Rugăciuni pentru izbăvirea de patimi (adicții)

iulie 7, 2015decembrie 27, 2017 / multumesc2014 / 3 comentarii

Mijlocirea cerească

În tradiţia creştină se obişnuieşte ca, pentru izbăvirea de patima beţiei (iar acum şi de a narcoticelor), oamenii să se roage Mucenicului Bonifatie, Cuviosului Moise Arapul, Sfântului Ioan din Kronstadt, Ierarhului Bonifatie cel Milostiv.

Rugăciune către sfântul înger păzitor:

Îngerul lui Hristos, păzitorul meu cel sfânt şi acoperitorul sufletului şi al trupului meu, iartă-mi toate câte am greşit în ziua de astăzi şi de toată viclenia vrăjmaşului meu celui potrivnic mă izbăveşte, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeul meu, şi te roagă pentru mine, păcătosul şi nevrednicul rob, ca să mă arăţi vrednic bunătăţii şi milei Preasfintei Treimi şi Maicii Domnului meu Iisus Hristos şi tuturor Sfinţilor. Amin.

Rugăciune către Sfântul Mucenic Trifon

O, Sfinte Mucenice Trifone, grabnic ajutătorule al tuturor celor ce la tine aleargă şi se roagă înaintea sfintei tale icoane, degrabă ascultătorule şi mijlocitorule!

Auzi-ne şi acum în tot ceasul rugăciunea noastră, a nevrednicilor robilor tăi, care cinstim sfânta pomenirea ta: că tu, bineplăcutule al lui Hristos, însuţi ai făgăduit mai înainte de ieşirea ta din viaţa aceasta stricăcioasă că te vei ruga Domnului pentru noi şi ai cerut de la Dânsul darul acesta: dacă cineva, în oricare nevoie şi întristare a sa, va prinde a chema sfânt numele tău, acela izbăvit va fi de toată năvălirea celui rău. Şi precum oarecând pe fiica împăratului de la Roma, care de diavol se chinuia, o ai vindecat, aşijderea şi pe noi păzeşte-ne de cursele lui cumplite în toate zilele vieţii noastre şi mai vârtos în ziua cea înfricoşată a suflării noastre celei de pe urmă mijloceşte pentru noi, când întunecatele chipuri ale viclenilor draci ne vor împresura şi vor începe să ne înfricoşeze.

Fii nouă atunci ajutător şi grabnic izgonitor al viclenilor draci şi la Împărăţia Cerurilor călăuzitor, unde acum stai cu ceata sfinţilor înaintea Scaunului lui Dumnezeu; roagă pe Domnul să ne învrednicească şi pe noi a fi părtaşi ai veseliei şi bucuriei celei de-a pururea fiitoare, ca dimpreună cu tine să ne învrednicim a slăvi pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Mângâietorul, în veci. Amin.

Rugăciune către Sfântul Mucenic Bonifatie

O, mult pătimitorule şi întru tot lăudate Mucenice Bonifatie! La acoperământul tău alergăm acum: rugăciunile noastre, ale celor ce te lăudăm, nu le lepăda, ci cu milostivire auzi-ne. Vezi pe fraţii şi pe surorile noastre care de greaua neputinţă a beţiei sunt ţinuţi şi pentru aceasta cad de la Maica lor, Biserica lui Hristos şi de la mântuirea veşnică.

O, sfinte Mucenice Bonifatie! Atinge-te de inima lor cu harul cel dat ţie de la Dumnezeu, degrabă scoală-i din căderile păcătoase şi la mântuitoarea înfrânare adu-i pe ei. Roagă pe Domnul Dumnezeu, pentru Care ai pătimit, ca iertându-ne nouă greşalele noastre să nu întoarcă mila Sa de la fiii Săi, ci să întărească întru noi trezvia şi întreaga înţelepciune, să ajute cu dreapta Sa celor ce au făcut mântuitorul legământ al trezviei ca să-l păzească ziua şi noaptea până întru sfârşit, întru El priveghind, şi întru El să dea răspuns bun la Judecata cea Înfricoşată.

Primeşte, bineplăcutule al lui Dumnezeu, rugăciunile mamelor ce varsă lacrimi pentru copiii lor, ale femeilor cinstite care se tânguiesc pentru soţii lor, ale copiilor orfani şi sărmani părăsiţi de către beţivi, ale noastre, ale tuturor celor ce la icoana ta cădem şi să ajungă această plângere a noastră la Scaunul Celui Preaînalt ca tuturor cu ale tale rugăciuni să ne dăruiască sănătatea şi mântuirea sufletelor şi a trupurilor, iar mai vârtos Împărăţia Cerurilor. Acoperă-ne şi ne păzeşte de vânarea celui viclean şi de toate cursele vrăjmaşului; în ceasul ieşirii noastre ajută-ne să trecem fără împiedicare prin vămile văzduhului şi cu rugăciunile tale ne izbăveşte de osânda cea veşnică.

Deci roagă pe Domnul să ne dăruiască dragoste nefăţarnică şi neclintită de Patria Cerească înaintea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi ai Sfintei Sale Biserici, ca să ne acopere milă lui Dumnezeu în nesfârşiţii veci ai vecilor. Amin.

Rugăciune către Cuviosul Moise Arapul pentru vindecarea de patima băuturii

Mare este puterea pocăinţei! Nemăsurată este puterea lui Dumnezeu! Tu, Cuvioase Moise, dintâi ai fost tâlhar, însă apoi te-ai îngrozit de păcatele tale, ai dobândit frângere de inima pentru ele şi întru pocăinţă ai intrat în cinul monahicesc, şi astfel, întru mare plângere pentru fărădelegile tale de mai înainte şi întru ostenicioasele nevoinţe ale postirii şi rugăciunii ai petrecut zilele tale până la sfârşit, şi te-ai învrednicit prin harul lui Hristos de iertare şi de darul facerii de minuni.

O, Cuvioase, care de la păcate grele ai ajuns la fapte bune preaminunate! Ajută şi robilor lui Dumnezeu (numele) care sunt traşi la pierzare, prin vătămarea sufletului nemuritor şi a trupului, care este biserică a Duhului Sfânt, de întrebuinţarea fără de măsură a băuturii, dar care se roagă ţie. Pleacă spre dânşii privirea ta cea milostivă şi nu îi trece cu vederea, ci ia aminte la dânşii, care la tine aleargă.

Roagă, Sfinte Moise, pe Stăpânul Hristos, ca El, Cel Milostiv, să nu îi lepede pe dânşii, neputinciosii şi nefericiţii, pe care a pus stăpânire patima băuturii, şi să nu se bucure diavolul de pierzarea lor, fiindcă toţi, ca zidiri ale lui Dumnezeu, am fost răscumpăraţi prin Preacuratul Sânge al Fiului Lui. Auzi deci, Cuvioase Moise, rugăciunea lor şi a noastră. Goneşte de la dânşii pe diavolul, dăruieşte-le putere să-şi biruie patimă, adu-i pe calea binelui, slobozeşte-i din robia beţiei, izbăveşte-i din pierzarea băutului fără măsură, ca înnoindu-se întru trezvie duhovnicească şi întru minte luminată să îndrăgească toată înfrânarea şi buna credinţă şi veşnic să proslăvească pe Dumnezeu Cel Atotbun, Care pururea mântuieşte zidirea Sa, Căruia se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Mântuitorul nostru

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îngrădeşte-mă cu sfinţii Tăi îngeri, cu rugăciunile Atotpreacuratei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cu puterea Cinstitei şi de viaţă Făcătoarei Cruci, a sfântului mai mare voievod al lui Dumnezeu, Mihail, şi a tuturor celorlalte Cereşti şi netrupeşti puteri, ale sfântului prooroc, Înainte-Mergător şi Botezător al Domnului, Ioan, ale sfântului apostol şi evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu, a sfinţitului mucenic Ciprian şi ale sfintei muceniţe Iustina, a sfinţilor ierarhi Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, Leon, episcopul Cătăniei, Nichita al Novgorodului, Ioasaf al Belgorodului, Mitrofan al Voronejului, a cuvioşilor Zosima şi Savatie de la Şolovăţ, Serafim din Sarov, făcătorul de minuni, a sfintelor mucenice Elpis, Pistis şi Agapi şi a maicii lor Sofia, a sfântului mucenic Trifon, a sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana şi a tuturor sfinţilor Tăi: ajută-mi mie, nevrednicului robului Tău (numele), izbăveşte-mă de toate bântuirile vrăjmaşului, de tot răul, vrăjitoria, farmecul şi de oamenii cei vicleni, că să nu-mi poată pricinui vreun rău. Doamne, cu lumina strălucirii Tale păzeşte-mă dimineaţa, şi la amiază, şi seara, şi când merg spre somn, şi cu puterea harului Tău abate şi depărtează toată reaua păgânătate, care din insuflarea diavolului se lucrează. Întoarce iarăşi întru cele mai dedesubt tot răul care se unelteşte şi se lucrează, că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slavă, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Amin.

Cuviosul Siluan Athonitul, despre Maica Domnului:

iulie 6, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

c4d9a-0_4207_5719dae3_l1

“Când sufletul e în iubirea lui Dumnezeu, cât de bune, cât de plăcute şi vesele sunt atunci toate. Dar, chiar şi în iubirea lui Dumnezeu sunt întristări şi, cu cat e mai mare iubirea, cu atât mai mari sunt şi întristările. Maica Domnului n-a păcătuit niciodată, nici măcar cu un singur gând, nici n-a pierdut vreodată harul, dar şi în ea au fost mari întristări; iar când stătea lângă cruce, atunci întristarea ei a fost nemăsurată ca oceanul, şi chinurile sufletului ei au fost neasemănat mai mari decât chinurile lui Adam la izgonirea din rai, pentru că şi iubirea ei era neasemănat mai mare decât iubirea lui Adam în rai. Şi dacă a rămas în viaţă, e numai pentru că a întărit-o puterea Domnului, fiindcă Domnul a vrut ca ea să vadă Învierea Lui şi, după Înălţarea Lui, să rămână pe pământ spre mângâiere şi bucurie apostolilor şi noului popor creştin.

Noi nu ajungem la deplinătatea iubirii Maicii Domnului şi de aceea nu putem înţelege pe deplin întristarea ei. Iubirea ei era desăvârşită. Ea iubea nemăsurat de mult pe Dumnezeul şi Fiul ei, dar iubea cu o mare iubire şi norodul. Şi ce n-a trăit ea atunci când oamenii pe care-i iubea atât de mult şi a căror mântuire o dorea pana la capăt, au răstignit pe Fiul ei preaiubit? Nu putem pricepe aceasta, pentru că în noi iubirea de Dumnezeu şi de oameni e mică.

Aşa cum iubirea Maicii Domnului e nemăsurată şi neînţeleasă, aşa şi întristarea ei e nemăsurată şi neînţeleasă pentru noi.

O, Fecioară Preacurată, Maica lui Dumnezeu, spune-ne nouă, copiilor tăi, cum iubeai pe Fiul şi Dumnezeul tău când trăiai pe pământ? Cum se veselea duhul tău de Dumnezeu, Mântuitorul tău (Luca 1, 47)? Cum priveai faţa Lui preafrumoasă cu gândul că El este Cel căruia Îi slujesc cu frică şi dragoste toate puterile cereşti? Spune-ne, ce simţea sufletul tău când ţineai în braţele tale Pruncul minunat? Cum L-ai crescut? Care au fost durerile sufletului tău când, împreună cu Iosif, L-ai căutat vreme de trei zile în Ierusalim? Ce chinuri ai trăit atunci când Domnul a fost dat spre răstignire şi a murit pe Cruce? Spune-ne, care a fost bucuria ta la Înviere şi cum tânjea sufletul tău după Înălţarea Domnului? Sufletele noastre sunt atrase să cunoască viaţa ta împreună cu Domnul pe pământ, dar tu n-ai vrut să aşterni aceasta în scris şi ai învăluit în tăcere taina ta.

Multe minuni şi mile am văzut de la Domnul şi de la Maica Domnului şi nu pot să dau nimic în schimb pentru această iubire. Ce aş putea da Preasfintei noastre Stăpâne pentru că nu s-a scârbit de mine în păcat, ci m-a cercetat şi luminat cu milostivire? N-am văzut-o, dar Duhul Sfânt mi-a dat să o cunosc din cuvântul ei cel plin de har, şi mintea mea se bucură şi sufletul meu este atras spre ea cu atâta iubire, că şi numai chemarea numelui ei e dulce inimii.”

Rugăciune de lăsare în voia lui Dumnezeu

iulie 5, 2015ianuarie 17, 2024 / multumesc2014 / Un comentariu

Doamne, Tu cunoști pricina îngrijorărilor mele, ia-mă în palma Ta și păzește-mă. Fii cu mine în fiecare clipă și nu mă lăsa să alunec sau să mă poticnesc. Ție îți încredințez viața mea și ființa mea, sufletul meu și tot ce am. Ai grijă de ele și folosește-le după cum vrei Tu.

Ție ți-i încredințez și pe toți cei pe care îi iubesc, ocrotește-i cu mila Ta și nu-l lăsa pe niciunul dintre ei să se piardă. Iartă-ne când greșim iar atunci când rătăcim pe cărări străine, ia-ne de mână și adu-ne cu blândețe acasă.

Îndreaptă răul pe care l-am făcut și folosește rănile noastre spre zidirea și vindecarea noastră și a altora. Rămâi cu noi până la sfârșit și dă sens vieții noastre, pentru ca și noi să rămânem în Tine și să gustăm pacea și biruința deplină în Împărăția Ta. Amin!

Paradoxurile (ca să nu spun tâmpeniile) gândirii „progresiste” despre sex – Dr. Alex. Amarfei

iulie 2, 2015iulie 2, 2015 / multumesc2014 / 2 comentarii

1. Homosexualitatea e genetică, deci homosexualii sunt apăruţi pe lume cu problema asta, dar copiii trebuie învăţaţi că limbajul nu trebuie aplicat cu „discriminare de gen” (e genetică, DAR limbajul pur şi simplu te poate face să îţi autoinduci schimbări majore). E ca şi cum mi-aţi spune că, vorbind, poţi fi convins să îţi devină ochii din albaştri, căprui.

2. Staţi că nu e aşa, că limbajul poate schimba preferinţă faţă de sex. Da, vă rog. Duceţi-va la orice curvă de stradă şi predaţi-i castitatea. Mind you. Fata aia nici măcar nu practică meseria din instinct, e posibil s-o facă de nevoie. Mergeţi la un gay şi spuneţi-i că „ar putea să devină” hetero. Va dau 492828 de încercări. Bine că limbajul nu poate schimba şi traiectoriile meteoriţilor şi inorogul roz invizibil în mai invizibil.

3. Interesant că poţi să schimbi vorbind cu tine însuţi aşa cum te învaţă progresiştii până şi atracţia instinctivă faţă de vagin femeiesc cu aia faţă de anus bărbătesc, DAR ferească Dumnezeu – în care progresiştii nu cred – să vrei să optezi pentru castitate. Hoţii, foc, crimă! Noi ştim sigur că poţi deveni din hetero – homo, că e rău şi inimaginabil de retrograd să vrei invers, şi castitatea face rău pentru că sexul se confundă (supremă dovadă care dovedeşte ceva prin simplă afirmaţie) cu eul. Unde eşti tu, Freud, cu Id, Ego şi Superego.

4. Sexul este instinctual, dar îl putem modifică prin educaţie. Pur şi simplu învăţând copiii despre el. Sexul că entitate inteligibilă/raţionabilă se poate preda la Biologie. Cu descriere, funcţionare, risc, cost, beneficii. Aşa se şi făcea pe vremea când nu era preocuparea centrală a vieţii unora. În schimb, între momentul când fetusul se sexualizează şi momentul când un copil poate vorbi despre asta trec ani de zile, iar până la momentul când poate şi schimba ceva – zeci de ani de zile. Între timp, ni se sugerează că intoxicarea cu bla-bla e indispensabilă pentru că junele să nu se simtă discriminat.

Întrebare.

Un hetero în neolitic cum făcea să ajungă să facă sex şi să nu se simtă discriminat?

A două întrebare.

Eu am în tratament persoane cu deficienţă erectilă, care au cheltuit pentru asta sume fabuloase. Conform discursului asta, o lecţie bine ţinută poate înlocui viagra, când şi viagra a avut efecte mediocre. Orice sex e normal dacă spunem „noi” (o să detaliez ulterior care „noi” e asta). Culmea, sexul de fapt e natural, dar nu devine „natural de tot” decât dacă te învăţăm „noi” cum să devină. Păi, nu? Mai mult, lecţia poate fi ţinută de o profesoară bătrână, grasă, acră, cu idei de persecuţie (uitaţi-va la pozele activiştilor pentru „contra discriminării de gen” – sic! – sau la poză lui madam Lunacek şi gândiţi-vă că aşa ceva vă învaţă să make love). E ca şi cum vine Ceauşeasca peste mine în pat să îmi predea tainele orgasmului. Vreau să zic – gay ca gay, dar abia aici începe perversiunea.

5. Next. Activiştii ştiu să predea kinderilor să devină imuni la discriminarea de gen şi oprimare dar, dacă spui de un nene din ăsta sau tanti din asta că e urât/ă, prost/proastă sau pedofil/ă, e o insultă, care îi va marca pe viaţă sensibilitatea. Boyzngirls. Hotărâţi-vă. Vreţi să predaţi omuleților la şcoală cum să devină caractere puternice şi invulnerabile la discriminare, sau cum să devină mimoze ofensate şi de o adiere de aluzie?

6. Versiunea cealaltă – dacă limbajul induce „discriminare de gen”, câte discursuri ale discriminării de gen aţi auzit spunând „nu e bine să-i spunem copilului că ar putea fi gay dacă el e de fapt hetero”? Va spun eu, de când e scandalul, nu am auzit nicio luare de poziţie în sensul ăsta.

7. Una din floricelele dragi de pe tortul perverșilor de toate culorile, mascaţi în militanţi antidiscriminare e progresul. Să analizăm. Ştiţi vreun neurolog întreg la minte, capabil să susţină că sexul şi instinctele care îl condiţionează aparţin de neocortex? Nu prea. Vorbim grosso modo de entitatea numită sistem limbic, o chestie pe care o împărţim cu reptilele şi care e raţională cam cât era guru bivolaru când oprea meteoriţi cu gândul. Dominaţia poftelor, instinctelor şi angoaselor produse fără nicio cenzură de zona asta în viaţa unui junior e numită progres şi libertate. Halal. Educaţi kinderii că evoluţia merge şi în direcţia cealaltă, spre veriga lipsa.

8. Interesant că „educaţie” nu înseamnă la aceşti progresişti nici măcar cât înseamnă la babuini sau cimpanzei. Cenzura asupra instinctelor primare, fie şi prin instincte supra-adăugate, cum se întâmplă la animale, e un mecanism important pentru supravieţuire, nu mai spun de convieţuirea cu alţii. La domnii şi domniţele astea lumea e în alb şi negru. Dai curs instinctelor cum îţi vine (paradoxal: cum îţi vine după ce ţi-au spus ei ce trebuie să-ţi vină) = good. Îţi reprimi vreo pornire = bad bad religious dogmatic opressor pussycat.

Trăiască Remus Dis-cernea!

Dr. Alexandru Amarfei

Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare – 2 Iulie

iulie 2, 2015iulie 2, 2021 / multumesc2014 / Un comentariu

Condac 1:

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de “atlet al credinței creștine”, cu bucurie într-un glas să-i strigăm:
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Icos 1:

sf-_stefan_cel_mare_0 Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 2:

Împodobind pe pământ sfinte locașuri, cu daruri multe, biserică nefăcută de mână ți-ai pregătit în ceruri, unde acum te veselești și cu îngerii împreună glăsuiești, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Văzând primejduită credința creștină, te-ai umplut de apostolească râvnă în apărarea ei, cerând ajutor de la Dumnezeu și luând ca mijlocitori pe sfinți; pentru aceea cu bucurie strigăm:
Bucură-te, că te-ai arătat iscusit atlet al lui Hristos;
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat putere în luptele pe care le-ai purtat;
Bucură-te, că Sfinții Mari Mucenici Procopie și Dimitrie te-au întărit în lupte;
Bucură-te, că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pururea ți-a fost ocrotitor;
Bucură-te, că ai făcut din icoana Sf. Gheorghe steagul oștirii tale;
Bucură-te, că pe acest Mare Mucenic ocrotitor al Moldovei l-ai ales;
Bucură-te, că prin mijlocirea acestor sfinți ai biruit pe vrăjmași;
Bucură-te, că în toate cu puterea lui Dumnezeu ai fost biruitor;
Bucură-te, că de primejdia morții în lupte nu te-ai spăimântat;
Bucură-te, oștean înțelept al Crucii;
Bucură-te, purtător al biruinței dăruite din cer;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 3:

Nu de la oameni ți-a venit ajutorul în luptele ce ai purtat pentru apărarea credinței, ci de la Dumnezeu Atotputernicul, Cel ce toate le împlinește după bunăvoirea Sa. Pentru aceasta, Sfinte Ștefane, năvălirile potrivnicilor, cu ajutorul Celui ce dă biruințele, oprindu-le, ai cântat: Aliluia!

Icos 3:

Fiind încredințat că Dumnezeu te va ajuta să biruiești, ți-ai îmbărbătat oștenii cu pilda curajului tău și apoi i-ai răsplătit după dreptate, pentru care glăsuim:
Bucură-te, înțelepte Voievod, că în toate cu frică de Dumnezeu ai lucrat;
Bucură-te, că ai mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit;
Bucură-te, că ai răsplătit pe cei ce s-au jertfit pentru credință și țară;
Bucură-te, că îndreptarea celor potrivnici cu răbdare ai așteptat-o;
Bucură-te, că celor răi le-ai stat împotrivă;
Bucură-te, că pe cei vinovați cu înțelepciune i-ai judecat;
Bucură-te, că ai știut să ierți și să mustri cu bună rânduială;
Bucură-te, că pe părtașii la uciderea tatălui tău i-ai iertat;
Bucură-te, că și altora te-ai arătat îndurător;
Bucură-te, că prin acestea ai împlinit porunca iubirii de vrăjmași;
Bucură-te, că în toate milostiv te-ai arătat;
Bucură-te, că pe dușmani la pace i-ai chemat;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 4:

Purtând biruință asupra potrivnicilor ca un ostaș al lui Hristos, smerit și înțelept, ai socotit, după dreptate, că aceasta vine de la Dumnezeu. De aceea n-ai încetat, Sfinte Ștefane, să lauzi nemăsurata Sa milostivire, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Înconjurat fiind de mulțimea potrivnicilor de alt neam, ai înțeles că numai Dumnezeu te poate ajuta; drept aceea te-ai silit să faci voia Lui. Pentru aceasta ai luat ca rugător către Dumnezeu și povățuitor duhovnicesc pe Sfântul Daniil Sihastrul; de aceea cu bucurie te lăudăm:
Bucură-te, iubitorule al sihaștrilor;
Bucură-te, fiu duhovnicesc preaiubit al Cuviosului Daniil;
Bucură-te, că pe duhovnicul tău cu smerenie l-ai ascultat;
Bucură-te, că prin învățăturile acestui cuvios ți-ai luminat cugetul;
Bucură-te, cinstitorule al tuturor călugărilor;
Bucură-te, că rugăciunilor acestora te-ai încredințat;
Bucură-te, că prin sfintele lor rugăciuni te-ai întărit în lupte;
Bucură-te, că tu pe aceștia după cuviință i-ai cinstit;
Bucură-te, că multe mănăstiri și sihăstrii ai împodobit;
Bucură-te, că în luptele tale, voia lui Dumnezeu ai împlinit;
Bucură-te, că țara, dreapta credință și creștinătatea întreagă ai apărat;
Bucură-te, întâiule între voievozii neamului;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 5:

Mănăstirile ctitorite de tine, slăvite Ștefane, cetăți ale credinței noastre ortodoxe s-au arătat și candele luminoase ale cunoașterii lui Dumnezeu, iar prin cuvintele Sfinților Părinți ai Bisericii străbune am învățat să cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Să priveghem și să ne rugăm ca să nu cădem în ispită, ne-a învățat Dumnezeu Mântuitorul, iar Pavel Apostolul ne-a povățuit să ne rugăm neîncetat, învățături pe care tu în minte și în inimă le-ai purtat, pentru care laude ca acestea aducem ție:
Bucură-te, iubitorule al rugăciunii;
Bucură-te, că rugăciunea ți-a fost scut de apărare în războaie;
Bucură-te, că prin post și rugăciune te-ai întărit;
Bucură-te, că prin rugăciune pe vrăjmașii văzuți și nevăzuți i-ai biruit;
Bucură-te, că prin evlavie la cunoașterea de Dumnezeu ai ajuns;
Bucură-te, statornic rugător pentru cei vii și pentru cei adormiți;
Bucură-te, că prin pocăință și post ți-ai curățit sufletul;
Bucură-te, că prin credință și fapte bune sfințenie ai dobândit;
Bucură-te, că pe Hristos, cu osârdie, l-ai slujit;
Bucură-te, că prin răbdare și rugăciune ți-ai agonisit smerenie;
Bucură-te, că prin credință tare sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că prin Tainele Bisericii cu Hristos te-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 6:

Ca și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, Sfinte Ștefane, cu milostenia și cu bunătatea inimii, iar Dumnezeu, cunoscătorul inimilor nu te-a părăsit atunci când i-ai cerut ajutorul în nevoi și în necazuri; Căruia, mulțumindu-I ai cântat: Aliluia!

Icos 6:

Având statornică iubire față de Hristos, te-ai îndreptat pururea cu creștinească dragoste către cei din nevoi; de aceea grăim unele ca acestea:
Bucură-te, ajutătorul celor săraci și nedreptățiți;
Bucură-te, că pe ei i-ai iubit pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că i-ai ocrotit de lăcomia celor prea bogați;
Bucură-te, că multe familii nevoiașe ai ajutat;
Bucură-te, că milosteniile tale bucurie au adus celor lipsiți;
Bucură-te, că prin miluirea lor scară către cer ți-ai făcut;
Bucură-te, că rugăciunea și postul cu milostenia le-ai unit;
Bucură-te, că iconom credincios al darurilor lui Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, că bine chivernisind bogățiile pământești, cele duhov¬nicești ai agonisit;
Bucură-te, că nu ți-ai lipit sufletul de cele trecătoare;
Bucură-te, învățătorule al milei și prietenul săracilor;
Bucură-te, că pentru bunătatea ta Hristos te-a răsplătit cu daruri veșnice;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 7:

Învățând de la Hristos să nu răsplătești cu rău celor ce ți-au greșit, iertare celor osândiți le-ai dăruit, iar cei miluiți de dragostea ta au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Din pricina neascultării, strămoșii neamului omenesc au fost scoși din Rai, iar tu, prin smerenie și ascultare, cunună de biruință de la Hristos ai dobândit; ca să-ți cântăm:
Bucură-te, Domnitor iubitor de smerenie;
Bucură-te, că prin ea ai surpat uneltirile diavolului;
Bucură-te, că prin ea ai îmblânzit pe cei răi;
Bucură-te, că prin smerenie spre cele cerești te-ai înălțat;
Bucură-te, că biruințele tale lui Hristos le-ai datorat;
Bucură-te, că înfrângerile tale, certare de la Dumnezeu le-ai socotit;
Bucură-te, că prin acestea te-ai păzit de duhul mândriei;
Bucură-te, că prin smerenie ai rușinat pe cel potrivnic;
Bucură-te, că țara și Biserica neamului prin jertfelnicia ta s-au întărit;
Bucură-te, că pentru smerenia ta Dumnezeu ți-a dat darul înțele¬pciunii;
Bucură-te, că smerindu-te, ți-ai pus toată încrederea în Dumnezeu;
Bucură-te, că dreapta judecată ți-a fost cumpănă în cârmuirea țării;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 8:

Țara și credința vitejește le-ai apărat, mărite Ștefane, crezând în Domnul Hristos, Cel ce ți-a dat ție putere. De aceea, împreună cu binecredincioșii tăi oșteni, din dragoste ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

“Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi”, a zis Domnul, iar Apostolul grăiește: „prin multe necazuri se cade nouă să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu”; la aceste cuvinte tu, slăvite Ștefane, luând aminte, crucea vieții tale ai purtat-o cu vrednicie creștinească, pentru care noi îți aducem laude ca acestea:
Bucură-te, vrednic ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că necazurile vieții cu răbdare le-ai îndurat;
Bucură-te, că moartea celor patru copii ai tăi nu ți-a slăbit credința în Dumnezeu;
Bucură-te, că în necazuri mai mult te-ai apropiat de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin răbdare te-ai întărit în dreapta credință;
Bucură-te, că ai purtat Crucea lui Hristos cu multă bucurie;
Bucură-te, că ai fost Domnitor harnic și oștean viteaz;
Bucură-te, că înfrânt fiind, n-ai deznădăjduit;
Bucură-te, că sfaturile evlavioasei tale maici le-ai urmat;
Bucură-te, că primejdiile nu te-au spăimântat;
Bucură-te, că îndurând multe necazuri, lui Iov te-ai asemănat;
Bucură-te, că ai fost pildă de răbdare în necazuri;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 9:

Fiind rănit în lupta de la Chilia, creștinește ai răbdat durerile până la sfârșitul vieții, gândindu-te pururea la suferințele Mântuitorului pe Cruce, Căruia cu smerenie I-ai cântat: Aliluia!

Icos 9:

Încredințat fiind de Învierea cea de obște, n-ai slăbit în dragostea față de cei adormiți în Domnul, ci, cu osârdie, i-ai cinstit prin fapte creștinești, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, fiu binecinstitor al părinților care te-au născut;
Bucură-te, cinstitorule al moșilor și strămoșilor din care ai odrăslit;
Bucură-te, că mormintele lor le-ai împodobit;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat dragostea ta față de ei;
Bucură-te, că pentru sufletele celor răposați multă grijă ai purtat;
Bucură-te, că nedespărțit de ei ai rămas prin dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că pildă de cinstire a înaintașilor te-ai făcut;
Bucură-te, că prin faptele tale credința în Învierea celor morți ai mărturisit;
Bucură-te, cinstitor smerit al celor adormiți în dreapta credință;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru sufletele ostașilor care s-au jertfit în luptă;
Bucură-te, că împreună cu drepții locuiești în ceruri;
Bucură-te, împlinitor viteaz al voii lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 10:

Cinstirea oștenilor care și-au jertfit viața pentru credință și neam ai dovedit-o așezând osemintele lor la temelia bisericii Mănăstirii Războieni, ca pe niște odoare de mare preț; pentru care, împreună cu ei, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Deschizându-ți inima la cuvintele apostolești: „Pentru mine viața esteHristos și moartea câștig”, te-ai îngrijit creștinește de trecerea ta la veșnicele locașuri; de aceea te lăudăm acum:
Bucură-te, că totdeauna te-ai îngrijit de sfârșitul vieții tale pământești;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai gândit la ziua Judecății lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai pregătit pentru a da răspunsul cel bun;
Bucură-te, că moartea strămutare la cele veșnice ai socotit-o;
Bucură-te, că din timp mormântul ți-ai zidit la Mănăstirea Putna;
Bucură-te, că despărțirea de trup nu te-a înfricoșat;
Bucură-te, că ai înțeles creștinește vremelnicia acestei vieți;
Bucură-te, că prin trecerea ta la cele veșnice, n-ai uitat poporul tău;
Bucură-te, că legământ sfânt ai lăsat urmașilor tăi;
Bucură-te, că aceștia din pilda vieții tale se luminează;
Bucură-te, că ei, asemenea ție, înălțând locașuri sfinte preamăresc pe Hristos;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ocrotești pe iubitorii de Biserică;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 11:

Strămutându-te la locașurile cele veșnice, poporul binecredincios pe tine rugător neîncetat către Dumnezeu te-a aflat, ca împreună cu tine, să-I cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Iubind pe Hristos pe pământ, acum vezi frumusețea chipului Său strălucind în slava cea negrăită a Împărăției cerurilor. Știindu-te rugător pentru noi, cei ce suntem cuprinși de noianul ispitelor, te lăudăm, alesule al lui Dumnezeu, Sfinte Ștefane Voievod, zicând:
Bucură-te, pururea rugător pentru poporul cel credincios;
Bucură-te, ocrotitor al celor asupriți și împovărați;
Bucură-te, apărător al călugărilor ce se roagă în ctitoriile tale;
Bucură-te, apărător al Ortodoxiei;
Bucură-te, luminător al cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, fiu credincios al Bisericii tale;
Bucură-te, om al dreptății pentru cei mulți;
Bucură-te, ctitor al multor mănăstiri și biserici;
Bucură-te, apărător al credinței creștine;
Bucură-te, că te asemeni marelui Împărat Constantin;
Bucură-te, Voievod viteaz și înțelept;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu și luptător creștin;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 12:

Toate ctitoriile pe care tu cu alese daruri le-ai împodobit sunt cinstite acum de credincioșii ce laudă pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icos 12:

Pomenirea ta cea binevestită, bucurie s-a arătat nouă urmașilor tăi, mărite Ștefane; luminează sufletele noastre cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, de care pururea te bucuri în ceruri, pentru ca să-ți cântăm:
Bucură-te, închinător al Sfintei Treimi;
Bucură-te, binefăcător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cinstitor al sfinților ei;
Bucură-te, rugător pentru noi în ceruri;
Bucură-te, prieten al împăraților dreptmăritori;
Bucură-te, ocrotitor al oștirii iubitoare de Hristos;
Bucură-te, ocrotitor al ctitorilor de locașuri sfinte;
Bucură-te, apărător al celor nedreptățiți;
Bucură-te, lauda întregii Moldove și a tuturor românilor;
Bucură-te, nădejdea Bucovinei și a Basarabiei;
Bucură-te, Voievod purtător de biruință;
Bucură-te, lauda și bucuria credincioșilor creștini;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 13:

O, iubitorule de Dumnezeu, Sfinte Ștefane, zidește cu rugă¬ciunile tale în inimile noastre altar sfânt, precum ai zidit atâtea biserici și mănăstiri; biruiește duhurile rele ce se oștesc asupra noastră în chip nevăzut; ocrotește-ne cu rugăciunile tale necontenite și cu darul cel dat ție de Hristos, precum ai ocrotit pe creștinii din vremea ta, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Din pruncie ai fost crescut…și Condacul 1: Binecredinciosului Voievod al Moldovei…

Icos 1:

Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 1:

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de “atlet al credinței creștine”, cubucurie într-un glas să-i strigăm:
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Scrisoare de la mine către eu – Mihai Gavrilescu

iulie 1, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

a5f8a7ea643b6ba558227b87aa27e8d6-258x340 Te-am cărat după mine atâta timp
și ai fost atât de greu
atunci când am urcat cu tine în spate
pe cele mai înalte culmi
plin de bătături
(și pe dinafară și pe dinăuntru)
până acolo sus
de unde ceilalți spuneau
că totul se vede mai clar;
dar ca de obicei am avut ghinion
și am prins o zi cu ceață
nu am văzut nici măcar un mic răsărit
nu știu dacă mai ții minte,
dar atunci a fost momentul acela
când tu mi-ai orbit.

Te-am cărat după mine atâta timp
și ai fost atât de greu
atunci când te-am purtat
ca pe o haină de unică folosință
prin toate tranșeele vieții mele
și atunci când te-am zgâriat și te-am lovit,
nu știu dacă mai ții minte
dar pe tine te durea și mi te îngreunai în spate
și niciodată nu mi-ai spus nimic.

Te-am cărat după mine atâta timp
și ai fost atât de greu
atunci când te-am silit să te cioplești
pe interior
pentru a te potrivi perfect

cu trupurile femeilor din viața mea
deși știam era doar plăcerea mea
și neplăcerea ta
dar cu asta m-ai îngreunat atât de mult
încât
nu știu dacă mai ții minte
dar a fost prima dată când nu am mai putut
și am căzut.

Te-am cărat cu mine atâta timp
prin atâta vreme rea
și mi-ai devenit atât de ușor
după câțiva ani, când te-am lăsat din spate
ca să mă odihnesc o secundă
secunda aceea atât de lungă
care încă nu s-a terminat
secunda asta în care trăim și acum
secunda asta când am cunoscut-o
pe Ea.

Trupule plin de riduri,
știu că știi că de acum tu mă vei căra
și crede-mă că și eu știu
cât îți sunt de grea.

Drum bun,

Inima

Mihai Gavrilescu

Posted by Mihai Gavrilescu on Iun 16th, 2015 in De undeva spre undeva

TABĂRĂ DE PERIEGHEZĂ DETECTIVA – NUCU – BOZIORU, BUZĂU

iulie 1, 2015iulie 2, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Nucu – Bozioru, Buzau

I / 2015

Președinte

Institutul de Diplomație Culturala Coordonator Program

Prof. Dr. Nick Teodoreanu Pr. Dr. Mihail Duran Stanciu

Periegheza Detectiva I / 2015

Tabara de Periegheza Detectiva, editia 2015, va avea loc in perioada 17 iulie – 01 aug. in zona Nucu – Bozioru, cu urmatoarele obiective:

Verificarea existentei unor dovezi ale civilizatiilor pelasge, tracice, predacice si dacice in zona.
Culegerea de dovezi si informatii ale continuitatii de locuire pe aceste meleaguri.
Culegerea de date si informatii privind aparitia si continuitatea vietuirii precrestine si crestine in aceasta zona.
Culegerea/ consemnarea de date caracteristice tipului antropologic din zona.
Inregistrarea de date si informatii privind vechile vetre de sate, unele disparute, a lacasurilor de cult si a cimitirelor vechi.
Verificarea informatiilor privind existenta unor schelete de uriasi in zona.
Inregistrarea tuturor informatiilor pe suport electronic si prin GPS pe hartile militare folosite de noi.
Punerea tuturor informatiilor culese la dispozitia Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Buzau.

DETALII

Perioada:

17 Iulie – 01 August 2015

Participanti:

40 (echipa mixta de barbati, femei; RO, MD, IT, GR)

Echipe

Coordonatorii echipelor:

Echipa I – Dr. Nicu Suciu + Ing. Mioara Ardielean

Echipa II – Pr. Dr. Mihail Duran Stanciu + Prof. Baboi Dragos

Echipa III – Prof. Mustafa Paça + Fundatia Gandirea

Echipa IV – Prof. Anca Elena Dorneanu + Vatra Satului

Puncte lucru

Locatia punctelor de lucru:

Echipa I – Silistea satului Lupoaia, Vatra satului Piatra,

Echipa II – Groapa ciumatilor, Dealul Martirilor

Echipa III – Zona rupestrelor

Echipa IV – Cimitire

Locatiile cazarilor (posibile):

Nucu (Tara Luanei)

Facilitati:

Cazare in corturi militare sau personale, apa, curent electric, frigider bio, dus, wc.

Programul PD I/2015

Ziua I – Vineri – 17 Iulie

10.00 – plecarea din Buzau

11.30 – ajungerea la Nucu

12.00 – 22.30 – camparea – program de voie

Ziua II – Sambata – 18 Iulie

06.30 – trezirea

07.00 – 07.30 – micul dejun

07.30 – 08.00 – program de voie

08.00 – 13.00 – echipele vor face cunoștință cu zona de periegheză – (depistarea locațiilor, analiza terenului, observarea mușuroaielor de furnici și a celor de cârtiță, extragerea fragmentelor de ceramică, a pietricelelor, întocmirea unei schițe/hărți, însemnarea și trasarea casetelor de decupare, fotografierea fiecărei etape de lucru, msăuratori radiestezice și topografice, culegerea de informații de la localnici)

13.00 – 14.00 – deplasarea echipei la masa

14.00 – 14.30 – masa de prânz

14.30 – 17.00 – teren

18.00 – 19.30 – evaluarea primelor informații culese

19.30 – 20.00 – cina
20.00 – 21.45 – program de voie
21.45 – 00.00 – foc de tabără, cântece și voie bună

Ziua III – Duminica – 19 Iulie

Deșteptarea după voie

Program de voie

11.00 – 14.00 – excursie la rupestre (o echipa se va deplasa la Bozioru de Ziua Comunei)

14.00 – 14.45 – masa de pranz

14.45 – 15.30 – odihna

15. 50 – 19.30 – excursie rupestre

19.30 – retragerea spre locurile de campare

Ziua IV – VIII – 20 Iul*, ** – 24 Iul.

06.30 – trezirea

07.00 – 07.30 – micul dejun

07.30 – 08.00 – program de voie (pregatirea rucsacilor pentru campanie)

08.00 – 08.30 – deplasarea fiecarei echipe la locul de periegheza

08.30 – 09.00 – pregatirea ustensilelor de lucru

09.10 – 14.00 – lucrul sub coordonare

14.00 – 14.45 – masa de prânz

14.45 – 18.00 – odihna

18.00 – 18.30 – pregatirea pentru noi periegheze

18.30 – 20.30 – lucrul sub coordonare

20.30 – 21.00 – retragerea spre locul de campare

21.30 – cina

22.00 – program de voie, odihna

* În ziua de 19 Iulie o echipa va fi prezenta la Bozioru cu prilejul Sarbatorii Comunei. Vor fi inmanate Diplome de Excelenta Primariei si primarului Valentin Grigore.

** În ziua de 28 Iulie intreaga tabara va comemora parastasul pentru prietenul nostru Aurelian Boghina. Parastasul va avea loc in incinta taberei de Periegheza Detectiva la care vor fi invitate rudele si preotii din zona.

Ziua IX***

06.30 – trezirea

07.00 – 07.30 – micul dejun

07.30 – 10.30 – program de voie

11.00 – 13.00 – ridicarea troitelor

13.30 – 15.30 – parastas

20.30 – 21.00 – cina

21.00 – 22.00 – discutii libere

22.00 – program de voie, odihna

Ziua X – XV

– program de voie, plecarea spre casa ….

Cu mentiunea ca, in functie de conditiile meteo, de disponibilitatea participantilor si de informatiile ce ne vor parveni ulterior, programul activitatilor zilnice din tabara poate suferi modificari.

*** Sambata 25 Iulie activitatea va fi suspendata pentru a participa la doua evenimente majore: – ridicarea si sfintirea a doua troite pe locul unde a fost chilia pustnicului Inochentie si pe locul in care a existat Manastirea Pinu. La aceste

evenimente vor participa si reprezentanti din partea oficialitatilor locului.

Echipament obligatoriu

Fiecare membru al expeditiei PD I/2015 va trebui sa se ingrijeasca din timp de echipamentul propriu care va cuprinde pe langa imbracaminte, lenjerie si trusa de prim ajutor, urmatoarele:

Cort

Saci de dormit

Paturi

Izomata

Rucsac expeditie

Franghie alpina 5 m.

Busola

Fluier

Creta alba – pt zi

Creta alba reflectorizant – pt. noapte

Lanterna

Baterii

Lumanari

Chibrite in ceara

Brichete lanterna

Laser

Combustibil foc

Cutit mare

Cutit mic

Manusi menajere (3-4 perechi)

Aparat foto/filmat.

Camparea participantilor se face in corturi personale si militare.

Taxa de participare este de 350 lei/persoana pentru asigurarea hranei, transportului din gârla Nucu pana la locul de campare.

Taxa va fi achitata catre contabilul delegat, la inscrierea in tabara.

Pentru inscrierea in tabara va rugam sa ne contactati la adresa de Facebook: perieghezadetectiva, la tel. 0761186249.

TRUSA MEDICALA GENERALA

PD I/2015

Unguent BenGay – 2 t.
Fenistil – 2 t.
Claritine – 4 c.
Clorfeniramin 4 c.
Iod – 2 s.
Apa oxigenata – 3 s.
Pansament steril – 10 p.
Fese – 20 (10 mici si 10 mari)
Spirt – 4 s.
Vata – 2 p. (mari)
Seringi 20 b.
Spray arsuri – 1 f.
Ulei sunatoare – 1 s.
Emetiral – 1 t.
Leucoplast – 4 (2 inguste, 2 late).
Ceai galbenele 1 c.
Ceai menta 1 c.
Ceai musetel 1 c.

(Fiecare participant va avea si trusa proprie. Cele de mai sus vor fi comune).

INVENTAR MATERIALE

P.D. I/2015

Spaclu nr. 2 9 b.
Spaclu nr. 3 9 b.
Fir plumb 2 b.
Lopata 3 b.
Cazma 3 b.
Sita nisip 1 m.
Metru lemn 3 b.
Ruleta 50 m 1 b.
Tarnacop 2 b.
Ciocan 2 kg. 2 b.
Ciocan 0,5 kg. 1 b.
Cuie 2 kg.
Cancioc 6 b.
Mistrie 6 b.
Topor 0,6 kg. 2 b.
Topor 1 kg. 1 b.
Sfoara plastic 4 b.
Cleste 2 b.
Patent 2 b.
Perie sarma 4 b.
Sfoara tapiter 4 b.
Cosoi 3 b.
Galeti 6 b.
Pensule x 40 7 b.
Pensule x 70 8 b.
Cisme 4 p.
Trusa medicala generala 1 b.
Cutie stup 1 b.
Saci plastic 15 b.
Saci rafie 15 b.
Pungi mari plastic 1oo b.

INVENTAR BUCATARIE

P.D. I/2015

Lighean pvc 3 buc.
Lighean inox 1 buc.
Lighean inox 2 buc.
Sita alimentara 1 buc.
Strecuratoare 1 buc.
Saci rafie 20 buc.
Saci menaj 3 buc.
Clesti rufe 5 buc.
Sapun lichid 3 buc.
Dero Bonux 2 buc.
Perie frecat 3 buc.
Burete vase 20 buc.
Detergent vase 1 buc.
Felinare 2 buc.
Razatoare 2 buc.
Folie aluminiu 1 buc.
Folie alimentara 3 buc.
Set pahare uf 5
Polonic ciorba 2 b.
Lingura mare de lemn 2 b.
Prosoape de bucatarie 5
Saci gunoi pvc. 10
Linguri 24 b.
Furculite 24 b.
Castroane 24 b.
Funduri lemn 3 b.
Ceaun 1 b.
Gratar 1 b.
Oala cafea/ceai 2 b.

ALIMENTE

P.D. I/2015

Salam 5 b.
Sunca taraneasca 3 kg.
Mustar 5 c.
Hamsii marinate 1 g.
Drojdie 10 c.
Faina 5 kg.
Malai 5 kg.
Orez 5 kg
Paste fainoase 5 p.
Sare 3 kg.
Zahar 3 kg.
Cafea 1,5 kg.
Piper 0,50 g.
Ulei 10 l.
Otet 3 l.
Masline 3 kg.
Delikat 1 kg.
Cimbru 0.50 g.
Pasta de rosii 5 kg.
Telina 2 kg.
Leustean 10 leg.
Bors 10 kg.
Usturoi 1 kg.
Lamai 2 kg.
Varza 5 kg.
Cartofi 1 s.
Rosii 10 kg.
Castraveti 10 kg.
Morcovi 5 kg
Ardei iute 1 kg
Patrunjel 10 leg.
Marar 10 leg.
Ardei gras 5 kg.

Unele alimente se vor procura din satele invecinate.

Președinte

Institutul de Diplomatie Culturala Coordonator Program

Prof. Dr. Nick Teodoreanu Pr. Dr. Mihail D. Stanciu

Cititul Bibliei și cititul naturii fără care nu putem spera să citim corect firea nici cu tradiția în mână – Alex Amarfei

iunie 30, 2015iunie 30, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Există o uriașă lipsă de firesc între oameni derivată, printre multe altele, din viciul principal al culturii raționaliste: rațiunea e percepută, formulată și utilizată drept ”ce poate înțelege subiectul x acum”. Drept imediată consecință, întrucât subiecții nu pot înțelege nici sincron, nici la fel, nici cu aceeași putere, apar falsele înțelegeri.

Grecii vechi considerau trăsnetul puterea lui Zeus. Asta nu face pe cineva de azi idolatru al lui Zeus daca folosește electricitatea. Pare de bun simț în acest caz și e greu de imaginat cum cineva ar putea greși. Totuși avem clerici cu pretenție de educație teologică riscând să spună că acupunctura e vrăjitorie. Există dispozitive electrice inventate – maximă ironie – de medici atei chinezi la injoncțiunea ateului Mao (iritat că știința medicală folosea ceva care purta etichetă mistică) cu care putem măsura rezistența cutanată a punctelor și putem detecta meridianele injectând în ele radioizotopi. Le explici asta (scuzați-mi duritatea) popilor care-și bat joc de propria hirotonie după ce că-și bat joc de propria inteligență și adaugi că nu degeaba a spus Maxim Mărturisitorul că o credință greșită asupra sensibilelor nu se transmite sensibilelor, altfel grecul care credea (pe lângă povestea cu trăsnetul) că magneții sunt puterea lui Hermes ar fi transformat în idolatră până și biata gospodină care folosește un ornament cu magnet pentru frigider, ca să nu mai amintesc în câte locuri avem electromotoare.
Urmează frazele care denotă blocarea minții și prostie crasă: da, dar a zis Paisie Aghioritul că e așa. Una la mână – există o gașcă de bigoți vizibil rău intenționați care a umblat peste tot unde e vreun călugăr cu har să pună în gura respectivului tâmpenii și false profeții deci e foarte probabil o apocrifă. Dacă totuși nu e o apocrifă, apoi să luați notă că Petru a avut nevoie de îndreptarea lui Pavel după coborârea Duhului Sfânt și nu oricum ci cu oarecare asprime. Cât de grotesc arată să gesticulezi bogat contra catolicilor în același timp în care proclami că un sfânt nu poate greși într-o problemă lumească? Știți, povestea aia cu infailibilitatea.
Oamenii care spun, fac și răspândesc prostiile astea au o totală detașare de lumea experimentului științific. Am trăit să aud pe unul spunând senin că el nu poate atribui unei rachete autoritatea Bibliei, deci trebuie că pământul e fix și soarele se învârte în jurul lui, mai mult, trebuie că pământul e creat înaintea soarelui. L-am rugat să nu atribuie nici medicinei autoritate peste Biblie la următoarea infecție, mai pe românește, adio antibiotice, că infecțiile sunt pedepse de sus, sper, cetățene, că nu ai vreo îndrăzneală să te opui la așa ceva cu chestii omenești precum cefalosporinele.
Aici se naște întrebarea cu adevărat grea. De ce ajunge un om, altfel cu studii sofisticate și bisericos, să își schilodească
înțelegerea în felul ăsta, ca să nu mai spun de ierarhi ai bisericii, care ar trebui să știe ce e aia că nu proclami sataniști mii de medici fără să cercetezi și ce spune medicina, nu numai cu care citat (eventual apocrif) de la Athos îi poți proclama combustibil veșnic în devenire? Răspunsul nu stă nici în prostie, nici în mândrie, deși stă și acolo. Dar răspunsuri mai neașteptate se găsesc dacă examinăm când a apărut ideea că a te pricepe la scriptură te face priceput și la știință laică, și mai ales cum funcționează această idee.

Alexandru Amarfei

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

iunie 30, 2015iunie 30, 2020 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Ghelasie de la Râmeţ, glasul al 4-lea:

De Dumnezeu purtătorule, părintele nostru Ghelasie, povăţuitorul călugărilor şi al credincioşilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, sprijinitorul celor din necazuri şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti, cu aceştia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă.

Condacul 1

Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire îţi aducem noi, nevrednicii, pentru folosinţele pe care le dobândim de la tine neîncetat şi, ca unul care ne izbăveşti de tot necazul cu rugăciunile tale, primeşte de la noi această cântare sfântă: Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Icosul 1

Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, că îngereşte pe pământ ai vieţuit şi turma duhovnicească ţie încredinţată bine ai păstorit-o. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, cel ce ai fost ca un înger în trup;
Bucură-te, cel ce ai fost îmbrăcat cu harul arhieriei;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu râvnă ai slujit;
Bucură-te, că trupul cu postiri şi privegheri ţi l-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că sufletul cu virtuţi ţi l-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce eşti împreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos jertfă te-ai adus;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile necurate ai izgonit;
Bucură-te, că pe cei stăpâniţi de demon i-ai tămăduit;
Bucură-te, că apă din pământ ai izvorât;
Bucură-te, lauda cea preaiubită a călugărilor;
Bucură-te, podoabă sfinţită a meleagurilor Râmeţului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 2-lea

Pe pământ ca un alt Moise te-ai arătat, Sfinţite Părinte Ghelasie, căci, cu toiagul semnul crucii făcând, ai izvorât apă din loc pietros. Deci, văzând minunea, călugării şi credincioşii la Hopagi s-au bucurat, dând mărire lui Dumnezeu, Celui ce ţi-a dat aceste puteri, şi au strigat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Arătatu-te-ai în vis la mulţi credincioşi, Sfinţite Părinte, şi multe minuni ai făcut celor ce s-au apropiat cu credinţă de sfintele tale moaşte. Pentru aceasta cu bucurie cântăm ţie:
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi;
Bucură-te, ajutorul celor împovăraţi;
Bucură-te, sprijinitorul celor ce sunt în necazuri;
Bucură-te, ajutătorul şi ocrotitorul Mănăstirii Râmeţ;
Bucură-te, al monahilor osârdnic povăţuitor;
Bucură-te, al preoţilor celor evlavioşi bun arhipăstor;
Bucură-te, al credincioşilor evlavios sprijinitor;
Bucură-te, al cerescului Stăpân vrednic slujitor;
Bucură-te, că de multe dureri eşti izbăvitor;
Bucură-te, că lui Hristos cu blândeţe şi cu smerenie ai urmat;
Bucură-te, că duhurile răutăţii cu nerăutatea ta le-ai alungat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 3-lea

Arhanghelii şi îngerii se minunează, Sfinţite Părinte, de credinţa ta cea mare pe care ai avut-o către Dumnezeu, când ai înfipt toiagul în pământ şi ai izvorât apă. Pentru aceea şi noi, cunoscându-ţi râvna spre cele sfinte, cu mulţumire strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzitu-s-a de minunile tale, Sfinţite Părinte, până la hotarele pământului românesc, şi creştinii de pretutindeni aleargă la moaştele tale, care sunt cinstite cu evlavie în Sfânta Mănăstire Râmeţ, căci de aici toţi dobândesc ajutor. De aceea primeşte şi de la noi această cântare:
Bucură-te, că pe creştini îi aperi întru nevoi;
Bucură-te, că orfanilor le aduci mângâiere;
Bucură-te, că şi văduvelor le aduci alinare sufletelor;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor bolnavi;
Bucură-te, cald folositor al celor întristaţi;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;
Bucură-te, bunule părinte al celor săraci;
Bucură-te, că taberele vrăjmaşilor le-ai surpat;
Bucură-te, că în cer odihnă veşnică ai aflat;
Bucură-te, că în mijlocul cetelor îngereşti ai ajuns;
Bucură-te, că plată ostenelilor tale de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că pe oameni cu Dumnezeu i-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 4-lea

Preasfinţite Părinte Ghelasie, femeia cea stăpânită de demoni din depărtare a alergat la sfântul tău sicriu şi, credinţă având, a luat tămăduire. Pentru aceasta, minunându-ne de prea multa sa îndrăzneală, cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Adormind, Preasfinţite Părinte, pe asinul tău care te purta spre mănăstire, au rămas până astăzi urme neşterse pe piatră, şi clopotele celor şapte biserici singure au început să sune, ducând vestea trecerii tale din această viaţă. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, că pe asin, precum odinioară Iisus, ai încălecat;
Bucură-te, că cele şapte biserici din împrejurimi cu sunete de clopote te-au întâmpinat;
Bucură-te, că singure clopotele ţi-au vestit chemarea la Cel de Sus;
Bucură-te, că multe minuni ai lucrat;
Bucură-te, că tu de atunci în Hristos odihnă cerească ai aflat;
Bucură-te, că viaţa ta lui Hristos ţi-ai închinat;
Bucură-te, că mai cu trezvie lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că prin tine mulţi la credinţă au venit;
Bucură-te, că la înălţimea trăirii sfinte ai ajuns;
Bucură-te, al călugărilor minunat învăţător şi de Dumnezeu înţelepţit;
Bucură-te, al Sfintei Biserici laudă şi cu bucurie cinstit;
Bucură-te, cel ce cu lumina cea întreită ai fost luminat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 5-lea

Plângem şi ne tânguim, gândindu-ne la faptele noastre cele rele. Dar năzuim la tine, Preasfinţite Ghelasie, rugându-ne să fii mijlocitor către Domnul pentru noi şi pentru toată lumea, ca să dobândim mântuire prin rugăciunile tale. Pentru aceea cântăm, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca să arăţi milostivirea ta către noi, Preasfinţite Părinte, ai săvârşit multe minuni pentru cei ce au alergat cu credinţă la sfintele tale moaşte. Iar celor care nu te-au cinstit cu evlavie te-ai descoperit în chip minunat, arătându-le cele de mântuire. Cu aceştia împreunându-ne glasurile, cu credinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că ţie cu smerenie ne plecăm;
Bucură-te, că binecuvântare de la Dumnezeu prin tine aflăm;
Bucură-te, că prin tine cu ochii sufletului în slava cerească te vedem;
Bucură-te, că de chinurile cele veşnice ai scăpat multe suflete;
Bucură-te, că pe calea cea dreaptă ai umblat;
Bucură-te, că pe noi toţi întru necazuri ne-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce eşti al Duhului Sfânt lăcaş împodobit;
Bucură-te, cel ce cu apa cea veşnică sufletele ai adăpat;
Bucură-te, că lui Hristos ai făcut ascultare desăvârşită;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 6-lea

Minunată s-a arătat, Părinte, trecerea ta de pe pământ la cereştile lăcaşuri, căci ai cunoscut din vreme apropierea sfârşitului tău. De aceea, minunându-ne toţi de faptele tale, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cine va putea spune cu adevărat toate nevoinţele tale, Sfinţite Părinte, cu care te-ai nevoit şi prin care ai dobândit pe Hristos cel dorit; de aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că în sărăcie de bunăvoie ai vieţuit;
Bucură-te, că în post şi rugăciune toată viaţa ai petrecut;
Bucură-te, că prin smerenie toate le-ai învins;
Bucură-te, că pe călugări bine i-ai călăuzit;
Bucură-te, că, înţelepciune având, pe mulţi preoţi ai îmbărbătat;
Bucură-te, că dogmele dreptei credinţe pe toţi i-ai învăţat;
Bucură-te, că prin viaţa ta Mănăstirea Râmeţ ai blagoslovit;
Bucură-te, că pe cei credincioşi i-ai tămăduit;
Bucură-te, că din nevoi pe noi toţi ne izbăveşti;
Bucură-te, că eşti izvor nesecat de bunătăţi pământeşti;
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieţii pe mulţi ai îndestulat;
Bucură-te, că rugător neîncetat către Născătoarea de Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 7-lea

Izvor de apă vindecător izvorăşti, Sfinţite Părinte, de sub altarul sfânt al mănăstirii tale, vindecând toată boala şi neputinţa. De aceea, minunându-ne de darul lui Dumnezeu de care ai fost învrednicit, cu toţii strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pom cu bune roade eşti, Sfinţite Părinte Ghelasie, care rodeşte rod de mântuire tuturor celor ce cu dragoste te cinstesc pe tine şi cu stâlpări de rugăciuni în mâini cer să le vii în ajutor; de aceea şi noi cu smerenie şi cu dragoste te lăudăm zicând:
Bucură-te, alesule între cuvioşi;
Bucură-te, floarea cea cu bun miros;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă preadulce;
Bucură-te, rază pururea strălucitoare;
Bucură-te, păzitorule al fecioriei;
Bucură-te, iubitorule de curăţie;
Bucură-te, învăţătorule şi bun părinte;
Bucură-te, reazemul celor neputincioşi;
Bucură-te, vindecătorule al celor bolnavi;
Bucură-te, toiagul celor nevăzători;
Bucură-te, preadulce liniştitor al sufletelor noastre;
Bucură-te, mustrătorule al greşelilor noastre celor ascunse;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 8-lea

Râu de lacrimi ai vărsat, Preasfinţite Părinte, rugând pe Dumnezeu pentru lume, şi te-ai nevoit cu asprime fără odihnă şi hrană, petrecându-ţi viaţa în osteneli sfinte. Pentru aceasta, noi toţi slăvim pe Dumnezeu, Care ţi-a dat ţie putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ca unul care ai îndrăzneală către Hristos, turma Lui ai povăţuit-o la Împărăţia cea de sus cu învăţăturile tale, Sfinte Părinte Ghelasie. Iar nouă, celor ce suntem bântuiţi de viforul multor necazuri şi ispite, dă-ne mână de ajutor, ca să te lăudăm zicând:
Bucură-te, izbăvitorule din necazuri al celor dosădiţi;
Bucură-te, dătătorule de mângâieri;
Bucură-te, că din multe ispite ne scoţi cu rugăciunile tale;
Bucură-te, că eşti izvor de bunătăţi;
Bucură-te, că pe necredincioşi cu dragoste îi îndrepţi;
Bucură-te, că pe pământ mult bine ai făcut celor credincioşi;
Bucură-te, vindecătorule neîntârziat al celor bolnavi;
Bucură-te, acela ce, cu rugăciunile tale, săgeţile vrăjmaşilor le-ai oprit;
Bucură-te, că din izvorul mănăstirii tale mulţi s-au adăpat;
Bucură-te, acela ce de creştini eşti mult lăudat;
Bucură-te, cel ce cu daruri duhovniceşti viaţa noastră ai îmbogăţit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 9-lea

Cu mare bucurie, Preasfinţite Ghelasie, te lăudăm, căci pe tine te avem comoară de mult preţ şi tu le dai tuturor cele de mântuire, povăţuindu-i pe calea cea dreaptă. Pentru aceasta, cu multă bucurie slăvim şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu ce cuvinte de laudă te vom cinsti pe tine pentru multă iubirea ta pe care o arăţi şi astăzi celor care se închină ţie cu credinţă? De aceea, cu dragoste aducând preamărire lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie:
Bucură-te, stâlp de foc care luminezi pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, făclie nestinsă ce luminezi în întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, stea cu raze strălucitoare;
Bucură-te, că prin viaţa ta ai binevestit pe Hristos;
Bucură-te, că ai îndreptat pe cei legaţi de cele pământeşti;
Bucură-te, că ai mustrat nedreptatea multora;
Bucură-te, că în toată viaţa ta pe Domnul ai slăvit;
Bucură-te, că şi pe noi ne-ai îndreptat pe calea virtuţilor;
Bucură-te, că prin tine multă linişte am aflat;
Bucură-te, că de multe necazuri ne-ai izbăvit;
Bucură-te, cel plin de blândeţe şi de smerenie;
Bucură-te, părinte iubitor de fii, al celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 10-lea

Văzând Dumnezeu nevoinţele tale, Sfinţite Părinte Ghelasie, te-a proslăvit pe pământ cu mari şi multe minuni săvârşite încă în trup fiind. Iar după trecerea la cele veşnice, nu încetezi a ne împărtăşi de faceri de bine, pentru care şi noi cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit de valurile ispitelor ai fost, Părinte Ghelasie, că ai biruit cu darul lui Dumnezeu toate cursele şi ispitele care te împresurau, şi cu curgerile tale de lacrimi ai spălat taina sufletului tău, Părinte. Pentru aceasta cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, că prin priveghere de toată noaptea te-ai nevoit;
Bucură-te, că trupul cu post l-ai făcut vas ales sufletului;
Bucură-te, că pentru toate Dumnezeu te-a răsplătit cu cununa vieţii cereşti;
Bucură-te, că, plutind ca pe apă, capul tău înmiresmat a ocolit biserica mănăstirii;
Bucură-te, că a treia oară pe fereastra bisericii el s-a oprit;
Bucură-te, că toţi credincioşii cu cinste te-au primit;
Bucură-te, că pe toţi cu mireasmă dulce i-ai făcut bineplăcuţi lui Dumnezeu;
Bucură-te, că din suflet curat pe tine te slăvim;
Bucură-te, că, prin sfârşitul tău cel bun, sfinţenia vieţii tale o ai arătat;
Bucură-te, că de cununa nemuririi din mâna Atotţiitorului te-ai învrednicit;
Bucură-te, că fericirea raiului cu toţi sfinţii ai moştenit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 11-lea

Femeia ce era bolnavă în mare cinste pe tine te-a văzut, Preasfinţite Părinte, căci în chip minunat te-ai descoperit că eşti ocrotitor al credincioşilor ardeleni şi al Mănăstirii Râmeţ, dând poruncă să se păstreze rânduiala sfântă. Pentru aceasta şi noi, mulţumire lui Dumnezeu aducând, cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Mare iubitor te-ai arătat credincioşilor tăi din Transilvania, îndreptătorule al credinţei celei drepte, că nu sufereai să vezi nedreptate şi urâciunea de patimi în locul sfânt al mănăstirii şi în toată ţara noastră, şi cu asprime ai pedepsit pe cei ce calcă rânduiala ta sfântă. Pentru aceasta, te lăudăm zicând cuvinte ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai arătat curăţitor spinilor celor răi ai păcatelor;
Bucură-te, iubitorule al vieţii în curăţie;
Bucură-te, blândule arhiereu al lui Hristos;
Bucură-te, floarea cea cu dulce miros;
Bucură-te, că înseninezi sufletele credincioşilor;
Bucură-te, că luminezi minţile cele întunecate;
Bucură-te, că alungi gândurile cele deşarte;
Bucură-te, alăută cu dulce glăsuire;
Bucură-te, îndrumătorule al turmei celei duhovniceşti;
Bucură-te, că prin tine şi noi aflăm mântuire;
Bucură-te, veselia sufletului dornic de Hristos;
Bucură-te, că altceva nu ştiu ce să grăiesc fără numai: bucură-te;
Bucură-te, Sfinte Parinte Ghelasie!

Condacul al 12-lea

Mintea ta, Sfinţite Părinte, ziua şi noaptea o ai îndreptat la cereştile lăcaşuri şi ai fost ca o fecioară înţeleaptă cu candela aprinsă plină de untdelemnul dragostei nepieritoare. Pentru aceasta în veci petreci în ceruri cu toţi sfinţii, iar noi, cinstindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudăm, Sfinţite Părinte Ghelasie, dragostea ta de pe pământ faţă de fiii duhovniceşti pe care i-ai păstorit, precum şi multele minuni pe care le-ai săvârşit, tămăduind pe toţi cei ce cu dragoste te cinstesc pe tine, Sfinte Ghelasie, zicând:
Bucură-te, slujitorul lui Hristos;
Bucură-te, făcătorule de minuni părinte;
Bucură-te, de Hristos iubitorule fierbinte;
Bucură-te, izbăvitorule de tot felul de boli;
Bucură-te, cu monahii împreună nevoitorule;
Bucură-te, al credincioşilor evlavioşi povăţuitorule;
Bucură-te, învăţătorule al dreptei credinţe;
Bucură-te, că toţi te cinstim fierbinte;
Bucură-te, că pururea cu tine ne lăudăm;
Bucură-te, că prin tine pace sufletelor aflăm;
Bucură-te, că prin atingerea sfintelor tale moaşte de neputinţele noastre ne vindecăm;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 13-lea

O, Preaminunate şi Sfinte Părinte, cu umilinţă strigăm şi cerem de la tine al tău sprijin în această vale a plângerii şi te rugăm, primeşte această puţină rugăciune şi o înalţă la tronul lui Dumnezeu, ca prin mijlocirile tale să ne învrednicim şi noi veşnicei Împărăţii şi să cântăm cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine…, Condacul 1: Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire…,

Icosul 1

Condacul 1

şi această:

Rugăciune către Sfântul Ghelasie de la Râmeţ

La tine, Sfinte Părinte Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilinţă şi cu căldură ne rugăm: caută din înălţimea plină de slavă a cerului şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorările noastre. Şi roagă pe Stăpânul şi Dumnezeul nostru cel ceresc să ne ierte păcatele pe care, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, le săvârşim neîncetat, ca şi pentru puţina noastră dragoste faţă de El şi de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv şi iertător şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea. Fii povăţuitorul şi călăuzitorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru ca, urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale şi, trecând din această viaţă, să ne bucurăm, împreună cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnului, de Împărăţia cea nesfârşită a cerurilor; ca acolo, înconjuraţi de cetele îngereşti, să aducem mărire şi cinstire lui Dumnezeu cel în Treime închinat: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul – 30 Iunie

Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

iunie 29, 2015iunie 29, 2021 / multumesc2014 / Un comentariu

Rugăciunile începătoare:

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Troparul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, glasul al 4-lea:

Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.

petru si pavel

Condacul 1

Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!

Icosul 1

Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preaales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ţie:
Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, mai mare decât toţi cuvântătorii de Dumnezeu;
Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
Bucură-te, că pe Hristos ţie Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
Bucură-te, începătura cea puternică a credinţei;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, cel prin care Satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 2-lea

Vederea ta cea înţelegătoare curăţind-o, ai intrat în sânurile părinteşti, o, minune, şi într-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul şi cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Luminat fiind de fulgerări neapropiate înţelegerii, când ţi s-a arătat din cer lumină, care biruia lumina soarelui, atras ai fost, Pavele, spre credinţă îndumnezeită, şi vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea cântăm ţie:
Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, binecuvântătorule al Bisericii;
Bucură-te, preaînţelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine vieţuieşte Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălţimea raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioşilor prin duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 3-lea

Trecând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos Cel iubit al tău şi te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos vieţuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină şidragoste şi cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Intrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ţi-ai muiat buzele tale, Petre, şi umplându-te întâi de Dumnezeu, ne-ai împărtăşit pe noi de dumnezeiescul dar, cu învăţăturile tale cele de Dumnezeu scrise. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule al luminii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieştii firi părtaş;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuinţă al Bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minţilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, prin care credinţa s-a mărit;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 4-lea

Învăţături despre viaţa veşnică a rostit Petru către Piatra Vieţii, zicând: „La cine, afară de Tine, vom merge şi să fim vii?”. Arătând astfel dragostea cea către Stăpânul, a zis către El cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai fost răpit la înălţimile cele veşnice şi ai trăit, Pavele, în afară de cele simţite şi gândite, nu cu gândul, ci întru Duhul care era unit cu trupul sau era fără de trup, Dumnezeu ştie. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndrăgirea lui Hristos cea neoprită;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
Bucură-te, cămara tăcerii celei înţelegătoare;
Bucură-te, că, pentru Hristos, pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că toate le-ai lucrat ca pe cei mulţi să-i mântuieşti;
Bucură-te, al înţelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
Bucură-te, apostole al darului celui din lege arătător;
Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
Bucură-te, a lui Iisus dulce gândire;
Bucură-te, mireasmă de viaţă pentru unii;
Bucură-te, miros ucigător pentru alţii;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 5-lea

Luminile cinstitelor tale trimiteri în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei înţelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire şi oglindesc slava lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Nu ai purtat la brâu aur sau argint al tău, pe pământ, o, Simone Petre, ci având înfricoşător numele lui Iisus, ai împărtăşit zestre fericită şi printr-Însul minunile lucrai celor ce zic acestea:
Bucură-te, străină hrană a sufletului;
Bucură-te, preadulce băutură a trupului;
Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiţi;
Bucură-te, neauzită doctorie a celor bolnavi;
Bucură-te, că pe Tavita, ceea ce murise, vie ai ridicat-o;
Bucură-te, că pe Safira dintr-odată moartă ai arătat-o;
Bucură-te, cel ce pe Anania dintr-odată mort l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt pe slăbănog l-ai îndreptat;
Bucură-te, izvor care revarsă sănătate;
Bucură-te, fântână izvorâtoare de vindecări;
Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 6-lea

Tras ai fost, Petre, de frumuseţea dumnezeirii lui Hristos, care a strălucit pe munte. Pentru aceea, văzând-o împodobită ca pe o cămară de nuntă cu strălucirile luminii celei nemărginite, „bine este a petrece aici”, înspăimântat ai zis cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scoţându-le din cele neapuse, le tâlcuieşti mai presus de tine, ridicând pe cei credincioşi cu minune a zice ţie:
Bucură-te, minunea apostolilor cea lăudată;
Bucură-te, frumuseţea cea încuviinţată a Scripturii celei noi;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înţelegerilor celor înţelepţite de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule tâlcuitor al Dumnezeieştii Întrupări;
Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minţii la vedere înspăimântătoare;
Bucură-te, cămară dumnezeiască a cereştilor comori;
Bucură-te, materia cea trebuincioasă a învăţătorilor;
Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
Bucură-te, cel ce săvârşeşti minuni dese;
Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meşter al cortului nou;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 7-lea

Minune mare s-a văzut la sfârşitul vieţii tale celei dumnezeieşti, o, fericite Pavele: căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălţime de la pământ a săltat cu săltările, ca şi cu nişte cântări, lăudând Treimea aşa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor nou ai făcut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia naşterii de Dumnezeu înnoindu-i pe ei, Petre, şi locaşuri darului arătându-i, aşa zicând:
Bucură-te, surpătorule al umbrei legii;
Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
Bucură-te, cel ce pe Israel din slavă l-ai schimbat;
Bucură-te, cel ce întru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai făcut;
Bucură-te, cel ce ai intrat înăuntrul luminii norului;
Bucură-te, că ai fost martor al glasului părintesc;
Bucură-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost numit „fericit” de Hristos;
Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogăţit de stăpânire;
Bucură-te, cel ce pe credincioşi în răbdare i-ai mântuit;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 8-lea

Singur pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simţire şi gândire, Petre, căci biruite fiind de asupreala luminii cele fireşti ale tale, singur Dumnezeu Se vedea prin suflet şi prin trup, Căruia şi căzând, îndumnezeit ai cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cer înţelegător te-ai arătat, tuturor istorisind, Pavele, slava lui Dumnezeu, şi vestirea ta a ieşit în tot pământul, propovăduind Treimea cea nezidită şi pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce glăsuiesc aşa:
Bucură-te, cel ce cu adâncurile duhului te îmbogăţeşti;
Bucură-te, cel ce cu cunoştinţa cea bine dobândită te mândreşti;
Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
Bucură-te, Biserica firilor doimii;
Bucură-te, necuprinsa lăţime a dragostei celei îndoite;
Bucură-te, lungime a Dumnezeieştii rânduieli celei mai înainte de veci;
Bucură-te, neapropiată înălţime a teologiei;
Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minte ascuţită a descoperirilor;
Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucură-te, fântână adâncă a înţelepciunii de Dumnezeu;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 9-lea

Cu dor pipăind tainele cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele, ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înţelegătoare, spaimă şi uimire, odihnă şi bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe oratorii cei înţelepţi şi zadarnici în cuvinte, ca pe nişte neînţelepţi i-a arătat Petru cel simplu, luând grai al înţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc a Dumnezeiescului Duh, şi ridicând pe cei ce cred, a cântat Lui din inimă:
Bucură-te, a Mângâietorului gură cinstită;
Bucură-te, limbă cu foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înţelepciunii celor înţelepţi;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuţi;
Bucură-te, Petre, porumbiţa cea albă a bucuriei;
Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăbliţa tuturor fericiţilor;
Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, vistierul Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioşilor;
Bucură-te, podoaba darului cea preamărită;
Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
Bucură-te, învăţătură a Luminii celei neasemănate;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 10-lea

Semn al dragostei Sale arătând Hristos paşterea oilor, „dacă Mă iubeşti, Petre”, ţi-a zis ţie, „paşte cu osârdie oile Mele!”. Pe care le-ai şi păscut, bucurându-te pentru dumnezeiasca dragoste şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

„Ce-mi este mie bogăţia şi slava şi desfătarea, care se strică?” Biserica lui Hristos vorbeşte. „A mea bogăţie şi slavă şi desfătare este Pavel”, dulce zicând şi preaînalt istorisind, pe care şi sărutându-l zicem unele ca acestea:
Bucură-te, trâmbiţa adevărului;
Bucură-te, chitara teologiei;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce viersuitoare;
Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, vioară care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
Bucură-te, limbă de foc suflătoare, care faci să răsune cele dumnezeieşti;
Bucură-te, canon, alăută şi muză a duhului;
Bucură-te, îndulcire încuviinţată a urechilor noastre;
Bucură-te, odihnă a tâmplelor noastre;
Bucură-te, cel prin care de idoli ne-am eliberat;
Bucură-te, cel prin care lui Hristos ne-am logodit;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 11-lea

Covârşind doimea materiei cea care este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firii lui Hristos. Şi curăţându-ţi cele trei părţi ale sufletului, singur văzător nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te, şi Acesteia din inimă cântând, Pavele: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumina cea dintâi, care din Fecioară a strălucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a arătat lumii, cu fulgerele cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu luminând şi ridicând pe toţi cu laude mulţumitoare a cânta ţie:
Bucură-te, lumina celor întunecaţi;
Bucură-te, calea celor rătăciţi;
Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor Lui preaalesule mărturisitor;
Bucură-te, că tu singur lămureşti a iadului golire;
Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului asupra popoarelor;
Bucură-te, cel ce ai învăţat Evanghelia pe Marcu;
Bucură-te, primul luminător al neamurilor;
Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
Bucură-te, disc luminos al soarelui;
Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 12-lea

Te bucuri în chip de negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul învăţător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu Cel din fire unit, care cu punerea acum stai, şi de slava cea dumnezeiască te umpli cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cânţi lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viersuire, cântarea cea întreit sfântă, Pavele, şi cu duhul, cu cuvântul şi cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvânt şi pe duh, prin închipuire pe cel dintâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu. Pentru aceea auzi:
Bucură-te, icoană a frumuseţii celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, a lumii celei gândite încă o dată descoperire;
Bucură-te, arătare a celor gândite;
Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
Bucură-te, preaîndumnezeită zare a minţii lui Dionisie;
Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucură-te, cel plin de roadele duhului;
Bucură-te, îndestulatule de darurile lui;
Bucură-te, cel prin care Treimea a fost propovăduită;
Bucură-te, prin care Unimea a fost preaslăvită;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 13-lea

O, preadulce Petre şi preaiubite Pavele, părinţii cucerniciei noastre, primiţi această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci, şi slavei celei veşnice învredniciţi pe cei ce glăsuiesc: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi iarăşi se zic Icosul 1: Fără de început fiind…, Condacul 1: Pe cei ce împreună cu oamenii…,

Icosul 1

Condacul 1

şi se face otpustul.

mâna care pregetă – alexandru amarfei

iunie 29, 2015iunie 29, 2015 / multumesc2014 / Un comentariu

degetul mare: cheie-nţelesului;
degetul arătător: stâlp uneori;
mijlociul: binecuvântarea
inelarul: împerechere,
cel mic: priveghere,
şi, nevăzute, înconjurând apucarea,
înalte, din repede, văzduh răsturnat, treptele
sfântă mână-n degete
sfântă cale-n pregete
silind cărămida spre rostiri minunate
eu, excelenţă, ales-am iubirea către lucruri mici
aici
nu atât coada sângerândă a inimii de câine
nevoind să fie pentru sfinte adieri
steag de mătase, cât, mai ales, pe ales
trecerea: rost înotând izvor de lemn
îndemn, aşteaptă un sărut
să-şi soarbă, la miez de nopţi
ciripitul.

Alexandru Amarfei

Iarna regnului – Mihai Nistor

iunie 27, 2015iunie 27, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Urlam lupilor privire

Stinsă cu lacăte și chei de boltă

Complet nepotrivite și pe jumătate oarbe

Aval aduse, pradă timpurie a minelor mai noi și neumblate

Odisee de sare îmi șoptea povețe despre ascultare

De-ar potoli urletul ăla!

Hiena naște hiat între viscere și plumbul ochilor

Tulburând neliniștea leului flămând de ape

Adăpost cărui arbore?

Mihai Nistor

Frica – Cristina Olaru

iunie 24, 2015martie 16, 2020 / multumesc2014 / 3 comentarii

302281_279581148739785_1522433088_n1-e1418505934269 Noaptea de sânziene…! Aș putea să scriu despre lucruri frumoase – au fost câteva, dar ceea ce reverberează în mintea mea e o amintire mai pregnantă decât toate. A fost odată ca niciodată o fetiță foarte mică. Avea doar 6 ani și era foarte bolnavă: un astm bronșic agresiv o făcea să nu poată dormi nopțile; putea doar să citească sau să se roage, respirînd cu neînchipuit de mare dificultate. Totuși într-o noapte a adormit. Pentru că ai ei o ungeau cu tot felul de unturi, doar-doar i-or ușura suferința, avea în loc de pijama un cearșaf vopsit bleumarin, cu o gaură la mijloc, prin care scotea un căpușor ciufulit, dar cu niște ochișori foarte vii și veseli. Somnul i-a fost întrerupt de țipetele disperate ale unei femei, pe care cineva o bătea cu sălbăticie. Așa micuță cum era, s-a aruncat la picioarele bărbatului, rugându-l să nu omoare acea femeie. Poate întrucâtva rușinat, bărbatul a lăsat-o. Dar pentru fetiță viața nu a mai fost la fel. Siguranța, pacea și dulceața copilăriei au dispărut pentru totdeauna. Tot timpul era trează, atentă, se supraveghea în tot ce spunea, tot ce făcea. A crescut cu frica pentru viața oamenilor din jurul ei. Boala devenise insuportabilă. Fără a-și dori moartea, ajunsese atât de des în proximitatea ei, încât nici nu se mai temea de ea. Iubea, însă spitalele, cu pereții lor albi, cu perfuziile salvatoare; ba chiar ar fi amânat un pic senzația de ușurare, ca să-i savureze mai profund dulceața. Citea enorm; simțirea și înțelegerea i se armonizau și deveneau din ce în ce mai delicate și mai profunde. Suferința o înnobila, n-o înrăise. O înțelegere, plină de omenie, o făcea să-și privească semenii cu multă compasiune. Dar fără iluzii – îi văzuse de ce sunt în stare. Ca măsură instinctivă de protecție, ajunsese să radiografieze dintr-o privire fiecare persoană, pentru a-i sesiza potențialul de agresivitate. Apoi, își rafinase cercetarea oamenilor, până la a le sesiza trăsături esențiale de personalitate. Devenise empatică și se conecta uneori atât de mult cu suferința oamenilor, încât își revenea cu greu, ca dintr-o boală. Prelua curajoasă și nechibzuită suferința lor, până când aceasta era s-o doboare. Căuta înțelegere, comuniune cu oamenii, dar mulți trăiau fără prea multe gânduri și cu greu găsea puntea de comunicare, bogată în semnificații și trăiri, așa cum și-o dorea. Obosită de căutare și într-o descurajare de moment, acceptă să se căsătorească. Măștile cădeau una după alta, dar când acel om, aproape necunoscut, a lovit-o prima oară, se dădea cu capul de pereții băii, în care plângea și urla, deznădăjdută și revoltată că se băgase în cursa căsniciei, într-o relație abuzivă, de care se ferise ca de moarte. Șantaje sentimentale, încercări – mimate – de sinucidere, au făcut-o să mai continue căsnicia aceea, care era clar un fiasco. Ceea ce nu înseamnă că nu a durut, ca atunci când smulgi un plasture de pe rană, când s-a terminat. Să experiezi împărțirea prietenilor a fost unul dintre șocuri. Apoi, distanțarea colegelor, ca nu cumva să fie soțul lor atras de femeia tristă, ce-și căuta locul în Univers; amabilitatea bărbaților, ce se ofereau, consolator. La toate fricile trăite până atunci, s-a adăugat o alta: va avea vreodată o familie normală, un soț iubitor, copii, o casă, pe care s-o iubească, s-o îngrijească? Detesta ochiul critic și aspru cercetător al lumii, care-o judeca, fără a ști nimic din cele întâmplate. Acea familie a primit-o în dar de la Doamne-Doamne, care i-a trimis în cale un om la fel de harnic, de gospodar, de puternic și hotărât. Personalitățile lor aprige s-au armonizat cu greu, iar ea, chiar dacă uneori forța lui fizică îi dădea fiori, nu dădea nici moartă înapoi. Știa că, dacă nu depășește teama de foc din chiar mijlocul lui, nu va scăpa niciodată de ea. Plină de arsuri, dar din ce în ce mai puternică, fata aceea curajoasă s-a ridicat din sclavia fricii și nu a pierdut nici dragostea de oameni, nici privirea tandră și amuzată asupra căutărilor lor. Acea fată sunt eu.

Cristina Olaru

Amelia – Alexandru Povarnă

iunie 23, 2015iunie 23, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

ești slabă ca ciuma întinsă

pe corpuri de bătrâne costelive

rotocoale de fum îmi ies pe nări involuntar

ai o frumusețe aproape de leșin

lanțurile de aur cu foc te fac să arăți

imperială, onirică, puternică până la epuizare

toți soldații cu busturi goale te înconjoară și așteaptă semnul

un zâmbet și ochii lascivo-plânși

lupii se agită în cuști pentru un os de calitate

bicepșii tatuați cad toți la pământ supraîncărcați de emoție și durere

vălul alb îți zboară de pe corp și îi acoperă

plângi!

ești tainică și imprevizibilă ca ciuma întinsă

pe corpuri de tineri tatuați

Imortală Amelia…

Alexandru Povarnă

Acatistul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti – 22 Iunie

iunie 22, 2015iunie 21, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

După obișnuitul început:

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Troparul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, glasul al 4-lea:

De dulceaţa gurii tale celei sfinţite se îndulceşte Biserica şi de focul râvnei tale se minunează cetele cereşti, că ostenindu-te în tălmăcirea sfintelor învăţături ale părinţilor celor de demult, ai dăruit turmei tale bucuria cunoaşterii lui Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Grigorie.

Condacul 1

Purtătorului de Dumnezeu Grigorie, ierarhul lui Hristos, prinos de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii. Celui ce a fost slujitor al adevărului, dascăl al învăţăturii celei mântuitoare şi tâlcuitor al scrierilor Sfinţilor Părinţi, să-i cântăm cu bucurie din adâncul inimii: Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Icosul 1

Din tinereţe ai fost ales să urmezi Domnului şi să împlineşti cele plăcute Lui, căci de nimic din cele pământeşti nu ţi-ai lipit inima, dorind calea care duce către Împărăţia cerurilor. Pentru aceasta îţi aducem această cântare:
Bucură-te, odraslă de neam binecuvântat;
Bucură-te, cuget curat şi plin de bucurie duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai primit la botez numele Purtătorului de biruinţă, Gheorghe;
Bucură-te, dar sfinţit familiei tale;
Bucură-te, mângâierea bunilor tăi părinţi;
Bucură-te, copilărie ocrotită de sfinţii îngeri;
Bucură-te, că ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că Sfânta Fecioară ţi-a fost acoperământ;
Bucură-te, că sfinţii ţi-au fost ocrotitori;
Bucură-te, că de tânăr ai pornit spre nevoinţă;
Bucură-te, că Hristos a voit să locuiască în fiinţa ta;
Bucură-te, că ai urmat calea îngerească;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 2-lea

Dacă ai plecat din casa părintească cu binecuvântare şi ai intrat în obştea fraţilor şi monahilor din Lavra Neamţului, sub ocrotirea Maicii Domnului şi povăţuirea Sfântului Paisie, acolo ai căutat neîncetat să urmezi pravila sfântă şi să te hrăneşti din pilda de viaţă a părinţilor îmbunătăţiţi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

De la începutul vieţii călugăreşti întrarmându-te cu ascultarea şi smerita cugetare, Părinte Grigorie, ai urcat din treaptă în treaptă către înţelegerea tainelor credinţei în Hristos, descoperind noi sensuri ale transfigurării şi îndumnezeirii, pentru care îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, doritor de dumnezeiască nevoinţă;
Bucură-te, împlinitor al pravilei călugăreşti;
Bucură-te, râvnitor pentru învăţătura cea dreaptă şi mântuitoare;
Bucură-te, iubitor de înţelepciune duhovnicească;
Bucură-te, desăvârşire a chipului îngeresc;
Bucură-te, întâiule între ucenicii marelui Paisie;
Bucură-te, că te-ai pregătit în şcoala duhovnicească de la Neamţ;
Bucură-te, că plăcerile trupeşti le-ai supus duhului;
Bucură-te, tâlcuitor de texte patristice;
Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al scrierilor filocalice;
Bucură-te, iscusit lucrător în via Domnului;
Bucură-te, cel ce te-ai adăpat din izvorul înţelepciunii şi al Sfintelor Scripturi;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 3-lea

Cu totul urmând Domnului, fericite Părinte Grigorie, ai risipit norii ispitelor şi grijile lumeşti; cu smerenie ai ales a te nevoi cu postul şi cu rugăciunea, iar inima şi gândul nicicum nu le-ai depărtat de la Hristos, Căruia I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzându-ţi Sfântul Paisie al Neamţului agoniseala cărturărească, te-a rânduit în ceata monahilor tâlcuitori ai scrierilor filocalice, pe care i-ai uimit cu înţelepciunea ta, iluminată de Duhul Sfânt. Împreună cu ei ai lucrat la îmbogăţirea tezaurului de scrieri duhovniceşti, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, părinte plin de har şi înţelepciune;
Bucură-te, omul lui Dumnezeu şi credincioasă slugă;
Bucură-te, genunchi plecat la rugăciune şi minte înălţată la cer;
Bucură-te, cel ce în lacrimi de umilinţă ţi-ai scăldat sufletul;
Bucură-te, cel ce te-ai hrănit din ospăţul mântuirii;
Bucură-te, pildă vie monahilor râvnitori;
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit mintea de gânduri viclene;
Bucură-te, cel ce ţi-ai împodobit simţirile cu smerita cugetare;
Bucură-te, cel ce ţi-ai croit drum de lumină prin hăţişul fărădelegilor;
Bucură-te, verhovnic înţelept în ceata monahilor;
Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;
Bucură-te, cel ce ai dobândit rugăciunea inimii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 4-lea

De lumina Sfântului Duh fiind luminat, Sfinte Grigorie, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor şi stăpânitorilor fărădelegilor acestui veac înşelător şi, izgonind meşteşugirile diavoleşti, ai lucrat, întru nerăutatea inimii, virtuţile creştineşti, cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ostenindu-te la tălmăcirea scrierilor filocalice, dreapta credinţă s-a întărit în inima ta, Sfinte, dar ai vărsat din mireasma ştiinţei mântuitoare pe care ai dobândit-o şi în sufletele celor însetaţi după viaţa curată, plăcută lui Dumnezeu, de aceea îţi aducem, cu mulţumire, aceste laude:
Bucură-te, semănător al dumnezeieştilor învăţături;
Bucură-te, luminător al oamenilor credincioşi;
Bucură-te, minte plină de înţelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, icoană însufleţită de viaţa cea fără de prihană;
Bucură-te, casă de lumină din lumina lui Hristos;
Bucură-te, slujitorul cel statornic al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, părtaş la lucrarea de mântuire a creştinilor;
Bucură-te, aducător de pace în sufletele celor tulburaţi;
Bucură-te, chivot al darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, ostenitor în răspândirea scrierilor sfinte;
Bucură-te, cărturar desăvârşit şi trăitor al filocaliei;
Bucură-te, casnic al lui Dumnezeu şi prieten al sfinţilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 5-lea

După o vreme ai părăsit şcoala duhovnicească de la Neamţ, minunate Părinte, şi te-ai sălăşluit în Mănăstirea Căldăruşani, pentru a o întări şi înnoi. Întâmpinând şi aici ispite şi greutăţi, nu te-ai despărţit de dragostea Stăpânului Hristos, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Rugăciunea curată şi smerita cugetare ai dobândit, Părinte Grigorie, în ascultarea rânduită ţie de Biserică. Căci, având dar de la Dumnezeu, nu ai încetat a înmulţi talantul dat ţie şi cu osârdie ai lucrat la traducerea cărţilor sfinte şi ai tipărit Vieţile Sfinţilor, plăcuţi lui Dumnezeu. De aceea noi, cei ce ne îmbogăţim sufleteşte de pe urma ostenelilor tale, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, cel împodobit de Hristos cu nenumărate daruri;
Bucură-te, cel ce ai înmulţit talanţii sădiţi în sufletul tău;
Bucură-te, cel ce ai mulţumit pururi lui Dumnezeu pentru darurile primite;
Bucură-te, cel ce te-ai adăpat din apa vieţii izvorâtă din Duhul Sfânt;
Bucură-te, vistierie de daruri dumnezeieşti;
Bucură-te, bogăţie duhovnicească împărţită credincioşilor;
Bucură-te, limpede cugetare a înaltei teologii;
Bucură-te, cel ce primeşti în dar şi în dar dăruieşti;
Bucură-te, învăţătorul cel nemitarnic al adevărului;
Bucură-te, povăţuitorul credincioşilor către desăvârşire;
Bucură-te, podoaba Ţării Româneşti şi lauda Căldăruşanilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 6-lea

Căutând Ghica Voievod monah cărturar şi luminat pentru cinstea de Mitropolit al Ţării Româneşti, a fost inspirat de Duhul Sfânt să te cheme la această înaltă demnitate a Bisericii, pe care ai primit-o cu smerenie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Trimis al lui Hristos şi urmaş al apostolilor te-ai arătat misiunii încredinţate de Biserică, Ierarhe Grigorie, căci, deşi timpurile erau vitrege, ai înfruntat cu bărbăţie întunecarea lor şi ai început cu pricepere şi răbdare să reînnoieşti Mitropolia Ţării Româneşti şi să aduci pace şi linişte în inimile păstoriţilor tăi, de la care primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce prin descoperire dumnezeiască ai fost chemat la arhierie;
Bucură-te, Mitropolit şi dascăl al Bisericii din Ţara Românească;
Bucură-te, iubitor de înţelepciune şi teolog iscusit;
Bucură-te, păstorul cel bun şi cap sfinţit al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, gură din care izvorăşte dulceaţa dumnezeieştilor învăţături;
Bucură-te, toiag păstoresc în care se sprijină poporul cel încercat;
Bucură-te, Mitropolite blând şi fără prihană;
Bucură-te, sarea pământului românesc şi lumina Bisericii;
Bucură-te, întemeietor de şcoală românească;
Bucură-te, înnoitor al pravilelor bisericeşti;
Bucură-te, dascăl al sfintelor învăţături;
Bucură-te, apărător al poporului asuprit;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 7-lea

Dascăl te-a numit pe tine poporul cel binecredincios, Sfinte Părinte, că întru toate ai fost pildă, învăţând cu fapta şi cu cuvântul cele plăcute lui Dumnezeu, Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Mare apărător al dreptei credinţe şi al poporului asuprit te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Grigorie, încât ritorii mult grăitori nu pot să spună mulţimea învăţăturilor şi faptelor săvârşite de tine în misiunea de Arhipăstor încredinţată ţie de la Dumnezeu. De aceea, minunându-ne de darurile pe care El le-a sădit în fiinţa ta, te lăudăm zicând:
Bucură-te, cel ce ai întărit Mitropolia Ungrovlahiei;
Bucură-te, rază care ai risipit întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, izvor sfinţit din care se adapă turma cea cuvântătoare;
Bucură-te, păstorul cel bun, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru oi;
Bucură-te, îndelung-pătimitorule pentru adevăr;
Bucură-te, părinte fără de răutate şi chivernisitor al virtuţilor;
Bucură-te, mărturisitor al Ortodoxiei şi chip al blândeţilor;
Bucură-te, inimă mistuită de dumnezeiescul dor;
Bucură-te, floare înmiresmată a grădinii româneşti;
Bucură-te, surpătorul simoniei şi risipitorul întunericului;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cler şi popor;
Bucură-te, văzătorul dumnezeieştilor vedenii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 8-lea

Credinţa cea dreaptă păzind, calea săvârşind, încărcat de fapte bune, când Preamilostivul Dumnezeu a voit, te-a chemat la Sine, Părinte Ierarhe Preaînţelepte, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, aşezându-te în ceata Sfinţilor Ierarhi, unde te îndulceşti de bunătăţile cele cereşti, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pe Dumnezeu a-L vedea „faţă către faţă” nu este cu putinţă decât în Împărăţia cea veşnică şi este dat doar celor care au împlinit asemănarea cu El. Acest dar ţi s-a dat ţie, Sfinte Ierarhe Grigorie, de la Hristos, pe Care L-ai slujit cu credinţă în viaţa pământească. De aceea, minunându-ne de încununarea ta în ceruri şi de darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, îţi cântăm:
Bucură-te, că sufletul tău a fost primit de Hristos;
Bucură-te, că Arhiereul cel veşnic S-a recunoscut în chipul tău şi în lucrarea ta;
Bucură-te, că vezi pururea faţa lui Hristos pe Care L-ai iubit;
Bucură-te, că de la Dumnezeu daruri alese ai primit;
Bucură-te, că te-ai întâlnit în ceruri cu toţi Sfinţii Români;
Bucură-te, că te desfătezi împreună cu toţi Sfinţii Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, podoabă scumpă poporului celui binecredincios;
Bucură-te, bună mireasmă celor cinstitori de sfinţi;
Bucură-te, izvor de har şi binecuvântare pentru creştini;
Bucură-te, liman duhovnicesc pe care se odihnesc credincioşii;
Bucură-te, lauda monahilor înţelepţi şi bucuria cărturarilor;
Bucură-te, rază de lumină pentru tinerii teologi;
Bucură-te, icoană ierarhilor şi călăuză preoţilor;
Bucură-te, cărbune aprins din focul Sfântului Duh;
Bucură-te, candelă nestinsă în Mănăstirea Căldăruşanilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 10-lea

Tot darul cel dumnezeiesc ai primit de la Dumnezeu în ceruri pentru împlinirea misiunii tale pe pământ. Căci ai fost pentru păstoriţii tăi acelaşi pentru toţi şi diferit pentru fiecare, iar Păstorul cel veşnic, Hristos, S-a recunoscut întru tine şi în faptele tale săvârşite în Biserica Sa, unde ai cântat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Niciodată nu se va uita lucrarea ta lăsată moştenire Bisericii noastre dreptmăritoare, Sfinte Părinte. Faptele tale de înnoire a Bisericii, scrierile filocalice, tălmăcirile operelor părinteşti, tipărirea vieţilor sfinţilor vor rămâne pururea dar nepreţuit pentru călăuzirea credincioşilor pe calea mântuirii. Mulţumind lui Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinţii Săi, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, tezaur duhovnicesc lăsat Bisericii noastre dreptmăritoare;
Bucură-te, ctitor de cultură românească şi universală;
Bucură-te, tălmaci iscusit al scrierilor părinteşti;
Bucură-te, ziditor de biserici şi mănăstiri;
Bucură-te, vistierie nesecată a Bisericii;
Bucură-te, sprijinul orfanilor şi al văduvelor;
Bucură-te, tămăduitorul bolilor nevindecate;
Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, luminătorul învăţăceilor şi ajutorul nepricepuţilor;
Bucură-te, dătător de ştiinţă şi putere;
Bucură-te, ştiutorul tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, trandafir al Bisericii româneşti înflorit pentru veşnicie;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 11-lea

Bucură-te, Ierarhe prealăudate, care te-ai învrednicit să stai înaintea lui Dumnezeu cel în Treime preacinstit. Roagă-te pentru cei ce cinstesc pe pământ numele tău de vrednică pomenire, ca să ieşim din iureşul ispitelor şi al necazurilor şi să putem cânta, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cuvintele noastre nu pot cuprinde mulţimea faptelor tale minunate pe care le-ai făcut şi le faci când chemăm numele tău, Ierarhe preamilostive. Apără şi păzeşte Biserica noastră şi risipeşte norii eresurilor şi ai primejdiilor ce se oştesc asupra ei, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte, cinstit în tot pământul românesc;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte izvorăsc tămăduiri;
Bucură-te, că prin tine primim de la Dumnezeu mare milă;
Bucură-te, surpătorul eresurilor din Biserica Ortodoxă;
Bucură-te, cel ce întăreşti credinţa dreptmăritoare;
Bucură-te, odor nepreţuit al culturii româneşti;
Bucură-te, rouă binefăcătoare în seceta ispitelor;
Bucură-te, aducător de roadă şi belşug;
Bucură-te, ajutorul celor lipsiţi şi bogăţia săracilor;
Bucură-te, tămâie bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, balsam care împrăştie toată durerea;
Bucură-te, pavăza celor din primejdii şi din necazuri;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 12-lea

Dăruieşte şi nouă, Sfinte Grigorie, din darurile pe care ţi le-a dat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmaşilor şi să risipim norii cei întunecaţi ai păcatelor pentru a merge pe calea adevărului şi a dreptăţii, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudăm nevoinţele tale, fericite Grigorie, Ierarhe al lui Hristos, cinstim lucrarea ta cărturărească, cântăm râvna ta pentru înnoirea Bisericii şi, privind toate faptele vieţii tale pe care le-ai împlinit pe pământ, te rugăm să mijloceşti pentru mântuirea sufletelor noastre şi Împărăţiei cerurilor să ne facem părtaşi, ca să te lăudăm aşa:
Bucură-te, ocrotitor al Bisericii strămoşeşti;
Bucură-te, păzitor al credincioşilor evlavioşi;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru poporul românesc;
Bucură-te, pacea sihaştrilor şi bucuria monahilor;
Bucură-te, uşurinţă în marile necazuri ce ne împresoară;
Bucură-te, biruinţă şi ajutor în lupta cu ispitele;
Bucură-te, podoabă şi model al fecioriei;
Bucură-te, scut şi sabie ce curmă nedreptatea;
Bucură-te, solia demnităţii şi a adevărului;
Bucură-te, străjer neadormit al Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, călăuză credincioşilor către Hristos;
Bucură-te, mijlocitor pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 13-lea

O, întru tot lăudate şi preacinstite Părinte Grigorie, podoaba arhiereilor şi coroana preasfinţită a Ţării Româneşti, cel ce prin belşugul înţelepciunii şi al cunoaşterii ne-ai luminat pe toţi cu scrierile Sfinţilor Părinţi pe care le-ai tălmăcit în limba turmei tale, tinde şi acum mâna ta cea sfântă şi ne binecuvântează pe toţi: pe cei bolnavi îi tămăduieşte, pe cei îndureraţi îi mângâie, pe cei bătrâni îi sprijineşte, pe cei tineri înţelepţeşte-i şi tuturor fii mijlocitor înaintea lui Hristos Dumnezeu, ca împreună să cântăm, în Împărăţia cea neînserată: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1: Din tinereţe ai fost ales să urmezi Domnului…, Condacul 1: Purtătorului de Dumnezeu Grigorie, ierarhul lui Hristos…,

Icosul 1

Condacul 1

şi se face otpustul.

Rugăciunile Sfântului Efrem Sirul către Maica Domnului. Rugăciunea a patra către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

iunie 22, 2015iunie 22, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Stăpâna mea, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cu Dar dăruită a lui Dumnezeu Născătoare, prea binecuvântată, de Dumnezeu Dăruită Maică a lui Dumnezeu, încăperea Dumnezeirii Unuia-Născut Fiu al Tatălui Celui fără de moarte și nevăzut, scaunul în chipul focului, mai preaslăvită decât cei în patru chipuri, preacurată, prea nevinovată, prea nepângărită, prea fără de prihană, prea lăudată, prea nestricată, preafericită, prea nevătămată, preacinstită, întru tot binecuvântată, prea pomenită, prea dorită; fecioară cu sufletul și cu trupul, și cu mintea; jilțul Împăratului Celui ce este pe Heruvimi; ușă cerească prin care cei de pe pământ la ceruri alergăm; Mireasa lui Dumnezeu, prin care cu Dânsul ne-am împăcat; minune neînțeleasă, auzire netâlcuită, arătare a Dumnezeieștii taine celei ascunse, apărătoare cu totul nebiruită, sprijin tare, izvor de viață primitor, noian neîmpuținat și nedeșertat al Dumnezeirii și negrăitelor daruri și hărăziri, înălțime mai înaltă decât cereștile și netrupeștile Puteri, adânc necercat al înțelegerilor celor ascunse, slava și cinstea cea de obște a firii, dăruirea tuturor celor bune; cea, după Sfânta Treime, Stăpâna tuturor făpturilor; cea, după Mângâietorul, altă mângâietoare și, după Mijlocitorul Hristos, mijlocitoarea a toată lumea; căruța Soarelui Celui gândit, primitoarea Luminii celei adevărate, care luminează pe tot omul ce vine în lume, ceea ce porți în brațe pe Cel Ce poartă toate cu cuvântul gurii Lui, îmbrăcămintea cea neîntinată a Celui Ce Se îmbracă cu lumina ca și cu o haină; podul a toată lumea, care la Cerul cel mai presus de lume ne sui pe noi; cea mai presus decât Heruvimii, mai preaslăvită, fără de asemănare, decât Serafimii și mai cinstită decât toată zidirea; strălucirea Îngerilor, mântuirea oamenilor; cea care la Cer ne sui pe noi; Maica și roaba Soarelui Celui neapus, raza zilei celei adevărate și tainice, adâncul necurmatei iubiri de oameni a lui Dumnezeu, cea mai cinstită decât Raiul, pământul cel sfânt al făgăduinței, carul cel Dumnezeiesc al Darului, întărirea și sprijinirea cea prea tare a credinței celei adevărate, locul cel prea desfătat al Celui Neîncăput; vița cea adevărată, care pe Rodul Vieții L-ai purtat; măslinul cel prea roditor, care veselești sufletele credincioșilor; acoperământul cel a toată lumea, ușa cinstitei taine celei mai presus de minte; împlinirea darurilor celor treimice, ca aceea ce porți vrednicia cea de-a doua, după Dumnezeire; fulger care strălucești sufletele credincioșilor, împăcarea păcătoșilor, întemeierea celor așezați, chemarea înapoi a celor ce cad, deșteptarea trândavilor, vârtutea celor ce bine sporesc, unirea la un gând a Bisericii, buna nororcire a oștilor, dăruirea tuturor celor bune, buna așezare a cetăților, pacea lumii, răbdarea nevoitorilor, bărbăția pătimitorilor, comoara vieții celei nestricăcioase, nor care aduci ploaia cea cerească celor de pe pământ, făclia Luminii Celei neapropiate; scara cea înălțată, pe care Îngerii cei cerești s-au pogorât către noi, limanul celor înviforați, bucuria celor necăjiți, folositoarea celor nedreptățiți, mângâierea celor ce plâng, ajutorul celor neajutorați, întărirea celor neputincioși, sprijin celor osteniți, toiag al orbilor, povățuitoarea cea mântuitoare a celor rătăciți, apărarea cea întemeiată a celor din nevoi.

Chivot sfânt, prin care ne-am mântuit de potopul păcatului; rug nears, pe care te-a văzut Moisi, de Dumnezeu văzătorul; cădelniță de aur, întru care Cuvântul, aprinzând trupul, toată lumea de bună mireasmă a umplut-o și învinuirile neascultării de tot le-a ars; tablă de Dumnezeu scrisă, sfeșnic cu șapte lumini, a căruia strălucire a covârșit razele soarelui; cort sfânt, pe care Veseleil Cel duhovnicesc, Hristos, l-a zidit cu prea înțelepciune și sălaș al Său l-a făcut; căruța cea împărătească, năstrapă de mană primitoare, grădină încuiată; izvor pecetluit, ale căruia ape curate și limpezi adapă toată lumea; toiag al lui Aaron, cel cu sfințenie odrăslit; lână de rouă purtătoare a lui Ghedeon; carte de Dumnezeu scrisă, prin care zapisul lui Adam s-a rupt; munte al lui Dumnezeu, muntele cel sfânt în care Domnul bine a voit să locuiască; rădăcină sfântă din Iesei; cetatea lui Dumnezeu, pentru care preaslăvite s-au grăit, după cum zice David.

Dezlegarea întristării; izbăvirea robiei; îndumnezeirea muritorilor; cea prea frumoasă cu firea și de toată prihana neprimitoare; ceea ce la Libanul fecioriei te sui și lumea o umpli de buna mireasmă a mirului, din care dulceața curgând, amărăciunea cea de demult a lemnului a îndulcit-o; ceea ce pe toată ființa Dumnezeirii, înfricoșat ai încăput-o; dăruirea cea mai înaltă decât toată cinstea și podoaba cea preacinstită a tuturor bunătăților; pat al lui Solomon, pe care te înconjură șaizeci de puternici, adică graiurile Scripturii celei de Dumnezeu insuflate; loc de lumină încăpător, dintru care razelele mântuirii au strălucit lumii; mărturia înfricoșatei iconomii; sălășluirea cea frumoasă a dumnezeieștii împreună-pogorâri; împăcătoarea lumii; curățitoarea noastră și adăpostirea; darul cel prea dorit al tuturor celor bune.

Clește de văpaie purtător, pe care te-a văzut marele între Prooroci, Isaia; munte umbrit cu fapte bune, pe care mai înainte te-a văzut Avacum; munte netăiat al lui Daniil; ușă care cauți spre răsărituri, a lui Iezechil; raiule preasfinte din Eden; pom de viață purtător, care aduci rod prea frumos și prea dulce; măr cu bun miros; trandafir dulce mirositor; floare nevestejită; crin prea alb; carte pecetluită, pe care nimeni nu poate să o citească; închipuirea cea nescrisă a fecioriei; vederea Proorocilor cea cinstită; veșmântul cel de Dumnezeu împistrit; porfira cea de Dumnezeu țesută; împlinirea cea prea arătată a toată proorocia; gură netăcută a Apostolilor; îndrăznire nebiruită a purtătorilor de chinuri; întărirea împăraților; lauda preoților, iertarea greșiților, înduplecarea Dreptului Judecător, ridicarea celor căzuți, zidirea cea de a doua oară a sufletului și a trupului meu; dorirea lumii.

Mântuirea mea, mângâierea mea, viața mea, lumina mea, nădejdea mea, răcorirea mea, dulceața mea, scăparea mea; acoperământul, tăria sufletului meu, veselia, îndulcirea, zidul, adăpostirea, îngrădirea cea tare, arma, sprijinul, slava, suflarea mea, ocrotitoarea, mijlocitoarea, alinarea, cercetarea, lauda, pacea, vârtutea, umblarea, cântarea, hrana, veșmântul, bucuria, blagoslovenia, ancora, îndestularea, roua, încuviințarea cea cinstită, sfințenia, mărirea, izbăvirea; mângâierea scârbelor mele; ajutorul deznădăjduirii mele; luminarea și sfințenia sufletului meu; izbăvirea de păcatele mele; îndulcirea și îmbunarea sufletului meu cea de la Dumnezeu; picătura cea de Dumnezeu izvorâtoare a inimii mele celei uscate; făclia cea prea strălucită a sufletului meu celui întunecat; îmbrăcarea goliciunii mele; încetarea suspinurilor mele; prefacerea primejdiilor mele; înfrânarea, curăția, bărbăția, întreaga înțelepciune, podoaba faptelor bune, slobozenia mea, limanul, comoara, neguțătoria cea cu adevărat veșnică, statornica pocăință, înălțarea, buna sănătate, frumusețea, tăria, buna sfătuire, priceperea, bucuria, strălucirea mea.

Doamna mea și, către Dumnezeul meu, neadormită și ne-rușinată înainte-stătătoare. Vezi credința mea și dorirea mea cea după Dumnezeu și – ca una ce ai împreună-pătimire și putere, ca o Maică a lui Dumnezeu, Celui Singur bun și milostiv – primește sufletul meu cel prea ticălos și învrednicește-l pe dânsul, prin mijlocirea și sprijinul tău, părții celei de-a dreapta a Unuia-Născut Fiului tău și odihnei aleșilor și Sfinților Lui că nu am alt ajutor afară de tine, nici sprijin. Spre tine nădăjduind, să nu rămân deșert. Întru tine mă laud; să nu-ți întorci, pentru multele mele păcate și fărădelegi, fața ta de la mine, nevrednicul robul tău; că ai voirea și puterea, ca ceea ce pe Unul din Treime negrăit L-ai născut. Ai cu ce să-L pleci, ai cu ce să-L îndupleci: mâinile cu care negrăit L-ai purtat pe Dânsul, sânul cu care L-ai alăptat; de scutece, adu-I aminte; de creșterea ce din pruncie. Cu ale tale, pe ale Aceluia amestecă-le: Crucea, Sângele, rănile prin care ne-am mântuit, prin care ne-am proslăvit: Deci să nu îți depărtezi ocrotirea ta de la mine; ci ajută-mi și acoperă-mă, și fii lângă mine totdeauna; că Se veselește Unul-Născut Fiul tău de cei ce se roagă ție; îndatorat Îl ai pe Dânsul, Cel Ce a zis: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”; și cu mult mai vârtos Însuși, Cel Ce a voit a Se număra între robi, va păzi Darul și porunca Sa către tine, ceea ce I-ai slujit Lui la negrăita naștere; Pentru aceea, Se și bucură de rugăciunile tale, ca pe a Sa slăvire a ta o socotește și, după datorie, împlinește cererile tale; numai să nu mă treci cu vederea pe mine, cel nevrednic; nici faptele mele cele necuvioase să curme dinspre mine mila ta cea nemăsurată.

Născătoare de Dumnezeu, tu ești numele meu cel prea dorit; că nici un semn de biruință nu este mai tare decât ajutorul tău. Că tu ai șters toată lacrima de la toată fața pământului; tu ai umplut zidirea de tot felul de faceri de bine. Pe cele cerești, le-ai veselit, pe cele pământești, le-ai mântuit; zidirea ai împăcat-o, pe Ziditor, L-ai milostivit; pe Îngeri, i-ai plecat, pe oameni i-ai înălțat; între cele de sus și cele de jos, prin sine-ți ai mijlocit; ai prefăcut și ai schimbat prea bine totul întru ce-i mai bun. Prin tine, semnele cele nemincinoase ale învierii noastre le ținem; prin tine, Împărăția cea cerească nădăjduim să o dobândim. Pe tine, sprijin spre mântuirea noastră te-am câștigat, pe tine te avem apărătoare spre ajutor, pe tine te-am dobândit gură a dării noastre de răspuns, pe tine te aducem laudă a nădejdii noastre, pe tine, mulțimea creștinilor te are zid prea tare; tu încuietorile Raiului le-ai deschis; tu ne-ai pregătit pe noi a călători la Ceruri; tu ne-ai împrietenit cu Fiul tău și Dumnezeu. Prin tine, singură preacurată, toată slava, cinstea și sfințenia de la însuși Adam cel dintâi și până la sfârșitul veacului, Apostolilor, Proorocilor, Mucenicilor, Drepților și celor smeriți cu inima, s-a făcut și se face, și se va face; și de tine se bucură, ceea ce ești cu Dar dăruită, toată zidirea; și eu mă bizuiesc întru tine, cea care cu adevărat ai născut după trup pe Dumnezeu Cel adevărat, Căruia Se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte Și cu Preasfântul și bunul, și de viață Făcătorul Lui Duh, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunile Postului Mare, Editura Egumenița, Galați, pp. 133-142.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sfânta Mănăstire Dintr-un Lemn

Meditații despre Maica Domnului – Păr. Arsenie Papacioc

iunie 19, 2015iunie 19, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

“Maica Domnului se simte, cred, mai bine printre oameni necăjiţi, slabi şi prigoniţi în orice fel decât s-ar simţi înconjurată de îngeri. Maica Domnului jertfeşte mereu, suferă mereu şi cred că se luptă chiar şi cu dreptatea divină apărând pe neputincioşii care o cer în ajutor. Iubeşte peste închipuire de mult şi fără de alegere şi pe cei ce sunt răi şi chiar şi pe cei nepăsători.

Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără.

O, fericită încredere! O, scăpare sigură! Maica lui Dumnezeu este Maica mea. Cu câtă siguranţă aşadar trebuie să nădăjduim, dacă mântuirea noastră atârnă de voinţa unui Frate atât de bun şi a unei Mame atât de îndurătoare.

Maica Domnului ne iubeşte mult. Ea vede în noi preţul morţii lui Iisus Hristos. Maica Domnului ne doreşte lucruri mai mari decât ne dorim noi înşine.

Ea se arată cu inima largă chiar şi faţă de aceia care, fie din nepăsare sau din nerecunoştinţă, aleargă rar la dânsa. Dar cu cât mai generoasă va fi ea cu aceia care neîncetat îi cerşesc ajutorul? Aceştia nu numai că sunt iubiţi mult, dar chiar sunt slujiţi de dânsa.

Maica Domnului ne răpeşte inimile. Aş vrea să am toate inimile sfinţilor şi ale îngerilor pentru a iubi pe Maica Domnului. Şi oricât ar iubi-o cu toată puterea lor îngerii cerului şi pământului, cu toată sfinţenia lor, nu vor ajunge să o iubească cât îi iubeşte ea.

Un păcătos a spus Maicii Domnului: “Arată-te, că-mi eşti mamă!” iar Ea îi răspunse: “Arată-te şi tu, că-mi eşti fiu!”. Prin păcatele noastre supărăm pe Maica Domnului care ne este mamă.

Haideţi să-i arătăm şi noi că-i suntem fii.

(…) Daţi-vă seama că destinul întregii omeniri depinde de cuvântul Fecioarei Maria libere: “Fie mie după cuvântul Tău.” (Luca 1, 15). Şi s-a schimbat destinul întregii omeniri, şi chiar al lui Dumnezeu în lume.

Maica Domnului este o femeie care a deschis porţile fericirii, libertăţii şi veşniciei în lume. Maica Domnului reprezintă neamul omenesc.

Femeia trebuie preţuită, să ştiţi, pentru că mai întâi ne reprezintă o femeie în împărăţia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ţi-e şi frică să vorbeşti comparând-o pe ea cu oamenii!”

Rugămințile unui copil către părinții săi – Iulia-Cristina Uta

iunie 17, 2015iunie 18, 2015 / multumesc2014 / Un comentariu

Mami şi tati au divorţat. Poate că va fi mai bine aşa. În ultima perioada era din ce în ce mai greu…Se certau în fiecare săptămâna….tati dormea pe canapea, pleca dimineaţă devreme la serviciu, venea târziu acasă, iar mami era tot timpul nervoasă. Nu-mi mai citea poveşti, mă jucăm singur din ce în ce mai des. Nu mai mergeam toţi trei în parc sau la teatru…nu ştiam dacă erau supăraţi din cauza mea…nu ştiam dacă mă mai iubeau…

A venit şi divorţul. Într-o zi m-a adus buni de la şcoală şi am văzut că nu mai erau lucrurile lui tati în casă. Când am întrebat-o pe buni, mi-a răspuns că tati a plecat, dar îl voi vedea sâmbătă. De ce a plecat? Unde a plecat?
Mami nu mai este nervoasă, doar tristă…

Mi-e dor de tati…

Procesul în instanţa nu rezolva conflictele de familie, nu face decât să le perpetueze în cel mai bun caz, sau se le acutizeze în cel mai rău caz. O viaţă liniştită post-divorţ pentru familia respectivă presupune descărcarea părţilor de stările negative: frustrări, resentimente, furie, încrâncenare, durere, panică, trădare, rănire, dorinţa „să sufere şi el aşa cum am suferit/sufăr şi eu”, răzbunare, etc. Cum să te uiţi detaşat la celălalt (pe care îl consideri responsabil de tot ceea ce simţi acum) şi să te porţi civilizat când tu suferi? Medierea divorţului este una din modalităţile prin care cei doi părinţi pot să se elibereze de povara emoţiilor negative pe care le au unul faţă de celălalt astfel încât să se detaşeze şi să evite implicarea copilului în suferinţă lor.

Regulile de mai jos sunt preluate dintr-un material care circulă în limba engleză, tradus în limba română de colectivul ARPCC (mi-am permis să corectez traducerea acolo unde era nevoie):

Dragă mama şi tată, sunt doar un copil, aşa că va rog:

1. Nu vorbiţi urât unul despre celălalt. Mă simt de parcă aş fi rupt în două! Şi de asemenea mă simt prost!

2. Nu vorbiţi urât despre prietenii sau rudele celuilalt. Lăsaţi-mă să îmi pese de altcineva chiar dacă vouă nu vă place!

3. Nu vorbiţi despre divorţ sau alte lucruri de adulţi în faţă mea. mă simt rău din cauza asta! Va rog să nu mă amestecaţi în aceste treburi!

4. Nu vorbiţi despre pensia de întreţinere. Mă simt vinovat sau de parcă aş fi un obiect, nu copilul vostru!

5. Nu mă faceţi să mă simt prost pentru faptul că m-am simţit bine cu celălalt părinte. Mă face să îmi fie frică să va mai împărtăşesc din gândurile şi emoţiile mele!

6. Nu îmi interziceţi vizitele şi nu mă împiedicaţi să vorbesc cu celălalt părinte la telefon. Mă face să fiu foarte supărat!

7. Nu îmi întrerupeţi timpul petrecut cu celălalt părinte prin apeluri dese sau prin planificarea altor activităţi atunci când ar trebui să fim împreună.

8. Nu va certaţi în faţă mea sau la telefon atunci când pot să va aud. Îmi întoarce stomacul pe dos!

9. Nu-mi cereţi să spionez pentru voi când sunt în casa celuilalt părinte. Mă face să mă simt neloial şi necinstit.

10. Nu-mi cereţi să ţin secrete faţă de celălalt părinte. Secretele îmi produc stres!

11. Nu mă întrebaţi despre viaţă celuilalt sau despre cum ne-am petrecut timpul împreună. Mă simt prost. Lăsaţi-mă să va spun din proprie iniţiativa.

12. Nu-mi cereţi să-i transmit celuilalt părinte mesaje verbale. Ajung să fiu foarte stresat din cauza reacţiei lui. Aşa că te rog să îl suni, să-i laşi un mesaj la serviciu sau să îi trimiţi un mail.

13. Nu-mi cereţi să îi dau celuilalt mesaje scrise din partea voastră sau să le puneţi în rucsacul meu. La fel de prost mă simt.

14. Nu-l învinovăţi pe celălalt pentru divorţ şi nici pentru lucrurile care merg prost în viaţă ta

Șterge

Previzualizare

. Mă simt îngrozitor! Pentru că asta mă face să îi iau apărarea în faţă atacului tău. Alteori îmi pare tare rău pentru tine şi atunci îmi doresc să te protejez….eu nu vreau decât să fiu copil, aşa că te roooog, nu mă mai pune la mijloc!

15. Lăsaţi-mă să-mi iau lucruri la cealaltă locuinţa atâta timp cât le aduc înapoi cu mine. Altfel simt că mă trataţi de parcă aş fi un obiect.

16. Realizaţi că am două case, nu una. Nu are importantă cât timp îmi petrec în cealaltă parte.

17. Nu mă trataţi ca şi cum aş fi adult, îmi provoacă prea mult stres. Vă rog să găsiţi un prieten sau să mergeţi la un terapeut cu care să vorbiţi.

18. Vă rog să nu vă ignoraţi reciproc şi să nu staţi în capete opuse ale camerei în timpul orelor de clasă sau a activităţilor de sport. Mă întristează. Va rog să va purtaţi ca nişte părinţi şi să fiţi civilizaţi unul cu celălalt, chiar dacă o faceţi doar pentru mine.

19. Nu faceţi presiune asupra mea (folosind vina) ca să mă faceţi să vă iubesc mai mult în detrimentul celuilalt. Mă simt de parcă aş fi rupt în două.

20. Lăsaţi-mă să vă iubesc pe amândoi şi să vă văd pe fiecare dintre voi cât de des se poate! Fiţi flexibili chiar şi atunci când nu este vorba de programul obişnuit.
Dacă aveţi întrebări, nu ezitaţi să mă contactaţi la 0745.548.400.

Autor Mediator Iulia-Cristina Uta

Sursa articolelor:

https://unfilolog.wordpress.com/2014/10/16/mediere-program-minor/ https://plus.google.com/+IuliaCristinaUtaMediatorBucuresti/posts

Mai multe informații despre Doamna Mediator Iulia-Cristina Uta:

http://mediator-in-bucuresti.ro/mediator-divort-minori-familie.html

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare – 12 iunie

iunie 17, 2015iunie 17, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Cuvios Onufrie cel Mare, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmosul: Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul, pe care l-a slobozit din robia Egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lepădând slava cea nestatornică a lumii şi cu totul sălăşluind întru tine pe Hristos, mărite, după vrednicie ai dobândit bucuria Lui, pururea pomenite Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetând în Legea lui Hristos, mărite, prin virtuţi te-ai arătat pom al vieţii plin de rod, punând înainte prin isprăvile tale harul tămăduirilor celor dumnezeieşti.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Casă a înţelepciunii ai fost cunoscută, Preacurată, căci din curate sângiurile tale luând Dumnezeu Trup şi răbdând Cruce, ne-a împărtăşit pe noi cu nepătimirea.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Te-ai plecat jugului lui Hristos, Sfinte Onufrie, dorind să vorbeşti cu El în pustiuri neumblate şi să te îndulceşti de frumuseţea cea dumnezeiască a slavei Lui.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te pe sine cu lumina cunoştinţei, după ce ai risipit norul patimilor în lespezile inimii tale, ai primit legea nepătimirii, părinte.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu picătura rugăciunii tale prin milostivire, stinge văpaia sufletului meu, Născătoare de Dumnezeu Pururea Fecioară, adăpându-mă cu izvorul milostivirii.

Irmosul: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tot timpul fiind întărit de Hristos, ai risipit întreitele valuri ale demonilor ca o spumă, Părinte Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un nebiruit răbdând cu tărie în călduri şi în geruri, ai stricat luptele demonilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Răutatea sufletului meu depărtând-o cu strălucirea Fiului tău, Născătoare de Dumnezeu, împreunează-mă pe mine cu mântuirea.

Cântarea a 5-a

Irmosul: Dătătorule de lumină şi Făcătorul veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul jertfindu-ţi gândul Celui Ce pentru noi a suferit moartea pe cruce, după vrednicie te-ai făcut părtaş şi împreună-moştenitor slavei Lui.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te pe sine locaş cu totul luminos de virtuţi, cuvioase, lămurit străluceşti cu razele luminoase ale dumnezeieştilor minuni, Preafericite Onufrie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu, Preacurată, Ceea ce ai născut pe Dătătorul de bine Hristos, tămăduieşte-mă, Fecioară, cu milostivirea ta pe mine, care sunt cutremurat acum de întreitele şi viclenele valuri ale patimilor.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndreptându-te cu vânturile Duhului, ai ajuns la limanul cel lin, lepădând greutatea trupului prin înfrânare, Cuvioase Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiască însuflare îndumnezeindu-te, te-ai făcut înger pământesc, căci ai râvnit vieţuirii lui Ioan şi a lui Ilie, Preafericite Onufrie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut Bucuria, dă-mi dezlegare de păcate mie celui ce sunt chinuit de patimi şi mă împiedic în greşeli, Preacurată.

Irmosul: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus…

Stea luminoasă te-ai arătat călugărilor, precum raza noaptea luminează marginilor, aşa părinte, ai strălucit întru pustnicie ca soarele. Pentru aceasta, Sfinte Onufrie, nu înceta să te rogi pentru noi toţi.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Credinţa lui Hristos…

Lumină înţelegătoare şi cerească înlăuntrul în inima ta primind, vas prealuminat te-ai arătat nestricatei Treimi şi har de tămăduiri ai primit, strigând: Aliluia.

Cântarea a 7-a

Irmosul: Chipul cel de aur în câmpul Deiera fiind cinstit, cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se au cântat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ogorându-ţi sufletul cu plugul rugăciunii, Sfinte Părinte Onufrie şi semănând înfrânarea, ai secerat spicul curăţiei, în care petrecând, fericite, împreună cu îngerii strigai: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Depărtatu-te-ai pe sine, Cuvioase Părinte Onufrie, de hrana cea lumească şi vieţuind în pustietăţi, ai primit pâine cerească, căci aveai pe Hristos, Dătător de pâine, Căruia cu veselie strigai: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Taina cea dumnezeiască a naşterii tale, Preacurată, minunează şi pe oameni şi pe îngeri; căci tu Singură, Preacurată, ai născut fără sămânţă pe Cuvântul, Care S-a făcut trup pentru milostivire, prin Carele mântuindu-ne strigăm: Binecuvântată eşti Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lumina Duhului lămurit luminându-ţi gândul, ca un luminător, Preafericite Onufrie, străluceşti razele privirilor şi luminile tămăduirilor, pentru cei ce preaînalţă pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiască putere cunoscându-te pururea puternic, cuvioase, surpând semeţia demonilor, lămurit ai supus firea dobitoacelor celor necuvântătoare, strigând: pe Tine, Hristoase, Te preaînălţăm în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca un nor luminos, porţi în braţele tale Maică pe Soarele Hristos, Cel mai presus de dumnezei, prin Care luminând întunericul patimilor sufletului meu, fă-mă să strălucesc cu lumina nepătimirii, Născătoare de Dumnezeu.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul dragostei lui Dumnezeu ai ars desfătările trupului şi împodobindu-ţi sufletul, ca o stea ai strălucit în pustiu, lămurit luminând toată lumea cu razele vieţii tale şi cu lumina tămăduirilor, părinte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul fiind unit cu Dumnezeu prin dragoste, te-ai făcut părtaş împărăţiei Lui şi ai primit desfătarea şi pârâul vieţii şi ceata celor ce prăznuiesc şi bucuria cea neîmbătrânitoare, de trei ori fericite Părinte Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu ostenelile sihăstriei şi prin sudoarea trudelor tale având pe Dumnezeu bineîmblânzit, îm blânzeşte-ni-L acum pentru noi toţi, care te tăudăm, izbăvindu-ne de primejdii şi de patimi şi de nevoi, înţelepte Părinte Onufrie, pururea pomenite.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Avându-te pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe o Singură Părtinire şi Putere şi Zid şi Turn întărit, biruiesc năvălirile vrăjmaşilor şi înecările patimilor. Căci mi-am pus nădejdile totdeauna în tine, Care Singură mă izbăveşti pe mine de stricăciune.

Irmosul: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Depărtatu-te-ai, cuvioase şi în pustiuri lămurit ai petrecut pururea, aşteptând pe Domnul să te mântuiască de rele. Pentru aceea bineplăcând Stăpânului, preafericite, ai primit împărăţia cerului cea neîmbătrânitoare, în care acum petrecând, adu-ţi aminte de cei ce te cinstesc pe tine.

Iar de va fi Post:

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Povăţuieşte-ne la calea pocăinţei pe noi cei ce ne abatem pururea la calea răutăţilor şi mâniem pe Preabunul Dumnezeu, Ceea ce eşti Neispitită de nuntă, Binecuvântată Marie, Scăparea oamenilor celor deznădăjduiţi, Locaşul lui Dumnezeu.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Văzându-Te, Hristoase, Maica Ta cea Preacurată, mort pe Cruce întins, striga: Fiul meu, Cel Ce eşti împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, ce este această de negrăit a Ta rânduială, prin care ai mântuit înţeleaptă zidire a mâinilor Tale celor Preacurate.

Sursa: http://acvila30.ro/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-cuvios-onufrie-cel-mare-12-iunie/

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Petru Athonitul – 12 iunie

iunie 16, 2015iunie 16, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Cuvios Petru Atonitul, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmosul: Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul, pe care l-a slobozit din robia Egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Alt nou Petru Biserica astăzi ne pune nouă înainte, strălucind cugetele noastre cu dumnezeiască pomenirea ta, părinte preafericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De stricăciunea patimilor curăţindu-ţi ochii minţii, cuvioase, lămurit ai văzut neasemănata frumuseţe a împăratului Hristos, Cel Ce te-a mărit pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucind întru tine, preafericite, neînserarea Dumnezeirii celei în Trei Sori, te-a făcut lumină şi încăpere curată a dumnezeiştilor daruri, părinte de Dumnezeu înţelepţite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce pentru noi din tine, Fecioară, S-a îmbrăcat cu o menirea prin covârşirea bunătăţii, a preaslăvit cetele cuvioşilor, cele ce L-au iubit pe EL.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorându-ţi pe pământ mădularele, cuvioase, prin îndumnezeitele cugetări ţi-ai învieţuit sufletul tău şi ai câştigat viaţa veşnică şi strălucirea.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca cel ce bine ai vieţuit, te-ai împreunat, preafericite, cu cetele cele de sus petrecând în linişte şi în dumnezeiasca frumuseţe strălucind.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În munţi, înţelepte, ascunzân du-te, te-ai depărtat de adunarea cu oamenii şi toată mintea ţi-ai întraripat spre cereştile frumuseţi, veselindu-te.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoscându-te pe tine, Fecioară, Palat vesel al Fiinţei Celei de negrăit, după datorie te mărim, cei ce ne-am mântuit prin naşterea ta, Preacurată.

Irmosul: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În munţi şi în peşteri, înţelepte, petrecând şi dumnezeieşti suişuri în inimă punând, toate izbucnirile patimilor le-ai uscat cu dumnezeiescul har.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De arcurile demonilor şi de săgeţi şi de curse cu desăvârşire ai scăpat, fiind acoperit cu pavăza credinţei, cuvioase şi cu frica Domnului fiind păzit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzând zdrobit sub picioarele tale pe vicleanul şi vrednicul de râs balaur, pe cel ce cu cruzime se îngâmfa, Părinte Petre, Preafericite, slavă Domnului înălţăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născându-Se Domnul dintru tine, Doamnă cu totul fără prihană, a mântuit lumea de stăpania vrăjmaşului şi a mărit pe toţi cuvioşii, ca pe cei ce L-au iubit pe El.

Cântarea a 5-a

Irmosul: Dătătorule de lumină şi Făcătorul veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suindu-te în muntele cinstitelor porunci ca Moise, cuvioase, lămurit ai văzut pe Dumnezeu, pe cât ţi-a fost în putinţă şi luminându-ţi-se toate simţirile sufletului, te-ai mărit foarte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfrumuseţându-te pururea, înţelepte, prin dumnezeieştile plecări, de toată patima ai rămas neîmpărtăşit, părinte şi prin cuvioşie te-ai îmbrăcat cu nepătimirea ca şi cu o porfiră.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ascunse fiind moaştele tale, înţelepte, mai mulţi ani, s-au arătat spre luminarea noastră, izvorându-ne râuri de vindecări şi mirurile harului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, Frumuseţea lui Iacov, cu preasfinţite glasuri te cântăm, căci ai născut în lume trupeşte Lumina cea din Lumină, Care luminează adunarea cuvioşilor.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întărit fiind cu puterea Duhului, toată puterea vrăjmaşului o ai smerit şi biruitor fâcându-te, la Hristos purtător de cunună ai alergat.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Următor ai fost, cuvioase, verhovnicului Petru, pietrei credinţei, al cărui şi nume ai purtat şi cu credinţa îmbelşugat te-ai îmbogăţit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu dumnezeiască nevoinţă te-ai nevoit, părinte şi credinţa cu cuvioşie ai păzit. Şi dar ţi se păstrează ţie cununa bunei lucrări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dumnezeu în pântecele tău S-a sălăşluit şi toată fiinţa omenească o a îndumnezeit şi mulţimea cuvioşilor cu sfinţenie la Sine o a tras, Preacurată.

Irmosul: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus…

Depărtându-te pe sine de însoţirea cu oamenii, ai locuit în crăpăturile pietrelor şi în peşteri, pentru dorul cel după Dumnezeu şi pentru dragostea Domnului tău, Părinte Petre, de la Care ai câştigat cunună. Roagă-te neîncetat să ne mântuim noi.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Credinţa lui Hristos…

Lumină înţelegătoare şi cerească înlăuntrul în inima ta primind, vas prealuminat te-ai arătat nestricatei Treimi şi har de tămăduiri ai primit, strigând: Aliluia.

Cântarea a 7-a

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cuget întărit ridicând pe umeri crucea, părinte, ai urmat Celui Răstignit, ca un monah preasfinţit, arzând patimile ca pe o materie şi strigând, preafericite: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiescul Cuvânt te-a descoperit pe tine, cel ce erai de mulţi ani ascuns ca pe o tainică comoară, Petre, Cuvioase, spre luminată primire de către toţi cei ce au în ascuns întinăciuni de păcate, cuvioase şi care învederat s-au îmbogăţit câştigându-te pe tine mijlocitor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin unirea cu Hristos te-ai arătat tămâie bine-mirositoare a bunătăţilor. Şi din cinstitele tale moaşte izvorăşti mir cu preabun miros, mişcând spre minune pe cei ce le văd, părinte cuvioase, căci în trup ai vieţuit viaţă îngerească.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preafrumosul Cuvânt, aflându-te pe tine Frumoasă şi Bună între femei, Preasfântă, S-a sălăşluit în Preasfânt pântecele tău, sfinţind pe toate cetele cuvioşilor, care strigă: Binecuvântată eşti Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 8-a

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De fericirea cea dumnezeiască te-ai învrednicit cu adevărat, Petre de Dumnezeu cugetătorule, sărăcind de bunăvoie şi petrecând cu tânguire, înţelepte şi blând făcându-te, moşteneşti pământul celor blânzi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Privighetor cuget având, ai adormit năvălirile patimilor şi dormitând acum somnul cel datornic împreună cu toţi drepţii, preafericite, te-ai arătat neadormit mijlocitor pentru cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luptându-te cu gerul şi cu arsura, înţelepte, lămurit ai pierdut îngheţul demonilor cu căldura Duhului şi patimile trupeşti le-ai omorât, strălucind cu lumina nepătimirii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În muntele Atosului locuind, Petre de Dumnezeu cugetătorule, precum oarecând în muntele Carmelului Ilie Tezviteanul în linişte pe Dumnezeu căutându-L, vrednicule de laudă, te-ai învrednicit şi de vederea Lui pe cât a fost cu putinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Având cuget trândav şi suflet îngreuiat de îndulcirile vieţii, la tine năzuiesc, Născătoare de Dumnezeu, Curată, strigând ţie: ridică-mă, izbăveşte-mă pe mine cel deznădăjduit şi osândit.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Carele cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude îl slăvim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos Dumnezeu îmbrăcându-te pe tine cu putere şi cu tărie, te-a împuternicit ca să biruieşti meşteşugirile demonilor, preafericite, ca cel ce L-ai iubit pe El din toată inima şi din tot sufletul. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dragoste te fericim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai în casa Domnului ca un măslin, de Dumnezeu cugetătorule, cu untdelemnul ostenelilor tale veselind feţele noastre, ale celor ce săvârşim această mărită şi dumnezeiască prăznuire a ta, frumuseţea monahilor, vârful cuvioşilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Moaştele tale, pururea pomenite Petre, izvorăsc cu strălucire bineînmiresmând pe cei credincioşi, căci, te-ai arătat bună mireasmă simţită lui Dumnezeu şi în viaţă şi după moarte. Pentru aceasta după vrednicie te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vas sfinţit al Domnului Dumnezeului nostru, vorbitorule împreună cu mucenicii, cu apostolii, cu proorocii şi cu îngerii, roagă-te pentru toţi cei ce cu credinţă te cinstim pe pământ, ca toţi să aflăm iertare de greşeli.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fie-ţi milă, Doamne, de mine, fie-ţi milă când vei vrea să mă judeci şi să nu mă osândeşti la foc, nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine, Te roagă pe Tine Hristoase, Fecioara, care Te-a purtat în pântece, adunarea apostolilor şi a cuvioşilor.

Irmosul: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Carele cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude îl slăvim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Prin omorârea trupului ai în gropat toată tulburarea patimilor, Sfinţite Petre şi viaţă fără de sfârşit după moarte ai luat. Pentru aceasta astăzi, Biserica lui Hristos prăznuieşte vrednică de laudă pomenirea ta, cel ce eşti podoaba cuvioşilor.

Iar de va fi Post:

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

Autor: multumesc2014

Rugăciuni pentru izbăvirea de patimi (adicții)

Cuviosul Siluan Athonitul, despre Maica Domnului:

Rugăciune de lăsare în voia lui Dumnezeu

Paradoxurile (ca să nu spun tâmpeniile) gândirii „progresiste” despre sex – Dr. Alex. Amarfei

Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare – 2 Iulie

Scrisoare de la mine către eu – Mihai Gavrilescu

TABĂRĂ DE PERIEGHEZĂ DETECTIVA – NUCU – BOZIORU, BUZĂU

Cititul Bibliei și cititul naturii fără care nu putem spera să citim corect firea nici cu tradiția în mână – Alex Amarfei

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

mâna care pregetă – alexandru amarfei

Iarna regnului – Mihai Nistor

Frica – Cristina Olaru

Amelia – Alexandru Povarnă

Acatistul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti – 22 Iunie

Rugăciunile Sfântului Efrem Sirul către Maica Domnului. Rugăciunea a patra către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Meditații despre Maica Domnului – Păr. Arsenie Papacioc

Rugămințile unui copil către părinții săi – Iulia-Cristina Uta

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare – 12 iunie

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Petru Athonitul – 12 iunie

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Sursa: http://acvila30.ro/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-cuvios-petru-athonitul-12-iunie/

Partajează asta: