Unul dintre cei mai interesanţi artiști bistriţeni este Arpad Racz, fratele poetului Atila Racz  – Arpy, cum îi spuneau prietenii, pictează atât în culori tari, – frizând zări expresioniste -, cât și suave, delicate, evocând un filigran; este foarte activ și a rămas dedicat pasiunii de tinereţe – arta, fie ea pictură  sau sculptură.

Din ciclul “Pământul, câmpul oamenilor”, amintim lucrările: “Casa părinţilor” (care poate fi cea a părinţilor de la Tonciu), “Crucea pământului”, “Lumânări pe pământ”, “Prima carte a pământului”, “Prima poartă a pământului”, “Pasărea neagră”, “Brazde”, “Crăciun la Kallmunz”, “Primăvara în Transilvania”, ”Nostalgie des Frühlings” şi altele. Artistul român obişnuieşte să lucreze pe cicluri, unul fiind “Copacii”, altul “Lumea” sau “Zyklus 5”, cu toate purtând amprenta stilistică personală ce dă unitate demersului artistic al bistriţeanului din diaspora, care se arată inspirat, tenace, harnic în cucerirea lumii pe cicluri picturale (extras din articolul ”Arpad Racz şi cucerirea lumii”, al publicației ”Mesagerul de Bistrița”).

Cristina Ghenof, despre Arpad Racz