie, povăţuitor spre poarta Raiului!

Rugăciunea pe care Părintele Paisie o rostea celor ce plecau de la chilia lui:

Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvânteze! Domnul să vă ajute! Domnul să vă miluiască! Domnul să vă păzescă de tot răul! Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească! Domnul, ca un bun şi iubitor de oameni, să vă ierte de păcate şi în ceruri cu drepţii să vă primească! Binecuvântează, Doamne, pe robii tăi aceştia şi rugăciunea lor, şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor, şi smerenia lor, şi răbdarea lor! Binecuvântează, Doamne, osteneala lor, şi pâinea lor, şi copiii lor, şi viaţa lor şi sfârşit bun le dăruieşte, iar dincolo un colţişor de rai le dăruieşte, că binecuvântat eşti în veci. Amin!

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Rugăciuni pentru Pace

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în Cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură. Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea. Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune. Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului. Cel ce ai spus: Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!, învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, care ai făcut cerul și pământul, pe cele văzute și pe cele nevăzute, Care ne-ai creat după chipul și asemănarea Ta; Care privești cu iubire pe cei smeriți și te întristezi pentru cei ce părăsesc legea; Tu, Cel ce, prin gura profeților celor de demult ai promis că vei face ca pacea să curgă ca un râu spre Ierusalim, către care se îndreaptă toate națiunile pământului, iar la plinirea vremii, prin Unul-Născut, Fiul Tău, Cuvântul întrupat, ne-ai dăruit nouă pacea Ta cea dumnezeiască, care revarsă în inima omului acea liniște dulce și suavă, care nu se aseamănă cu pacea ce încearcă oamenii să o facă pe pământ fără ajutorul Tău, în această zi de cumpănă și durere, arată-ți milostivirea Ta față de popoarele care suferă din cauza războiului, de unde pacea Ta a fost înlăturată și unde s-au instalat, teama, deznădejdea, ura fraternă, create de urgia războiului ce a devenit ca o pâine de fiecare zi. O, Doamne, la Cine să alergăm să cerem ajutor, dacă nu la Tine, Cel ce ești îndelung răbdător și aducătorul păcii pe pământ: împlinește rugăciunile celor ce sunt în grea suferință și amară disperare, fă să înceteze toate războaiele și dușmănia dintre oameni, stârpește rădăcinile urii și ale altor păcate, potolește mânia plină de răutate a celor ce declanșează războaie fondate pe minciună și egoism, pe invidie și dorința de înavuțire diavolească. Dă-ne putere să-i iertăm pe cei care au păcătuit față de noi și ne iartă nouă, de asemenea, orice păcat față de frații noștri, pentru că nu există pace în noi înșine din pricina greșelilor noastre. În milostivirea Ta, fă-ne să ne întoarcem la Tine, iar poruncile Tale să ne fie îndreptarul care să ne ajute să recâștigăm cărările mântuirii, căci tu ești Împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Sfânt, acum și întotdeauna și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, dă-ne pocăința lui Adam și sfânta Ta smerenie. Doamne, cât de mult îl iubești Tu pe om! Milostive Doamne, dă harul Tău tuturor noroadelor pământului, ca ele să Te cunoască pe Tine, că fără Duhul Tău Cel Sfânt omul nu poate să Te cunoască și să înțeleagă iubirea Ta. Doamne, trimite peste noi pe Duhul Tău Cel Sfânt, că Tu și toate ale Tale se cunosc numai prin Sfântul Duh, pe Care L-ai dat la început lui Adam, apoi sfinților prooroci și pe urmă creștinilor. Doamne, dă tuturor noroadelor Tale să înțeleagă iubirea Ta și dulceața Duhului Sfânt, ca oamenii să uite durerea pământului și să lase tot răul, să se alipească de Tine prin iubire și să trăiască în pace, făcând voia Ta spre slava Ta. Doamne, învrednicește-ne de darurile Sfântului Duh, ca să cunoaștem slava Ta și să trăim pe pământ în pace și iubire, ca să nu mai fie nici ură, nici război, nici dușmani, ci să împărățească numai iubirea și să nu mai fie nevoie nici de armate, nici de închisori și să fie ușor de trăit pentru toți pe pământ. Milostive Doamne, învață-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt să-i iubim pe vrăjmași și să ne rugăm pentru ei cu lacrimi. Doamne, dă Duhul Sfânt pe pământ ca toate noroadele să Te cunoască și să învețe iubirea Ta. Doamne, așa cum Te-ai rugat pentru vrăjmași, așa învață-ne și pe noi prin Duhul Sfânt să-i iubim pe vrăjmași. Doamne, toate noroadele sunt zidirea mâinilor Tale; întoarce-le de la ură și rău spre pocăință, ca să cunoască toate iubirea Ta. Milostive Doamne, întru bogăția milei Tale, mântuiește toate noroadele! Stăpâne mult milostive, dă-ne duh smerit ca sufletele noastre să-și găsească odihna în Tine! Milostive Doamne, dă-ne pacea Ta, cum ai dat pace sfinților Tăi Apostoli zicând: „Pacea Mea dau vouă” [Ioan 14, 27]. Doamne, dă-ne nouă să ne desfătăm de pacea Ta. Sfinții Apostoli au primit pacea Ta și au revărsat-o asupra întregii lumi și, mântuind noroade, n-au pierdut pacea și ea nu s-a împuținat în ei. Doamne, dă-ne lacrimi ca sufletul nostru să plângă din iubire pentru fratele ziua și noaptea! Preasfântă Maică a Domnului, dobândește-ne, Milostivă, un duh smerit. Sfinților toți, voi viețuiți în ceruri și vedeți slava Domnului și duhul vostru se bucură – rugați-vă ca și noi să fim împreună cu voi, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Laurențiu Arhidiaconul – 10 August

Troparul Sfântului Mucenic Laurențiu Arhidiaconul, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Laurențiu, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Pe voievozii cei tari..

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În Grădina Desfătării ca un ostaş al lui Hristos după vrednicie desfătându-te şi împreună dănţuind cu puterile cele îngereşti, roagă să mi se dea strălucire purtătoare de lumină mie, celui ce te laud pe tine, Fericite Laurențiu.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Intrând în luptele muceniciei celei cinstite, pătimitor purtător de biruinţă te-ai arătat cu tăria sufletului, Sfinte Laurențiu. Pentru aceea, cu cununa dreptăţii, cu buna cuviinţă şi cu diadema biruinţei te-ai încununat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un fiu al luminii şi al zilei fiind, în chip minunat de la apus ca un soare simţitor ne-ai răsărit nouă, luminând marginile cu raza cea prealuminoasă, Sfinte Mucenice Laurențiu, pururea pomenite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin cinstită naşterea ta, Fecioară, izbăvindu-ne din legăturile iadului şi din stricăciune şi din osânda lumii, cu mulţumire grăim către tine: Bucură-te, Preacurată, Ceea ce eşti Plină de daruri, Uşa cea Mântuitoare a Darului.

Cântarea a 3-a

Irmos: Arcul celor puternici…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având biruinţa Crucii, vitejeşte ai alergat către potrivnicii luptători şi biruindu-i, te-ai arătat purtător de minuni.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea lui Hristos, ca un nebiruit ai stat cu răbdare vitejească împotriva legiuirii păgânilor, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărit fiind de Dumnezeiască Putere, ai stricat neputinţa mulţimii zeilor şi ai propovăduit lămurit Dumnezeirea lui Hristos cea mai înainte de veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul, Cel întocmai cu Tatăl şi cu Duhul la Fire şi la Fiinţă şi la Dumnezeire, întrupându-Se din tine, Preacurată, S-a făcut deopotrivă cu oamenii.

Irmosul

Arcul celor puternici a slăbit, iar cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta, s-a întărit în Domnul inima mea.

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel Ce şade în Slavă…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slujitorul Cuvântului şi cel împodobit cu cuvântul a fost înjunghiat de bunăvoie pentru dragostea Cuvântului. Şi acum împreună cu Cuvântul după dreptate împărăţeşte, umplându-se de veselia şi de Slava Lui.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin privegherea cea Dumnezeiască a muceniceştii tale împotriviri, lepădând de pe gene somnul cel spre moarte, cu bună credinţă nu ai dormitat dormitarea păgânătaţii, preasfînţite mucenice al lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împotriva chibzuielii celei păgâneşti a rătăciţilor, cu armele adevărului şi ale cinstirii de Dumnezeu întrarmându-te, pomenirea acestei chibzuieli până în sfârşit ai surpat-o prin credinţă şi prin puterea voinţei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată stricăciunea mâncării cea mai dinainte lepădând-o, ne hrănim cu Pâinea Vieţii Cea din Cer, Răsărită din Pământul cel Fecioresc, pe care ca pe o Pricinuitoare a bunătăţilor o mărim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Păgânii nu vor vedea…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nedepărtat privind spre Frumuseţile Cele Dumnezeieşti, ai defăimat toate frumuseţile cele veselitoare ce sunt pe pământ şi durerile cele cumplite ale trupului, Sfinte Laurențiu, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cunoscând pe Hristos, Care S-a făcut nouă Slujitor al Darurilor celor de la Părintele, te-ai făcut diacon al Lui, purcezând către Dânsul prin sânge, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţită jertfă şi podoabă de bună cuviinţă ai adus lui Hristos, fericite şi ai strălucit în cortul cel ceresc, unde acum fiind, te îndulceşti de lumină.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel de o Fire şi de un Chip cu Părintele, Unul-Născut Fiul, voind S-a făcut de o seminţie cu oamenii, Cel Preaînalt Întrupându-Se din pântecele tău, Maică Fecioară.

Cântarea a 6-a

Irmos: Venit-am în adâncurile…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Focul cel materialnic pe tine arzându-te, mâncare preadulce te-a făcut Împăratului tuturor, Cel Ce iubeşte şi însetoşează de mântuirea noastră, pururea mărite.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai apropiat de Lumina Începătoarei Treimi, diacon fiind al Acesteia, te-ai făcut cu chip luminos, luminând pe cei ce te cântă pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Culcat fiind pe grătarul focului, ai suferit cu Putere Dumnezeiască, mucenice, aprinzându-te la suflet de dragostea lui Hristos şi de Roua Duhului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Maică Fecioară, tu ai fost: Vas Încăpător de Dumnezeu, Scaun Însufleţit, Munte Sfânt, Chivot şi Cort făcut de Dumnezeu şi Sfeşnic cu Razele de aur.

Irmosul

Venit-am în adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele cele multe. Dar Tu, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC

Glasul al 2-lea

Podobie: Căutând cele de sus…

Cu Foc Dumnezeiesc aprinzându-ţi inima ta, focul patimilor până la sfârşit în cenuşă l-ai întors, întărirea pătimitorilor, de Dumnezeu purtătorule, Mucenice Laurențiu. Şi în chinuri fiind, ai strigat cu credinţă: nimeni nu mă va despărţi pe mine de dragostea lui Hristos.

Cântarea a 7-a

Irmos: Cel Ce ai mântuit în foc…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Povăţuitor al tainelor alegându-te şi slujitor al Cuvântului, vas sfinţit te-ai arătat Bisericii celei cereşti şi prinos, dulce cântând Făcătorului: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îngrădindu-te cu Legea vieţii celei în Hristos, Mucenice Laurențiu, nu ţi-ai plecat mintea legiuitorilor morţii şi stricăciunii, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul care s-ar fi îmbrăcat cu trup fără durere, cu gând viteaz, mucenice, ai cutezat asupra focului celui a toate mistuitor, grăind, preafericite: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Uşă Înţelegătoare te-ai arătat, Mireasă a lui Dumnezeu, a Răsăritului Celui Ce din înălţime S-a arătat pe pământ oamenilor, din tine, mai presus de cuvânt şi de cuget, Dumnezeul părinţilor Cel Binecuvântat.

Cântarea a 8-a

Irmos: Mântuitorule al tuturor…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu minte tare te-ai făcut mai puternic decât văpaia cea de nesuferit, că în trup străin arzându-te, fericite, ai grăit: toate lucrurile, Binecuvântaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-te celor trei tineri şi stingând cărbunii focului în Rouă Duhului, ai grăit cântând: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Hristos fiind ţie Luminare, te-a încins cu tărie şi către Sine te-a înălţat pe tine, care şi cu bună cuviinţă cântai: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toiag din rădăcina lui Iesei ai fost şi mai presus ai înflorit Floarea Dumnezeirii, pe Hristos Dumnezeul meu şi Domnul. Toate lucrurile Binecuvântăm, Fecioară, naşterea ta.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce ţineau dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Cântarea a 9-a

Irmos: Eva prin boala…

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înjunghiere întreagă şi tămâie bine primită te-ai adus Stăpânului, ispitindu-te ca aurul în cuptor, în focul mucenicie şi te-ai făcut carte a Bisericii întâilor-născuţi, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Mucenice Laurențiu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu privirea cea neîncetată către Dumnezeu îndumnezeindu-te şi prin unirea cea mai bună cu cuvântul şi cu privirea cea Dumnezeiască, te-ai amestecat cu Lumina Cea Desăvârşită. Pentru aceea, pe tine toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca soarele ai răsărit de la apusuri, fericite, minune mare şi preamărită, cu razele tale, vrednicule de minune, toată Biserica luminând-o şi cu căldura credinţei pe toţi încălzindu-i. Pentru aceea, pe tine toţi te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Chipurile naşterii tale, Preacurată, proorocii mai înainte le-au propovăduit, învăţându-se de departe din Dumnezeiasca Suflare a Duhului şi au propovăduit lumii prealuminat. De ale cărora împliniri ne minunăm acum.

Irmosul

Eva prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta, toţi te mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Bogăţia cea cerească adunând-o şi săracilor aducând-o, ai risipit-o şi ai dat celor lipsiţi pâinea ta. Prin aceasta viaţa cea nestricăcioasă câştigând-o, ai strălucit în mucenicia pentru Hristos, cuvioase. Pentru aceasta, făcând vitejie şi pătimind după Lege, cununa nevoinţelor tale de la Dumnezeu ai luat, purtătorule de chinuri, Sfinte Mucenice Laurențiu. Iar acum roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu taină…

Fulgerul Cel Ascuns sub Trup, Firea Ta, Hristoase şi Dumnezeiasca bună cuviinţă în Sfântul Munte cu bunătatea ai arătat, strălucind Fiinţa Ta ucenicilor. Iar ei, înţelegând nerăbdată Firea Slavei Tale, au strigat: Sfânt eşti, Doamne, că Tu, Cel Ce eşti Neapropiat, văzut ai fost de lume cu trup, Unule, Iubitorule de oameni.

Acatistul Sfântului Pafnutie-Pârvu (Mutu) Zugravul (7 august)

Troparul Sfantului, Glas 1

Iconar stralucit al Aratarii lui Dumnezeu, zugrav al firii omenesti luminate de har si al frumusetii Raiului, Cuvioase Parinte Pafnutie, slujind lui Hristos in toata viata ta, prin lucrare stăruitoare in tacere, rugaciune si rabdare, vas ales al Duhului Sfant te-ai facut. Pentru aceasta, roagă-te Preasfintei Treimi să mântuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta:       Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 2

Cu insuflarea Duhului Sfant, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovnicesti din vremea prunciei, cand, fiind orfan de mama, impreuna cu tatal tau, preotul Ioan, ai mers la Manastirea Negru-Voda si acolo ai deprins stiinta cartii si zugravirea de icoane, iar cu mintea, in tacere, laudai pe Dumnezeu, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 2

Smerenia cea desavarsita si lucrul in tacere ti-ai agonisit, iar cursele vrajmasului le-ai sfaramat, facandu-te pe tine insuti icoana a frumusetii vesnice, dupa chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne asculta pe noi cand te cinstim cu laude ca acestea:

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat calea spre desavasire;

Bucura-te, oglinda in care se vede stralucirea Treimii;

Bucura-te, lacas al darurilor duhovnicesti;

Bucura-te, cel ce ai avut rugaciunea drept scara catre cer;

Bucura-te, cel ce ai privit la inaltimile ceresti;

Bucura-te, vazator cu ochiul sufletului, al lucrarilor minunate;

Bucura-te, cel povatuit cu blandete de Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ai pus inaintea tuturor chipul virtutii;

Bucura-te, calauzitor spre Imparatia cerurilor;

Bucura-te, zugrav al tainelor Duhului Sfant;

Bucura-te, cel ce ne-ai aratat chipul Imparatiei Cerurilor;

Bucura-te, iconar urmator al Sfintei Traditii ortodoxe;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 3

Cel dintai erai, intre tinerii de o varsta cu tine, la nevointele duhovnicesti, asa cum arata numele tau de Parvu, primit la botez. Pentru acestea, de mic ai bucurat pe Ingeri si pe cei de aproape ai tai, sub povatuirea monahilor din Manastirea Negru-Voda, erai insufletit de dorul stiintei de carte si de a-ti spori talantul zugravirii de icoane, prin care te sarguiai la toata fapta buna, biruind pe vrajmasii nevazuti si slavind pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Dumnezeu, Cel ce a impodobit cerurile cu stele si a pus luminatorii spre a lumina noua, celor ce calatorim printre incercarile acestei vieti, a binevoit sa te arate pe tine intre zugravii de icoane ca pe unul care ai inmultiti darul prin staruinta in lucrare, prin post si rugaciune in tacere, fiind povatuitor al iconarilor celor din vremea ta si al celor de dupa tine, Cuvioase Parinte, pentru ca lucrarea ta launtrica se arata noua in lucrarea mainilor tale si ale ucenicilor tai; de aceea, iti cantam:

Bucura-te, invatator al iconarilor din Tara Romanesca;

Bucura-te, cel ce ai vazut cele materiale in chip duhovnicesc;

Bucura-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfant deosebirile harului;

Bucura-te, cel ce ai dobandit ochi vazatori de taine ceresti;

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat auzul la sfintele invataturi;

Bucura-te, vestitor in tacere al frumusetilor nevazute;

Bucura-te, cel ce ai aratat lucrarea harului in iscusinta mainilor tale;

Bucura-te, cel ce ai urcat la inaltimea vietii virtuoase;

Bucura-te, cel ce impodobesti cununa iconarilor cucernici;

Bucura-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit ca intr-o care vietuirea Sfintilor;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de intelepciune;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 4

Impreuna cu ucenicii tai, ostenitori si rugatori cu tine, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa infrumusetezi biserici si manastiri cu chipurile invesnicite ale Sfintilor din toate timpurile, facand bucurie in cer bineplacutilor lui Dumnezeu, iar pe pamant ctitorilor de lacasuri sfinte si dreptcredinciosilor crestini, care, intr-un glas, se unesc sa laude pe Hristos, cantand: Aliluia!

Icosul 4

Plin de bucurie si luminat la fata ai fost vazut din copilarie, ca Duhul Sfant se odihnea intru tine, mangaindu-te pentru pierderea mamei tale, martira la nasterea celui de-al saselea prunc, precum si pentru plecare mai devreme din aceasta viata a fratilor tai. De aceea, desi erai mereu insingurat, simteai ajutorul lui Dumnezeu, lucrand in viata ta roadele iubirii dumnezeiesti, pentru care te laudam asa:

Bucura-te, cel luminat in viata prin osteneala rugaciunii;

Bucura-te, purtator al smereniei, haina dumnezeirii;

Bucura-te, cel iubitor de adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai stiut ca pazirea limbii aduce pace in suflet;

Bucura-te, cel ce ai unit tacerea cu neosandirea altora;

Bucura-te, cel ce ai murit lumii pamantesti, punand straja buzelor tale;

Bucura-te, cel tacut pentru vremea vietii cea trecatoare;

Bucura-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat tie pentru mantuire;

Bucura-te, iconar al timpului sfintit pentru vesniciei;

Bucura-te, luminator si ocrotitor al iconarilor;

Bucura-te, ascultator al glasului Intelepciunii celei de sus;

Bucura-te, cel impodobit cu adevarata curatenie sufleteasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 5

Talantul pe care ti l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, precum si stradania ta de a-l spori, au adus bucurie sufleteasca Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu si ctitorilor de biserici din vremea aceea, ca te-ai straduit cu timp si fara timp sa lucrezi necontenit, pana la varsta de saizeci de ani, zugravirea multor biserici, apoi, desavarsit ti-ai inchinat lui Dumnezeu viata prin vietuire monahala, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 5

Cu darul cel dat tie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanti, Parinte Pafnutie, ai pictat manastiri, biserici si multe icoane, intru care straluceste mai mult decat toate icoana Preasfintei Treimi. La aceasta lucrare sfanta ai chemat in ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul si rugaciunea, priveghind si lucrand cu staruinta; drept aceea vrednic esti de laude ca acestea:

Bucura-te, lauda bisericilor pe care le-ai impodobit cu pictura;

Bucura-te, podoaba iubitorilor de sfintenie;

Bucura-te, infrumusetare a ctitoriilor brancovenesti;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in sufletul tau chipul lui Hristos;

Bucura-te, cel in care Se odihneste Duhul Sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai sporit darul prin nevointe;

Bucura-te, neostenit lucrator in sfintele biserici;

Bucura-te, cel ce arati prin lucrarea ta ca ai cunoscut taina Chipului Vesnic;

Bucura-te, marturisitor al smereniei si al slavei lui Hristos;

Bucura-te, povatuitor al pictorilor incepatori;

Bucura-te, impreuna-vorbitor cu Ingerii;

Bucura-te, cautator al sfinteniei, care este implinirea omului;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 6

Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafar intre icoanele zugravite de tine, ca toata dragostea si evlavia inimii tale le-ai unit cu staruinta in lucrare, pentru a inalta mintea privitorului dincolo de marginile icoanei, la Cel necuprins, si a-I aduce lui Dumnezeu Celui intrei in Persoane, cuvenita inchinare si cantarea: Aliluia!

Icosul 6

Dupa ce harnica Tudora, sotia ta, s-a mutat in vesnicele lacasuri, Cuvioase Parinte, impreuna cu cel mai mic fiu al tau, Gheorghe, te-ai inchinoviat la Manastirea Margineni, a carei biserica ai infrumusetat-o candva cu chipurile Sfintilor. Dupa o vreme, amandoi ati luat chip ingeresc si v-ati nevoit in obste, apoi, trecand fiul tau la Domnul, ai mers la Schitul Robaia si ai fost incredintat duhovniceste ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vietuirea ta cea sfanta, te cinstim cu laudele acestea:

Bucura-te, cel deprins din tinerete cu vietuirea ingereasca;

Bucura-te, cel neinfricosat de ispitirile lumesti;

Bucura-te, cel doritor de apa vietii vesnice;

Bucura-te, cel ce te-ai incins cu legatura smeritei cugetari;

Bucura-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperamant;

Bucura-te, ostas vrednic al Imparatului ceresc;

Bucura-te, cel ce ai alungat din suflet tulburarile vrajmasului;

Bucura-te, cel ce, prin vietuire curata, indemni la pocainta;

Bucura-te, cel rasplatit de Domnul cu viata vesnica;

Bucura-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemanarea cu Hristos;

Bucura-te, cel mult rugator si smerit cugetator;

Bucura-te, iconar povatuit in viata de Duhul Sfant;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 7

Ziua si noaptea ai cugetat la smerenia si slava Domnului, ai privit frumusetile sfinteniei ceresti pe care le-ai zugravit in biserici si, cu luare aminte, gandeai mereu cum sa ajungi la dobandirea mantuirii in Hristos, pe care neincetat Il slaveai in inima ta, in tacere fata de oameni, dar cu mare strigare din suflet catre Dumnezeu, laudandu-L si cantandu-I: Aliluia!

Icosul 7

Pe Cel nevazut L-ai facut vazut, zugravindu-L cu penelul in biserici si pe icoane, prin lumini si culori, dar L-ai zugravit si in sufletul Tau prin dobandirea virtutilor, mai ales prin tacerea fata de oameni si neosandirea lor; de aceea, iti aducem aceste cuvinte de lauda:

Bucura-te, cel ce ai facut vazut pe Cel nevazut si vesnic;

Bucura-te, vazator al celor necuprinse de gand;

Bucura-te, cel imbracat in vesmantul smeritei cugetari;

Bucura-te, zugrav in icoane al tainelor Cuvantului-Hristos;

Bucura-te, lacas luminat de Soarele dreptatii;

Bucura-te, cel ce ai marturisit in icoane adevarul Intruparii Celui nevazut;

Bucura-te, cel ce a indragit curatia sufletului ca icoana a harului;

Bucura-te, cel ce ai raspuns chemarii crestine de a vesti lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce ai infrant mandria cu puterea Crucii;

Bucura-te, cel ce ai implinit chemarea Domnului cu smerita ascultare;

Bucura-te, cel ce ti-ai pazit inima cu mintea veghetoare;

Bucura-te, cel ce nu ai cautat slava si bogatia lumeasca;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 8

Dumnezeu Cel nevazut, necuprins si neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea si de intelegerea oamenilor, S-a facut vazut prin chipul Fiului Sau intrupat si a descoperit tainele sfintirii omului prin lucrarea lui Hristos si prin harul Duhului Sfant in inima ta, pentru care ai multumit Sfintei Treimi, cantand: Aliluia!

Icosul 8

Portile ceresti ti s-au deschis si ai vazut frumusetile Raiului, cel ce ai cautat sa intelegi tainele frumusetii dumnezeiesti, iar noi, desi cuprinsi de stricăciunea pacatului, cu bucurie aducem tie cantari ca acestea:

Bucura-te, mostenitor al darurilor ceresti;

Bucura-te, cel binecuvantat de Dumnezeu-Tatal;

Bucura-te, cel ce ai odihnit in inima pe Dumnezeu-Cuvantul;

Bucura-te, salasluire curata a Sfantului Duh;

Bucura-te, cel ce ai deschis ferestre catre cer;

Bucura-te, cununa a nevoitorilor monahi;

Bucura-te, faclierul pictorilor de icoane;

Bucura-te, cel ce ai avut adevarata intelepciune;

Bucura-te, cel ce ai cugetat la viata vesnica;

Bucura-te, cel innoit prin lucrarea Duhului sfant;

Bucura-te, cel ce ti-ai lucrat mantuirea cu multa rabdare;

Bucura-te, cel ce ai avut pocainta drept calauza;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 9

Mintea mea nu poate intelege tainele ceresti, cand se ingrijeste de lucrurile pamantesti trecatoare, iar inima mea este atrasa de lucruri patimase si se arata neroditoare in rugaciune; insa tu, Cuvioase Parinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut tainele Duhului Sfant si ai supus trupul cel stricacios sufletului nemuritor, povatuieste-ma si pe mine sa aduc Stapanului Hristos lucrarea mainilor spre mantuire si sa cuget la viata vesnica in tacere, asa cum ai facut si tu pe pamant, ca sa-I cant si eu lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Dupa cum, in timpul vietii pamantesti, ai impodobit bisericile cu chipurile celor placuti Domnului, tot asa si mintea si inima ti le-ai impodobit cu ganduri duhovnicesti, apropiindu-te de Dumnezeu si unindu-te cu El prin rugaciunile si mijlocirile Sfintilor; cu acestia roaga-te impreuna pentru cei ce te cinstesc pe tine, graind:

Bucura-te, vietuitor pe pamant in partasie cu Sfintii;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Dreptilor;

Bucura-te, cel ce ai purtat si chipul ingeresc;

Bucura-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai invatat pe nestiutorii de carte;

Bucura-te, cel ce ai adus pe cele nevazute la vedere tuturor;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in biserici frumusetile ceresti;

Bucura-te, lumina calauzitoare pe caile dreptatii;

Bucura-te, cel ce ti-ai pus lucrarea ta ca pe o candela arzand la altar;

Bucura-te, cel ce ai purtat in inima ta harul sfintitor;

Bucura-te, cel ce arati prin chipuri sfinte calea spre mantuire;

Bucura-te, calauzitor al doritorilor de frumusete induhovnicita;

Bucura-te, dascal iscusit si parinte sufletesc al iconarilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 10

Intru adanca smerenie si in tacere indelungata ai vietuit si ai lucrat, Cuvioase Parinte Pafnutie, lepadand orice cugetare desarta a acestei lumi, si cu ganduri dumnezeiesti ti-ai impodobit sufletul, privind cu ochii trupesti la Sfintii pe care ii zugraveai in biserici si pe icoane, iar ochii mintii inaltandu-i la frumusetile ceresti, pentru care laudai pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 10

Cu mainile tale, ridicate ca la rugaciune, pictai cu iscusinta, pe peretii bisericilor sau pe icoane, chipurile Sfintilor, prin ale caror mijlociri ai dobandit de la Dumnezeu darul zugravirii de icoane si lumina sfinteniei, pentru care, Cuvioase Parinte Pafnutie, te laudam asa:

Bucura-te, cel ce ti-ai sfintit mainile prin lucrare si rugaciune;

Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de lumina Sfintilor;

Bucura-te, iconom credincios al harului dumnezeiesc;

Bucura-te, cel ce ai inmultit talantul dat de Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce prin sfinte icoane ai luminat constiinte nedumerite;

Bucura-te, inteleptire tainica a iconarilor si pictorilor bisericesti;

Bucura-te, nadejde si indemn al doritorilor de invatatura;

Bucura-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul;

Bucura-te, chip al adevaratului artist rugator;

Bucura-te, luminator in tacere al credinciosilor mireni;

Bucura-te, bucurie negraita a monahilor-iconari;

Bucura-te, cel ce te-ai nevoit in tacere, biruind vorbirea desarta;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 11

Ca un pom plin de roade te-ai aratat in vietuirea pamanteasca, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Parinte Pafnutie, lasandu-ne mostenire multe biserici si icoane pictate, din care intelegem stradania ta, dar si talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de buna credinta si doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunostinta, ai indeplinit vechiul indemn monahal: Roaga-te si munceste! pentru a lauda pe Dumnezeu in liniste prin lucrarea mainilor tale, cantand: Aliluia!

Icosul 11

In turnul tacerii cu mult folos te-ai adapostit de furtuna si imprastierea vorbelor desarte si de negura cugetarilor urate, iar de la acea inaltime L-ai simtit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, in icoane, L-ai zugravit privind la noi bland si cu nadejde si chemandu-ne la mantuire, spre bucuria duhovniceasca a celor ce te lauda, zicand:

Bucura-te, lucrator neostenit al tacerii cu folos;

Bucura-te, cel ce ai nimicit vorbirea desarta din sufletul tau;

Bucura-te, cel ce ne povatuiesti la liniste sufleteasca;

Bucura-te, cel ce ne indemni la doririle dumnezeiesti;

Bucura-te, cel rugator si lucrator intre cer si pamant;

Bucura-te, cel ce ai avut mereu dor de cer si de sfintenie;

Bucura-te, iscusit zugrav al tainelor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai intrat in bucuria Sfintei Treimi;

Bucura-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusa;

Bucura-te, cel ce ai trecut peste toate cursele viclene;

Bucura-te, cel ce ti-ai pregatit in timpul vietii lacas vesnic;

Bucura-te, cel ce ai zugravit in icoane blandetea Sfintilor;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 12

Toate saltarile trupului le-ai potolit cu deprinderea rugaciunii si cu staruinta pictarii icoanelor, avand pilde de vietuire pe Sfintii zugraviti pe icoane sau pe zidurile bisericilor, intru lumina invataturii lui Hristos, incat ți s-au descoperit tainele intelepciunii celei de sus, prin care primeai indemn sa te indepartezi de desfatarile pamantesti si sa-ti ridici mintea la bucuriile ceresti, pentru a lauda pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 12

In toata vremea ai lucrat la inaltime, intre cer si pamant, si te-ai straduit sa faci deplin lucrul tau si sa-ti ridici gandul la Dumnezeu prin rugaciune si smerita cugetare; astfel avand in afara tacere desavarsita, iar in suflet pururea vorbind cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui, te-ai nevoit sa inmultesti talantul harului dupa masura darului, iar noi te laudam, zicand:

Bucura-te, cel ce ti-ai indreptat gandul spre lumina Taborului;

Bucura-te, cel ce ti-ai rastignit mandria prin Crucea Golgotei;

Bucura-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecatoare;

Bucura-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gand si lucrare;

Bucura-te, cel ce ai cantat mereu frumusetile ceresti;

Bucura-te, cel ce ai facut sa creasca intru tine dumnezeiasca lumina;

Bucura-te, iconar al Cuvantului-Hristos, lucrator in Sfintii Sai;

Bucura-te, minte luminata de razele Duhului Sfant;

Bucura-te, slavitor al Preasfintei Treimi;

Bucura-te, talmacitor al cuvintelor Vietii in chipuri sfinte;

Bucura-te, cel ce te veselesti acum impreuna cu ostile ingeresti;

Bucura-te, mostenitor al unui lacas stralucit in casa Tatalui ceresc;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 13

O, Sfinte Cuvioase Parinte Pafnutie, vazator al frumusetilor ceresti, cel ce te-ai impodobit cu smerenia si tacerea in viata pamanteasca, si, cu multa daruire, ai zugravit biserici si icoane; roaga-te lui Dumnezeu sa lepadam somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufleteasca si sa ne impodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, sa biruim vorbirea desarta prin tacerea sfanta, iar judecarea aproapelui prin neosandire, si sa cautam pacea cu toti si sfintenia, ca sa cantam Sfintei Treimi: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Cu darul zugravirii de icoane fiind impodobit de Hristos, Cuvioase Parinte Pafnutie, te-ai straduit sa pictezi chipurile Sfintilor avand in sufletul tau smerenie adanca si mare evlavie; pentru aceasta, Mantuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, sa zugravesti si in inima ta chipul Cuvantului Celui mai inainte de veci, Cel ce si pe tablita inimii mele, cu harul Duhului si cu binecuvantarea Tatalui, scrie aceste cuvinte de lauda prin care te cinstesc pe tine:

Bucura-te, chip al omului indumnezeit;

Bucura-te, pictor de icoane luminat de Duhul Sfant;

Bucura-te, salas duhovnicesc al tainelor negraite;

Bucura-te, vazator al celor tainuite oamenilor;

Bucura-te, cautator al frumusetilor ceresti;

Bucura-te, cel ce ai aflat talantul de iconar;

Bucura-te, pilda a monahilor iubitor de desavarsire;

Bucura-te, povatuitor al credinciosilor spre mantuire;

Bucura-te, cel ce te odihnesti in lumina Sfintilor;

Bucura-te, cel ce aduci bucurie cetelor ingeresti;

Bucura-te, cel ce ai oglindit frumusetile Raiului;

Bucura-te, cel ce ai zugravit chipuri duhovnicesti;

Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Condacul 1

Mana purtata de Duhul Sfant, ai fost numit dupa dreptate, Cuvioase Parinte Pafnutie, de aceea, cum va putea oare mintea mea cea intinata de ganduri patimase sa zugraveasca in cuvinte icoana vietii tale celei fericite? Insa, stiind bine neputinta mea, precum si dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roaga-te Domnului ca sa-ti pot canta: Bucura-te, Cuvioase Parinte Pafnutie, pictor rugator in tacere!

Rugaciune

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti chipul lui Dumnezeu-Tatal, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tau, Tu ai randuit ca, prin icoanele care impodobesc bisericile crestine ortodoxe, sa intelegem ca nu suntem niciodata singuri in biserica, ci ne aflam impreuna cu Dumnezeu si cu prietenii Sai, Sfintii, pe care ii arata chipurile lor din icoane. Cu Sfintii vorbim in rugaciune, ii cinstim la inchinare, ii laudam in cantari, le sarutam chipurile si impreuna cu ei, Te laudam pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul in Sfanta Treime; de aceea, cand intram si ne rugam in biserica, ni se pare ca stam in cer, in casa lui Dumnezeu, iar Sfintii, casnicii Tai, devin mijlocitorii sau rugatorii nostri catre Tine, Mantuitorule, singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si om. Primeste, deci, si rugaciunile cele pentru noi ale Sfantului si Cuviosului nostru Parinte Pafnutie, iconarul cel harnic si rugator, tacut si bland prin care ajuta-ne sa ne zugravim in sufletul nostru chipul Tau, al blandului Pastor, dupa cum L-ai zugravit in icoane si in sufletul sau, ca sa ne calauzeasca si pe noi pe calea mantuirii spre Imparatia cerurilor, in lacasurile Tatalui ceresc si sa vietuim, impreuna cu Maica Domnului si cu toti Sfintii, in vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Rugăciune către Maica Domnului

O, Preasfântă Fecioară, Născătoarea lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, Împărăteasă Divină a cerului și a pământului!

Ascultă îndelunga suspinare a inimii noastre, privește-ne din înălțimea sfântului Tău locaș pe noi care cu credință și dragoste stăm înaintea icoanei Tale făcătoare de minuni și cu tandrețe se roagă Ție, Stăpână!

Ajută Biserica Ortodoxă să rămână în Legea Fiului Tău Iisus Hristos, ajută-ne pe noi, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, să ne păstrăm credința ortodoxă până la sfârșitul zilelor noastre, lucrând în toate poruncile Domnului.

Avem nădejde în Tine, dumnezeiasca noastră Împărăteasă, și prin Mila Ta curăță-ne mintea de gândurile păcătoase și sufletele noastre de nepăsare, căci suntem plini de păcate, copleșite de patimi, ispite și îndulciri ale păcatelor.

Ridică-ne din adâncul păcatului și prin adevărată pocăință adapă-ne inimile secate, luminează-ne inimile spre vederea mântuirii și adu-i pe cei înșelați de demoni pe calea cea dreaptă.

Distruge orice faptă rea și dă-ne evlavie; pune în inimile noastre duhul fricii de Dumnezeu, duhul evlaviei, duhul blândeții, al smereniei, al răbdării și al blândeții; Înmoaie inimile noastre rele și trimite-ne râvna pentru mântuire.

Luminează-ne și învață-ne, O, Milostivă Mijlocitoare, să pășim fără de păcat pe calea acestei vieți pământești, căci în Tine, Preasfântă, ne punem speranța noastră.

Mângâie-i pe cei întristați, ajută-i pe cei necăjiți; ferește-ne de tunete și de trăsnet, de vânturi urâte, de boli grele și aducătoare de moarte, de războiul cel dintre noi și de dușmanii văzuți și nevăzuți.

O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu! Eliberează-ne de moartea subită și violentă; dă-ne tuturor convertirea către adevărata cale și sfârșit creștinesc vieții noastre, nedureros, în pace, împărtășiți cu Sfintele Taine.

În momentul plecării noastre, apare-ne, Fecioară Maria, și eliberează-ne de puterea demonilor, de încercările vămilor și de focul cel veșnic al chinurilor. Pentru cei care au murit de moarte subită, fii milostivă și ajută-i cu rugăciunile Tale în fața Fiului Tău, Iisus Hristos.

Căci pe toți cei care au nădăjduit în Tine, trăind în credință și cu pocăință această viață vremelnică, Tu i-ai ajutat să trăiască apoi veșnic în locașurile cerești împreună cu îngerii și cu toți sfinții, unde se aud glasurile celor care sărbătoresc și preamăresc cu bucurie Preasfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.

Imaginea: Kaluga Icon of the Mother of God

Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan – 2 August

Tropar la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea

Cu împărătească cunună a fost încununat creştetul tău, din chinurile cele pe care le-ai răbdat pentru Hristos Dumnezeu, întâi pătimitorule între mucenici. Că tu, mustrând nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L pentru sufletele noastre.

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmosul

Pe Faraon cel purtat în car, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea; iar pe Israel, cel ce fugea, l-a arătat mergător pedestru, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit fiind cu fulgerele Duhului cele strălucitoare, prin pătimirile cele mai presus de fire şi prin nevoinţa cea tare te-ai arătat purtător de cunună înaintea Stăpânului. Luminează pe cei ce-ţi cântă ţie, Preafericite Ştefan, încununarea mucenicilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te începătură celor alergători către nevoinţe şi pârgă a cununei celei muceniceşti, mărite, te-ai învrednicit a vedea pe Dătătorul de pătimire, întinzându-ţi ţie cu dreapta cea purtătoare de viaţă cunună de Dumnezeu împletită, Dumnezeiescule Ştefan.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Singur tu fiind Vistierie a bunătăţii, Mântuitorule, ai arătat din sânurile pământului vistieria cea de mult preţ, bogăţia cea necheltuită, comoara cea nerăpită, avuţia cea nestricată, pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic al tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucit fiind de strălucirea cea cu chip îngeresc, întâiule Mucenic Ştefan şi Preaalesule între diaconi, cu cântări îngereşti după vrednicie ai fost cinstit cu adevărat, mărite, înfrumuseţarea mucenicilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Preacurată, pe Cel mai înainte fără de trup, Dumnezeiescul Cuvânt al Tatălui Întrupat pentru noi. O, Locaş al fecioriei şi Vas al curăţiei şi Biserică a sfinţeniei, Stăpâna lumii, Mireasă Dumnezeiască.

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel Ce ai întărit din început…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împotrivindu-te în cuvânt mulţimii iudeilor, te-ai arătat sfinţit grăitor cu sfinţenie şi de Dumnezeu cuvântător, mustrând cu tărie necredinţa acestora şi mintea lor luptătoare împotriva lui Dumnezeu, Sfinte Ştefan, Preaalesule mucenic.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe întâiul mucenic al lui Hristos şi întâiul dintre diaconi, pe cel ce a arătat lămurit începerea alergării mucenicilor, pe cel împreună vorbitor cu îngerii, veniţi, toţi, cu un glas cu cântări dumnezeieşti să-l cinstim.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vistieria cea ascunsă sub pământ s-a arătat şi a umplut lumea de mireasmă dumnezeiască şi de daruri bogate întâiul dintre mucenici şi preaales între diaconi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lucrarea vieţii celei propovăduite prin tine, înviază mintea cea omorâtă, ca înţelepţeşte să laud prăznuirea ta cea cinstită şi mă învredniceşte să merg pe urma ta Sfinte Ştefan, Preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai, Fecioară, Uşă Înţelegătoare a Răsăritului Celui ce din înălţime S-a arătat pe pământ, că prin tine, Preacurată, a venit Cuvântul către noi, ca să mântuiască pe toţi din necuvântare.

Irmosul

Cel Ce ai întărit din început cerurile cu pricepere şi pământul pe ape l-ai întemeiat, pe piatra poruncilor Tale, mă întăreşte Hristoase, că nu este Sfânt afară de Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a

Irmosul

Tu eşti Tăria mea, Doamne; Tu şi Puterea mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, Bucuria mea, Cel Ce nu ai părăsit sânurile părinteşti şi ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta, cu proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râul Mirului de bună mireasmă ne-a izvorât nouă astăzi; fântâna şi gârla bunătăţilor celor dumnezeieşti au ieşit şi pârâul desfătării s-a revărsat: pururea pomenitul, măritul, întâiul între mucenici cel plin de credinţă şi de putere dumnezeiască şi de dar.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de sfinţită şi prealuminoasă şi strălucită şi cu adevărat plină de lumină şi de duhovnicească veselie s-a arătat împărătesei cetăţilor ziua celui întâi între mucenici, păzind stăpânirea Bisericii celei cinstite şi izgonind semeţia vrăjmaşilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Moştenirea cea bună ai luat-o după vrednicie, Sfinte Ştefan, Fericite, sălăşluindu-te unde este şi Hristos, Împăratul tuturor. Căci diacon al Lui te-ai arătat, puterile semnelor şi ale minunilor săvârşindu-le, ai dăruit bolnavilor vindecare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stâlpul cel neplecat şi neclintit şi întărit al Bisericii s-a întins de la pământ până la cer, luminând toate marginile pământului cu lumina dreptei credinţe, Marele Mucenic Ştefan, propovăduitorul adevărului şi cu adevărat este zidul muceniciei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făcutu-Te-ai pentru cel dintâi Adam, nouă Adam din Fecioară pentru strămoaşa, Tu, Izbăvitorul şi Mântuitorul tuturor, Viaţa cea cu adevărat fără de moarte împotriva morţii. Pentru aceasta, ştiind drept Născătoare de Dumnezeu pe Ceea ce Te-a născut pe Tine, după vrednicie credincioşii o fericim.

Cântarea a 5-a

Irmosul

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, Te rog întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mustrând cu tărie adunarea cea cu adevărat a deşertăciunii iudeilor celor fără de lege şi de ei cu împroşcare de pietre fiind acoperit, la ceruri ca un purtător de biruinţă te-ai înălţat cu duhul, Sfinte Ştefan, de Dumnezeu grăitorule.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de frumos, ca o dimineaţă te-ai arătat lumii, Mărite Mucenice Ştefan, risipind negura şi izgonind nălucirile demonilor şi vindecând patimile bolnavilor şi rănile neputinţelor sufleteşti, de Dumnezeu insuflate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Veselindu-te, fericite, împreună cu îngerii, prin înţelegere şi prin dar înmiresmându-ne cu mirurile bunei miresme duhovniceşti, cu venirea Ta sfinţeşti cu adevărat marginile lumii, izbăvindu-ne de primejdii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Având, Preacurată, către Fiul tău îndrăznirea cea de Maică, te rugăm, nu trece cu vederea Preacurată, purtarea de grijă de noi cei de un neam cu tine. Căci pe tine Singură te avem creştinii Curăţire cu bună milostivire către Stăpânul.

Cântarea a 6-a

Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai făcut de bună voie următor îngerilor, ai câştigat chip îngeresc, fericite. Cu aceia împreună bucurându-te şi petrecând, pe cei ce te laudă pe tine, miluieşte-i, fericite, cu rugăciunile tale.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Puterea graiurilor tale cele de Dumnezeu insuflate, fericite, alesule al lui Dumnezeu, ca un glas de tunet a detunat urechile celor nelegiuiţi şi a întunecat vederile lor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Sfinte Ştefan, a vedea Slava Cea Părintească şi Raza Cea de o Fiinţă cu Dânsa, Care îţi vestea cununile cele luminoase ale pătimitorilor, preacinstite, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul Cel Unul-Născut, Cel Nevăzut mai înainte de veci, S-a făcut în cele mai de pe urmă Întâi-Născut, fiind văzut cu Trup din tine, Maica lui Dumnezeu, Dumnezeul mântuirii mele.

Irmosul

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor; căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC

Glasul al 6-lea

Întâi tu ai fost semănat pe pământ de Cerescul Lucrător de pământ, prealăudate. Cel dintâi tu pe pământ ţi-ai vărsat pentru Hristos sângele, fericite. Cel dintâi tu cu cunună de biruinţă de Dânsul ai fost încununat în ceruri, începătorule al pătimitorilor, purtătorule de cunună, cel ce mai înainte decât mucenicii ai pătimit.

Cântarea a 7-a

Irmosul

De pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat în Babilon oarecând; pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucurie, ca într-o grădină verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curgerea sângiuirilor tale a deschis porţile cele cereşti şi pe Dătătorul de lupte, Care îţi sta înainte şi-ţi întindea cununile ţi L-a arătat ţie celui ce cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ucigătorii de Dumnezeu, ca nişte fiare răpind pe arătătorul de Dumnezeu, cu mâini spurcate au omorât pe cel ce se ruga fierbinte pentru ucigaşi, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, cel prealegiuitul următor al Mântuitorului, după lege ai mustrat pe cei fără de lege şi i-ai arătat luptători împotriva lui Dumnezeu pe ei, de care fiind lovit cu pietre, cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Fecioară Curată, fără de ispită de nuntă sub ani, pe Cel mai presus de ani, cu luarea trupului, pe Cuvântul Cel mai înainte Neîntrupat, Căruia cu un glas cântăm, grăind: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, Preaalesule Ştefan, strălucit fiind de Lumina cea mai presus de fire, ai arătat chipul feţei tale asemenea cu al îngerilor, făcând vădit din destul darul cel ascuns în sufletul tău. Pentru aceea, cântai: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtătorule de cunună, Sfinte Ştefan, rănile sufletului meu şi rănile păcatelor mele şterge-le cu picăturile sângiuirilor tale; căci, la a ta apărare şi la mintea ta cea milostivă şi următoare lui Hristos scăpând, grăiesc: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cununa darurilor cea de o numire cu tine, mărite, pe preacinstit creştetul tău a pus-o Judecătorul Cel Nemitarnic, pe Care cu dreaptă credinţă L-ai propovăduit Ziditor şi Dumnezeu şi Împărat al tuturor, neîncetat grăind: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În mâinile Ziditorului ţi-ai pus duhul tău; iar oştile cerurilor, bucurându-se, te-au primit împreună  locuitor, pe tine, cel ce mai înainte erai pe pământ asemenea cu îngerii şi acum, împreună fiind în cetele lor, neîncetat grăieşti: preoţi, binecu vântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Locaş al Luminii Celei Neapuse te-ai făcut, Preacurată, căci ai născut pentru cei din întuneric şi din umbră Lumină care luminează marginile cu darul cunoştinţei de Dumnezeu. Acesteia neîncetat credincioşii îi cântăm: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul în toţi vecii.

Chinuitorul haldeilor a ars nebuneşte de şapte ori cuptorul, pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia de o putere mai mare mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul…

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Începătura pătimirii mucenicilor, cel ce lămurit ai arătat mucenicilor cărarea cea nerătăcită şi povăţuitoare la ceruri, întâiul Mucenic Ştefan, pe toţi îi cheamă duhovniceşte la dumnezeiască veselie, spre împărtăşirea luminii şi spre unirea sfinţeniei.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împuternicindu-te cu dragostea lui Hristos şi râvnind la blândeţea şi glasul Lui, grăiai: Doamne, nu socoti ucigaşilor păcatul şi primeşte duhul meu, Bunule şi mă învredniceşte a mă desfăta în Împărăţia Ta cea dumnezeiască şi negrăită.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind frumos cu chipul îngeresc şi plin de înţelepciune şi de credinţă, ai strălucit cu razele Luminii Celei Dumnezeieşti; şi predicând ca un râu de Dumnezeu cuvântător, ai dobândit moştenirea cea de sus, de Dumnezeu fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cununa darurilor încununându-te şi de cetele mucenicilor fiind înconjurat şi stând înaintea lui Hristos, dătătorule de lupte, roagă-te pentru noi, cei ce curat săvârşim pomenirea ta cea cu adevărat purtătoare de lumină, mucenice şi din primejdii ne scapă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o Părtinitoare a tuturor creştinilor, Maica lui Dumnezeu, Fecioară Preacurată şi ca o Milostivă, izbăveşte din primejdii şi ispite pe robii tăi cei ce se necăjesc şi se chinuiesc în durerile cele cumplite ale greşelilor şi pe cei ce sunt în dureri izbăveşte-i de durerile bătăilor.

Irmosul

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a arătat mai desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Cu strălucirea Duhului strălucind şi cu înţelepciunea cea adevărată înălţat fiind, ai risipit întunecimea minţii iudeilor şi muceniceşte surpând pe vrăjmaşul în privelişte, te-ai arătat cununa mucenicilor. Iar acum roagă-te Domnului să miluiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Fecioară Preacurată, Părtinitoarea cea Fierbinte şi Nebiruită, Nădejdea cea Adevărată şă Neruşinată, Zidul şi Acoperământul şi Limanul celor ce aleargă la tine pururea, roagă împreună cu îngerii pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dea lumii pace, mântuire şi mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…

Ai stat înaintea divanului celui nedrept, Doamne, Cel Ce eşti Judecătorul Preadrept al tuturor şi cei osândiţi Te-au osândit la răstignire, pe sineşi osândindu-se mai înainte de judecată. Acestea văzându-le Mieluşeaua, cea care Te-a născut pe Tine fără de sămânţă, striga: ce este aceasta, Fiule? Cel Ce vei judeca făptura pătimeşti pe nedrept. Slavă puterii Tale.

singur prin nord – alexandru povarnă

este un frig în oasele mele

care face ca zilele caniculare să fie plăcute

chiar dorite

toți renunță pe străzi la hainele lor**

eu mă îmbrac în negru și zâmbesc

se derutează oamenii, traficul și zborurile avioanelor

urșii polari dansează pe ritm african

oamenii filmează fanatici

privește-mă în ochi și nu o să mai dormi

sau nu o să mă uiți

sau nu mai pleci.

Alexandru Povarnă

Acatistul Tuturor Sfinților

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Icosul 1

Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:
Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească;
Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit;
Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o;
Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit;
Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit;
Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit;
Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit;
Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească;
Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;
Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 2

Văzându-se, pe sine, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, înfrumusețată cu o mare ceată de sfinți, ca niște prea frumoase flori de rai, luminat cinstește pomenirea lor și împreună cu ei cinstește pe Preacurata Maica Domnului, preaslăvind pe Cel născut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru, și cântându-I Lui cântare de laudă: Aliluia!

Icosul 2

Minții noastre, cereți-I de la Domnul lumină, Sfinților plăcuți ai lui Dumnezeu, ca, lepădând slăbiciunea cea omenească, cu inima și cu gândul să ne înălțăm la locașurile Raiului cele de voi moștenite, iar nouă făgăduite și să glăsuim către voi cu bucurie așa:
Bucurați-vă, strămoșilor și patriarhilor din Legea veche, străbunii după trup ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că, prin binecuvântarea Domnului, s-a înmulțit neamul vostru ca stelele cerului;
Bucurați-vă, că, în mijlocul vechiului întuneric al păgânătății, ați păstrat credința cea dreaptă în adevăratul Dumnezeu;
Bucurați-vă, cei ce cu nădejde ați așteptat pe Răscumpărătorul Cel făgăduit;
Bucurați-vă, că din neamul vostru a strălucit prea luminoasa făclie, Născătoarea de Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria;
Bucurați-vă, că dintr-însa S-a născut Biruitorul morții și al iadului;
Bucurați-vă, că prin credința voastră în Hristos, Cel ce avea să vină, ați câștigat mântuire;
Bucurați-vă, că, în locul blestemului celui de demult, binecuvântarea prin El ați primit;
Bucurați-vă, cei ce și în iad venirea lui Hristos ați așteptat;
Bucurați-vă, că din chinurile iadului prin El v-aţi izbăvit;
Bucurați-vă, căci cu slavă la ceruri v-ați ridicat;
Bucurați-vă, că împreună cu cetele îngerești, în locașurile Tatălui ceresc v-ați sălășluit;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 3

Cu puterea Celui de sus umbriți fiind, Sfinților, cu îndrăzneală v-ați întrarmat împotriva începătorilor și stăpânitorilor răutății celei de sub cer; și biruind vicleșugurile lor, toate începuturile voatre cele bune le-ați săvârșit, cântând Atotputernicului, Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul 3

Având, sfinților proroci, locașuri prea mărite în curțile casei Tatălui ceresc și luminați fiind cu lumina cea pururea fiitoare a feței lui Dumnezeu, vă desfătați cu toți Sfinții, în fericirea cea negrăită, de care noi păcătoșii, dorind a fi părtași, vă lăudăm pe voi așa:
Bucurați-vă, sfinților proroci, aleși de Dumnezeu înainte de nașterea voastră;
Bucurați-vă, căci cu credință ați slujit Domnului până la întruparea lui Hristos;
Bucurați-vă, că din pruncie cu darul Sfântului Duh sunteți sfințiți;
Bucurați-vă, cei trimiși de Domnul ca să înțelepțiți pe fiii lui Israel cel ce rătăcise;
Bucurați-vă, cei ce mai dinainte ați vestit preaslăvita naștere a lui Hristos din Fecioara;
Bucurați-vă, stelelor, care v-ați arătat înaintea venirii Soarelui Celui adevărat;
Bucurați-vă, că pe împărații lui Israel, cei călcători de lege, i-ați mustrat;
Bucurați-vă, cei ce toată necurăția omenească, cu sabia Cuvântului lui Dumnezeu, fără cruțare ați tăiat;
Bucurați-vă, robi credincioși ai Domnului, care toată voia Lui ați împlinit;
Bucurați-vă, cei ce înainte stăpânitorilor fără frică adevărul ați vorbit;
Bucurați-vă, cei ce în lume multe scârbe și necazuri ați răbdat;
Bucurați-vă, cei ce întru slava cea veșnică, cu toți aleșii, în Cer prăznuiți;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 4

De viforul vieții izbăvindu-vă, Sfinților toți, în odihna cea cerească vă aflați, în loc cu verdeață și de răcoare, unde sunt râurile dulceții celei nespuse, hrana slavei lui Dumnezeu cea nestricăcioasă, cântările și glasurile celor ce prăznuiesc acolo; și voi cu toate puterile îngerești vă veseliți, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Ochii n-au văzut, urechea n-a auzit și în inima omului pământesc n-a intrat, bucuria și dulceața în care voi acum vă desfătați, Sfinților Apostoli. Pentru aceasta, cu bună cucernicie, grăim către voi:
Bucurați-vă, Sfinților Apostoli, care, cu Ioan Botezătorul, sunteți mai aproape stătători, de prestolul Sfintei Treimi;
Bucurați-vă, cei ce ați vestit lumii taina răscumpărării noastre;
Bucurați-vă, cei ce cu lumina credinței lui Hristos ați luminat popoarele cele întunecate;
Bucurați-vă, cei ce ați semănat în inimile oamenilor sămânța Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că roada ostenelilor voastre secerați, în cămara cea cerească;
Bucurați-vă, sfinților părinți, care la cele șapte soboare din toată lumea mărturisirea credinței celei adevărate ați mărturisit și întărit;
Bucurați-vă, cei ce viforul vicleșugurilor cele ereticești ați liniștit;
Bucurați-vă, cei ce ați lămurit noua dogmă a credinței celei adevărate;
Bucurați-vă, cei ce și până acum, cu învățătura voastră, Biserica lui Hristos de eresuri și de dezbinări o apărați;
Bucurați-vă, sfinților ierarhi, care cu cuvântul și cu viața luminos ați strălucit;
Bucurați-vă, că în lumina cea neînserată, cu fiii voștri cei duhovnicești locuiți;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 5

Răscumpărați fiind, prin scurgerea Sângelui Tău cel dumnezeiesc, Mântuitorule, și cu dreptate slujind Ție toți sfinții pe pământ, acum ca nițte stele prea luminoase strălucesc pe tăria Bisericii, și pe noi, care înotăm în marea păcatelor acestei vieți, la calea cea dreaptă ce duce la patria cerească ne povățuiți. Pentru aceasta, mulțumire lui Dumnezeu Îi aducem, cu bucurie cântând: Aliluia!

Icosul 5

Văzând, sfinților mucenici, că în lumea aceasta toate sunt deșertăciune și supuse stricăciunii, v-ați silit preaveșnicului Dumnezeu să-I plăceți și să schimbați, prin cumplitele chinuri, cele stricăcioase. Pentru aceasta, v-ați învrednicit a sta aproape de înfricoșătorul scaun, în slava cea veșnică, de unde să nu ne uitați pe noi, cei ce săvârșim pomenirea voastră și grăim către voi unele ca acestea:
Bucurați-vă, sfinților mucenici, răbdători de patimi, care cu sângele vostru ați pecetluit credința vostră cea dreaptă în Hristos;
Bucurați-vă, că nu v-ați temut de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă;
Bucurați-vă, cei ce chinuri înfricoșătoare ați răbdat;
Bucurați-vă, cei ce pătimirile lui Hristos cu osârdie ați râvnit;
Bucurați-vă, cei ce ați biruit cruzimea chinuitorilor celor cumpliți;
Bucurați-vă, cei ce prin foc și prin apă ați trecut și în odihnă veșnică ați intrat;
Bucurați-vă, mărturisitorilor și sfinților mucenici, care pentru dreapta credință și pentru cinstirea sfintelor icoane ați pătimit;
Bucurați-vă, preacuvioșilor mucenici, care cu Domnul în rugăciune ați vorbit și cu pătimirile Sale pe diavol ați biruit;
Bucurați-vă, că pentru slava și cinstea Împăratului ceresc ați luptat;
Bucurați-vă, că slava biruinței de la Hristos din Ceruri o ați primit;
Bucurați-vă, cei ce multe și felurite minuni, întru slava lui Dumnezeu, pe pământ ați săvârșit;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 6

Neamurile creștinești propovăduiesc mărirea voastră, Sfinților. Căci voi, ca un rai sădit v-ați arătat în mijlocul Bisericii, având pom de viață pe Însuși Domnul, din care, gustând dulceața Raiului, ați trecut cu vederea toate cele stricăcioase în lumea aceasta și cu bucurie în lumea cea cerească ați intrat, cântând: Aliluia!

Icosul 6

Credința cea dreaptă și faptele cele bune ale cuvioșilor părinți, ca izvoarele limpezi la toată lumea strălucesc, și calea cea întunecată a vieții acesteia nouă ne-o luminează, ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor și ale eresurilor cele de suflet pierzătoare. Pentru aceasta cu laude le cântăm lor:
Bucurați-vă, cuvioșilor părinți, care lumea și toate cele din lume, pentru dragostea lui Hristos Dumnezeu, de bună voie le-ați lepădat;
Bucurați-vă, cuvioaselor maici, care călătoria vieții pământești, zi și noapte luptând, ați săvârșit;
Bucurați-vă, pustnicilor, care în peșteri și în munți cu fiarele ați viețuit;
Bucurați-vă, postitorilor, care vremelnică viață în foame și în sete ați petrecut;
Bucurați-vă, stâlpnicilor, care gerul și zăduful pentru împărăția cea cerească ați răbdat;
Bucurați-vă, schivnicilor, care în liniștea inimii pe Dumnezeu ați cântat;
Bucurați-vă, fecioarelor, care fecioria ați păzit și lui Hristos Mielul Cel fără prihană ați urmat;
Bucurați-vă, slujitorilor aleși, care smerenia lui Hristos ați dobândit;
Bucurați-vă, cei ce viața cea de obște, în dragoste frățească ca îngerii ați petrecut;
Bucurați-vă, cei înțelepți și blânzi, care povățuitori călugărilor ați fost;
Bucurați-vă, că prin truda iubitorilor de străini, bunătățile cele de sus le-ați câștigat;
Bucurați-vă, cei ce în odihna Domnului ați intrat;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 7

Voind preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toți acei ce fac voia Lui, ci mare plată s-a gătit lor întru Împărăția Cerurilor, a preamărit cetele de sfinți ai Săi, care în tot chipul au slujit Lui pe pământ, ca și noi să râvnim vieții lor și aceeași slavă cerească să o dorim, cântându-I Lui neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

Zis-a Domnul: „Cel ce crede intru mine, deși va muri, viu va fi”. Aceste cuvinte ale Stăpânului sunt deosebit de potrivite, vouă Sfinților toți. Căci voi, deși ați murit pe pământ cu trupul, dar cu sufletele pururea sunteți vii în locașurile cele de Sus și multe minuni în lume săvârșiți. Cu mijlocirea voastră cea fierbinte către Dumnezeu, ajutați-ne nouă, celor ce grăim către voi așa:
Bucurați-vă, cei ce cu mintea voastră cea înaltă pe Dumnezeul Cel adevărat L-ați cunoscut;
Bucurați-vă, cei ce cu credința voastră cea dreaptă în Sfânta Treime, fără de prihană ați petrecut;
Bucurați-vă, cei ce pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, adevărat Dumnezeu și om desăvârșit L-ați mărturisit;
Bucurați-vă, cei ce în mântuitoarele Lui patimi fără îndoială ați crezut;
Bucurați-vă, cei ce cu credința cea dreaptă ca stelele străluciți;
Bucurați-vă, căci cu trupul pe pământ ați umblat, iar cu mintea în Cer ați viețuit;
Bucurați-vă, că prin moartea cea vremelnică la viața cea fără de sfârșit ați trecut;
Bucurați-vă, că prin calea cea strâmtă după cuvântul Domnului ați mers;
Bucurați-vă, că prin porțile cele îngerești în împărăția cea cerească ați intrat;
Bucurați-vă, moștenitorilor ai bunătăților celor veșnice;
Bucurați-vă, grabnici rugători pentru mântuirea noastră;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 8

Cu ochii cugetului privind la locașurile de Sus, unde toți Sfinții după ostenelile cele pământești se odihnesc, noi cei ce pe pământ și în trup îmbrăcați, măcar că nu putem cunoaște fericirile cele de acolo, dar cu credință înțelegându-le, iar cu inima gustându-le, cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinții Săi: Aliluia!

Icosul 8

Atotțiitorule, Doamne, Cel ce cunoști mulțimile stelelor și la toate le-ai dat nume, Tu singur știi pe nume pe toți cei ce bine Ți-au plăcut Ție. Iar noi, lucrul mâinilor Tale fiind, precum nisipul mării a-l număra, așa și numărul tuturor sfinților a-l spune nu se poate, decât numai pe cei aleși robi ai Tăi, care de la începutul lumii bine Ți-au plăcut, pe nume îi chemăm, zicând:
Bucurați-vă, Adam și Eva, străbuni ai întregului neam omenesc;
Bucurați-vă, Abel și Set, cei dintâi din lume iubitori de dreapta credință;
Bucurați-vă, Noe, al doilea începător al neamului omenesc, și Avraam, primitorul așezământului lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, Moise, de Dumnezeu văzătorul și Aaron, întâiul preot în Legea cea veche;
Bucurați-vă, Enoh și Ilie, cei ce cu trupul moarte nu ați gustat și la Cer ați fost luați;
Bucurați-vă, Isaie, David și Daniel, văzători ai tainelor lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, Ioachim și Ana, care ați născut pe Fecioara Maria, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru;
Bucurați-vă, Petru și Pavel, Iacob și Ioan, cei mai aleși apostoli ai lui Hristos;
Bucurați-vă, Nicolae, Vasile, Grigorie, Ioan și Atanasie, stâlpii cei neclintiți ai Bisericii lui Hristos;
Bucurați-vă, Antonie, Pahomie, Eftimie, Ilarion și Sava, mari povățuitori ai călugărilor;
Bucurați-vă, Gheorghe, Dimitrie, Eustație și Pantelimon, mari mucenici ai lui Hristos;
Bucurați-vă, Varvara, Irina, Paraschiva, Ecaterina și toate mucenițele, care cu sângele vostru ați adeverit biruința credinței;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 9

Toți sfinții Tăi, Doamne, urmând cetele îngerești, neîncetat slăvesc în Cer, Preasfânt numele Tău: Sfânt, Sfânt, Sfânt! Împreună cu acestea și noi păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină cântăm: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei cu deșartă înțelepciune nu se pricep a spune: „Cum voi, toți Sfinții, fiind asemenea nouă, oamenii în trup pătimaș, nu v-ați biruit de patimi, ci, cu bărbăția voastră, pe vrăjmașii cei fără de trup ați biruit?”. Iar noi, preaslăvind pe Domnul, Cel ce v-a întărit pe voi, lăudăm vitejia voastră și cu mulțumire grăim:
Bucurați-vă, Sfinților Toți, că pentru dragostea lui Dumnezeu viața voastră nu ați cruțat;
Bucurați-vă, cei ce lumea și pe stăpânitorul ei ați biruit;
Bucurați-vă, că toate mrejele șarpelui celui din vechime, ca pe niște fire de păianjen, le-ați rupt;
Bucurați-vă, cei ce sub mâna cea tare a prea bunei Pronii a lui Dumnezeu v-ați smerit;
Bucurați-vă, cei ce cu voia voastră, voii Tatălui ceresc v-ați supus;
Bucurați-vă, cei ce în trupurile și-n sufletele voastre pe Dumnezeu L-ați preaslăvit;
Bucurați-vă, căci cu toate faptele voastre pe Dumnezeu L-ați slăvit;
Bucurați-vă, că mâinile voastre la lucrarea faptelor bune le-ați ridicat;
Bucurați-vă, că pașii voștri pe calea cea adevărată ați îndreptat;
Bucurați-vă, cei ce nu v-ați lipit inima către bogății sau desfătare lumească;
Bucurați-vă, că numai către bucuria cea veșnică ați cugetat;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 10

Pe calea mântuirii drept mergând și despre judecățile lui Dumnezeu învățându-vă, Sfinților toți, v-ați arătat ca niște pomi bine roditori la izvoarele apelor și ați adus la vreme lui Dumnezeu rod de fapte bune. Iar acum în Edenul cel de Sus, în fericirea cea negrăită, desfătându-vă, pomeniți-ne și pe noi, frații voștri, care lăudăm grija voastră cea părintească pentru mântuirea noastră și lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Ca un zid tare, împotriva vrăjmașului, sunteți voi pentru noi, Sfinților toți, și fierbinte rugători către Hristos, pentru tot neamul creștinesc. Pentru aceasta, de săgețile nevăzuților luptători pururea fiind voi păziți, cu bucurie grăim:
Bucurați-vă, frumusețea cea mare a neamului omenesc;
Bucurați-vă, mântuirea cea de-a pururea în călătoria noastră cea pământească;
Bucurați-vă, că ne sunteți nouă ajutători puternici, în lupta cu vrăjmașii mântuirii noastre;
Bucurați-vă, că de sabia mâniei lui Dumnezeu cu rugăciunile voastre ne apărați pe noi;
Bucurați-vă, că, ispitiți fiind, și nouă ne ajutați când cădem în mrejele ispitelor;
Bucurați-vă, că de pocăința noastră, a păcătoșilor, vă bucurați;
Bucurați-vă, cei ce în tot locul și în toată vremea pe pământ bine ați viețuit;
Bucurați-vă, cei ce chiar de ați greșit, dar cu adevărată pocaință și cu lacrimi întinăciunea păcatului ați spălat;
Bucurați-vă, cei ce de la Adam și până acum, întru nădejdea vieții cele veșnice ați adormit;
Bucurați-vă, cei ce de la apus și de la răsărit ați venit și în sânul lui Avraam v-ați odihnit;
Bucurați-vă, că ceata voastră pururea se mărește cu cei noi de pe pământ veniți;
Bucurați-vă, că prin voi, locurile duhurilor celor căzute, în soborul îngeresc se împlinesc;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 11

Cântările noastre cele de laudă, măcar de ar fi ca întunericul de multe la număr, nu vor fi de ajuns spre mărirea faptelor voastre celor bune, Sfinților toți. Nouă neputincioșilor mai bine ar fi să iubim tăcerea; dar ca să nu ne arătăm leneși și nemulțumitori, pentru milele și darurile lui Dumnezeu cele pentru voi primite, Stăpânului Celui ce v-a preaslăvit pe voi Îi cântam: Aliluia!

Icosul 11

Voi, Sfinților toți, sunteți făclii Luminii celei nespuse, înaintea scaunului Preasfintei Treimi, împreună cu cetele îngerilor, căci în rugăciuni pentru noi neîncetat sunteți și pe cărarea cea luminoasă a mântuirii povățuiți pe cei ce grăiesc către voi așa:
Bucurați-vă, făclii ale Focului Celui nematerialnic;
Bucurați-vă, locuitori ai locașului Tatălui ceresc;
Bucurați-vă, strugurii viei lui Hristos;
Bucurați-vă, ale rRaiului flori bine mirositoare;
Bucurați-vă, râuri de viață curgătoare, care potoliți setea noastră cea duhovnicească;
Bucurați-vă, nori de ploaie purtători, ce ne răcoriți pe noi în zăduful ispitelor;
Bucurați-vă, căci cu suflarea voastră cea duhovnicească, iarna mâhnirii de la sufletele noastre o alungați;
Bucurați-vă, privighetorilor, cu dulci cântări, care ne vestiți nouă primăvara cea duhovnicească a veșnicei fericiri;
Bucurați-vă, punte închipuită, a cărei milă o vărsați peste noi;
Bucurați-vă, buni cârmaci, care de potopul păcatelor ne feriți pe noi;
Bucurați-vă, povățuitori credincioși, care ne îndreptați pe noi la Patria cea cerească;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 12

Darul cel dat vouă de la Dumnezeu, ca o răsplată pentru mulțimea faptelor voastre cele bune, cine dintre pământeni poate să-l povestească, o, Sfinților? Căci precum am socoti apa mării cu picătura, așa și ale voastre minuni și faceri de bine, care prin voi ni se dau nouă, nu este cu putință a se numara. Pentru aceea, săvârșim mărită serbarea aceasta, cu bucurie și cu umilință, iar lui Dumnezeu, Celui ce toate prin voi lucrează, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 12

Cântând ție, Atotțiitorule Stăpâne, toți lăudăm preasfânt numele Tău, că de la începutul lumii în diferite chipuri ai arătat pe pururea pomeniții Sfinții Tăi, care Tie unuia Dumnezeu, în Treime slăvit, Ti-au plăcut. Cu rugăciunile cărora, de toate răutățile izbăvește pe cei ce grăiesc către dânșii:
Bucurați-vă, Sfinților toți, plăcuților lui Dumnezeu, împreună cu pururea Fecioara Maria, cea mai preasfântă decât toată făptură;
Bucurați-vă, și voi îngerii cei fără de trup, păzitorii neamului omenesc;
Bucurați-vă, sfinților împărați ocârmuitori, care pe pământ cu bună cucernicie ați condus și Împărăția cea cerească ați câștigat;
Bucurați-vă, judecători care pe pământ ați judecat cu nepărtinire, că ați aflat mila și îndreptarea de la Judecătorul Cel mare al cerului și pământului;
Bucurați-vă, ai orașelor buni ispravnici, ca v-ați învrednicit a locui în Orașul cel ceresc;
Bucurați-vă, păstorii cei râvnitori ai oilor celor cuvântătoare de Hristos, Începătorul păstorilor, că v-ați preamărit;
Bucurați-vă, buni lucrători pe pământ, care întru bunătatea inimii și în nerăutate Domnului ați slujit;
Bucurați-vă, călătorilor răbdători, care ați ajuns la patria cea cerească;
Bucurați-vă, cei nebuni pentru Hristos, care ocări și dosădiri pentru El ați suferit;
Bucurați-vă, cei fără de arginți, care în dar tămăduire bolnavilor ați dat, iar plată din Cer ați primit;
Bucurați-vă, bărbați și femei de toată vârsta, care la chemare ați plăcut lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că voi întru Hristos una sunteți și sufletele voastre în mâinile Domnului sunt;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 13

O, preafericiților Părinți, împlinitorii voii lui Dumnezeu, Sfinților toți, cei ce ați câștigat moștenirea veșnicelor bunătăți, primiți acastă cântare a noastră de laudă, și prin rugăciunile voastre cele bine plăcute și primite de către Dumnezeu, cereți nouă iertarea păcatelor și izbăvire de chinurile cele veșnice. Ca împreună cu voi, în Patria cea cerească să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Icosul 1

Soborul îngeresc, micșorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toți Sfinții. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngerești minunat vă prăznuiesc și pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:
Bucurați-vă, sfinților din veac, de Dumnezeu aleși și așezați în slava cea cerească;
Bucurați-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credința ați săvârșit;
Bucurați-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către Cer ne-ați arătat-o;
Bucurați-vă, cei ce mai înainte de Legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului ați viețuit;
Bucurați-vă, că în urma Legii, cu evlavie viața ați săvârșit;
Bucurați-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune ați strălucit;
Bucurați-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine ați plăcut lui Dumnezeu, și plata cu cei dintâi ați primit;
Bucurați-vă, că de la necazurile cele pământești ați trecut la odihna cea cerească;
Bucurați-vă, că v-ați învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;
Bucurați-vă, cei ce pururea vă rugați pentru cei ce vă cinstesc pe voi;
Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul 1

Celor aleși ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinților, care din veac au strălucit în toată lumea și au primit în Cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Și ca cei ce aveți îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziți-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucurați-vă, Sfinților toți, rugători fierbinți către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Rugaciunea întâi

O, preafericiților, plăcuților lui Dumnezeu, Sfinților toți, care stați înaintea prestolului Sfintei Treimi și vă bucurați de fericirea cea negrăită! Iată acum, în ziua serbării voastre cea de obște, cu milostivire căutați spre noi, frații voștri cei mai mici, care aducem vouă aceste cântări de laudă și prin mijlocirea voastră cerem milă și iertare de păcate de la preabunul Dumnezeu. Că știm bine că toate câte voiți puteți cere de la Dânsul. Deci cu smerenie ne rugăm vouă ca să rugați pe Stăpânul Cel milostiv să ne dea nouă duhul râvnirii voastre, spre paza sfintelor Lui porunci; ca, mergând pe urma voastră, să putem cu bună cucernicie și fără prihană să săvârșim călătoria vieții celei pământești, învrednicindu-ne întru pocaință a ajunge la locașurile Raiului cele preaslăvite și acolo împreună cu voi să preaslăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua

Către voi, Sfinților toți, ca și către niște lumini povățuitoare, care cu faptele voastre ați luminat calea cerescului răsărit, cu smerenie îmi plec eu păcătosul genunchii inimii mele și din adâncul sufletului strig: Rugați-vă pentru mine iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să nu mă lase să rătăcesc prin răspântiile păcatului, ci să-mi lumineze mintea și inima mea, cu lumina harului Său, ca întărit fiind cu acest har, să pot, cealaltă vreme, să umblu pe cărarea cea dreaptă. Ajutați-mă pe mine, voi, cei cu învățătura cea mântuitoare a lui Hristos, ați luminat Biserica Lui și cu sfintele și de Dumnezeu înțelepțitele canoane neclintit ați întărit-o, ierarhilor și părinților ai turmei lui Hristos, care cu rugăciunile și cu slujirea sfintelor dumnezeieștilor taine, pe toți credincioșii ați sfințit și i-ați învățat sa umble după poruncile lui Dumnezeu. Rugându-vă pe voi, pururea fericiților, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos și mucenicilor, care înaintea stăpânirilor pe Hristos Dumnezeu cu bună îndrăzneală L-ați mărturisit, și cinstit sângele vostru pentru El ați vărsat, cuvioșilor și drepților, cei ce prin calea cea strâmtă și cu necazuri viața v-ați sâvârșit și cu omorârea trupului și a patimilor v-ați răstignit lui Hristos, cereți-ne nouă de la Hristos Dumnezeu iertarea păcatelor, îndreptarea vieții și toate bunătățile cele trebuincioase, pentru viața cea vremelnică și pentru cea veșnică. O, preacinstit și preamărit Sobor al Sfinților lui Dumnezeu, cei ce ca îngerii fără de trup ați viețuit și Domnului ați plăcut, fiți-ne mijlocitorii și rugătorii noștri! Căutați cu dumnezeiască dragoste spre noi, străinii și călătorii și, cu puterea și cu darul ce vi s-a dat vouă de la Dumnezeu, îndreptați-ne și pe noi către patria cerească, întăriți neputința noastră, apărați-ne pe noi de ispite și de înșelăciuni, păzindu-ne de căderea în păcat. Treziți în noi dragostea cea sfântă pentru Domnul și râvna pentru mântuirea noastră. Sădiți în inimile noastre frica cea dumnezeiască. Îndreptați pașii noștri spre lucrarea poruncilor lui Hristos și spre împlinirea voii lui Dumnezeu-Tatăl. Faceți ca să viețuim noi viața aceasta întru dreptate. Pururea să ne aducem aminte de ceasul morții și de înfricoșătoarea a doua venire a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos. Ca prin darul și iubirea Lui de oameni fiind păziți și mântuiți, să ne învrednicim și noi păcătoșii și nevrednicii, împreună cu voi, în Împărăția cea cerească a ne închina înaintea sfântului prestol al Domnului și, mulțumind cu bucurie, să slăvim pe Preasfânta și de viață făcătoarea și nedesparțită Treime: pe Tatăl și pe Fiul și pe Preasfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!

Orbul din vis – Alexandru Amarfei

Te visez. Eşti orb şi adormit la mine-n vis.
Alerg, neputând să te ating şi ştiind că, închis,
Văzând sau nevăzând în somn, deasupra de ştiinţă,
Pleoapa umbrei cade pe tot ce e fiinţă,
Iar adevărul însuşi, trezit în ochi deschis,
E ispitit să spună : fiinţa e un vis.

Stă sufletul pereche în orbul adormit
Și alergăm, să-l facem, în vară, rod grăbit
Și-am vrea-n acelaşi timp să stăm, luând aminte
Să nu ne şteargă graba icoana lui din minte.

Sufletul se aprinde, vrand să stea şi să fugă.
Mă rog de adevăr să mă trezesc în ochii tăi,
Mă rog de zi în visul tău sa mă ajungă.
Văzându-ne, în ochi şi-n vis, orbească zeii răi.

Dr. Alexandru Theodor Amarfei

El nu iubește – Alexandru Amarfei

Alexandru Amarfei

Rană de gând pentru fruct este orice gând.
Niciun copac nu are cu ce sa afle
când răsar soarele sau următorul copac.
Doar tu, gândule, esti răsărit din mulţi sori
pentru mulţi sori care urmează să fie.

Această putere te trece de coajă
și poate răni, crescând fără măsură
luminile din viitor, ca și cum rupe,
înainte de vreme, un fruct de pe ram.
Care simţ de acum poate-afla când e copt
de vara sorilor un soare viitor ?

Când nu facem din neiubire o lipsă,
ascultă, ca de-un auz, coaja și fructul
și raza, fără grabă sau poticnire.
Sunt auzul dinainte de fruct, a zis primăvara.
Liniștea dintre frunzele care foșnesc
dăruie verdele înţelept pentru gând.
El odihnește miezul unui soare nou.

Dr. Alexandru Theodor Amarfei