Acatiste și Canoane

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Irina – 5 Mai

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

Mosaïque des Comnène, Sainte-Sophie (Istambul, Turquie)

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Irina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Irina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul 1

Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare pe făclia cea mult luminoasă, pe Sfânta slăvita fecioară Irina, care, prin strălucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a făcut lumină; pe care lăudând-o, cu evlavie aşa să-i strigăm: Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Icosul 1

Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit pentru dragostea Mirelui tău, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai răbdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi, smeriţii, cu evlavie pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, mlădiţă cerească din vlăstarul lui Hristos;
Bucură-te, vlăstarule tânăr cu rod preafrumos;
Bucură-te, sămânţă aleasă şi mult roditoare;
Bucură-te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântătoare;
Bucură-te, a multor suflete rază de mântuire;
Bucură-te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;
Bucură-te, că învăţăturile tale multora au fost de folos;
Bucură-te, că prin strălucirea vieţii tale Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, sămânţa cea bună cu rod însutit;
Bucură-te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;
Bucură-te, a nevăzuţilor vrăjmaşi biruitoare;
Bucură-te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 2-lea

Văzând tatăl tău, împăratul Licinius, frumuseţea cu care înfloreai, ţi-a ridicat un turn şi acolo cu mare grijă ca pe un crin preafrumos te creştea. Dar tu, înţeleaptă fecioară, cunoscând acolo pe Ziditorul lumii, I-ai cântat laudă: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegerea dumnezeiască a strălucit în inima ta, sfântă fecioară, când fericitul bătrân Apelian ţi-a tâlcuit taina celor trei păsări şi cu toată dorirea inimii te-ai supus proniei şi dumnezeieştii chemări; pentru care după cuviinţă te lăudăm:
Bucură-te, crin preafrumos, peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură-te, trandafirul cel preagingaş, care în mijlocul crinilor ai înflorit;
Bucură-te, stea prealuminoasă, care Biserica lui Hristos ai luminat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos slava şi bogăţia cea muritoare ai defăimat;
Bucură-te, că spre veşnica slavă şi bucurie cu mare sârguinţă ai alergat;
Bucură-te, că din toată inima pe Mirele Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui în mare sfinţenie ai vieţuit;
Bucură-te, că pe Adevăratul Dumnezeu cu mare îndrăzneală L-ai propovăduit;
Bucură-te, că pe mincinoşii dumnezei foarte i-ai batjocorit;
Bucură-te, că sămânţa cea bună în lume o ai semănat;
Bucură-te, că prin credinţă, nădejde şi dragoste, pe Hristos, Mirele tău, L-ai urmat;
Bucură-te, că împreună cu fecioarele cele înţelepte în cămara nestricăciosului Mire ai intrat;
Bucură-te, crin preafrumos peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 3-lea

Puterea Ziditorului a toate din frumuseţea rânduielilor ai cunoscut-o, preaînţeleaptă fecioară, şi foarte minunându-te de înţelepciunea cea neajunsă de minte ai strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având tu, fecioară, dascăl pe fericitul bătrân Apelian şi prin ale lui învăţături primind lumina, nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin propovăduirea adevărului, pe mulţi de la slujirea de idoli i-ai chemat; pentru care te rugăm, primeşte această cântare:
Bucură-te, că pronia Celui preaveşnic pe tine spre lumină te-a chemat;
Bucură-te, că minunată chemare spre tine s-a arătat;
Bucură-te, că trei păsări spre tine au venit;
Bucură-te, că acele păsări taina vieţii tale au închipuit;
Bucură-te, că şi corbul cel cu şarpele în cioc mâhnire şi ispită ţie îţi vestea;
Bucură-te, că pe sufletul tău cel tare aceasta nu-l înspăimânta;
Bucură-te, mireasă logodită cu veşnicul împărat;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că prin a Lui putere şi dar pe corbul întunericului l-ai defăimat;
Bucură-te, porumbiţă a lui Hristos care pe şarpe l-ai călcat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 4-lea

Vifor de spaimă şi tulburare a cuprins inima împăratului Licinius, tatăl tău, când te-a auzit pe tine, fiica sa, defăimând pe mincinoşii săi dumnezei şi mărturisind cu mare îndrăzneală pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, şi strigând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai în vedenia somnului pe îngerul Domnului, Irina numindu-te pe tine, în loc de Penelopi, şi ai primit cu bucurie schimbarea numelui tău, urmând voii Celui ce te-a chemat; pentru care şi noi îţi zicem aşa:
Bucură-te, fecioară aleasă de Mirele-Cuvântul;
Bucură-te, cea chemată spre nestricăcioasă nuntă;
Bucură-te, că îngerul a fost trimis spre a ta chemare;
Bucură-te, că şi numele tău ţi l-a schimbat, spre a multora mirare;
Bucură-te, că, prin schimbarea numelui, lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că Timotei preotul taina credinţei te-a învăţat;
Bucură-te, că acest bătrân apostol pe tine te-a botezat;
Bucură-te, că, prin sfătuirea dumnezeiescului Timotei, adâncul învăţăturilor tale s-a luminat;
Bucură-te, că de la sfinţitul preot binecuvântare ai luat;
Bucură-te, că după luminare ziua şi noaptea întru rugăciuni petreceai;
Bucură-te, că pe Mirele Hristos Îl slavosloveai;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 5-lea

Stea înţelegătoare de dimineaţă te-ai arătat, sfântă fecioară, multe suflete luminând şi către Soarele dreptăţii povăţuindu-le, le-ai învăţat a-I cânta Lui această laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând vechiul vrăjmaş al firii omeneşti că prin tine, aleasă fecioară, din multe cetăţi şi inimi va fi alungat, se împotrivea ţie spre a nu intra în cetatea Macedoniei; iar tu, cu arma crucii întrarmându-te, veneai. Auzi-ne şi pe noi, care cu smerenie te lăudăm:
Bucură-te, că din turn pogorându-te spre cetate ai plecat;
Bucură-te, că în cetatea Macedoniei cu mare cinste ai intrat;
Bucură-te, că diavolul, văzându-te, foarte a strigat;
Bucură-te, că tu cu puterea lui Hristos l-ai certat;
Bucură-te, căci cu numele lui Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că „cine eşti” l-ai întrebat;
Bucură-te, că, după ce a spus, cu hotărâre i-ai poruncit;
Bucură-te, că din cetate cu puterea lui Hristos l-ai izgonit;
Bucură-te, că diavolul văzându-se biruit a fugit;
Bucură-te, că asupra ta alte rele a uneltit;
Bucură-te, că şi tu cu pavăza credinţei te-ai întrarmat;
Bucură-te, că toate uneltirile lui foarte le-ai sfărâmat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 6-lea

Mărturisit-ai cu mare îndrăzneală numele lui Hristos înaintea împăratului Licinius, tatăl tău, şi arătându-i a sa rătăcire, l-ai învăţat pe el a cânta laudă adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-a mai mult lumina adevărului în inima maicii tale, împărăteasa Licinia, şi a început a mustra pe împăratul Licinius pentru a sa orbire. Iar el, foarte mâniindu-se, spre chinuire pe tine, fiica sa, te-a dat; pentru care noi te întâmpinăm cu aceste cântări:
Bucură-te, că pentru a sa nedumerire pe împăratul Licinius l-ai mustrat;
Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului de tatăl tău la chinuri ai fost dată;
Bucură-te, că sub picioarele unor cai sălbatici ai fost aruncată;
Bucură-te, că a ta moarte de tatăl tău era aşteptată;
Bucură-te, că în aceste munci cu suflet viteaz ai intrat;
Bucură-te, că prin unul din aceşti cai minune s-a arătat;
Bucură-te, că, dezlegându-se, calul asupra împăratului cu furie s-a aruncat;
Bucură-te, că mâna dreaptă a împăratului calul cu dinţii a scos-o;
Bucură-te, că din această rană împăratul mort a rămas;
Bucură-te, că acest cal a vorbit cu glas omenesc;
Bucură-te, că, prin vorbirea dobitocului, Dumnezeu S-a proslăvit;
Bucură-te, că „porumbiţă a lui Hristos” calul pe tine te-a numit;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 7-lea

Vrând să arăţi, o, porumbiţă a lui Hristos, nerăutatea inimii tale, ai făcut rugăciune cu multă căldură a inimii şi ai înviat pe împăratul, tămăduindu-i mâna lui; iar el, înviind, cu trei mii de oameni a crezut în Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătatu-te-ai, sfântă fecioară, cu mare îndrăzneală şi înaintea împăratului Sedechie, care după tatăl tău luase împărăţia, şi a lui necredinţă tu, fecioară, ai numit-o fărădelege. Iar el, de furie umplându-se, cu felurite munci pe tine te-a chinuit; pentru care, te rugăm, primeşte aceste smerite cântări:
Bucură-te, că în groapa cu şerpi te-a aruncat, pentru mărturisirea Domnului Hristos;
Bucură-te, că dintre târâtoarele veninoase, cu puterea lui Hristos, sănătoasă din groapă ai ieşit;
Bucură-te, că ieşind de acolo, pe nebunul împărat cu gheena l-ai îngrozit;
Bucură-te, că el, nesuferind mustrarea, foarte s-a sălbăticit;
Bucură-te, că a poruncit cu ferăstrăul să fii tăiată;
Bucură-te, că, ferăstrăul sfărâmându-se, ai rămas nevătămată;
Bucură-te, că alt ferăstrău muncitorii spre tăierea ta au adus;
Bucură-te, că şi pe acela, cu puterea lui Hristos, l-ai distrus;
Bucură-te, că trupul tău cel curat cu al treilea ferăstrău l-au tăiat;
Bucură-te, că acum sângele tău cel feciorelnic pământul l-a adăpat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 8-lea

Văzând păgânul împărat că a reuşit cu al treilea ferăstrău să taie feciorelnicul tău trup, râzând, a început a huli pe Hristos; iar tu, înţeleaptă şi vitează fecioară, în acele dureri, slavă ai dat lui Dumnezeu-Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul întru mare frică şi spaimă s-a întors bucuria împăratului, atunci când, odată cu hula lui, tunete şi fulgere din cer s-au pogorât şi pe mulţi din cei necredincioşi a omorât; pentru care şi noi, slăvind pe Dătătorul minunilor, către tine, sluga Sa cea înţeleaptă, zicem aşa:
Bucură-te, că peste cei ce te tăiau cu ferăstrăul pedeapsă de sus a venit;
Bucură-te, că, deodată căzând la pământ, rău au pierit;
Bucură-te, că nebunul împărat, de frică fiind cuprins, la palat a fugit;
Bucură-te, că piatra cea mare de pe pieptul tău au aruncat-o jos;
Bucură-te, că rana trupului tău s-a vindecat;
Bucură-te, că apoi, de acolo de jos, sănătoasă te-ai ridicat;
Bucură-te, că toate aceste minuni de cei ce erau de faţă au fost văzute;
Bucură-te, că, prin a lor vedere, opt mii de suflete au crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, că aceasta văzând-o, şi nelegiuitul împărat s-a tulburat;
Bucură-te, că de roata unei mori pe tine strâns te-a legat;
Bucură-te, că roata morii, oprindu-se, nemişcată a rămas;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 9-lea

Toată adunarea poporului, văzând aceste minuni, cu furie s-a ridicat împotriva blestematului împărat, cu pietre asupra lui aruncând şi strigând: „Mare este Dumnezeul Irinei!”, şi cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritoricească de laudă cântare se cade a aduce ţie, Sfântă Mare Muceniţă Irina, căci multă vistierie duhovnicească pentru Împăratul cerurilor ai adunat prin lumina propovăduirii tale. Dar noi, nepricepându-ne, în loc de cele cuviincioase, prin sărace cuvinte îţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe Sedechie împăratul l-ai ruşinat;
Bucură-te, că şi împotriva lui Sabeh împăratul cu rugăciunea te-ai întrarmat;
Bucură-te, că pe Sabeh şi oştile lui cu orbirea i-ai lovit;
Bucură-te, că Sabeh, tiranul împărat, înfuriat foarte asupra ta s-a pornit;
Bucură-te, că pe tine, legată în obezi, te-a băgat în închisoare;
Bucură-te, că acolo venind Hristos, Mirele tău, te-a veselit cu a Sa arătare;
Bucură-te, că „fiica Sa” Domnul numindu-te, foarte te-ai bucurat;
Bucură-te, că, după închisoare, cu ascuţite cuie picioarele tale păgânii le-au spart;
Bucură-te, că un sac de nisip în spate ai purtat;
Bucură-te, că în picioare cu acele cuie cinci stadii de loc ai umblat;
Bucură-te, că în această călătorie tu pe Dumnezeul slavei Îl slavosloveai;
Bucură-te, că pe îngerii Domnului împreună cu tine i-ai văzut pe când călătoreai;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 10-lea

Văzând Atotputernicul toate chinurile tale şi voind să facă izbăvirea ta, roaba Lui cea vrednică, a trimis un înger al Său, care cu toiagul a despicat pământul şi îndată a înghiţit pe cei care te chinuiau; iar tu, răbdătoare de chinuri, ai dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ziditorul tuturor zidirilor, al celor simţite şi al celor gândite, iarăşi a trimis pe îngerul Său spre ajutor ţie, care cu a sa venire zece mii din cei necredincioşi cu năprasnică moarte a omorât. Pentru care şi noi, slăvind pe Dumnezeul izbândirii tale, pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, că îngerul Domnului pe împăratul Sabeh l-a pierdut;
Bucură-te, că, după a lui pierzare, zece mii de suflete în Hristos au crezut;
Bucură-te, că, prin a ta rugăciune, pe tânărul cel mort la viaţă l-ai întors;
Bucură-te, că, în cetatea Macedoniei, cincizeci de mii la Hristos ai adus;
Bucură-te, că Timotei preotul această mulţime a botezat;
Bucură-te, că din Macedonia spre cetatea Caliopi ai plecat;
Bucură-te, că acolo pe Numerian împăratul l-ai mustrat;
Bucură-te, că şi acest tiran spre a te munci s-a pornit;
Bucură-te, că aici ai fost aruncată în trei boi de aramă încinsă;
Bucură-te, că şi din aceste chinuri ai ieşit biruitoare;
Bucură-te, că în munci cu tine era mâna lui Dumnezeu cea tare;
Bucură-te, că prin al Lui ajutor multora le-ai făcut spaimă şi mirare;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 11-lea

Împăratul veacurilor şi Dumnezeul puterilor minune preaslăvită a arătat, căci al treilea bou de aramă, în care se pregătea arderea şi în care ai fost aruncată, pornindu-se din loc ca unul viu, a mers cale ca la jumătate de stadie şi acolo, desfăcându-se bucăţi, cu mare sunet pe tine, slăvită fecioară, sănătoasă jos te-a lăsat. Iar poporul, aceasta văzând şi pe adevăratul Dumnezeu cunoscând, a strigat: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Duhovnicească făclie cu multe raze în lume ai strălucit şi întunericul slujirii de idoli foarte l-ai risipit şi mulţime mare de suflete ai adus la cunoştinţa Dumnezeului Cel adevărat. Pentru care cu credinţă te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că îngerul Domnului a pierdut pe necredinciosul împărat Numerian;
Bucură-te, că iarăşi zeci de mii de suflete s-au botezat;
Bucură-te, că eparhului Babodan spre chinuire trimisă ai fost;
Bucură-te, că acolo focul grătarului l-ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că, din această chinuire, sănătoasă, cu darul lui Hristos, ai scăpat;
Bucură-te, că eparhul Babodan, cunoscând pe Dumnezeu, cu mult popor s-a botezat;
Bucură-te, că după încreştinarea lui Babodan, spre cetatea Memsevriei ai plecat;
Bucură-te, că şi acolo pe Savorie împăratul l-ai biruit;
Bucură-te, că din a lui poruncă ostaşii cu sabia te-au tăiat;
Bucură-te, că Hristos-Viaţa pe tine din morţi te-a înviat;
Bucură-te, că în cetatea Memsevriei după înviere te-ai arătat;
Bucură-te, că acolo Evanghelia lui Hristos şaptezeci de zile ai predicat;
Bucură-te, că, văzând aceasta, Savorie împăratul, cu tot poporul, crezând în Hristos, s-a botezat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 12-lea

Vrând tu, o, fericită fecioară, să cercetezi pentru ultima oară pe părinţii tăi şi părăsind Memsevria şi întorcându-te în Macedonia, cetatea ta, ai găsit adormit pe fericitul tău tată şi, plângând, ai cântat lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântare şi slavoslovie aduci acum lui Dumnezeu-Hristos, Mirele tău, în Biserica Sa cea biruitoare şi în soborul fecioarelor celor înţelepte te veseleşti. Adu-ţi aminte şi de noi, cei păcătoşi şi smeriţi, care ne rugăm cu umilinţă către tine, lăudându-te aşa:
Bucură-te, că la Memsevria puţine zile ai vieţuit;
Bucură-te, că de acolo la cetatea ta ai venit;
Bucură-te, că de acolo un nor pe tine te-a răpit;
Bucură-te, că pe acel nor la cetatea Efesului ai sosit;
Bucură-te, că acolo în linişte întru Domnul te-ai săvârşit;
Bucură-te, că într-un mormânt nou bătrânul Apelian pe tine te-a îngropat;
Bucură-te, că a patra zi sfântul tău trup în mormânt nu s-a mai aflat;
Bucură-te, că Mirele tău Cel fără de moarte pe pământ pe tine te-a preaslăvit;
Bucură-te, că în cămara Sa cea de Mire, pe tine, mireasa Sa, te-a primit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe chinuri ai suferit;
Bucură-te, că multe suflete cu învăţăturile tale ai luminat;
Bucură-te, că pentru turma Păstorului Cel Mare multe oi cuvântătoare ai adunat;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul al 13-lea

O, Sfântă slăvită Mare Muceniţă a lui Hristos Irina, auzi-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii, cei ce alergăm cu credinţă la tine; fii mijlocitoare pentru noi, nevrednicii, care prin tine cerem ajutorul lui Dumnezeu; ajută-ne nouă, prin sfintele tale rugăciuni, la vremea sfârşitului nostru şi în ziua Judecăţii de Apoi, ca, fiind mântuiţi, împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu în veci laudă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna…, Condacul 1: Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos…,

Icosul 1

Îngerilor asemănându-te cu curăţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit pentru dragostea Mirelui tău, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai răbdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi, smeriţii, cu evlavie pe tine te lăudăm aşa:
Bucură-te, mlădiţă cerească din vlăstarul lui Hristos;
Bucură-te, vlăstarule tânăr cu rod preafrumos;
Bucură-te, sămânţă aleasă şi mult roditoare;
Bucură-te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântătoare;
Bucură-te, a multor suflete rază de mântuire;
Bucură-te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;
Bucură-te, că învăţăturile tale multora au fost de folos;
Bucură-te, că prin strălucirea vieţii tale Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, sămânţa cea bună cu rod însutit;
Bucură-te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;
Bucură-te, a nevăzuţilor vrăjmaşi biruitoare;
Bucură-te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;
Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

Condacul 1

Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare pe făclia cea mult luminoasă, pe Sfânta slăvita fecioară Irina, care, prin strălucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a făcut lumină; pe care lăudând-o, cu evlavie aşa să-i strigăm: Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

şi această

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Irina

Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, păcătoşii, către tine, Sfântă slăvită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, albina lui Hristos cea multlucrătoare, care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat şi prin a lor dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat; auzi-ne şi pe noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apăsaţi de conştiinţa mulţimii păcatelor noastre, care, prin a noastră nesimţire şi lenevire, sporesc şi se întăresc, şi ca o rugină veche, prin obişnuinţă, cheltuiesc şi strică în toată vremea tăria şi frumuseţea sufletelor noastre. Şi de aceea, te rugăm pe tine, porumbiţa lui Hristos cea curată şi preablândă, care prin sfântă neprihănire ai zburat de pe pământ către acoperământul cerescului Vultur, nu ne uita pe noi, cei nemernici şi cu totul neputincioşi, care ne zbatem, zăcând jos în această vale a plângerii şi a ispitirii, şi care îndrăznim a te pune pe tine mijlocitoare, sfântă fecioară, către Preabunul şi Preacuratul tău Mire, Hristos. Ia aminte la toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste alergăm la tine în vreme de necaz şi de primejdii.

Ştim că tu ai mare îndrăzneală către Preabunul nostru Mântuitor, pentru a Cărui dragoste ţi-ai pus sufletul tău; de aceea credem fără de îndoire că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne povăţuiască pe noi pe calea mântuirii şi să ne sprijine cu darul Său la vreme de ispite şi de încercări şi să ne acopere cu a Sa milă de toate primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi. Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, ca prin ea să vieţuim cu trezvie şi cu luare aminte, spre a scăpa de veşnicele munci şi a dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fără de margini şi să slăvim împreună cu tine, sfântă fecioară, pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul – 20 Noiembrie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

sf-grigorie-decapolitul

Troparul Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, glasul al 3-lea:

Chip te-ai făcut înfrânării şi prin dumnezeiescul Duh pe toţi i-ai luminat; alergarea dreptei credinţe ai săvârşit-o şi cu învăţăturile lumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi, Părinte Cuvioase Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

150389_grigorie-decapolitul

Condacul 1

Apărătorul nostru şi folositorul cel fierbinte, după datorie mulţumiri aducem ţie, Sfinte, noi, cei izbăviţi din nevoi cu rugăciunile tale. Ci ca cel ce ai către Domnul îndrăzneală, din toate primejdiile izbăveşte-ne pe noi, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Icosul 1

Îngerească viaţă alegând a petrece pe pământ, Părinte, ca să te bucuri cu îngerii în ceruri, ai părăsit toate cele veselitoare ale lumii şi, rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste, ai alergat la limanul cel de mântuire al sihăstriei; pentru care noi minunându-ne zicem ţie:
Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri Crucea Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai uitat dorul părinţilor tăi;
Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta;
Bucură-te, că ţi-ai logodit ţie curăţia;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam prin lăcomie;
Bucură-te, că prin postire ai domolit săltările trupului;
Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica Domnului;
Bucură-te, că dintr-însa ai născut duh de mântuire;
Bucură-te, căci cu secera rugăciunii ai curăţit spinii patimilor;
Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău;
Bucură-te, că ai semănat într-însul seminţele dreptei credinţe;
Bucură-te, că dintr-însele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

sf-grigorie-decapolitul-hagiu-01

Condacul al 2-lea

Văzându-se pe sine Sfântul izbăvit de grijile lumeşti, tăinuindu-se de slugile sale, a alergat la părintele şi păstorul care l-a învăţat rânduiala vieţii sihăstreşti şi l-a trimis a se nevoi cu pustnicii cei ce petreceau acolo aproape de dânsul şi cu care a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

sf_grigorie_decapolitul

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea răzvrătită a rău credinciosului egumen cunoscând-o, cu îndrăzneală l-ai înfruntat în sobor mustrându-l; iar el, trufaşul, mâniindu-se, a poruncit ca să te bată fără milă; tu însă, primind mulţimea loviturilor ca nişte rouă cerească, mulţumit-ai lui Dumnezeu; pentru care noi, lăudând râvna ta cea dumnezeiască, grăim ţie:
Bucură-te, că ai vădit cu îndrăzneală eresurile celor rău credincioşi;
Bucură-te, că ai fugit de locuirea cea împreună cu dânşii;
Bucură-te, că, pentru dreapta credinţă primind răni, te bucurai ca apostolii;
Bucură-te, apărătorul dogmelor celor soborniceşti şi apostoleşti;
Bucură-te, râvnitorul vieţii îngereşti;
Bucură-te, locuitorul pustiei cel ales;
Bucură-te, că prin vărsările lacrimilor ai stins focul păcatului;
Bucură-te, că prin stările la privegheri ai adormit valurile patimilor;
Bucură-te, căci cu dumnezeiasca smerenie ai smerit răutatea vrăjmaşilor diavoli;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit de nălucirile lor cele prefăcute în chip de lumină;
Bucură-te, că prin sihăstrie te-ai arătat ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor;
Bucură-te, căci cu lucrarea cuvântului te-ai arătat viţă mult roditoare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt prin rugăciunile tale cele primite pogorându-se, a gonit pe diavolii care te supărau şi te chinuiau spre păcatul trupesc; de care izbăvindu-te în vis prin venirea Preacuratei Maicii lui Dumnezeu ce s-a arătat în chipul maicii tale, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

sf-grigorie-decapolitul-hagiu-02

Icosul al 3-lea

Având dorire să vezi pe fratele tău cel după trup, ai trimis la dânsul pe ucenicul tău; iar tu, fiind cuprins de lumina cerească ce s-a pogorât peste tine, ai petrecut în bună mireasmă multe zile, până ce s-a întors ucenicul; atunci te-ai deşteptat, iar el înţelegând acea taină preamărită, a grăit către tine:
Bucură-te, văzătorule de cereşti vedenii;
Bucură-te, lăcaş de cerească lumină;
Bucură-te, că prin buna mireasmă a ei te-ai izbăvit de curgerea sângelui;
Bucură-te, că printr-însa ai scăpat de patimi şi de supărările diavolilor;
Bucură-te, că, răstignindu-te lumii, Domnului te-ai adus jertfă;
Bucură-te, căci cu sudorile sihăstriei ai stins cărbunii patimilor;
Bucură-te, că ai fost pildă tuturor spre mântuire;
Bucură-te, că pe mulţi mântuiţi ai adus Domnului;
Bucură-te, temelia cea neclintită a pustniceştilor strădanii;
Bucură-te, că ai înflorit ca un trandafir şi crin binemirositor în văile sihăstriei;
Bucură-te, că de la cer ai primit dar în chipul focului;
Bucură-te, că ai strălucit mai mult decât soarele;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri îndoite având sfântul pentru vedenia de care a fost uimit în multe zile, a chemat pe unchiul şi Părintele său Simeon ca să vină la dânsul; de la care luând buna încredinţare că vedenia aceea n-a fost de la întunecaţii diavoli, ci dumnezeiască şi îngerească, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai glas din cer strigându-te ca pe patriarhul Avraam: „Ieşi din pământul tău şi din rudenia ta şi mergi în pământul în care vei putea sluji lui Dumnezeu”; şi îndată ascultând dumnezeiasca poruncă, sculându-te, te-ai dus; pentru aceea grăim:
Bucură-te, că te-ai făcut următor lui Avraam cu credinţa;
Bucură-te, căci ca dânsul ai părăsit patria şi neamul;
Bucură-te, cu Isaac moştenitorule al credinţei;
Bucură-te, cu Iacov minte văzătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, noule Moise, cu nerăutatea;
Bucură-te, noule David, cu blândeţea;
Bucură-te, că te-ai arătat nou Iov cu răbdarea;
Bucură-te, că ai râvnit credinţa lui Iosif;
Bucură-te, că pentru credinţă te-ai aprins cu râvna ca Ilie;
Bucură-te, căci cu îndrăzneală ai mustrat ca Botezătorul;
Bucură-te, bărbat al doririlor duhului, noule Daniele;
Bucură-te, profet văzător de cele viitoare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 5-lea

Stea nerătăcită multluminoasă povăţuită de Duhul Sfânt te-ai arătat, în pustietăţi şi în oraşe, strălucind cu minunile, diavolii gonind şi bolile tămăduind; pentru care de către toţi vestindu-se minunile tale, cu mulţumire se aduce lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând popoarele faptele tale cele bune şi viaţa ta cea mai presus de om, cu credinţă au alergat ca la un trimis al lui Dumnezeu, primind folosul cererilor; cu care şi noi împărtăşindu-ne de facerile tale de bine, după Evanghelie preamărind pe Tatăl ceresc, cu mulţumire cântăm ţie:
Bucură-te, că ai îmbogăţit pe cel sărac din Priconis, ca marele Nicolae;
Bucură-te, că te-ai arătat cu blândeţe către cel ce te-a bătut ca pe o iscoadă;
Bucură-te, că ai vădit avuţia lui Mercurie că era din nedrepte agoniseli;
Bucură-te, că ai izbăvit din mare pe călugărul ce-ţi slujea ţie;
Bucură-te, că la Roma te-ai arătat mare făcător de minuni;
Bucură-te, că de acolo ai fugit de lauda oamenilor;
Bucură-te, că în Sicilia ai gonit pe balaurul ce se pornise asupra ta;
Bucură-te, că acolo pe femeia cea desfrânată o ai îndreptat la pocăinţă;
Bucură-te, căci cu rugăciunea ta către Dumnezeu ai îmblânzit pe păgâni;
Bucură-te, că în chip nevăzut ai trecut prin oastea de sarazini;
Bucură-te, că ai vindecat mâna ce se uscase a sarazinului pe care o ridicase ca să te junghie;
Bucură-te, căci cu rugăciunile tale s-a tămăduit cel îndrăcit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor purtător de Dumnezeu fiind, ai învăţat a ne închina Treimii în Unime şi Unimii în Treime, şi făcându-te vas ales ca marele Pavel, te-ai aprins de râvnă, dorind de mucenicie pentru sfintele icoane; iar Dumnezeu te-a păzit în viaţa aceasta ca să foloseşti multora care au cântat Lui: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind tu ca al doilea Pavel în Tesalonic, petreceai în multe lipsuri dintre cele ale vieţii trupeşti; dar Dumnezeu purtând grijă de tine, te hrănea prin cinstita femeie, ca pe Ilie prin corbi şi ca pe Daniel în groapa leilor prin îngeri; iar noi, auzind credinţa ce aveai către Dumnezeu în Care ai nădăjduit, grăim ţie:
Bucură-te, că în multă lipsă fiind n-ai slăbit nevoinţele sihăstriei;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai răbdat foamea şi lipsa de îmbrăcăminte;
Bucură-te, că pe femeia cea săracă ai folosit cu izvorârea de smoală;
Bucură-te, că ai vădit pe cel ce ascunsese din milostenia cea rânduită pentru săraci;
Bucură-te, că ai tămăduit pe cel nebun îndrăcit ce sărise în spatele tău;
Bucură-te, că ai vădit pe călugărul ce se prefăcea că este îndrăcit;
Bucură-te, căci cunoscând vicleşugurile diavolilor, ca pe nişte păianjeni le-ai risipit;
Bucură-te, că întru toate desăvârşit i-ai ruşinat pe ei;
Bucură-te, că mai înainte ai spus pristăvirea stâlpnicului şi a celor doi fraţi;
Bucură-te, că asemenea ai vestit şi altui bătrân să-şi gătească mormântul;
Bucură-te, căci, cunoscând cu duhul, ai înfruntat pe cel ce nu îngropase pe cel mort găsit pe cale;
Bucură-te, că deştepţi mintea celor ce sunt îngropaţi în mormântul lenevirii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 7-lea

Vrând odinioară să mergi în părţile slovenilor spre a vieţui în mai multă linişte acolo, mergând puţin pe cale, te-ai întors degrabă, căci ai cunoscut urgia lui Dumnezeu ce era să cadă peste puţin timp asupra lor; iar ucenicul tău, înspăimântându-se de mai înainte cunoaşterea ta, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a Dumnezeu prin tine minune preamărită cu boierul cel închis în temniţă, căci hotărât fiind el de pierzare, ai cunoscut aceasta cu darul lui Dumnezeu; pentru care asemănându-te marelui Nicolae, îndată ai alergat la mai-marele cetăţii şi cu multe rugăciuni l-ai izbăvit din amara moarte; iar el, aducându-ţi mulţumire, a grăit către tine:
Bucură-te, izbăvitorul celor osândiţi la moarte;
Bucură-te, ajutătorul celor în primejdii;
Bucură-te, că ai fost liman celor învăluiţi de marea acestei vieţi;
Bucură-te, că din nevoi se izbăveau şi se izbăvesc cei ce cheamă numele tău;
Bucură-te, că, mai înainte cunoscând venirea ucenicului tău, l-ai întâmpinat;
Bucură-te, că ai izbăvit de moarte pe cel muşcat de viperă;
Bucură-te, că ai izbăvit pe fecioară de durerile ochilor şi de orbire;
Bucură-te, că ai tămăduit de răceală pe cel bolnav ce se culcase pe patul tău;
Bucură-te, că ai tămăduit pe cel bolnav de friguri prin îmbrăcarea cu rasa ta;
Bucură-te, că ai izbăvit pe o femeie săracă, bolnavă de durerea capului;
Bucură-te, că ai gonit pe diavolul din călugărul ce se chinuia rău;
Bucură-te, primeşte de la noi cei supăraţi de diavoli, de trup şi de lume;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 8-lea

Străină viaţă petrecând pe pământ, Fericite Părinte Grigorie, cu totul ţi-ai înălţat mintea către cele cereşti, minunând pe îngeri şi pe oameni cu răbdarea ta; pentru aceasta acum, luând răsplătire de la Dumnezeu, cânţi Lui neîncetat împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu trupul ai fost întru cei de jos ca un om, iar cu mintea nu te-ai dezlipit de cele de sus; pentru aceasta te-ai învrednicit a scoate foc din gura ta, care ţi-a luminat faţa mai mult decât soarele; de care înfricoşându-se ucenicul tău, i-ai poruncit ca până la sfârşitul tău să păzească taina, ferindu-te de laudele oamenilor; deci şi noi cu dânsul grăim ţie:
Bucură-te, cel ce ai lucrat privind spre cele de sus;
Bucură-te, că întotdeauna ai privit la sfârşitul lucrării celei de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, că pentru neîncetatele rugăciuni ai primit de la Dumnezeu sabie aurită;
Bucură-te, căci cu dânsa ai tăiat spinul păcatului;
Bucură-te, că, în trup fiind, ai auzit cântare îngerească;
Bucură-te, că prin curăţia minţii te-ai învrednicit de taine dumnezeieşti ca acestea;
Bucură-te, căci cu voinţa cea îndreptată spre Dumnezeu te-ai îndumnezeit după dar;
Bucură-te, că, în trup fiind, te-ai făcut lăcaş curat Preasfintei Treimi;
Bucură-te, că în chip nevăzut ai mers cu Ioan ucenicul tău pe cale;
Bucură-te, că de multe ori te-ai arătat unchiului tău în vremea rugăciunii;
Bucură-te, că mai înainte apucând ai mântuit pe stâlpnicul ce era să cadă în păcat;
Bucură-te, grăim ţie cei ce ne izbăvim de toate păcatele în toată vremea;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 9-lea

Toată latura Decapolei, Asia, Bizanţul, Tesalia, Roma, Răsăritul şi Apusul propovăduiesc lucrarea minunilor tale, cu care pe mulţi din dureri şi din necazuri i-ai izbăvit, vrednicule de minune, pe cei ce au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult bârfitori, care se fălesc numai cu filosofia cea deşartă, nu pricep cum tu, în trup muritor fiind, ai biruit hotarele firii, vieţuind ca un fără de trup cu darul lui Dumnezeu; iar noi mulţumire aducând Celui ce te-a mărit în viaţă şi după moarte, cântăm ţie:
Bucură-te, că prin multă strădanie ai câştigat înţelepciunea cea de sus;
Bucură-te, cel ce ai defăimat înţelepciunea cea deşartă;
Bucură-te, cel ce ai fost dulce la cuvânt şi mângâietor în învăţături;
Bucură-te, cel ce multe cetăţi le-ai izbăvit din rătăcirea idolilor;
Bucură-te, că la liman bun corabia Bisericii lui Hristos a ajunge te-ai nevoit;
Bucură-te, că pentru dânsa te-ai primejduit până la moarte;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos te-ai nevoit până la vărsarea sângelui;
Bucură-te, căci cu râvna dreptei credinţe te-ai făcut mucenic fără de sânge;
Bucură-te, că ai mărturisit pe Hristos a fi Dumnezeu şi om;
Bucură-te, că icoană ai zugrăvit întrupării Lui;
Bucură-te, că ai ars cu focul duhului bârfelile ereticilor, ca pe nişte neghină şi pleavă;
Bucură-te, căci cu lopata dreptei credinţe le-ai vânturat pe ele;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 10-lea

Voind a te asemăna Stăpânului Hristos, cu nerăutate ai iubit pacea şi dragostea şi n-ai răsplătit rău pentru rău; ci pentru cei ce te-au năpăstuit şi te-au bătut te-ai rugat, ca şi Acela pentru răstignitorii Lui şi ca Întâiul Mucenic Ştefan pentru cei ce l-au ucis cu pietre; cu care acum bucurându-te, cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit împotriva patimilor şi tare nesurpat al curăţiei te-ai arătat, Părinte Cuvioase, căci cu privegherea gonind somnul lenei, te-ai făcut casă Duhului Sfânt şi nici măcar în somn sau în vis n-au putut diavolii cu năluciri să te înşele; pentru care noi, lăudându-te, grăim către tine:
Bucură-te, păzitorul cel ales al fecioriei;
Bucură-te, că urmarea lui Hristos ca Pavel în trupul tău o ai purtat;
Bucură-te, că eşti numit cu numele privegherii;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de cămara cea de mire a Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, slujitorule al Preacuratei Fecioare şi Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule al cinstitei sale icoane;
Bucură-te, că prin alegerea lui Dumnezeu ca un vrednic ai primit preoţia;
Bucură-te, că ai adus lui Hristos jertfă cu inima curată;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai tras din adâncul pierzării de suflet;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai făcut îngeri la minte;
Bucură-te, că din poftele cele necurate izbăveşti pe mulţi;
Bucură-te, că potoleşti aprinderea patimilor noastre celor trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 11-lea

Împăratul împăraţilor şi Dumnezeu vrând să te cheme la Sine, ca să-ţi răsplătească cu bogate daruri pentru multe ostenelile tale, a îngăduit să pătimeşti de boală cumplită; din care după rugăciunea ta izbăvindu-te, ai cerut boala dropicii, prin care s-a făcut mai mult arătată răbdarea ta; iar tu până la sfârşit ai dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie primitoare de lumina înţelegătoare te cunoaştem pe tine, Părinte, că râvnind la bunătăţile cuvioşilor celor mai înainte de tine, te-ai aprins de dumnezeiescul foc, pe care Domnul a venit să-l arunce pe pământ, şi ai ars toată materia cea poftitoare de cele de jos şi către cunoştinţa cea dumnezeiască ai povăţuit pe cei ce au năzuit către tine; pentru care grăim ţie:
Bucură-te, că întru toate te-ai făcut următor al marelui Antonie;
Bucură-te, cel ce cunoşti gândurile ca marele Eftimie;
Bucură-te, cel ce înfrânezi poftele ca Sava sfinţitul;
Bucură-te, învăţătorule al pustiei ca marele Teodosie Chinoviarhul;
Bucură-te, cel ce iubeşti tăcerea ca marele Arsenie;
Bucură-te, cel ce îndrepţi spre pocăinţă ca Efrem Sirul;
Bucură-te, stâlp al răbdării şi făcător de minuni;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe ca şi mărturisitorii Maxim şi Teodor Studitul;
Bucură-te, că ai vieţuit în blândeţe şi în nerăutatea inimii;
Bucură-te, că te-ai făcut comoară a toată fapta bună;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai făcut bună mireasmă a lui Hristos;
Bucură-te, că te desfătezi întru viaţa veseliei cea de taină;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 12-lea

Vrând unchiul şi părintele tău să te vadă mai înainte de a trece tu din viaţa aceasta, ţi-a scris să mergi la dânsul, aflându-se închis pentru sfintele icoane; iar tu, Fericite, deşi erai cuprins de boală, ai mers cale îndelungată, ca un diamant multrăbdător, şi sărutându-vă unul pe altul şi duhovniceşte bucurându-vă, v-aţi despărţit; şi după pătimirea unui an deplin în cumplita boală, ai adormit somnul cel cuvios al sfinţilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând adormirea ta, te lăudăm ca pe cel ce bine te-ai nevoit, alergare ai săvârşit, credinţa ai păzit; pentru care mărturie este cinstitul tău trup, care cu darul lui Dumnezeu se păzeşte întreg şi nestricat. Din el culegem noi nenumărate tămăduiri de boli, de faceri de minuni şi grăim ţie cu credinţă:
Bucură-te, cel ce ai fost înger în trup şi acum dănţuieşti cu îngerii;
Bucură-te, Sfinte, care te veseleşti cu toţi sfinţii;
Bucură-te, cu apostolii şi cu mucenicii vorbitorule;
Bucură-te, cu cuvioşii şi cu drepţii locuitorule;
Bucură-te, că după trup ţi-a fost naşterea şi creşterea în Decapolia;
Bucură-te, că în veci moşteneşti Ierusalimul cel de sus;
Bucură-te, comoară nepreţuită a ţării Valahiei;
Bucură-te, că de multe feluri de primejdii pe aceasta o păzeşti;
Bucură-te, lauda cea de cinste a sfintei Mănăstiri Bistriţa;
Bucură-te, podoabă a tot clerul bisericesc;
Bucură-te, mângâierea celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, bucuria celor necăjiţi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul al 13-lea

O, Părinte Sfinte Cuvioase Grigorie, plăcutule al lui Hristos şi ajutătorul tuturor celor în nevoi, care în viaţa ta pe pământ după Evanghelie ai fost lumina lumii, iar după moarte, din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ai fost dat păzitor acestei ţări creştineşti prin aducerea sfintelor tale moaşte, primind acum acest puţin dar de la noi, smeriţii, mijloceşte către Dumnezeu că în veacul acesta să ne izbăvească de toată primejdia şi neputinţă, iar în cel viitor de veşnicele chinuri şi împreună cu tine să ne învrednicească în pământul celor vii să cântăm Lui: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngereasca viaţă alegând a petrece…, Condacul 1: Apărătorul nostru şi folositorul cel fierbinte…,

Icosul 1

Îngerească viaţă alegând a petrece pe pământ, Părinte, ca să te bucuri cu îngerii în ceruri, ai părăsit toate cele veselitoare ale lumii şi, rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste, ai alergat la limanul cel de mântuire al sihăstriei; pentru care noi minunându-ne zicem ţie:
Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri Crucea Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai uitat dorul părinţilor tăi;
Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta;
Bucură-te, că ţi-ai logodit ţie curăţia;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam prin lăcomie;
Bucură-te, că prin postire ai domolit săltările trupului;
Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica Domnului;
Bucură-te, că dintr-însa ai născut duh de mântuire;
Bucură-te, căci cu secera rugăciunii ai curăţit spinii patimilor;
Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău;
Bucură-te, că ai semănat într-însul seminţele dreptei credinţe;
Bucură-te, că dintr-însele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

Condacul 1

Apărătorul nostru şi folositorul cel fierbinte, după datorie mulţumiri aducem ţie, Sfinte, noi, cei izbăviţi din nevoi cu rugăciunile tale. Ci ca cel ce ai către Domnul îndrăzneală, din toate primejdiile izbăveşte-ne pe noi, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie!

şi aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

O, Cuvioase Sfinte Grigorie, credem că încă în trup vieţuind te-ai făcut lăcaş Sfintei Treimi, la Care acum mutat fiind, neîncetat te rogi împreună cu toţi sfinţii şi cu Preacurata Maica lui Dumnezeu pentru întărirea Sfintelor Biserici, a patriarhilor, a împăraţilor, a domnilor, a supuşilor, a preoţilor, a călugărilor şi pentru sănătatea şi mântuirea tuturor drept-credincioşilor creştini. Cu umilinţă cădem la racla cu sfintele tale moaşte şi le sărutăm cu dragoste, rugându-te: întăreşte şi păzeşte acest sfânt lăcaş, pe care ţi l-ai ales sălaş, această sfântă mănăstire care te are pe tine apărător întru sine, precum şi toate oraşele şi satele şi pe toţi locuitorii din ele. Nu trece cu vederea nici pe cei ce năzuiesc la sfintele tale moaşte, care cu credinţă căzând se închină şi le sărută, rugându-se a li se dărui sănătate şi izbăvire de supărarea duhurilor necurate şi de alte boli nenumărate, care dobândindu-şi dorita izbăvire şi sănătate, împreună cu noi lui Dumnezeu să-I înălţăm slavă, iar ţie pentru datornica mulţumire îţi aducem icoasele acestea, întru care mărim şi lăudăm nevoinţele tale, privegherile, posturile, rugăciunile, luptele cu diavolii, bătăile şi toate ale tale fapte bune; pentru care toţi zicem: Bucură-te, Preafericite Părinte, preaînţelepte Grigorie!

Rugăciunea a doua către Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

O, întru tot Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie, cel ce din pruncie te-ai dat pe tine Domnului rănindu-te de focul dragostei Lui şi părăsind toate deşertăciunile lumii ca pe nişte gunoaie, lăsând şi pe părinţii tăi, ai urmat cu toata dragostea după Dânsul, iubindu-L mai mult decât toate bunătăţile cele trecătoare ale lumii acesteia. Că luminându-ţi-se ochii sufletului tău, cu toată curăţia I-ai slujit Lui ca un înger în trup, Care te-a preamărit cu darul facerii de minuni în viaţă şi după moarte, că aşa măreşte Dumnezeu pe cei ce-L slăvesc pe El. De la Care, Fericite, după multe trude şi osteneli, ai aflat har şi milă, că sfinţindu-te priveşti cu cetele îngereşti la lumina cea preadulce a Preasfintei Treimi. Rugămu-te dar, Sfinte al lui Dumnezeu, primeşte aceste rugăciuni de la noi, slugile tale, care nădăjduim la ajutorul tău, cei ce ne-am îmbogăţit cu sfintele tale moaşte, care cu darul lui Dumnezeu revarsă mireasmă bună şi încuviinţată celor credincioşi. Deci avându-te către Milostivul Dumnezeu bun părtinitor, aducem ţie această puţină a noastră rugăciune, şi fii folositor şi rugător pentru noi către Dumnezeu, ca prin rugăciunile tale să fim apăraţi de luptătorii noştri vrăjmaşi văzuţi şi nevăzuţi, izbăvindu-ne şi de toată ispita şi necazul cel negândit şi neaşteptat şi de chinurile cele veşnice ce va să fie şi să aflăm mila în ziua Judecăţii a ne învrednici şi noi cu tine de nespusele bunătăţi, privind lumina cea preadulce şi desfătată a feţei lui Dumnezeu, slăvind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Acatist pentru liniştirea sufletului

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

580624_416875255059517_1200750611_n

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!

TROPARUL (Glas 1)

Liniștitorul Cel Sfânt și minunat al valurilor înspumate și salvatorul trupesc și sufletesc al Sfântului Petru, liniștește-ne pe noi sufletește și trupește și salvează pe toți aleșii Tăi din focul ce va fi să vină, ca să-Ți cântăm: Iisuse, salvator ceresc, salvează-ne pe noi păcătoșii.

CONDAC 1

Trimis ai fost de Dumnezeu pe pământ să salvezi neamul omenesc de la prăbușire totală, iar noi, cei de acum, Îți cântam: Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

ICOS 1

Planul cel Sfânt și Dumnezeiesc a fost realizat prin Tine, Doamne Iisuse, Care ai acceptat smerita lucrare de a Te întrupa în pântecul Preacuratei Maicii Tale, Tu Care ești necuprins în ceruri, ai fost cuprins de pântece feciorelnic, iar noi cântăm așa :

Iisuse, liniștea copiilor noștri,

Iisuse, liniștea celor tulburați,

Iisuse, liniștea celor înviforați cu idei sau fapte rele,

Iisuse, liniștea celor împovărați cu minciuni sau vorbe deșarte,

Iisuse, liniștea celor smeriți,

Iisuse, liniștea celor ce nu sunt amăgiți,

Iisuse, liniștea celor curați la suflet,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 2

Dragoste multă având Maica de la Tine, nu s-a tulburat când I s-a vestit de dreptul Simion, că prin sufletul ei va trece sabia, ci mai vârtos a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 2

Sfânta Familie, compusa din Preacurata Fecioară, Dreptul Iosif – protectorul si micuțul prunc Iisus, nu s-a tulburat la vestirea de către Îngerul trimis din Împărăția Cerurilor, care a zis: ” – Scoală, Iosife, ia pruncul și pe Fecioara și fugi în Egipt, că Irod împăratul a pus gând rău pruncului”. Cu toții ascultând, ați făcut așa cum s-a poruncit, iar noi cântăm din toata inima așa :

Iisuse, liniștea Sfintei familii,

Iisuse, liniștea familiilor noastre,

Iisuse, liniștea rugăciunilor noastre,

Iisuse, liniștea Sfinților Îngeri păzitori,

Iisuse, liniștea Sfinților ocrotitori,

Iisuse, liniștea Heruvimilor mângâietori,

Iisuse, liniștea Serafimilor ascultători care cânta melodios,

Iisuse, liniștea Sfinților Îngeri de la tronul Tău ceresc,

Iisuse, liniștea Domniilor cerești,

Iisuse, liniștea Sfinților Arhangheli și a oștirilor cerești ordonate,

Iisuse, liniștea Scaunelor cerești,

Iisuse, liniștea Începătoriilor,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 3

Întorcându-vă din Egipt și stabilindu-vă țn Nazaret, ati căutat liniștea cea minunată, lucrând în pace și cântând lui Dumnezeu : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 3

La vârsta de 12 ani, trup de copil având, dar inteligența fiind Dumnezeiască, ai uimit pe toți învățații timpului acela, cărora, timp de trei zile, le-ai explicat adevărurile sfinte, drept pentru care unii s-au lămurit, iar noi cu liniște și pace în suflet cântăm :

Iisuse, liniștea Nazaretului,

Iisuse, liniștea pământească,

Iisuse, liniștea lucrătorilor cinstiți,

Iisuse, liniștea copiilor ascultători,

Iisuse, liniștea dezbaterilor sfinte,

Iisuse, liniștea celor ce Te-am auzit,

Iisuse, liniștea celor ce Te-am ascultat,

Iisuse, liniștea celor pe care I-ai învățat,

Iisuse, liniștea celor pe care I-ai luminat,

Iisuse, liniștea celor care, pe calea Adevărului au umblat,

Iisuse, liniște duhovnicească,

Iisuse, liniște nepricepută de mintea omenească,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 4

Tulbureala vremurilor acelora și vuietul zgomotos al evenimentelor din timpul tinereții Tale pământești nimic rău nu Ți-au făcut, Doamne Iisuse, ci pe toate le-ai petrecut, iar noi cântăm cu drag : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 4

Dincolo de vremuri a fost Tatăl Ceresc, Care Te-a ocrotit, cu ocrotire cerească, nimeni nu s-a atins de Tine, fiindcă ai fost supravegheat și îndrumat, iar noi din toata inima strigăm:

Iisuse, liniștea tinereților tale,

Iisuse, liniștește și pe tinerii din zilele noastre,

Iisuse, liniștea celor din jurul tău,

Iisuse, liniștea celor ce te-au dorit mereu,

Iisuse, liniște netulburată,

Iisuse, liniște mult visată,

Iisuse, liniște neînviforată,

Iisuse, liniște necurmată,

Iisuse, liniște mult prea-adevărată,

Iisuse, liniște nefurată,

Iisuse, liniște ponderată,

Iisuse, liniște prea-curată,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 5

Botezând la Iordan, Sfântul Ioan Botezătorul aducea pace și liniște în sufletele multora, iar când te-a văzut a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii!”, iar noi cu toții într-un glas să cântăm : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 5

Zbuciumul multora s-a potolit la botezul Sfântului Ioan, iar la botezul Tău, Doamne, glas ceresc s-a auzit de la Tatăl, Care spunea: „Acesta este Fiul Meu iubit, întru Care am binevoit”, iar Duhul Sfânt, în chip de porumbel, S-a așezat pe umărul Tău, apoi plecând în pustiu, în pace și liniște ai postit 40 de nopți, rugându-te către Tatăl Ceresc, iar noi cântăm:

Iisuse, liniștea celor botezați,

Iisuse, liniștea celor ce se pocăiesc,

Iisuse, liniștea celor ce la nimeni rău nu doresc,

Iisuse, liniștea celor ce au auzit glasul părintesc al Tatălui Ceresc,

Iisuse, liniștea celor ce postesc,

Iisuse, liniștea celor ce cu buna nevoință se nevoiesc,

Iisuse, liniștea celor ce Te iubesc,

Iisuse, liniștea celor ce în virtuți creștinești înfloresc,

Iisuse, liniștea celor ce slăvesc pe Bunul Dumnezeu,

Iisuse, liniștea celor ce slăvesc Puterile Cerești,

Iisuse, liniștea celor ce nu se grăbesc să facă rău,

Iisuse, liniștea celor ce sunt ca Tine,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 6

Într-un mod foarte liniștit l-ai alungat pe vicleanul ispititor care era dornic să vadă, Cine ești, si Tu I-ai poruncit să meargă înapoia Ta și să se închine lui Dumnezeu, iar el fugind, nu I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 6

După postirea minunată în pustiu și după alungarea ispititorului vrăjmaș ai început să alegi pe Sfinții Apostoli din oameni, neținând cont de vârsta lor, iar noi așa cântăm: Iisuse, liniște Dumnezeiască pe pământ,

Iisuse, liniște sfântă și strălucitoare,

Iisuse, liniște minunată, Care niciodată nu moare,

Iisuse, liniște binecuvântată de Tatăl nostru Cel Ceresc,

Iisuse, liniștea rugăciunii smerite,

Iisuse, liniștea viețuirii cinstite,

Iisuse, liniștea în duh și adevăr,

Iisuse, liniștea Sfinților Apostoli,

Iisuse, liniștea celor ce te-au cunoscut,

Iisuse, liniștea celor cu vârsta înaltă,

Iisuse, liniștea celor cu vârsta mijlocie,

Iisuse, liniștea feciorilor și a fecioarelor curate,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 7

Propăvăduind Sfânta Evanghelie, ai făcut minuni mari, ai plătit vama cu un ban scos din gura unui pește, ai înviat morții, scoțând rudele din zbuciumul provocat de moartea celor apropiați, ai oprit vântul și valurile mării cu puterea Ta supra-omenească, l-ai salvat pe ucenicul Tău Petru de la înnec, iar altă dată pe toți cei 12 Apostoli, care strigau înfricoșați: „Scoală, Doamne, ca noi pierim!” așa și noi acum strigăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 7

Oamenii care au văzut certarea mării și oprirea vântului au rămas mirați și se întrebau: „Cine este Acesta, de care vântul și valurile mării ascultă?” Iar noi acum liniștiti cântăm:

Iisuse, liniștitorul valurilor marii,

Iisuse, liniștitorul vântului,

Iisuse, liniștitorul sufletelor Sfinților Apostoli,

Iisuse, liniștitorul întregului zbucium,

Iisuse, liniștitorul sufletelor celor aleși de tine,

Iisuse, liniștitorul celor ce s-au neliniștit,

Iisuse, liniștitorul celor ce s-au întrebat,

Iisuse, liniștitorul celor ce pe toate le-au priceput,

Iisuse, liniștitorul celor ce sunt în multe nevoi,

Iisuse, liniștitorul celor ce sunt oameni ca noi,

Iisuse, liniștitorul celor smeriți și binecuvântați,

Iisuse, liniștitorul celor greu încercați,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 8

Cei care au fost zbuciumați de duhurile răului, nu puteau dormi și nici locui în așezăminte omenești, iar lui Dumnezeu nu puteau să-I cânte: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 8

În mai multe rânduri ai scos duhurile rele din oameni, din copii sau femei, curățându-i, luminându-i și liniștindu-i, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniștitorul celor care au fost bântuiți de duhuri rele,

Iisuse, liniștitorul celor ce nu puteau locui în locuințe

Iisuse, liniștitorul celor ce au trăit în morminte,

Iisuse, liniștitorul celor ce aveau duh rău și ieșeau la drum,

Iisuse, liniștitorul și curățitorul Mariei Magdalena,

Iisuse, liniștitorul femeii cananeence,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul femeii cananeence,

Iisuse, liniștitorul copilului care era aruncat în foc sau apă de duhurile rele,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul oamenilor chinuiți de duhurile necurate,

Iisuse, liniștitorul creștinilor,

Iisuse, liniștitorul sfânt și preacurat, biruitor asupra tuturor relelor,

Iisuse, liniștitorul celor ce nu te știau,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 9

Voind unii, tulburați cu duhul, să Te ia și să Te arunce într-o prăpastie, nimic nu au reușit, căci, trecând printre ei, ai plecat din locul acela, iar aceia nedându-și seama de nimic, nu cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 9

Unii nu au vrut să asculte vestea bună a Împărăției Cerurilor, ci se nelinișteau, iscodind sau căutând motive Fiului lui Dumnezeu, dar toți fiind loviți în fapta sau în cuvânt de Duhul Domnului Iisus Hristos, plecau fără cuvânt de încrâncenare, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniștitorul celor ce au vrut să Te arunce în prăpastie,

Iisuse, liniștitorul celor ce aprig se porniseră împotriva Ta,

Iisuse, liniștitorul celor ce Te urmăreau fără motiv,

Iisuse, liniștitorul celor ce Te iscodeau,

Iisuse, liniștitorul celor ce cu dragoste Te priveau,

Iisuse, liniștitorul și vindecătorul soacrei Sfântului Petre,

Iisuse, liniștitorul sutașului căruia I-ai vindecat sluga,

Iisuse, liniștitorul și speranța celui vindecat la Siloam,

Iisuse, liniștea și vederea orbului din naștere,

Iisuse, liniștea leproșilor vindecati,

Iisuse, liniștea surorilor lui Lazăr, cel înviat după 4 zile,

Iisuse, liniștea lui Zaheu vameșul, care s-a pocăit de faptele lui,

Iisuse, linistește sufletele noastre și salvează pe supușii Tăi.

CONDAC 10

Oamenii cei răi, văzând minunile Tale și propovăduirea Ta cea minunată, împinși de duhuri rele, s-au gândit să Te prindă, uitând să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 10

Știind că vei fi trădat, prins și răstignit, de trei ori ai vestit Apostolilor Tăi, pătimirile tale, apoi, schimbându-te la față, pe muntele Taborului, le-ai arătat ființa Ta Dumnezeiască, iar ei, neputând privi întreaga-Ți strălucire, au căzut jos, iar noi cu cinste strigăm :

Iisuse, liniște dorită,

Iisuse, liniște neoprită,

Iisuse, liniște sfântă, Care nu te-ai tulburat ușor,

Iisuse, liniște primitoare de vești rele,

Iisuse, liniște primitoare de patimi,

Iisuse, liniște strălucitoare, Care Te-ai arătat în muntele Tabor,

Iisuse, liniște cuprinzătoare dintre Moise și Ilie,

Iisuse, liniște arătătoare de Dumnezeu,

Iisuse, liniște cu efect minunat,

Iisuse, liniște cutremurătoare,

Iisuse, liniștea mea de viața viitoare,

Iisuse, liniște sfântă, cu adâncă chemare,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 11

Bătrânii, cărturarii și arhiereii au beneficiat de un trădător, pe nume Iuda Iscariotul, care, neliniștit fiind, a acceptat să facă vânzare pentru 30 de arginți, uitând să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 11

Făcând Cina de Taină, Care înfricoșătoare era, datorita relelor ce se lucrau, împreună cu cei 12 Apostoli ai stat la masa, iar celui ce urma să Te trădeze, I-ai spus cu liniște Dumnezeiască: „du-te și împlinește ce ai de împlinit”. După ce trădătorul a plecat, împreună cu ceilalți ai intrat în grădina Ghetsimani, unde lacrimi de sânge curgeau din ființa Ta Dumnezeiască, iar Tatăl Ți-a trimis un Sfânt Înger de întărire, iar noi cântăm așa:

Iisuse, liniște de nedescris pentru noi,

Iisuse, liniște desăvârșită în fața multor nevoi,

Iisuse, liniște minunată, Care ai înfruntat pe trădător,

Iisuse, liniște de nedescris, Care nu l-ai oprit pe trădător,

Iisuse, liniște tainică, Care pentru tot Te-ai pregătit,

Iisuse, liniște înfricoșătoare la Cina cea de Taină,

Iisuse, liniștea celor rămași cu Tine,

Iisuse, liniștea rugăciunii Tale,

Iisuse, liniștea lacrimilor amare,

Iisuse, liniștea lacrimilor de sânge,

Iisuse, liniștea minunată, Care ai văzut pe Îngerul de întărire,

Iisuse, liniștea dispusă spre jertfă și sacrificiu suprem,

Iisuse, liniștește sufletele noastre și salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 12

Oamenii cei răi, însoțiți de trădător, au venit în grădina Ghetsimani, au luat pe Domnul Iisus și L-au legat, iar Petru Apostolul, aprinzându-se, a tras sabia și a tăiat urechea lui Malhus, iar Domnul Iisus I-a zis: „Baga sabia la loc în teaca, că cel ce dă cu sabia, de sabie va pieri.” Atunci toți s-au risipit, iar cei ce L-au luat pe Domnul Iisus nu au cântat : Aliluia! Aliluia! Aliluia!

ICOS 12

Ai fost supus judecății nedrepte, Doamne Iisuse, ai fost purtat de la Ana la Caiafa, de la Pilat la Irod (Antipa), ai fost îmbrăcat cu haină roșie, cu cununa de spini pe cap, cu trestie bătut, la stâlp legat și biciuit, spre Golgota dus cu crucea în spate, iar femeile plângeau. Însă Tu le-ai spus: „nu Mă plângeți pe Mine, fiice ale Ierusalimului, ci plângeți-vă pe voi!” Apoi, răstignit pe cruce, ai zis : „Iartă-le, Tată Ceresc, că aceștia nu știu ce fac”, după care ai strigat cu glas tare: ”Tată Ceresc, în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu!”. Atunci, cerul s-a întunecat, pământul s-a cutremurat, catapeteasma templului s-a rupt în două, Prea Curata Maica Ta s-a întristat, iar noi strigăm așa :

Iisuse, liniștea Celui Ce pe toate le-ai acceptat,

Iisuse, liniștea îndurărilor,

Iisuse, liniștea suferințelor,

Iisuse, liniștea îndurată a celor ce Te-au urmat la calvar,

Iisuse, liniștea celor ce Te plângeau,

Iisuse, liniștea Veronicăi, care pe față Te-a șters,

Iisuse, liniștea minunilor de pe ultimul drum,

Iisuse, liniștea iubitorilor Tăi de acum,

Iisuse, liniștea puterii Tale Dumnezeiești, Ce mult ai suferit pentru noi,

Iisuse, liniștea celor iertați,

Iisuse, liniștea tâlharului binevoitor,

Iisuse, liniștea Sfântului Ioan Evanghelistul, care a luat-o în grijă pe Preacurata Maică a Ta,

Iisuse, liniștește sufletele noastre ți salvează pe aleșii Tăi.

CONDAC 13

A treia zi după scripturi ai înviat, Doamne, Iisuse Hristoase, iar noi, creștinii din România și din toată lumea, cântăm: Aliluia, Aliluia, Aliluia (de 3 ori) Apoi Icos 1 si apoi Condac 1.

Rugăciune pentru liniștirea sufletească

Doamne, Iisuse Hristoase, Mântuitorule al nostru, protectorule și binefăcătorule al întregii omeniri, liniștește sufletele noastre cele zbuciumate și ne îndeamnă pe toți pe calea mântuirii și a sfintei conlucrări cerești. Amin.

Acatistul Sfântului Antipa de la Calapodeşti (vindecător al bolilor fără leac) – 10 Ianuarie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

sfantul-antipa-de-la-calapodesti-vindecator-al-bolilor-fara-leac-6014018

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1
Ca pe o vistierie a nevoinţelor sihăstreşti, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuţilor şi lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria şi neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Icosul 1
Din pruncie ai fost ales să fii sălaş al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune şi în râvna către viaţa cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;
Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;
Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;
Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;
Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;
Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;
Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;
Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;
Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;
Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;
Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;
Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 2
Auzind cuvintele psalmistului care zice: “Arată-mi, Doamne, calea pe care trebuie să merg, că la Tine am ridicat sufletul meu”, ai plecat la Mănăstirea Neamţ unde ţi-ai închinat viaţa slujind lui Hristos şi ascultării necondiţionate potrivit regulilor sfinte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Dacă ai părăsit casa părintească şi satul natal, ai intrat în obştea fraţilor şi călugărilor din lavra Neamţului unde ai căutat neîncetat să urmezi pravila Bisericii şi să te înduhovniceşti din viaţa părinţilor îmbunătăţiţi. Pentru aceasta, primeşte de la noi cântarea aceasta:
Bucură-te, că de tânăr ai plecat spre nevoinţă;
Bucură-te, că te mângâi din iubire şi credinţă;
Bucură-te, că la Neamţu ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că Fecioara ţi-a fost ţie ocrotire;
Bucură-te, că dorit-ai sfânta viaţă îngerească;
Bucură-te, că-ntru tine Domnu’ a vrut să locuiască;
Bucură-te, că virtutea ai avut-o ca arvună;
Bucură-te, că vrăjmaşii n-au putut să te răpună;
Bucură-te, că în suflet ai purtat pe Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce cerul l-ai coborât pe pământ;
Bucură-te, că viaţa nu ţi-a fost decât o cruce;
Bucură-te şi primeşte lauda ce ţi-o aducem;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 3
După ani îndelungaţi petrecuţi în smerenie şi pocăinţă în obştea Mănăstirii Neamţ, ai avut sfatul îmbunătăţitului Părinte Dimitrie ca să pleci în Muntele Sfânt al Athonului. Iar acesta, dăruindu-ţi binecuvântare, ai plecat să te nevoieşti în Schitul Prodromu, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul 3
Puterea Celui Preaînalt pogorându-se peste tine, Părinte Antipa, ai împlinit cu osârdie poruncile Evangheliei lui Hristos, încât numele tău s-a făcut cunoscut între Părinţii Athonului, pentru care lucru îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, bun Părinte, plin de har dumnezeiesc;
Bucură-te, că în suflet razele iubirii-ţi cresc;
Bucură-te, pustnic vrednic şi înger înaripat;
Bucură-te, că viaţa ţi-ai ferit-o de păcat;
Bucură-te, floare rară udată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că avut-ai viaţă sfântă pe pământ;
Bucură-te, piatră-aleasă şi frumosul giuvaer;
Bucură-te, că din lacrimi ţi-ai gătit cunună-n cer;
Bucură-te, trandafirul cu petalele-n lumină;
Bucură-te, că virtutea îmbrăcat-ai ca o haină;
Bucură-te, că pustia ţi-a fost rai duhovnicesc;
Bucură-te, că în juru-ţi flori mirositoare cresc;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 4
Văzându-te pe tine vrăjmasul, de Dumnezeu purtătorule, Părinte, sporind în viaţa cea duhovnicească, îţi pregătea mulţime de ispite ca să te piardă; însă, după puţin timp, s-a ruşinat de statornicia ta în lucrarea virtuţilor, căci cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!
Icosul 4
Având permanent conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu în fiinţa ta, Părinte Antipa, nu ţi-ai lipit inima de trecătoarele desfătări ale vieţii acesteia, făcân-du-te pildă bună celor ce vor să se mântuiască; pentru aceasta îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că fiinţa ţi-o pătrunzi cu nepătrunsul;
Bucură-te, cel ce ruga ţi-ai împletit-o cu plânsul;
Bucură-te, pustnic mare cu desăvârşită minte;
Bucură-te, că’mplinit-ai toate poruncile sfinte;
Bucură-te, pildă bună şi profet între profeţi;
Bucură-te, îndreptătorul tinerilor înţelepţi;
Bucură-te, că în noapte umpli cerul de-ncântare;
Bucură-te, viers de taină pe lăuntrică suflare;
Bucură-te, cel ce viaţa ţi-a fost Sfântă Liturghie;
Bucură-te, geană’nchisă peste-a văzului trezvie;
Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare;
Bucură-te, că în Athos ai luminat ca un soare;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 5
Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munţilor, aşa şi sufletul tău dorea să se adape din izvoarele cele nesecate ale Harului întru linişte. Pentru aceea, te-ai depărtat în pustie pentru a petrece împreună cu îngerii şi a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
După o vreme ai fost nevoit să părăseşti sălaşele Athosului, Părinte, călătorind până în părţile Novgorodului, unde ai şi rămas până la sfârşitul vieţii tale pământeşti. Întâmpinând şi acolo ispite şi greutăţi, nu te-ai despărţit de dragostea Stăpânului Hristos, pentru care îţi aducem această pioasă cântare:
Bucură-te, că fiinţa ţi-a fost plină de Treime;
Bucură-te, că răbdarea te-a suit la înălţime;
Bucură-te, că pe diavol de ruşine l-ai umplut;
Bucură-te, că de dânsul toată viaţa ai fugit;
Bucură-te, minte, plină de smerită cugetare;
Bucură-te, că psalmii ţi-au fost pururea cântare;
Bucură-te, ochi lăuntric văzător prin orice gând;
Bucură-te, cel ce harul ţi-l împropriezi plângând;
Bucură-te, fericite, tu, preascump al nostru rod;
Bucură-te, că viaţa ţi-ai dus-o în Novgorod;
Bucură-te, mândră floare a grădinii româneşti;
Bucură-te, că te-aşteaptă plaiurile strămoşeşti;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 6
De puterea Duhului Sfânt umbrit fiind, Sfinte, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor şi stăpânitorilor răutăţilor celor din lume; şi, izgonind vicleşugurile lor, toate faptele tale cele bune le-ai săvârşit cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Voind Preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toţi cei ce împlinesc voia Lui, a împodobit, aici pe pământ, pe Cuviosul Antipa cu smerită cugetare şi darul înainte-vederii ca să se preamărească numele Lui între prietenii Săi, iar nouă, tărie să zicem:
Bucură-te, cel ce-n tine chipul Lui s-a împlinit;
Bucură-te, că Acela pe tine te-a preamărit;
Bucură-te, cel ce-n dar primeşti şi dărui;
Bucură-te, c-ai dat totul tuturor şi fiecărui;
Bucură-te, rugăciune răsucită pe mătănii;
Bucură-te, văzătorul de dumnezeieşti vedenii;
Bucură-te, cel ce-n taină glasul Domnului asculţi;
Bucură-te, că viaţa ţi-a fost plină de virtuţi;
Bucură-te, fântână cea cu apă cristalină;
Bucură-te, focul sacru din a Duhului lumină;
Bucură-te, cel ce trupul cu rugăciune îl saturi;
Bucură-te, că Scriptura ţi-a fost pravilă şi sfaturi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 7
Nici frigul, nici aspra vieţuire, nici primejdiile ţinutului auster al Novgorodului îngheţat nu te-au despărţit de dragostea lui Hrisots, Care ţi-a încălzit sufletul prin energia Duhului Sfânt. Preasfânta Treime te-a păzit în viaţa aceasta, ca să foloseşti multora şi să înveţi pe toţi a cânta: Aliluia!
Icosul 7
Dumnezeu Cel negrăit şi necuprins de gând şi de cuvânt, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi Acelaşi fiind, Cel care a iubit lumea atât de mult, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat, ca lumea viaţă să aibă şi s-o aibă din belşug, te-a ales pe tine, Părinte Antipa, să-I slujeşti cu bunăcuviinţă. Drept aceea, numele tău, Sfinte, a rămas în memoria celor ce ţi-au urmărit viaţa ta îmbunătăţită, dar şi nouă, celor ce-ţi cântăm:
Bucură-te, cuvioase şi dascăl al rugăciunii;
Bucură-te, paravanul vânturilor şi furtunii;
Bucură-te, fericite, uns cu mir dumnezeiesc;
Bucură-te, floare rară cu miros duhovnicesc;
Bucură-te, că te bucuri, încetând a’ tale plângeri;
Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;
Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;
Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;
Bucură-te, că întrat-ai în timpul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;
Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;
Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;
Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;
Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;
Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 8
Voind Hristos să arate lumii că nu în zadar se ostenesc cei ce fac voia Lui aici, pe pământ, ci mare plată se găteşte lor întru Împărăţia Cerurilor, a preamărit pe alesul Său, Antipa, la săvârşirea din viaţa aceasta cu aşezarea în ceata prietenilor Lui, cu care împreună cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Credinţa cea dreaptă păzind, calea săvârşind, încărcat de fapte bune, când Bunul Dumnezeu a voit, te-a chemat pe tine, Părinte Antipa, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, primind cununa cea nevestejită a slavei Lui. Pentru aceasta, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, cel ce-n pace lumea o ai părăsit;
Bucură-te, că în ceruri Hristos – Domnul te-a primit;
Bucură-te, că te bucuri, încetând a tale plângeri;
Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;
Bucură-te, nume paşnic şi frumos, cu chip de avvă;
Bucură-te urcând trepte, fericit, din slavă’n slavă;
Bucură-te, că intrat-ai în timpul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că de haru-I te-ndulceşti mereu, mereu;
Bucură-te, că stai veşnic între cetele de sfinţi;
Bucură-te, că şi nouă multă milă ne trimiţi;
Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;
Bucură-te, că la Domnul ne eşti pururi rugător;
Bucură-te, Părintele Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 9
Trupul tău plin de mireasma ostenelilor a fost îngropat în Mănăstirea Valaam, alături de ale acelor cuvioşi părinţi nevoitori, iar sufletul tău sălăşluieşte pururea în locaşurile cereşti, slăvind neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 9
Nu după multă vreme trupul tău s-a dovedit a fi sălaş al Duhului Sfânt, Părinte Antipa. De aceea, cu evlavie sfintele tale oseminte au fost scoase şi puse cu cinste, ca o comoară de mult preţ, spre închinare credincioşilor. Iar vestea preamăririi tale de către Dumnezeu s-a răspândit în toată lumea ortodoxă, dar mai curând în patria şi neamul tău din care ai plecat. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, că în chinuri ţi-a fost totdeauna traiul;
Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câştigi raiul;
Bucură-te, că de-a pururi vezi faţa Sfintei Treimi;
Bucură-te, că în juru-ţi cresc mulţime de lumini;
Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că pământul nu te-a socotit pământ;
Bucură-te, podoabă scumpă care ceru ‘mpodobeşti;
Bucură-te, cămară-n care pururi cu Hristos vorbeşti;
Bucură-te, chip de înger, în văzduhul necuprins;
Bucură-te, rază sfântă, lumină şi foc nestins;
Bucură-te, că din slavă har pogoară să ne-adape;
Bucură-te îndepartare care, totuşi, eşti aproape;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 10
În ceata aleşilor Tăi ai aşezat pe Cuviosul Antipa, cel mult nevoitor. Căci acesta a ştiut pe pământ să preamăreasca numele Tău, iar în ceruri Te laudă neîncetat împreună cu îngerii, cântând: Aliluia!
Icosul 10
Ca un zid tare împotriva ispitelor eşti pentru noi, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa; roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru neamul românesc, ca întru bucuria inimii să-ţi cântăm:
Bucură-te, stea cerească în lumină negrăită;
Bucură-te, dătătorule de energie nenăscută;
Bucură-te, ştiutorul neştiutelor mistere;
Bucură-te, dătătorul de ştiinţă şi putere;
Bucură-te, trandafirul înflorit pe veşnicie;
Bucură-te, sfeşnic sacru care-n alte zări învie;
Bucură-te, că stai veşnic între cetele mărite;
Bucură-te, că prin tine, Hristos milă ne trimite;
Bucură-te, lecuirea bolilor nevindecate;
Bucură-te, dătătorul de puteri şi sănătate;
Bucură-te, hrănitorul cel cu pâinea mântuirii;
Bucură-te, purtătorul de balsamul lecuirii;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 11
Făclie purtătoare de lumină te avem pe tine, Părinte Antipa, că luminezi toată Biserica Ortodoxă, de la o margine la alta, izvorând bună mireasmă şi revărsând tămăduiri celor ce cinstesc cu dragoste şi se închină sfintelor tale moaşte. Pentru aceasta, lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, îi cântăm împreuna cu tine: Aliluia!
Icosul 11
Lăudăm nevoinţele tale, Cuvioase Părinte, cinstim sfintele tale moaşte, preamărim răbdarea ta pentru Hristos, cântăm cu bucurie încununarea ta în ceruri şi te rugăm, cu osârdie, să ne ajuţi pe noi în vremea ispitelor şi necazurilor, care ne împresoară, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;
Bucură-te, că prin tine creştinii se luminează;
Bucură-te, biruinţă, în a lumii osteneală;
Bucură-te, îndrăznire, în a noastră îndoiala;
Bucură-te, vindecare bolilor nevindecate;
Bucură-te, că eşti baie spălătoare de păcate;
Bucură-te, cort de aur şi ancoră a nădejdii;
Bucură-te, apărare celor ce sunt în primejdii;
Bucură-te, mângâierea celor slabi de suferinţă;
Bucură-te, alinare celor ce vin cu credinţă;
Bucură-te, scară tare şi putere nevăzută;
Bucură-te, izbăvirea celor ce cad în ispită;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 12
Dăruieşte, Părinte, şi nouă din darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmaşilor, să mergem pe calea Adevărului şi a dreptăţii, că împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Cel ce vezi pururea faţa Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţită, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, primeşte lauda şi cântarea noastră:
Bucură-te, păzitorul,  sihaştrilor din munţi;
Bucură-te zi de pace şi alesul între sfinţi;
Bucură-te, uşurinţă în ale noastre mari necazuri;
Bucură-te, biruinţă si-ajutor în negre ceasuri;
Bucură-te, săturarea celor care îţi cer hrană;
Bucură-te, încălzirea celor goi fără de haină;
Bucură-te, cale bună şi podoaba fecioriei;
Bucură-te, crin de aur şi sadul cuvioşiei;
Bucură-te, scut tare şi sabie nedreptăţii;
Bucură-te, adevărul şi solia demnităţii;
Bucură-te, miluirea celor ce se pocăiesc;
Bucură-te, ajutorul celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 13
O, preaminunate Părinte Antipa, omul rugăciunii şi podoaba cuvioşilor, cel ce ai câştigat moştenirea veşnicelor bunătăţi, primeşte această cântare de laudă şi, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, cere nouă iertare păcatelor şi izbăvire de chinurile veşnice, că împreuna cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).
Apoi se zice iarăşi
Icosul 1
Din pruncie ai fost ales să fii sălaş al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune şi în râvna către viaţa cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;
Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;
Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldoveneşti;
Bucură-te, că ieşit-ai din satul Calapodeşti;
Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi;
Bucură-te, că pruncia ţi-a fost cale către sfinţi;
Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;
Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce Domnul ţi-a pus sufletu-n lumină;
Bucură-te, că de Duhul, toată inima ţi-e plină;
Bucură-te, bunătate, şi a ochilor lumină;
Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;
Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!
Condacul 1
Ca pe o vistierie a nevoinţelor sihăstreşti, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuţilor şi lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria şi neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Acatistul împăcării şi iertării celor învrăjbiţi – Ierom. Ghelasie Gheorghe şi Fratele Vasile Dragoş Pâslaru (actualmente Valerian Monahul)

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

Mantuitorul26mar-mare

Tropar

DOAMNE IISUSE DUMNEZEULE, Cela ce ai Creat Lumea cu IUBIREA Ta, Pecetluind în noi Viaţa cea fără de moarte, pe care noi o am stricat; dar cu RUGĂCIUNILE Prea Curatei MAICII Tale şi ale Sfinţilor, nădăjduim în MILOSTIVIREA Ta, să se Mântuiască Sufletele noastre.

Copy of Parintele Ghelasie Gheorghe


Condac 1

Vaiet şi amar este plânsul lui Cain care şi-a omorât pe Fratele său şi păcatul cel blestemat şi pe noi ucigaşi încearcă să ne facă: DOAMNE DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Icos 1

Pentru ce să urăsc pe Fratele (Sora) meu, pentru ce să-l duşmănesc, chiar dacă îmi stă împotrivă? Este blestemul uciderii lui Cain, ne pândeşte să ne înghită şi pe noi.

DOAMNE, izbăveşte-mă de grozavul păcat al uciderii;
DOAMNE, să mă înfricoşeze blestemul lui Cain;
DOAMNE, să aud Vaietul plânsului morţii;
DOAMNE, să mă opresc şi să iert pe Fratele meu;
DOAMNE, chiar dacă mi-a greşit, să-l iert;
DOAMNE, dacă eu i-am greşit, să mă ierte;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 2

Păcatul ne-a rupt „Firea Bună” Creată de Tine, DOAMNE, şi aşa în noi este mereu războiul morţii şi cu acesta de la naştere ne luptăm, în cântarea de ALILUIA!

Icos 2

DOAMNE, otravă groaznică este mânia asupra Fratelui meu şi venin ucigător este supărarea ce în mine fierbe şi în trup şi în Suflet:

DOAMNE, ajută-mă să ies din războiul mâniei;
DOAMNE, potoleşte-mi focul supărării;
DOAMNE, fă să-mi văd mai întâi greşeala mea;
DOAMNE, fă să-mi văd slăbiciunea mea;
DOAMNE, dă-mi TĂRIA să iau totul asupra mea;
DOAMNE, ridică-mă iarăşi la CHIPUL de Rai;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 3

O negură diavolească vrea să-mi întunece Mintea, să-mi ia Voinţa cea Bună, şi ca în plasa unui păianjen nevăzut cu otrava duşmăniei mă las muşcat, uitând de: ALILUIA!

Icos 3

DOAMNE, Tu ai Creat lumea cu CHIPUL PĂCII şi al VIEŢII Nemuritoare, dar îngerii căzuţi şi Omul chipul uciderii au adăugat:

DOAMNE, redă-mi DUHUL DUMNEZEIESC al PĂCII;
DOAMNE, să nu pierd LUMINA VIEŢII;
DOAMNE, ridică-mă din prăpastia morţii;
DOAMNE, să tremur de frica uciderii;
DOAMNE, să-mi fie aceasta îndreptarea mea;
DOAMNE, scoate-mă din nebunia ce m-a cuprins;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 4

S-a îndrăcit Cain când a gândit şi a înfăptuit omorârea Fratelui său Abel, şi a înnebunit, de ziua şi noaptea îl muncea amarnicul păcat, lipsit de: ALILUIA!

Icos 4

O, groaznică nebunie a vrăjmăşiei, mâniei, supărării şi răzbunării asupra Fratelui (Sorei) meu, că duce la uciderea ce strică CHIPUL VIEŢII:

DOAMNE, să mă îngrozească nebunia uciderii;
DOAMNE, izbăveşte-mă de această nebunie demonică;
DOAMNE, ajută-mă să-mi potolesc supărarea;
DOAMNE, răceşte focul răutăţii din mine;
DOAMNE, Vreau să alung din mine orice vrăjmăşie;
DOAMNE, încerc să făgăduiesc înfăptuirea acestora;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 5

DOAMNE IISUSE, care ai IERTAT pe toţi cei ce te-au răstignit, ajută-mă şi pe mine să Iert pe Fratele meu, ca iarăşi să pot Cânta: ALILUIA!

Icos 5

PREASFINTE DUHULE SFINTE, care arzi şi curăţeşti toate răutăţile Făpturilor, ai MILĂ şi de mine, să nu rămân în stricăciunea mea ce mă bântuie:

DOAMNE IISUSE, cu Ajutorul Tău Voi birui;
DOAMNE IISUSE, mi-e ruşine de slabiciunea mea;
DOAMNE IISUSE, nu mă las însă de ea;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, ai MILĂ de mine;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, nu mai vreau să te batjocoresc;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, scoate-mă la Limanul Vieţii;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 6

PĂRINTE DUMNEZEULE, IUBIREA absolută, cum să mă mai numesc eu Fiul Tău cel Creat, dacă pierd tocmai CHIPUL IUBIRII? Mă întorc la Tine, PĂRINTE, ca Fiul cel desfrânat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 6

DOAMNE, dacă n-aş avea „răutatea” în mine, nici Fratele meu nici eu nu ne-am fi învrăjbit, dar eu sunt cu adevărat începătura cea groaznică a răului:

DOAMNE, plâng răutatea din mine;
DOAMNE, Cer IERTARE pentru păcatul meu;
DOAMNE, recunosc că eu sunt prilejul vrajbei;
DOAMNE, recunosc viclenia din mine;
DOAMNE, Ştiu că eu trebuie să fac începutul IERTĂRII;
DOAMNE, Ştiu că de la mine trebuie să pornească împăcarea;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 7

Îngerii căzuţi din Cer n-au putut strica şi ucide Lumea până nu au „însămânţat păcatul” în Omul Adam, şi iată, DOAMNE, înfricoşătoarea moarte şi ucidere prin Om s-a făcut, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icos 7

DOAMNE IISUSE, prin ÎNTRUPAREA Ta pe Pământ moartea ai biruit şi pe Adam l-ai IERTAT şi noi, toţi Oamenii, prin CHIPUL Tău putem birui boldul uciderii şi al morţii:

DOAMNE, mă recunosc stăpânit de ucidere;
DOAMNE, mă recunosc un aducător de moarte;
DOAMNE, păcatul lui Cain vrea să încolţească în mine;
DOAMNE, nu mă lăsa să cad în groaznica prăpastie;
DOAMNE, nu vreau să mă fac lăcaş demonilor;
DOAMNE, Vreau să Opresc orice nălucire diavolească;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 8

Eu trebuie să fac mai întâi „Iertarea”; eu trebuie mai întâi să prefac învrăjbirea din mine iarăşi în IUBIRE; în mine trebuie să recâştig CHIPUL VIEŢII Nemuritoare, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 8

Chiar dacă Fratele meu aparent rămâne în Supărarea sa, eu trebuie şi mai mult să scot din mine orice duşmănie şi să primesc ca pe o vrednică pedeapsă certarea lui:

DOAMNE, Luminează-mi Mintea;
DOAMNE, deşteaptă-mi Cugetul înţelegerii;
DOAMNE, îmi recunosc răutatea din mine;
DOAMNE, Vreau să Cer IERTARE tuturor;
DOAMNE, eu să fiu cel mai mic;
DOAMNE, eu să mă consider cel mai de jos;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 9

Unde eşti tu, „dreptate” a morţii şi uciderii? Unde eşti tu, „dreptate” ce poate îngădui distrugerea Vieţii şi a Păcii? Unde eşti tu, „dreptate” ieşită din păcatul fără Cântarea de: ALILUIA!

Icos 9

Doar Singurul DUMNEZEU Cel fără de păcat poate „JUDECA”, dar JUDECATA Sa este IUBIREA şi DREPTATEA Sa este MILA şi IERTAREA:

DOAMNE, ştiu că nu am nici o dreptate;
DOAMNE, ştiu că răutatea mea nu are nici un temei;
DOAMNE, îmi recunosc vicleşugul;
DOAMNE, supărarea mea este iubirea de Sine;
DOAMNE, mânia mea este dorinţa de stăpânire;
DOAMNE, răzbunarea mea este ruşinea mea;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 10

Oricât rău mi-ar face Fratele meu, eu nu trebuie să-i răspund tot cu răutate, ci să „Opresc” uciderea sa cu ÎNCHINAREA Iertării mele, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 10

IUBIREA şi IERTAREA trec peste orice „dreptate” şi aşa răul se „opreşte” şi nebunia uciderii se risipeşte şi LUMINA Cea de TAINĂ dă VIAŢĂ:

DOAMNE, ce fericire este ieşirea din răutate;
DOAMNE, ce Bucurie aduce IERTAREA;
DOAMNE, este o adevărată Naştere din nou;
DOAMNE, este o adevărată Baie Sfântă;
DOAMNE, este o Curăţire de DUH DUMNEZEIESC;
DOAMNE, este O ÎNVIERE după Răstignirea morţii;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 11

Groaznica furtună a supărării, mâniei şi răutăţii împotriva Fratelui meu mai întâi în mine se porneşte şi fulgere şi trăsnete de furie îmi rup Mintea şi Inima mea, ce nu mai pot Cânta: ALILUIA!

Icos 11

DOAMNE IISUSE şi DUHULE PREASFINTE, nu vă scârbiţi de slăbiciunea mea, că, iată-mă, eu cel căzut mă ridic cu hotărâre dârză sa mă „plec cu IERTARE” Fratelui meu şi să „primesc de Voie” certarea sa:

DOAMNE, ce groaznică furtună este supărarea mâniei;
DOAMNE, ce trăsnete cutremurătoare sunt duşmăniile;
DOAMNE, Vreau să opresc orice răutate;
DOAMNE, făgăduiesc să ies din căderea mea;
DOAMNE, nu mai vreau să batjocoresc CHIPUL IUBIRII;
DOAMNE, ajută-mă cu TĂRIA Ta;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, sa nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 12

Furia supărării învrăjbirii o fac furie împotriva răutăţii mele şi asa cu ÎNCHINARE mă plec IERTĂRII, strigând din răsputeri în mine: DOAMNE, nu vreau să fiu ucigaşul Fratelui meu, ci să Cânt: ALILUIA!

Icos 12

Toti Sfinţii din Cer şi de pe Pământ, vă rog din adâncul Fiinţei mele, ajutaţi-mă să ies din întunericul păcatului morţii. Sfântul meu Înger Păzitor, Sfântul meu Patron, nu mă lăsaţi pradă pieirii amarnice:

DOAMNE, alergăm la Ocrotirea MAICII Tale;
DOAMNE, alergăm la mijlocirea Sfinţilor Tăi;
DOAMNE, nu Te scârbi de slăbiciunile noastre;
DOAMNE, mai Îngăduie-ne şi nu ne pedepsi;
DOAMNE, peste păcatul nostru, tot mai încercăm îndreptarea;
DOAMNE, Credem în MILOSTIVIREA ta, peste toate;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 13

O, PREA SFÂNTĂ TREIME, DUMNEZEUL VIEŢII Nemuritoare, PĂRINTELE IUBIRII necuprinse, FIULE, DRAGOSTEA cea peste orice „dreptate”, şi DUHULE PREA SFINTE, MILA Cea neîmpuţinată, dăruieşte-ne BINECUVÂNTAREA Cea DUMNEZEIASCĂ a IERTĂRII şi Împăcării, ca ieşiţi din prăpastia morţii să Cântăm: ALILUIA!

(de 3 ori)

Icos 1

Pentru ce să urăsc pe Fratele (Sora) meu, pentru ce să-l duşmănesc, chiar dacă îmi stă împotrivă? Este blestemul uciderii lui Cain, ne pândeşte să ne înghită şi pe noi.

DOAMNE, izbăveşte-mă de grozavul păcat al uciderii;
DOAMNE, să mă înfricoşeze blestemul lui Cain;
DOAMNE, să aud Vaietul plânsului morţii;
DOAMNE, să mă opresc şi să iert pe Fratele meu;
DOAMNE, chiar dacă mi-a greşit, să-l iert;
DOAMNE, dacă eu i-am greşit, să mă ierte;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 1

Vaiet şi amar este plânsul lui Cain care şi-a omorât pe Fratele său şi păcatul cel blestemat şi pe noi ucigaşi încearcă să ne facă: DOAMNE DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!


Alcătuit cu osteneala Ierom. Ghelasie Gheorghe şi a Fratelui Vasile Dragoş Pâslaru (actualmente Valerian Monahul, n.n.), Sfânta Mănăstire Frăsinei, 2001.

Versiunea în limba germană se poate accesa aici.

Sursa: http://ghelasiegheorghe.blogspot.ro/2010/09/acatistul-impacarii-si-iertarii-celor.html

 

Acatistul Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei – 14 Ianuarie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

defbbe2aed11bfb3c1076af8e7ebe58a--hidden-places-georgia

Troparul Sfintei Nina, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Nina, duhul tău.

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 2-lea

Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu și a Sfântului Duh, Care prooroci și apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, a ales, lui Dumnezeu Îi cântăm așa: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dorind înțelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos și despre cămașa Lui sfântă o întreba. Când Niofora adevărurile de credință o învăța, Sfânta Nina să se închine voia cămășii preascumpe și locului faptelor Sfinților Apostoli. Noi însă, plini de evlavie pentru viața ei, o preaslăvim astfel:
Bucură-te, că adevărurile împărăției lui Dumnezeu le-ai descoperit;
Bucură-te, că din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învățată;
Bucură-te, liniștea tatălui tău, Zabulon;
Bucură-te, că de Preasfințitul Iuvenalie în frica de Dumnezeu ai fost păzită;
Bucură-te, că dumnezeieștile cuvinte ai învățat;
Bucură-te, că în sfântul oraș Ierusalim te-ai întors;
Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea și înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulți i-ai mirat;
Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 3-lea

Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la cămașa Domnului și la râvna apostolească puterea Celui Preaînalt te-a înălțat, iar toți cei care au primit de la tine lumina înțelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulțumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă și la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm:
Bucură-te, că deșertăciunile lumii acesteia din tinerețe ai urât;
Bucură-te, că adevărata înțelepciune ai îndrăgit;
Bucură-te, că în dumnezeiasca învățătură comoara înțelepciunii ai aflat;
Bucură-te, că pe iubitorii de deșertăciuni lumești, prin traiul plin de binefaceri, i-ai întrecut;
Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit;
Bucură-te, că de credința ta îngerii și oamenii s-au uimit;
Bucură-te, că prin post și rugăciune trupul l-ai supus sufletului;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învățătură;
Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus;
Bucură-te, că prin viață bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 4-lea

Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Preasfințitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cuvântului Domnului te-a chemat pe tine în țara sortită ei, Iviria, și Crucea ți-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfășurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, și să-ți zică acestea:
Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată;
Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul Iisus și Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit;
Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ți s-a arătat;
Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit;
Bucură-te, că împreună ca niște prietene ați vorbit;
Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită;
Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită;
Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăției;
Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 5-lea

Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduința Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit și ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cerești călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare și ne-a alinat cu ajutorul său pe toți cei ce venim la ea rugându-ne, mulțumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm și Îl lăudăm așa: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând miresele lui Hristos și împreună rugătoarele și postitoarele Nina și Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Dioclețian, de a se căsători cu Ripsimia și slujirii idolești s-o supună, din orașul Roma s-au sfătuit și în Armenia au fugit, iar aici păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Dioclețian și Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o și la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm și o chemăm:
Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales;
Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăție și duh tare te-ai proslăvit;
Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut;
Bucură-te, că din mâinile lui Dioclețian și Tiridat harul Domnului te-a scăpat;
Bucură-te, că în munții Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat;
Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeții ai întărit-o;
Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulți i-a înmiresmat;
Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întărești;
Bucură-te, că prin tine de fericirea veșnică ne bucurăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 6-lea

Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda și nevoințele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptății s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviți din întunericul slujirii idolești, cu vrednicie pe Domnul Îl vom chema așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în orașul Urbnisi binevestea și când mulțimea de lume spre capitala Georgiei se îndrepta, ca zeilor mincinoși Armaz și Zaden să li se închine; dar pe acești idoli Sfântă Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând:
Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat;
Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit;
Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost rușinată;
Bucură-te, că neputința duhului rău prin rămășițele idolului a fost descoperită;
Bucură-te, că pe demonul Zaden și pe îngerii lui în picioare i-ai călcat;
Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat;
Bucură-te, că zadarnica lor împărăție ai nimicit-o;
Bucură-te, că flacăra necurăției diavolești ai stins-o;
Bucură-te, că prin suflu năvalnic și foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge;
Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit;
Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 7-lea

Deși regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioși, totuși cu nedumerire se întrebau: „Ce va fi dacă zeii noștri cu adevărat vor cădea?”. Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de dreptcredincioșii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia și de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui așa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Fiii Iviriei de o nouă viață s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea și curățirea de păcate prin baia botezului toți au trecut și tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit și, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelnița vieții renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc și îi cântă:
Bucură-te, că necredința regelui Mirian în credință ai schimbat-o;
Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o;
Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată;
Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins;
Bucură-te, că de rătăcirile păgânești ai scăpat;
Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele;
Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite;
Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruiești;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 8-lea

Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Preacurata Născătoare prin sorți și-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoință față de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstita cămașă a Domnului Hristos le-a dat și deasupra ei Trunchiul de Viață dătător a înălțat, de la care credincioșii tămăduiri în neputințe și în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credință, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământești, mintea și inima noastră către Împărăția cerurilor le înălțăm și pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat Îl preaslăvim și Îl chemăm așa: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu gândul la cele cerești, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământești, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moștenitorii Împărăției cerești, căci acei pământești, aflând măreția slavei Unicului și adevăratului Păstor ceresc și pământesc, Îl vor slăvi pe El cu o gură și o inimă împreună cu locuitorii cerești. Asemenea și noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilință te chemăm pe tine, zicând:
Bucură-te, deschizătoarea ușilor botezului;
Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus;
Bucură-te, că încreștinând Georgia, pe sfinții îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins;
Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcția bisericii de mână omenească l-ai îndemnat;
Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viță-de-vie ai așezat;
Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat;
Bucură-te, că împreună cu mulțimea ucenițelor tale la Sfântul Botez pe toți i-ai chemat;
Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniță i-ai primit;
Bucură-te, că pe mulți la minte i-ai luminat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 9-lea

Toate puterile cerești s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat s-a arătat și a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era cămașa Domnului, învățându-i pe toți să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nici o limbă și nici un grai nu va putea să te laude după cuviință, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu și mântuirea aproapelui tocmai din Mtskheta kartalina și din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind și mântuirea primind. Noi însă, cuprinși de bucurie și mulțumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel:
Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veșmântul botezului;
Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei;
Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinței lui Hristos;
Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit;
Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului;
Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmașe;
Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii;
Bucură-te, biruință slăvită asupra necredinței;
Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele și a superstițiilor;
Bucură-te, dulce alăută a credinței;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 10-lea

Dorind să scapi de moarte veșnică sufletul tău și al apropiaților tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare și mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toți sfinții mijlocești pentru noi în rugăciuni și cânți Lui așa: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălțat și apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tău trup izvor de tămăduiri s-a făcut, așezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prințesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toți pentru care mijlocești multă milă primesc de la Domnul și te cheamă pe tine astfel:
Bucură-te, zid și acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră;
Bucură-te, că celor care caută mântuirea și luminarea adevărată ești gata ajutătoare;
Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor și milelor dumnezeiești pentru cei care te cinstesc pe tine;
Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste și moarte primejdioasă;
Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioși;
Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate;
Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 11-lea

Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârșitul vieții, cu mintea și cu fapta iubindu-L. Primește deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilință și nu te scârbi de noi, căci la tine și la Preacurata Născătoare în dureri și nevoi alergăm și, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfântă Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioșii tăi fii ca pe niște vlăstare tinere la tine i-ai chemat și, tămăduindu-le neputințele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârșitul tău cucernic văzând, regele Mirian și apropiații lui amarnic plângeau și la despărțire cu lacrimi îi cântau acestea:
Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat;
Bucură-te, mireasă a lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit;
Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulțime de fapte bune zi și noapte ai săvârșit;
Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeiești ne-ai hrănit;
Bucură-te, porumbiță neprihănită, care de la pământ spre lăcașurile cerești ai zburat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de mireasmă bună sunt cuprinse;
Bucură-te, că de această bună mireasmă noi, fiii tăi, acum ne desfătăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 12-lea

Cu harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii, o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta apostolească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta și mulțumim pentru asemenea sfârșit cucernic, căci minunile pe care pentru mulți le-ai săvârșit încă din timpul plecării tale s-au preaslăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, că în cinul îngerilor și de sfinți cu dragoste ai fost primită;
Bucură-te, că soborului apostolesc ești părtașă;
Bucură-te, că împreună cu fețele aleșilor de Dumnezeu în lăcașul ceresc te-ai sălășluit;
Bucură-te, cădelniță de aur, care înalți tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu;
Bucură-te, că prin vederea celor cerești de veșnica fericire ai parte;
Bucură-te, că de Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită;
Bucură-te, că de poporul georgian și de toți dreptcredincioșii ești preamărită;
Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;
Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfășurată cu părul tău tămăduirea sufletească și trupească primim;
Bucură-te, că de la sfintele tale moaște ajutor mult folositor dobândim;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 13-lea

O, preaslăvită și preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în fața Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primește acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile și scârbele și să ne învrednicească de veșnica fericire în ceruri, ca împreună cu tine Domnului să-I cântăm așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Creatorul tuturor făpturilor…, Condacul 1: A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare…,

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

și această

Rugăciune către Sfânta Nina

O, atotlăudată și preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare și laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga țară georgiană cu învățătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostolești ai învins vrăjmașul mântuirii noastre, cu munca și rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfățișăm cinstitului tău chip și cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ție de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfășurat-o cu părul tău prețios, și te rugăm cu umilință ca pe o veșnică ocrotitoare a noastră: de toate relele și scârbele păzește-ne, pe dușmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos și pe potrivnicii evlaviei înțelepțe ște-i, turma ta ocrotește-o și roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, în fața Căruia te afli, pace țării noastre să dăruiască, oamenilor viață îndelungată și spor în tot lucrul bun și mijlocește pentru noi să ne primească în Împărăția Sa cerească, unde toți sfinții laudă Preasfânt numele Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur – 13 Noiembrie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

IoanGuraDeAur2

Troparul Sfântului Ierarh Gură de Aur

Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, lumea a luminat. Vistieriile neiubirii de argint lumii a câștigat. Înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Iar prin cuvintele tale învățându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

67056_ioan-gura-de-aur-acatist

Condac 1:

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și întărirea Bisericii, pe povățuitorul pocăinței și tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul și binefăcătorul celor necăjiți, pe Sfântul Ioan, trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și cuvintele de aur, veniți, binecredincioșilor, să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Icos 1:

Luminătorule și învățătorule, Părinte, cel ce cu învățăturile tale ai luminat toată lumea, luminează-ne și pe noi prin ru­găciunile tale, ca să-ți aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;
Bucură-te, că din gura ta râuri de învățătură au izvorât;
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că prin minunile tale înțelepții s-au rușinat;
Bucură-te, că înțeleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;
Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;
Bucură-te, că ai iubit viața monahicească;
Bucură-te, al necăjiților mângâietor;
Bucură-te, al săracilor ocrotitor;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 2:

După trecerea din viața aceasta a maicii tale, Antuza, ai împărțit averea săracilor și, părăsind lumea, te-ai sălășluit în mănăstire, unde, după multe nevoințe și osteneli, te-ai învrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan și Petru, al căror dar ai dobândit și cu care împreună cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega și a dezlega păcatele oamenilor; dezleagă dar și lanțul greșelilor noastre și cu dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne într-un glas, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime și pe tine să te lăudăm așa:
Bucură-te, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că, în mănăstire fiind, multe osteneli ai răbdat;
Bucură-te, că pe monahul cel căzut l-ai ridicat;
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;
Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie ai avut;
Bucură-te, împreună vorbitorule cu Apostolii Petru și Ioan;
Bucură-te, că Ioan prin scrisoare te-a îmbărbătat;
Bucură-te, că de la Apostoli ai primit binecuvântare sfântă;
Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită;
Bucură-te, al pocăinței învățătorule;
Bucură-te, al bunei credințe mărturisitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 3:

Minunata vedenie de care te-ai învrednicit, Părinte, a avut-o și bătrânul Isihie, îmbunătățitul monah; și, povestind fraților celor iscusiți, se minunau de acest dar pe care te-ai învrednicit a-l primi și cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Dumnezeu S-a preaslăvit prin facerea minunilor tale, Părinte, că pe mulți i-ai vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de lepră l-ai curățit, monahului Evclie vederea i-ai luminat și pe femeia Hristina ai scăpat-o de boală; pe leul cel fioros cu semnul Crucii l-ai omorât; pentru acest noian de minuni te lăudăm, Părinte, zicând așa:
Bucură-te, tămăduitor fără de plată al trupurilor;
Bucură-te, cel ce multe boli degrab le-ai vindecat;
Bucură-te, că de tine toată suflarea s-a minunat;
Bucură-te, luminătorul ochilor trupești și sufletești;
Bucură-te, că neputințele și bolile degrab le izgonești;
Bucură-te, mustrătorul celor fără de lege;
Bucură-te, îndreptătorul celor ce au greșit;
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, lauda cea aleasă a ierarhilor;
Bucură-te, că, întrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai alungat;
Bucură-te, că neprețuita diademă a arhieriei de la Hristos ai luat;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 4:

Se cuvenea ca lumina aprinsă să fie pusă în sfeșnic să lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin rânduiala lui Dumne­zeu, ai fost adus din pustie în cetate, în slujba Bisericii așezat și prin porunca îngerului ai fost sfințit. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tău zbura, pe care văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce erau de față, cu frică și cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icos 4:

Supunându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat pustia și pe monahii cei împreună viețuitori, pe care văzându-i plângând din pricina despărțirii, i-ai mângâiat cu mireasma învățăturii tale și i-ai îndemnat să aibă iubire unii către alții. Iar noi, de bucurie pentru chemarea ta, te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, învățător blând și sfânt;
Bucură-te, că tu singur ai fost numit „Gură de Aur”;
Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;
Bucură-te, podoaba curăției, mărturisită de minunata arătare a porumbelului celui alb;
Bucură-te, că de a ta vedenie toți s-au înspăimântat;
Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Domnului a dat;
Bucură-te, că pentru sufletele omenești grijă ai purtat;
Bucură-te, că prin dulci cuvinte pe toți i-ai învățat;
Bucură-te, că, pentru frumusețea cuvintelor, de popor ai fost iubit;
Bucură-te, că o femeie „Gură de Aur” te-a numit;
Bucură-te, al sufletelor omenești înfrumusețătorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 5:

Multe sunt minunile tale, Părinte Ioane, că pe pruncul femeii Evclia cu semnul Crucii l-ai tămăduit și pe femeia bogatului eretic, ce avea o cumplită boală, cu același semn al biruinței și prin stropirea cu apă sfințită ai vindecat-o, și de eresul cel pierzător de suflet pe amândoi i-ai scăpat. Iar templul cel idolesc surpându-se, a nimicit pe toți ereticii care ți se împotriveau și ceilalți botezându-se, cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Învățătorule și de minuni făcătorule, Părinte, tămăduiește patimile sufletelor și ale trupurilor noastre și ne învață cum să ne păzim de smintelile ereticilor care hulesc Biserica. Iar tu, prin învățătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea credință, ca, unindu-ne glasurile prin dragoste, să te lăudăm, cântând:
Bucură-te, că pe fiul Evclei l-ai scăpat de fierbințeală;
Bucură-te, că pe femeia ereticului ai izbăvit-o de boală;
Bucură-te, că femeia și bărbatul ei de eres s-au lepădat;
Bucură-te, că prin puterea Crucii în Biserică au intrat;
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor;
Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au ridicat;
Bucură-te, că tu pentru ei lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, că prin învățăturile tale mulți eretici s-au botezat;
Bucură-te, că foștii eretici împreună cu dreptmăritorii au cântat;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule;
Bucură-te, al dreptei credințe apărătorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 6:

Pentru minunile și învățăturile tale, Părinte, ai fost chemat de Arcadius împăratul la tronul arhiepiscopal al Constanti­nopolului, fără de voia ta; însă, cu smerenie, făcând ascultare, ai primit jugul arhieriei, iar dregătorii, împreună cu poporul primindu-te cu dragoste și cu bucurie, cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Nu ne pricepem ce să lăudăm mai mult, Părinte Gură de Aur: vrednicia pentru care ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o după primirea tronului arhieresc. Că pe cât a fost de mare bucuria începutului slujirii, pe atât de mult a crescut ura potrivnicilor; pentru aceasta și noi, văzând răbdarea ta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru minunile tale erai cinstit de tot poporul;
Bucură-te, că pentru învățăturile tale la tronul arhieresc ai fost chemat;
Bucură-te, că împăratul Arcadius mult te-a iubit;
Bucură-te, că tot Constantinopolul cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că de sfântul sobor arhiepiscop ai fost sfințit;
Bucură-te, că în arhiereasca demnitate cu vrednicie ai slujit;
Bucură-te, că fără părtinire pe toți i-ai învățat;
Bucură-te, că eresurile și răutatea le-ai dezrădăcinat;
Bucură-te, că și pe împărăteasa Eudoxia, pentru lăcomie, o ai mustrat;
Bucură-te, că văduvelor și săracilor ai fost sprijinitor;
Bucură-te, că celor neputincioși ai fost ajutător;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 7:

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce răpise banii văduvei celei sărace, și pe împărăteasa Eudoxia, pentru că luase via văduvei, ai certat-o; pentru aceasta ai fost dușmănit de toți cei ce lucrau fărădelegea, iar săracii și năpăstuiții, pentru dreptatea ce le făceai, te lăudau și pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Împlinitu-s-au cu tine, Bunule Părinte, cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru dreptate ai fost grăit de rău și izgonit de potrivnicii care urau faptele tale cele bune, printre care Teofil cel zavistnic și împărăteasa Eudoxia, de la care multe rele ai pătimit; pentru aceasta, văzând răbdarea ta, te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, Sfinte Ioane, că întru tine cuvintele Mântuitorului s-au împlinit;
Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost prigonit;
Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniți;
Bucură-te, apărătorul văduvelor și al săracilor asupriți;
Bucură-te, că pentru via văduvei Eutropia, ca și Ilie, pe împărăteasă ai mustrat;
Bucură-te, că ai răbdat cu tărie mânia împărătesei;
Bucură-te, că mulți la izgonirea ta nu s-au învoit;
Bucură-te, că proorocia lui Epifanie cu tine s-a împlinit;
Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovăduitorule;
Bucură-te, al smereniei iubitorule;
Bucură-te, de Dumnezeu încununate ierarhe;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 8:

Izgonit fiind, Sfinte, stăteai în chiliile arhierești, și, împreună cu episcopii cei ce erau cu tine, mâhnindu-te de răutatea lui Teofil și de schimbarea împăratului cu mânie asupra ta, ai zis: Fraților, rugați pe Dumnezeu pentru mine și nu vă depărtați de la Bisericile voastre, că mie mi s-a apropiat vremea de primejdii și, multe necazuri primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniți-mă în rugăciunile voastre, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Adunându-se dușmanii tăi în sobor nedrept asupra ta, Sfinte, și învoindu-se împăratul Arcadius cu dânșii, a crezut clevetirilor lor și la judecată hotărând izgonirea ta, te-au dat ostașilor, care, pe ascuns luându-te, au mers pe mare, spre Prenet. Atunci s-a făcut cutremur mare în cetate și a căzut o parte din palatele împărătești, din care pricină înspăimântându-se împăratul, și de teama mulțimii, a poruncit să te aducă înapoi. Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, Părinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;
Bucură-te, că pe ascuns ai fost scos afară din cetate;
Bucură-te, că, pentru nedreptatea ce ți s-a făcut, poporul s-a revoltat;
Bucură-te, că de cutremur o parte din palate s-au surpat;
Bucură-te, că potrivnicii tăi din cetate au fugit;
Bucură-te, că în bunătatea și iubirea ta pe aceștia i-ai iertat;
Bucură-te, păstorule bun, care nu părăsești oile tale;
Bucură-te, că împăratul, căindu-se, a poruncit să te întoarcă din cale;
Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a vărsat;
Bucură-te, că, întorcându-te, iarăși tronul ți-ai luat;
Bucură-te, că în cântări de psalmi ai fost întâmpinat;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 9:

Ieșind poporul întru întâmpinarea ta cu cântări și cu făclii și, ducându-te în biserică, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioși. Vino, Părinte Sfinte, și în mijlocul nostru, rugându-te pentru noi, cei ce te lăudăm și cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

După întoarcerea ta, ai păstorit oile lui Hristos până la o vreme, și iar s-a ridicat furtună și prigoană asupra ta. Căci, prin îndemnul împărătesei Eudoxia, ai fost scos din biserică de oamenii răi care voiau să te omoare. Însă, pe ascuns, ai fost petrecut până la mare de iubiții tăi episcopi, cărora dându-le sărutarea cea mai de pe urmă, te-ai despărțit de dânșii. Iar ei, plângând ca după un iubitor părinte, ne-au învățat să te lăudăm zicând unele ca acestea:
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos sufletul ți-ai pus;
Bucură-te, Sfinte Ioane, că, puțini ani trăind, cu bogate roade te-ai împodobit;
Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii o ai vestit;
Bucură-te, că iarăși sobor nedrept împotriva ta s-a adunat;
Bucură-te, că al doilea exil cu răbdare l-ai îndurat;
Bucură-te, că pentru Domnul Hristos multe chinuri ai răbdat;
Bucură-te, că episcopii și poporul pentru tine cu amar au plâns;
Bucură-te, că, în surghiun de ostași neîndurători fiind dus, pe Hristos ai mărturisit;
Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jertfelnic a ieșit;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule;
Bucură-te, al oilor lui Hristos păstorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 10:

Ostașii, din porunca împăratului, multă răutate îți arătau, ducându-te prin arșiță și frig, că doar vei muri pe cale. {i slăbind foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ți s-au arătat Sfinții Apostoli Petru și Ioan, care, întărindu-te, au zis: Bucură-te, păstorule bun, de chinuri răbdătorule, căci trimiși suntem de Stăpânul Hristos să te mângâiem în răbdarea ta; că peste puțin timp vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună cu noi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Pentru dragostea ta, Părinte, doi preoți și un diacon au mers cu tine în surghiun, și au văzut pătimirea ta și pe Sfinții Apostoli care ți s-au arătat. Iar la Comane ajungând, Sfântul Vasilisc, episcopul comanilor, ți s-a arătat, zicând: „Nădăjduiește, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună înaintea Împăratului slavei!”. Și, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în biserica Sfântului Vasilisc, în care ai slujit și, după ce te-ai împărtășit cu Sfintele Taine, ți-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, mulțumind pentru toate. Pentru acestea, primește de la noi cântare de laudă:
Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că Petru și Ioan, ca să te întărească, ți s-au arătat;
Bucură-te, că doi preoți și un diacon cu tine împreună au răbdat;
Bucură-te, că în Comane la biserica Sfântului Vasilisc ai stat;
Bucură-te, că în mare sfințenie acolo ai liturghisit;
Bucură-te, că, mulțumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai împărtășit;
Bucură-te, că, lui Dumnezeu rugându-te, te-ai mutat la cereștile locașuri;
Bucură-te, că Arhiereul cel veșnic sufletul tău l-a primit;
Bucură-te, că toți sfinții în ceruri mult s-au bucurat;
Bucură-te, al Împărăției lui Dumnezeu moștenitorule;
Bucură-te, al dumnezeieștilor cuvinte tâlcuitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 11:

Săvârșindu-ți călătoria nevoințelor, te-ai mutat cu bucurie către cele cerești, iar mult chinuitul tău trup a fost îngropat cu cinste de iubiții tăi ucenici lângă moaștele Sfântului Vasilisc, în Comane. Întorcându-se ucenicii pe mare, au mers la Roma la episcopul Inochentie, și toate cele despre tine spunându-le lui și împăratului Honorius, aceștia se minunau de răutatea potrivnicilor tăi. Și după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 11:

Înștiințându-se episcopul Inochentie și împăratul Honorius de pedepsele ce ai pătimit de la împărăteasa Eudoxia și de la toți dușmanii tăi, au înfricoșat prin scrisoare pe Arcadius împăratul, care, văzându-se înșelat, a pedepsit pe toți pârâșii tăi; iar el, căindu-se și pentru tine plângând, te lăuda, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ioane, învățătorul nostru cel bun;
Bucură-te, că darurile Sfinților Apostoli ți-au fost date moștenire;
Bucură-te, că, răbdând nedreptatea, de fericire veșnică te-ai învrednicit;
Bucură-te, că după tine marea cetate cu amar a plâns;
Bucură-te, că și nouă, de dorul tău, inima ni se frânge;
Bucură-te, tril de privighetoare neadormită;
Bucură-te, că învățătura ta luminează lumea ca un soare;
Bucură-te, că mulți, recunoscându-și greșelile, s-au pocăit;
Bucură-te, că potrivnicii tăi nu ți-au biruit răbdarea;
Bucură-te, al celor ce ți-au greșit iertătorule;
Bucură-te, al sufletelor lor iubitorule;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 12:

După o vreme, binecredinciosul împărat Teodosie a socotit într-un cuget cu arhiepiscopul Proclu să aducă sfintele tale moaște din Comane la Constantinopol, spre mângâierea poporului celui binecredincios. Trimișii, fiind fără multă evlavie, n-au putut ridica acea neprețuită comoară, dar, venind alții, și făcând îndelungate rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale moaște, pe care le-au dus în împărăteasca cetate, cântând cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Ieșit-au întru întâmpinarea moaștelor tale, Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita și arhiepiscopul cu tot clerul, precum și întreg poporul, cu făclii aprinse și miresme de multe feluri. Când au ajuns la via văduvei, sfintele tale moaște s-au oprit, ca semn că tu ești ocrotitor al văduvelor și săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducându-le și în scaunul tău așezându-le, gura ta a grăit, din nou: „Pace tuturor și Eudoxiei iertare!”, la care cuvinte tot poporul, înspăimântându-se, a căzut la pământ, și cu mare evlavie te lăuda, zicând:
Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale ți-a ieșit;
Bucură-te, că rugăciunea împăratului ai primit;
Bucură-te, că în altarul Catedralei, cu mare cinste, pe tronul arhieresc moaștele ți le-au așezat;
Bucură-te, că pe tot poporul l-ai binecuvântat;
Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de creștini sunt mult cinstite;
Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai binecuvântare;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale cei bolnavi se tămăduiesc;
Bucură-te, că pentru păcătoșii ce se pocăiesc milă mijlocești;
Bucură-te, că în altarele Bisericii, Liturghia alcătuită de tine cu evlavie se săvârșește;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 13:

O, Preafericite Părinte Ioane, bunule păstor și neîntrecut liturghisitor, după cum ai primit rugăciunea împăratului Teo­dosie și de a merge în împărăteasca cetate, binecuvântând poporul și dăruind iertare celor ce ți-au greșit, așa și acum vino în mijlocul nostru și ne binecuvintează cu rugăciunile tale, pentru a dobândi iertarea păcatelor, ca toți să ne mântuim și împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Luminătorule și învățătorule, Părinte, cel ce cu învățăturile tale ai luminat toată lumea, luminează-ne și pe noi prin ru­găciunile tale, ca să-ți aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;
Bucură-te, că din gura ta râuri de învățătură au izvorât;
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că prin minunile tale înțelepții s-au rușinat;
Bucură-te, că înțeleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;
Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;
Bucură-te, că ai iubit viața monahicească;
Bucură-te, al necăjiților mângâietor;
Bucură-te, al săracilor ocrotitor;
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Condac 1:

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și întărirea Bisericii, pe povățuitorul pocăinței și tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul și binefăcătorul celor necăjiți, pe Sfântul Ioan, trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și cuvintele de aur, veniți, binecredincioșilor, să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur

O, luminătorule a toată lumea, preabunule Părinte Ioane Gură de Aur, stâlp și întărire a Bisericii, povățuitorule al pocăinței, ajutător al bolnavilor și apărător al celor necăjiți, sărguiește degrab a ne ajuta; izbăvește turma lui Hristos de lupii ce o răpesc și pe toți creștinii îi păzește de gâlcevile lumești, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie, de sabie și de războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de secetă, de boli și de moarte năprasnică. Miluiește-ne și pe noi, cei care cu mintea, cu lucrul și cuvântul suntem întru întunericul păcatelor, pentru ca prin rugăciunile tale, să ne izbăvim de mânia lui Dumnezeu și de chinul cel veșnic. Dăruiește-ne iubirea și râvna ta pe care le-ai arătat Bisericii lui Hristos. Luminează mintea noastră cu lumina dumnezeieștilor învățături și ajută-ne să ajungem întotdeauna la înălțimea gândului smerit, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire. Amin.

Acatistul rugăciunii neîncetate (alcătuit de Ierom. Ghelasie Gheorghe)

/ multumesc2014 / Un comentariu

Mantuitorul26mar-mare

Motto:
Iată-mă, DOAMNE, înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Copy of Parintele Ghelasie Gheorghe

Ierom. Ghelasie Gheorghe

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Tropar, glas 1

Fericiţi cei ce STAU în ÎNCHINARE, şi RUGĂCIUNEA de TAINĂ o Caută ziua şi noaptea, ce străbate până la Cer şi aşa Pământul se face Raiul Cel Binecuvântat unde Omul a fost Creat să se Mântuiască.

Condac 1

O, TAINĂ Preafericită este a STA înaintea IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, care se face ALTARUL, pe care se ADUCE ÎNCHINAREA ca DAR de Neîncetată RUGĂCIUNE: Iată-mă, DOAMNE, înaintea Ta, STAU cu ÎNCHINARE!

Icos 1

Însuşi FIUL DUMNEZEIESC se ÎNCHINĂ TATĂLUI, şi DUHUL Cel PREASFÂNT Se PLEACĂ şi în UNIREA Cea de TAINĂ deodată SUNT, acest CHIP şi noi PURTÂND, asemenea să facem:

Iată-mă, DOAMNE, DAR de ÎNCHINARE Îţi ADUC;
Iată-mă, DOAMNE, CHIPUL Tău din mine îl Dezvălui;
Iată-mă, DOAMNE, PECETEA CHIPULUI Tău o fac ALTAR;
Iată-mă, DOAMNE, la ALTARUL Tău DUMNEZEIESC Îngenunchi;
Iată-mă, DOAMNE, STAU Înaintea Ta;
Iată-mă, DOAMNE, eu Făptura, STAU în FAŢA ZIDITORULUI;
Iată-mă, DOAMNE, eu Te MĂRTURISESC, DUMNEZEUL meu;
Iată-mă, DOAMNE, îţi aduc MULŢUMIREA mea;
Iată-mă, DOAMNE, îţi NUMESC cu Bucurie NUMELE Tău;
Iată-mă, DOAMNE, VIN să mă ÎNTÂLNESC cu Tine;
Iată-mă, DOAMNE, doar UNIT cu Tine am VIAŢĂ;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE !

Condac 2

Ce este RUGĂCIUNEA şi de ce se DOREŞTE să fie NEÎNCETATĂ? RUGĂCIUNEA este IUBIREA-ALTAR, este DAR-ÎNCHINARE, este DUHUL-STAREA Continuă în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 2

Acest CHIP al TREIMII de TAINĂ este şi în Fiinţa noastră a Făpturilor şi nu putem Vieţui fără IUBIRE-ALTAR, fără DAR-ÎNCHINARE, fără DUH-STAREA în FAŢA DUMNEZEIRII:

Iată-mă, DOAMNE, toată Fiinţa mea este CHIP de RUGĂCIUNE;
Iată-mă, DOAMNE, Firea mea este însăşi RUGĂCIUNEA;
Iată-mă, DOAMNE, RUGĂCIUNEA-ÎNCHINAREA Făpturii către FĂCĂTORUL;
Iată-mă, DOAMNE, Darul Făpturii ce se cuvine CREATORULUI;
Iată-mă, DOAMNE, Lauda Ta este în adâncul meu;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău ÎL ştiu de la Naştere;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău L-am Recunoscut de la prima auzire;
Iată-mă, DOAMNE, eşti în Mintea mea PRIMA Gândire;
Iată-mă, DOAMNE, eşti în Inima mea PRIMA Simţire;
Iată-mă, DOAMNE, de ce neîncetat mă ROG;
Iată-mă, DOAMNE, de ce îţi ADUC DARUL RUGĂCIUNII neîncetate;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE !

Condac 3

Cine întreabă ce este FIINŢA, răspunde că este IUBIREA; Cine întreabă ce este IUBIREA răspunde că este DĂRUIREA-ÎNCHINAREA; Cine întreabă ce este ÎNCHINAREA, răspunde că este RUGĂCIUNEA; Cine întreabă ce este RUGĂCIUNEA, răspunde că este CÂNTAREA IUBIRII în DUHUL Neîncetat de: ALILUIA!

Icos 3

Cine întreabă ce este STAREA în RUGĂCIUNE, este DUHUL care pe toate le ADUNĂ şi le PREFACE în LOCAŞ de ÎNTÂLNIRE, unde IUBIREA şi ÎNCHINAREA Stau FAŢĂ în FAŢĂ fără amestecare:

Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Firea;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Mintea;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Inima;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Respiraţia;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Vederea;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Auzirea;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este toată mişcarea;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este Şedere;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este HRANĂ de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA îmi este BĂUTURA VIE;
Iată-mă, DOAMNE, cum RUGĂCIUNEA este SCARA dintre Cer şi Pământ;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 4

Mereu te întrebi ce este RUGĂCIUNEA şi mereu Mintea şi Inima se OPRESC la HOTARUL de TAINĂ; unde Făptura şi ZIDITORUL DUMNEZEU Trec DINCOLO de Sine în CRUCEA VIE, MAREA ÎNTÂLNIRE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 4

Dacă Făptura se OPREŞTE la HOTARUL DUMNEZEIESC, şi se Deschide la COBORÂREA Lui DUMNEZEU, făcând CRUCEA ÎNCHINĂRII de TAINĂ, face tocmai RUGĂCIUNEA:

Iată-mă, DOAMNE, mă OPRESC la HOTARUL dintre Tine şi mine;
Iată-mă, DOAMNE, mă Deschid la VENIREA Ta în Lume;
Iată-mă, DOAMNE, fac CRUCEA VIE a ÎNTÂLNIRII;
Iată-mă, DOAMNE, doar în această CRUCE eu spre Tine merg;
Iată-mă, DOAMNE, doar în această CRUCE Tu spre mine VII;
Iată-mă, DOAMNE, OPRIT în ÎNCHINAREA acestei CRUCI;
Iată-mă, DOAMNE, în RUGĂCIUNEA Făpturii;
Iată-mă, DOAMNE, în RUGĂCIUNEA însăşi a Lumii;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu cu DORUL Cel de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu învăpăiatul LUMINII;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Făptura ce doar cu tine îşi găseşte VIAŢA;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 5

De ce RUGĂCIUNEA trebuie să fie Neîncetată? Pentru că RUGĂCIUNEA este CRUCEA VIE, Temelia Lumii, pe care se mişcă Viaţa Făpturilor, VIAŢA fiind însăşi NEÎNCETATA ÎNCHINARE, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 5

LUMINA în Sine este Însăşi DUMNEZEIRE, şi Lumea trebuie să se MIŞTE Neîncetat faţă de aceasta, altfel se cade în întunericul morţii:

Iată-mă, DOAMNE, VIAŢA din mine este Însăşi RUGĂCIUNEA;
Iată-mă, DOAMNE, VIAŢA îmi este Însăşi ÎNCHINAREA;
Iată-mă, DOAMNE, Mintea mea are Gândirea CRUCII VII;
Iată-mă, DOAMNE, Inima mea are de asemenea Simţirea CRUCII;
Iată-mă, DOAMNE, în TAINA CRUCII mă ROG;
Iată-mă, DOAMNE, prin CRUCE este VEDEREA Celor Nevăzute;
Iată-mă, DOAMNE, prin CRUCE ŞI EU cu Tine VORBESC;
Iată-mă, DOAMNE, de ce CRUCEA este RUGĂCIUNEA;
Iată-mă, DOAMNE, de ce RUGĂCIUNEA este ÎNCHINAREA CRUCII;
Iată-mă, DOAMNE, OPRIT în RUGĂCIUNEA Neîncetată;
Iată-mă, DOAMNE, de ce RUGĂCIUNEA este OPRIREA în CRUCE;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 6

La ÎNCEPUT a fost CUVÂNTUL şi CUVÂNTUL este TAINA CHIPULUI FIULUI DUMNEZEIESC, şi FIUL este NAŞTEREA din IUBIREA TATĂLUI DUMNEZEU şi FIUL Răspunde cu DĂRUIREA Sa-ÎNCHINAREA, VORBIREA Cea de TAINĂ: ALIULIA!

Icos 6

Prin FIUL-CUVÂNTUL DUMNEZEIESC şi Lumea s-a făcut şi toate sunt VORBIREA-DĂRUIREA-ÎNCHINAREA FIULUI faţă de TATĂL:

Iată-mă, DOAMNE, şi eu sunt CHIPUL FIULUI DUMNEZEIESC;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu sunt o ÎNCHINARE de TAINĂ a FIULUI;
Iată-mă, DOAMNE, CRUCEA VIE a FIULUI;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Omul, CHIPUL CRUCII Lumii;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Omul, CHIPUL RUGĂCIUNII FIULUI;
Iată-mă, DOAMNE, DARUL FIULUI către TATĂL;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Răspund cu Dăruirea mea;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Răspund cu RUGĂCIUNEA mea;
Iată-mă, Primeşte şi Darul Închinării mele;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, cel mic, ce mă Ridic spre Tine;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, cel muritor, ce STAU la HOTARUL VEŞNICIEI;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 7

ÎNTRUPAREA Ta, FIUL Lui DUMNEZEU, aduce DESCOPERIREA TAINEI CRUCII VII, HOTARUL dintre CREATOR şi Făptură, care se face BISERICA Cerească şi Pământească, cu ALTARUL IUBIRII, cu DARUL ÎNCHINĂRII, cu ADUNAREA în STAREA RUGĂCIUNII de: ALILUIA!

Icos 7

Tu, DOAMNE IISUSE, FIUL Lui DUMNEZEU Cel ÎNTRUPAT, eşti CHIPUL RUGĂCIUNII VII şi Neîncetate şi Tu eşti MARELE ARHIEREU ce LITURGHISEŞTI ÎMPĂRTĂŞIREA-TRUPUL Lumii şi al Veşniciei:

Iată-mă, DOAMNE, şi eu un PĂRTAŞ al TAINEI DUMNEZEIEŞTI;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un Chemat la ALTARUL Tău;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un Chemat să Aduc DARUL meu;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un Slujitor al LITURGHISIRII Tale;
Iată-mă, DOAMNE, IISUSE ARHIEREUL Cel DUMNEZEIESC;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Cânt RUGĂCIUNEA Ta;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu mă ÎNCHIN ÎNCHINĂRII Tale;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu cel doritor de ÎMPĂRTĂŞIREA Ta;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu cel însetat de APA Cea VIE;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu cel flămând de PÂINEA Nemuririi;
Iată-mă, DOAMNE, cum în RUGĂCIUNEA Ta toate se ÎMPLINESC;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 8

Păcatul cel amarnic al Făpturii a întunecat ALTARUL-IUBIREA şi ÎNCHINAREA a făcut-o ucidere şi moarte şi CRUCEA VIE a făcut-o Suferinţă şi aşa RUGĂCIUNEA s-a pierdut în patimile murdare, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icos 8

Făptura CHIPUL de FIU şi-a desfrânat şi LOCAŞUL PĂRINTESC l-a părăsit şi din VORBIREA cu DUMNEZEU a căzut în „Vorbirea morţii”, şi aşa TAINA RUGĂCIUNII s-a ascuns:

Iată-mă, DOAMNE, TAINA RUGĂCIUNII doresc să o CAUT;
Iată-mă, DOAMNE, ALTARUL IUBIRII vreau să-l Clădesc;
Iată-mă, DOAMNE, Primeşte şi DARUL sărac al meu;
Iată-mă, DOAMNE, Sfinţilor Tăi încerc să le Urmez;
Iată-mă, DOAMNE, MAICII NĂSCĂTOARE şi eu Fiu să mă fac;
Iată-mă, DOAMNE, cum şi eu trebuie să Cresc CHIPUL Tău în mine;
Iată-mă, DOAMNE, cum şi eu ca şi Sfinţii trebuie să trăiesc;
Iată-mă, DOAMNE, cum şi eu, trebuie în mine să te ÎNTRUPEZ;
Iată-mă, DOAMNE, cum şi eu cu TRUPUL Tău trebuie să mă UNESC;
Iată-mă, DOAMNE, doar MAICA TA TE NAŞTE, eu doar Te ÎNTRUPEZ;
Iată-mă, DOAMNE, Omul nu este NĂSCĂTOR, ci o ÎNTRUPARE de DUMNEZEU, TEOFOR;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 9

RUGĂCIUNE, RUGĂCIUNE, atât de mult te DOREŞTE toată Fiinţa mea, şi ziua şi noaptea mă lupt cu păcatul şi patimile din mine şi cu ÎNCHINARE pe Tine, FIUL Lui DUMNEZEU, TE CHEM şi Te ROG ca iarăşi să pot Cânta Neîncetat: ALILUIA!

Icos 9

Cum să mă ROG, cum să câştig TAINA RUGĂCIUNII? RUGĂCIUNEA, CHIPUL BISERICII Lui HRISTOS, este ALTAR DUMNEZEIESC, este ÎNCHINARE-DAR, este ADUNARE-STAREA în RUGĂCIUNE:

Iată-mă, DOAMNE, Primeşte-mă şi pe mine în BISERICA Ta;
Iată-mă, DOAMNE, fără CHIPUL BISERICII nu este RUGĂCIUNE;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ nu au ALTAR;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ nu au ÎNCHINAREA-CRUCE;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ nu au DAR, au jertfe omorâte;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ Gândesc fără VEDERE;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ Te Cred „ascuns”;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ nu mai au CUVÂNTUL de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ au doar o Vorbire lumească;
Iată-mă, DOAMNE, cei fără BISERICĂ Te Caută şi nu te găsesc;
Iată-mă, DOAMNE, doar în CHIPUL BISERICII Te ARĂŢI cu Adevărat;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 10

Nu poate fi RUGĂCIUNE decât în CHIPUL TREIMII de TAINĂ, de ALTAR-IUBIREA DUMNEZEIASCĂ, de DAR-ÎNCHINARE şi de STAREA Înainte, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 10

Doar prin CHIPUL Lui HRISTOS, FIUL DUMNEZEIESC, se poate face RUGĂCIUNEA TREIMICĂ, şi doar BISERICA Sa este LOCAŞUL Coborârii Lui DUMNEZEU în Lume şi al ÎNTÂLNIRII Făpturii cu El:

Iată-mă, DOAMNE, şi eu Făptura CHIPULUI Tău;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Făptura cu CHIPUL de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu Făptura MENITĂ să-Ţi Poarte CHIPUL;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un FIU al BISERICII DUMNEZEIEŞTI;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un LOCAŞ al ÎNTÂLNIRII Celei MARI;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, cel cu PECETEA PREASFÂNTĂ;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu un MOŞTENITOR al DARULUI;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, cel cu MĂRGĂRITARUL IUBIRII;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu o ŢARINĂ în care CHIPUL Tău este COMOARA;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, care trebuie să dezgrop COMOARA;
Iată-mă, DOAMNE, şi eu, care trebuie să APRIND CANDELA RUGĂCIUNII;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 11

RUGĂCIUNE, RUGĂCIUNE, cum să te pot avea şi eu? Trebuie să Învăţ VORBIREA IUBIRII, să Lucrez DĂRUIREA-ÎNCHINĂRII, să STAU în DUHUL Neîncetatei Cântări de: ALILUIA!

Icos 11

IUBIREA este Însăşi RUGĂCIUNEA către TATĂL DUMNEZEU; ÎNCHINAREA este Însăşi RUGĂCIUNEA către FIUL-DOMNUL HRISTOS; a STA Neîncetat în RUGĂCIUNE este RUGĂCIUNEA către PREASFÂNTUL DUH; şi doar în această TREIME este RUGĂCIUNEA întreagă:

Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE încerc să Câştig IUBIREA;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE încerc să STAU în DUH;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE îmi Dezvălui CHIPUL de FIU;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE învăţ Vorbirea DUMNEZEIASCĂ;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE desfac Firea Pământească;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE mă înalţ şi la Cele Cereşti;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE ÎNVIEZ pe CRUCEA de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE primesc dezlegarea de păcat;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE Mintea mi se Luminează;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE Inima mi se Curăţeşte;
Iată-mă, DOAMNE, prin CHIPUL DOMNULUI HRISTOS mă ROG;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 12

Strig PRESFÂNT NUMELE Tău, DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL DUMNEZEIESC Cel ÎNTRUPAT, Îl Chem Neîncetat, cu gura, cu Mintea, în Inimă, cu priveghere, cu post, cu metanii şi aşa caut RUGĂCIUNEA În Cântarea de: ALILUIA!

Icos 12

Mă feresc de înşelările închipuirilor, vederilor şi auzirilor nălucitoare şi viclene, şi cu ÎNCHINAREA ce OPREŞTE şi pune HOTAR la toate, aşa şi eu fac Smerita mea RUGĂCIUNE:

Iată-mă, DOAMNE, Numesc NUMELE Tău, Cel mai MARE NUME;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău IISUSE este în Mintea mea;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău IISUSE mi se odihneşte în Inimă;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău Îl fac ICOANA de ÎNCHINARE;
Iată-mă, DOAMNE, NUMELE Tău Îl fac HOTARUL de TAINĂ;
Iată-mă, DOAMNE, iau cu Bucurie CRUCEA INVIERII Tale;
Iată-mă, DOAMNE, IISUSE, BISERICA TREIMII DUMNEZEIEŞTI;
Iată-mă, DOAMNE, cu ÎNCHINARE STAU în FAŢA Ta;
Iată-mă, DOAMNE, prin ÎNCHINARE Te MĂRTURISESC;
Iată-mă, DOAMNE, Primeşte-mă şi pe mine în CHIPUL RUGĂCIUNII;
Iată-mă, DOAMNE, pe NĂSCĂTOAREA de DUMNEZEU o fac ICOANA ÎNCHINĂRII;
Iată-mă, DOAMNE, Înaintea Ta STAU cu ÎNCHINARE!

Condac 13

O, DOAMNE HRISTOASE, Tu eşti CHIPUL RUGĂCIUNII din Cer şi de pe Pământ şi ÎNCHINAREA-DĂRUIREA este însăşi TAINA Ta, CRUCEA şi BISERICA însăşi ICOANA Ta, prin care toată Făptura se Naşte şi Creşte spre VEŞNICIA RUGĂCIUNII Neîncetate, în Cântarea de: ALILUIA!

(de 3 ori)

Se repetă Icosul 1 şi Condacul 1.

Acatistul Maicii Domnului Umilenia – Floarea Smereniei

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

Maica_Domnului_Umilenia

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

Celei mai smerite Împărătese, a lumii şi a îngerilor, îi aducem cereri, mulţumiri şi laude, că s-a învrednicit a fi cea mai frumoasă floare a omenirii, întru care a binevoit Dumnezeu a Se face Om, pentru mântuirea noastră. Iar tu, Floarea smereniei, Maică Preacurată, dăruieşte-ne nouă din smerenia ta, ca să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre!

Icosul 1

Îngerii, înaintea oamenilor, ţi s-au închinat, Fecioară smerită şi de toţi lăudată, iar Arhanghelul Gavriil a fost trimis să-ţi spună vestea cea de taină, pe care ţi-a dezvăluit-o Dumnezeu numai ţie:

Bucură-te, Maica Smereniei;

Bucură-te, Fecioara aleasă ca o floare a omenirii;

Bucură-te, ceea ce eşti şi vei fi cea mai lăudată;

Bucură-te, Maica Domnului;

Bucură-te, Împărăteasa îngerilor;

Bucură-te, cea pentru care Dumnezeu a umplut lumea cu icoane făcătoare de minuni;

Bucură-te, Poarta Întrupării;

Bucură-te, veşnic arătătoarea Pruncului Dumnezeiesc;

Bucură-te, răsadul cel bun, urmaşa Evei;

Bucură-te, împlinirea aşteptărilor celor de demult;

Bucură-te, mirarea cetelor îngereşti;

Bucură-te, Maică smerită a lui Dumnezeu;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 2 – lea

Viaţa Maicii Sfinte a fost un neîntrerupt „Aliluia”, pentru care îngerii s-au înfricoşat şi capul şi-au plecat, recunoscând-o pe dânsa drept Împărăteasa lor preaslăvită, cea mai frumoasă floare înflorită în toată omenirea.

Icosul al 2 -lea

Coborându-se Fecioara de mică în adâncurile nebănuite de noi ale smereniei, Domnul a binecuvântat-o mai mult decât pe toţi şi prin glasurile îngereşti şi omeneşti o laudă aşa:

Bucură-te, Măicuţa durerilor;

Bucură-te, ceea ce suspini pentru toate sufletele;

Bucură-te, ceea ce te bucuri de mântuirea noastră;

Bucură-te, ceea ce ai zis: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”;

Bucură-te, chipul desăvârşit al smereniei;

Bucură-te, Învăţătoarea noastră întru ale tăcerii şi modestiei

Bucură-te, ceea ce ne dai speranţă şi putere pe calea nevoinţei;

Bucură-te, cel mai frumos palat al lui Dumnezeu;

Bucură-te, întâia biserică sfinţită;

Bucură-te, cutremurarea iadului;

Bucură-te, Izgonitoarea setei de răzbunare;

Bucură-te, Încurajatoarea celor nebăgaţi în seamă de lume;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 3 – lea

Lacrimile Preacuratei s-au făcut pentru noi izvor de bunătăţi, de milă şi de har, curgând nesecat prin icoanele sale lăsate lumii. Iartă-ne, Măicuţa noastră, a oropsiţilor, pentru durerile pe care ţi le pricinuim prin greşelile noastre. Pentru toate lacrimile sfinte vărsate pentru noi, Îi cântăm cu smerenie Fiului tău: Aliluia!

Icosul al 3 – lea

Nimeni nu a mai plâns pe pământ şi în cer mai cu durere decât Maica lui Dumnezeu. Şi nu numai la moartea Fiului ei pe Cruce, când prin inimă i-a trecut sabie, după proorocie, ci şi atunci când a văzut moartea sufletească a fiecăruia dintre noi, iar lacrimile ei au rodit bucurie şi întoarcere la Dumnezeu a multora, pentru care îi cântăm Fecioarei aşa:

Bucură-te, smerenie înlăcrimată;

Bucură-te, ceea ce te bucuri pentru întoarcerea noastră la Dumnezeu;

Bucură-te, cea mai cinstită fiică a Evei;

Bucură-te, ceea ce porţi cel mai frumos şi mai slăvit nume, Marie;

Bucură-te, Împărăteasa care nu trece cu vederea pe niciuna din slugile sale;

Bucură-te, smerenie în laudă;

Bucură-te, Ghiocelul omenirii;

Bucură-te, după cum ţi-a spus Arhanghelul;

Bucură-te, cu o bucurie mai mare decât a Evei în Rai;

Bucură-te, mai mult decât Sfânta Elena la găsirea Crucii;

Bucură-te, alături de Fiul tău, în cer;

Bucură-te, strigătul de biruinţă al Evei celei mult-întristate;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 4 – lea

Noi nu putem răbda cât ai răbdat tu pentru omenire. Noi nu putem înţelege durerile sufletului tău smerit, o, Maică. Iartă-ne puţinătatea credinţei, a nădejdii şi a dragostei şi primeşte din partea noastră, ca dar, cântarea către Fiul tău: Aliluia!

Icosul al 4 – lea

Cei care au crezut că te-au înţeles pe deplin s-au cufundat în mândrie şi înşelare, iar cei care s-au smerit, îngenunchind înaintea icoanei tale, au primit de la Dumnezeu, prin tine, revărsarea harului. De aceea îţi mulţumim, grăind:

Bucură-te, răbdarea fără cârtire;

Bucură-te, smerenie nepoticnită;

Bucură-te, taină adâncită şi neînţeleasă;

Bucură-te, Împărăteasa noastră cea plină de bunătate şi dăruire;

Bucură-te, Maică Sfântă ce împodobeşti bisericile cu icoana ta;

Bucură-te, prietena omenirii;

Bucură-te, rugătoarea noastră în cer;

Bucură-te, sufletul cel mai strălucitor;

Bucură-te, ceea ce te-ai transformat în bucuria credincioşilor;

Bucură-te, ocrotirea noastră;

Bucură-te, cea nedescrisă de cuvinte;

Bucură-te, Maică, în faţa căreia graiul omenesc se retrage neputincios;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 5 – lea

Nu e nimeni care să nu fi auzit de numele tău cel sfânt, Preacurată Fecioară Maria. Cei care nu l-au cinstit, mult au pierdut, iar cei care l-au păstrat în inimă cu evlavie, închinându-ţi-se ca Maicii lui Dumnezeu, au fost răsplătiţi de Fiul tău cu împlinirea rugăciunilor, la vreme potrivită. De aceea noi, credincioşii, îi cântăm Fiului tău împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 5 – lea

Pământul s-a umplut de biserici, dintre care nenumărate poartă hramul tău, al preasfintelor tale sărbători, Fecioară Maria. Ele sunt buchetul de flori pe care ţi-l oferim împreună cu rugăciunile noastre dinaintea icoanelor tale. Ajută-ne, Maică a Domnului şi a noastră, ca să ne păstrăm credinţa iubitoare, neschimbată, până la sfârşit, şi să-ţi putem cânta în veşnicie aşa:

Bucură-te, ajutătoarea noastră de zi cu zi;

Bucură-te, darul nostru de la Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ne-ai fost dată ca Maică;

Bucură-te, că suntem nevrednici de mila ta cea mare;

Bucură-te, că fără tine ne-am poticni la vreme de încercare;

Bucură-te, miluitoarea noastră cea fără părtinire şi neobosită;

Bucură-te, sporitoarea darurilor date nouă de Dumnezeu;

Bucură-te, înţelepţirea noastră neştiută;

Bucură-te, Rai înflorit pe pământ;

Bucură-te, perla ascunsă, cu chip blând;

Bucură-te, cea îmbrăcată pururea în haina cea strălucitoare a smereniei;

Bucură-te, ceea ce ne înţelegi dorurile şi durerile;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 6 – lea

Milioane de minuni au răsărit, ca stelele pe cerul lumii, prin mijlocirea ta, Fecioară. Ele nu se opresc până la sfârşitul lumii, până la ultimul strigăt al vreunui credincios către tine. Uimiţi de bunătatea ta, îngerii Îi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6 – lea

Viaţa fiecărui creştin este presărată cu minuni ale Maicii Domnului, ştiute şi neştiute. De multe ori, Preacurata nu aşteaptă cererea noastră, pentru a ne ajuta, ci fiind o Maică plină de iubire şi răbdare, ne îndreaptă pe calea mântuitoare, dorind să ajungem biruitori alături de Fiul ei şi de dânsa, în Raiul redeschis. Plini de cucernicie, ştiind că de multe ori am uitat să-i mulţumim Fecioarei Maici, noi îi cântăm acum aşa:

Bucură-te, bucură-te cu bucurie nesfârşită;

Bucură-te, ceea ce ne dăruieşti bucurii duhovniceşti;

Bucură-te, Maica izvorâtoare de minuni;

Bucură-te, ceea ce ne deschizi ochii sufletului asupra bunătăţilor netrecătoare;

Bucură-te, că ne scoţi din valurile lumii şi ne duci spre pacea lină;

Bucură-te, ceea ce ne ajuţi să ne ruşinăm de păcatele noastre;

Bucură-te, vas ales al smereniei;

Bucură-te, că ne sprijini la necaz, ca să înţelegem mâna Proniei în toate;

Bucură-te, templul cel slăvit al Duhului Sfânt;

Bucură-te, Maica bucuriei, smereniei şi răbdării;

Bucură-te, cea mult cântată şi mult lăudată;

Bucură-te, Fecioara cu cel mai bun nume;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 7 – lea

Atunci când frica şi jalea vor cuprinde omenirea, la Judecata de Apoi, când cărţile îngerilor se vor deschide şi nu va fi loc de fugă pentru nimeni, şi atunci mila ta va îmbrăţişa făptura, încât tu vei mijloci la Dreptul Judecător pentru iertarea păcatelor noastre, Născătoare de Dumnezeu.

Temându-ne de clipele acelea, alături de îngerii cei buni cântăm cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 7 – lea

La tine nu este pedeapsă fără timp de îndreptare, la tine nu este faţă îndelung întoarsă de la cei păcătoşi, la tine nu este oprire a izvorului minunilor, Fecioară Maria. De aceea noi, cei păcătoşi, te strigăm să ne ajuţi, să ne schimbăm viaţa, să urmăm calea pocăinţei şi să îţi cântăm:

Bucură-te, Maică a milei;

Bucură-te, ceea ce ne ajuţi întotdeauna;

Bucură-te, fericire în smerenie;

Bucură-te, Fecioară strălucitoare;

Bucură-te, Maica Soarelui veşnic;

Bucură-te, Apărătoarea noastră în faţa Dreptului Judecător;

Bucură-te, Floare între florile Raiului;

Bucură-te, mâna întinsă păcătoşilor;

Bucură-te, ceea ce plângi pentru păcatele noastre;

Bucură-te, izvor de pocăinţă;

Bucură-te, Maică a creştinilor, lăsată nouă de Hristos;

Bucură-te, mângâierea noastră;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 8 – lea

Cu câtă seninătate ai stat, Maică, înaintea încercărilor vieţii, învelindu-te cu haina dragostei de Fiul tău şi Dumnezeu şi împodobită fiind cu o cunună de smerenie neţărmuită. Pentru aceasta, îngerii ţi-au slujit şi îţi slujesc cu bucurie, cântând Fiului tău preaiubit: Aliluia!

Icosul al 8 – lea

Aşa a binevoit Dumnezeu, ca să Se facă Om şi să aibă drept Maică pe cea mai frumoasă şi mai smerită dintre fecioarele lumii, pe Maria, fiica Anei. Îţi mulţumim, Doamne, că prin dânsa Tu ai căutat spre noi, ca să ne afli. Căci noi suntem oile cele pierdute, care suspină să le găseşti, grăind către Maica Ta aşa:

Bucură-te, mărgăritarul cel mai de preţ al pământului;

Bucură-te, lună între stelele Raiului;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu (Theotokos);

Bucură-te, cea anunţată de proorocii din vechime;

Bucură-te, ceea ce ai fost lăudată de Elisabeta;

Bucură-te, bucuria păstorilor veniţi la iesle;

Bucură-te, uimirea magilor veniţi din Răsărit;

Bucură-te, cea către care dreptul Simeon s-a închinat şi a profeţit;

Bucură-te, ceea ce ai plecat în Egipt, la sfatul îngerului;

Bucură-te, cea sub ochii căreia a crescut Pruncul dumnezeiesc;

Bucură-te, iubire de mamă pentru neamul creştinilor;

Bucură-te, cea mult cinstită de către Sfinţii Apostoli;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 9 – lea

Dorind să-ţi arate cinstea şi supunerea pe care ţi le poartă, Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, a săvârşit prima Sa minune la îndemnul tău părintesc, Fecioară Maria, pe când vă aflaţi la o nuntă din Cana Galileii. Îţi mulţumim deci, ajutătoarea noastră, începătoarea minunilor, şi cu umilinţă Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9 – lea

Pentru mila şi ruga ta, Fecioară, Domnul a transformat apa în vinul cel bun, în Cana Galileii, învăţându-ne că aşa va fi pentru noi, cei păcătoşi, trecerea de la moarte la viaţă. Ne închinăm ţie, Maică şi Fecioară, şi te lăudăm grăind:

Bucură-te, cea plină de milă şi de har;

Bucură-te, ceea ce nu ne treci cu vederea de-a lungul vieţii noastre;

Bucură-te, rugătoarea noastră puternică;

Bucură-te, cea ale cărei rugăciuni sunt mereu ascultate;

Bucură-te, Preasfântă care ai pogorât cerul pe pământ;

Bucură-te, deschizătoarea uşii milei;

Bucură-te, smerenie îmblânzitoare;

Bucură-te, gând curat împodobit cu modestie;

Bucură-te, lacrima sfinţită a pământului;

Bucură-te, cea care te-ai făcut pricina celei dintâi minuni a lui Iisus;

Bucură-te, ajutătoarea familiilor creştine;

Bucură-te, ocrotitoarea copiilor;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 10 – lea

În lumea aceasta durerea nu conteneşte, suspinul nu se opreşte. Bucuria este trecătoare şi prea puţină pentru sufletele noastre însetate de veşnicie. Multă mângâiere şi alinare primim noi de la icoana Fecioarei Maria, rugându-ne cu credinţă. Bucuria cea veşnică să o ceri pentru noi, Fecioară, ca să putem cânta Domnului în vecii nesfârşiţi: Aliluia!

Icosul al 10 – lea

Exemplu de smerenie şi de răbdare ne este nouă Maica Preasfântă. Când suntem copleşiţi şi însinguraţi ne ridicăm ochii spre icoana dânsei, ştiind că nu ne-a părăsit. Te rugăm să ne dăruieşti din dulceaţa smereniei şi blândeţii tale, Fecioară, şi să ne ancorezi în răbdare până la sfârşitul vieţii noastre pământeşti, iar noi să te lăudăm aşa:

Bucură-te, oglindă străvezie a Raiului;

Bucură-te, ceea ce muţi din loc munţii neputinţelor noastre;

Bucură-te, curcubeul păcii şi al speranţei;

Bucură-te, alinătoarea inimilor obosite;

Bucură-te, ajutorul sărmanilor răbdători;

Bucură-te, minune tăinuită în smerenie;

Bucură-te, Maică a curăţiei sufleteşti;

Bucură-te, mânăstire în care a locuit Hristos;

Bucură-te, duioşie negrăită;

Bucură-te, preafericită şi mult-lăudată Fecioară;

Bucură-te, puritate neîntrecută de îngeri;

Bucură-te, ceea ce ne dai minunile ca o ploaie de primăvară;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 11 – lea

Ne smerim înaintea ta, Împărăteasă a blândeţii şi a bunătăţii şi îţi aducem în dar rugăciunile noastre nevrednice. Ştim că nu le vei trece cu vederea, ci le vei înfăţişa Fiului tău ca pe darurile celor trei Crai, cerându-I pentru noi milă, har şi pocăinţă. Dă-ne, Maică, rugăciunea neîncetată a inimii curate, ca să-I cântăm şi pe pământ, şi în cer, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11 – lea

Tânjeşte sufletul nostru, Maică, după rugăciunea cea fără oprire a inimii, pe care tu ai avut-o, învăluită în smerenia ta adâncită. Nu ne lăsa, Maică, dorul neîmplinit, ci ajută-ne să ne transformăm în vase ale harului, în sfeşnice nestinse, ca împreună cu femeile mironosiţe şi cu cetele nenumărate ale tuturor Sfinţilor să te putem lăuda neîntrerupt, cântând:

Bucură-te, Maică a rugăciunii smerite;

Bucură-te, ceea ce nu ţi-ai curmat rugăciunea plină de iubire;

Bucură-te, Fecioară Maria, mijlocitoarea rugăciunii inimii;

Bucură-te, smerenie dezvăluită de Dumnezeu;

Bucură-te, Preacinstită Maică, noua Evă minunată;

Bucură-te, cea pe care şarpele cel vechi nu a putut să o ademenească;

Bucură-te, învingătoarea ispitelor prin smerenie şi iubire;

Bucură-te, prietena celor ce se ostenesc în rugăciuni şi privegheri;

Bucură-te, întăritoarea mânăstirilor ortodoxe;

Bucură-te, Floare neîntinată şi neveștejită a fecioriei şi smereniei;

Bucură-te, ceea ce ne îndemni la Împărtăşania cu Trupul şi Sângele Fiului tău iubit;

Bucură-te, Maica Mântuitorului lumii;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 12 – lea

Nu îndrăznim să privim chipul tău preafrumos din icoană, în care străluceşti ca o Împărăteasă a lumii. Cu capul plecat te rugăm, Maică a noastră, să nu ne lipseşti în viaţa cea veşnică de vederea chipului tău minunat şi a Fiului tău Celui biruitor. Primeşte, Doamnă şi Stăpână, firava noastră rugă, din inimă zdrobită, ca glasul nostru să se poată împleti în eternitate cu cel îngeresc într-un neoprit: Aliluia!

Icosul al 12 – lea

Inima noastră plânge, Maică, după vederea ta neîncetată, ca Doamnă şi Împărăteasă în Rai, alături de Dumnezeu, de Îngeri şi de Sfinţi. Ajută-ne şi învaţă-ne să urcăm acolo, pe treptele rugăciunii smerite, având darul discernământului, pentru care să îţi mulţumim cu umilinţă:

Bucură-te, Doamna noastră preacinstită;

Bucură-te, strălucire plină de iubire;

Bucură-te, ceea ce ai bucurat pe părinţii tăi cei credincioşi;

Bucură-te, cântec în acorduri de smerenie şi har;

Bucură-te, ciocârlia lumii, ceea ce te-ai înălţat cel mai mult spre Soarele neapus;

Bucură-te, privighetoare ce ne alini dorurile cele curate ale inimii;

Bucură-te, slava şi frumuseţea omenirii;

Bucură-te, scară împodobită spre cer;

Bucură-te, psaltire alungătoare a demonilor;

Bucură-te, cea mai strălucitoare biserică a noastră;

Bucură-te, Regina Îngerilor şi a Sfinţilor;

Bucură-te, ceea ce ne aştepţi în Raiul lui Hristos;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 13 – lea

O, Floarea smereniei, Maica bunătăţii şi a iubirii neţărmuite, Fecioară Maria, ajută-ne pe calea acestei vieţi, dăruindu-ne răbdare şi rugăciune smerită, cuget plecat şi ochi deschişi ai sufletului, ca să te putem slăvi pururea în Raiul duhovnicesc, unde ne aştepţi cu dragoste, de-a dreapta Fiului tău. Şi atunci, mântuiţi, să-I putem cânta Lui, neîncetat: Aliluia!

(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1

Îngerii, înaintea oamenilor, ţi s-au închinat, Fecioară smerită şi de toţi lăudată, iar Arhanghelul Gavriil a fost trimis să-ţi spună vestea cea de taină, pe care ţi-a dezvăluit-o Dumnezeu numai ţie:

Bucură-te, Maica Smereniei;

Bucură-te, Fecioara aleasă ca o floare a omenirii;

Bucură-te, ceea ce eşti şi vei fi cea mai lăudată;

Bucură-te, Maica Domnului;

Bucură-te, Împărăteasa îngerilor;

Bucură-te, cea pentru care Dumnezeu a umplut lumea cu icoane făcătoare de minuni;

Bucură-te, Poarta Întrupării;

Bucură-te, veşnic arătătoarea Pruncului Dumnezeiesc;

Bucură-te, răsadul cel bun, urmaşa Evei;

Bucură-te, împlinirea aşteptărilor celor de demult;

Bucură-te, mirarea cetelor îngereşti;

Bucură-te, Maică smerită a lui Dumnezeu;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul 1

Celei mai smerite Împărătese, a lumii şi a îngerilor, îi aducem cereri, mulţumiri şi laude, că s-a învrednicit a fi cea mai frumoasă floare a omenirii, întru care a binevoit Dumnezeu a Se face Om, pentru mântuirea noastră. Iar tu, Floarea smereniei, Maică Preacurată, dăruieşte-ne nouă din smerenia ta, ca să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre!

RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Preasfântă Fecioară, Floare a smereniei, bunătăţii şi a dragostei curate, Sfeşnic strălucitor şi plin de har, primeşte puţina noastră rugăciune şi nu ne ruşina în cererile noastre.

Ştim că nu avem Fericirea inimii curate, pentru a-L vedea pe Dumnezeu, şi nici Fericirea celor smeriţi, pentru a fi mângâiaţi de harul necreat. De asemenea, nici de celelalte Fericiri, propovăduite de Fiul tău, nu ne-am apropiat. Nefericiţi şi zbuciumaţi, singuri vinovaţi de nefericirea noastră, strigăm către tine, Maică şi Învăţătoare a noastră, ca să ne ajuţi să urcăm pe cele nouă trepte ale Fericirilor, către Fiul tău Dumnezeiesc, de care nu vrem să ne lipsim nici acum şi nici în vecii cei fără de timp.

Primeşte această zdrobire a inimii noastre sălbăticite şi cere pentru noi mila cerească şi puterea de a ne recunoaşte şi spovedi cu sinceritate păcatele cele de voie şi pe cele fără de voie, ca să ne putem împărtăşi cu Sfintele Taine, cele dăruite nouă spre viaţa veşnică.

Nu ne uita, Maică a creştinilor, Maica noastră, bucuria noastră în întristări şi sprijinitoarea noastră în necazuri şi dă-ne curajul mărturisirii dreptei-credinţe prin fapte bune, în toate zilele vieţii noastre. Amin.

RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE CĂTRE MAICA DOMNULUI

Nu ne vom opri elanul inimii numai la cereri şi laude, ci dorim din tot sufletul să-ţi mulţumim pentru întreg ajutorul văzut şi nevăzut, Regină înfrumuseţată, Preasfântă Maică a Împăratului făpturii.

Ne adăugăm mulţumirea la izvorul de recunoştinţă al tuturor credincioşilor, care curge neîncetat spre tine şi spre Fiul tău, fiind plin de lacrimi de bucurie pentru rugăciunile ascultate şi pentru inima odihnită la lumina Adevărului veşnic.

Îţi mulţumim cu smerenie, înaintea icoanei tale, Preacinstită Maică!

Îţi mulţumim cu lacrimi, cu rugăciuni, cu acatiste şi cu cântări duhovniceşti!

Îţi mulţumim în fiecare zi a vieţii noastre, cu gândul plin de recunoştinţă! Amin.

 

Acatistul Noului Mărturisitor Ilie Lăcătușu, făcătorul de minuni – 22 iulie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

118559_parintele-ilie-lacatusu-co1-222x300

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Troparul, glasul al 8-lea:

Îndelung pătimitorule, de Dumnezeu purtătorule Părinte Ilie, văpaia muncilor cu focul lucrător ai înrourat-o, ruşinând pe vrăjmaşi. Pentru această, părinte, cu hlamida lui Hristos îmbrăcându-te, pe Acesta roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Veniţi, iubitorilor de mucenici, să-l lăudăm cu mare glas pe Părintele Ilie, care, prin pătimirile sale, a luat de la Dumnezeu cununa biruinţei. Căci, iubind Biserica lui Hristos şi neamul românesc, a ales calea cea strâmtă şi cu chinuri, stând fără teamă împotriva duşmanilor dreptei credinţe. Şi pentru aceasta să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Icosul 1:

La tine alergăm, sfinte, la vreme de ispita, având nădejde în mijlocirile tale. Ştim că pe mulţi i-ai chemat în chip minunat la sfintele tale moaşte. Am auzit de femeia pe care ai îndemnat-o, zicându-i în vis: „Vino la mine şi roagă-te ori de câte ori ai nevoie de ajutor”. Şi credem că şi pe noi ne poţi ajuta, căci iubirea ta se revarsă peste toţi cei care se roagă ţie cu credinţă, şi pentru această îţi zicem:

  • Bucură-te, binecuvântare a pământului românesc,
  • Bucură-te, liman al credincioşilor şi dar ceresc,
  • Bucură-te, chivot al virtuţilor, de Hristos împodobit,
  • Bucură-te, că iubirea de cele sfinte prin jertfă o ai adeverit,
  • Bucură-te, veghetor neobosit al celor ce mărturisesc dreapta credinţă,
  • Bucură-te, că de la ţine învăţăm smerenia şi adevărata umilinţă,
  • Bucură-te, că ai fugit de slava lumească şi pe Dumnezeu L-ai aflat,
  • Bucură-te, că pentru neamul românesc te-ai rugat neîncetat,
  • Bucură-te, comoară care pe cei drept-credincioşi îi îndestulezi,
  • Bucură-te, că pe cei care pornesc pe cai greşite îi îndreptezi,
  • Bucură-te, că îi chemi la tine pe cei care au nevoie de ajutor,
  • Bucură-te, că cei care se roagă ţie te cunosc grabnic ocrotitor,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 2-lea:

L-ai slujit pe Hristos din tinereţile tale, fiind icoană a rugăciunii, a smereniei şi a jertfelniciei, şi te-ai arătat pildă pentru noi, cei iubitori de patimi şi slabi în credinţă. Pentru această te rugăm să nu încetezi a te ruga pentru noi, că să-I putem cânta lui Dumnezeu cu inima curată: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Văzând Dumnezeu râvnă ta pentru cele sfinte, te-a chemat să-L slujeşti ridicând pe umerii tăi greaua cruce a preoţiei. Iar tu ai răspuns cu vrednicie acestei chemări, vrând să fii păstor de suflete şi slujitor al aproapelui tău, şi pentru această îţi aducem cântări de laudă:

  • Bucură-te, că pe Sfântul Prooroc Ilie l-ai avut ocrotitor,
  • Bucură-te, glas proorocesc care ai mustrat rătăcirea apostaţilor,
  • Bucură-te, odrasla a rugăciunii sfinţilor din veacurile trecute,
  • Bucură-te, că ai înfruntat cu înţelepciune ale vrăjmaşului ispite,
  • Bucură-te, că din copilăria ta ai mers cu smerenie pe calea virtuţilor,
  • Bucură-te, că ţi-ai păzit curăţia tinereţii luptând împotriva patimilor,
  • Bucură-te, cel ce, mergând pe calea familiei, ai ajuns la sfinţenie,
  • Bucură-te, că virtuţile tale le-ai acoperit cu smerenie,
  • Bucură-te, că ai fost propovăduitor şi duhovnic iscusit,
  • Bucură-te, că mulţime de suflete bolnave ai tămăduit,
  • Bucură-te, al iubirii de Dumnezeu neostenit propovăduitor,
  • Bucură-te, dreptar şi pildă aleasă pentru slujitorii altarelor,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 3-lea:

Văzând mulţimea încercărilor prin care trecea neamul românesc, ai vrut să arzi ca o lumânare, necruțând nicio osteneală pentru această. Şi, împreună cu mulţi preoţi şi credincioşi, ai ales să trăieşti sub ocrotirea Sfântului Arhanghel Mihail, luptând cu sabia cuvântului împotriva hulitorilor adevărului şi cântând fără teamă: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Nu te-ai temut nici de suferinţe şi nici de moarte, căci ai purtat în sufletul tău râvnă spre mucenicie. Iar Hristos te-a învrednicit să mergi pe urmele mucenicilor din vechime, căci ai fost luat din mijlocul familiei şi al credincioşilor şi ai fost dus în colonii de muncă, unde prin răbdarea şi sfinţenia ta ai adus mângâiere sufletelor deznădăjduite, şi pentru această îţi cântăm:

  • Bucură-te, că sfinţii închisorilor asupra ta au vegheat,
  • Bucură-te, că, primindu-te mai apoi în ceata lor, s-au bucurat,
  • Bucură-te, că, prin curajul tău, în întunericul prigonirilor ai strălucit,
  • Bucură-te, că în viforul furtunilor pacea sufletească o ai dobândit,
  • Bucură-te, că în faţă pătimirilor duhul tău nu s-a tulburat,
  • Bucură-te, piatră de care uneltirile celor rău credincioşi s-au sfărâmat,
  • Bucură-te, că ai urcat muntele suferinţei călcând pe urmele mucenicilor,
  • Bucură-te, că ai răbdat fără cârtire batjocurile şi dispreţul prigonitorilor,
  • Bucură-te, că prin dureri şi suferinţe prigonitorii nu te-au supus,
  • Bucură-te, că, urmând Stăpânului tău, ca o oaie la junghiere te-ai adus,
  • Bucură-te, că pe calea mântuirii în chip tainic te-a călăuzit,
  • Bucură-te, că în fiecare prigoană prin care ai trecut de El ai fost păzit,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 4-lea:

S-a văzut puterea rugăciunilor tale la Periprava, sfinte, când aţi fost puşi să tăiaţi stuf pe o vreme geroasă şi cei care va păzeau aşteptau moartea voastră. Dar i-ai încurajat pe cei care împreună pătimeau cu tine să-şi pună nădejdea în ajutorul Maicii Domnului şi al Sfinţilor Trei Ierarhi, care erau prăznuiţi în acea zi, şi I-aţi cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

V-aţi asemănat sfinţilor patruzeci de mucenici, aruncaţi de prigonitori în apele iezerului Sevastiei, dar prin rugăciunile tale, părinte, toţi au rămas în viaţă. Ca strălucind soarele credinţei în inima ta, a strălucit şi pe cer soarele cel materialnic şi a încălzit pământul, venind în ajutorul vostru. Pentru care te lăudăm, zicând:

  • Bucură-te, că Maica Domnului cu sfântul ei acoperământ v-a acoperit,
  • Bucură-te, că Sfinţii Trei Ierarhi prin rugăciunile lor v-au ocrotit,
  • Bucură-te, că trupurile voastre pe crucea frigului au fost răstignite,
  • Bucură-te, că inimile voastre de harul Duhului Sfânt au fost întărite,
  • Bucură-te, că asemeni sfinţilor patruzeci de mucenici aţi pătimit,
  • Bucură-te, că vicleanul diavol prin pătimirea voastră a fost biruit,
  • Bucură-te, că răbdarea voastră pe prigonitori i-a îngenuncheat,
  • Bucură-te, că dreptatea voastră în chip minunat s-a arătat,
  • Bucură-te, că pe Sfântul Arhanghel Mihail l-aţi avut sprijinitor,
  • Bucură-te, că aţi purtat fără să cârtiţi povara pătimirilor,
  • Bucură-te, că, fiind umiliţi de oameni, Făcătorul lumii v-a binecuvântat,
  • Bucură-te, că Soarele dreptăţii prin lumina soarelui v-a mângâiat,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 5-lea:

Văzând cele viitoare, ai cunoscut mai înainte şi ziua trecerii tale la Domnul şi anul morţii preotesei tale, şi prin această s-a vădit darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu încă din timpul vieţii tale pământeşti, pentru care ne bucurăm şi Îi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cine poate spune bucuria celor care au fost de faţă la aflarea sfintelor tale moaşte, părinte? Că trupul tău s-a arătat neatins de trecerea timpului şi nesupus putreziciunii, prin harul Duhului Sfânt. Şi prin această s-a întărit sfinţenia ta, căci Dumnezeu ne-a vorbit prin moaştele tale binemirositoare, îndemnându-ne să-ţi aducem laude ca acestea:

  • Bucură-te, că sfintele tale moaşte te arată vas ales al lui Hristos,
  • Bucură-te, că cei ce vin şi se roagă ţie dobândesc mult folos,
  • Bucură-te, că prin trupul tău neputrezit fără cuvinte le vorbeşti,
  • Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine nu îi părăseşti,
  • Bucură-te, că pomenirea ta se întipăreşte în sufletele lor,
  • Bucură-te, apostol al învierii morţilor la sfârşitul veacurilor,
  • Bucură-te, cel ce evlavia pelerinilor care vin la ţine o înmulţeşti,
  • Bucură-te, că îndoielile le risipeşti şi credinţa o întăreşti,
  • Bucură-te, cel ce aduci bucurie în sufletele celor care se închină ţie,
  • Bucură-te, că ne îndemni să cugetăm la moarte şi la veşnicie,
  • Bucură-te, că, asemenea sfinţilor de demult, bună mireasma răspândeşti,
  • Bucură-te, că la racla ta mulţime mare de închinători primeşti,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 6-lea:

Din timpul vieţii tale te-ai arătat făcător de minuni, sfinte, dar după adormirea ta numărul acestora s-a înmulţit. Şi, după aflarea sfintelor tale moaşte, mulţime de credincioşi au venit să ia binecuvântarea ta, rugându-se ţie şi lui Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

În aceste vremuri în care rătăcirile se înmulţesc, te-a arătat Dumnezeu stavilă împotriva necredinţei, căci, auzind despre mulţimea minunilor tale, mulţi vin la sfintele tale moaşte şi, văzându-te ca şi cum ai dormita în raclă, cunosc puterea lui Hristos, Cel ce a biruit moartea. Şi pentru această te laudă, zicând:

  • Bucură-te, că celor ce aveau nevoie de ajutor te-ai arătat,
  • Bucură-te, că prin vise şi vedenii la tine i-ai chemat,
  • Bucură-te, că oamenii vestesc minunile tale nenumărate,
  • Bucură-te, că facerile tale de bine sunt în tot locul lăudate,
  • Bucură-te, prieten al celor apăsaţi de povara singurătăţii,
  • Bucură-te, cel ce alungi ispita deznădejdii şi a sinuciderii,
  • Bucură-te, că de ispita morţii năprasnice ne izbăveşti,
  • Bucură-te, cel ce prin mulţimea minunilor ne uimeşti,
  • Bucură-te, că celor necăjiţi şi întristaţi le ştergi lacrimile,
  • Bucură-te, că mulţi preoţi şi călugări se roagă înaintea icoanei tale,
  • Bucură-te, că harismele tale cu multă bucurie le mărturisim,
  • Bucură-te, că, prin tine, pe Dumnezeul cel adevărat Îl cinstim,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 7-lea:

Au venit la tine bolnavi pe care doctorii nu i-au putut ajuta, lăsându-i pradă deznădejdii, dar tu te-ai arătat doctor ceresc şi ai arătat cu putinţă cele cu neputinţă. Iar bolnavii, aflând tămăduire, au dat mărturie despre mulţimea darurilor tale, cântându-I lui Dumnezeu împreună cu cei de aproape ai lor: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Orice boală şi orice neputinţă îşi află leacul prin rugăciuni către ţine, Părinte Ilie, căci Dumnezeu a răsplătit peste măsură suferinţele tale mucenicesti. Şi te-a arătat ceresc doctor fără de arginţi, la care alergând bolnavii îţi zic cu inimile pline de nădejde:

  • Bucură-te, cel ce împărţi tămăduiri cu îndestulare,
  • Bucură-te, pentru cei aflaţi pe patul de boală alinare,
  • Bucură-te, că, prin rugăciunile tale, pe mulţi de operaţii i-ai scăpat,
  • Bucură-te, că doctorii nu au putut pricepe ce s-a întâmplat,
  • Bucură-te, că, prin tine, tânărul mut a început să vorbească,
  • Bucură-te, că minunile tale a început să le mărturisească,
  • Bucură-te, că bolnavii s-au bucurat aflând vindecare,
  • Bucură-te, pentru rudeniile lor îndurerate mângâiere,
  • Bucură-te, ocrotitor al bolnavilor şi sfătuitor al doctorilor,
  • Bucură-te, că ajuţi doctorii pentru rugăciunile bolnavilor,
  • Bucură-te, că îi ușurezi pe cei apăsaţi de povara durerii,
  • Bucură-te, că te rogi pentru cei aflaţi în ceasul morţii,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 8-lea:

Te-ai arătat în vis femeii necăjite şi i-ai cerut să nu se mai plângă din pricina lipsei banilor, căci va avea cele de trebuinţă. Iar ea, primind putere din cuvintele tale, s-a întărit în credinţă şi I-a adus lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ne aflăm în lipsuri şi necazuri de multe feluri, sfinte, dar credem că nu vei lăsa rugăciunea noastră fără răspuns. Că pe săraci i-ai ajutat în fel şi chip, iar pe cei care nu aveau din ce să trăiască i-ai ajutat să îşi găsească de lucru. Şi credem că, precum pe aceştia, şi pe noi ne poţi ajuta, venind în întâmpinarea noastră, pentru care îţi zicem:

  • Bucură-te, că pe cei flamanzi îi hrăneşti,
  • Bucură-te, că pe cei lipsiţi îi miluiesti,
  • Bucură-te, că dai cele de trebuinţă săracilor,
  • Bucură-te, că vii în întâmpinarea necăjiţilor,
  • Bucură-te, că pe cei rămaşi fără casă i-ai ajutat,
  • Bucură-te, că, văzând ajutorul tău, s-au bucurat,
  • Bucură-te, cel ce eşti părinte iubitor al orfanilor,
  • Bucură-te, că eşti grabnic sprijinitor al văduvelor,
  • Bucură-te, că din ispita deznădejdii ne-ai ridicat,
  • Bucură-te, drept judecător care adevărul l-ai apărat,
  • Bucură-te, că ţii partea celor pe nedrept prigoniţi,
  • Bucură-te, că îi încurajezi pe cei dispreţuiţi,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 9-lea:

Mare este tristeţea familiilor care sunt lipsite de prunci, dar noi am auzit că mulţi copii au venit pe lume după ce părinţii lor ţi-au cerut ajutorul. Aşa te rugăm să ai milă de soţii şi soţiile care se roagă ţie, cerându-ţi să te rogi pentru ei că să aibă copii şi să-I poată cânta împreună lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Părinţii tăi au fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu şapte prunci, iar tu şi preoteasa ta aţi avut cinci copii, fiind cu adevărat familia voastră o mică biserică. Iar Hristos ţi-a dat darul de a fi ocrotitor al familiilor creştine şi al celor care se pregătesc să meargă spre mântuire pe calea căsătoriei, şi pentru această îţi cântăm, zicând:

  • Bucură-te, rugătorule pentru familiile evlavioase,
  • Bucură-te, că veghezi asupra sufletelor credincioase,
  • Bucură-te, că părinţii credincioşi te iau ocrotitor,
  • Bucură-te, că te rogi pentru mântuirea copiilor lor,
  • Bucură-te, că îi îndrumi să meargă pe calea Bisericii,
  • Bucură-te, că îi fereşti de prăpastia pierzării,
  • Bucură-te, că fiii risipitori se întorc la casele părinţilor,
  • Bucură-te, că, prin tine, pacea ia locul tulburărilor,
  • Bucură-te, că părinţii fără copii te iau mijlocitor,
  • Bucură-te, că nu laşi fără răspuns rugăciunile lor,
  • Bucură-te, că întristarea din inimile lor o izgoneşti,
  • Bucură-te, că stăruinţa lor în rugăciune o răsplăteşti,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 10-lea:

Au încercat vrăjitoarele să fure o părticică din sfintele tale moaşte, dar tu te-ai arătat fiicei tale şi i-ai descoperit gândul lor diavolesc, stând împotriva vicleniei lor şi risipind răutatea lor. Iar fiica ta s-a bucurat, mulţumindu-I lui Dumnezeu şi zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

În vremea de astăzi mulţi îndrăciţi se chinuie amarnic, dar cei care sunt aduşi la sfintele tale moaşte primesc degrabă ajutor. Căci diavolii se tem de puterea rugăciunilor tale, şi pleacă de la cei pe care îi chinuiau. Te rugăm, sfinte, arată-te grabnic ajutător al celor care suferă din pricina diavolilor, din pricina lucrărilor drăceşti sau a farmecelor de tot felul, ca simţind ocrotirea ta să îţi cânte împreună cu noi:

  • Bucură-te, izgonitor al cetelor diavoleşti,
  • Bucură-te, că puterea farmecelor o risipeşti,
  • Bucură-te, că pe cei îndrăciţi i-ai izbăvit,
  • Bucură-te, că aceştia te-au lăudat şi ţi-au mulţumit,
  • Bucură-te, că ai primit cererile rudeniilor lor,
  • Bucură-te, că ai ascultat rugăciunile preoţilor,
  • Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile vrăjitorilor,
  • Bucură-te, cel ce ne scapi din robia patimilor,
  • Bucură-te, că de duşmanii nevăzuţi tu fereşti poporul,
  • Bucură-te, că în ceasul încercării îţi cerem ajutorul,
  • Bucură-te, că văpaia ispitelor o potoleşti,
  • Bucură-te, că pe calea cea strâmtă ne povăţuieşti,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 11-lea:

Ai fost trimis în vreme de război să faci misiune în pământul românesc de peste Prut, şi multe suflete şi-au găsit alinarea în cuvintele tale. Aşa şi astăzi te rugăm, sfinte, roagă-te lui Dumnezeu pentru toţi cei care stau departe de calea mântuirii, ca schimbându-şi vieţile să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Au venit la sfintele tale moaşte nu doar fii ai Bisericii, ci şi oameni înşelaţi de diferite rătăciri, dar care voiau să vadă dacă trupul tău este cu adevărat neatins de putreziciune. Unii au rămas fără glas, văzând sfintele tale moaşte întregi, şi au căutat să-L cunoască pe Dumnezeul care te-a proslăvit, şi pentru aceasta acum, venind la Biserica cea adevărată, te laudă împreună cu noi:

  • Bucură-te, candelă aprinsă în întunericul rătăcirilor,
  • Bucură-te, stâlp de foc călăuzitor în deşertul ispitelor,
  • Bucură-te, trâmbiţă a cuvintelor dumnezeieşti,
  • Bucură-te, alăută care ne desfătezi cu cântări cereşti,
  • Bucură-te, cel ce dai la o parte valul minciunilor,
  • Bucură-te, că faci neputincioase cursele ereticilor,
  • Bucură-te, că pe ritorii cei mincinoşi i-ai biruit,
  • Bucură-te, că prin tine viforul pornit de ei s-a domolit,
  • Bucură-te, că i-ai scăpat pe cei atinşi de molima înşelării,
  • Bucură-te, că i-ai ridicat la lumină din groapă pierzării,
  • Bucură-te, că nu i-ai lăsat să îşi piardă sufletele,
  • Bucură-te, că ei îţi mulţumesc, aducându-ţi laude,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 12-lea:

Prin moartea ta te-ai arătat biruitor al morţii, fiind slujitor credincios al Celui Înviat. Şi acum te bucuri în cetele sfinţilor împreună cu toţi cei care au stat împotriva fiarei comuniste, cu mulţimea de mărturisitori, preoţi, călugări şi mireni, cu toţi noii mucenici şi cu mulţimea muceniţelor, care au sfinţit pământul românesc cu sângele şi pătimirea lor, iar acum Îi cânta lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

„Niciun prooroc nu este primit în patria sa”, ne-a spus Mântuitorul Hristos, şi cei care te-au vrăjmăşit în timpul vieţii tale te-au vrăjmăşit şi după trecerea ta la Domnul, iar urmaşii lor batjocoresc şi astăzi pomenirea ta. Dar noi, mulţumindu-ţi pentru mulţimea binefacerilor tale, îţi zicem:

  • Bucură-te, mustrător al celor ce defaimă dreapta credinţă,
  • Bucură-te, că pe cei mândri îi întorci spre pocăinţă,
  • Bucură-te, tainic povăţuitor al preoţilor,
  • Bucură-te, pavăză de nebiruit a creştinilor,
  • Bucură-te, dascăl priceput al jertfelniciei,
  • Bucură-te, învăţătorule neobosit al evlaviei,
  • Bucură-te, că rugăciuni stăruitoare ai înălţat,
  • Bucură-te, cel ce pe scara virtuților ai urcat,
  • Bucură-te, că prin iubirea aproapelui te-ai sfințit,
  • Bucură-te, că pentru slujirea lui Hristos te-ai nevoit,
  • Bucură-te, că Dumnezeu cu harul Sau te-a luminat,
  • Bucură-te, că, prin tine, Hristos la El ne-a chemat,
  • Bucură-te, Sfinte Părinte Ilie, făclie luminoasă a soborului noilor mărturisitori!

Condacul al 13-lea:

O, Părinte Ilie, noule mărturisitor al lui Hristos, cădem către tine în rugăciune, ştiind că nimeni din cei ce aleargă la tine nu rămâne fără răspuns. Fii ocrotitor al nostru până în ceasul morţii noastre, ajută-ne să ducem o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, ferindu-ne de cursele vrăjmaşilor mântuirii noastre, ca să Îi cântăm în vecii vecilor Dumnezeului care te-a proslăvit: Aliluia!  (Acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul întâi: La ţine alergăm, sfinte, la vreme de ispita… şi Condacul întâi: Veniţi, iubitorilor de mucenici, să îl lăudăm…

Apoi se citeşte această

Rugăciune:

O, Sfinte Ilie, mare făcătorule de minuni, la tine alergăm acum, ca la un grabnic ajutător. Vezi puţinătatea credinţei noastre, vezi slăbiciunile şi neputinţele noastre. Nu ne lăsa să fim biruiti de lucrarea puterilor drăceşti, care caută să ne piardă în fel şi chip. De la începuturile Bisericii, mulţi înaintemergatori ai Antihristului s-au arătat, răspândind rătăcirile lor şi pierzându-i pe cei slabi în credinţă. Iar în vremea noastră numărul lor s-a înmulţit, şi, din pricina lor, bisericile se golesc şi oamenii îşi pierd sufletele, alegând căile pierzării. Avem nevoie de ocrotirea ta, sfinte, să rezistăm ispitelor din fiecare zi. Avem nevoie de mijlocirea ta, sfinte, ca să nu pierdem ajutorul dumnezeiesc.

  • Roagă-te lui Dumnezeu pentru toate familiile binecredincioase, pentru toţi părinţii creştini şi copiii lor.
  • Roagă-te pentru toţi preoţii Bisericii dreptslavitoare, să mărturisească adevărul fără teamă.
  • Roagă-te pentru ierarhii de pretutindeni, să păstorească turmele lor cu frică de Dumnezeu.
  • Roagă-te, Sfinte Ilie, pentru toţi monahii şi toate monahiile, să le dăruiască Dumnezeu darurile Sale pentru rugăciunile tale.

Ne rugăm ţie şi tuturor noilor mucenici şi mărturisitori, nu uitaţi în rugăciunile voastre neamul românesc, care este încercat parcă mai mult ca niciodată. Feriţi-l de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, prin darul pe care l-aţi primit de la Dumnezeu. Ajutaţi-ne, sfinţilor, şi acum şi în vremea încercării credinţei noastre. Să nu ne lepădam de Hristos, oricât de grele vor fi încercările prin care vom trece. Iar dacă vom cădea, să ne ridicăm degrabă prin mijlocirile voastre. Şi prin pocăinţă să ne smerim, cerându-I Bunului Dumnezeu să ne schimbe viaţă şi să ne primească la sfârşitul vieţii noastre în împărăţia Sa cea cerească, unde acum Îl lăudaţi împreună cu toţi îngerii şi sfinţii. Amin.

Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa – 12 iulie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

icoana-maicii-domnului-prodromita

Troparul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, glasul 1:

Născătoare de Dumnezeu, pururi Fecioară, sfintei şi dumnezeieştii tale icoane cu dragoste şi cu credinţă închinându-ne, o sărutăm, mulţumind. Căci printr-însa dăruieşti celor credincioşi cu adevărat tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, ceea ce eşti una binecuvântată.

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 2-lea

Vrând stareţul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar care să vrea să păzească o rânduială aspră de nevoinţă şi rugăciune când picta, şi, bucurându-se că a aflat un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Întristându-se părinţii Nifon şi Nectarie că iconarul nu reuşea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neaşteptate au fost chemaţi: „Să trimiteţi degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea sfintei icoane”. Şi pentru aceasta îţi zicem:
Bucură-te, că iconarul sfintele feţe să le picteze nu a reuşit;
Bucură-te, că osteneala i-ai primit şi nevoinţa i-ai răsplătit;
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârşită;
Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârşită;
Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce chip a fost;
Bucură-te, că tainelor tale inimile noastre le faci adăpost;
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat;
Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat;
Bucură-te, că de cuvintele sale credincioşii nu s-au îndoit;
Bucură-te, că în casa lui lume multă să ţi se închine a venit;
Bucură-te, lumină, a părintelui Nifon sfântă dorire;
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 3-lea

Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska atunci când în chilia sa a venit îngerul şi a pictat în chip minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, aşa s-a mirat şi iconarul Iordache văzând cum chipul Maicii Domnului şi cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră plinite nu de mână omenească, şi uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzind mitropolitul marea minune care se făcuse în Iaşi, a venit cu preoţii să ţi se închine cu evlavie şi a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica Domnului prin această minunată şi slăvită icoană a sa”, şi pentru aceasta cu mulţumire cântăm ţie:
Bucură-te, că apa cea vie şi fără de moarte o ai revărsat;
Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ţi s-a rugat;
Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat;
Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său ţi s-au închinat;
Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut;
Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca nişte solzi a căzut;
Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit;
Bucură-te, că şirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit;
Bucură-te, că pe cei părăsiţi de doctori din paturi îi ridici;
Bucură-te, că neputinţele noastre cu prisos de har le vindeci;
Bucură-te, luminarea preoţilor şi cinstea ierarhilor;
Bucură-te, că îi înţelepţeşti pe urmaşii apostolilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 4-lea

Neputând părinţii să scrie minunile pe care le auziseră, pentru că erau covârşiţi de credincioşii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul minunilor cu glas de bucurie, şi, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mult au avut de mers părinţii prodromiţi, dar multe au fost şi minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, că în fiecare oraş în care a ajuns icoana poporul a venit să ţi se închine cu credinţă, şi cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău, cântându-ţi:
Bucură-te, bucuria noastră, nădejde neînfruntată;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le găteşti răsplată;
Bucură-te, că împreună cu icoana ta ai călătorit;
Bucură-te, că la fiecare popas semnele tale au strălucit;
Bucură-te, că după plecarea icoanei ele nu se împuţinau;
Bucură-te, că în minţile oamenilor minunile vii rămâneau;
Bucură-te, că celor trudiţi şi împovăraţi le eşti apărătoare;
Bucură-te, că de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi le eşti îngrăditoare;
Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii şi năvălirea diavolilor;
Bucură-te, roabă aleasă a Domnului şi stăpână a tuturor;
Bucură-te, Fecioară, a Împărăţiei cerurilor mireasmă;
Bucură-te, pecete pusă pe a inimilor noastre mahramă;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 5-lea

S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă şi să meargă să ia binecuvântarea mult dorită. Şi, pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârşit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Şi ajungând la icoana ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis şi a vestit mulţimii cum a dobândit tămăduire, iar preoţii şi credincioşii ţi-au cântat:
Bucură-te, ceea ce credinţa femeii bolnave o ai răsplătit;
Bucură-te, ceea ce de visele înşelătoare ne-ai ferit;
Bucură-te, că prin icoana ta multe şi felurite minuni ai săvârşit;
Bucură-te, că în casa învăţătorului puţin credincios să fie dusă nu ai primit;
Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar părinţii să i-l dea nu au voit;
Bucură-te, că mai potrivit să vină închinătorul la icoană au socotit;
Bucură-te, că a treia oară trimiţând acela trăsura s-a arătat minunea ta;
Bucură-te, că oricât s-au străduit părinţii nu au reuşit să ia icoana;
Bucură-te, că până la trăsură patru oameni să o ducă cu greu au putut;
Bucură-te, că împotrivirea ta s-a cunoscut când tocul icoanei s-a desfăcut;
Bucură-te, că de la zgomotul mare oamenii şi caii s-au înspăimântat;
Bucură-te, că l-ai smerit pe învăţătorul care avea cugetul de necredinţă întunecat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 6-lea

În Biserica Sfinţilor Împăraţi din Galaţi, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creştinii care nu se îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, şi, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeieşti, ca să nu îşi agonisească osândă, ci toţi să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu, nădăjduind că vor primi luminarea minţii şi întărire în credinţă:
Bucură-te, că risipind tu cursele diavoleşti agonisim folos;
Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului necredincios;
Bucură-te, că prin schimbarea feţei tale din icoană l-ai mustrat;
Bucură-te, că pricepându-şi greşeala minunile tale le-a trâmbiţat;
Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să semene îndoiala în popor;
Bucură-te, că ai venit în apărarea credincioşilor;
Bucură-te, că din îndreptarea sa şi alţii s-au folosit;
Bucură-te, că nu pierderea, ci înţelepţirea lui ai dorit;
Bucură-te, a hulitorilor chemare la pocăinţă;
Bucură-te, a binecredincioşilor slăvită biruinţă;
Bucură-te, că celor ispitiţi de necredinţă le ajuţi;
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îţi sunt bineplăcuţi;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 7-lea

Pentru a lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, şi i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia şi-a adus aminte de vestea minunilor Prodromiţei şi rugându-se a făgăduit că, dacă va rămâne în viaţă, se va boteza împreună cu toţi cei din casa ei, şi Îi va zice lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pregătind laţul pentru femeie, fără să vrea sluga cea netrebnică s-a spânzurat pe sine, iar evreica a văzut lucrarea Maicii Domnului şi a crezut cu toţi cei din casa ei, făcându-se pildă pentru toţi cei din neamul evreiesc, pentru păgâni şi pentru necredincioşi. Şi prin Sfântul Botez a intrat în Biserica lui Hristos, iar pentru aceasta noi te lăudăm pe tine, care eşti nădejdea celor deznădăjduiţi:
Bucură-te, că vestea minunilor tale şi printre evrei s-a răspândit;
Bucură-te, că la necaz văduva hangiului de ele şi-a amintit;
Bucură-te, că ai primit rugăciunea ei deznădăjduită;
Bucură-te, că ai vrut să lepede credinţa ei cea greşită;
Bucură-te, că viaţa i-ai salvat în ceasul de pe urmă;
Bucură-te, că prin tine a intrat în a Bunului Păstor turmă;
Bucură-te, că împreună cu copiii ei a primit botezul;
Bucură-te, că datorită ţie peste casa ei a strălucit harul;
Bucură-te, că dreapta credinţă prin tine se întăreşte;
Bucură-te, că gura păgânilor care nu se închină icoanei tale amuţeşte;
Bucură-te, spre Biserica lui Hristos far călăuzitor;
Bucură-te, ceea ce calci şerpii rătăcirilor şi eresurilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 8-lea

Din rânduială dumnezeiască a venit icoana la Schitul românesc Prodromu, pentru că domnitorul voia să păstreze icoana în ţara în care s-a făcut minunea, dar Maica Domnului a adus-o în grădina ei duhovnicească, ferindu-i pe părinţi de ispitele drumului, şi ei I-au cântat Celui ce îi păzise în călătorie: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ai binecuvântat prin venirea ta schitul athonit şi, aşezând-o pe ea nu departe de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Botezător, i-ai acoperit cu sfântul tău acoperământ pe toţi cei ce au venit să se închine ţie, monahi, preoţi, ierarhi şi mireni de toate neamurile, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că schitul românesc l-ai umplut de binecuvântare;
Bucură-te, că obştile athonite cinstesc icoanele tale de minuni făcătoare;
Bucură-te, că din numele date icoanelor tale cunoaştem lucrarea lor;
Bucură-te, că prin icoana Portăriţa eşti Poartă a mănăstirii ivirilor;
Bucură-te, că icoana Dulcea sărutare e cununa Filotheiului;
Bucură-te, că eşti Călăuzitoarea obştii Xenofontului;
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, lauda Vatopedului;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a închinătorilor Dochiarului;
Bucură-te, că în icoana de la Hilandar semnul milostivirii tale e vădit;
Bucură-te, a Marii Lavre podoabă, că Sfântul Ioan Cucuzel glasul ţi l-a auzit;
Bucură-te, că în faţa icoanei ţi-au cerut ajutor stareţii Pantocratorului;
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, comoară a Prodromului;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 9-lea

Zăcând de trei săptămâni topit de boală şi nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie când icoana Prodromiţa a fost adusă în schit şi, cerând să fie dus în faţa ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă, cântându-I Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea

„Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoşeşte-mă, iar dacă nu, fie voia ta”, s-a rugat părintele Inochentie şi, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veşnice. Şi noi, învăţându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu şi în puterea rugăciunilor tale, îţi zicem cu umilinţă:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile;
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferinţele;
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit;
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârşit;
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învăţat;
Bucură-te, că evlavioşii tăi robi au sfârşit binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriţi;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinţii întru Domnul adormiţi;
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim;
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim;
Bucură-te, a cărţilor Cuvioşilor Părinţi tainică tâlcuire;
Bucură-te, a treptelor căii împărăteşti propovăduire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 10-lea

Crezând minţii sale şi lepădând ascultarea, monahul Serghie a căzut în înşelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, şi abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind şi rămânând fără auz. Dar, aducându-l părinţii la icoana făcătoare de minuni, îndată s-a tămăduit de surzenie, şi atunci toată obştea I-a cântat Domnului într-un glas: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ascultătoare a Fiului tău ai fost, Născătoare de Dumnezeu, şi pe calea smereniei i-ai călăuzit pe monahi, cerându-le ascultare de povăţuitorii lor. Izbăveşte-i de înşelări şi de ispite pe monahii şi pe mirenii iubitori de nevoinţă, ca să îţi cânte ţie aşa:
Bucură-te, că părinţii au nădăjduit că monahul Serghie va fi tămăduit;
Bucură-te, că de surzenie l-ai scăpat şi de mândrie l-ai izbăvit;
Bucură-te, că, pătimind el pentru mândria sa, nu l-ai lepădat de la faţa ta;
Bucură-te, că, ridicându-se din iadul înşelării, şi-a înţeles greşeala;
Bucură-te, că din suferinţe a înţeles osânda neascultării;
Bucură-te, învăţătoare a ascultării şi Maică a îndurării;
Bucură-te, a celor apăsaţi de ispitele pierzătorului de suflete alinare;
Bucură-te, a celor legaţi de lanţurile diavolului dezlegare;
Bucură-te, că meşterul care se îndrăcise a fost izbăvit de duhul care îl muncea;
Bucură-te, că în faţa icoanei tale i s-au citit rugăciuni şi el a simţit mijlocirea ta;
Bucură-te, că pe Cuviosul Nectarie protopsaltul din ghearele diavolului l-ai scăpat;
Bucură-te, că văzându-te cel numit privighetoarea Muntelui Athos ţi s-a închinat;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 11-lea

Mergând părinţii să prindă peşte pentru praznicul icoanei Maicii lui Dumnezeu, unul din ei a zis cu îndrăzneală: „Dacă icoana aceasta s-a zugrăvit prin minune, apoi să facă să se prindă peşte pentru sărbătoarea ei”, dar văzând mulţimea peştilor prinşi în mreje, a lepădat îndoiala şi I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Credem mijlocirii tale, Maică Sfântă, că aşa cum ai purtat de grijă praznicului tău, la fel porţi de grijă şi acum, dând cele de trebuinţă nu numai monahilor, ci şi mirenilor care se roagă ţie cu credinţă:
Bucură-te, că peştii de la praznic milostivirea ta au vădit;
Bucură-te, că mulţimea darurilor tale o au închipuit;
Bucură-te, a flămânzilor îndestulătoare;
Bucură-te, a lipsurilor noastre curmare;
Bucură-te, mângâiere a celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, îmbrăcăminte şi acoperământ celor goi;
Bucură-te, cunună a celor care duc crucea necazurilor;
Bucură-te, încurajare a celor aflaţi la capătul puterilor;
Bucură-te, că ne înveţi să rânduim toate cu chibzuinţă;
Bucură-te, că sărmanilor le dai cele de trebuinţă;
Bucură-te, iconoamă a schiturilor şi a mănăstirilor;
Bucură-te, chivernisitoare a caselor creştinilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 12-lea

Pictându-se în schitul prodromiţilor o icoană după izvodul celei minunate, a fost aşezată cu mare cinste într-o biserică de lemn, şi nu s-a stricat când o mână blestemată a dat foc bisericii. Şi, după ce focul mistuise totul, creştinii au găsit icoana nestricată sub un morman de jar, de care minune uimindu-se, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Nu numai icoana Prodromiţei a primit dumnezeiesc dar, ci şi cele făcute după izvodul ei, spre bucuria credincioşilor. Şi vestea despre ele s-a răspândit în lumea întreagă, şi chiar în casele creştinilor au fost aşezate cu evlavie icoanele Maicii Domnului, căreia mulţimile îi aduc laude ca acestea:
Bucură-te, binecuvântată Maică a dreptcredincioşilor;
Bucură-te, că minunile le însemnezi pe tablele inimilor;
Bucură-te, predanie scumpă a rugăciunii şi nevoinţei;
Bucură-te, praznic neîncetat, candelă nestinsă a credinţei;
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine nădejde neruşinată;
Bucură-te, ceresc omofor şi milostivire neîmpuţinată;
Bucură-te, frumuseţe de nespus şi a sufletului dulceaţă;
Bucură-te, rug aprins care încălzeşti inimile de gheaţă;
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, scară a darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, pregustare a bucuriilor mult râvnite;
Bucură-te, Împărăteasă a bisericilor athonite;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul al 13-lea

O, Maică Preacurată, ocroteşte-i pe toţi cei care cu cununi de laudă împodobesc icoana ta, prodromiţilor arată-le calea mântuirii, pe închinători acoperă-i cu harul tău, pe cei care din locuri îndepărtate aleargă spre icoană ajută-i şi casa lor fereşte-o de relele întâmplări, ca să Îi cânte împreună cu tine Dumnezeului celui Viu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi…, Condacul 1: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri…,

Icosul 1

Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obştea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!

şi această

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

O, Fecioară Preamărită, înfrumuseţarea prodromiţilor şi lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am ales, din toate părţile pământului, şi am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor şi pustnicilor”, şi în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O, împăcare a noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit noul praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credinţe. Tu, care împleteşti cununi după vrednicie celor ce te laudă şi dăruieşti cererile tuturor celor ce te cinstesc după cuviinţă, din negura patimilor mântuieşte-ne, curăţind necurăţia noastră. Neadormita noastră păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feţei tale cel preacinstit şi cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulţumind şi cu dragoste şi credinţă închinându-i-ne. Arată-ţi milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor şi al ispitelor, izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstească înfricoşatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale.

O, pavăză tare a clerului bisericesc şi sprijin al celor din cinul monahicesc, miluieşte şi mântuieşte cu rugăciunile tale pe ortodocşii arhierei, preoţi şi diaconi, pe toţi monahii şi pe tot poporul drept-credincios care ţi se închină. Ocroteşte obştea părinţilor prodromiţi şi pe toţi închinătorii care aleargă la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta şi cu rugăciunea ta învredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască cu Hristos şi în lăcaşurile cereşti să se desfăteze. Cercetează-ne, Maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău şi dăruieşte celor neputincioşi tămăduire şi sănătate desăvârşită, linişte celor înviforaţi şi mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

149311_nastereasfioaninaintemergatorul

Troparul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, glasul al 4-lea:

Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celeia ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-a dezlegat, întru slăvită şi cinstită naşterea ta şi Întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Deschide-voi gura mea…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se împodobeşte acum Biserica cu harul Duhului şi se luminează şi se înfrumuseţează ziua naşterii Înaintemergătorului, cu veselie cinstind şi lăudând.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Propovăduitorul darului şi cel mai luminos decât Luceafărul, pe Soarele slavei l-a vestit astăzi şi strălucirea Lui care avea să se arate, mai înainte o a propovăduit acum marginilor tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Noaptea necredinţei de pe pământ se goneşte, întru naşterea ta, Înaintemergătorule şi razele harului la marginile lumii se revarsă, că tu vesteşti pe Soarele cel Neapus.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoştinţa zămislirii tale o a arătat naşterea celei sterpe, Preacurată, mai înainte vestind şi însemnând naşterea ta cea fără de sămânţă, că rod din pântece neroditor a adus.

Cântarea a 3-a. Irmos: Pe ai tăi cântăreţi…

0624nativityofjohn

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Glasul ieşirii tale din cea stearpă, dezlegând legătura glasului părintesc, slăvite, ai propovăduit limpede acum dumnezeieştile mai înainte însemnări ale pogorârii lui Hristos, celei mai presus de minte.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din cea stearpă neroditoare răsărind vestitorul bunei rodiri celei întru Hristos, a tăiat cu securea propovăduirii neînţelepţirea cea stearpă şi neroditoare a iudeilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Razele harului celui nou au strălucit astăzi luminat întru naşterea ta, Înaintemergătorule şi vorbele întunecate cele de demult şi chipurile Scripturii celei umbroase a trece au început.119857_nasterea-ioan-botezatorul

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezlegat-a naşterea ta, Fecioară, legătura osândirii omeneşti şi printr-însa ne-a adunat pe noi cu harul, binecuvântând pe toţi, cei ce te cinstim pe tine, de Dumnezeu Născătoare.

Cântarea a 4-a. Irmos: Sfatul cel neurmat…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râurile îşi gătesc curgerile şi Iordanul mai înainte îşi împodobeşte apele, văzând astăzi născut din cea stearpă pe sluga Stăpânului său.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darurile bunătăţii Făcătorului se arată de sus, răsărind Luceafărul pe pământ şi propovăduind strălucirea şi venirea Lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Trâmbiţa cea cu mare glas, Sfântul Ioan, astăzi se naşte pe pământ din cea stearpă şi vesteşte oamenilor pe Domnul, Împăratul, Cel Ce S-a născut în chip de negrăit din cea Curată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, ca pe Ceea ce eşti Plinirea chipurilor şi asemănărilor celor din umbră, Preacurată, toţi proorocii te laudă cu glasuri, mai înainte vestind tuturor slăvirile şi minunile tale.

Cântarea a 5-a. Irmos: Spăimântatu-s-au toate…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se întăreşte firea, cea care slăbise mai înainte, spre rodirea de fii a celor buni, din pântece sterp născându-te tu şi celor muritori se propovăduieşte viaţa, întru naşterea ta, preamărite Înaintemergătorule.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făclia cea nestinsă din cea stearpă ieşind, a vestit pe Soarele slavei, Cel Ce avea să răsară din Fecioară, Care pe toţi oamenii a luminat cu lumina pogorârii Sale prin har.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Se leagă limbile cele mult grăitoare ale necredinţei, iar buzele credincioşilor se lărgesc spre slava şi cântarea Domnului tuturor, Înaintemergătorul aceasta pe pământ astăzi vestind-o şi limpede mai înainte propovăduind-o.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu graiuri prooroceşti Elisabeta slava ta, Preacurată, slăvind, măririle naşterii tale celei dumnezeieşti, bucurându-se, le-a propovăduit în chip vădit, că tu eşti Veselia tuturor şi Lauda.

Cântarea a 6-a. Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sabie cu două ascuţişuri, naşterea ta, Înaintemergătorule, vrăjmaşul cel oştitor a luat, că tu ai propovăduit omorârea lui şi învierea oamenilor.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiasca bogăţie din dumnezeiasca înălţime s-a arătat spre toate în chip luminat, a moştenirii fieşti şi a darului oamenilor, născându-se astăzi propovăduitorul lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Miruri cu bună mireasmă pustia izvorăşte cu înţelegere, vestirile cele din naşterea ta, din cea stearpă prelăudate, luând din Mirul Cel Nedeşertat Hristos.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoscându-te pe tine numai, Stăpână, a fi Maică a lui Dumnezeu, mai înainte a săltat dumnezeiescul Înaintemergătorul în pântecele maicii sale, Curată şi slăvirile tale mai înainte le-a propovăduit.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…

Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naşte şi el este plinirea a toată proorocia. Că pe Care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-şi, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu, Prooroc Propovăduitor, împreună şi Înaintemergător.

Cântarea a 7-a. Irmos: N-au slujit făpturii…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce a făcut toate cu Duhul ca un Domn şi Făcătora toate, din maică stearpă rod a adus astăzi pe Înaintemergătorul şi cu firea omenească cea neroditoare va rodi cele dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Precum a înviat cu naşterea ta pântecele maicii tale cel omorât de viaţă Dătătorul Hristos, aşa prin propovăduirea ta a sculat şi a întărit, Înaintemergătorule, nădejdile oamenilor cele omorâte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mai presus decât soarele pe tine dumnezeiesc luminător pustiul primindu-te, prealăudate, frumos prin tine se luminează şi se împodobeşte şi împreună cu toate, binecuvântează pe Domnul şi Dumnezeu în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Drepţii de demult căutau, Preacurată, a vedea slava ta pe care o vedem noi şi cu credinţă te cinstim pe tine şi strigăm, Preaslăvită: Binecuvântat este rodul pântecelui tău, Stăpână.

Cântarea a 8-a. Irmos: Tinerii în dreapta credinţă…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prieten şi apostol al Făcătorului şi Propovăduitor şi Botezător şi dumnezeiesc Înaintemergător, Mărturisitor şi Învăţător, Mijlocitor şi Înger şi Slujitor şi Rugător al nostru a fi, prealăudate, din cea stearpă ai ieşit, acestea mai înainte însemnându-le cu cuvintele şi cu faptele.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Deschisu-s-au visteriile darurilor Legii Noi, Înaintemergătorule al lui Hristos şi obişnuinţa jertfelor celor de demult întru naşterea ta s-a oprit şi a încetat, iar poporul cel nou cântă şi preaînalţă pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca nişte flori frumoase ale dumnezeiescului Cuvânt împletind cu laude cunună, ţie astăzi o aducem, Înaintemergătorule prealăudate şi cu mulţumită strigăm lui Hristos, Dătătorului de cununi: pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi-L preaînălţaţi în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Legătura amuţirii mai înainte s-a dezlegat Fecioară, prin naşterea ta şi buzele s-au deschis spre lauda Celui Născut al tău, ale noastre celor ce te lăudăm pe tine şi strigăm către Dânsul: pe Domnul lăudati-L lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.Irmos: Tot neamul pământesc…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Porţile dumnezeieştii lumini astăzi încep a se deschide şi mai înainte se vesteşte închiderea cămărilor întunericului; că Propovăduitorul şi Înaintemergătorul lui Hristos la lumina vieţii ieşind, acestea le-a propovăduit şi prin glasul părintesc le-a întărit.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ploaia cea înţelegătoare, cea din norul şi rădăcina cea neumedă, Înaintemergătorul, tuturor a propovăduit că urmează să vină curgerea cea cerească a izvorului păcii, spre înnoirea firii omeneşti întru Duhul, ca să înmulţească rodurile harului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un cer cu stele se luminează şi se împodobeşte Biserica astăzi, cu dumnezeieştile haruri ale Înaintemergătorului şi laudă naşterea lui, slăvind şi lăudând pe Domnul tuturor, ca pe un solitor al darurilor celor mai bune.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Apa vieţii, Domnul, din tine a izvorât Dumnezeiască Mireasă şi ne-a spălat şi ne-a sfinţit pe noi cei ce L-am primit pe Dânsul cu credinţă şi moştenitori împărăţiei Sale ne-a arătat pe noi, cei ce lăudăm bunătatea Lui şi pe tine cu dragoste fierbinte te slăvim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Ca un soare luminos din pântecele Elisabetei, a răsărit nouă fiul lui Zaharia şi a dezlegat amuţirea părintelui său şi tuturor popoarelor cu îndrăznire multă a strigat: îndreptaţi căile Domnului, pentru că Acesta va slobozi şi va mântui pe cei ce aleargă la dânsul. Pe Acesta pe care L-ai propovăduit, Sfinte Ioane, roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Spăimântatu-s-au, Curată, toate cetele îngereşti de înfricoşătoare Taina naşterii tale, cum Cel Ce ţine toate numai cu voia, în braţele tale ca un Om s-a ţinut şi a luat început Cel mai înainte de veci şi cu lapte s-a hrănit, Cel Ce hrăneşte toată suflarea cu negrăita bunătate; şi pe tine ca pe o Maică a lui Dumnezeu după adevăr lăudându-te, te slăvesc.

Canon la vreme de boală către Maica Domnului

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

264939ch

Canon mângâietor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la toată boala

Facere a Părintelui nostru purtător de Dumnezeu, Ioan al Evhaitelor
Al cărui acrostih

Bolile mele tămăduiește-le, Fecioară, ale monahului Ioan

3746364 (1)

Cântarea I, glas plagal 4

Irmosul:

«Pe Faraon cel ce era purtat în carele de război, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în chipul Crucii și despărțind marea. Și pe Israel cel fugărit, care mergea pe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi (se repetă după fiecare strofă)

Neputințele mele și bolile, tămăduiește-le, Născătoare de Dumnezeu, ca ceea ce ai născut cu trup pe Dumnezeu Cuvântul, pe Cel ce, cu patimile Lui, a purtat neputințele și bolile tuturor și pe Cel ce vindecă betejunile.

Ceea ce ai născut, Stăpână, fără dureri, durerile mele și cumplitele chinuri și pătimirile cele mai groaznice care mă apasă și mă încolțesc din toate părțile, ușurează, ridică povara și prin cercetarea ta tămăduiește-mă.

Întoarce-mi jalea bolii mele în bucuria însănătoșirii, rupe sacul cel întunecat al răului meu obicei, Fecioară, și încinge-mă cu bucuria strălucită a deprinderii celei bune și de veselie umple-mă.

Cuptorul învăpăiat al patimilor a aprins scânteile arzătoare ale bolilor celor stricătoare și mă arde cu cărbunii înfocați prin cele mai cumplite arsuri, dar dacă mă vei răcori tu, Stăpână, răcoarea ta va fi mie vindecare.

Cântarea a 3-a

Irmosul:

«Doamne, Cel ce ai făcut acoperământul bolții cerești și ai întemeiat Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta, Cel ce ești marginea doririlor și întărirea credincioșilor, Unule Iubitorule de oameni».

Fecioară, tu ai născut pe Dumnezeu cel minunat întru sfinți pentru aceea minunate fă milele tale cu mine, Preasfântă cinstită, și pe mine cel deja mort din pricina durerilor nesuferite, viază-mă, rogu-mă.

Pe patul durerii zăcând îndurerat, pe tine te chem, Fecioară, pleacă urechea ta spre mine, grăbește să mă mântuiești, grăbește să mă scoți din focul care acum arde mocnit inima mea.

Pe fiul cel cu minte pruncească, pe tânărul cel fără de rânduială, cu toiagul pedepsindu-l, părintele cel iubitor îl înțelepțește, știu, Iubitorule de oameni, ci pe mine cel bătut după vrednicie, iarăși mă miluiește prin ceea ce Te-a născut.

Liman tare și ancoră sfântă și nădejde nezdruncinată, Stăpână, te-am dobândit, pentru aceea pe mine, cel învălurit de valurile ispitelor, îndreptează-mă spre limanul cel liniștit al sănătății.

Cântarea a 4-a

Irmosul:

„Tu, Doamne, ești tăria mea, Tu și puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel ce n-ai părăsit sânurile părintești și ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta cu Proorocul Avvacum strig către Tine, slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni”.

Tu ai izvorât izvorul Tămăduirilor, uscând adâncul cel fără fund al bolilor, dăruind în dar putere celor ce bolesc, sănătate celor ce rău pătimesc, pentru aceea pe mine cel covârșit de cumplite boli și de amare neputințe mă tămăduiește.

Ca să povestesc minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, și faptele tale minunate și să mărturisesc între fiii oamenilor minunile tale, cu totul lăudată, caută cu milostivire la mine, cel bolnav, și sănătate desăvârșită dăruiește-mi.

Slobozire celor bolnavi fiind și sănătate la îndemână și vindecare, schimbare și răcorire celor cheltuiți în deznădejdi, în nenorociri și în necazuri, în cele mai amarnice chinuri și dureri neîmblânzite, îndură-te, Stăpână.

Cel ce ai purtat slăbiciunea firii omenești, Hristoase, pentru bunătatea Ta, slăbiciunile mele cele multe și bolile cu milostivire vindecă-le, mult Milostive, având pe Preacurata Maica lui Dumnezeu înduplecându-Te la aceasta, pe ceea ce curat Te-a născut pe Tine.

Cântarea a 5-a

Irmosul:

«Pentru ce m-ai lepădat de la fața Ta, Cel ce ești lumină neapusă? Că m-a acoperit întunericul cel vrăjmaș pe mine, ticălosul. Ci, Te rog, întoarce-mă și la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele».

Cu stropirea îndurărilor tale, spălând întinăciunea bolii mele, dă-mi mie, Stăpână, să mă bucur de curata sănătate, căci viața mea câte puțin se cheltuiește și nu-mi este mie nădejde de mântuire.

În durere anii mei se scurg și în suspinuri viața mea se sfârșește, a slăbit puterea trupului meu, Stăpână. Căci s-au tulburat oasele mele de-atâta zăcut, pentru aceea miluiește-mă.

Pe tine ocrotitoare caldă și ajutor grabnic în necazuri te-am agonisit, Fecioară, la sprijinul tău alerg, ușurează-mi amarele chinuri și nesuferitele dureri și cumplita suferință.

Cântarea a 6-a

Irmosul:

«Adâncul păcatelor cel mai de jos m-a înconjurat, ci precum pe Proorocul Iona, scoate, Doamne, din stricăciune viața mea».

Mai mare vâlvătaie decât cea a cuptorului Babilonului, mai arzătoare văpaie a încins materia păcatelor mele, care mă arde și mă topește și întețește înlăuntrul inimii arșițe mistuitoare.

Nor luminos picurător de har, Fecioară, plouă asupra mea râuri de vindecări care să-mi topească fierbințeala arșițelor mele mistuitoare, răcorește-mă, rogu-mă și dă-mi mie să mă întorc iarăși la sănătatea dintâi.

Izvor de apă vie, îndulcește apa amară și nestătătoare a durerilor și chinurilor și viforul patimilor trupului care cumplit mă înviforează, îmblânzește-l, domolește-l, oprește-l, stinge-l și inima o înseninează.

Adoarme răstimpul durerilor și arșițelor, prin neadormita ta rugăciune, Fecioară, și fă să înceteze frigurile puternice, neîncetate și sălbatice ale acestora, căci și oasele mele s-au zdrobit.

Cântarea a 7-a

Irmosul:

«Tinerii evrei în cuptor au călcat văpaia cu îndrăzneală, și în rouă focul l-au prefăcut strigând: Bine ești cuvântat  în veci, Doamne Dumnezeule».

Toată așteptarea, toată nădejdea mântuirii la tine o arunc, pentru aceea, întoarce-mă din patul de boală, Stăpână, la sănătatea mea.

Râu de vindecare izvorăște-mi și cuptorul clocotitor, Fecioară, al arșițelor puternice stinge-l până în sfârșit. Căci tu ai izvorât izvorul vieții dumnezeiești, râul cel dulce.

A ridicat văpaie fără de sfârșit multa bilă rea, care a făcut cenușă umezeala cea după fire, uscând precum lemnul nenorocita mea inimă.

Singura bucurie a celor întristați, fiindcă și eu sunt necăjit, grabnic auzi-mă, ia aminte la sufletul meu și nu-ți întoarce fața milei tale de la mine, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a

Irmosul:

«De șapte ori nebunește a încins tiranul haldeilor cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar văzându-i pe aceștia mântuiți printr-o putere mai mare, a strigat: Pe Făcătorul și Mântuitorul tineri binecuvântați-L, preoți lăudați-L popoare preaînălțați-L întru toți vecii».

Nou paralitic sunt, mort însuflețit, pe jumătate mort, zăcând jos, sunt aruncat la pat. Și mi s-a făcut patul mormânt, Stăpână, mie celui slăbănogit de mâini și de picioare. Dar dacă vrei, numai prin cuvânt poți să mă mântuiești ca singură Maică a lui Dumnezeu și Fecioară Preacurată.

Înviforat cumplit de boli nevindecate, de cumplite neputințe, și patimi una după alta fără de vindecare, am ancorat ca la un țărm liniștit la limanul cel lin al milei tale, Fecioară. Potolește valul durerilor mele și fă să înceteze valurile muncilor.

Bucură-te, izvor al bunătății, noianul bunătății, adânc al iubirii de oameni și al milei, fă minunată bunătatea ta și asupra mea și slobozește-mă degrab, cu picătura milostivirii tale, din cea mai de pe urmă boală care mă stăpânește și mă vlăguiește.

Râu al harului, scăldătoare a vindecărilor, potir nesecat al bucuriei și al veseliei, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, vindecă-mă și pe mine, cel ce zac aruncat pe patul durerii, ca o povară neînsuflețită și amestecă mie băutura mângâietoare a sănătății.

Cântarea a 9-a

Irmosul:

«Spăimântatu-s-a de aceasta cerul și marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup și pântecele tău s-a făcut mai cuprinzător decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngerești și omenești te măresc».

Vindecă-mă pe mine cel ce bolesc din chinuri cumplite, ca ceea ce ai născut pe Dumnezeu fără de sămânță, pe Cel ce vindecă numai cu voia bolile trupului și ale sufletului, pentru ca, petrecând în sănătate, să te laud pe tine cu bucurie și să te cinstesc cu veselie și să te măresc cu voioșie.

Maică a Creatorului a toate, plăsmuiește-mă din nou pe mine, cel cu totul zdrobit, și pe mine cel aruncat și zdrobit în țărână, ca o bună, ridică-mă, căci toate le poți ca ceea ce ai născut, Fecioară, pe Stăpânul Cel puternic în putere și toate câte voiești pe toate le poți.

Îndreptarea celor căzuți și neputincioși, tăria și sănătatea și vindecarea, îndreaptă-mă, Fecioară, și pe mine, cel neputinicos și cu adevărat mult păcătos și căzut cu trupul, cu sufletul și cu duhul. Învrednicește-mă de sănătate, Fecioară, și mântuire dobândește pentru mine.

Slobozirea cea mai grabnică a celor bolnavi, mângâiere gata celor bolnavi, răcorire a celor ce rău pătimesc în nenorociri, caută cu milostivire la slăbiciunea mea și la multa mea rea pătimire și ia aminte la mine cu iubire de oameni și cu ochiul tău cel blând, Fecioară.

(Sfântul Ioan Mavropous, Mitropolitul Evhaitelor, Canoane de mângâiere la Domnul nostru Iisus Hristos și la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, traducere din limba greacă veche de Laura Enache, Editura Doxologia, 2015)

Acatistul pogorârii Sfântului Duh

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

images

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

  Pogorâtu-Te-ai Doamne să zideşti Universul cel văzut şi pe cel nevăzut, iar cu Măiestria Dumnezeiască pe toate le-ai lucrat şi bine le-ai pus. Văzând noi Opera Ta Sfântă, cu umilinţă Te rugăm: Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

101500437_1927041007430891_8598983915669508324_n

Icosul 1

Doamne al Puterilor, Care pe toate le-ai făcut şi le-ai rânduit cu bunătate spre folosul multora din tot Universul, ne rugăm Ţie:

Dumnezeule Cel Binecuvântat, binecuvintează toată zidirea Ta!
Dumnezeule Cel Milostiv, milostiveşte-Te şi îndură-Te de păcătoşi!
Dumnezeule Cel Preaputernic, întăreşte-i pe cei binecredincioşi!
Dumnezeule Cel Luminos, acoperă-ne veşnic cu Lumina Ta Sfântă!
Dumnezeule Cel Minunat, ajută-ne să devenim asemenea Ţie!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să trăim în veşnicie în Iubirea Ta Sfântă!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 2

  Te-ai făcut prezent peste tot cu Puterea Ta Cea Mare, iar noi cei materialnici, nedându-ne seama de măiastra Ta putere, Te rugăm cu inima smerită şi cu lacrimi în ochi, să ne faci să înţelegem toate cele spre folosul nostru, văzute şi nevăzute, şi Îţi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 2

  Dumnezeule Veşnic, Care nu poţi fi cuprins cu mintea noastră, fiind oameni limitaţi la gândire şi la înţelegere, Te rugăm ajută-ne să devenim mai smeriţi, mai răbdători, mai înţelepţi, mai luminaţi.

Dumnezeule Cel Luminat, luminează-ne inimile, minţile şi sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Preaînţelept, înţelepţeşte-ne, ca să înţelegem şi să împlinim Voia Ta!
Dumnezeule Cel Ocrotitor, ocroteşte-ne de cei vicleni şi răi şi de lucrările lor întunecate!
Dumnezeule Cel Neobosit, dă-ne putere în credinţă şi râvnă spre cele bune!
Dumnezeule Cel Înfocat, smereşte-ne, curăţeşte-ne şi aprinde-ne inimile cu focul Tău!
Dumnezeule Cel Bun, căleşte-ne, dar nu ne arde pentru păcatele noastre!
Dumnezeule Cel Iubitor, revarsă Iubire Sfântă în inimile noastre!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 3

  Făcut-ai Cerul cu treptele lui şi Universul bine întocmit, încât toţi se uimesc de Măreaţa Ta Operă. Pe om l-ai făcut cu ceva mai prejos decât Îngerii şi de aceea Cetele Îngereşti şi cele omeneşti Te slăvesc, Doamne, şi din toată inima cântă cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 3

  Toate Puterile Cereşti, cunoscându-Ţi puterea şi măiestria, au ales dintre Bine şi rău, Binele cel netăgăduit, Binele universal, iar cei care înţeleg toate acestea spun, cu multă dragoste, aşa:

Dumnezeule Cel Preasfânt, iartă-ne păcatele şi sfinţeşte-ne şi pe noi!
Dumnezeule Cel Preaînalt, înalţă sufletele noastre spre cele de Sus!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să fim în veşnicie alături de Tine!
Dumnezeule Cel Milostiv, îndură-Te şi milostiveşte-Te asupra noastră!
Dumnezeule Cel Perfect, îndrumă-ne spre perfecţiune!
Dumnezeule Cel Preacurat, ajută-ne să ne curăţim de păcate!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 4

  Ai pogorât de mult peste noi Puterea Ta Sfântă, Doamne şi s-a depărtat Binele de rău, iar cei care lucrează Binele, cântă acum cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 4

  Au văzut Puterile Cereşti despărţirea Binelui de rău, care s-a făcut cu zbucium mare şi mulţi s-au cutremurat zicând: Să stăm bine şi să luăm aminte! – iar alţii s-au înfricoşat zicând: Să stăm cu frică şi să luăm aminte, să nu cădem, fraţilor şi noi! Cu smerenie şi cu dragoste să ne rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Slăvit, noi pe Tine Te slăvim şi în faţa Ta ne închinăm!
Dumnezeule Cel Smerit, fă-ne să devenim asemenea Ţie!
Dumnezeule Cel Bun, revarsă bunătatea Ta peste cei care Te urmează!
Dumnezeule Cel Darnic, trimite daruri şi pentru sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Atotstăpânitor, Îţi mulţumim Ţie pentru toate darurile şi minunile vieţii!
Dumnezeule Cel Minunat, risipeşte teama din inimile noastre!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 5

  S-a coborât Bunul Dumnezeu la stejarul lui Mamvri şi a stat de vorbă cu Avraam şi din dragoste şi respect a primit ospăţul pământesc, El Foc şi Ziditor fiind. Noi, care suntem lucrul mâinilor Sale, cu dragoste să-I cântăm Domnului: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 5

  Dumnezeu a spus pentru ce a venit pe Pământ şi i-a promis lui Avraam că dacă va găsi zece drepţi nimic nu va face celor din Sodoma şi Gomora, însă negăsind, Misiunea Sfântă Şi-a îndeplinit. Cu sfială şi cu credinţă să spunem aşa:

Dumnezeule Cel Preaslăvit, ne închinăm Ţie ca Avraam şi Sara!
Dumnezeule Cel Binevoitor, binevoieşte şi în sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Mare, salvează-ne şi pe noi cum l-ai salvat pe Lot!
Dumnezeule Cel Drept, nu ne arde pe noi, deşi suntem păcătoşi!
Dumnezeule Cel Viu, Veşnic şi Iubitor de oameni, miluieşte-ne pe noi păcătoşii!
Dumnezeule Cel Atotputernic, ocroteşte-i pe cei care lucrează spre Slava Numelui Tău!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 6

  Proorocii de demult au simţit Puterea Ta pogorând de Sus, Doamne, şi inspiraţi de Duhul Înţelepciunii Ţi-au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 6

  Pogorându-Te în chipul sfinţeniei peste prooroci şi peste cei drepţi, i-ai inspirat pe ei să scrie toate cele sfinte pe care le-au auzit, iar noi, Doamne, Îţi spunem aşa:

Dumnezeule Cel Sfânt, sfinţeşte-ne şi ajută-ne pe noi!
Dumnezeule Cel Preaînalt, auzi rugăciunile noastre!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să fim cu Tine în veşnicie!
Dumnezeule Cel Milostiv, milostiveşte-Te spre noi!
Dumnezeule Cel Atotfăcător, Voia Ta să fie peste toţi şi peste toate!
Dumnezeule Cel Prealuminat, luminează-i şi pe cei din veac adormiţi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 7

  Judecătorii care judecau în poporul ales, au avut putere şi înţelepciune nebiruită, atâta timp cât au ţinut la Legea Ta Sfântă, iar noi fiind în Legea Harului Îţi cântăm, Doamne: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 7

  Văzând slăbiciunile oamenilor, nu i-ai lăsat pe ei în părăsire, ci le-ai dat îndemn prin cei aleşi, pentru a ieşi din starea de păcat, şi de aceea noi Te rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Darnic, pogoară şi peste noi Harul Tău Cel Sfânt!
Dumnezeule Cel Tare, dăruieşte-ne tărie şi putere în credinţă!
Dumnezeule Cel Nevăzut, pogoară-Te şi ridică-Ţi un cort în inimile noastre!
Dumnezeule Cel Atoatevăzător, Te rugăm, priveşte spre necazurile noastre şi îndură-Te de noi!
Dumnezeule Cel Atoateştiutor, fă-ne ştiutori de cele bune şi de folos sufletelor noastre!
Dumnezeule Cel Înţelegător, fă-ne să cunoaştem, să înţelegem şi să împlinim Voia Ta!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 8

  Pogorâtu-S-a Fiul Lui Dumnezeu din înălţimi, pentru a îndrepta zidirea cea căzută în păcate, iar noi, cu smerenie şi cu dragoste slăvindu-L, Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 8

  S-a întrupat Domnul Iisus din Sfânta Fecioară Maria, prin lucrarea Tainică a Sfântului Duh şi ne-a încreştinat şi pe noi. Cu smerenie şi cu umilinţă, postind şi rugându-ne mult, să spunem aşa:

Dumnezeule Cel Preasfânt, pogoară-Te şi fă-Ţi lăcaş sfânt în inimile noastre!
Dumnezeule Cel Ziditor, îmbracă-ne şi pe noi în Lumina Ta Sfântă!
Dumnezeule Cel Nepieritor, nu ne lăsa să pierim sub greutatea păcatelor!
Dumnezeule Cel Atoateiubitor, învaţă-ne să Te iubim mai presus de orice!
Dumnezeule Cel Protector, protejază-ne de cel rău şi de vicleniile sale!
Dumnezeule Cel Îndrumător, călăuzeşte-ne pe Calea spre Împăraţia Ta Sfântă!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 9

  Puterea Ta Dumnezeiască s-a pogorât în chip tainic şi miraculos, iar Domnul Iisus Hristos a Înviat a treia zi după Scripturi. Mulţumindu-I Domnului că prin Jertfa Sa de iubire ne-a mântuit pe noi, cu evlavie să Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 9

  Puterea Dumnezeiască coborându-se la trei zile după răstignirea Domnului Iisus, L-a Înviat pe Fiul Omului ridicându-I trupul din mormânt, iar noi după cuviinţă, cu credinţă să spunem aşa:

Dumnezeule Care L-ai Înviat pe Fiul Tău, înviază-ne şi pe noi în veşnicie!
Dumnezeule Care L-ai ridicat pe Fiul Tău din moarte, nu ne lăsa în mormântul păcatelor!
Dumnezeule Care ai dat Fiului Tău toată Puterea, dă-ne putere să învingem răul!
Dumnezeule Care îi alungi pe neascultători, alungă-i pe toţi vrăjmaşii noştri!
Dumnezeule Care i-ai întors pe păcătoşi la creştinism, întoarce-i la tine şi pe toţi ai noştri!
Dumnezeule Care i-ai înfricoşat pe toţi duşmanii Tăi, izgoneşte-i pe duşmanii noştri!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 10

  Duhul Sfânt s-a pogorât peste Maica Domnului şi peste Apostoli, la zece zile de la Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, iar noi, dorind ca Duhul Sfânt să se pogoare şi peste noi, cu credinţă şi cu dragoste să Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 10

  Pogorârea Sfântului Duh s-a făcut cu sunet mare, în chipul limbilor de foc care nu-i ardeau pe cei peste care se pogorau, ci îi înţelepţeau. Toţi ucenicii Domnului şi Maica Sfântă prooroceau în Ziua Cincizecimii la Ierusalim.

Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt S-a făcut în chipul limbilor de foc şi i-a înţelepţit pe ucenici!
Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt S-a făcut cu vuiet mare peste ucenicii Domnului!
Dumnezeule, pogorându-Se Duhul Sfânt, aleşii Domnului Iisus au vorbit despre faptele Lui minunate!
Dumnezeule, pogorându-Se peste Maica Domnului, Duhul Sfânt a sfinţit-O cu Harul Său!
Dumnezeule, pogorându-Se Duhul Sfânt peste cei aleşi, aceştia prooroceau în Ierusalim!
Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt i-a sfinţit pe Apostoli şi ei au vorbit în alte limbi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 11

  Având putere de la Dumnezeu, Sfinţii Apostoli au propăvăduit în toată lumea civilizată de atunci, întorcându-i pe mulţi de la înşelăciunea lumească la Adevărul Cel Sfânt. Noi cu credinţă şi cu dragoste, slăvindu-L pe Dumnezeu, Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 11

  Legea Harului a venit prin minunata propăvăduire a Sfinţilor Apostoli, care aveau Puterea Sfântă dată de Sus. Dorind să se coboare Harul Lui Dumnezeu şi peste noi, smerindu-ne să spunem cu credinţă:

Dumnezeule Cel Preacurat, curăţeşte-i de păcate pe toţi oamenii şi miluieşte-i!
Dumnezeule Cel Adevărat, întăreşte în Duh Sfânt şi adevăr credinţa creştin-ortodoxă!
Dumnezeule Cel Drept, îndreaptă cărările fiecăruia dintre noi!
Dumnezeule Cel Tare, întoarce-ne pe toţi la Tine şi întăreşte-ne credinţa!
Dumnezeule Cel Bun, nu-i lăsa pe cei răi să strâmbe cărările Tale drepte!
Dumnezeule Cel Preacinstit, primeşte cinstirea şi iubirea noastră!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 12

  Toţi cei care au primit învaţătura Sfintei Evanghelii s-au pocăit, s-au botezat în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh şi mergând pe calea cea dreaptă a sfinţeniei, protejaţi de Dumnezeu au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 12

  Sfinţii Apostoli, Sfinţii Părinţi, Mucenicii, Cuvioşii, cei curaţi cu fecioria şi toţi cei care au lucrat cu dreptate şi au mers pe calea cea bună, au primit daruri minunate de la Bunul Dumnezeu. Dorind ca Sfântul Duh să ne acopere cu Lumina Sa Sfântă, să ne rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Sfânt, întăreşte-i şi sfinţeşte-i pe cei care Te iubesc!
Dumnezeule Cel Sfânt, pogoară Har Sfânt peste cei care împlinesc Voia Ta!
Dumnezeule Cel Sfânt, întăreşte Sfânta Credinţa Ortodoxă în poporul Tău!
Dumnezeule Cel Sfânt, pune Iubire Sfântă în inimile tuturor oamenilor!
Dumnezeule Cel Sfânt, ocroteşte şi sfinţeşte România şi poporul român!
Dumnezeule Cel Sfânt, Îţi mulţumim pentru toate darurile Tale ştiute şi neştiute de noi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 13

 Duhule Sfânt, Doamne Dumnezeule Cel Preamărit, Slăvit şi închinat, Te rugăm coboară Harul Tău cel Sfânt, Lumina şi Puterea Ta peste noi, ca înţelepţindu-ne, să lucrăm cele bune în tot restul vieţii şi să-Ţi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 ( Doamne al Puterilor, Care pe toate le-ai făcut şi le-ai rânduit, …) si Condacul 1 ( Pogorâtu-Te-ai Doamne să zideşti Universul cel văzut şi pe cel nevăzut, …).


Apoi se zice aceasta rugăciune:

Rugăciune pentru pogorârea Sfântului Duh

  Duhule Sfânt, Dumnezeule Viu, Veşnic, Atotfăcător şi Iubitor de oameni, vino şi nu ne lăsa pe noi păcătoşii să cădem în prăpastia păcatelor, ci scapă-ne de tot ce ne îndepărtează de Tine! Vino, Duhule Sfânt, şi întăreşte-ne credinţa, smereşte-ne şi cu răbdare îndreaptă-ne pe calea cea bună a învăţăturii Sfintei Evanghelii, propăvăduită de Domnul Iisus Hristos! Te rugăm vino, fă-ţi lăcaş sfânt în inimile noastre şi înmulţeşte în ele iubirea sfântă pentru Tine! Vino, Doamne, binecuvintează puterea cea bună din noi şi acoperă-ne cu Harul Tău, ca înţelepţindu-ne să lucrăm cele bune în tot restul vieţii! Vino, Duhule Sfânt şi Te sălăşluieşte întru noi, ca înarmaţi cu Puterea Ta Sfântă şi cu minunata Învăţătură Cerească să mergem pe calea mântuirii, înfăptuind în toate Voia Ta! Vino Doamne, în inimile noastre, că Te iubim, Te slăvim, Te preacinstim şi Îţi mulţumim pentru toate! Amin!

 

 

Acatistul Sfinților 40 de Mucenici – 9 Martie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

sfintii-40

Pentru durerile Sfinților care pentru Tine au pătimit, fii milostiv, Doamne, și toate durerile noastre le vindecă, Iubito­rule de oameni, rugămu-ne Ție.

Condac 1:

Apărătoarei întruniri pentru credință, Mucenicilor de patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de închină­torii la idoli, veniți să prăznuim cu dra­goste po­me­nirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu și să cântăm: Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Icos 1:

Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele ne­veștejite de durerea trupului, că suferind răbdați as­pri­mea gerului, ca și tinerii evrei care oare­când văpaia focului privind, cân­tau: pe Domnul lucrurile lăudați-L și prea­înălțați-L întru toți vecii! Pentru aceasta și noi cântăm așa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale lui învățături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că printr-Însul ți s-au deschis ușile raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viața cea ne­muritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgădu­in­țele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioși;
Bucură-te, în suferință cu totul ne­stră­mutată;
Bucură-te, în biruință multora nea­semănată;
Bucură-te, în lupte desăvârșit nerușinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristată;
Bucură-te, vistieria lui Hristos cea ne­deșartă;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 2:

Voievodului ce vă îndemna din po­runca împăratului să aduceți jertfă capiștii idolești, cu un gând i-ați răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pămân­tesc, întru războaie ați biruit pe vrăj­­mași, cu cât mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veți surpa și veți birui a lui răutate, cântând: Aliluia!

Icos 2:

Graiurile acestea auzindu-le, Agri­cola a zis către Sfinți: „una din două stă înaintea voastră să alegeți: ori zeilor să aduceți jertfe și să luați mari daruri, ori nesupunându-vă să fiți din oaste izgoniți și pedepsiți”, către care ei au răs­puns că „Domnul se îngrijește de noi în cele de folos”; pentru aceasta le cântăm:
Bucurați-vă, ostașii lui Hristos;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici;
Bucurați-vă, răbdători de chinuri;
Bucurați-vă, cei binecredincioși și înțelepți;
Bucurați-vă, că ați defăimat făgădu­ințele netrebnice;
Bucurați-vă, că ați rușinat pe cei ne­credincioși;
Bucurați-vă, că ați luptat împotriva iernii;
Bucurați-vă, că ați năzuit la puterea lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că ați dobândit mila și dra­gostea Lui;
Bucurați-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri;
Bucurați-vă, că v-ați învrednicit de ase­menea dar;
Bucurați-vă, plinirea rânduielii sfinte;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 3:

De vreme ce singur mărturisești, au zis Sfinții ostași voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubești pe noi căci ești fără de lege și de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel Atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!

Icos 3:

Mărturia sfinților umplând de mâ­nie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temniță. Iar Sfântul Kyrion a zis către dân­sul că „de la împărat nu ai stă­pânire a ne munci, fără numai a cerceta ple­­cările noastre”. După care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă în­dată i-a întemnițat; iar noi, cu evlavie, cân­­tăm așa:
Bucură-te, Kyrion înțeleptule;
Bucură-te, al frăției apărătorule;
Bucură-te, al semeției învingătorule;
Bucură-te, nădejdea celor de o credință cu tine;
Bucură-te, lauda legii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului;
Bucură-te, ocrotitorul cetei tale;
Bucură-te, risipitorul eresurilor;
Bucură-te, chinuire neclintită;
Bucură-te, vas ales spre mântuire;
Bucură-te, trâmbiță insuflată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, paza cetei tale;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 4:

În temniță șezând sfinții, înțeleptul Ky­rion nu înceta a-i povățui zicând că „precum cu un suflet și cu un gând am viețuit, așa și mucenicia să o săvârșim îm­preună; și precum am plăcut împăratului celui muritor, așa și Celui fără de moarte, Împăratului Hris­tos Dumnezeu, să ne sâr­guim a fi iubiți și să-I cântăm: Aliluia!”

Icos 4:

Petrecând ostașii închiși șapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de îm­păratul trimis, ca să-i judece cu Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricoșa, mergând la înfă­țișare, se rugau împreună citind psalmul lui David: „Dumnezeule, întru numele Tău mân­tuiește-ne și întru pu­terea Ta ne judecă”; iar noi le cântăm acestea:
Bucură-te, turmă mică;
Bucură-te, ceată sfântă;
Bucură-te, că în cuget ai fost una râv­nitoare;
Bucură-te, și în trup cu un gând pă­timitoare;
Bucură-te, în război ageră biruitoare;
Bucură-te, de vrăjmași vrednică în­vingătoare;
Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare;
Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare;
Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare;
Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi primitoare;
Bucură-te, de eresuri strașnică pri­gonitoare;
Bucură-te, creștinilor veșnică apărătoare;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 5:

Stând Sfinții înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: „Voi poate mai mari dre­gătorii așteptați de la împăratul? Eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veți supune legilor țării ca să jertfiți zeilor”. Iar Sfântul Candidus i-a răs­puns: „Nu numai dregă­toria nu voim cu asemenea cuvinte, dar și trupurile noastre vă dăm spre a dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia!”

Icos 5:

Îndată dar, voievodul a poruncit sluji­torilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile; pietrele însă se răsfrângeau și tot asupra celor ce le az­vârleau se întorceau, încât se ucideau unii pe alții. „O, minune!” strigau Sfinții, întă­rindu-se în cre­dință; iar noi le cântăm:
Bucurați-vă, că ați biruit pe satana;
Bucurați-vă, că ați rușinat pe Licie;
Bucurați-vă, că ați uimit pe străjerii lui;
Bucurați-vă, că ați îmbărbătat toată oștirea;
Bucurați-vă, pentru asemenea mare faptă;
Bucurați-vă, că ați făcut a se minuna popoarele;
Bucurați-vă, că ați luminat înțelegerea privitorilor;
Bucurați-vă, că ați îngrozit pe închi­nătorii la idoli;
Bucurați-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt;
Bucurați-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii;
Bucurați-vă, că prin voi s-au întors mulți eretici la credință;
Bucurați-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 6:

Voievodul rușinat văzându-se și ne­știind ce să mai zică, striga către po­por că vrăjitori sunt. Iar Sfântul Dom­nus i-a răspuns cu îndrăzneală că Dum­nezeu a voit ca fețele celor fără de rușine ce hulesc pe Fiul Său să se zdrobească, și astfel să cunoască puterea lui Hristos și să-I cânte: Aliluia!

Icos 6:

Și iarăși ducându-i pe Sfinți la închi­soare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: „Precum sunt ochii slu­­gilor la mâna stăpânilor, așa sunt ochii noștri către Domnul…”. Atunci glasul Domnului a grăit către dânșii zicând: „Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este”; pentru aceasta să-i cinstim și să zicem așa:
Bucurați-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi;
Bucurați-vă, cei ce v-ați învrednicit de asemenea cinste;
Bucurați-vă, că v-ați întărit prin putere de sus;
Bucurați-vă, că v-ați socotit întocmai cu Apostolii;
Bucurați-vă, că s-a rostit către voi cu­vântul lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, că Cel ce S-a suit pe Cruce, S-a pogorât și în temniță;
Bucurați-vă, că Fiul Fecioarei întru voi S-a sălășluit;
Bucurați-vă, că biruitori v-ați arătat cu puterea Crucii;
Bucurați-vă, că Mielul lui Dumnezeu v-a rânduit răbdarea Sa;
Bucurați-vă, cântăreților de cântări duhovnicești;
Bucurați-vă, organe bine răsunătoare;
Bucurați-vă, strune cuvântătoare;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 7:

După ce a strălucit ziua cea mult do­rită de Sfinți, s-au dus ei din tem­niță îna­intea tiranilor, cărora le-au grăit așa: „Faceți-ne nouă ce veți voi, că suntem creș­tini și nu ne vom închina zeilor voștri”. Atunci au văzut ei pe diavolul lângă Agri­cola stând și la urechi șoptindu-i. După care, iarăși cu credință au strigat: Aliluia!

Icos 7:

Neputând a suferi mai mult Agri­cola și Licie defăimarea ce le fă­ceau Sfinții, au poruncit ostașilor să-i lege și să-i împingă ca pe o turmă de oi în iezerul de lângă cetatea Sevastiei, că era vifor mare și nu credeau a răbda asprimea timpului, înconjurându-i cu ostași; ei însă cu fața veselă au primit pe­deapsa aceasta, pentru care le cântăm:
Bucurați-vă, că ați ieșit din cetele pă­gânești;
Bucurați-vă, că intrați în legiunile cerești;
Bucurați-vă, că vă gonesc voievozii în­tunericului;
Bucurați-vă, că vă primesc începătorii luminii;
Bucurați-vă, că îngerii privindu-vă se veselesc;
Bucurați-vă, că diavolii plângând se tânguiesc;
Bucurați-vă, că heruvimii vă umbresc sub aripile lor;
Bucurați-vă, că puterea iadului se zdro­bește de sfaturile voastre;
Bucurați-vă, că serafimii cântă și prăz­nuiesc;
Bucurați-vă, că Agricola și Licie se oțărăsc;
Bucurați-vă, că apele Sevastiei v-au spă­lat de păcate;
Bucurați-vă, că în ele ați primit botezul;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 8:

După ceasul întâi din noapte, gerul întărindu-se foarte cumplit, tru­pu­rile Sfinților înghețaseră încât se puteau frânge. Unul, însă, dintr-înșii, nemai­pu­tând răbda această asprime, fiind slab de credință, s-a despărțit de ceata cea sfântă și a alergat la o baie pe care o făcuse vo­ievodul înadins pe malul iezerului pentru cel care s-ar întoarce din credința sa, dar toți ceilalți cu un glas au strigat: Aliluia!

Icos 8:

Punându-se Sfinții la rugăciune cu smerenie, spre a nu se putea răpi de puterea diavolului, către ceasul al treilea a strălucit peste ei o lumină mare de s-a în­călzit văzduhul, gheața s-a topit și apa s-a făcut priincioasă. Iar acel dintre ei care alergase la baie s-a desfăcut ca ceara de căldura focului; pentru care să cântăm Sfin­ților acestea:
Bucurați-vă, că ați îmblânzit stihiile;
Bucurați-vă, că iezerul de gheață s-a topit;
Bucurați-vă, că apele cele amare s-au făcut priincioase;
Bucurați-vă, că crivățul și-a schimbat pu­terea sa;
Bucurați-vă, că v-ați izbăvit de iarna suferinței;
Bucurați-vă, că ați dobândit căldura raiului;
Bucurați-vă, că din întuneric ați ieșit la lumină;
Bucurați-vă, că lepra păcatelor s-a curățat de pe voi;
Bucurați-vă, că Soarele dreptății v-a stră­lucit vouă;
Bucurați-vă, că dorința barbarilor a rămas rușinată;
Bucurați-vă, că hotărârea voastră a stat nestrămutată;
Bucurați-vă, că ați dobândit dumne­ze­iasca bunăvoință;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 9:

În acea vreme, mai marele temniței, văzând lumina și uitându-se la cer, a văzut treizeci și nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinți și în­țelegând că a patruzecea lipsea pentru acel ce se în­doise, a strigat către străjeri arun­cându-se în iezer: „și eu mărturisesc pe Hristos de ade­văratul Dumnezeu și Îi cânt Lui: Aliluia!”

Icos 9:

Cu această urmare a temnicerului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după rânduiala de sus hotărâtă, diavolul ne­maiputând răbda mărimea de suflet a lor, în chip de om se tânguia pe țărmuri, zicând: Cum de au lăsat lumeștii stăpâ­ni­tori ne­chinuiți pe acești ostași semeți până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind nu­mele lor, cântăm:
Bucură-te, Kyrion;
Bucură-te, Candidus;
Bucură-te, Domnus;
Bucură-te, Hesychius;
Bucură-te, Heraclie;
Bucură-te, Smaragdus;
Bucură-te, Evnoicus;
Bucură-te, Valens;
Bucură-te, Vivian;
Bucură-te, Claudiu;
Bucură-te, Priscus;
Bucură-te, Teodul;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 10:

Iar a doua zi, venind necurații tirani la iezer, au văzut pe Sfinți vii și nevă­tămați de asprimea gerului cu temnicerul dim­preună, de care minunându-se mai ales, fiind cel mai credincios slujitor al lor, au întrebat pe ostași pricina și ei le-au po­vestit ceea ce urmase după lumină și cum s-a aruncat în apă, măr­turisind pe Hristos și cântând: Aliluia!

Icos 10:

Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal și ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfărâme gleznele cu cio­cane, care muncă săvârșindu-se cu multă cru­zime, maica unuia dintre Sfinți ce se nu­­mea Meliton și era tânăr foarte, întâm­plându-se de față, cu jale mare îl îmbăr­băta, strigând către dânsul și către ceilalți:
Bucură-te, fiul meu cel iubit care as­tăzi te preaslăvești;
Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;
Bucură-te, Eutihie, înțeleptule;
Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;
Bucură-te, Aelian, preafericitule;
Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;
Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;
Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;
Bucură-te, Acacius, fără de răutate;
Bucură-te, Ecdicius, învățătorule;
Bucură-te, Lisimah, de vrăjmași risipitor;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 11:

Când Mucenicii erau chinuiți de os­tași, gura lor nu înceta a rosti ru­gă­ciunea aceasta: „Sufletul nostru ca o pasăre s-a izbăvit din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat și noi ne-am izbăvit; ajutorul nos­tru este întru numele Dom­nului”; și așa grăind, și-au dat sufletul în mâinile lui Hristos cântând: Aliluia!

Icos 11:

Dar după ce s-au săvârșit din viață ca niște jertfe ale lui Hristos, voie­vozii întunericului au poruncit slugilor să pună tru­purile Sfinților în căruțe și să le ducă la ardere, spre a nu rămâne creș­ti­nilor nici o nădejde de mângâiere, ne­știind ce va urma. Noi însă, slăvindu-i, cântăm acestea:
Bucură-te, Alexandru, apărătorule;
Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petre­cătorule;
Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei:
Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Domitian, cuviosule;
Bucură-te, Gaius, preafericitule;
Bucură-te, Leontie, mândria împăraților;
Bucură-te, Atanasie, dulceața preoților;
Bucură-te, Chiril, mângâietorule;
Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;
Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;
Bucură-te, Valeriu, stegarul credinței;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 12:

Și după ce s-au săvârșit Sfinții, pe cel mai tânăr, Meliton, dând încă semne de viață, tiranii au poruncit să nu-l ducă la ardere, voind încă să-l mai muncească; maica sa, însă, ridicându-l pe umerii ei, l-a dus la ceilalți, ca dimpreună să se topească trupurile lor; însă pe drum și-a dat sufletul cântând: Aliluia!

Icos 12:

Nici focul, nici apele n-au putut mistui Sfintele Moaște ale Mucenicilor. Căci, arzând lemnele, oasele lor au rămas nevătămate. Și în apă aruncându-i, a treia zi s-au arătat episcopului Armeniei, anume Petru, la mijlocul nopții, ca niște lumini stră­lucind, și așa i-au scos și i-au așezat la locuri de cinste, cântând:
Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;
Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;
Bucură-te, Chudion, mângâierea bol­navilor;
Bucură-te, Aglae, bucuria celor întristați;
Bucurați-vă, stele neapuse ale Armeniei;
Bucurați-vă, crini neveștejiți ai Sevastiei;
Bucurați-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;
Bucurați-vă, că v-ați încununat prin îngeri;
Bucurați-vă, că ați surpat puterea ido­lească
Bucurați-vă, că ați sporit gloria creș­tinească;
Bucurați-vă, odrasle nemuritoare;
Bucurați-vă, oastea cea biruitoare;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 13:

O, de trei ori fericită și prea­ne­vi­no­vată ceată a Mucenicilor! ție ne ru­găm, grăbește de întărește credința noas­tră cu aju­torul tău cel sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu milă dum­nezeiască, ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii și de alte rău­tăți, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia!(de 3 ori).

Apoi se zice Icosul 1: Îngerii din cer cu cununi… și Condacul 1: Apărătoarei întruniri pentru credință…

Icos 1:

Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele ne­veștejite de durerea trupului, că suferind răbdați as­pri­mea gerului, ca și tinerii evrei care oare­când văpaia focului privind, cân­tau: pe Domnul lucrurile lăudați-L și prea­înălțați-L întru toți vecii! Pentru aceasta și noi cântăm așa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale lui învățături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că printr-Însul ți s-au deschis ușile raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viața cea ne­muritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgădu­in­țele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioși;
Bucură-te, în suferință cu totul ne­stră­mutată;
Bucură-te, în biruință multora nea­semănată;
Bucură-te, în lupte desăvârșit nerușinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristată;
Bucură-te, vistieria lui Hristos cea ne­deșartă;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mu­cenicilor!

Condac 1:

Apărătoarei întruniri pentru credință, Mucenicilor de patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de închină­torii la idoli, veniți să prăznuim cu dra­goste po­me­nirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu și să cântăm: Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia Doctoriţa – 22 mai

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

sf-mc-sofia-doctorita-11

Cei împovăraţi de boli trupeşti alergau la tine cu nădejde, căci ştiau că strălucea întru tine darul Doctorului doctorilor, Căruia Îi cântai neîncetat în cămara inimii: Aliluia!

(Din propunerea de Acatist al Sfintei)

+ * + * +

Propunere de Acatist al Sfintei Sofia doctorița:

CONDACUL 1

O, Sfântă Muceniţă Sofia, cununa înţelepciunii mucenicilor, ceea ce ai strălucit cu podoabele fecioriei şi cu focul iubirii dumnezeieşti, aruncându-te în focul muceniciei, cere slobozire trupurilor noastre de văpaia pătimirilor şi pace sufletului, ca să-ţi împletim cu îngerii cununi de cântări : Aliluia!

ICOSUL 1

Primind în dar meşteşugul doctoricesc de la Doctorul Cel Nevăzut al sufletelor şi al trupurilor noastre, cu doctoria rugăciunii tale vindecă acum neputinţele noastre, ca să-ţi aducem ca plată cântări ca acestea:

Bucură-te, lăcaş luminat al curăţiei;

Bucură-te, izvor nesecat de milostivire;

Bucură-te, doctor minunat între doctorii fără de arginţi;

Bucură-te, grădină a tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, sălaşul bucuriei îngereşti;

Bucură-te, al doctorilor doctor iscusit;

Bucură-te, mireasă preafrumoasă a lui Hristos;

Bucură-te, minte sfinţită prin curgerea rugăciunii;

Bucură-te, strălucire a virtuţilor îngereşti;

Bucură-te, liman al celor covârşiţi de boală;

Bucură-te, picătură de rugăciune ce stinge focul durerii;

Bucură-te, corabie mergătoare spre limanul desăvârşirii;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 2

Mintea curăţindu-o de înţelegerile deşarte ale lumii ai făcut-o oglindă a frumuseţii lui Hristos, iar cămara inimii ai împodobit-o cu flori înţelegătoare pline de miresmele îngereşti ale cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 2

Capul şarpelui ai zdrobit Sfântă Muceniţă Sofia, într-armându-te cu sabia rugăciunii şi cu săgeţile gândurilor smerite, cu care ai doborât toată vicleania patimilor; pentru aceasta, pe cărarea rugăciunii alergăm către tine, ca să ne dăruieşti nouă întărire în lupta cea duhovnicească şi să ne adăpi din izvorul milostivirii dumnezeieşti, ca să-ţi cântăm:

Bucură-te, floare duhovnicească a mucenicilor ;

Bucură-te, spaima viclenilor vrăjmaşi nevăzuţi;

Bucură-te, odor preasfinţit al fecioriei;

Bucură-te, comoară preadorită a darurilor cereşti;

Bucură-te, întâlnire în cămara tainică a rugăciunii;

Bucură-te, că ai surpat îndrăzneala asupritorului;

Bucură-te, cununa fecioarelor înţelepte;

Bucură-te, cheie ce ne descui vistiriile darurilor;

Bucură-te, carte a tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, zbor cu aripile rugăciunii;

Bucură-te, tresăltare îngerească întru adierile Duhului;

Bucură-te, cea încununată cu numele înţelepciunii;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi !

CONDACUL 3

Ca la un izvor al tămăduirilor alergau către tine cei neputincioşi, căci te-ai învrednicit de darul tămăduirilor pentru curăţia vieţii tale, iar mai apoi ai luat şi cununa muceniciei, pentru care cântăm lui Hristos, Dumnezeului nostru: Aliluia!

 ICOSUL 3

Înţelepciunea lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, a binevoit a-ţi dărui ţie numele înţelepciunii, căci cu adevărat ai păzit întreaga feciorie a minţii de năvala gândurilor rele şi cu sângele muceniciei ai pecetluit mărturisirea ta, învrednicindu-te de laude ca acestea :

Bucură-te, rază a Înţelepciunii celei de sus ;

Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, oglindă a vieţuirii îngereşti;

Bucură-te, călăuzitoarea tuturor pe cărarea mântuirii;

Bucură-te, rugătoare neîncetată pentru pacea lumii;

Bucură-te, icoană a fecioriei luminoase;

Bucură-te, vieţuire deasupra valurilor ispitelor;

Bucură-te, fulger ce alungă pe vrăjmaşii nevăzuţi;

Bucură-te, moştenitoare a cămărilor cereşti;

Bucură-te, împreună rugătoare cu fecioarele cele înţelepte;

Bucură-te, acoperământ nebiruit al rugăciunii;

Bucură-te, cărare sfinţită prin nevoinţe duhovniceşti;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 4

Îngerii s-au veselit văzându-te pe tine, fecioară cinstită, stând cu îndrăzneală înaintea tiranilor, şi cu mişcările aripilor închipuiau hora bucuriei care îţi era ţie gătită pentru neîncetata cântare de: Aliluia!

 ICOSUL 4

Privirea minţii ţi-ai îndreptat-o spre Soarele dreptăţii, pe Care văzându-L strălucind pe cerul inimii tale te-ai împodobit cu razele virtuţilor şi ai alergat cu dor pe calea muceniciei, ca să ajungi în cămara fecioarelor celor înţelepte care slujesc Mirelui Hristos şi să primeşti din mâna Acestuia cununa slavei în cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, porumbiţă grăitoare a tainelor Duhului;

Bucură-te, vasul cel plin de mirul înţelepciunii;

Bucură-te, podoabă a lumii îngereşti;

Bucură-te, casa cea zidită pe temelia iubirii;

Bucură-te, cortul cel înconjurat de îngeri;

Bucură-te, rază vestitoare a Soarelui înţelepciunii;

Bucură-te, cununa laudelor muceniceşti;

Bucură-te, piatră scumpă a Pietrei vieţii;

Bucură-te, palat cuvântător adăpostind comorile Duhului;

Bucură-te, următoare a nevoinţelor sfinţitoare;

Bucură-te, oglindă a fecioarelor iubitoare de înţelepciune;

Bucură-te, icoană a vieţuirii sfinţite de rugăciune;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 5

Cei împovăraţi de boli trupeşti alergau la tine cu nădejde, căci ştiau că strălucea întru tine darul Doctorului doctorilor, Căruia Îi cântai neîncetat în cămara inimii: Aliluia!

ICOSUL 5

Icoana vieţuirii Maicii Domnului contemplând cu gând smerit de la fereastra inimii, te-ai înfrumuseţat cu toate podoabele vieţuirii îngereşti şi aprinzându-te cu focul dorului dumnezeiesc te-ai suit la înălţimile cele nevăzute, primind de la îngeri cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, a Maicii Domnului slujitoare neostenită;

Bucură-te, vas sfinţit al rugăciunii;

Bucură-te, mlădiţă din grădina Raiului;

Bucură-te, pom plin de roade duhovniceşti;

Bucură-te, văzătoare a tainelor Cuvântului;

Bucură-te, cămară însufleţită a Adevărului;

Bucură-te, frumuseţe încununată de feciorie;

Bucură-te, că ai iubit vieţuirea îngerească;

Bucură-te, că te-ai îndulcit de razele Soarelui dreptăţii;

Bucură-te, foc aprins în cămara inimii;

Bucură-te, că ţi-ai suit mintea pe scara rugăciunii;

Bucură-te, ocrotitoarea fecioarelor smerite;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 6

Cu doctoria rugăciunilor tale ai oprit curgerea durerilor trupeşti şi ai dăruit încă şi sănătate sufletelor încercate de necredinţă, ca să cânte Adevăratului Făcător de bine: Aliluia!

ICOSUL 6

Ca un izvor de tămăduiri ai fost sădită pe pământ, ca să stingi văpaia durerilor celor încercaţi de boală şi să întinzi tuturor scara credinţei în Hristos, Cel Ce voieşte ca toţi să se mântuiască şi să-ţi cânte ţie laude ca acestea:

Bucură-te, că în marea rugăciunii tale ai înecat neputinţele noastre;

Bucură-te, vlăstar al sfinţeniei mântuitoare;

Bucură-te, a bolnavilor mângâiere neîncetată;

Bucură-te, că bolile goneşti cu rugăciunea;

Bucură-te, că meşteşugul tămăduirilor ai dobândit;

Bucură-te, că vindeci inimile împietrite cu darul Duhului;

Bucură-te, crin tainic al înţelepciunii celei de sus;

Bucură-te, adiere minunată a veşniciei;

Bucură-te, că ne chemi la limanul Împărăţiei;

Bucură-te, minunată tămăduire a bolnavilor;

Bucură-te, ridicarea celor din patul suferinţei;

Bucură-te, a maicilor născătoare de prunci slobozire;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 7

Cu sabia rugăciunii fiind îngrădită nu te-ai temut de sabia călăilor, ci ai primit cu bucurie durerea trupului, ca să împărăţeşti cu Hristos întru desfătarea cea veşnică şi să-I cânţi cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 7

Ca o porumbiţă te-ai înălţat la cele cereşti, zburând cu aripile muceniciei, iar îngerii săltau cu bucurie pentru strălucita mântuire a sufletului tău viteaz, aducându-ţi cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, că nu ai fost atrasă de cele pământeşti;

Bucură-te, căci ai iubit zborul rugăciunii;

Bucură-te, că ai râvnit înălţimile cereşti;

Bucură-te, oglindă a cugetărilor dumnezeieşti;

Bucură-te, că ai aflat odihna Cuvântului;

Bucură-te, că ai zdrobit gândurile rele de piatra rugăciunii;

Bucură-te, vas al untdelemnului milostivirii;

Bucură-te, că reverşi râuri de tămăduiri;

Bucură-te, că ai privit numai spre bunătăţile dumnezeieşti;

Bucură-te, că te-ai împodobit cu legătura dumnezeiescului dor;

Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii;

Bucură-te, că trimiţi norii darurilor cereşti;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 8

Porţile Raiului ţi s-au deschis ţie, celei ce cu cheia rugăciunii ai descuiat vistieriile darurilor dumnezeieşti şi îngerii te-au întâmpinat cu bucurie şi cu flori de cântări ca acestea: Aliluia!

ICOSUL 8

Slăbiciunea firii femeieşti ai biruit cu puterea rugăciunii şi cu ajutorul Pietrei vieţii ai zdrobit toate uneltirile vrăjmaşului ce voia să te abată de pe calea mântuirii, învrednicindu-te a primi cinstirea noastră:

Bucură-te, că întru tine a strălucit puterea lui Hristos ;

Bucură-te, că ai dispreţuit desfătarea lumească;

Bucură-te, că te-ai încins cu putere de sus;

Bucură-te, sălaş minunat al fecioriei;

Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;

Bucură-te, că te-ai depărtat de dulceţile trecătoare;

Bucură-te, că ţi-ai agonisit comoară în cer;

Bucură-te, a doctorilor călăuzitoare;

Bucură-te, liman al celor istoviţi de boală;

Bucură-te, îndreptarea celor gârboviţi de păcate;

Bucură-te, comoară a fecioarelor iubitoare de Hristos;

Bucură-te, bună povăţuitoare către lăcaşurile cereşti ;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 9

De mireasma dragostei lui Hristos umplându-se cămara sufletului tău, te-ai depărtat cu mintea de toate deşertăciunile lumii, cântând neîncetat cu dor dumnezeiesc: Aliluia!

ICOSUL 9

Cu sângele muceniciei ţi-ai vopsit porfira sufletului, cea strălucită cu podoabele virtuţilor, şi cu făclia rugăciunii aprinsă ai intrat în cămara cea de nuntă, primind de la îngeri cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, fecioară înfrumuseţată cu a muceniciei cunună;

Bucură-te, că pentru Hristos ai lepădat toate ale lumii;

Bucură-te, doctor fără plată al bolnavilor;

Bucură-te, că pe scara muceniciei te-ai suit la cele cereşti;

Bucură-te, că mânia lui Veliar ai zdrobit;

Bucură-te, că îngerii te-au încununat cu a cântărilor cunună;

Bucură-te, că ai privegheat în cămara rugăciunii;

Bucură-te, cea îmbrăcată în strălucirile slavei dumnezeieşti;

Bucură-te, vistierie necheltuită de minuni;

Bucură-te, că auzi suspinurile celor suferinzi;

Bucură-te, că legi rănile celor căzuţi în păcat;

Bucură-te, a mucenicilor laudă neîncetată;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 10

De mânia vrăjmaşilor nevăzuţi nu te-ai înspăimântat, ci ai stat ca o stâncă neclintită în faţa valurilor pătimirilor, aducând din izvorul inimii tale Stăpânului curgerea cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 10

Ca o carte a virtuţilor te-ai arătat, căci cu osteneala nevoinţelor duhovniceşti ai scris în cartea inimii slovele Cuvântului luminător, Care străluceşte şi minţile noastre spre a-ţi cânta:

Bucură-te, carte duhovnicească a Luminii;

Bucură-te, căci te-ai unit cu Cuvântul în cămara inimii;

Bucură-te, că sufletul ţi-ai luminat cu rugăciunea neîncetată;

Bucură-te, că te-ai adăpat din izvorul darurilor Cuvântului;

Bucură-te, căci mucenicia ai pecetluit cu mărturisirea Vieţii;

Bucură-te, că te-ai mutat în corturile cereşti;

Bucură-te, că ne hrăneşti cu mana înţelepciunii;

Bucură-te, ridici povara necazurilor noastre;

Bucură-te, răbdare neclintită pe piatra smereniei;

Bucură-te, că ceri iertare greşelilor noastre;

Bucură-te, cunună de laude luminate;

Bucură-te, porumbiţă blândă a lăcaşurilor cereşti;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 11

Ca un pom răsărit lângă izvoarele darurilor dumnezeieşti te-ai arătat şi ai adus rod însutit Stăpânului în curgerea cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 11

Darurile tămăduirilor reverşi şi acum celor întristaţi de asupririle bolilor şi prin rugăciunile tale neîncetate înaintea tronului Dumnezeiesc opreşti pornirea ispitelor, ca să-ţi aducem laude de mulţumire ca acestea:

Bucură-te, vistierie de tămăduiri nerăpită;

Bucură-te, mângâierea sufletelor străpunse de suferinţă;

Bucură-te, că ridici înţelegerea spre cele cereşti;

Bucură-te, binecuvântarea celor evlavioşi;

Bucură-te, că ne deschizi porţile rugăciunii;

Bucură-te, că mijloceşti la Hristos pentru moştenitorii mântuirii;

Bucură-te, că duci la tronul ceresc rugile noastre fierbinţi;

Bucură-te, că stingi văpaia durerilor cu rugăciunea ta;

Bucură-te, că ne porţi deasupra mării întristării;

Bucură-te, că slujeşti neîncetat lui Hristos;

Bucură-te, că te bucuri de lumina cea veşnică;

Bucură-te, mijlocitoare neînfruntată la tronul Treimii;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 12

Prin sabie ţi-ai aflat sfârşitul, aducându-te ca jertfă curată înaintea Celui Ce a răbdat pentru noi durerile rănilor, ca pe toţi să-i primească în odihna cerească în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 12

La izvoarele vieţii veşnice alergând cu paşi muceniceşti, ai aflat dezlegare de toate neputinţele trupului şi cu aripile Duhului ai zburat către cămările cereşti, fiind înconjurată de îngeri care îţi aduceau cântări ca acestea:

Bucură-te, că te-ai sălăşluit la limanul Vieţii;

Bucură-te, că stingi focul durerilor noastre;

Bucură-te, oglindă a vieţii curate;

Bucură-te, că petreci cu îngerii în cămările cereşti;

Bucură-te, că eşti neadormită în rugăciunea pentru lume;

Bucură-te, că pui tuturor înainte doctoria pocăinţei;

Bucură-te, că ai băut paharul pătimirii pentru Hristos;

Bucură-te, că nu te-au înspăimântat chinurile gătite;

Bucură-te, că ai luat cununa biruinţei;

Bucură-te, că întru răbdare ai luat plata pătimirilor;

Bucură-te, că ţi-ai împltit cununa slavei;

Bucură-te, luminătoarea minţilor noastre;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 13

O, Sfântă Muceniţă Sofia, limanul binecuvântat al celor încercaţi de chinurile bolilor şi cununa cea strălucită a fecioarelor înţelepte, primeşte smeritele noastre rugăciuni şi dobândeşte de la Mântuitorul Hristos pentru noi stingerea văpăii durerilor, sfârşit încununat cu pocăinţă şi primirea în odihna cea cerească, pentru a-I aduce mulţumire Stăpânului în cântări de: Aliluia!

(se citeşte de trei ori)

 

ICOSUL 1

Primind în dar meşteşugul doctoricesc de la Doctorul Cel Nevăzut al sufletelor şi al trupurilor noastre, cu doctoria rugăciunii tale vindecă acum neputinţele noastre, ca să-ţi aducem ca plată cântări ca acestea:

Bucură-te, lăcaş luminat al curăţiei;

Bucură-te, izvor nesecat de milostivire;

Bucură-te, doctor minunat între doctorii fără de arginţi;

Bucură-te, grădină a tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, sălaşul bucuriei îngereşti;

Bucură-te, al doctorilor doctor iscusit;

Bucură-te, mireasă preafrumoasă a lui Hristos;

Bucură-te, minte sfinţită prin curgerea rugăciunii;

Bucură-te, strălucire a virtuţilor îngereşti;

Bucură-te, liman al celor covârşiţi de boală;

Bucură-te, picătură de rugăciune ce stinge focul durerii;

Bucură-te, corabie mergătoare spre limanul desăvârşirii;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Sofia, vistierie a înţelepciunii Cuvântului şi mare doctor între doctorii fără de arginţi!

CONDACUL 1

O, Sfântă Muceniţă Sofia, cununa înţelepciunii mucenicilor, ceea ce ai strălucit cu podoabele fecioriei şi cu focul iubirii dumnezeieşti, aruncându-te în focul muceniciei, cere slobozire trupurilor noastre de văpaia pătimirilor şi pace sufletului, ca să-ţi împletim cu îngerii cununi de cântări : Aliluia!

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MUCENIŢĂ SOFIA

O, Sfântă Muceniţă Sofia, ceea ce eşti icoană a doctorilor credincioşi şi liman de rugăciune al fecioarelor smerite ce se ostenesc a se împodobi cu a virtuţilor cunună pentru Mirele Hristos, caută dintru înălţimile cereşti şi spre noi, cei covârşiţi de neputinţe. Durerile trupurilor noastre cercetează-le cu darul tău şi alungă de la noi toate săgeţile ispitelor. Întăreşte mintea noastră pe piatra pocăinţei, când valurile gândurilor rele caută să ne doboare. Ca ceea ce ţi-ai umplut cămara inimii cu tămâia rugăciunii, cu adierile darurilor Cuvântului înfrumuseţează şi inima noastră, prin miresmele înţelepciunii cereşti. Mărturisim Sfântă, înaintea ta şi înaintea lui Dumnezeu, că nu ne îngrijim deloc de cămara sufletelor noastre, petrecând noi pururea întru lenevire şi umplându-ne de mirosul greu al patimilor. Mintea ne este pururea rănită de sabia gândurilor rele prin nepurtarea noastră de grijă, dar ca una ce întru înţelepciune ai primit tăierea sabiei, taie toate cugetele noastre osânditoare şi ne trage la limanul pocăinţei.

Haina cea de nuntă nu am curăţit-o în ploaia lacrimilor pocăinţei şi împietrirea de fiecare zi a inimii noastre ne pricinuieşte nouă grea osândă. Deci, cum vom scăpa de a Domnului dreaptă judecată? De aceea, la rugăciunea ta alergăm, ca să ne faci dreptate în lupta noastră cu trupul, cu lumea şi cu diavolul. Tu cu nevoinţa postirii te-ai ridicat la înălţimile cereşti, dar noi, robiţi poftelor trupeşti, suntem lipsiţi de cugetarea cea plăcută Domnului. Căci cu ce păcate nu am stricat casa sufletului nostru? Puţina agoniseală de fapte bune ne este furată cu uşurinţă de slava deşartă şi de mândrie.

Lipsa iubirii de aproapele ne face pe noi să alunecăm uşor în groapa mâniei. Zidurile împietririi ce înconjoară inima noastră nu lasă loc razei gândului dumnezeiesc. Cu săgeţile cuvintelor noastre de osândire doborâm cinstea aproapelui şi cu nepurtarea de grijă de mântuire, cea din fiecare ceas, ne lipsim noi de cugetarea cea îngerească. Pentru aceasta, pe tine te punem chezăşuitoare pentru iertarea păcatelor noastre. Deci, nu ne uita pe noi, netrebnicii rugătorii tăi, ci cu doctoria rugăciunii tale vindecă patimile noastre sufleteşti şi trupeşti, ca să te mărim totdeauna cu laudă, iar Făcătorului şi Purtătorului nostru de grijă să-I aducem totdeauna slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Încercare de Acatist trimisă la adresa redacției de: Mihaela Brat

http://mirelasova.over-blog.com/article-propunere-de-acatist-sfanta-mucenita-sofia-doctorita-22-mai-81763901.htmS (clic aici)

Acatistul împăcării şi iertării celor învrăjbiţi

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

 

74b26c986b9c87da4ca4fcc7f174a4a7

Alcătuit cu osteneala Ierom. Ghelasie Gheorghe şi a Fratelui Vasile Dragoş Pâslaru (actualmente Valerian Monahul, n.n.), Sfânta Mănăstire Frăsinei, 2001.

Tropar

DOAMNE IISUSE DUMNEZEULE, Cela ce ai Creat Lumea cu IUBIREA Ta, Pecetluind în noi Viaţa cea fără de moarte, pe care noi o am stricat; dar cu RUGĂCIUNILE Prea Curatei MAICII Tale şi ale Sfinţilor, nădăjduim în MILOSTIVIREA Ta, să se Mântuiască Sufletele noastre.

Condac 1

Vaiet şi amar este plânsul lui Cain care şi-a omorât pe Fratele său şi păcatul cel blestemat şi pe noi ucigaşi încearcă să ne facă: DOAMNE DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Icos 1

Pentru ce să urăsc pe Fratele (Sora) meu, pentru ce să-l duşmănesc, chiar dacă îmi stă împotrivă? Este blestemul uciderii lui Cain, ne pândeşte să ne înghită şi pe noi.

DOAMNE, izbăveşte-mă de grozavul păcat al uciderii;
DOAMNE, să mă înfricoşeze blestemul lui Cain;
DOAMNE, să aud Vaietul plânsului morţii;
DOAMNE, să mă opresc şi să iert pe Fratele meu;
DOAMNE, chiar dacă mi-a greşit, să-l iert;
DOAMNE, dacă eu i-am greşit, să mă ierte;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 2

Păcatul ne-a rupt „Firea Bună” Creată de Tine, DOAMNE, şi aşa în noi este mereu războiul morţii şi cu acesta de la naştere ne luptăm, în cântarea de ALILUIA!

Icos 2

DOAMNE, otravă groaznică este mânia asupra Fratelui meu şi venin ucigător este supărarea ce în mine fierbe şi în trup şi în Suflet:

DOAMNE, ajută-mă să ies din războiul mâniei;
DOAMNE, potoleşte-mi focul supărării;
DOAMNE, fă să-mi văd mai întâi greşeala mea;
DOAMNE, fă să-mi văd slăbiciunea mea;
DOAMNE, dă-mi TĂRIA să iau totul asupra mea;
DOAMNE, ridică-mă iarăşi la CHIPUL de Rai;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 3

O negură diavolească vrea să-mi întunece Mintea, să-mi ia Voinţa cea Bună, şi ca în plasa unui păianjen nevăzut cu otrava duşmăniei mă las muşcat, uitând de: ALILUIA!

Icos 3

DOAMNE, Tu ai Creat lumea cu CHIPUL PĂCII şi al VIEŢII Nemuritoare, dar îngerii căzuţi şi Omul chipul uciderii au adăugat:

DOAMNE, redă-mi DUHUL DUMNEZEIESC al PĂCII;
DOAMNE, să nu pierd LUMINA VIEŢII;
DOAMNE, ridică-mă din prăpastia morţii;
DOAMNE, să tremur de frica uciderii;
DOAMNE, să-mi fie aceasta îndreptarea mea;
DOAMNE, scoate-mă din nebunia ce m-a cuprins;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 4

S-a îndrăcit Cain când a gândit şi a înfăptuit omorârea Fratelui său Abel, şi a înnebunit, de ziua şi noaptea îl muncea amarnicul păcat, lipsit de: ALILUIA!

Icos 4

O, groaznică nebunie a vrăjmăşiei, mâniei, supărării şi răzbunării asupra Fratelui (Sorei) meu, că duce la uciderea ce strică CHIPUL VIEŢII:

DOAMNE, să mă îngrozească nebunia uciderii;
DOAMNE, izbăveşte-mă de această nebunie demonică;
DOAMNE, ajută-mă să-mi potolesc supărarea;
DOAMNE, răceşte focul răutăţii din mine;
DOAMNE, Vreau să alung din mine orice vrăjmăşie;
DOAMNE, încerc să făgăduiesc înfăptuirea acestora;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 5

DOAMNE IISUSE, care ai IERTAT pe toţi cei ce te-au răstignit, ajută-mă şi pe mine să Iert pe Fratele meu, ca iarăşi să pot Cânta: ALILUIA!

Icos 5

PREASFINTE DUHULE SFINTE, care arzi şi curăţeşti toate răutăţile Făpturilor, ai MILĂ şi de mine, să nu rămân în stricăciunea mea ce mă bântuie:

DOAMNE IISUSE, cu Ajutorul Tău Voi birui;
DOAMNE IISUSE, mi-e ruşine de slabiciunea mea;
DOAMNE IISUSE, nu mă las însă de ea;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, ai MILĂ de mine;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, nu mai vreau să te batjocoresc;
DOAMNE PREASFINTE DUHULE, scoate-mă la Limanul Vieţii;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 6

PĂRINTE DUMNEZEULE, IUBIREA absolută, cum să mă mai numesc eu Fiul Tău cel Creat, dacă pierd tocmai CHIPUL IUBIRII? Mă întorc la Tine, PĂRINTE, ca Fiul cel desfrânat, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 6

DOAMNE, dacă n-aş avea „răutatea” în mine, nici Fratele meu nici eu nu ne-am fi învrăjbit, dar eu sunt cu adevărat începătura cea groaznică a răului:

DOAMNE, plâng răutatea din mine;
DOAMNE, Cer IERTARE pentru păcatul meu;
DOAMNE, recunosc că eu sunt prilejul vrajbei;
DOAMNE, recunosc viclenia din mine;
DOAMNE, Ştiu că eu trebuie să fac începutul IERTĂRII;
DOAMNE, Ştiu că de la mine trebuie să pornească împăcarea;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 7

Îngerii căzuţi din Cer n-au putut strica şi ucide Lumea până nu au „însămânţat păcatul” în Omul Adam, şi iată, DOAMNE, înfricoşătoarea moarte şi ucidere prin Om s-a făcut, fără Cântarea de: ALILUIA!

Icos 7

DOAMNE IISUSE, prin ÎNTRUPAREA Ta pe Pământ moartea ai biruit şi pe Adam l-ai IERTAT şi noi, toţi Oamenii, prin CHIPUL Tău putem birui boldul uciderii şi al morţii:

DOAMNE, mă recunosc stăpânit de ucidere;
DOAMNE, mă recunosc un aducător de moarte;
DOAMNE, păcatul lui Cain vrea să încolţească în mine;
DOAMNE, nu mă lăsa să cad în groaznica prăpastie;
DOAMNE, nu vreau să mă fac lăcaş demonilor;
DOAMNE, Vreau să Opresc orice nălucire diavolească;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 8

Eu trebuie să fac mai întâi „Iertarea”; eu trebuie mai întâi să prefac învrăjbirea din mine iarăşi în IUBIRE; în mine trebuie să recâştig CHIPUL VIEŢII Nemuritoare, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 8

Chiar dacă Fratele meu aparent rămâne în Supărarea sa, eu trebuie şi mai mult să scot din mine orice duşmănie şi să primesc ca pe o vrednică pedeapsă certarea lui:

DOAMNE, Luminează-mi Mintea;
DOAMNE, deşteaptă-mi Cugetul înţelegerii;
DOAMNE, îmi recunosc răutatea din mine;
DOAMNE, Vreau să Cer IERTARE tuturor;
DOAMNE, eu să fiu cel mai mic;
DOAMNE, eu să mă consider cel mai de jos;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 9

Unde eşti tu, „dreptate” a morţii şi uciderii? Unde eşti tu, „dreptate” ce poate îngădui distrugerea Vieţii şi a Păcii? Unde eşti tu, „dreptate” ieşită din păcatul fără Cântarea de: ALILUIA!

Icos 9

Doar Singurul DUMNEZEU Cel fără de păcat poate „JUDECA”, dar JUDECATA Sa este IUBIREA şi DREPTATEA Sa este MILA şi IERTAREA:

DOAMNE, ştiu că nu am nici o dreptate;
DOAMNE, ştiu că răutatea mea nu are nici un temei;
DOAMNE, îmi recunosc vicleşugul;
DOAMNE, supărarea mea este iubirea de Sine;
DOAMNE, mânia mea este dorinţa de stăpânire;
DOAMNE, răzbunarea mea este ruşinea mea;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 10

Oricât rău mi-ar face Fratele meu, eu nu trebuie să-i răspund tot cu răutate, ci să „Opresc” uciderea sa cu ÎNCHINAREA Iertării mele, în Cântarea de: ALILUIA!

Icos 10

IUBIREA şi IERTAREA trec peste orice „dreptate” şi aşa răul se „opreşte” şi nebunia uciderii se risipeşte şi LUMINA Cea de TAINĂ dă VIAŢĂ:

DOAMNE, ce fericire este ieşirea din răutate;
DOAMNE, ce Bucurie aduce IERTAREA;
DOAMNE, este o adevărată Naştere din nou;
DOAMNE, este o adevărată Baie Sfântă;
DOAMNE, este o Curăţire de DUH DUMNEZEIESC;
DOAMNE, este O ÎNVIERE după Răstignirea morţii;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 11

Groaznica furtună a supărării, mâniei şi răutăţii împotriva Fratelui meu mai întâi în mine se porneşte şi fulgere şi trăsnete de furie îmi rup Mintea şi Inima mea, ce nu mai pot Cânta: ALILUIA!

Icos 11

DOAMNE IISUSE şi DUHULE PREASFINTE, nu vă scârbiţi de slăbiciunea mea, că, iată-mă, eu cel căzut mă ridic cu hotărâre dârză sa mă „plec cu IERTARE” Fratelui meu şi să „primesc de Voie” certarea sa:

DOAMNE, ce groaznică furtună este supărarea mâniei;
DOAMNE, ce trăsnete cutremurătoare sunt duşmăniile;
DOAMNE, Vreau să opresc orice răutate;
DOAMNE, făgăduiesc să ies din căderea mea;
DOAMNE, nu mai vreau să batjocoresc CHIPUL IUBIRII;
DOAMNE, ajută-mă cu TĂRIA Ta;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, sa nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 12

Furia supărării învrăjbirii o fac furie împotriva răutăţii mele şi asa cu ÎNCHINARE mă plec IERTĂRII, strigând din răsputeri în mine: DOAMNE, nu vreau să fiu ucigaşul Fratelui meu, ci să Cânt: ALILUIA!

Icos 12

Toti Sfinţii din Cer şi de pe Pământ, vă rog din adâncul Fiinţei mele, ajutaţi-mă să ies din întunericul păcatului morţii. Sfântul meu Înger Păzitor, Sfântul meu Patron, nu mă lăsaţi pradă pieirii amarnice:

DOAMNE, alergăm la Ocrotirea MAICII Tale;
DOAMNE, alergăm la mijlocirea Sfinţilor Tăi;
DOAMNE, nu Te scârbi de slăbiciunile noastre;
DOAMNE, mai Îngăduie-ne şi nu ne pedepsi;
DOAMNE, peste păcatul nostru, tot mai încercăm îndreptarea;
DOAMNE, Credem în MILOSTIVIREA ta, peste toate;
DOAMNE, DUMNEZEULE, izbăveşte-mă, să nu fiu şi eu ca şi Cain, un ucigaş al Fratelui meu!

Condac 13

O, PREA SFÂNTĂ TREIME, DUMNEZEUL VIEŢII Nemuritoare, PĂRINTELE IUBIRII necuprinse, FIULE, DRAGOSTEA cea peste orice „dreptate”, şi DUHULE PREA SFINTE, MILA Cea neîmpuţinată, dăruieşte-ne BINECUVÂNTAREA Cea DUMNEZEIASCĂ a IERTĂRII şi Împăcării, ca ieşiţi din prăpastia morţii să Cântăm: ALILUIA!

(de 3 ori)

Se repetă Icosul 1, Condac 1.

Rugăciune

Acatistul Sfintelor Paști

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

10153050_758457254185503_2735836919798842479_n

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Se cântă: Hristos A Înviat (de trei ori)

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1

  Aleasă dintre toate zilele, această numită şi sfântă zi, Praznic al praznicelor este si Sărbătoare a sărbătorilor, în care Hristos a înviat din mormânt, iadul prădându-l şi pe oameni înviindu-i. Pe Acesta preaslăvindu-l toţi, să-I cântăm: Hristos a înviat, moartea a călcat, oameni, veseliti-vă!

Icosul 1

Ingerii astăzi, Hristoase Dumnezeule, cântă în ceruri Învierea ta din morţi şi pe noi pe pământ ne învredniceşte, cu inimă curată, să Te slăvim şi cu bucurie să-Ti cântăm:

Hristos a înviat, – Ingeri, veseliti-vă în ceruri;
Hristos a înviat, – oameni, sărbătoriţi pe pământ;
Hristos a înviat, – strigaţi Domnului tot pământul;
Hristos a înviat, – cântati Dumnezeului nostru cântare nouă;
Hristos a înviat, – astăzi drepţii să se veselească;
Hristos a înviat, – porţile iadului astăzi să se zdrobească;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliti-vă.

Condacul 2

  Văzând pe Fiul Ei şi Dumnezeu înviat, Cea plină de Har, Curată, Una cea Bună şi Neprihănită între femei, şi care, prima, a auzit de la Dânsul: “Bucură-te”, primind bucuria tuturor, Maica Preanevinovată, bucurându-se a grăit din inimă: Aliluia!

Icosul 2

  Cerurile cu înţelepciune să se veselească, iar pământul să se bucure, să prăznuiască toată lumea, cea văzută si cea nevăzută, învierea lui Hristos; cântându-I Lui:

Hristos a înviat, – veselie veşnică;
Hristos a înviat, – nimeni să nu fie întristat;
Hristos a înviat, – să prăznuiască toată făptura;
Hristos a înviat, – să se bucure toate cele de sub cer împreună cu noi;
Hristos a înviat, – astăzi este mântuirea lumii;
Hristos a înviat, – astăzi Soarele cel Preafrumos a strălucit tuturor din mormânt;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliţi-vă.

Condacul 3

  Cu putere Dumnezeiască L-ai mântuit pe strămoşul Adam, cu moartea Ta ai stricat locaşurile morţii şi pe toate le-ai luminat cu razele Învierii, ai trezit pe morţii cei din veac, Hristoase Mântuitorul nostru, fiind începătura celor adormiţi, ca să auzi de la toţi: Aliluia!

Icosul 3

  Având nemăsurată bunătate, Te-ai pogorât din cer şi, întrupându-Te, mai presus de minte, Hristoase Dumnezeul nostru, Te-ai coborât întru cele mai de jos ale pământului şi L-ai ridicat cu Tine pe Adam şi pe toţi cei legaţi cu legăturile iadului. La lumină mergând, cu picioare vesele, Hristoase, Paştile cele veşnice au lăudat aşa:

Hristos a înviat, – unde îţi este, iadule, biruinţa?
Hristos a înviat, – unde îţi este moarte, boldul?
Hristos a înviat, – nici un mort să nu mai fie în mormânt;
Hristos a înviat, – să stăpânească acum viata;
Hristos a înviat, – iadul s-a robit, cei morti, îndrăzniti;
Hristos a înviat, – mormintele s-au deschis, cei din iad, sculaţi-vă;
Hristos a înviat, – moartea a călcat oameni, veseliţi-vă.

Condacul 4

  Furtuna de întristare a încetat acum, iar ceata de femei alergând în grabă, cu miresme, foarte de dimineată la mormântul Dătătorului de viată, căutând mai înainte de soare pe Soarele ce odinioară a apus în mormânt. Iar Preacuratul Tău Trup, Hristoase negăsindu-l au grăit: cine a luat un om mort, gol şi îngropat? Văzând însă pe Îngerul cel purtător de lumină, au cântat cu frică lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

  Mironositele femei, auzind de la înger: De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? De ce plângeţi pe Cel Nestricăcios ca si cum ar fi întru stricăciune? s-au bucurat, închinându-se Dumnezeului Celui Viu. Şi pricepând Paştile cele tainice, au cântat cu bucurie:

Hristos a înviat, – Paştile cele mari astăzi nouă ne-au strălucit;
Hristos a înviat, – timpul suspinelor pentru noi a încetat;
Hristos a înviat, – astăzi blestemul Evei s-a dezlegat;
Hristos a înviat, – astăzi plânsul nostru s-a prefăcut în bucurie;
Hristos a înviat, – în loc de mir să aducem cântare Stăpânului;
Hristos a înviat, – în loc de lacrimi să ne curătim simtirile si să-L vedem pe Hristos;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliti-vă.

Condacul 5

  Înviind Hristos cu slavă din morţi, Maria Magdalena a venit în grabă la mormântul Dătătorului de viată şi văzând că piatra a fost răsturnată de pe mormânt, cu lacrimi a grăit Îngerului ce şedea: Unde s-a ascuns, deci Viaţa Veşnică? Sau pe Domnul meu Mi-L daţi, sau toţi, împreună cu mine să-I cântăm cu credintă: Aliluia!

Icosul 5

  Văzând lângă mormânt, ca pe un grădinar, pe Hristos, Maria Magdalena L-a întrebat zicând: Spune-mi, unde l-ai pus, ca să-L iau! Cunoscând, însă Învierea Ta, Hristoase, la toată lumea a binevestit asa:

Hristos a înviat, – femei, părăsiti-vă de lacrimi;
Hristos a înviat, – fecioare, intrati întru bucuria Domnului vostru;
Hristos a înviat, – Apostoli, săltaţi cu bucurie Dumnezeiască;
Hristos a înviat, – oameni, îndulciţi-vă cu toţi de această sărbătoare;
Hristos a înviat, – cei dintâi şi cei de pe urmă, cinstiţi această zi;
Hristos a înviat, – bogaţii şi săracii împreună, veseliti-vă;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliţi-vă.

Condacul 6

Propovăduitoarele femei au binevestit feciorelnicului Apostol, că Domnul, Dătătorul de Viaţă, astăzi a înviat din mormânt. Acesta repede alergând, s-a dus în grabă la mormânt, mai repede decât Petru şi aplecându-se, a văzut doar veşmintele zăcând. Şi a intrat în mormânt si a văzut si a crezut. Şi încă nevăzând cu ochii trupeşti pe Hristos, L-a văzut cu iubirea inimii şi cu credintă I-a cântat: Aliluia!

Icosul 6

  Sculându-se Hristos din mormânt s-a arătat întâi femeilor, pentru că i-au dovedit iubire caldă când era pe Cruce. Văzându-L, însă, pe Petru, venind întristat la mormânt, s-a arătat si lui, ca unul ce avea inimă bună şi era milostiv, înaintea celorlalti ucenici. Acesta s-a umplut de nespusă bucurie şi întregii lumi a binevestit aşa:

Hristos a înviat, – astăzi celor morti li s-a dat înviere;
Hristos a înviat, – astăzi întregii lumi s-a vestit mântuirea;
Hristos a înviat, – astăzi oile cele rătăcite să se întoarcă la Păstor;
Hristos a înviat, – astăzi, oameni ai lui Dumnezeu, să vă liberati de întristare;
Hristos a înviat, – bucuraţi-vă toti cu bucurie negrăită;
Hristos a înviat, – sărutati-vă unul pe altul cu sărutare sfântă;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliţi-vă.

Condacul 7

  Vrând Domnul, Dătătorul de Viaţă, să umple toată lumea de bucuria invierii Sale, le-a trimis pe femei să vestească Apostolilor că s-a sculat omorând moartea; acestea pe Îngeri uimind prin curăţia sufletelor, au alergat la Apostoli, cu picioare vesele, grăind: Cu adevărat, Hristos a înviat şi viu va fi în veci, cântati Lui, asadar, cu bucurie: Aliluia!

Icosul 7

  Cu minunată bucurie, Hristoase, au primit Apostolii vestea învierii Tale de la sfintele femei, că de voie Te-ai jertfit pentru toţi, jertfă vie, ca un miel de un an, Paştile Curăţitoare şi aşa au binevestit lumii întregi:

Hristos a înviat, – Paştile Cele Noi;
Hristos a înviat, – Jertfa Cea Vie;
Hristos a înviat, – Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridică păcatele lumii;
Hristos a înviat, – prin rana Sa pe toti i-a vindecat;
Hristos a înviat, – astăzi toată făptura să se bucure şi să se veselească;
Hristos a înviat, – astăzi Biserica lui Dumnezeu să prăznuiască;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliţi-vă.

Condacul 8

  Înfricoşătoare şi preaslăvită este Învierea Ta, Hristoase, că Te-ai sculat din morţi şi nu ai rupt peceţile mormântului, precum porţile Fecioarei nu le-ai deschis întru Nasterea Ta. Acum însă, cu Învierea Ta, ne-ai deschis porţile Raiului ca, împreună cu tâlharul, să intrăm cu Tine în Palat, cântându-Ti ca unui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

  Astăzi, nouă, tuturor credincioşilor, Hristoase, ne-au strălucit Paştile cele Sfinte si ni s-au deschis usile raiului, ca toţi să mergem la lumina învierii Tale. De la apus şi de la miazănoapte, şi de la răsărit, şi de la miazăzi, fiii Tăi, binecuvântând Pastile cele veşnice cu astfel de cântări strigă:

Hristos a înviat, – din mormânt iertare tuturor ne-a strălucit;
Hristos a înviat, – tuturor credincioşilor ne-a venit izbăvire de întristare;
Hristos a înviat, – să se îndulcească toţi de acest ospăţ al credinţei;
Hristos a înviat, – primiţi toţi bogăţia harului;
Hristos a înviat, – nimeni să nu plângă pentru păcate;
Hristos a înviat, – nimeni să nu se mai teamă de moarte;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliti-vă.

Condacul 9

  Acum toate s-au umplut de lumină: cerul, pământul, cele de dedesubt: cerul, că se urcă la Tatăl, Domnul de Viaţă Dătătorul, pământul, că a strălucit astăzi din mormânt Soarele dreptăţii, cele dedesubt, că a coborât Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul Născut, acolo unde este însusi întunericul, toate plinindu-le în chip de negrăit. Să se închine Lui tot pământul şi să prăznuiască învierea Lui toată făptura, cântându-I: Aliluia!

Icosul 9

  De Dumnezeu grăitorul Isaia să stea împreună cu noi şi să arate cum a văzut mai înainte ziua cea purtătoare de lumină a Învierii Tale, vorbind despre Tine, Hristoase: Moartea va fi biruită, mortii vor învia si se vor scula din morminte. Iar noi, împlinite văzând toate acestea, să ne veselim Dumnezeieste, cântându-Ti:

Hristos a înviat, – să prăznuim astăzi omorârea morţii;
Hristos a înviat, – să vestim astăzi începutul vietii vesnice;
Hristos a înviat, – astăzi primăvara îşi revarsă miresmele şi făptura cea nouă se bucură;
Hristos a înviat, – astăzi s-a gonit furtuna cea întunecată a păcatului şi oamenii cei noi ai bisericii sărbătoresc;
Hristos a înviat, – toate cele vechi, noi s-au făcut;
Hristos a înviat, – astăzi cerul s-a deschis şi tot trupul vede Faţa Lui;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliti-vă.

Condacul 10

Vrând să mântuieşti toate, ai făgăduit să fii cu noi, Hristoase, până la sfârşitul veacului. Iar noi auzind glasul Tău Dumnezeiesc, având întărire de nădejde, ne bucurăm de Învierea Ta, cântându-Ti ca unui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

  Văzându-L pe Împăratul Hristos ieşind din groapă ca un Mire, femeile de Dumnezeu înţelepţite au venit în grabă după Domnul. Iar noi purtând făclii, ieşim în întâmpinarea Mirelui şi prăznuim împreună cu cetele cele iubitoare de praznice Paştile lui Dumnezeu cele mântuitoare, cântând cu bucurie acestea:

Hristos a înviat, – ieşiţi, precum fecioarele, întru întâmpinarea Mirelui;
Hristos a înviat, – veniţi purtătorii de lumină la Hristos;
Hristos a înviat, – umpleţi sufletele voastre de frumusete Dumnezeiască;
Hristos a înviat, – aprindeţi luminile voastre cu untdelemnul curătiei;
Hristos a înviat, – să ne bucurăm Dumnezeieste, că Mirele este împreună cu noi;
Hristos a înviat, – să ne bucurăm prealuminat, că s-a gătit logodnicei Palat;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliti-vă.

Condacul 11

  Cântare de bucurie în loc de miruri aducem astăzi şi sărbătoarea de acum o prăznuim în această sfântă, mântuitoare şi prealuminoasă zi, că în ea Lumina cea fără de ani, cu trupul, a răsărit din mormânt, ca o vestitoare şi purtătoare de lumină zi a împărăţiei celei Neînserate, iar pe Tine, Hristoase, Te fericim si îti cântăm: Aliluia!

Icosul 11

  Lumină nemăsurată, mai luminoasă decât soarele, nouă, tuturor, celor ce şedem în întuneric, ne-a răsărit din mormântul Tău, Hristoase, şi lumea întreagă ai luminat, pentru aceasta se bucură toate marginile pământului, se veseleste si cântă Biserica Ta Hristoase, proslăvind asa învierea Ta:

Hristos a înviat, – cu adevărat sfântă si luminoasă este această mântuitoare noapte;
Hristos a înviat, – cu adevărat sărbătoare a sărbătorilor este această numită si sfântă zi;
Hristos a înviat, – bucură-te şi te veseleste acum, Sioane Sfinte;
Hristos a înviat, – luminează-te si te bucură acum, Biserică a lui Hristos;
Hristos a înviat, – că slava Domnului peste Tine a strălucit;
Hristos a înviat, – să se umple toti fiii Tăi de bucurie vesnică;
Hristos a înviat, – moartea a călcat oameni, veseliti-vă.

Condacul 12

  Harul Tău, Hristoase, tuturor credinciosilor ai izvorât astăzi, în această vestită zi a Învierii Tale, pe care ai arătat-o preaslăvită. Veniţi să ne bucurăm să ne veselim într-însa, să ne împărtăşim de veselia Dumnezeiască a împărăţiei lui Hristos, cântându-I ca unui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

  Cântând a Ta prealuminată Înviere, Hristoase, ne închinăm Ţie, celui înviat, şi cu credinţa şi cu dragoste cădem la picioarele Tale, şi cu o singură gură îti cântăm, ca niste frati asa:

Hristos a înviat, – unul pe altul să ne îmbrăţişăm cu bucurie;
Hristos a înviat, – să-i iertăm şi pe cei ce ne urasc pe noi;
Hristos a înviat, – toate simturile lăuntrice să le curătim;
Hristos a înviat, – unul pe altul să ne sărutăm cu sărutarea sfintilor;
Hristos a înviat, – cu cântări să intrăm în curtile Lui;
Hristos a înviat, – în casa Lui vom petrece toate aceste zile luminoase;
Hristos a înviat, – moartea a călcat, oameni, veseliţi-vă.

Condacul 13

  O, Pastile cele mari şi Preasfinţite Hristoase, o, întelepciunea si Cuvântul lui Dumnezeu şi Puterea! În loc de mir primeste această cântare a noastră si, ca un Dumnezeu Puternic, ridică-ne împreună cu Tine şi pe noi şi ne îndumnezeieste, ca să ne bucurăm în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, în ceruri si acolo cu toti sfintii să cântăm: Aliluia, Aliluia, Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 (Ingerii astăzi, Hristoase Dumnezeule, cântă în ceruri Învierea ta din morţi şi pe noi, …) si Condacul 1 (Aleasă dintre toate zilele, această numită şi sfântă zi, Praznic al praznicelor este, …).

Apoi se zice aceasta rugaciune:

                                            RUGACIUNE

  O Preasfântă si Preaslăvită Lumină Hristoase, care ai strălucit întregii lumi întru Învierea Ta mai mult decât Soarele! În această prealuminată, preaslăvită mântuitoare zi a Sfintelor Paşti toţi Îngerii în ceruri se veselesc şi toată făptura se bucură pe pământ şi toată suflarea Te preaslăveşte pe Tine, Făcătorul ei. Astăzi s-au deschis usile raiului si cei morti au fost sloboziţi prin coborârea Ta în iad. Acum toate s-au umplut de lumină, şi cerul şi pământul şi cele de dedesubt. Să vină, dar, Lumina Ta în sufletele şi în inimile noastre întunecate şi să lumineze noaptea păcatului ce se găseşte acolo, ca şi noi să fim luminaţi şi curătiti cu lumina adevărului în aceste prealuminoase zile ale Învierii Tale, ca o nouă făptură întru Tine. Şi astfel luminati, să venim întru întâmpinarea Ta, ca a unui Mire ce iese din mormânt. Si precum ai adus bucurie, cu arătarea Ta, sfintelor femei, care au venit toate de dimineată cu miruri la mormântul Tău, aşa şi acum luminează noaptea adâncă a patimilor noastre, da-ne nouă dimineata despătimirii şi a curăţiei, ca să Te vedem pe Tine cu ochii inimii, mai frumos decât soarele, şi să auzim preadoritul Tău glas: Bucuraţi-vă! Şi astfel gustând din Dumnezeiasca bucurie a Sfintelor Paşti, încă aici pe Pământ, să fim părtaşi veşnicelor şi marilor Pasti, în ceruri, în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale, unde va fi bucurie nespusă, glasul neîncetat al celor ce prăznuiesc şi dulceaţa celor ce privesc Faţa Ta. Că Tu eşti Lumina cea adevărată si luminezi toate, Hristoase, Dumnezeul nostru, şi Ţie se cuvine slava în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Bunei Vestiri a Maicii Domnului

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

buna-vestire-icoana-aceasta-icoana-reprezinta-intr_0eede63173f855

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1
Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:
Știindu-se pe sine sfânta întru cu­răție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!
Icos 2:
Înțelesul cel greu de pătruns cău­tând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:

Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos
Bucură-te, capul poruncilor Lui
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți
Bucură-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincioși
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:
Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roa­dă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mân­tuire, când vor cânta așa: Aliluia!
Icos 3:
Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat și, cu săltă­ri în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-vește­jite
Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­crătorul iubirii de oameni
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Să­ditorul vieții noastre
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării
Bucură-te, ceea ce gătești adăpos­tire sufletelor
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite
Bucură-te, curăția a toată lumea
Bucură-te, voia cea bună a lui Dum­nezeu către noi, cei muritori
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 4:
Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icos 4:
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în bra­țele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:

Bucură-te, Maica Mielului și a Păs­torului
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești
Bucură-te, că cele pământești dăn­țuiesc împreună cu cele cerești
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței
Bucură-te, cunoștința harului cea lu­minoasă
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:
Steaua cea cu dumnezeiască merge­re văzând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!
Icos 5:
Au văzut pruncii haldeilor în bra­țele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stă­pân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:

Bucură-te, Maica stelei celei neapuse
Bucură-te, raza zilei celei de taină
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăi­nuitorii Treimii
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate
Bucură-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor
Bucură-te, îndreptătoarea înțelep­ciu­nii celor credincioși
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:
Vestitori purtători de Dumnezeu fă­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, săvârșind prorocia Ta; și, măr­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!
Icos 6:
Strălucind Tu în Egipt, Lumina ade­vă­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăb­dând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Năs­că­toarea de Dumnezeu:

Bucură-te, îndreptarea oamenilor
Bucură-te, căderea demonilor
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpâ­nia înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelă­ciu­nea idolească
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață
Bucură-te, stâlp de foc care povă­țu­iești pe cei dintru întuneric
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul
Bucură-te, hrană și potir cu mană
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte
Bucură-te, pământul făgăduinței
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:
Vrând Simeon să se mute din vea­cul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea ne­spusă, cântând: Aliluia!
Icos 7:
Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, văzând mi­nu­nea, să o lăudăm, grăind:

Bucură-te, floarea nestricăciunii
Bucură-te, cununa înfrânării
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chi­pul Învierii
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bu­nă umbră, sub care mulți se odihnesc
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptătorul celor rătăciți
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Iz­bă­vitorul celor robiți
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept
Bucură-te, iertarea multor greșiți
Bucură-te, haina celor goi de în­drăzneală
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:
Văzând naștere minunată, să ne înstră­inăm de lume, mutându-ne min­tea la Cer; că pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pământ S-a ară­tat Om smerit, vrând să tragă la înăl­țime pe cei care-I cântă: Aliluia!
Icos 8:
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeias­­că pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:

Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste
Bucură-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincioși
Bucură-te, lauda cea fără de îndo­ială a celor credincioși
Bucură-te, purtătoarea cea prea­sfântă a Celui ce este pe heruvimi
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petre­când împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!
Icos 9:
Pe oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumne­zeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu
Bucură-te, comoara rânduielii Lui
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filo­sofi neînțelepți
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători
Bucură-te, că au înnebunit întrebă­torii cei cumpliți
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai lu­minat la minte
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 10:
Vrând să mântuiască lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!
Icos 10:
Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:

Bucură-te, turnul fecioriei
Bucură-te, ușa mântuirii
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei ză­misliți întru rușine
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stri­cătorul gândurilor
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Se­mănătorul curăției
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincioși
Bucură-te, ceea ce între fecioare sin­­gură ai fost hrănitoare de prunc
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:
Împărate sfinte, de Ți-am aduce cân­­tări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!
Icos 11:
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndrep­tează spre cunoștința cea dum­ne­­zeiască ce luminează mintea cu ra­za ei și se cinstește cu chemarea aceasta:

Bucură-te, raza Soarelui celui înțe­legător
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăj­­­mași ca un tunet
Bucură-te, că dintru tine a răsărit stră­lucirea cea cu multă lumină
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței
Bucură-te, ceea ce curățești întină­ciunea păcatului
Bucură-te, baie, care speli conștiința
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos
Bucură-te, viața veseliei celei de taină
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datorii­lor omenești a venit Singur la cei ce se înde­părtaseră de harul Lui și, rupând za­pisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!
Icos 12:
Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născă­toa­re de Dumnezeu; că, locuind în pân­tecele tău Domnul, Care ține toa­te cu mâna, a sfințit, a slăvit și a în­vățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul
Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul
Bucură-te, comoara vieții cea nede­șer­tată
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși
Bucură-te, lauda cea de cinste a pre­oților cuvioși
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii
Bucură-te, tămăduirea trupului meu
Bucură-te, mântuirea sufletului meu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 13:
O, Maică prealăudată, care ai năs­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia!(Acest Condac se zice de trei ori)
Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Con­da­­cul întâi:
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasa a Luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, Stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;

Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, Stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată Îm­pă­răteasă a Cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi!

Acatistul Sfântului Gherasim de la Iordan – 4 martie

/ multumesc2014 / 7 comentarii

gherasim_de_la_iordan_1

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Tropar
Cu curgerile lacrimilor tale nerodirea pustiului ai lucrat şi cu suspinele cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminătorul lumii strălucind cu minunile Sfinte Cuvioase Gherasim, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Limba să nu tacă şi gura să nu se ostenească aducând laude celor ce din tinereţe au alergat la purtarea cea anevoioasă a duhovniciei, că din iubirea Sa Domnul a revărsat har de iubire în inimile deschise Lui, întru care ai strălucit şi tu.
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos.

gherasim-de-la-iordan-15

Icosul 1

Din părţile Lichiei adunat de chemarea slujirii dumnezeieşti, te-ai ocolit cu frică de Dumnezeu şi cuget dumnezeiesc dobândind ai lăsat cele stricăcioase şi trecătoare.
Bucură-te tinereţe luminată de lumina învierii
Bucură-te viaţă neirosita în alergări deşarte
Bucură-te că adâncul pustiei ţi-a fost cetatea şi şcoala
Bucură-te că Lichia ai părăsit pentru Tebaida Egiptului
Bucură-te în toate înţelepţite
Bucură-te că ai găsit comoară din ţărînă
Bucură-te că pe cele multe le-ai lăsat pentru sărăcia îndestulătoare
Bucură-te cel ce inima smerită ai făcut-o dar tuturor
Bucură-te izvor nesecat al iubirii lui Dumnezeu
Bucură-te ţărînă roditoare de cele mântuitoare
Bucură-te punte peste hotarul blestemului strămoşesc
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul2

Sfânta Biserica a dreptei credinţe, corabie pe valurile ridicate de furtuna păcatelor noastre s-a vădit, din care mulţi s-au pierdut, neştiind a merge pe ape, neavând în cuget şi sfințiri tri-sfânta cântare: Aliluia!

gherasim-de-la-iordan-22

Icosul 2

De la lume, de la trup şi de la diavol vin rătăcirile, cursele ascunse în căile în care umblăm. Dar cetatea Iisus Hristos este de necucerit şi peste toate lumina Lui priveghează.
Bucură-te martor al biruinţelor ortodoxiei
Bucură-te cel ce te-ai ridicat peste înşelare
Bucură-te că iubirea de adevăr te-a scos la liman
Bucură-te că în întunericul ereziei lui Eutihie ai biruit
Bucură-te rug aprins nu pentru litera legii, ci pentru trăirea iubirii Mântuitorului Iisus
Bucură-te că lângă Sfântul Eftimie cel Mare ai redobândit Calea, Adevărul şi Viaţa
Bucură-te îmbogățitule prin lepădare
Bucură-te că ai plâns îndelung rătăcirea
Bucură-te că pravilă de foc ai aprins fără foc în pustie
Bucură-te inima ce arde mai puternic decât flăcările materiei
Bucură-te pârjolitorule al tuturor celor nevrednice
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 3

La apa Întâiului Botezat, la Iordan ai fost trimis de Sfântul Eftimie cel Mare să aduni oile risipite ale turmei Mântuitorului lumii și Sfinţitorul apelor toate de jos, de sus, prin cântarea neîncetată şi izbăvitoare: Aliluia!

gherasim-capela-4

Icosul 3

Ai făcut din inima ta biserica Domnului, căci fără de margini a fost şi iubirea ta pentru cele făcute şi binecuvântate de Domnul.
Bucură-te dar al iubirii lui Hristos
Bucură-te cuib al Sfântului Duh
Bucură-te binecuvântarea lui Dumnezeu Tatăl
Bucură-te cel ce tot postul mare desăvârşit ajunai
Bucură-te unitule doar cu Hristos
Bucură-te deşert de netrecut pentru necredincioşi
Bucură-te bucuria nevoinţei
Bucură-te câmpie roditoare celor iubitori de Hristos
Bucură-te viță cu rod de viaţă veşnică
Bucură-te nor cu apă dumnezeiască
Bucură-te altă năstrapă, mai cuprinzătoare decât prima
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 4

Cu moartea pre moarte călcând viaţă veşnică a izvorât Dumnezeu tuturor celor ce-L urmează şi sfântul Lui jug pe grumaz şi-l aşează, odihna cea lucrătoare aflând, veşnic bucurându-se cu cântărea: Aliluia!

Icosul 4

Taină şi lumină, şoaptă şi strigare, bucurie în nevoinţe, ajunare îndestulătoare, deşert verde, furtună neprimejduită, blândeţe nestricăcioasă şi stăpânitoare, iubire din iubirea lui Dumnezeu te-ai arătat.
Bucură-te candelă aprinsă Mântuitorului lumii
Bucură-te cetate a Preamăritului Împărat Ceresc
Bucură-te trezorerie a Mângâietorului
Bucură-te revărsare din nesfârşitul fluviu al iubirii Sfintei Treimi
Bucură-te palat nestricăcios al faptelor bune
Bucură-te săgeata trimisă spre cer de arcul monahismului
Bucură-te armă de care doar iadul şi păcatul se înspăimântă
Bucură-te piatră în care Domnul, lovind cu dragostea Sa, a izvorât apa vie a rugăciunii
Bucură-te grădină mai frumoasă decât poate vedea ochiul lumii
Bucură-te plâns auzit doar de îngeri şi bunul Dumnezeu
Bucură-te îndestulătorul celor ce se satură doar cu rostirea cea aspră
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 5

Căutat erai de toţi cei aflaţi în nevoinţe şi te-ai făcut ca o oaste dumnezeiască, taină peste fire, tămăduitorule al urii, cel ce desăvârşit ai cântat: Aliluia!

53484853_1100389790168664_7030734822146310144_n

Icosul 5

Peste fire a fost alcătuirea ta pentru că peste fire te-ai nevoit, aducând la firea cea dintâi cele pierdute din neascultare.
Bucură-te biruitorule al iadului fără de arme
Bucură-te blândeţe izvorâtă din iubirea lui Dumnezeu
Bucură-te împărate, cela ce ai stăpânit peste regele fiarelor
Bucură-te foc ce pârjoleşte vrăjmășiile diavoleşti
Bucură-te că leul a ajuns paznic la dobitoace, din dragostea ta pentru Hristos
Bucură-te cel de din contrarii ai făcut armonie de rai
Bucură-te că smerenia ta a întors cele pierdute
Bucură-te că din animale ai făcut fraţi de ascultare duhovnicească
Bucură-te că leul a ajuns ca mielușelul
Bucură-te că ai smerit pe cel ce înfricoşează omenirea
Bucură-te că leul cel fioros te-a urmat chiar şi dincolo de hotarul vieţii vremelnice
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 6

Ai împlinit ascultarea cea mare iubind pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău şi pe aproapele ca pe tine însuţi, întorcând înţelegerea desăvârşită a creaţiei şi lumina în ochii tuturor, oameni şi fiare, cu îngerii toţi cântând: Aliluia!

Icosul 6

Cu fapta şi adevărul, urmând lui Hristos în iubire cruce ai aflat, prin care pe cei ce te urmau îi scăpai de frica satanei, îi tămăduiai de neputinţa lumească, trecându-i hotarul păcatelor cel de netrecut fără de răstignirea întru dragostea lui Dumnezeu.
Bucură-te cel ce ai înţeles că Dumnezeu este iubire
Bucură-te că a iubi înseamnă a asculta şi a împlini
Bucură-te pământ ce ai rodit dumnezeiesc
Bucură-te că ai dat hrana ta tuturor celor ce urmau pe Hristos
Bucură-te că în pustiu ai fost grădinarul vieţii veşnice
Bucură-te că ai aşezat pravilă dumnezeiască în cei dornici de dumnezeire
Bucură-te că ai îngăduit focul numai în inima ta
Bucură-te că acest foc a pârjolit toată răutatea potrivnicului
Bucură-te că sărăcia ta a fost desăvârşită
Bucură-te că nădejdea ta scară la rai s-a făcut
Bucură-te că în iubire ai urmat Stăpânului tuturor
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 7

Taină şi împlinire a voii lui Dumnezeu, pustnicia cea lepădată de toate cele lumeşti aduce tuturor bogăţia mântuirii: Aliluia!

Icosul 7

Vieţuirea ta cine o poate înţelege şi urma, îngerule în trup omenesc, care ai dăruit tuturor ucenicilor tăi postul desăvârşit, roditor al rugăciunii rugului aprins şi împlinirea vieţii.
Bucură-te potir sfânt al posturilor mari
Bucură-te că pentru rugăciunile şi nevoinţa ta Domnul a făcut pustia Iordanului mai bogată decât toate trezoreriile lumii
Bucură-te că 70 de pustnici luminau calea mântuirii acelor ţinuturi
Bucură-te că toţi aveau o inima şi-un suflet, vieţuind apostoleşte
Bucură-te miere duhovnicească celor râvnitori
Bucură-te amăreala tămăduitoare celor în patimi
Bucură-te cale tainică ce duce la rai
Bucură-te că doar focul dragostei lui Hristos lumina şi încălzea chiliile voastre
Bucură-te umbrire ce descoperi tainic strălucirea soarelui nostru Hristos Dumnezeu
Bucură-te răcoare tuturor celor arşi de patimi
Bucură-te râu de foc dumnezeiesc ce arzi uneltirile vrăşmaşului
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 8

Taina Sfintei Cruci, taina jertfei iubirii, taina unirii ce ruperea păcatului o trece, taina chipului omului robit în căutarea Domnului ai împlinit-o, înveşnicirea redând-o cu rugăciunile tale: Aliluia!

Icosul  8

Toate le-ai lepădat pentru a dobândi tot de la unicul Dumnezeu cel Întreit Sfânt, pe care L-ai slujit şi de la care ai dobândit turmă aleasă, cuvântătoare.
Bucură-te îmbogățitule prin părăsirea a toate cele lumeşti
Bucură-te prescură din aluatul dumnezeieștii iubiri
Bucură-te că din lut ai devenit, cu voia Domnului şi credinţa ta cea dreaptă, împărtășire de Duh Sfânt
Bucură-te foc ce ne-ai încălzit spre coacerea duhovnicească
Bucură-te rază din lumina cea nesfârşită şi fără de pată
Bucură-te lumina ce alungă întunericul din noi
Bucură-te casă unde Domnul a găsit adăpost
Bucură-te palat al desfătărilor duhovniceşti
Bucură-te ocol pentru oile cuvântătoare
Bucură-te că timpul şi moartea nu te-au atins cu nimic
Bucură-te că azi eşti mai puternic, curat şi luminat decât ieri
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 9

Mierea din faguri laolaltă strânge şi albina şi musca, ursul şi omul, deopotrivă hrănindu-i, vindecându-i şi alinându-i. Astfel a fost şi cântarea ta, astfel sunt şi rugăciunile tale acum: Aliluia!

Icosul 9

Cu ce arme ai biruit iadul şi slăbiciunile noastre omeneşti, cel ce n-ai avut ca arme decât credinţa, nădejdea şi dragostea. Ca şi noi cu ele înarmându-ne să-ţi urmăm la rai.
Bucură-te că asprele tale canoane au ridicat jugul păcatelor şi al neputinţelor
Bucură-te că te-ai făcut mai hrănitor decât mierea
Bucură-te că învăţăturile tale revarsă şi astăzi bună mireasma duhovnicească
Bucură-te alergare mai iute ca fulgerul la tronul Sfintei Treimi pentru iertarea păcatelor noastre
Bucură-te credinţă ortodoxă ce înmoi împietrirea sufletelor fiarelor
Bucură-te nădejde în viaţă cea veşnică ce topeşti cu focul iubirii orice ura
Bucură-te că iubit ai fost de Domnul după iubirea cu care ai iubit creaţia lui Dumnezeu
Bucură-te îmblânzitorule al pustiului din noi
Bucură-te pietricică din mozaicul cel mare al patericului
Bucură-te că bucurie te-ai făcut nouă, tuturor robilor lui Dumnezeu
Bucură-te cel ce te-ai lăsat stăpânit pentru a te stăpâni de la tot răul şi vicleşugul
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 10

Împreună vieţuitori aţi fost Sfinţilor Părinţi de la Iordan şi Palestina şi Egipt şi Sinai şi Rait cu mulţimile de sfinţi şi mucenici şi cu toţi îngerii în chip văzut şi nevăzut, dar ştiut şi adeverit aţi cântat: Aliluia!

Icosul 10

Timp de odihnă nu are biserica luptătoare a Domnului decât la ceruri, în sânul cel blând al lui Avraam, acolo unde cei ce n-au vrut să cunoască odihnă se adună în cete pe cete, cântare îngerească să audă şi să cânte.
Bucură-te rod al marii iubiri a lui Dumnezeu
Bucură-te spic ce sfinţirea ai copt
Bucură-te vin ce-L înveseleşti pe însuşi Dumnezeu
Bucură-te smerenie ce ai fost înălţată la timpul cuvenit
Bucură-te că leul grăitor, diavolul, n-a avut pe cine înghiţi
Bucură-te treime biruitoare, Sfinte Gherasime, Sfinte Sava şi Sfinte Teodosie
Bucură-te că sinaxarul cel tainic al bisericii triumfătoare l-ai umplut cu cei chemaţi de Domnul
Bucură-te că şi astăzi pe cei ce te urmează îi miluiesti
Bucură-te pilda dreptei credinţe ce ai luat bunurile neveştejite ale slavei
Bucură-te gură pecetluită grăirii de rău
Bucură-te dulce grăire a Sfintelor Scripturi
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 11

În pustiul Iordanului ai trăit, dar grădina mai desfătată decât a Semiramidei te-ai făcut, veșnicule, roada Duhului împlinind, taine ce se descoperă doar în cântărea trisfântă: Aliluia!

Icosul 11

Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el – a tunat glasul de tunet al Domnului Sfântului Ioan Bogoslovul, Apostolul iubirii ce o ai urmat.
Bucură-te urmatorule de taine al Apostolului iubirii
Bucură-te golitule de răutate, pizmă, egoism şi toate buruienile satanei
Bucură-te că iubind nevăzut pe Dumnezeu, de El te bucuri în veci
Bucură-te iubire care înseamnă jertfă a lui Dumnezeu pentru noi
Bucură-te mucenicie albă
Bucură-te fulgeratule al vestirii preasfinte
Bucură-te rănitule cu rana aducătoare de viaţă veşnică
Bucură-te că ai sângerat pentru Domnul nostru Iisus Hristos, şi Sângele Lui Preascump l-ai băut
Bucură-te că ai mărturisit că Iisus Dumnezeu este în Trup, şi cu Trupul Lui te-ai îndumnezeit
Bucură-te cel închis între zidurile ce aduc singura libertate, iubirea lui Dumnezeu
Bucură-te îngrăditule ce nu ai hotare, oriunde şi oricând aflându-te când eşti chemat în numele Dumnului Hristos
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 12

Căutat erai de toţi cei aflaţi în nevoinţe şi te-ai făcut ca o oaste dumnezeiască, taină peste fire, tămăduitorule al urii, cel ce desăvârşit ai cântat: Aliluia!

Icosul 12

Ai înţeles cine este Biruitorul lumii, şi L-ai mărturisit cu gândul, cu cuvântul şi cu faptele tale bune, arătându-ne tuturor de atunci şi din veac că Iisus este Fiul lui Dumnezeu venit la noi prin apă şi prin sânge.
Bucură-te cel ce apa vieţii ai revărsat în locuri fără de apă
Bucură-te cel ce Sângele în jertfă fără de sânge ai arătat celor botezaţi
Bucură-te cel ce ai arătat celor dornici Calea, Adevărul şi Viaţa
Bucură-te că ai hrănit cu cuvântul pe cei flămânzi de cuvânt
Bucură-te că şi leul Iordan, necuvântătorul, a trăit în boarea raiului iubirii
Bucură-te preamăritule de Dumnezeu prin durerea dobitocului răpus de iubirea de tine
Bucură-te feciorie odrăslitoare de ucenici
Bucură-te mai curatule decât lumina soarelui
Bucură-te cel născut din Dumnezeu, care la El te-ai întors după călătoria prin viaţa aceasta
Bucură-te că la Cina cea de Taină te-ai arătat îmbrăcat în Hristos
Bucură-te că acum cu Preasfântă Fecioară, cu toţi sfinţii şi îngerii faţă către faţă exişti cu Dumnezeu
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 13

Aşa cum oglinda reflectă orice chip sau lucru aşezat înainte-i, aşa te-ai făcut tu oglindă de taină şi iubirea sfinţeniei lui Hristos, pentru care cu cutremur şi linişte glăsuim şi noi cu tine, cu voi, cu toţi cei ajunşi la limanul ceresc: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (x3)

Icosul 1

Din părţile Lichiei adunat de chemarea slujirii dumnezeieşti, te-ai ocolit cu frică de Dumnezeu şi cuget dumnezeiesc dobândind ai lăsat cele stricăcioase şi trecătoare.
Bucură-te tinereţe luminată de lumina învierii
Bucură-te viaţă neirosita în alergări deşarte
Bucură-te că adâncul pustiei ţi-a fost cetatea şi şcoala
Bucură-te că Lichia ai părăsit pentru Tebaida Egiptului
Bucură-te în toate înţelepţite
Bucură-te că ai găsit comoară din ţărînă
Bucură-te că pe cele multe le-ai lăsat pentru sărăcia îndestulătoare
Bucură-te cel ce inima smerită ai făcut-o dar tuturor
Bucură-te izvor nesecat al iubirii lui Dumnezeu
Bucură-te ţărînă roditoare de cele mântuitoare
Bucură-te punte peste hotarul blestemului strămoşesc
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos!

Condacul 1

Limba să nu tacă şi gura să nu se ostenească aducând laude celor ce din tinereţe au alergat la purtarea cea anevoioasă a duhovniciei, că din iubirea Sa Domnul a revărsat har de iubire în inimile deschise Lui, întru care ai strălucit şi tu.
Bucură-te Sfinte Părinte Gherasim, chipul sfinţeniei iubirii lui Hristos.

http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-sfantul-gherasim-la-iordan-87960.html