Ridicați-vă, o, fii ai soarelui lui Dumnezeu! Ridicați-vă, căci soarele cel milostiv a răsărit și-a început să-și reverse lumina cu dărnicie peste câmpurile întunecate ale pământului. El a răsărit  spre a vă elibera din întunericul și groaza somnului.

Păcatele voastre de ieri nu sunt înscrise în soare. Soarele nu le amintește și nici nu caută răzbunare pentru nimic. Pe chipul său nu sunt riduri de pe fruntea voastră și nici vreo mâhnire, invidie sau întristare. Bucuria sa este aceea de a oferi tinerețea, întinerirea sa stă în slujire.

Fericiți sunt cei ce slujesc, căci ei nu vor îmbătrâni. Ce s-ar întâmpla, dacă soarele v-ar imita, frații mei? Ce puțină lumină s-ar revărsa pe pământ, o, avarilor! Cât de însângerată ar fi lumina sa, voi, criminalilor!

Cât de vânăt de invidie ar deveni atunci când ar vedea sori mai mari decât el, voi, oameni invidioși! Cât de roșu de mânie ar deveni el atunci când ar auzi blasfemiile de jos, voi oameni furioși!

Cât de galben ar deveni, tânjind după frumusețea stelelor, voi, oameni lacomi! Cât de palid de teamă s-ar face, dar n-ar afla nicio urmă pe cale, voi, lașilor! Cât de întunecat de grijă s-ar face, voi, neliniștiți, plini de tulburare! Cât de ridat și de îmbătrânit s-ar face, trăind din greșelile trecutului, voi, oameni răzbunători!

Cât de mult s-ar depărta de la calea cea dreaptă, dacă ar lupta pentru drepturi, voi, solicitatori ai drepturilor! Cât de rece și mort s-ar face, și cum ar mai învălui el întregul univers, cu moartea sa, voi, predicatori ai morții!

O, cât de fericită poate fi lumea, pentru că soarele nu vă va imita niciodată, o, fii și fiice ale pământului! Într-adevăr, nu cunoaște multe lucruri ca voi, dar el știe două lucruri pentru veșnicie: că el este slujitor și simbol. El știe că este slujitor al Celui Ce l-a aprins și că este simbol al Celui Ce l-a pus întru slujirea Sa.

Fiți slujitori ai Celui Care vă  luminează cu soarele pe dinafară și cu Sine pe dinlăuntru și veți gusta dulceața veșnicei tinereți. Fiți simbol al Celui Ce v-a pus printre animalele pământului și veți întrece în strălucire soarele.

Cu adevărat, toate animalele din jurul vostru vor înota în fericire, pe lângă razele bunătății voastre, așa cum lunile înoată în jurul sorilor.

Totuși, ce sunt soarele și toate stelele decât niște grămezi de cenușă, prin care strălucești Tu, o, fiule al lui Dumnezeu. Grămezi de cenușă, care-Ți micșorează strălucirea și o cern printr-însele ca o sită groasă!

Căci cu adevărat, în deplina Ta strălucire, nimic nu poate fi văzut în afară de Tine, întocmai precum în întunericul deplin, nimic nu se poate vedea, înafară de întuneric.

O, Doamne, Doamne, nu ne arde cu strălucirea Ta, care nu poate fi suportată de ochii noștri și nu ne lăsa în întuneric, acolo unde îmbătrânești și te ruinezi. Tu singur cunoști măsura nevoilor noastre, o, Doamne, slavă Ție!

Imaginea: Arbore – Soarele și luna