Sfântul Nicolae Velimirovici – Rugăciuni pe malul lacului (Rugăciunea a XXXII-a)


lrg-4361-icoane_iisus_hristos_4_m_stavronikita

Credința mea Te vede, Doamne.

 Ea este lumina și vederea departe văzătoare a ochilor mei.

 Ea este simțirea omniprezenței Tale. Ea îmi trage genunchii la pământ și îmi înalță brațele spre cer.

 Credința mea este legătura sufletului meu cu Tine. Ea îmi face inima să dănțuiască și limba mea să cânte.

 Când rândunica se apropie, puii de rândunică se agită în cuib. Fiindcă încă de la distanța ei simt sosirea mamei lor.

Credința mea este bucuria mea, căci Tu vii, Maica mea.

Dacă prietenul meu se gândește la mine în timp ce scrie o scrisoare într-un oraș îndepărtat și eu alung alte gânduri și mă gândesc la prietenul meu.

Credința mea este gândirea mea la Tine care Te face, o, Atotștiutorule Doamne, să Te gândești la mine.

Când un leu e despărțit de leoaica sa, ochii leului sunt cuprinși de dor după leoaica sa.

Credința mea este dorul meu după Tine, când Tu ești departe de mine, Frumusețea mea.

Când nu e soare, cele mai grozave furtuni bântuie marea.

Credința mea este potolirea furtunii din sufletul meu, fiindcă lumina Ta se revarsă în mine și mă liniștește.

Ochii mei mi-au spus: ”Noi nu-L vedem pe El”. Dar eu i-am liniștit cu cuvintele: ”Adevărul este că voi n-ați fost creați să-L vedeți pe El, ci să vedeți ceea ce este al Său”.

Urechile mele mi-au spus: ”Noi nu-L auzim pe El”.

Dar eu le-am adus la ordine cu cuvintele: ”Adevărul este că voi n-ați fost create să-L auziți pe El, ci să auziți ceea ce este al Lui”.

Nimic din ceea ce este creat nu-L poate vedea sau auzi pe El, ci doar ceea ce este al Lui. Ceea ce este creat vede și aude ce este creat. Doar ceea ce este născut dintr-Însul Îl poate vedea. Și doar ceea ce este născut dintr-Însul Îl poate auzi. O picătură nu-l poate vedea pe pictor, dar fiul pictorului îl poate vedea pe pictor. Un clopot nu-l poate auzi pe clopotar, dar fiica clopotarului îl poate auzi pe tatăl ei.

Ochiul nu-L poate vedea fiindcă el n-a fost creat cu scopul de a-L vedea. Urechea nu-L poate auzi, fiindcă ea n-a fost creată cu scopul de a-L putea auzi.

Credința mea Te vede, Doamne, întocmai precum ceea ce este născut îl aude pe cel ce l-a născut.

Dumnezeul din mine Îl vede și-L aude pe Dumnezeul din Tine. Iar Dumnezeu nu este creat, ci născut.

Credința mea este ca o cufundare în străfundurile sufletului meu și ieșirea la suprafață dimpreună cu Tine.

Credința mea este singura mea cunoaștere veritabilă. Orice altceva este asemănător copiilor, care strâng pietricele colorate pe lângă lac.

Credința mea este singurul interes veritabil al vieții mele. Cu adevărat orice altceva este o comedie a simțurilor.

Atunci când spun: ”Dă-mi mai multă credință” – mă gândesc: ”Dă-mi mai mult din Tine, o, Tatăl meu și Dumnezeul meu”.

vinieta

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s