Alimentația prematurului este de preferat să fie cea naturală, deoarece laptele de mamă este perfect adaptat nevoilor de creștere și dezvoltare ale nou-născutului prematur. În cazul prematurului cu greutate mai mică de 2000 grame, dacă laptele de mamă nu asigură integral necesitățile nutriționale ale acestuia, se poate adăuga exclusiv în laptele de mamă muls în prealabil și un fortifiant al laptelui matern. Acesta conține proteine hipoalergenice, vitamine, minerale, etc. Nu conține gluten. Crește aportul caloric și nutritiv al laptelui de mamă, dar se administrează doar sub supraveghere medicală.

Dacă totuși, alimentația cu lapte de mamă nu este posibilă, prematurul se poate alimenta cu formule de lapte praf special adaptate pentru aceștia, care conțin o cantitate mai mare de vitamine și nutrienți decât formulele pentru nou-născuții la termen.

Alimentația trebuie să se efectueze la cerere sau la 3-4 ore (interval impus de mamă), dacă bebelușul nu se trezește spontan. Cantitatea de lapte este variabilă, în funcție de greutate și în funcție de vârsta nou-născutului, dar ea trebuie crescută progresiv, în concordanță cu apetitul bebelușului și evoluția curbei ponderale¹. Prematurul ar trebui cântărit periodic, mai des decât un nou-născut la termen, pentru a evalua starea sa de nutriție.

Copiii cu reflux gastroesofagian² vor primi cantități de lapte mai mici, la intervale orare mai scurte, asociate cu poziție antireflux la 45ᴼ, menținerea după alimentație a unei poziții verticale cel puțin 20 minute și preparate destinate acestei afecțiuni, doar dacă medicul indică.

Pentru a evita aspirarea sau sufocarea nou-născutului în caz de vărsătură, după fiecare alimentație va fi așezat pe o parte, nu pe spate și preferabil nici pe burtă. Se va schimba poziția copilului de pe o parte pe alta, de mai multe ori pe zi, împiedicând astfel plagicefalia (turtirea asimetrică a capului).

În perioada de sugar, față de un nou-născut la termen, care inițiază alimentația solidă de la 4 sau 6 luni, prematurul va fi alimentat exclusiv cu lapte până la vârsta de 6 luni sau 6 kg (condiție care se atinge prima).

Un copil născut prematur nu are încă un sistem imunitar bine pus la punct, de aceea părinții și ceilalți membrii ai familiei trebuie să fie foarte atenți cu îngrijirea micuțului. Așadar, o mare atenție trebuie acordată procesului de sterilizare a biberoanelor, tetinelor și lucrurilor care ajung în preajma copilului. O igienă corespunzătoare va ajuta copilul să stea departe de orice infecție, de orice răceală pe care o poate lua foarte ușor. De asemenea, foarte importante sunt: spălarea pe mâini înainte de manevrarea micuțului și prepararea laptelui, purtarea unei măști în cazul în care aveți o infecție respiratorii, evitarea zonelor aglomerate (magazine, locuri de joacă, etc).

Temperatura în cameră va fi constantă, de 24-25 grade Celsius, cu precauții în timpul nopții, când este recomandată învelirea bebelușului cu o păturică sau un sac de dormit. Se va evita acoperirea feței, pentru a nu sufoca nou-născutul. Cu cât copilul are greutate mai mică, cu atât posibilitățile lui de încălzire sunt mai reduse. Mânuțele și piciorușele sunt de obicei reci și uneori cianotice (vineții). Este indicată purtarea de șosetuțe chiar și în sezonul cald. Cu toate acestea, nu este necesară îmbrăcarea copilului cu mai multe straturi de haine, care pot duce la supraîncălzire. În condiții de caniculă, este permisă utilizarea aparatelor de aer condiționat pentru a răcori camera, în absența copilului. Este de preferat să nu existe diferențe de temperatură între camerele unde stă copilul. Variațiile de temperatură sunt mai periculoase decât temperaturile scăzute.

Umiditatea trebuie menținută între 50-60%, fiind necesar un umidificator, în special în sezonul rece, când camera este încălzită cu ajutorul caloriferelor. Camera trebuie aerisită de mai multe ori pe zi, încercând însă ca temperatura să se mențină constantă.

Pătuțul nou-născutului trebuie ferit de curenții de aer și așezat departe de sursele de căldură. Prematurul poate fi ușor suprastimulat de prea multă lumină sau de sunetele puternice, de aceea va trebui creată o atmosferă cât mai liniștitoare. Este bine ca pătuțul să fie ușor înclinat, la 15-30 grade. Capul să fie mai sus decât corpul, pentru a împiedica regurgitațiile sau vărsăturile. Nu se lasă în pătuț jucării, prosoape, scutece sau alte obiecte care ar putea ajunge accidental să obstrueze respirația copilului.

Foarte important! Orice afecțiune a prematurului evoluează mai sever și mai rapid decât în cazul unui nou-născut la termen. Prematurul are nevoie de îngrijire specială, dar și de foarte multă dragoste.

Fiecare viață este un dar. Prețuiți-l!

Note:

1. Curbă ponderală – indice de apreciere a nutriției (felul în care ia în greutate)
2. Reflux gastroesofagian – este un proces care constă în deplasarea retrogradă, fără efort, a conținutului gastric către esofag.

As. med. Anca STAN

Referințe:

1. Ghidul prematurului dedicat părinților – Ediția 2015-2016
2. Huggins K. – Ghidul complet al mamei în primul an de viață al copilului, Editura Polirom, 2010.
3. Lyra A. – Un început fericit, Editor: Care Direct, 2012.
4. http://unusiunu.com/team_member/ghid-pentru-ingrijirea-copiilor-prematuri
5. http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2010/12/alaptarea-bebelusilor-nascuti-prematur.html

Anca a lucrat 8 ani la Spitalul de Copii Brasov, timp în care a urmat cursurile Facultății de Medicină, specializarea Asistență Medicală Generală. A absolvit în 2011, iar după câteva luni de la absolvire s-a angajat la Maternitatea Brașov, secția Neonatologie. De aproximativ un an lucrează în secția de Terapie Intensivă Neonatală.