Acatiste și Canoane

Canon de mângâiere către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, ce se cântă la toată întristarea

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
 FmLTgwZTE
facere a Sfântului Teodor Studitul
Cântarea I, glasul al 8-lea
Suntem aruncați în mii de nenorociri, răbdând cumplite dureri în acestea, dar tu, Maica lui Dumnezeu, din ele smulge pe cei ce se încred în tine.
Multe dintre cele pline de multă larmă tulbură foarte inimile noastre. Liniște dă-ne tu, Fecioară, celor ce te au pe tine ocrotitoare nebiruită.
Întărind mintea și cugetele noastre ale netrebnicilor și nevrednicilor robilor tăi, dă-ne putere, Fecioară, cu ușurință să stăm împotriva greutăților.
Ceea ce ai mântuit pe toți pământenii, izbăvindu-i pururea din cumplite primejdii, mântuiește și acum de toată vătămarea pe rugătorii tăi, păzindu-ne pe noi, Mireasă dumnezeiască.
Cântarea a 3-a
Furtuna deznădăjduirii suflă acum asupra noastră, Stăpână, mângâierea lumii, pe aceasta potolește-o, ducându-ne pe noi toți la țărmul liniștii, cârmuindu-ne cu harul ajutorului tău.
Din înrâuririle demonilor multe pătimim, pentru aceea ne ducem toată viața în chinuri, dar tu ajută-ne, ceea ce ești pricina dumnezeieștii bucurii, grabnic risipind cele mâhnicioase.
Cu rugăciunile tale de maică, potolește valul chinurilor care i-a ajuns pe robii tăi, adormind vânturile cele potrivnice, alungând departe de noi furtuna vrăjmașă.
Pe Fiul tău înduplecându-L, pe Domnul cel plin de bunăvoire, dă dezlegare, numai printr-un semn, rugătorilor tăi din toată răutatea, ca să alunge cele întristătoare, ca una ce ai putere, Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 4-a
Valurile întristării care cumplit acum mă înviforează îmblânzește-le ceea ce ai născut limanul cel liniștit al bucuriei, Maică Fecioară.
Izbăvește-ne din dureri, plecându-te rugăciunilor noastre vrednice de milă, oprind toată nenorocirea care vine asupra noastră pe neașteptate, ceea ce ești fără de prihană.
În împrejurări întristătoare ne istovim de tot noi, nenorociții. Dar greutatea acestora , Fecioară, prefă-o în ușurință.
Vindecă durerea care acum ne cuprinde pe noi, robii tăi, ceea ce ai scăpat la naștere de chinurile cele de maică, Mireasă dumnezeiască.
Cântarea a 5-a
Risipește negura deznădejdii, preadesăvârșită Fecioară, luminându-ne cu lumina ta sufletele celor ce aleargă la tine cu râvnă, Preanevinovată.
Întărește cu putere inimile celor ce te cinstesc pe tine ca, umbrite fiind de harul dumnezeiesc, să rămână nevătămate de săgetările durerilor ce se abat asupra lor.
Pe șarpele cel viclean, care îi atacă pe rugătorii tăi, pregătind uneltiri în ascuns, în tot chipul nimicindu-l, omoară-l.
Pe tot vrăjmașul care uneltește cu dușmănie împotriva noastră, a robilor tăi Preanevinovată, cu puterea ta dumnezeiască îl nimicește.
Cântarea a 6-a
S-au întărit cei puternici, s-au întărit asupra robilor tăi, Maica lui Dumnezeu, Fecioară, cei ce prin fire ne dușmănesc pe noi războindu-ne și necăjindu-ne fără de măsură. Dar tu nădejdea cea puternică, ridicând sprânceana, pe aceștia oprește-i.
Rănile, în chip vădit, pe cât se pare, ne țin pe noi nevindecați. Pentru aceea și până acum ne îmbolnăvesc în chip de nevindecat, aduc asupra noastră plăgi, biciuindu-ne chinuitor. Dar din toate acestea, tu, curată, slobozește-ne.
Robi făcându-ne plăcerilor vieții, depărtați fiind de toată înfrânarea, suntem stăpâniți de până acum de boli nevindecate, prin cea mai dreaptă judecată a lui Dumnezeu. Ci adâncul relelor noastre să-l biruiască bunătatea ta cea nesfârșită.
A revărsat asupra noastră Domnul mânia Lui prin dreapta Lui hotărâre. Căci ca pe niște prunci purtând numele mâniei, așa ne-a cuprins urgia mâniei Lui, făcându-ne pășune în chip cumplit. Ci tu, Fecioară, îmbunează-L către noi.
Cântarea a 7-a
Cu rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu, pe Fiul tău roagă-L să Se arate milostiv către păcătoșii robii tăi și care stigă cu căldură și cu credință: binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Nădăjduind să dobândim acum, Preacurată, prin tine, dumnezeiasca milă, aducem cu osteneli glasuri rugătoare, înmulțind rugăciunile, grăind curatei tale icoane ca și când ar fi vie.
Comoară văzându-te pe tine, nedeșertându-te deloc și necheltuită, alergăm toți să scoatem îmbelșugate binefaceri, bogăție care nu se poate lua. Nu ne lipsi acum pe noi de asemenea nădejdi.
Micimea minții noastre ne îngreunează cu totul, Preanevinovată, ducându-ne în întristare, în lacrimi și osteneli. Ci din aceasta scoate pe cel ce strigă: Dumnezeul părinților noștri binecuvântat ești.
Cântarea a 8-a
Amărăciunile inimii cine le poate risipi cu ușurință, Fecioară, dacă nu singură cu adevărat dumnezeiasca ta rugăciune.
Amarele dureri ale rugătorilor tăi, cine le va potoli? Dacă nu singură tu, Maica lui Dumnezeu, ceea ce ai născut pe doctorul sufletelor.
Tu vindeci sufletele noastre cu totul îndurerate, tu alungi negura ispitelor, Ceea ce ești fără de prihană, cu razele curatei tale mijlociri.
Tu prefaci împrejurările cele cumplite în bucurie, ceea ce ai născut bucuria, Stăpâna lumii, ocrotirea credincioșilor.
Cântarea a 9-a
Născând pe Domnul tuturor cu trup, dăruiește-ne nouă slobozire din chinuri cu dumnezeieștile tale rugăciuni către El, cele bineprimite.
Miluiește, Fecioară, pe robii tăi cei vrednici de milă, slobozindu-i pe ei din toată boala nevindecată, punând frâu atacurilor care vin asupra noastră.
Umple de bucurie și de veselie pe robii tăi, care aleargă la tine din inimă curată, fără de prihană Fecioară, depărtând durerile inimilor.
Pe Dumnezeu, binefăcătorul tuturor și Mântuitorul, cu rugăciunile tale de maică roagă-L să izbăvească din primejdii, Curată, pe toți robii tăi.
Sursa: http://parohiarazoarele.blogspot.ro/2015/03/canon-de-mangaiere-catre-preasfanta.html

Canon de bucurie către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

betleemita Facere a Sfântului Iosif Imnograful

Se cântă în sâmbăta Imnului Acatist

Cântarea 1. Glasul al 4-lea Irmosul:

«Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duh, şi cuvânt răspunde-voi împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!

Carte însufleţită a lui Hristos, pecetluită în Duhul, pe tine marele Arhanghel văzându-te, Curată, strigă ţie: Bucură-te, vasul bucuriei prin care blestemul strămoaşei este dezlegat!

îndreptarea lui Adam, bucură-te, Fecioară, Mireasa lui Dum­nezeu, omorârea iadului, Preanevinovată, palatul singurului împărat; bucură-te, tron de foc al Atotţiitorului.

Slavă…

Bucură-te, ceea ce singură ai odrăslit trandafirul cel neveş­tejit, mărul cel înmiresmat; bucură-te, ceea ce ai născut buchetul împăratului tuturor; bucură-te, nenuntită mântuirea lumii.

Şi acum…

Vistieria curăţiei, bucură-te, ceea prin care ne-am ridicat din căderea noastră; bucură-te, crin plăcut mirositor, Stăpână, ceea ce îi umpli de bună mireasmă pe cei credincioşi, tămâiere înmi­resmată şi mir de mult preţ.

Cântarea a 3-a Irmosul:

«Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i întru dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i».

Ceea ce ai odrăslit spicul cel dumnezeiesc, ca o ţarină nea­rată, bucură-te, masă însufleţită care porţi pâinea vieţii; bucură-te, izvor nedeşertat al apei vieţii, Stăpână.

Juncă ce ai născut credincioşilor viţelul cel lără prihană, bucură-te, mieluşea care ai născut pe mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele a toată lumea; bucură-te, jertfelnic cald.

Slavă…

Dreaptă strălucire, bucură-te, ceea ce singură ai purtat pe soarele Hristos, locaşul luminii; bucură-te, ceea ce ai risipit întu­nericul şi pe întunecaţii demoni desăvârşit i-ai nimicit.

Şi acum…

Bucură-te, singură uşă prin care a umblat singur Cuvântul, ceea ce ai zdrobit încuietorile şi uşile iadului cu naşterea ta, Stă­până; bucură-te, dumnezeiască intrare a celor mântuiţi, Prea­lăudată.

Cântarea a 4-a Irmosul:

«Cel ce şade întru slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe norul cel uşor a venit Iisus, cel cu totul dumnezeiesc, prin Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă puterii Tale, Hristoase!».

în glasuri de cântări, cu credinţă ţie îţi strigăm, Prealăudată: Bucură-te, munte gras şi închegat cu Duhul; bucură-te, sfeşnic şi vas care ai purtat mana cea dulce.

împăcarea lumii, bucură-te, fără prihană Stăpână; bucură-te, scară care pe toţi îi înalţi de pe pământ cu harul; bucură-te pod care cu adevărat îi treci pe toţi cei ce te laudă pe tine de la moarte la viaţă.

Mai înaltă decât cerurile, bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tecele tău lără osteneală temelia pământului; bucură-te, scoică, care din sângiurile tale ai ţesut porfiră împăratului Puterilor.

Slavă…

Bucură-te, Stăpână, ceea ce ai născut cu adevărat pe Dătă­torul de lege, pe Cel ce şterge în dar fărădelegile tuturor, adânc nepătruns, înălţime negrăită, prin care noi am fost îndumnezeiţi.

Şi acum…

Pe tine, ceea ce ai împletit lumii cunună neîmpletită de mână, te lăudăm, strigându-ţi ţie, Fecioară: Bucură-te, păzirea tuturor şi îngrădirea, întărire şi scăpare sfântă.

Cântarea a 5-a Irmosul:

«Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu, Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine».

Ceea ce ai născut calea vieţii, bucură-te, Preanevinovată, ceea ce ai mântuit lumea din potopul păcatului; bucură-te, Mi­reasa lui Dumnezeu, auzire şi grăire înfricoşată; bucură-te, să­laşul Stăpânului tăpturii.

Tărie şi putere a oamenilor, bucură-te, tără prihană, locaşul sfinţirii slavei, omorârea iadului, cămară de nuntă cu totul lumi­noasă; bucură-te, bucuria îngerilor; bucură-te, ajutorul celor ce se roagă ţie cu credinţă.

Căruţă în chipul focului a Cuvântului, bucură-te, Stăpână, rai însufleţit care ai în mijloc pomul vieţii, pe Domnul a Cărui dulceaţă înviază pe cei ce se împărtăşesc cu credinţă şi pe cei ce sunt supuşi stricăciunii.

Slavă…

întăriţi cu puterea ta, strigăm ţie cu credinţă: Bucură-te, cetatea împăratului a toate, slăvită şi vrednică de auzire, despre care au vorbit limpede proorocii, munte netăiat; bucură-te, adânc nemăsurat.

Şi acum…

Cort larg al Cuvântului, bucură-te, lără prihană, scoică ce ai adus mărgăritarul cel dumnezeiesc; bucură-te, Preaminunată, împăcarea cu Dumnezeu a tuturor celor ce te fericesc pe tine pururea, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a Irmosul:

«înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa».

Pat de nuntă al Cuvântului, Nepătată, pricina îndumnezeirii tuturor, bucură-te, cu totul fără de prihană, răsunarea prooro­cilor; bucură-te, podoaba Apostolilor.

Din tine a picurat roua care a stins văpaia cinstirii zeilor, pentru aceasta strigăm ţie: Bucură-te, lâna cea rourată, pe care mai dinainte a văzut-o Ghedeon.

Slavă…

Iată, ţie strigăm: Fii nouă liman celor învăluiţi şi port pe marea întristărilor şi a tuturor smintelilor vrăjmaşului.

Şi acum…

Pricina bucuriei umple de har cugetul nostru, ca să strigăm ţie: Bucură-te, rugul cel nears, nor cu totul luminos, ceea ce fără de încetare îi umbreşti pe credincioşi.

Cântarea a 7-a Irmosul:

«N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fară numai Făcătorului; ci groaza focului bărbăteşte înfruntându-o se bucu­rau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, binecuvântat eşti».

Te lăudăm pe tine strigând: Bucură-te, căruţă a soarelui celui înţelegător, viţa cea adevărată care ai lucrat strugurele cel copt care picură vinul ce veseleşte sufletele celor ce cu credinţă te slăvesc pe tine.

Ceea ce ai născut pe doctorul oamenilor, bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, toiagul cel tainic care ai înflorit floarea cea neveştejită; bucură-te, Stăpână, prin care ne umplem de bucurie şi moştenim viaţa.

Nu poate, Stăpână, limba cea ritoricească să te laude pe tine, căci înălţându-te mai presus de Serafimi ai născut pe împăratul Hristos pe Care roagă-L să ne izbăvească acum de toată vătă­marea pe cei ce cu credinţă se închină ţie.

Slavă…

Te laudă pe tine toate marginile şi strigă ţie: Bucură-te, cartea întru care este scris Cuvântul cu degetul Tatălui, Curată, pe Care roagă-L să scrie în cartea vieţii pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu.

Şi acum…

Te rugăm noi, robii tăi şi plecăm genunchiul inimii noastre: Pleacă urechea ta, Curată, şi mântuieşte-ne pe noi cei cufundaţi în necazuri şi păzeşte turma ta de toată năvălirea vrăjmaşilor, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a Irmosul:

«Pe tinerii cei binecredincioşi… ».

Ai primit în pântecele tău pe Cuvântul şi ai purtat pe Cel ce poartă toate, cu lapte L-ai hrănit pe Cel ce hrăneşte cu voia toată

lumea, Curată, Căruia îi strigăm: Pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Moise a văzut în rug marea taină a naşterii tale, tinerii mai dinainte au închipuit-o lămurit stând în mijlocul focului şi fiind nearşi, fară de pată Sfântă Fecioară, pentru aceasta te lăudăm întru toţi vecii.

Cei ce mai înainte am fost dezbrăcaţi de înşelare, veşmântul nestricăciunii l-am îmbrăcat prin naşterea ta şi cei ce şedeam în întunericul păcatelor lumină am văzut, pe tine, locaşul luminii, Fecioară, pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl…

Fecioară, mântuirea muritorilor, morţii prin tine înviază, căci ai născut viaţa cea ipostatică, cei ce mai înainte erau muţi, acum bine grăiesc, leproşii se curăţesc, bolile se alungă, mulţi­mea duhurilor celor din văzduhuri se biruieşte.

Şi acum…

Ceea ce ai născut mântuirea lumii prin care de pe pământ la cer suntem înălţaţi, bucură-te, cu totul Binecuvântată, acope­rământ şi întărire, zid şi cetate a celor ce cântă, Curată: Pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Să lăudăm… Irmosul

«Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţat! pe Dânsul întru toţi vecii».

Cântarea a 9-a Irmosul:

«Tot neamul omenesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Prea­fericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară».

Ca să-ţi strigăm ţie credincioşii, cei ce prin tine ne-am făcut părtaşi bucuriei celei veşnice, izbăveşte-ne pe noi din ispită, de năvălirea barbarilor, şi de orice altă plagă adusă asupra muri­torilor păcătoşi pentru mulţimea fărădelegilor, Fecioară.

Ai fost văzută luminarea noastră şi întărirea pentru aceea strigăm ţie: Bucură-te, stea neapusă, care ai adus lumii pe ma­rele soare. Bucură-te, ceea ce ai deschis raiul cel încuiat, Curată; bucură-te, stâlp de foc care ai dus neamul omenesc la viaţa cea de sus.

Să stăm cu evlavie în casa Dumnezeului nostru şi să strigăm: Bucură-te, Stăpâna lumii, bucură-te, Marie, Doamna noastră a tuturor; bucură-te, ceea ce singură eşti tără prihană între femei şi frumoasă; bucură-te, vas care ai primit deşertându-Se întru tine mirul cel nedeşertat.

Slavă…

Porumbiţa care ai născut pe Cel milostiv, bucură-te, pururea Fecioară; bucură-te, lauda tuturor cuvioşilor; bucură-te, încu­nunarea nevoitorilor; bucură-te, dumnezeiască podoabă a tuturor drepţilor şi mântuirea noastră, a credincioşilor.

Şi acum…

Cruţă Dumnezeu moştenirea ta, trecând acum cu vederea toate păcatele noastre, spre aceasta avându-te pe tine rugătoare, ceea ce L-ai născut pe pământ fără de sămânţă pe Cel ce a voit pentru mare mila Lui să fie plăsmuit ceea ce era străin.

Imaginea: Icoana Betleemita este singura din lume în care Maica Domnului zâmbeşte, semn că lumea a primit Lumina şi Viaţa, prin naşterea pruncului sfânt.

Acatistul Sfântului Ioan Rusul – 27 mai

/ multumesc2014 / 6 comentarii

 Sfântul-Ioan-Rusul-in-3

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
 Troparul Sfântului Ioan Rusul, glasul al 8-lea:

Cel ce te-a chemat pe tine de pe pământ la lumea cea cerească ţine şi după moarte neschimbat trupul tău, sfinte. Căci tu în Asia ai fost dus prizonier şi acolo te-ai unit cu Hristos, Ioane. Deci pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Sf_Ioan_Rusul

Condacul 1

Veniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care, rob fiind, a stăpânit peste patimi! Veniţi să-l lăudăm pe cel în care s-a oglindit Răsăritul Răsăriturilor! Celui care din Rusia a fost adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Icosul 1

Hrănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceaţa învăţăturilor dumnezeieşti. Ai urmat cuvântul Celui care a zis: „Cine crede în Mine să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”; şi pentru aceasta noi te lăudăm:
Bucură-te, podoabă a Bisericii soborniceşti, Mireasa lui Hristos;
Bucură-te, masă duhovnicească a celor doritori de curăţenie;
Bucură-te, odraslă sfântă a pământului rusesc trimisă la tainic apostolat;
Bucură-te, moştenitor al înfrânării cuvioşilor Antonie şi Teodosie de la Pecerska;
Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă;
Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos;
Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei;
Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat bătăi nenumărate;
Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumuseţea ta lăuntrică;
Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor;
Bucură-te, că deşi ţi-au ars părul şi pielea capului, nu te-ai plecat lor;
Bucură-te, că ai fost vrednic urmaş al cetelor de mucenici şi muceniţe;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

„Cine poate să mă despartă de dragostea Hristosului meu? Ca rob ascult poruncile tale, dar în credinţa mea în Domnul Hristos nu îmi eşti tu stăpân. Îmi amintesc pătimirile Sale şi sunt bucuros să primesc şi eu cele mai cumplite chinuri, dar de al meu Iisus Hristos nu mă lepăd”, i-ai spus stăpânului turc, cântând în inima ta: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Au părăsit dreapta credinţă cei care s-au temut de suferinţă şi cei iubitori de desfătări, primind învăţăturile rătăcite ale lui Mahomed, dar tu te-ai arătat ca un nou Ilie, neplecându-ţi genunchii la dumnezeu străin. Rugându-te să păzeşti turma lui Hristos de orice înşelare, te cinstim ca pe un părinte al nostru:
Bucură-te, că nu ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirile tale;
Bucură-te, că ai primit răstignirea voii tale prin loviturile celor ce te prigoneau;
Bucură-te, cel ce unindu-te cu Hristos te-ai asemănat Lui;
Bucură-te, că, deşi ai fost pus să trăieşti între animale, ai vieţuit îngereşte;
Bucură-te, că prin nevoinţele tale grajdul se umplea de bună mireasmă;
Bucură-te, că sfinţindu-l prin rugăciune, nu ai primit să te muţi din el;
Bucură-te, că te împărtăşeşti în fiecare săptămână cu Sfintele Taine;
Bucură-te, că ai purtat cu sfială şi smerenie numele Botezătorului;
Bucură-te, că ai purtat în minte şi în inimă pilda sa jertfelnică;
Bucură-te, că fără tulburare din furtuna încercărilor ai ieşit;
Bucură-te, că prin statornicia în credinţă eşti pildă tuturor;
Bucură-te, candelă care ai ars cu untdelemnul răbdării;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Nu numai credincioşii au priceput sfinţenia vieţuirii tale, ci şi închinătorii lui Allah, căci prin rugăciune ai trimis stăpânului tău o farfurie cu mâncare, din Procopie până la Mecca, pe care lucru neputând să-l înţeleagă, toţi au strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Nimic nu este cu neputinţă celor ce cred cu tărie că Făcătorul cerului şi al pământului degrabă plineşte rugăciunile lor. Chiar de nu am văzut cu ochii trupeşti, dar cu inima credem că ai făcut şi ceea ce părea cu neputinţă, numai pentru a arăta stăpânului tău şi celor dimpreună cu el puterea Domnului tău. Pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că nu te-ai îndoit în credinţa ta, având nădejde neclintită în Dumnezeu;
Bucură-te, că de la Procopie la Mecca ai trimis o farfurie cu mâncare;
Bucură-te, că deşi turcii au râs de tine, ai simţit binecuvântarea cerească;
Bucură-te, că stăpânul tău întorcându-se acasă a început să te cinstească;
Bucură-te, că până şi cei întunecaţi la minte au priceput sfinţenia ta;
Bucură-te, că la înmormântarea ta au venit chiar şi musulmani şi armeni;
Bucură-te, că din rânduiala cerească farfuria aceea este şi astăzi semn al minunii săvârşite de tine;
Bucură-te, că după multe veacuri arătându-te femeii la care se afla farfuria i-ai cerut să o aducă la biserică;
Bucură-te, că cei care cereau semne şi minuni au primit cu prisosinţă;
Bucură-te, că te-ai asemănat proorocilor din Legea cea veche;
Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirile şi izgoneşti lupii de la turma cea cuvântătoare;
Bucură-te, că pe toţi i-ai copleşit prin virtuţile şi minunile tale;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Nu a ţinut Dumnezeu lumina ascunsă sub obroc, ci a rânduit ca moaştele tale întregi şi bine mirositoare să fie primite de credincioşi ca o pecete a binecuvântării tale. Pentru care şi noi, bucurându-ne cu cei care s-au atins de ele, Îi cântăm Celui care dă adevărată viaţă celor care cred în El: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Degeaba a încercat vrăjmaşul mântuirii, diavolul, să nimicească prin foc moaştele tale, căci trupul tău s-a mişcat în mijlocul flăcărilor ca şi cum nu s-ar fi cunoscut moartea. Turcii care au văzut aceasta s-au înfricoşat şi au fugit, lăsând în urmă odoarele bisericii pe care vroiau să le fure, iar creştinii s-au umplut de mirare, cântându-ţi:
Bucură-te, nou Ilie prin râvna către cele cereşti;
Bucură-te, că la fel ca acela te-ai lăsat mistuit de dragostea sfântă;
Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău ne-ai lăsat nouă ca acoperământ;
Bucură-te, că deasupra mormântului tău a strălucit o lumină cerească;
Bucură-te, că, găsind moaştele tale, credincioşii au tresăltat cu duhul;
Bucură-te, că toţi cei ce le sărută iau binecuvântare;
Bucură-te, că închinându-se, găsesc scăpare din frământările lor;
Bucură-te, că ele sunt mărturie că Domnul pe Care L-ai slujit este adevăratul Dumnezeu;
Bucură-te, că El a dat viaţă moaştelor tale când au fost aruncate în foc;
Bucură-te, că trupul tău s-a mişcat în mijlocul flăcărilor;
Bucură-te, că a rămas nevătămat, arătând sfinţenia ta;
Bucură-te, că a fost adus în Grecia, pentru a fi martor al minunilor tale;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Cine ştie mulţimea minunilor tale? Cine cunoaşte câtă mulţime de oameni ai ajutat spre slava Dumnezeului părinţilor noştri? Doar o mică parte din lucrările tale aflând noi, Îi mulţumim Celui ce te-a proslăvit între cei iubiţi ai Săi, şi Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Nou doctor fără de arginţi fiind, urmând Doctorului sufletelor şi al trupurilor, nu ai pregetat să sari în ajutorul bolnavilor care te-au chemat cu credinţă, ci le-ai adus grabnică tămăduire. Iar noi, auzind acestea, te lăudăm aşa:
Bucură-te, împreună cu Cosma şi Damian, cu Chir şi Ioan;
Bucură-te, cu toţi doctorii fără de plată;
Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul ai adus izbăvire din dureri;
Bucură-te, vistierie nesfârşită de tămăduiri;
Bucură-te, că celui paralitic de zece ani i-ai vindecat picioarele;
Bucură-te, că el nu a şovăit a merge la biserica ta să îţi mulţumească;
Bucură-te, că prin mir ai dat sănătate unei femei bolnave;
Bucură-te, de laudele celor cinci copii ai ei;
Bucură-te, că asculţi rugăciunile copiilor pentru părinţii lor;
Bucură-te, că Atanasia a adus bărbatului ei agheasmă şi ulei din candela ta;
Bucură-te, că ungându-se cu credinţă, acestuia i s-a tămăduit pieptul;
Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferinţă;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Un bolnav din Atena a refuzat să primească ajutorul doctorului, temându-se că îşi va pierde viaţa, dar tu te-ai arătat în vis nepoatei sale, îndemnând-o să-l trimită la acela pentru tămăduire. Auzind că nu i se va întâmpla nimic rău şi că vei ţine chiar tu mâna celui care îl va opera, el a primit cu încredere sfatul tău şi a aflat tămăduirea, pentru care a cântat Domnului cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Vindecând prin harul lui Dumnezeu boli de nevindecat, deşi nu ai învăţat de la oameni meşteşugul doctoricesc, te-ai arătat mai iscusit decât cei ce şi l-au însuşit pe acesta prin ştiinţa lumească. Iar cei ce cunosc puterea ajutorului tău îţi cântă:
Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de sănătate izvorâtor;
Bucură-te, că vii în sprijinul celor neputincioşi pe care îi bântuie deznădejdea;
Bucură-te, cel ce prin suferinţele tale ai primit darul de a alina suferinţele celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, că ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei;
Bucură-te, că unui copil i-ai tămăduit picioarele paralizate;
Bucură-te, că mama căreia i-ai vindecat copiii a venit să îţi mulţumească;
Bucură-te, cel ce vindeci copiii încercaţi de boală;
Bucură-te, că părinţii lor aleargă la tine cu nădejde;
Bucură-te, că unei bătrâne gârbove i-ai îndreptat spatele;
Bucură-te, că în chip de doctor te-ai arătat unui medic necredincios;
Bucură-te, că vindecându-se de cancer, acesta a crezut în Dumnezeu;
Bucură-te, că ai izbăvit de o veche suferinţă pe preotul care slujea în biserica ta;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

„Sfinte Ioane, mă urăşti?”, a întrebat cuprinsă de deznădejde Arhondula, părându-i-se că rugăciunile ei pentru a avea urmaşi nu au avut nici un folos. Tu însă i-ai apărut nu după multă vreme şi i-ai spus că sfinţii nu urăsc pe nimeni şi că voia Domnului era ca să se bucure de copii abia după doi ani. Iar ea, după ce a văzut împlinirea cuvintelor tale, i-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

De multe ori am crezut că rugăciunile noastre sunt zadarnice, că pentru păcatele noastre faţa Domnului s-a întors de la noi şi ne aşteaptă pierzania, dar la vremea cuvenită El a plinit toate cererile noastre cele bune. Sfinte Ioane, ajută-ne să simţim în toate zilele vieţii noastre ocrotirea cerească, să îţi putem cânta:
Bucură-te, reazem al celor împovăraţi de greutăţile vieţii;
Bucură-te, că auzi suspinele şi ştergi lacrimile oamenilor;
Bucură-te, cel ce nu te-ai mâniat pe Arhondula care a cârtit împotriva ta;
Bucură-te, cel ce i-ai spus că sfinţii nu urăsc pe nimeni;
Bucură-te, că deznădejdea care o bântuia i-ai schimbat-o în nădejde;
Bucură-te, că la vremea rânduită de Domnul, ea s-a învrednicit să aibă copii;
Bucură-te, că pentru răbdarea ei a fost răsplătită nu doar cu un copil, ci cu mai mulţi;
Bucură-te, că ne-ai întărit evlavia faţă de cei proslăviţi de Dumnezeu;
Bucură-te, podoabă cerească ce nu cruţi osteneala pentru a-i sprijini pe oameni;
Bucură-te, folositorul cel preacald al credincioşilor care cred minunilor tale;
Bucură-te, că familia ta este Biserica Mântuitorului;
Bucură-te, că celor ce nu fug de greutăţile vieţii le dai curajul să iasă întăriţi din ele;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Ca o fiară urla Caterina, când era chinuită de diavol, înspăimântându-i pe cei care o vedeau, dar a alergat fără să se îndoiască la ajutorul tău, şi apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. Şi noi cădem, Sfinte, înaintea ta, rugându-te să îi eliberezi pe toţi cei care sunt robiţi de îngerii căzuţi, ca să cânte împreună cu noi Celui ce a înfrânt puterile întunericului: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cazi înaintea tronului dumnezeirii, Sfinte Ioane, şi mijloceşte pentru toţi cei care suntem ispitiţi de vrăjmaşul diavol ca să primim ajutor în lupta duhovnicească şi să dobândim tărie în credinţă noi, cei ce te lăudăm:
Bucură-te, că ai gonit pe diavolul care o chinuia pe Caterina;
Bucură-te, că după aceasta, mulţi demonizaţi au fost aduşi la racla ta;
Bucură-te, purtătorule de Duh Sfânt care ai mijlocit tămăduirea lor;
Bucură-te, că prin lacrimi şi nevoinţe i-ai înfricoşat pe diavoli;
Bucură-te, căderea nelegiuiţilor vrăjmaşi şi ridicarea celor ce luptă cu aceştia;
Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele;
Bucură-te, că pe cei care suferă de tulburările minţii îi izbăveşti;
Bucură-te, cel ce având harisma deosebirii vezi lucrarea diavolului;
Bucură-te, că ne povăţuieşti cum să scăpăm din cursele lui viclene;
Bucură-te, că şi în vremurile de pe urmă vei fi călăuză pentru credincioşi;
Bucură-te, că împreună cu tot soborul sfinţilor vei veghea asupra lor;
Bucură-te, cel ce prin suportarea prigonirii ai ajuns pavăză pentru creştinii prigoniţi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Precum s-a întors fiul cel risipitor la tatăl său, aşa şi tânărul Tanasis, care după multe răutăţi a ajuns să îşi lovească mama, prin tainica ta mijlocire s-a întors cuprins de pocăinţă înapoi la dragostea cea firească, la fel i-ai cântat Dumnezeului îndurărilor: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Mulţi sunt cei care apucă pe drumuri greşite, iar rudele lor sunt cuprinse de jale. Vino şi întoarce-i la slujirea lui Hristos pe cei care au căzut în păcat, fiind prinşi în cursele vrăjmaşilor şi biruiţi de patimile ucigătoare de suflet, ca să îţi cânte alături de noi:
Bucură-te, rudă duhovnicească a Sfântului Stelian;
Bucură-te, cel ce, ocrotitor al tinerilor fiind, te întristezi de căderile lor;
Bucură-te, mângâiere preadulce pentru părinţii fiilor risipitori;
Bucură-te, că mama lui Tanasis şi-a văzut dorinţa împlinită;
Bucură-te, că văzându-şi fiul acasă s-a bucurat împreună cu cetele îngereşti;
Bucură-te, că te îngrijeşti ca cei ce s-au pocăit să nu se întoarcă la cele rele;
Bucură-te, că îi linişteşti pe cei care suferă amar pentru căderile celor apropiaţi lor;
Bucură-te, că dai nădejde în mila Celui ce a venit pentru cei păcătoşi;
Bucură-te, că nici o cădere nu poate stăvili rânduiala lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ne înveţi să urâm păcatul, fără a-i judeca pe cei care cad în el;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi să ne vindecăm de slăbiciunile noastre ascunse;
Bucură-te, că ne îndemni să ne rugăm unii pentru alţii;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Deşi văduva care fusese lipsită de casă nu ţi-a cerut niciodată ajutorul, plângerea a ajuns şi la urechile tale, şi tu nu ai şovăit să o linişteşti, încurajând-o să se ducă la judecată pentru a dobândi ce i se cuvenea. Ştiind că mijlocirea ta este mai tare decât cerbicia judecătorilor iubitori de arginţi, te chemăm şi noi în ajutorul celor nedreptăţiţi, al celor ce Îi cântă Dreptului Judecător: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Arzătoare fiind dragostea ta pentru oameni, nu numai pe cei care au auzit de numele tău îi ajuţi, ci şi pe mulţi din cei greu încercaţi de nevoi. Să nu rămână departe de mila ta cei pe care îi poţi ajuta, ca văzând puterea ta să îţi cânte, împreună cu noi:
Bucură-te, că ai ajutat-o pe văduva pe care rudele vroiau să o înşele;
Bucură-te, că ai aşezat-o în casa care i-a rămas moştenire;
Bucură-te, că s-au ruşinat cei ce cugetau vicleşuguri cu neruşinare;
Bucură-te, că ai sărit în ajutorul celei rămase fără ajutor de la oameni;
Bucură-te, că pe mulţi alţii i-ai izbăvit din cursele vrăjmaşilor;
Bucură-te, că trăieşti fericirea celor însetaţi de dreptate;
Bucură-te, prigonitorule al celor ce prigonesc;
Bucură-te, luptător destoinic împotriva înşelătoriei, furtişagului şi nedreptăţii;
Bucură-te, cel care răstorni urzelile judecătorilor nevrednici;
Bucură-te, că eşti iscusit judecător şi nu te pot înşela cei ce ţi se roagă cu făţărnicie;
Bucură-te, balanţă a Dreptului Judecător spre care alergăm în necazuri;
Bucură-te, cel care îi îmbraci pe cei săraci şi îi hrăneşti pe cei flămânzi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

De multe ori uităm să îi prăznuim pe cei de care lumea nu a fost vrednică, pe sfinţii care au strălucit printr-o vieţuire aleasă luminând pământul. Tu dar, Sfinte Ioane, te bucuri împreună cu ei când cinstim pomenirea voastră şi pentru că v-a rânduit ca apărători ai noştri Îi mulţumim Domnului prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

„Aşa sunt uitaţi prietenii?”, l-ai întrebat pe bătrânul Nicolae care nu şi-a adus aminte ca este praznicul tău, iar el, auzind blânda ta mustrare, a lăsat toate ca să vină şi să se închine ţie şi să-ţi cânte împreună cu cei care te iubesc ca pe un ocrotitor al lor:
Bucură-te, că prin pomenirea ta poţi ajuta credincioşilor;
Bucură-te, că prin tine ni s-a arătat că sfinţii nu trec cu vederea prăznuirea lor;
Bucură-te, că prin aceasta am fost îndemnaţi să-i cinstim cu şi mai multă evlavie;
Bucură-te, că nu te-ai sfiit să-l mustri fără de răutate pe bătrânul Nicolae;
Bucură-te, că auzindu-te el a venit grabnic la moaştele tale;
Bucură-te, că s-au înălţat către tine rugăciunile sale smerite;
Bucură-te, cel ce aştepţi să avem şi noi credinţă curată ca a sa;
Bucură-te, că nu te îndepărtezi nici de cei care nu ştiu să se roage ţie;
Bucură-te, prietene al celor ce vor să fii aproape;
Bucură-te, cel ce nevăzut călătoreşti alături de ei pe marea vieţii;
Bucură-te, că ne chemi să cinstim şi noi cum se cuvine pomenirea ta;
Bucură-te, că le dai credincioşilor cele de trebuinţă pentru a veni la biserica ta;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Nu vom uita, Sfinte, mulţimea minunilor tale prin care a strălucit puterea adevăratului tău Stăpân. Ajută-ne ca până la sfârşitul vieţii noastre să rămânem fii credincioşi ai Sfintei Biserici, ca să nu încetăm a o lăuda: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă lui Dumnezeu pentru mulţimea de sfinţi care au crescut în Biserica Sa, unde a înflorit şi Sfântul Ioan Rusul! Nespusă este tresăltarea inimilor noastre când îţi aducem cântări de laudă, Sfinte Ioane, făcătorule de minuni:
Bucură-te, icoană zugrăvită de Împăratul Ceresc spre întărirea credincioşilor;
Bucură-te, temei de împăcare al celor biruiţi de mânie şi răutate;
Bucură-te, bucurie a celor ce află de minunile tale;
Bucură-te, dar dumnezeiesc în vieţile noastre greu încercate de felurite necazuri;
Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceaţă îi îndreptezi pe cei nepricepuţi;
Bucură-te, dascălul şi îndrumătorul nostru pe calea virtuţii;
Bucură-te, îndreptătorul celor fără de socoteală;
Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor care te cheamă în primejdii;
Bucură-te, cel ce nu ai cruţat osteneala pentru a face bunătate;
Bucură-te, că ne dai ajutor cu îmbelşugare în toată vremea;
Bucură-te, că ne arăţi nouă milele lui Dumnezeu;
Bucură-te, şi pregăteşte-ne să ne bucurăm împreună cu tine în rai;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Ioane, vlăstar al Rusiei şi făclie a Bisericii lui Hristos, primeşte acum puţina noastră rugăciune şi nu ne lăsa fără răspuns. Deşi nu avem credinţa celor ce au cerut ajutorul tău şi l-au primit cu îndestulare, credem că ne poţi ajuta şi pe noi, ca să slăvim cu mulţumire Numele lui Dumnezeu prin laude şi cântări: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Hrănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevărului…, Condacul 1: Veniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care, rob fiind, a stăpânit…,

Icosul 1

Hrănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceaţa învăţăturilor dumnezeieşti. Ai urmat cuvântul Celui care a zis: „Cine crede în Mine să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”; şi pentru aceasta noi te lăudăm:
Bucură-te, podoabă a Bisericii soborniceşti, Mireasa lui Hristos;
Bucură-te, masă duhovnicească a celor doritori de curăţenie;
Bucură-te, odraslă sfântă a pământului rusesc trimisă la tainic apostolat;
Bucură-te, moştenitor al înfrânării cuvioşilor Antonie şi Teodosie de la Pecerska;
Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă;
Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos;
Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei;
Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat bătăi nenumărate;
Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumuseţea ta lăuntrică;
Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor;
Bucură-te, că deşi ţi-au ars părul şi pielea capului, nu te-ai plecat lor;
Bucură-te, că ai fost vrednic urmaş al cetelor de mucenici şi muceniţe;
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul 1

Veniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care, rob fiind, a stăpânit peste patimi! Veniţi să-l lăudăm pe cel în care s-a oglindit Răsăritul Răsăriturilor! Celui care din Rusia a fost adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

şi această

Rugăciune către Sfântul Ioan Rusul

O, Sfinte Ioane, întru tot lăudate şi de minuni făcătorule, primeşte această umilă rugăciune de la noi, nevrednicii tăi robi, căci către tine ca la un grabnic folositor alergăm noi, chemându-te cu evlavie: vino, Sfinte, şi vezi rănile şi durerile noastre. Ia aminte la suspinele noastre, că ştim, Sfinte al lui Dumnezeu, că deşi ai pătimit greu pentru dragostea lui Hristos, prin vieţuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredinţat că, şi după mutarea ta la viaţa cea veşnică, cine a năzuit la ajutorul tău şi ţi s-a rugat cu credinţă nu a rămas neajutat? Că cine te-a chemat şi tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat ţie şi nu l-ai auzit? Minunile şi ajutorul tău, Sfinte, ne-au făcut şi pe noi, păcătoşii, să alergăm la ajutorul tău. Am auzit de minunea pe care ai făcut-o trimiţând prin rugăciune o farfurie de mâncare din Procopie până la Mecca. Am aflat de vindecările tale minunate, de mulţimea de bolnavi care au aflat izbăvire din suferinţele lor. Credem că Dumnezeu te-a proslăvit prin minuni fără de număr. Oare pe noi ne vei lăsa fără ajutor? Să nu fim noi lepădaţi de la dragostea ta, Sfinte, chiar dacă vieţile noastre sunt pline de fărădelegi.
Aducându-ne aminte de mijlocirile tale binecuvântate, credem că tu acelaşi eşti, Sfinte, astăzi ca şi atunci, şi că nimeni din cei ce se roagă ţie nu rămâne fără ajutor. Pentru aceea şi noi, fiind în necazuri şi în pagube, alergăm la tine cu credinţă şi lacrimi, îngenunchind, şi ne rugăm ţie, Sfinte Ioane, să te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea jertfelnică, ci te-a ascultat şi te-a întărit şi te-a primit în cereştile lăcaşuri. Pe Acesta roagă-L să depărteze de la noi dreapta Sa mânie, să apere oraşele, satele şi toată ţara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năprasnice, de cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi.

Mijloceşte, Sfinte Ioane, creştinilor râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuire, înţelepciune în purtare şi învăţătură, cucernicie şi tărie în ispite; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, iar supuşilor îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor îndatoririlor lor, ca astfel, în pace şi cu cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtăşirea bunătăţilor celor veşnice în Împărăţia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste şi închinăciune, împreună cu Tatăl Cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune care se citeşte la vreme de boală

Bucurându-mă de dumnezeiasca mărire la care te-ai înălţat, o, Sfinte Ioane, îndrăznesc să alerg la ajutorul tău pentru tămăduire. Ştiu, părinte, că încercările vin din rânduiala lui Dumnezeu. Ştiu că prin boala trupului sufletul se curăţeşte şi că răbdarea este răsplătită de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznădejdii îmi tulbură mintea şi mă depărtează de rugăciune. De aceea dar, o, Sfinte, găsesc alinare în cugetarea la vindecările tale minunate. Tu ai tămăduit mulţimea de copii spre bucuria părinţilor lor. Tu ai îndreptat spatele bătrânei gârbove, tu ai dat sănătate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe bătrânul Atanasie care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei şi l-ai tămăduit pe doctorul necredincios. Ştiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viaţa mea în mâinile tale şi mijloceşte precum ştii mântuirea mea. Dacă voia Domnului este să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere şi ajută-mă să nu cârtesc din cauza neputinţelor. Dar dacă Bunul Dumnezeu Se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduieşti fără şovăială, noule doctor fără de arginţi, ca văzând aceasta să-ţi mulţumesc ţie şi să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor şi al trupurilor, prin cântarea: Aliluia!

Acatistul Sfântului Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
sfantul-simeon-stalpnicul-din-muntele-cel-minunat-18453182

Condac 1

Preacuviosului nostru Părinte Simeon, ca celui ce prin dragoste şi smerenie s-a făcut lăcaş Preasfintei Treimi,  cântare de laudă cu umilinţă să-i aducem, zicând: Bucură-te,  Sfinte Părinte Simeoane!

Icos 1

Îngerul întâistătător al celor drepţi, Părinte Simeoane, numindu-te fiu al dreptăţii şi slujitor al Domnului, pentru care noi, smeriţii, aducem cântare:
Bucură-te, odrăslire din părinţi binecredincioşi!
Bucură-te, bogată roadă a curăţeniei părinţilor tăi!
Bucură-te, ucenice preaiubit al Botezătorului loan!
Bucură-te, al Arhidiaconului şi întâiului Mucenic Ştefan deopotrivă iubit!
Bucură-te, că Sfântul loan Botezătorul naşterea ţi-a vestit!
Bucură-te, că semn al încrederii un bulgăre de tămâie maicii tale i-a dăruit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condac 2

De la sânul maicii tale te-ai arătat iubitor al înfrânării, căci dintru cel drept te hrăneai, şi ai fost următor cetelor îngereşti, dimpreună cu care cântai: Aliluia!

Icos 2

Descoperirea celor neştiute şi vederea tainelor ascunse Domnul ţi le-a dăruit, Simeoane, căci te-ai depărtat din pruncie de cele ale lumii, voind cele nepieritoare a le primi. Pentru aceasta primeşte ale noastre cântări:
Bucură-te, cel născut fărădureri!
Bucură-te, noule Samuile, cel ce Domnului din pruncie ai fost dăruit!
Bucură-te, cădin mâncare făcutăcu meşteşug omenesc nu ai gustat!
Bucură-te, căpâine, miere şi sare în toate zilele vieţii tale tu ai mâncat!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 3

Fericite Simeoane, cu povăţuirea lui Dumnezeu la vârsta de şase ani ai venit la mănăstirea cuviosului loan Stâlpnicul, care cu dragoste primindu-te, se minuna cântând: Aliluia!â

Icosul 3

Vrăjmaşul cel urâtor de oameni s-a spăimântat de tine, Sfinte Simeone, şi ca un leu răcnea asupra ta, dar tu, ca pe un neputincios, nu l-ai băgat în seamă, întrarmat fiind cu smerenia, şi cu nevoinţa ai pornit asupra lui. Iar noi, ca cei ce suntem în tot ceasul zdruncinaţi de pornirea lui asupra noastră, cădem la tine, sfinte, şi te rugăm: ajută-ne nouă, celor ce cântăm:
Bucură-te, că prunc fiind ai covârşit pe cei bătrâni în nevoinţă!
Bucură-te, că nerăutatea inimii de mic ai dobândit-o!
Bucură-te, că schima îngerească la vârsta de şapte ani ai primit!
Bucură-te, că urmând povăţuitorului tău loan, pe stâlp te-ai suit!
Bucură-te, că pe acesta urmând Domnului în fiecare zi te-ai răstignit!
Bucură-te, căutând de trup asemenea celor fără de trup ai vietuit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 4

Cu totul ne-am depărtat de cea în Duhul vieţuire, iar tu, al nostru părinte, cu milostivire ne dăruieşte cuvinte cu umilinţă, ca bucurându-ne de tine să-L slăvim pe Dumnezeu cel în Treime slăvit zicând: Aliluia!

Icos 4

Nu au putut să clatine vârtutea ta uneltirile celui viclean, ci mai vârtos te-au întărit şi prin ungere de sus ai primit puterea asupra demonilor, pentru care cu grăbire către al tău ajutor alergând zicând:
Bucură-te, că mai mult decât toate ai preţuit duhul umilit!
Bucură-te, că inima înfrântă şi smerită jertfă în tot ceasul ai adus!
Bucură-te, că Domnul ţi-a dăruit smerenia!
Bucură-te, căci cu aceasta ai ars a diavolului înălţare!
Bucură-te, că aceştia cu înfricoşare vroiau să te piardă!
Bucură-te, că prin darul lui Hristos ai fost păzit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 5

învaţă, Sfinte, mintea noastră ca cele deşarte măcar în vremea rugăciunii să le gonească, pentru ca să nu aducem lui Dumnezeu jertfă neprimită, ci cu lacrimi să cântăm: Aliluia!

Icos 5

Năvala cea sălbatică a patimilor s-a învârtoşat asupra ta, Părinte, dar tu, împotrivindu-te, nu ai dat somn ochilor tăi, ci cu multe lacrimi ai cerut ajutor în război, iar Domnul, văzând dragostea ta pentru El, ţi-a dăruit biruinţa. Primeşte aceste laude ale noastre, Sfinte, ca stâlpare de biruinţă:
Bucură-te, că întunericul şi năvala patimilor n-au rătăcit sufletul tău!
Bucură-te, că nebunia tinereţii nu ţi-a schimbat cugetul cel bun!
Bucură-te, că fericirea şi odihna nu ai căutat-o în cele trecătoare!
Bucură-te, că în multă nevoinţă şi înfrânare le-ai aflat!
Bucură-te, căîn ceruri ai primit împărtăşirea cu Sfintele Taine!
Bucură-te, căde acestea văzduhul de negrăită mireasmă s-a umplut!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 6

Ai arătat viaţămai presus de fire, asemănându-te heruvimilor, iar prin credinţa ta fierbinte ai slujit serafimilor, cu care cânţi în ceruri: Aliluia!

Icos 6

Povăţuitor al vieţii monahale te-ai făcut prin darul Sfântului Duh, Simeoane preafericite, căci cu înţelepciune şi înţelegere din Sfânta Scriptură grăiai, învăţând dreapta credinţă. Pentru care îți zicem ție:
Bucură-te, izvorule plin de apa cea vie!
Bucură-te, învăţătorule cu faptele şi cuvintele!
Bucură-te, dascălul pocăinţei nesfârşite!
Bucură-te, că faptele tale au fost deopotrivă cu învăţătura!
Bucură-te, că al tău cuget cu totul către cereşti l-ai îndreptat!
Bucură-te, că trupul tău prin nevoinţă l-ai topit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 7

Fiarele cele netrupeşti se porneau asupra ta cu răutate, dar dragostea ta de Dumnezeu prefăcea în nimic puterea lor când cântai: Aliluia!

Icos 7

Dumnezeu proslăveşte pe cei ce-L iubesc pe El şi îi împlinesc voia, şi întru tine a revărsat cu îmbelşugare darul izgonirii diavolilor şi a tot felul de boli. Tămăduieşte şi neputinţele noastre, părinte, ale celor ce strigăm:
Bucură-te, doctorul cel fără de plată!
Bucură-te, căpe cei ce se roagă ţie îi ajuţi!
Bucură-te, că celor din necazuri eşti izbăvitor!
Bucură-te, grabnic tămăduitor!
Bucură-te, al şerpilor şi balaurilor omorâtor!
Bucură-te, părinte cu dragoste  împodobit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 8

Sălăşluind în Muntele cel Minunat, ai zidit acolo o mănăstire şi un alt stâlp pe care însuşi Domnul venind cu sfinţii îngeri a sfinţit stâlpul în care te-ai suit cu bucurie cântând: Aliluia!

Icos 8

La vârsta bărbatului desăvârşit în cel de-al treizeci şi treilea an al vieţii tale, cu porunca lui Dumnezeu, ai primit harul preoţiei, spre slava Lui. Te rugăm, ca cel ce eşti mijlocitor al nostru, şi aceste laude ale noastre săle primeşti:
Bucură-te, că Sfânta Liturghie cu credinţă ca un înger slujeai!
Bucură-te, că descoperiri şi vedenii Domnul îţi arăta!
Bucură-te, sfătuitorule de Duhul Sfânt insuflat!
Bucură-te, că tuturor tămăduiri le dăruiai!
Bucură-te, că şchiopi, orbi şi leproşi vindecai!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 9

Întru tine, Părinte Simeoane, s-a împlinit cuvântul lui Hristos: “Cel ce crede întru Mine va face lucrurile pe care Eu le fac”, minunatule rob al lui Dumnezeu, cel ce cânţi de-a pururi în ceruri: Aliluia!

Icos 9

Smerita cugetare, tăcerea şi dragostea le-a arătat viaţa ta luminată, Simeoane preacuvioase, căci filosofia deşartă a acestei vieţi ai defăimat şi întru toate ai urmat cuvântul Domnului: “Cel ce vrea să-Mi urmeze să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze”. Minunându-ne de viaţa ta îngerească, te rugăm ca aceste neputincioase graiuri ale noastre să le primeşti cântându-ți:
Bucură-te, viaţă închinată Sfintei Treimi!
Bucură-te, monahule următor al Sfinţilor Părinţi!
Bucură-te, stâlpule al creştinătăţii!
Bucură-te, Părinte între cei mai mari părinţi!
Bucură-te, mângâiere în supărări!
Bucură-te, balsam în suferinţe!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condacul 10

“lată Mirele vine în miezul nopţii”, zice cântarea, şi fericit ai fost tu, slugă înţeleaptă, căci te-ai aflat priveghind şi cântând: Aliluia!

Icos 10

Domnul a binevoit să-ţi descopere mai înainte mutarea ta din cele de aici, iar ucenicii cu lacrimi ca unui părinte iubitor de fii îţi cântau:
Bucură-te, părinte cel cu mulţi fii!
Bucură-te, pom roditor cu felurite roade!
Bucură-te, că minunile tale s-au vestit în toată lumea!
Bucură-te, căde vederea luminii neînserate te-ai învrednicit!
Bucură-te, cădin mâna cerească te-ai hrănit!
Bucură-te, spicule cu însutită roadă!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condac 11

Rugăciunea noastră, Sfinte Părinte Simeoane, primeşte-o ca pe o jertfă duhovnicească pentru mântuirea noastră, ca să cântăm în veci Domnului: Aliluia!

Icos 11

În ceruri sufletul cu cântări îngereşti a fost primit şi în latura drepţilor şi a sfinţilor s-a sălăşluit, de-a dreapta lui Dumnezeu, pentru care cântăm:
Bucură-te, căci glasul Domnului: “vino, slugă bună şi credincioasă întru odihna Domnului Tău” ai auzit!
Bucură-te, al Stăpânului prieten de aproape!
Bucură-te, bucuria îngerilor cea negrăită!
Bucură-te, căci cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii pentru lume te rogi!
Bucură-te, a Sfântului loan Botezătorul rodire bogată!
Bucură-te, împreunăcu sfinţii petrecător!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condac 12

Ca o mângâiere ne-ai lăsat nouă sfintele tale moaşte, pe care cu evlavie le sărutăm cântând: Aliluia!

Icos 12

Binecuvântarea ta, Sfinte, pe care o reverşi prin moaştele tale, umple de bucurie inimile noastre, pentru care cu mulţumire îţi Cântăm:
Bucură-te, lauda Bisericii lui Hristos!
Bucură-te, bucuria noastră, a ortodocşilor!
Bucură-te, înfruntarea ereticilor!
Bucură-te, lămurirea celor aflaţi în îndoială!
Bucură-te, nădejdea celor deznădăjnuiţi!
Bucură-te, lumina celor din întunericul patimilor!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condac 13

O, preaînţelepte de Dumnezeu purtătorule, Părinte Simeoane, slava cuvioşilor, primeşte de la noi aceste laude pe care cu tot sufletul ţi le aducem, şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, cei ce-ţi strigăm: Aliluia! (de 3 ori)

Icos 1

Îngerul întâistătător al celor drepţi, Părinte Simeoane, numindu-te fiu al dreptăţii şi slujitor al Domnului, pentru care noi, smeriţii, aducem cântare:
Bucură-te, odrăslire din părinţi binecredincioşi!
Bucură-te, bogatăroadăa curăţeniei părinţilor tăi!
Bucură-te, ucenice preaiubit al Botezătorului loan!
Bucură-te, al Arhidiaconului şi întâiului Mucenic Ştefan deopotrivă iubit!
Bucură-te, căSfântul loan Botezătorul naşterea ţi-a vestit!
Bucură-te, căsemn al încrederii un bulgăre de tămâie maicii tale i-a dăruit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Simeoane!

Condac 1

Preacuviosului nostru Părinte Simeon, ca celui ce prin dragoste şi smerenie s-a făcut lăcaş Preasfintei Treimi,  cântare de laudă cu umilinţă să-i aducem, zicând: Bucură-te,  Sfinte Părinte Simeoane!

RUGĂCIUNE CATRE SFÂNTUL SIMEON DIN MUNTELE MINUNAT

Prea Cuvioase Părinte Simeoane, cel ce, încă din copilărie fiind nevoitor şi iubitor al frumuseţii cereşti, ai strălucit cu harul tău peste toate marginile pământului, ascultă rugăciunea noastră, a celor greu încercaţi de nevoi şi de ispite. Tu, cel ce te-ai învrednicit de adevărata cunoaştere a Duhului, mijloceşte pentru noi către Bunul Dumnezeu să ne împărtăşească şi nouă harul Său cel sfinţitor.

Luminează-ne prin rugăciunile tale bineprimite de Dumnezeu şi dăruieşte-ne sănătate, pace sufletească şi cunoaşterea celor dumnezeieşti.

Fereşte Biserica cea Adevărată de rătăcirile acestui veac şi roagă-l neîncetat pe Hristos să ne ierte păcatele multe şi grele şi să ne întărească în dragostea Sa, făcându-ne să înţelegem că numai El este împlinirea tuturor dorinţelor noastre. Amin.

http://jurnalul.ro/calendar/sfantul-simeon-stalpnicul-din-muntele-cel-minunat-643777.html

Acatistul la Icoana Maicii Domnului ”Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

Ghighiu-Siriaca-3 

CONDACUL 1

 Ca un luceafăr ai călătorit de la marginile lumii şi te-ai aşezat în sfânta mănăstire Ghighiu, spre bucuria credincioşilor, însă acum biruieşte Preacurată, întunericul sufletului meu şi împodobeşte cerul minţii mele cu stelele cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 1

Căutat-ai cu blândeţe spre cei smeriţi care păstrează nestinsă în cămara inimii făclia dragostei către Tine, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, şi ai voit ca sfinţită icoana ta să părăsească laturile Siriei şi să se arate izvor nesecat de minuni în mănăstirea Ghighiu, spre mântuirea celor ce te cinstesc pe Tine aşa:

Bucură-te, Rai gândit străbătut de paşii dumnezeieşti;

Bucură-te, oglindă a Răsăritului ceresc;

Bucură-te, poartă a mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, hotar nestrămutat al înţelepciunii;

Bucură-te, bucuria cea nerăpită a creştinilor evlavioşi;

Bucură-te, carte a împăcării cu Dumnezeu;

Bucură-te, a mănăstirii Ghighiu podoabă;

Bucură-te, privelişte a frumuseţii cereşti;

Bucură-te, comoară a minunilor dumnezeieşti;

Bucură-te, cunună a monahiilor râvnitoare;

Bucură-te, scut nebiruit al ostaşilor lui Hristos;

Bucură-te, veselia inimilor smerite;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 2

Ca o Împărăteasă te-ai aşezat în mănăstirea Ghighiu şi toate le chiverniseşti spre înflorirea duhovnicească a obştii şi spre mângâierea şi bucuria credincioşilor care cântă Domnului cu glasuri neîncetate: Aliluia!

ICOSUL 2

 

Cu rugăciunile Tale neîncetate întăreşti cetăţile sufletelor în faţa năvalei gândurilor rele şi pacea lui Hristos faci să se sălăşluiască în inimile smerite care Te cinstesc pe Tine cu evlavie şi Îţi împletesc cununi de cântări ca acestea:

 

Bucură-te, scut nebiruit în lupta cea duhovnicească;

Bucură-te, solitoarea mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, ancoră a nădejdilor noastre celor mai bune;

Bucură-te, că ne scoţi din primejdiile cele cumplite;

Bucură-te, scară preasfinţită către Hristos;

Bucură-te, podoaba rugătorilor evlavioşi;

Bucură-te, icoană înfrumuseţată cu razele minunilor;

Bucură-te, izvorâtoare de grabnice tămăduiri;

Bucură-te, bucuria celor doritoare de prunci;

Bucură-te, fereastră către Împărăţia cerurilor;

Bucură-te, lumina povăţuitoare celor orbi pe calea mântuirii;

Bucură-te, carte întru care S-a odihnit Cuvântul vieţii;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 3

În vis te-ai arătat Preacurată, episcopului Vasilios, cerând să aducă preacinstită icoana Ta în România, ca un răspuns plin de iubire al rugăciunilor neîncetate şi al evlaviei credincioşilor noştri, care mulţumesc pentru darul Tău, cântând Domnului neîncetat: Aliluia!

ICOSUL 3

 

Credinciosul episcop a pornit pe cărările ascultării de Maica Domnului şi spre îndepărtata Românie, ca să aducă darul cel de mare preţ spre bucuria şi întărirea credincioşilor care Te cinstesc cu laude ca acestea:

 

Bucură-te, dar nepreţuit adus în pământul românesc;

Bucură-te, că nu ai trecut cu vederea rugăciunile noastre;

Bucură-te, că ai răspuns evlaviei credincioşilor români;

Bucură-te, cunună a credinţei noastre;

Bucură-te, oglindă a Împărăţiei cerurilor;

Bucură-te, Maică duhovnicească a tuturor creştinilor;

Bucură-te, comoară strămutată pe pământuri ortodoxe;

Bucură-te, că ai venit în mijlocul fiilor Tăi iubiţi;

Bucură-te, corabie ce ne călăuzeşti pe marea vieţii;

Bucură-te, că risipeşti durerile noastre;

Bucură-te, scut de mântuire credincioşilor;

Bucură-te, bucuria credincioşilor români;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 4

Patriarhului Justinian i s-a dat icoana Ta cea de minuni izvorâtoare, spre călăuzirea poporului pe cărările mântuirii, spre care îndreptează şi pe cei ce cu glasul inimii Îţi cântă: Aliluia!

ICOSUL 4

 

La mănăstirea Ghighiu ai voit a veni, ca să arăţi obştea Ta ca pe un stup în care înfloreşte mierea înţelepciunii şi a altor virtuţi, spre hrănirea duhovnicească a celor iubitori de Dumnezeu, care se grăbesc a urca pe scara rugăciunii, aducându-Ţi Ţie flori de laude ca acestea:

 

Bucură-te, a mănăstirii Ghighiu cunună;

Bucură-te, a maicilor povăţuitoare spre mântuire;

Bucură-te, sfinţitoarea gândurilor noastre;

Bucură-te, că ne dăruieşti aripile rugăciunii;

Bucură-te, oglindă a Împărăţiei cerurilor;

Bucură-te, icoana vieţuirii îngereşti;

Bucură-te, pecete nestricată a inimilor smerite;

Bucură-te, că ai ales pământul românesc spre sălăşluire;

Bucură-te, lumină a rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, încununarea monahiilor înţelepte;

Bucură-te, că străluceşti ca un soare pe cerul inimilor;

Bucură-te, că ne împărtăşeşti din bucuria Cuvântului;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 5

Ca într-un pământ al făgăduinţei ai voit a veni în pământul românesc, ca să izvorăşti apa rugăciunilor tale spre adăparea celor însetaţi de mântuire, care cântă Domnului pentru Tine: Aliluia!

ICOSUL 5

 

În vis te-ai arătat şi Preafericitului Patriarh, cerându-i să ducă icoana ta la mănăstirea Ghighiu, unde cei credincioşi, privind la chipul Tău dătător de nădejde, să se întărească în ispite, aducându-Ţi în dar laude ca acestea:

 

Bucură-te, că în chip minunat Te-ai îngrijit de plinirea lucrării dumnezeieşti;

Bucură-te, a noastră pavăză nebiruită;

Bucură-te, înţelepţirea cea tainică a Părintelui Patriarh;

Bucură-te, că toate le faci pentru mântuirea noastră;

Bucură-te, cunună a ierarhilor evlavioşi;

Bucură-te, că ai auzit suspinurile celor din nevoi;

Bucură-te, că ai venit ca o Stăpână în mănăstirea Ta;

Bucură-te, că asculţi cu blândeţe cererile celor din nevoi;

Bucură-te, că risipeşti gândurile întunecate;

Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, îndemnătoare la pocăinţă spre mântuire;

Bucură-te, porumbiţă ce ai vestit apropierea Vieţii;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 6

Toată suflarea omenească s-a adunat într-un gând să vadă cinstita Ta icoană cea prin minune dumnezeiască adusă la mănăstirea Ghighiu, iar noi, lăudând purtarea Ta de grijă pentru mântuirea noastră, strigăm cu mulţumire Dătătorului a toată buna dăruire: Aliluia!

 

ICOSUL 6

 

Cu mare bucurie şi cu evlavie sfinţită te-a aşteptat obştea mănăstirii Ghighiu pe Tine, Comoara tuturor darurilor, care ai binevoit să Te odihneşti în lăcaşul cel sfinţit şi să asculţi cu blândeţe rugăciunile venite din lăcaşurile inimilor smerite, care Te laudă pe Tine neîncetat aşa:

 

Bucură-te, vistierie necheltuită a milostivirii;

Bucură-te, căci ai venit în casa fiilor Tăi;

Bucură-te, că pe toţi acoperi cu aripile rugăciunii Tale;

Bucură-te, căci cu dragoste Te-ai aşezat în mănăstirea Ghighiu;

Bucură-te, că ai iubit evlavia celor ce Ţi se rugau;

Bucură-te, că nu ai trecut cu vederea rugăciunile lor;

Bucură-te, stea ce ne călăuzeşti prin noaptea vieţii;

Bucură-te, carte a cuvintelor negrăite;

Bucură-te, podoabă a monahiilor râvnitoare;

Bucură-te, cale ce ne duce către Calea adevărului;

Bucură-te, că ne dai biruinţă asupra vrăjmaşilor nevăzuţi;

Bucură-te, mângâierea sufletelor necăjite;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 7

Izvoare de lacrimi s-au pogorât din ochii episcopului sirian când i-ai şoptit tainic în inimă motivul pentru care ai părăsit pământul Siriei, iar el, cerându-şi iertare de la Tine, s-a ridicat cântând Domnului: Aliluia!

ICOSUL 7

Prin lucrarea Ta, Preacurată, umbrit de raza Duhului, înţeles-a oaspetele sirian că mulţimea păcatelor poporului său a alungat icoana Ta cea de minuni izvorâtoare, înaintea căreia la despărţire a cântat cu umilinţă aşa:

Bucură-te, Izvor al binecuvântărilor cereşti;

Bucură-te, că faci inimile izvoare ale umilinţei;

Bucură-te, trâmbiţă ce ne trezeşti din somnul păcatului;

Bucură-te, că nu suferi să vezi pierzarea oamenilor;

Bucură-te, mustrătoare spre mântuire a celor ce zac în fărădelegi;

Bucură-te, pământ al făgăduinţei dăruit credincioşilor;

Bucură-te, că ne chemi la izvorul pocăinţei;

Bucură-te, mijlocitoare grabnică pentru poporul umilit;

Bucură-te, înţelepţirea tainică a rugătorilor;

Bucură-te, că ai fugit de unde se înmulţiseră păcatele;

Bucură-te, că ai iubit mai mult evlavia românilor;

Bucură-te, că iubeşti inimile curate şi smerite;

Bucură-te, buna podoabă a sufletelor noastre;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

 

CONDACUL 8

Râurile milostivirii Tale nu încetează a se revărsa asupra tuturor celor ce cu dragoste cad înaintea icoanei Tale şi cer ajutor de la Tine, cântând Domnului: Aliluia!

ICOSUL 8

 

Pe copilul cel grav bolnav din pricina loviturii la cap l-ai vindecat în chip minunat, primind rugăciunea tatălui său; iar acum pe noi, cei ce suntem loviţi de multe ispite, ca o Maică iubitoare de milostivire, acoperă-ne cu aripile rugăciunii Tale, ca gândul nostru să zboare spre laude cereşti ca acestea:

 

Bucură-te, izbăvirea copilului din primejdia morţii;

Bucură-te, aducere pe calea pocăinţei a tatălui rătăcit;

Bucură-te, că chemi în chip tainic pe toţi la sfânta Ta icoană;

Bucură-te, că ridici sufletele noastre din mormântul păcatului;

Bucură-te, că primeşti cu blândeţe rugăciunile celor întristaţi;

Bucură-te, că ridici de la noi povara suferinţelor;

Bucură-te, că risipeşti norul cel greu al ispitelor;

Bucură-te, că mângâi sufletele cele rănite de patimi;

Bucură-te, cununa maicilor celor iubitoare de nevoinţă;

Bucură-te, scară a rugăciunii monahiilor înţelepte;

Bucură-te, temelie a mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, izvor nedeşertat al darurilor dumnezeieşti;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 9

Cu picăturile rugăciunilor Tale curăţeşte ochii sufletului meu ca să Te văd gânditor pe Tine strălucind întru slava Treimii şi să cânt umbrit de darul Tău: Aliluia!

ICOSUL 9

 

Mulţi bolnavi au aflat prin mijlocirea Ta, Preacurată, tămăduire de boli grave şi legăturile nerodirii multor femei s-au desfăcut când Tu, Cea ieşită din pântece mai înainte neroditor, ai înălţat rugăciune către Cel Ce legăturile morţii a zdrobit şi a făcut părtaşi vieţii celei veşnice pe cei ce Te măresc pe Tine aşa:

 

Bucură-te, mersul cel lin al celor şchiopi;

Bucură-te, vederea cea limpede a orbilor;

Bucură-te, glasul cel dulce vestitor al bucuriei muţilor;

Bucură-te, auzirea cea dorită a surzilor;

Bucură-te, mângâierea cea caldă a celor cuprinşi de dureri;

Bucură-te, oglinda sufletelor curate;

Bucură-te, munte al smereniei desăvârşite;

Bucură-te, comoara cea nerăpită a credincioşilor;

Bucură-te, vas purtător al Pâinii vieţii;

Bucură-te, că ai putere a ne scoate din legăturile osândirii;

Bucură-te, că umbreşti cu darul Tău pe cei ce Te cinstesc;

Bucură-te, a fecioarelor cunună preaslăvită;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 10

Atingerea de sfânta Ta icoană sfinţeşte pe cei credincioşi şi alungă duhurile viclene, de a căror ispite păzeşte pe robii Tăi, Preacurată, ca să cânte ei întru luminarea Duhului: Aliluia!

 

ICOSUL 10

 

Minunile Tale cele mai presus de cuget sunt adesea acoperite cu vălul tăcerii, căci smerenia Ta nu îngăduie neputinţei noastre să se ridice la înălţimea laudelor;  dar pentru că suntem înconjuraţi de multe primejdii, având trebuinţă de ajutorul Tău, şi în sufletele noastre se mai aude slaba adiere a dorinţei de a Te cinsti, primeşte de la noi, nevrednicii şi mult păcătoşii, cântarea aceasta:

 

Bucură-te, că nu lepezi nevrednicele noastre rugăciuni;

Bucură-te, că reverşi tămăduiri celor răniţi de sabia bolii;

Bucură-te, cunună a laudelor Sfinţilor;

Bucură-te, că pecetluieşti minunile Tale cu tăcerea;

Bucură-te, că alungi duhurile necurate din sufletele celor chinuiţi;

Bucură-te, că vindeci şi rănile patimilor noastre;

Bucură-te, că îndreptezi paşii noştri spre calea pocăinţei;

Bucură-te, că pe toţi primeşti sub aripile milostivirii Tale;

Bucură-te, că nu Te întorci dinspre cei umiliţi;

Bucură-te, că pui în minte gândul cel bun celor aflaţi în îndoială;

Bucură-te, că porţi în mâinile Tale cârma vieţii noastre;

Bucură-te, că ne călăuzeşti spre limanurile mântuirii;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

 

CONDACUL 11

 

Din pântecele Tău a răsărit Soarele slavei, Cel Ce cu razele îndurărilor Sale mângâie sufletele cele însetate de mântuire şi pe Sfinţii Săi îi arată raze purtătoare ale dorului dumnezeiesc, care ne îndeamnă şi pe noi a striga Celui pe Care ca o Maică L-ai purtat în braţe: Aliluia!

ICOSUL 11

Întinde preacuratele Tale mâini la rugăciune, Preabinecuvântată, şi opreşte năvala ispitelor asupra noastră, ca Una Ce ai răbdat străpungerea inimii văzând pironit pe Cruce pe Cel Ce a ridicat pe Adam din stricăciune; nesocotind sărăcia inimii noastre, primeşte de la noi, păcătoşii, laude de mulţumire ca acestea:

Bucură-te, lumina rugăciunii tuturor credincioşilor;

Bucură-te, făclia nestinsă a jertfirii pentru lume;

Bucură-te, că durere ai răbdat la Răstignirea Fiului Tău, ca să sece izvorul durerilor noastre;

Bucură-te, că porţi în braţe pe Împăratul slavei, către Care pururea mijloceşti pentru noi;

Bucură-te, că nu Te întorci dinspre lacrimile celor din necazuri;

Bucură-te, că scoţi degrabă din primejdie pe cei ce înoată în valurile păcatelor;

Bucură-te, că auzi suspinurile celor cufundaţi în multe nevoi;

Bucură-te, că ridici din patul deznădăjduirii pe cei împovăraţi de boli cumplite;

Bucură-te, că ne porţi deasupra grijilor celor vătămătoare de suflet;

Bucură-te, limpezimea minţii celor ce Te cinstesc cu evlavie;

Bucură-te, liniştea celor trecuţi prin focul grelelor pătimiri;

Bucură-te, mângâierea celor răniţi de sabia întristării;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 12

Cer înţelegător întru Care am văzut pe Răsăritul Cel de sus, luminează şi cerul inimii mele cu razele rugăciunii Tale, risipind întunericul păcatului, ca să cânt neîncetat Ziditorului cerului şi al pământului: Aliluia!

ICOSUL 12

 

Ca Una Ce umbreşti mănăstirea Ghighiu cu a Ta rugăciune, păzindu-o de toată primejdia şi mângâind pe cei ce se închină Ţie cu credinţă şi evlavie, izbăveşte-ne şi pe noi de norul primejdiilor, ca să-Ţi aducem laude ca acestea:

 

Bucură-te, a mănăstirii Ghighiu cunună;

Bucură-te, vasul cel de aur al Înţelepciunii;

Bucură-te, Rai înţelegător întru Care a strălucit Soarele dreptăţii;

Bucură-te, corabia mântuirii celor din primejdii;

Bucură-te, acoperământul celor neputincioşi;

Bucură-te, că ne scoţi din întunericul ispitelor;

Bucură-te, nădejdea mântuirii celor rătăciţi;

Bucură-te, cale care ne povăţuieşte la Adevărul neschimbat;

Bucură-te, poarta pocăinţei celor greşiţi;

Bucură-te, apărătoare nebiruită a celor ce Te cinstesc;

Bucură-te, trâmbiţă ce ne trezeşti din somnul păcatului;

Bucură-te, vălul bucuriei moştenitorilor Împărăţiei;

Bucură-te, Maica Domnului, zid nesurpat al rugăciunii ce împrejmuieşte mănăstirea Ghighiu!

CONDACUL 13

 

O, Preacurată Fecioară, Ceea Ce eşti mănăstirii Ghighiu acoperământ neîncetat împotriva furtunii ispitelor, acoperă şi norul minţii mele cu razele darurilor Tale, ca să-mi lumineze calea mântuirii spre a cânta cu bucurie şi mulţumire Stăpânului a toate: Aliluia!

Icosul 1 și Condacul 1…

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI SIRIACA

O, Stăpâna mea, Preacurată Fecioară şi Maica Cuvântului, cu picăturile rugăciunii Tale curăţeşte mintea mea de toată cugetarea cea deşartă şi străluceşte-mi raza înţelepciunii, ca să Te măresc pe Tine cu laude, punând înaintea Ta toate nădejdile mele de mântuire.

Din îndepărtata Sirie ai binevoit să Te adăposteşti în mănăstirea Ghighiu, unde izvorul minunilor Tale curge neîncetat spre bucuria celor ce au trebuinţă de a Ta fierbinte mijlocire. Deci, nu ne lăsa nici pe noi lipsiţi de comoara rugăciunilor Tale, ci în marea bunătăţii Tale cufundă adâncul păcatelor noastre, arătându-ne neosândiţi la Judecata Fiului Tău şi izbăvindu-ne de focul cel veşnic.

Lacrimi de pocăinţă ai făcut să se verse din ochii episcopului siriac, descoperindu-i în chip tainic adevărul despre plecarea icoanei Tale. Preacurată, fă ca şi din inimile noastre încremenite în împietrire să se reverse râul rugăciunii smerite spre curăţirea mulţimii păcatelor noastre.

Cu sabia rugăciunii Tale de foc taie legăturile patimilor noastre şi umbreşte-ne cu harul Duhului Sfânt spre luminarea cărării mântuirii. Adu-Ţi aminte, Maică Preamilostivă, de toţi cei din nevoi şi peste toţi revarsă ploaia bunătăţii Tale. Pe cei din primejdii îi izbăveşte şi îi adu la limanul păcii lui Hristos, mâhnirea o risipeşte din sufletele celor întristaţi de apăsarea necazurilor, pe prunci îi ocroteşte sub acoperământul rugăciunii Tale, pe cei tineri din mrejele deşertăciunilor lumeşti îi izbăveşte, pe bătrâni îi sprijineşte cu toiagul rugăciunii Tale călăuzindu-i în pământul pocăinţei. Femeilor celor neroditoare ascultă-le rugăciunea şi dăruieşte-le prunci care să fie buni ostaşi ai Bisericii lui Hristos şi moştenitori ai Împărăţiei cerurilor. Ca Una Ce eşti Podoabă a fecioarelor, păzeşte-le pe acestea întru desăvârşiţa înţelepciune, înfrumuseţându-le cu podoabele tuturor virtuţilor spre buna plăcere a Mirelui ceresc. Fii munte nesurpat pentru monahii şi monahiile ce râvnesc a ajunge pe culmile Taborului inimii cu paşii rugăciunii neîncetate a lui Iisus. Pe toţi ne întăreşte întru răbdarea necazurilor şi a ispitelor de mult feluri, dăruindu-ne cununa mântuirii.

Mulţumim milostivirii Tale şi neîncetatei purtări de grijă, prin care ne-am izbăvit din multe necazuri şi îţi aducem smerite laude ca acestea, rugându-Te a ierta nepriceperea noastră: Bucură-Te, Poarta mântuirii credincioşilor, Uşa Împărăţiei monahilor celor ce bine se ostenesc spre slava Cuvântului, Raiul Cel gânditor al iubitorilor de feciorie, Cununa drepţilor, Lauda cea mare a mănăstirii Ghighiu, nu înceta a mijloci nouă călătorie binecuvântată în pământul mântuirii. Păzeşte-ne de toate săgeţile celui potrivnic, ridicând mâinile Tale la rugăciune, ca să ne izbăvim din mâna celui viclean. Sfânta Ta mănăstire Ghighiu o păzeşte de toate uneltirile vrăjmaşilor nevăzuţi, statornicind pacea în obştea Ta şi întărind dragostea între surori, ca purtându-şi sarcinile unii altora, să ajungă la porţile Împărăţiei cerurilor slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh şi Ţie aducându-Ţi veşnică mulţumire totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Propunere de Acatist: Mihaela Bratu-Simionescu

Canon de rugăciune către Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
sf-c-tin-si-elena

Troparul Sfinţilor Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, glasul al 8-lea:

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care pazeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Unule Împărate Ceresc, din păcatul cel ce împărăteşte acum întru mine, pentru rugăciunile robilor Tale, mântuieşte-mi smeritul meu suflet.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Râvnitor fiind de împărăţia cea de sus, fericite Constantine, Împăratului şi Stăpânului tuturor cu minte curată crezând ai slujit Lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lumina cea dumnezeieşte stăpânitoare luminându-te, întunericul necunoştinţei ai lăsat cu adevărat, de Dumnezeu înţelepţită Elena, şi după adevăr Împăratului veacurilor ai slujit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti uşă a dumnezeiescului Răsărit, deschide-mi uşile pocăinţei şi din uşile păcatului celui de moarte purtător, cu mijlocirea ta, mântuieşte-mă, Stăpână.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Răsplătirile cele cereşti a dobândi te-ai nevoit; pentru aceasta Celui ce te-a chemat, de Dumnezeu înţelepţite ai urmat şi întunericul şi înşelăciunea date ţie de la părinţi ai lăsat şi luminător întru dumnezeiescul Duh, te-ai făcut.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De Hristos lipindu-te şi întru Dânsul toată nădejdea punându-ţi preacinstită, la sfinţitele Lui locuri ai ajuns, întru care preacinstitele patimi întrupându-se le-a răbdat Cel bun.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arma cea de mântuire, biruinţa cea nestricată, nădejdea creştinilor, cinstita Cruce cea ascunsă prin pizmă, tu o ai arătat, cu dumnezeiască dragoste fiind aprinsă, de Dumnezeu fericită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din sfinţita petrecere căzând eu, Preacurată, m-am alipit lângă animale şi osândit tot m-am făcut. Ceea ce ai născut pe Judecătorul, de toată judecata scapă-mă şi mă mântuieşte.

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Doamne, taina…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Din cer, ca şi pe Pavel de demult, te-a vânat Hristos Domnul, Constantine, învăţân du-te să-L cinsteşti pe acest Împărat unul.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu prealuminat semn din stele, fericite, Hristos, Soarele, te-a luminat şi luminător pe tine celor întunecaţi te-a arătat.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Şi după deprinderi şi după dumnezeieştile fapte, ai fost iubitoare de Dumnezeu şi vrednică de minune, fericită. Pentru acesta cu credinţă pe tine te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătat-ai acum dumnezeiasca biruinţă a Crucii cea ascunsă de mulţi ani; prin care ne-am mântuit şi din înşelăciunea demonică ne-am izbăvit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Luminează sufletul meu cel întunecat cu greşelile, ceea ce ai născut pe Soarele dreptăţii, pururea Fecioară.

Cântarea a 5-a. Irmos: Mânecând strigăm Ţie…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mânecând la Soarele cel neapus şi Stăpânul, împărate de Dumnezeu înţelepţite, de lumină plin te-ai făcut.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Împreunatu-te-ai, Elena, cu cetele celor fără de trupuri, lui Dumnezeu slujind cu faptele tale cele îmbunătăţite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dragostea şi milostivirea cea desăvârşită, ca o porfiră purtând, te-ai sălăşluit acum întru Împărăţia cea de sus.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sufletul meu cel prin îndemnarea şarpelui întinat cu desfătări trupeşti, curăţeşte-l, Fecioară, preacurată.

Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Adunat-ai, fericite, sobor de părinţi, de Dumnezeu purtători cu preamărire şi printr-înşii, Constantine, inimile tuturor cele înviforate le-ai întărit să slăvească pe Cuvântul întocmai cinstit cu Cel ce L-a născut şi pe un scaun şezător.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Crezând întru Domnul cel viu, care a dat tuturor fiinţa, de slujbele cele de moarte făcătoare, ale idolilor celor urâţi şi deşerţi te-ai lepădat, şi ai luat cu bucurie, Elena, împărăţia cerului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu palma Ta fiind îndreptaţi, Cuvinte, întunericul necunoştinţei cel preaadânc şi viforul cumplitei nedumnezeiri au părăsit, cei ce au împărăţit prin Tine şi s-au adus la limanurile cele line ale dreptei credinţe, bucurându-se.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Vindecă inima mea cea bolnavă fără vindecare şi rănită cumplit cu muşcarea celui viclean, Fecioară, şi mă învredniceşte de vindecarea cea de la tine, şi mă miluieşte pe mine cel ce nădăjduiesc întru tine, cu rugăciunile tale, Preacurată.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…

Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este ruşinarea tuturor iudeilor şi armă credincioşilor împăraţi asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare, şi în războaie înfricoşător.

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii evreieşti în cuptor…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ale Tale porunci păzind, s-a supus legii Tale Constantin. Pentru aceasta a surpat taberele celor fără de lege, strigând către Tine: Doamne Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Lemnul care pe toţi i-a tras din groapa pierzării, cel îngropat prin pizmă, nouă l-ai descoperit, vrednicule de minuni, pe demonii cei preastricători îngropând în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu fapte dumnezeieşti ţi-ai zidit inima ta Biserică lui Dumnezeu, Elena, şi biserici sfinţite Lui ai zidit, unde a primit cu trupul pentru noi preacinstitele patimi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

De bună voia mea greşind şi robindu-mă cu netrebnice obiceiuri, la milostivirea ta cea obişnuită alerg acum: mântuieşte-mă pe mine cel deznădăjduit, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca şi cu o porfiră îmbrăcându-te, mărite, cu milostivirea şi ca şi cu o hlamidă cu bunele blândeţi, cu coroană pentru virtuţi te-ai împodobit, fiind cu minte desăvârşită. Şi mutându-te de pe pământ la împărăţiile cele de sus, strigi: Preoţi binecuvintaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Văzându-te pe tine veselindu-te cu fiul tău, cel de Dumnezeu înţelepţit, prealăudată Elena, întru împărăţia lui Dumnezeu, pe Hristos slăvim, Cel ce ne-a arătat nouă cinstita voastră prăznuire, care ne luminează mai mult decât razele soarelui, pe noi cei ce cântăm cu credinţă: Popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cât este de luminat dorul tău şi obiceiul dumnezeiesc, mărită Elena, lauda femeilor; că ajungând la locurile unde a primit cinstitele patimi Stăpânul tuturor, cu biserici preafrumoase le-ai împodobit, strigând: Popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ochii sufletului meu cei orbiţi cu multe călcări de poruncă, luminează-i de Dumnezeu Născătoare; împacă mintea mea, rogu-mă şi inima mea cea tulburată cu desfătări de multe feluri şi mă mântuieşte pe mine cel ce strig: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta…

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mormântul unde se odihneşte sfinţitul şi cinstitul tău trup, Constantine, raze de dumnezeieşti vindecări curate celor ce se apropie le izvorăşte, gonind întunericul a tot felul de patimi, şi cu lumină neînserată luminând pe cei ce te laudă pe tine.

Stih: Sfinţilor Împăraţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sfinţenie a ta viaţă sfârşindu-ţi, cu sfinţii acum te-ai sălăşluit, plină fiind de sfinţenie şi de luminare. Pentru aceasta totdeauna izvorăşti râuri de tămăduiri şi patimile îneci, fericită Elena, şi adăpi sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împărate cel fără început şi fără de moarte, împărăţiei celei de sus ai învrednicit pe cei ce i-ai îndreptat de demult pe pământ, cu dreaptă credinţă să împărăţească, Doamne, pe sfânta Elena şi pe marele Constantin, care curat Te-au iubit. Pentru ale căror rugăciuni milostiveşte-Te spre noi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe împăratul şi Ziditorul tuturor zămislindu-L, L-ai născut, Fecioară şi iată acum ca o Împărăteasă stai înaintea Lui de-a dreapta, curată. Pentru aceasta te rog să mă izbăveşti din partea cea de-a stânga în ceasul judecăţii şi să mă împreuni cu oile cele de-a dreapta.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul…

Simţirile întinzându-ţi spre cer şi semuind podoaba stelelor şi dintr-însele cunoscând pe Domnul tuturor, arma Crucii în mijloc a strălucit, scriind: întru aceasta vei birui şi puternic vei fi. De unde des chizându-ţi ochiul sufletului tău, Scriptura ai citit, şi acea închipuire ai cunoscut,Constantine preacinstite. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Acatistul Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
dscn2671

Troparul Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena, glasul al 8-lea:

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l, şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 2-lea

Văzându-te singur că eşti lepros cu trupul şi cu sufletul, ai chemat în ajutor pe Dumnezeul creştinilor, iar Dumnezeu, nezăbovind, ţi-a trimis pe Sfinţii Apostoli să te mângâie şi ţi-a spus ce să faci ca să fii sănătos şi, bucurându-te de dumnezeiasca cercetare, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Pe Împărăteasa Elena cea preacinstită, pe maica Împăratului Constantin, cu bucurie să ne adunăm toţi dreptcredincioşii creştini, împreună cu monahii şi monahiile, şi să o lăudăm cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că eşti născută din neam împărătesc;
Bucură-te, că eşti maica Sfântului Împărat Constantin;
Bucură-te, că în Iisus Hristos ai crezut;
Bucură-te, că în numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucură-te, căci cu sârguinţă şi cu multă evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucură-te, că tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucură-te, că acolo Crucea cea de viaţă făcătoare ai aflat;
Bucură-te, că Sfintei Cruci tu întâi ai zis: „Bucură-te, lemn fericit”;
Bucură-te, căci cu mare veselie te-ai bucurat când Sfânta Cruce pe cel mort l-a înviat;
Bucură-te, că în Ierusalim biserică mare şi preafrumoasă ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că „Biserica Învierii Domnului Iisus Hristos” ai poruncit să se numească;
Bucură-te, că tu creştinilor ne eşti ca o maică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 3-lea

Preacinstită împărăteasă, noi credincioşii, împreună cu clerul şi cu toţi monahii, către tine năzuim în nevoile noastre; fii acum şi nouă, păcătoşilor, grabnică folositoare, ca să cântăm cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Râvnitor fiind la Împărăţia cea de sus, fericite Împărate Constantin, Împăratului şi Stăpânului tuturor cu minte curată crezând, te-ai botezat; pentru aceasta cântăm ţie aşa:
Bucură-te, că în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh te-ai botezat;
Bucură-te, că în timpul botezului mâna Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucură-te, că boala leprei ca nişte solzi de pe tine a căzut;
Bucură-te, că, în haine albe îmbrăcându-te, împărat creştin te-ai numit;
Bucură-te, că tuturor păgânilor a se boteza le-ai poruncit şi creştini să se numească;
Bucură-te, că tu capiştile idolilor ai poruncit să se risipească;
Bucură-te, că sfinte biserici în numele lui Iisus Hristos ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că pe Sfânta maică Elena cu multă cinste şi avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucură-te, între împăraţi cel dintâi creştin;
Bucură-te, că în toată lumea cu botezul tău mare bucurie ai făcut;
Bucură-te, că păgânii, căutând la tine, creştini s-au făcut;
Bucură-te, că şi noi, clerul mirean şi călugăresc, deşi păcătoşi fiind, îţi cântăm laude şi măriri totdeauna;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 4-lea

Pomenirea binecredinciosului Împărat Constantin, ca nişte mir de mult preţ, astăzi a răsărit, căci pe Hristos dorind, pe idoli a defăimat; pentru aceasta, după vrednicie, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ţie, celei după vrednicie şi cu credinţă următoare Cuvântului lui Dumnezeu, Care pentru bună cucernicia ta te-a împodobit cu multă cinste, ca pe o împărăteasă a creştinilor, cu bucurie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că în Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucură-te, că pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, Sfânta Cruce în mâini o ţii;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii celei de viaţă făcătoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucură-te, că şi sfintelor piroane de pe Cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecătoare, iar tu în mâini le-ai purtat;
Bucură-te, că după botez cu dreaptă credinţă lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că întotdeauna pe săraci ai miluit;
Bucură-te, că tu cu toate faptele bune te-ai împodobit;
Bucură-te, că pentru viaţa ta cea bună pe pământ de multă cinste te-ai învrednicit;
Bucură-te, că toate neamurile creştine ca pe o împărăteasă binecredincioasă te cinstesc;
Bucură-te, că slăbind de osteneli şi de blândeţe, aproape de sfârşitul vieţii ai ajuns;
Bucură-te, că bineplăcând lui Dumnezeu, te-ai mutat din viaţa aceasta la viaţa cea veşnică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 5-lea

Cu mare râvnă te-ai străduit, Sfinte Împărate Constantin, să răspândeşti creştinismul în tot imperiul tău, precum şi în toată lumea; drept aceea multe şi drepte hotărâri ai luat pentru a aduce la bun sfârşit acest act creştinesc, precum şi de a curăţi diferitele eresuri ce odată cu creştinismul întemeiat au răsărit ca neghinele în holda dreptei credinţe; pentru aceasta, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ai adunat, preafericite Împărate Constantin, sobor de părinţi de Dumnezeu purtători şi, printr-înşii, inimile tuturor celor înviforaţi de blestematul eres al lui Arie le-ai întărit să slăvească pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care îţi aducem ţie laudele acestea:
Bucură-te, că soborul cel dintâi al celor trei sute optsprezece sfinţi părinţi cu porunca ta în Niceea s-a adunat;
Bucură-te, că prin lupte mari credinţa cea dreaptă s-a luminat;
Bucură-te, că Arie de la sobor a rămas ruşinat;
Bucură-te, că necredinciosul Arie în veci cu diavolii este băgat în iad;
Bucură-te, că noi creştinii de la tine cu dreapta credinţă suntem luminaţi;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos în toată lumea L-ai propovăduit a fi Fiul lui  Dumnezeu;
Bucură-te, că prin creştinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucură-te, că prin aflarea Sfintei Cruci duşmanii ei se tânguiesc;
Bucură-te, că prin însemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucură-te, că, împreună cu sfântă maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos în mâini o ţii;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii adus de sfântă maica ta, Împărăteasa Elena, în sfintele tale mâini ai primit-o;
Bucură-te, că nouă, fraţilor în Hristos, eşti rugător mare către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 6-lea

Ca şi cu o porfiră te-ai îmbrăcat, mărite, cu milostivirea, şi ca şi cu o hlamidă cu bunele blândeţi te-ai împodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslăvim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lăuda frumuseţea bunătăţilor tale, cinstită Elena, cele câştigate în ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce ştie a cinsti pe cei drepţi; pentru aceasta, noi îţi cântăm ţie:
Bucură-te, ceea al cărei sfânt suflet cu mare cinste în ceruri de îngeri este suit;
Bucură-te, că în lumina cea preastrălucită pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că lui Dumnezeu-Cuvântul şi preacuratei Maicii Lui, căzând, te-ai închinat;
Bucură-te, că locaşurile cele preafrumoase ale sfinţilor le-ai cercetat;
Bucură-te, că şi frumuseţile raiului toate ţi le-a arătat;
Bucură-te, că de cele pe care ochiul omenesc nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit acum tu, luminată, te îndulceşti de ele;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor te-ai sălăşluit;
Bucură-te, împărăteasă, căci cu Împărăteasa cerurilor împreună eşti petrecătoare;
Bucură-te, că împreună cu arhanghelii eşti vorbitoare;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânţi lui Dumnezeu cântare;
Bucură-te, că şi noi nevrednicii îţi cântăm cântare veselitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 7-lea

Şi după deprinderi şi după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu şi vrednică de minuni, fericită Împărăteasă Elena; pentru aceasta cu credinţă şi cu evlavie mare noi, cei ce suntem luminaţi prin harul lui Dumnezeu, cântare veselitoare cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor al lui Dumnezeu ai făcut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor şi al păgânilor, cu baia botezului luminându-i; pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că, întocmai cu apostolii, de la Dumnezeu eşti cinstit;
Bucură-te, căci cât ai trăit multe milostenii şi faceri de bine ai făcut;
Bucură-te, că, după multe osteneli, nevoinţe şi griji, la fericit sfârşit ai ajuns;
Bucură-te, că, după puţină boală, ai adormit şi sufletul de trup s-a despărţit, zburând la cer;
Bucură-te, că arhanghelii cu frumoase cântări îngereşti la ceruri te-au suit;
Bucură-te, că scaunului Sfintei Treimi te-ai închinat;
Bucură-te, că Sfinţii Apostoli înaintea lui Dumnezeu te-au lăudat;
Bucură-te, că sfinţii mucenici şi cuvioşii şi toţi drepţii cu cinste ţi-au ieşit înainte;
Bucură-te, că bunătăţile raiului le moşteneşti acum şi în vecii nesfârşiţi;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor acum şi totdeauna vieţuieşti;
Bucură-te, că şi noi, împreună cu monahii şi cu pustnicii, toţi într-un glas îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 8-lea

Mormântul tău, unde odihneşte sfinţitul şi cinstitul tău trup, Împărate Constantin, raze de dumnezeieşti vindecări izvorăşte celor ce cu credinţă se apropie, iar nouă, celor ce vieţuim în dreapta credinţă, te rugăm ca, împreună cu buna ta maică Elena, să ne dai mână de ajutor, celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cât este de luminat sufletul tău, mărită Împărăteasă Elena, lauda femeilor, că acum eşti în ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta îţi cântăm aşa:
Bucură-te, aflarea cinstitei Cruci;
Bucură-te, a ei vrednică închinătoare;
Bucură-te, că prin al Crucii ajutor creştinilor ai fost izbăvitoare;
Bucură-te, că prin Cruce te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a stăpânirii iadului şi a satanei învingătoare;
Bucură-te, a cereştii măriri moştenitoare în veci;
Bucură-te, a celor greşiţi şi păcătoşi către Dumnezeu mijlocitoare;
Bucură-te, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare;
Bucură-te, a celor din nevoi grabnică ajutătoare;
Bucură-te, de patimile noastre trupeşti şi sufleteşti izbăvitoare;
Bucură-te, a bolnavilor bună tămăduitoare;
Bucură-te, a tuturor binecredincioşilor creştini bună ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 9-lea

Cu sfinţenie a ta viaţă săvârşindu-ţi, cu sfinţii acum eşti sălăşluită, plină fiind de sfinţenie şi de lumină nespusă; pentru aceasta ne luminezi şi pe noi, cei întunecaţi cu păcatele, ca, luând prin tine iertare, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe Împăratul şi Ziditorul tuturor cinstindu-L, Împărate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a învrednicit pe tine în ceruri de mare slavă; pentru aceasta îţi cântăm ţie aceste laude:
Bucură-te, că Preacuviosului Paisie singur i-ai spus că eşti cinstit împreună cu sfinţii;
Bucură-te, că, sfânt fiind, te rogi pentru noi către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te, că noi păcătoşii avem mare nădejde în rugăciunile tale;
Bucură-te, că noi în nevoi chemăm numele tău şi tu ne auzi;
Bucură-te, că în necazuri ne eşti nouă mare bucurie;
Bucură-te, mărgăritarul nostru cel de mult preţ;
Bucură-te, cel ce eşti pentru noi soare luminos;
Bucură-te, că pe idoli i-ai dat iadului celui întunecos;
Bucură-te, că demonii fug, izgoniţi fiind cu puterea rugăciunii tale;
Bucură-te, că tu eşti lauda cârmuitorilor creştini;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al creştinilor ortodocşi;
Bucură-te, al mănăstirilor şi al bisericilor noastre mare apărător;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 10-lea

Din cer ca şi Pavel te-a vânat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, învăţându-te ca să-L cinsteşti pe Acesta ca pe Împăratul cel Unul; şi cu adevărat crezând întru El, L-ai cinstit, aducând lumea toată la credinţa Lui, ca să-I cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărăteasă Elena, sfântă de Domnul Hristos aleasă, milostiveşte-te spre noi şi luminează sufletele noastre cele întunecate cu păcatele, netrecând cu vederea sufletele şi rugăciunile noastre şi primind mulţumirile noastre acestea:
Bucură-te, trandafir preafrumos mirositor al raiului;
Bucură-te, crin alb răsărit în grădina cea de sus a raiului ceresc;
Bucură-te, împărăteasă duhovnicească;
Bucură-te, a dreptei credinţe propovăduitoare;
Bucură-te, a închinării de idoli surpătoare;
Bucură-te, a eresurilor pierzătoare;
Bucură-te, a răutăţilor duşmanilor izgonitoare;
Bucură-te, în nevoile noastre ajutătoare;
Bucură-te, către Dumnezeu a noastră mijlocitoare;
Bucură-te, de bucurii duhovniceşti aducătoare;
Bucură-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucură-te, a obştii creştineşti povăţuitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 11-lea

Acestea zicând, mă liniştesc cu sufletul şi mă bucur; nu mă tem de tot ce vor urzi împotriva mea vrăjmaşii mei, pentru că te am pe tine, Împărăteasă Elena, puternică ajutătoare în toate nevoile; drept aceea împreună cu îngerii preaslăvesc pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Dat-ai, preadulce, Iisuse, binecredinciosului Împărat Constantin, înţelepciunea lui Solomon, blândeţile lui David, dreapta credinţă a apostolilor şi puterea lui Samson asupra vrăjmaşilor; pentru aceasta şi noi îl cinstim cu laude, zicând:
Bucură-te, decât toţi împăraţii mai întâiule şi alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos ţie Tatăl ţi L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta Dumnezeu adevărat L-ai propovăduit;
Bucură-te, luminătorule al cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, că prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, că prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteşte;
Bucură-te, al luminii celei nemărginite privitorule;
Bucură-te, că prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinţă;
Bucură-te, că prin tine s-a izgonit întunericul relei credinţe;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima şi luminat cu sufletul;
Bucură-te, că pe noi cei slabi ne întăreşti cu răbdare;
Bucură-te, că de la milostivul Dumnezeu ne mijloceşti nouă mântuire;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 12-lea

Darurile cele preabogate şi mai bune le primeşti acum de la Dumnezeu, Sfinte Împărate Constantin, veselindu-te ca un împărat în ceruri; pentru aceasta şi binecredinciosul domn Brâncoveanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale; în glas mare vom cânta prăznuirea ta şi după cuviinţă îţi aducem mulţumire pentru toate facerile de bine ce ne faci nouă, Sfântă Împărăteasă Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucură-te, împărăteasă smerită şi preaiubită;
Bucură-te, comoară de bunătăţi nedeşertată;
Bucură-te, a celor ce te roagă cu credinţă ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, a vrăjmaşilor sfintelor mănăstiri izbăvitoare;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le eşti bună mângâietoare;
Bucură-te, că de sus din ceruri priveşti şi le ajuţi celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, că, înaintea Preasfintei Treimi stând, te rogi pentru noi;
Bucură-te, că şi la preacurata Născătoare de Dumnezeu mijloceşti pentru noi;
Bucură-te, că a ta fericire în ceruri în veci nu se sfârşeşte;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, întru împărăţia lui Dumnezeu te veseleşti;
Bucură-te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoare;
Bucură-te, că sfintele tale rugăciuni sunt pentru noi toţi folositoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 13-lea

Luminători care aţi luminat lumea cu dreapta credinţă voi cu adevărat v-aţi arătat, de Dumnezeu încununaţilor Împăraţi Constantin şi Elena; primiţi acum şi rugăciunile noastre şi le duceţi Împăratului Hristos, pe Care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cântându-I cu voi şi cu toate oştile cereşti: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul întâi: Ca un înger luminos…, Condacul întâi: Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer…,

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

şi se citesc aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.

Şi se face otpustul.

Imaginea: Icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei întocmai cu Apostolii

Sursa: https://theodorosicon.wordpress.com/2012/06/16/icoana-sfintilor-imparati-constantin-si-elena-printre-cele-mai-recente-realizari/

Acatistul Înălţării Domnului

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

manastirea-inaltarea-domnului-eleon-6

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele

Condacul 1

Ţie Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al morții îți aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, ca şi firea noastră cea căzută să o înalţi împreună cu Tine şi să ne slobozeşti de patimi din veşnica moarte. Noi, însă, prăznuind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din suflet, împreună cu ucenicii Tăi, cântăm: Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

99395738_3450304945000211_2275764876498436096_n

Icosul 1

Cetele Arhanghelilor şi ale îngerilor stând în faţa Ta, Împărate al tuturor, pe muntele Măslinilor, cu frică, Te-au văzut suindu-Te cu trupul la înălţimile cereşti şi proslăvind marea Ta iubire de oameni Ţi-au cântat:

Iisuse, Împărate al slavei, înalţă-Te, la ceruri în strigăte şi în glas de trâmbiță.
Iisuse, Doamne al Puterilor, înalţă-Te pe Heruvimi şi zboară pe aripile vântului.
Iisuse, Dumnezeule Preaveşnic, dă glasului Tău tărie şi putere, ca să cutremure tot pământul.
Iisuse, Lumina Cea Preaînaltă, arată-Ţi puterea Ta pe nori, şi foc din FaţaTa să se aprindă.
Iisuse, Răscumpărătorul făpturii, găteşte-Ţi în cer Scaunul Tău şi împărăţia Ta să fie fără de sfârşit.
Iisuse, Făcătorul cerului şi al pământului, şezi de-a dreapta Tatălui, ca să fii Dumnezeul tuturor întru toate.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 2

Văzându-Te Apostolii înviat din morţi, în timpul celor patruzeci de zile, când Te-ai arătat lor, Stăpâne Doamne, vorbindu-le despre tainele Împărăţiei lui Dumnezeu şi primind poruncă să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, până când se vor îmbrăca cu putere ce va veni de sus, petreceau împreuna într-un cuget, în rugăciune, cântându-Ţi cu o singură gură şi cu o singură inimă: Aliluia!

Icosul 2

Înţelesul vederii de Dumnezeu dezlegându-l Iisuse, ai dus pe ucenicii Tăi afară spre Betania şi i-ai urcat pe muntele Măslinilor, începând să-i găteşti pentru taina marii Tale Înălţări la cer zicând: S-a apropiat, o, prietenii Mei, timpul înălţării; mergând, deci, învăţaţi toate neamurile cuvântul pe care l-aţi auzit de la Mine, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Aceştia gândind încă pământeşte, Te-au întrebat: Doamne oare, în acest timp vei aşeza din nou împaraţia lui Israel? Tu însă le-ai zis lor: nu este în puterea voastră să socotiţi vremurile şi anii căci acestea le-a luat Dumnezeu în puterea Sa. Iar noi pregătindu-ne de întâmpinarea cerescului Mire cântăm:

Iisuse, Păstorul Cel Bun, nu Te despărţi niciodată de noi, ci să fii pururea cu noi.
Iisuse, Învățătorul Cel Bun, trimite-ne nouă pe Duhul Sfânt Mângâietorul, ca să petreacă cu noi neschimbat.
Iisuse, Luminătorul nostru, luminează sufletele noastre prin Înălţarea Ta la cer.
Iisuse, Mântuitorul nostru, izbăvește-ne pe noi, prin mijlocirea Ta, de furtuni şi de întristare

Iisuse, Povăţuitorul nostru, îndreptează-ne cu cuvântul gurii Tale spre a-Ţi sluji Ţie.
Iisuse, Ajutătorul nostru, aminteşte-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt făgăduinţele Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 3

Vrând să-i îmbraci pe Apostolii Tăi cu putere de sus, Iisuse, le-ai făgăduit pe muntele Măslinilor pe Duhul Sfânt Mângâietorul şi le-ai poruncit să fie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi chiar până la marginile pământului, zicând: veniţi şi intraţi prin porţile Mele, pregătiţi-Mi cale Mie şi oamenilor Mei, faceţi semne întru neamuri ca toţi credincioşii să cânte cu voi: Aliluia!

Icosul 3

Având adânc de milostivire, Preadulce Iisuse, pe ucenicii Tăi şi pe femeile ce Te urmau şi, mai ales, pe Maica ce Te-a născut, i-ai umplut de bucurii nenumărate prin Înălţarea Ta la cer, când, deja despărţindu-Te de dânşii, Ţi-ai întins mâinile şi i-ai binecuvântat, zicând: Iată, eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului, iar ei plini de frică fiind au proslăvit înălţarea Ta, zicând:

Iisuse, Dătătorul milei, ai venit pe muntele Eleon, ca să mântuieşti neamul omenesc.
Iisuse, Înveselitorul celor necăjiţi, ai vrut să mângâi pe prietenii ce erau impreună cu Tine.
Iisuse Nădejdea celor deznădăjduiţi, prin binecuvântarea Ta la Înălţare de întristare ne-ai păzit pe noi.
Iisuse, Limanul celor înviforaţi, prin înălţarea Ta ne-ai dăruit şi nouă cale la Tatăl ceresc.
Iisuse, Mângâietorul Cel Bun, Tu ai făgăduit să ne trimiţi un alt Mângâielor de la Tatăl.
lisuse, Marele Păstor, Tu ai binevoit ca turma Ta credincioasă să nu se risipească.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 4

Furtună de gânduri îndoite având s-au umplut de lacrimi, când Te-au văzut pe Tine, Hristoase, purtat pe nori şi plângând au zis: Cum ne laşi, Stăpâne, acum, pe noi, robii Tăi, care Te-am iubit? Încotro Te duci, Cel ce ţii toate cu mâinile? Noi, însă am lăsat toate şi Ţi-am urmat, Ţie, Dumnezeule, bucurându-ne şi având nădejde că vom fi cu Tine în veci. Nu ne lăsa pe noi singuri, după cum ne-ai făgăduit şi nu Te despărţi de noi, Păstorul nostru Cel Bun, ci ne trimite nouă pe Preasfântul Tău Duh, care să ne înveţe, să ne lumineze şi să sfinţească sufletele noastre, ca să-Ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 4

Auzind suspinurile ucenicilor Tăi, Stăpâne Doamne, care se întristaseră că Te-ai despărţit de dânşii, le-ai dat binecuvântare preadesăvârşită prietenilor Tăi, zicând: nu plângeţi, preaiubiţii Mei, vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc la Tatăl Meu. Căci dacă nu Mă duc, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă mă voi duce, Îl voi trimite vouă. Pentru voi M-am pogorât din cer şi pentru voi iarăşi Mă urc la cer, ca să vă gătesc vouă loc. Nu voi lăsa oile pe care l-am adunat şi nu voi uita pe cei ce i-am iubit. Iar ei, fiind mângâiaţi de aceste Dumnezeieşti cuvinte, Ţi-au cântat cu umilinţă:

Iisuse, Preabunule, Cel ce în locul întristării şi al lacrimilor ne-ai dat bucurie, nu ne lipsi pe noi de veşnica veselie în Împărăţia Ta.
Iisuse, Atotbunule, Cel ce ne-ai umplut de bucurie cu Înălţarea Ta, păzeşte sufletele noastre în drumeţia pământească.
Iisuse, Cel ce ne-ai adunat precum cloşca puii săi, nu ne lăsa pe noi să rătăcim pe căile acestei vieţi.
Iisuse, Cel ce ne-ai legat cu legătura dragostei la Cina cea de Taină, nu ne lăsa pe noi ca satana să ne împrăştie ca pe boabele de grâu.
Iisuse, Cel ce pacea Ta ne-ai lăsat-o moştenire, păzeşte-ne să petrecem întru dragostea Ta.
Iisuse, Cel ce ai gătit locaşuri multe în rai, găteşte-ne şi nouă loc în Locaşul Tău ceresc.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 5

Un nor izvorâtor din Dumnezeu a luminat foarte Înălţarea Ta, Dătătorule de viaţă, Doamne, pe care l-au văzut ucenicii, când, despărţindu-Te de dânşii, i-ai binecuvântat şi, astfel, cu Slavă multă, purtat pe aripile Heruvimilor, ai săvârşit Înălţarea, care mai înainte era de nepătruns din pricina duhurilor răutăţii de sub ceruri şi a stăpânitorilor puterilor văzduhului. Acum însă, Tu, primit acolo, ca toată făptura văzută şi nevăzută să-Ţi cânte cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 5

Văzând cetele Îngerilor Înălţarea Ta cu trupul la cer, Împărate al Făpturii, s-au spăimântat, zicând puterilor de sus: ridicaţi porţile veşnice, că vine Împăratul Slavei; deschideţi-vă, ceruri, şi voi, ceruri ale cerurilor, ca să primiţi pe Domnul puterilor şi vă închinaţi Lui, zicând:

Iisuse, Cel ce eşti strălucirea Slavei Tatălui, luminează-ne pe noi cu lumina Feţei Tale.
Iisuse, Cel ce eşti strălucirea minţilor cereşti, luminează-ne pe noi în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale.
Iisuse, Cel ce ai venit cu mare slavă, înalţă-ne şi pe noi cu mintea la ceruri.
Iisuse, Cel Mare şi Lăudat în muntele Tău cel Sfânt, vesteşte adevărul Tău peste tot pământul.
Iisuse, Cel ce ai mărit până la ceruri mila Ta, arată peste tot pământul slava Ta.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe ceruri cerurilor, în veci să fie cuvântul Tău în inimile noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 6

Propovăduitorii Slavei Dumnezeieşti, începătorii cetelor îngereşti, Tronurile, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase aripi, deschizând împreună toate înălţimile cereşti, Te-au întâmpinat pe Tine, Stăpâne al tuturor, şi văzând înălţarea Ta cu trupul, unii pe alţii cu mirare au întrebat: Cine este Acesta, care a venit în Edom, Drept şi Puternic în lupte? Cine este Acesta, care a venit din Vosor în trup? De ce este roşie îmbrăcămintea Lui? Pentru că a fost înmuiată în sângele Celui ce a purtat coroană de spini. Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei, Mielul lui Dumnezeu, Care s-a jertfit şi a înviat pentru mântuirea lumii. Acum Acesta vine în trup, ca să stea de-a dreapta lui Dumnezeu. Acestuia acum să-I cântam: Aliluia!

Icosul 6

Ai strălucit de slavă Dumnezeiască, Iisuse, când firea omenească s-a îmbrăcat întru aceasta, cu milostivire ai înălţat-o şi împreună cu Tatăl ai aşezat-o şi ai îndumnezeit-o. Iar cetele cereşti fără de trupuri, minunându-se, s-au spăimântat şi, cuprinse de frică şi de tulburare, au preaslăvit iubirea Ta de oameni. Împreună cu acestea şi noi, pământenii, slăvind coborârea şi Înălţarea Ta la ceruri, cea pentru noi, ne rugăm, zicând:

Iisuse, fiind izvorul vieţii, prin Înălţarea Ta la cer ne-ai arătat nouă, celor de pe pământ, calea spre viaţa veşnică în Ierusalimul cel de Sus.
Iisuse, fiind adânc de milostiviri, prin şederea de-a dreapta Tatălui, simţurile noastre cele trupeşti le-ai îndumnezeit.
Iisuse, Cel ce ai luat pe umeri firea noastră cea pierdută, ia asupra Ta şi păcatele noastre cele grele.
Iisuse, Cel ce Te-ai ridicat cu Trupul Tău la Tatăl, înalţă şi gândurile noastre ce sunt purtate către cele de jos.
Iisuse, Cel ce de pe pământ Te-ai ridicat întru cele înalte şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl, dă-ne şi nouă să şedem de-a dreapta Ta cu cei ce se mântuiesc.
Iisuse, Cel ce din Sion ai arătat strălucirea slavei Tale, învredniceşte-ne să fim părtaşi fericirii Tale veşnice.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 7

Vrând să înalţi şi să proslăveşti firea omenească cea căzută prin Adam, ca un nou Adam, urcându-Te la înălţimile cereşti, ai pregătit Scaunul Tău în veacul veacului, – ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi de sânurile Părinteşti nu Te-ai despărţit. Veniţi, dar, să ne închinăm lui Iisus Cel ce a sărăcit pentru noi şi s-a suit la ceruri, să-I dăm slavă Lui şi să-I cântăm din adâncul sufletului: Aliluia!

Icosul 7

Curată trăire ne-ai descoperit, Doamne, când Te-ai înălţat cu trupul la cer, ca să înnoieşti lumea cea învechită cu mulţime de păcate, arătându-ne în chip vădit, precum glăsuieşte şi Dumnezeiescul Pavel, că locuirea noastră este în ceruri. Pentru aceasta să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă, mintea la ceruri să o înălţăm şi să-ţi cântăm Ţie aşa:

Iisuse, Cel ce cu Îngerii petreci în ceruri, cheamă-ne şi pe noi, să ne luptăm pentru locuinţa cerească.
Iisuse, Cel ce în trup fiind, ai vieţuit cu oamenii, învaţă-ne să ne depărtăm de patimile lumeşti.
Iisuse, Cel ce ai venit să cauți oaia cea rătăcită, numără-ne şi pe noi cu turma oilor Tale nerătăcite.
Iisuse, Cel ce ai venit să împreunezi firile dezbinate, uneşte cele de pe pământ cu cele cereşti.
Iisuse, Cel ce ai şezut pe nor uşor, în ceruri, învredniceşte-ne, ca lăsând cele pământeşti, să privim pururea la porţile cereşti.
Iisuse, Cel ce şezi întru slavă, pe Tronul Dumnezeirii, dă-ne nouă, ca deschizând ochii, să pricepem din Lege minunile Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 8

Străină şi minunată este Învierea Ta, străină şi înfricoşată este şi Înăţarea Ta, de pe muntele cel sfânt, Dătătorule de Viaţă, Hristoase şi neînţeleasă minţii este şederea Ta cu trupul de-a dreapta Tatălui, despre care David spunea cu duhul: “Zis-a Domnul, Domnului Meu, şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”. Pentru aceasta toate puterile cereşti văzând suirea Ta la ceruri, cu adevărat s-au aşezat la picioarele Tale, cântând în limbi îngereşti cântarea: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul fiind întru cele de Sus, Preadulce Iisuse, când de voie, pentru noi Te-ai înălţat cu slavă la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl şi de cele de jos nicicum nu Te-ai despărţit, pentru că ai făgăduit să fii neîncetat în Biserică şi ai spus celor ce Te iubesc: “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”. Această milostivă făgăduinţă pomenind-o şi păstrând-o totdeauna în inimă, îţi cântăm asa:

Iisuse, Cel ce ai primit, după Înălţarea Ta, toată puterea în cer şi pe pământ, primeşte-ne şi pe noi întru veşnica Ta moştenire.
Iisuse, Cel ce ai plinit bucuria ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Sfântului Duh, umple sufletele noastre cu venirea harului Acestuia.
Iisuse, Cel ce Te-ai plecat prin coborârea din ceruri, pleacă şi mândria noastră în faţa măreţiei slavei Tale.
Iisuse, Cel ce ai preamărit toată făptura prin Înălţarea Ta, preamăreşte întru cele de sus şi sufletele noastre, ca să cânte cu Îngerii Sfinţenia Ta.
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce prin Cuvântul Tău ai întărit cerurile, întăreşte în inimile noastre cuvintele Tale ca să nu Îţi greşim Ţie.
Iisuse, Fiul Tatălui, Cel ce ai arătat toată puterea Ta cu duhul gurii Tale, Înnoieşte Duhul cel drept înlăuntrul nostru ca să nu ne pângărim.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 9

Toată firea omenească cea căzută şi stricată cu păcatele ai luat-o pe umerii Tăi, Stăpâne, Doamne, ai zidit-o din nou prin Tine şi, mai presus de orice început şi putere, ai ridicat-o astăzi şi ai dus-o la Dumnezeu şi Tatăl şi împreună cu Tine ai aşezat-o pe Tronul ceresc, pentru a o sfinţi, a o slăvi şi a o îndumnezei. Iar puterile netrupeşti, mirându-se, au zis: Cine este acest bărbat Preafrumos, care nu este Om, ci împreună Dumnezeu şi Om, căruia să-I cântăm acum: Aliluia!

Icosul 9

Dumnezeieştii Tăi ucenici Mântuitorule, s-au mirat de slăvită Înălţarea Ta şi privind la cer, s-au întristat văzându-Te cum Te înalţi şi doi îngeri, îmbrăcaţi în haine albe, au stat lângă ei şi le-au zis, mângâindu-i: “Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, care S-a înălţat de la noi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”. Această vestire îngerească despre a doua Ta venire, Doamne, auzind-o ucenicii Tăi s-au bucurat foarte şi noi, împreună cu dânşii, Îţi cântăm cu bucurie aşa:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi întru toată slava Ta, vino, degrabă, împreună cu sfinţii Tăi Îngeri.
Iisuse, Cel ce vei veni iarăşi să faci dreapta judecată, vino cu slavă întru lumina celor sfinte ale Tale.
Iisuse, Cel mare şi înfricoşător întru toate cele dimprejur, miluieşte şi apără cu blândeţe toate cele de pe pământ.
Iisuse, Cel preaslăvit în Sfatul celor Sfinte ale Tale, Însuţi ne proslăveşte în Cereasca Ta Împărăţie.
Iisuse, Cel ce ai străbătut cerurile cu Trupul, binevoieşte să treci şi sufletele noastre prin vămile văzduhului, ca să privim la Fața Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat pe norii cerului, învredniceşte-ne să Te vedem, cu veselie şi cu îndrăzneală, în ziua cea de pe urmă întru slava Ta.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 10

Vrând să mântuieşti pe ucenicii Tăi care erau împreună cu Tine, Hristoase, Mântuitorule, Te-ai ridicat la ceruri ca să le pregăteşti loc, pentru că în casa Tatălui Tău multe locaşuri sunt, precum Însuţi ai spus, mergând la patimă zicând: “Şi dacă mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu”. Pentru aceasta învredniceşte-ne Doamne, ca după moartea noastră să dobândim biserica nefăcută de mână omenească şi veşnică în ceruri, nu din lemn sau din fân sau din trestie, care nu stă în faţa focului, ci din aur sau argint sau pietre preţioase, zidită pe temeiul Tău, unde Te vom slăvi şi Îți vom cânta: Aliluia!

Icosul 10

Împărate Preaveşnic, Iisuse Hristoase, Cel ce Te-ai înălţat la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi pe noi, pe toţi, ne-ai chemat în Patria noastră cerească izbăveşte-ne pe noi de vicleniile lumeşti şi de patimile trupeşti şi ne dăruieşte încă în zilele vieţuirii noastre în trup să ne împărtăşim cu cuget curat de viaţa cerească şi totdeauna să primim în Taina Dumnezeieştii Euharistii hrana cea cerească şi din inimă curată şi cu duh drept să-Ţi cântam aşa:

Iisuse, Marele Arhiereu al bunătăţilor ce vor să fie, prin Înălţarea Ta ai străbătut cerurile cu trupul şi nu ai intrat în biserică făcută de mâini omeneşti, ci chiar în cer, ca să ne aşezi pe noi în Faţa lui Dumnezeu.
Iisuse, Făcătorul a toate, cort nefăcut de mână omenească ai înălţat şi ai intrat în Sfânta Sfintelor la Tatăl, cu sângele Tău, ca să ne găteşti nouă mântuire veşnică.
Iisuse, Mielul Cel Nevinovat şi Dumnezeiesc, Tu singur Te-ai jertfit pentru păcatele lumii ca să ridici păcatele, celor mulţi, ridică la Tronul Dumnezeiesc şi jertfa pentru păcatele noastre.
Iisuse, slujitorul Noului Legământ, Cel ce singur Te-ai înălţat la Tatăl ca să deschizi drum spre Cortul ceresc, primeşte şi suspinurile pentru necurăţia noastră.
Iisuse, Preaiubitul nostru Mire, Cel ce ai gătit Cămară Luminoasă în ceruri, găteşte-ne acolo loc, celor ce Ție Unuia îţi slujim.
Iisuse, Bunule Păstor, Cel ce ai gătit turmei Tale pajişte cerească în rai dăruieşte-ne cununi şi nouă, celor ce îţi slujim Ţie.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 11

Cântare de umilinţă aduce Dumnezeieştii Tale înălţări, Cuvântule, Maica Preacurată, Ceea ce Te-a născut pe Tine. Căci Aceasta în timpul patimilor Tale, mai mult decât toţi, ca o Maică, a suferit pentru Tine; pentru aceasta, prin proslăvirea Trupului Tău, trebuia ca Dânsa să se îndulcească de multă bucurie, şi cu această mare bucurie a coborât cu Apostolii de pe muntele Eleonului şi întorcându-se toţi la Ierusalim, au intrat în foişor şi într-un cuget stăruiau în rugăciune împreună cu femeile, aşteptând pogorârea Sfântului Duh, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul 11

Lumină veşnică şi nestricată a strălucit la toată lumea de pe muntele Măslinilor, unde au stat preacuratele Tale picioare, Hristoase Mântuitorule, deoarece Te-ai înălţat cu slavă la ceruri cu Trupul, ai deschis porţile cereşti, închise prin căderea lui Adam, şi Însuţi fiind Calea, Adevărul şi Viaţa, ai deschis cale oricărui trup către locaşul Tatălui Tău Ceresc, aşa cum ai spus ucenicilor Tăi, zicând: “De acum veţi vedea cerurile deschise şi îngerii lui Dumnezeu urcându-se şi coborându-se peste Fiul Omului”. Pentru aceasta, cunoscând calea Ta, că nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Tine, îţi cântăm acestea:

Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la Tatăl pe nori de lumină, luminează sfeşnicul cel stins al sufletelor noastre.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat la cele de sus întru luminile sfinţilor Tăi, aprinde în inimile noastre focul Tău cel de viaţă făcător.
Iisuse, Cel ce ai strălucit, prin Înălţarea Ta întru cele de sus, mai mult decât soarele, încălzeşte cu căldura Duhului Tău răceala sufletelor noastre.
lisuse, Cel ce cu Lumină din Lumina Dumnezeirii Tale ai strălucit luminii, luminează-ne cu lumina cuvintelor Tale pe noi cei ce dormim în noaptea păcatelor.
Iisuse, Soarele Dreptăţii, Cel ce ai răsărit din Fecioară, dăruieşte-ne şi nouă în tot locul vestirea Ta
Iisuse, Lumina cea Neînserată, care vei veni precum fulgerul de la răsărit, nu ne arde pe noi atunci cu focul mâniei Tale.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 12

Har peste har ne-ai dăruit nouă, Preadulce Iisuse, spre desăvârşirea sfinţilor şi spre zidirea Sfintei Tale Biserici, deoarece Te-ai înălţat la ceruri cu Preacuratul Tău Trup şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl. Tu acum Te-ai ridicat mai presus decât cerurile, ca să plineşti toate spre desăvârşirea sfinţilor şi zidirea Bisericii Tale, pentru aceasta ai prădat iadul şi Te-ai dăruit oamenilor ca să-i dobândeşti pe toţi întru unirea credinţei şi cunoaşterea Ta, a Fiului lui Dumnezeu, ca bărbat desăvârşit şi astfel primind mântuirea să-ţi cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 12

Cântând Înălţarea cea de voie la ceruri, ne închinăm şederii Tale Stăpâne, de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui, slăvim împărăţia Ta în cer şi pe pământ şi credem cu Apostolii Tăi căci cu chipul cu care Te-ai ridicat la cer, cu acelaşi vei veni iarăşi pe nori cu slavă şi cu putere multă. Atunci nu ne ruşina pe noi cei ce credem întru Tine şi îţi cântăm:

Iisuse, Cel ce împreună cu Tatăl şezi pe Tronul Dumnezeirii, învredniceşte-ne şi pe noi, cu ajutorul Tău să biruim lumea şi să stăm împreună cu Tine în împărătia Ta.
Iisuse, Cel ce împreună cu Duhul Sfânt Mângâietorul eşti închinat, nu ne lipsi pe noi de Pogorârea Acestuia, întru slujirea Ta, după Înălţarea Ta.
Iisuse, Cel ce în ceruri eşti împreună cu Heruvimii şi Serafimii şi cu cetele Sfinţilor, dă-ne şi nouă celor ce ne rugăm Ţie, să Te simţim pe Tine.
Iisuse, Cel ce ne-ai dăruit nouă Sfintele Tale Biserici, ajută-ne ca, prin şederea în Biserică, să credem că ne aflăm în ceruri.
Iisuse, Cel ce pe Preacurata Ta Maică, după înălţarea Ta, împreună cu Apostolii, ai lăsat-o să fie rugătoare pentru întreaga lume, nu ne lăsa pe noi fără mijlocirea Ei şi a Sfinţilor Tăi.
Iisuse, Cel ce după Înălţarea Ta, ne-ai lăsat pe pământ Biserica, Mireasa Ta, până la sfârşitul veacului, nu ne lipsi pe noi, fiii Tăi, de binecuvântatele Tale daruri.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 13

O Preadulce şi Atotbunule Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer şi prin şederea de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui ai miluit şi îndumnezeit firea noastră cea căzută, caută din înălţimile cereşti la neputincioşii Tăi robi cei plecaţi spre pământ şi ne dăruieşte nouă putere să biruim toate ispitele ce vin de la trup, de la lume şi de la diavolul, ca să cugetăm la cele de sus, şi nu la cele pământeşti. Şi ne păzeşte de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, care se ridică împotriva noastră. Iar la sfârşitul vieţii pământeşti, înalţă sufletele noastre în locaşurile cereşti, unde, împreună cu toţi Sfinţii, să cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice Icosul 1 şi Condacul 1

 

Icosul 1

Cetele Arhanghelilor şi ale îngerilor stând în faţa Ta, Împărate al tuturor, pe muntele Măslinilor, cu frică, Te-au văzut suindu-Te cu trupul la înălţimile cereşti şi proslăvind marea Ta iubire de oameni Ţi-au cântat:

Iisuse, Împărate al slavei, înalţă-Te, la ceruri în strigăte şi în glas de trâmbiță.
Iisuse, Doamne al Puterilor, înalţă-Te pe Heruvimi şi zboară pe aripile vântului.
Iisuse, Dumnezeule Preaveşnic, dă glasului Tău tărie şi putere, ca să cutremure tot pământul.
Iisuse, Lumina Cea Preaînaltă, arată-Ţi puterea Ta pe nori, şi foc din FaţaTa să se aprindă.
Iisuse, Răscumpărătorul făpturii, găteşte-Ţi în cer Scaunul Tău şi împărăţia Ta să fie fără de sfârşit.
Iisuse, Făcătorul cerului şi al pământului, şezi de-a dreapta Tatălui, ca să fii Dumnezeul tuturor întru toate.
Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Condacul 1

Ţie Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al morții îți aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, ca şi firea noastră cea căzută să o înalţi împreună cu Tine şi să ne slobozeşti de patimi din veşnica moarte. Noi, însă, prăznuind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din suflet, împreună cu ucenicii Tăi, cântăm: Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.

Rugăciune

Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-Te din înălţimile cereşti pentru a noastră mântuire şi hrănindu-ne cu bucurie duhovnicească în sfintele şi prealuminoasele zile ale învierii Tale şi, iarăşi, după săvârşirea slujirii Tale pământeşti, Te-ai înălţat cu slavă de la noi la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui! În această senină şi atotluminoasă zi a Dumnezeieştii Tale Înălţări la ceruri, pământul prăznuieşte şi saltă, cerul se bucură astăzi de Înălţarea Ziditorului făpturii, oamenii slavoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită şi căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată şi înălţată la ceruri. Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă puternic în lupte şi tare în războaie? Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei? Învredniceşte-ne şi pe noi, neputincioşii, care gândim încă la cele pământesti şi săvârşim neîncetat cele plăcute trupului, să cugetăm la înfricoşătoarea Ta înălţare la cer, grijile cele trupeşti şi cele lumeşti să le lepădăm şi împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer şi, cu toată inima şi cu tot cugetul nostru, să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălaşul nostru, iar aici pe pământ suntem doar străini şi călători, plecaţi din casa Părintească în ţara îndepărtată a păcatului. Pentru aceasta Te rugăm cu osârdie Doamne, ca prin preaslăvită înălţarea Ta, să însufleţeşti conştiinţa noastră, să ne scoţi din robia acestui trup şi a acestei lumi păcătoase şi să ne învredniceşti să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământeşti; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci Ţie, Domnului şi Dumnezeului nostru, să-Ţi slujim şi să lucrăm, până când dezlegându-ne de legăturile trupului şi trecând vămile văzduhului, să dobândim cereştile Tale locaşuri, unde stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii şi cu toţi Sfinţii, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţa Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Imagine: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-inaltarea-domnului-muntele-maslinilor-136009.html

Acatistul icoanei Icoana Maicii Domnului ”Bucurie neaşteptată” – 9 Decembrie, 25 ianuarie și 1 mai.

/ multumesc2014 / Un comentariu

IK-018-1

Condac 1 
Ţie, Maicii Lui Dumnezeu şi Împărătesei celei alese din toate neamurile, cântare de mulţumire Îţi aducem, Născătoare de Dumnezeu, iar Tu, Care ai negrăită îndurare, de toate nevoile slobozeşte-ne pe noi ca să strigăm Ţie: Bucură-Te Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!
Icos 1
Îngerii şi sufletele drepţilor s-au mirat când ai stat înaintea Fiului Tău şi Dumnezeu şi cu multă rugăciune ai mijlocit pentru omul ce petrecea pururea în păcate; văzând noi cu ochii credinţei, milostivirea Ta cea atât de mare, cu umilinţă strigăm Ţie:
Bucură-Te, Cea care primeşti rugăciunea tuturor creştinilor!
Bucură-Te, că mijloceşti pentru ei înaintea Fiului Tău!
Bucură-Te, că le dai lor bucuria neaşteptată a mântuirii!
Bucură-Te, că nu lepezi rugăciunile păcătoşilor celor mai deznădăjduiţi!
Bucură-Te, că prin mijlocirea Ta mântuieşti pe toată lumea!
Bucură-Te, Maica Dumnezeului tuturor, Care mângâi sufletele celor necăjiţi!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!
Condac 2
icoana_maicii_domnului_bucurie_neasteptata
Văzând Preasfânta pe omul care, deşi era în fărădelege, în fiecare zi cădea cu credinţă înaintea cinstitei Tale icoane, ai luat aminte la rugăciunea păcătosului, ca toţi văzând îndurarea Ta de Maică, în Cer şi pe Pământ, să-I cânte Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 2
Dragostea Ta faţă de neamul creştinesc întrece înţelegerea omenească; că nici atunci când Fiul Tău Ţi-a arătat rănile cuielor pricinuite Lui de păcatele oamenilor n-ai încetat mijlocirea Ta pentru omul cel fărădelege. Fiind o mijllocitoare neobosită pentru noi păcătoşii cu lacrimi Îţi strigăm:
Bucură-Te, Apărătoare sârguitoare a neamului creştinesc, dăruită nouă de la Dumnezeu!
Bucură-Te, Povăţuitoarea noastră, Care ne duci spre patria cerească!
Bucură-Te, apărarea celor credincioşi!
Bucură-Te, ajutorul tuturor celor care cer îndurarea Ta!
Bucură-Te, că-i scoţi din groapa pierzării pe cei urâţi de toţi şi lepădaţi!
Bucură-Te, că i-ai luat în atotputernicile Tale mâini pe cei părăsiţi de doctori!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!
Condac 3
icoana_maicii_domnului_bucurie_neasteptata_27
Puterea Harului a rodit îmbelşugat acolo unde s-a înmulţit păcatul, ca să se bucure în Cer Îngerii toţi pentru un păcătos care s-a pocăit şi I-a cântat Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 3
Având faţă de neamul creştinesc o îndurare de Maică, tuturor celor ce la Tine aleargă cu credinţă şi cu nădejde le dai mână de ajutor Stăpână, ca toţi cu o gură şi o inimă să-Ţi spună:
Bucură-Te, că prin Tine se coboară la noi bunăvoinţa Lui Dumnezeu!
Bucură-Te, că în toate necazurile noastre aduci rugăciuni sârguitoare Fiului Tău, pentru noi!
Bucură-Te, că şi rugăciunile noastre le faci plăcute Lui Dumnezeu!
Bucură-Te, că depărtezi de la noi pe vrăjmaşii cei nevăzuţi!
Bucură-Te, că prin Tine toate dorinţele cele bune se înfăptuiesc!
Bucură-Te, că mult poate rugăciunea Ta înaintea Fiului Tău şi Dumnezeu!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi

Condac 4

icoana_maicii_domnului_bucurie_neasteptata_29

Cel păcătos cu frică şi cu plângere a strigat: Miluieşte-mă, Maică a Îndurărilor, să nu biruiască răutatea mea negrăita bunătate şi îndurare a Ta! Tu eşti singura nădejde şi scăpare a tuturor păcătoşilor. Pleacă-Te spre îndurare, Maică Bună şi roagă-L pentru mine pe Fiul Tău şi Ziditorul meu, ca neîncetat să-I cânt Lui: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 4

Auzind cei din Ceruri despre minunata scăpare, pentru rugăciunile Tale, a fratelui lor pământesc care pierea, Te-au proslăvit pe Tine – Împărăteasa Cerului şi a Pământului, Cea cu bună îndurare; şi noi aflând de apărarea unui păcătos asemenea nouă, din adâncul inimii noastre umilite, spunem:
Bucură-Te, căutarea celor pierduţi!
Bucură-Te, bucuria cea fără de veste a păcătoşilor!
Bucură-Te, ridicarea celor căzuţi!
Bucură-Te, că de glasul rugăciunilor Tale demonii se cutremură şi Îngerii se bucură!
Bucură-Te, că prin rugăciunile Tale, din tina păcatelor ne scoţi!
Bucură-Te, că stingi văpaia patimilor noastre!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 5

Stele cu Dumnezeiască mergere sunt icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, că privind la chipul Ei, cu mintea şi cu inima ne înălţăm la Dumnezeu şi Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 5

Văzând că Maica Lui Dumnezeu ajută oamenilor, îi povăţuieşte, îi apără şi îi mântuieşte, Îngerii păzitori ai creştinilor Îi strigă Celei mai cinstite decât Heruvimii şi mai slăvite decât Serafimii:
Bucură-Te, Cea care veşnic împărăţeşti cu Fiul Tău şi Dumnezeu!
Bucură-Te, Cea care pururea Îi aduci Lui rugăciuni pentru neamul creştinesc!
Bucură-Te, dezrădăcinătoarea eresurilor celor stricătoare şi a dezbinărilor!
Bucură-Te, că ne păzeşti de smintelile cele ce vatămă sufletul şi trupul!
Bucură-Te, că dăruieşti celor ce nădăjduiesc în Tine, sfârşit bun vieţii!
Bucură-Te, că prin mijlocirea Ta de Maică îi izbăveşti din munca cea veşnică pe cei adormiţi!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 6

Sfântul Dimitrie al Rostovului a scris despre lucrările cele mari, slăvite şi preaalese ale îndurării Maicii Domnului, spre povăţuirea şi mângâierea tuturor credincioşilor; ca, şi aceştia fiind în păcate, în nevoi, în necazuri, în fiecare zi cu credinţă să-şi plece genunchii în rugăciune înaintea Maicii Sfinte, şi primind ajutor să-I cânte Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 6

Ca zorile cele prealuminoase au răsărit icoanele Tale făcătoare de minuni, Maica Lui Dumnezeu, alungând întunericul nevoilor şi al necazurilor de la toţi care cu dragoste Îţi spun:
Bucură-Te, Tămăduitoarea bolilor noastre trupeşti şi sufleteşti!
Bucură-Te, mângâierea cea bună în întristările noastre!
Bucură-Te, că prefaci necazul nostru în bucurie!
Bucură-Te, hrănitoarea celor flămânzi şi îmbrăcămintea celor goi!
Bucură-Te, mângâietoarea văduvelor şi îngrijitoarea orfanilor!
Bucură-Te, sprijinitoarea celor prigoniţi pe nedrept şi obijduiţi!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 7
Domnul Cel Milostiv S-a plecat spre rugăciunea Ta, cea cu osârdie pentru omul cel fărădelege, Preabinecuvântată Maică, zicând: Legea porunceşte ca fiul să-şi cinstească mama! Eu sunt Fiul Tău, iar Tu, Maica Mea! Eu sunt dator să cinstesc, ascultând rugăciunea Ta! Fie deci precum voieşti, i se iartă acum păcatele pentru Tine! Iar noi, văzând puterea rugăciunii Mijlocitoarei noastre pentru iertarea păcatelor, proslăvim îndurarea şi negrăita bunătate a Ta cântând: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 7

Semn nou, minunat şi slăvit s-a arătat tuturor credincioşilor, că nu numai Maicii Tale ci şi preacuratului ei chip zugrăvit pe icoană i-ai dăruit, Doamne, putere de a face minuni. De taina aceasta minunându-ne strigăm către Dânsa, în umilinţă, unele ca acestea:
Bucură-Te, descoperitoarea înţelepciunii şi bunătăţii Lui Dumnezeu!
Bucură-Te, întărirea credinţei şi arătarea Harului!
Bucură-Te, dăruirea cunoştinţelor celor folositoare sufletului!
Bucură-Te, că dai înţelegere copiilor celor greoi la învăţătură!
Bucură-Te, Povăţuitoarea cea bună şi păzitoarea tinereţii!
Bucură-Te, că dăruieşti cuvântul înţelepciunii celor care-l cer!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 8

Unui om oarecare fără de lege, Maica Domnului i-a arătat în vedenie bunătatea Domnului, care îi ierta păcatele. Îndreptându-şi de atunci viaţa, a trăit plăcut Lui Dumnezeu, astfel ca noi văzând lucrurile slăvite şi înţelepciunea Lui Dumnezeu cea de multe feluri în lume, să lăsăm grijile lumeşti, şi să ridicăm mintea şi inima noastră spre Ceruri cântându-I Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 8

Cu totul petreci întru cele de Sus şi de cele de jos nicidecum nu te-ai despărţit, Preamilostivă, că şi după adormirea Ta Pământul cel păcătos nu l-ai părăsit, arătându-Te părtaşă la purtarea de grijă a Fiului Tău pentru neamul creştinesc; pentru aceasta Te fericim după datorie:
Bucură-Te, slujitoarea Sfântă a Fiului Tău pentru îngrijirea neamului creştinesc!
Bucură-Te, că pururea ne arăţi dragostea cea de Mamă!
Bucură-Te, dătătoarea darurilor duhovniceşti şi trupeşti!
Bucură-Te, solitoarea bunătăţilor celor vremelnice şi a celor veşnice!
Bucură-Te, că deschizi celor credincioşi uşile Împărăţiei Lui Hristos!
Bucură-Te, că pe Pământ umpli inimile credincioşilor de veselia cea curată!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 9

Toată firea îngerească s-a minunat de bogăţia îndurării Tale, Doamne. Ne-ai dăruit nouă tare şi caldă Sprijinitoare şi Ocrotitoare a neamului creştinesc, pe Maica Ta, care nevăzut petrece cu noi; drept aceea auzi de la noi cântarea: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 9

Ritorii mult vorbitori nu înţeleg că cinstirea sfântului Tău chip ne ridică la Chipul cel dintâi. Auzind despre multe faceri de minuni ale icoanelor Tale, Maica Lui Dumnezeu, şi noi ne închinăm Ţie şi cele trebuincioase pentru viaţa vremelnică şi veşnică le primim, şi cu veselie spunem:
Bucură-Te, că de la sfântul Tău chip minuni se lucrează!
Bucură-Te, că înaintea tuturor îi ruşinezi pe cei care se leapădă de Tine!
Bucură-Te, că pe cei care aleargă la Tine îi izbăveşti de potop, de foc, de sabie, şi de tot răul!
Bucură-Te, că toate bolile sufleteşti şi trupeşti ale oamenilor, cu milostivire le tămăduieşti!
Bucură-Te, căci cu rugăciunile Tale potoleşti mânia Lui Dumnezeu pornită asupra noastră!
Bucură-Te, că Tu eşti limanul cel lin al celor înviforaţi pe marea vieţii!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 10

Vrând să mântuieşti pe un oarecare om fărădelege de la rătăcirea căii lui, i-ai arătat o minunată vedenie de la preacurata Ta icoană, ca văzând minunea să se pocăiască şi din adâncul păcatelor să se ridice, prin purtarea Ta de grijă, şi să-I strige Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 10

Zid eşti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu şi tuturor celor ce aleargă la Tine, că Făcătorul Cerului şi al Pământului, Care S-a născut din pântecele Tău, Te-a arătat pe Tine Pururea Fecioară, straja fecioriei, curăţiei şi a întregii înţelepciuni şi vas al oricărei lucrări bune.

Bucură-Te, stâlpul şi îngrădirea fecioriei!
Bucură-Te, împodobirea cea bună şi chezăşia mireselor! Bucură-Te, desăvârşirea cea întru tot dorită a căsniciilor celor bune!
Bucură-Te, grabnica dezlegare a mamelor Născătoare de prunci!
Bucură-Te, mângâierea maicilor celor întristate!
Bucură-Te, veselia cea de taină a fecioarelor şi a văduvelor care trăiesc în curăţie!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 11

Cântarea cea cu totul plină de umilinţă aducând Ţie noi nevrednicii, Te rugăm Fecioară de Dumnezeu Născătoare, nu trece cu vederea glasul robilor Tăi, că la Tine alergăm în năpaste şi în necazuri şi înaintea Ta, vărsăm lacrimi în necazurile noastre şi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 11

Făclie dătătoare de lumină, care s-a arătat celor ce sunt întru întunericul păcatelor şi în valea plângerii, O vedem pe Preasfânta Fecioară, că focul duhovnicesc al rugăciunilor şi al povăţuirii Sale îi trece la lumina cea neînserată pe toţi cei ce O cinstesc cu chemările acestea:
Bucură-Te, raza Soarelui dreptăţii – Hristos – Dumnezeul nostru!
Bucură-Te, că pururea eşti cu cei ce ţin post, se roagă şi cugetă la Dumnezeu!
Bucură-Te, că îi îmbărbătezi şi îi înţelepţeşti pe păstorii cei credincioşi ai Bisericii!
Bucură-Te, mângâierea călugărilor celor temători de Dumnezeu şi a călugăriţelor!
Bucură-Te, sprijinitoarea păcătoşilor care se căiesc pentru păcatele lor!
Bucură-Te, rugătoare caldă pentru toţi creştinii!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 12

Dumnezeiescul Har cere-l nouă de la Fiul Tău şi Dumnezeu! Ajută-ne şi depărtează de la noi pe tot vrăjmaşul şi pizmaşul! Împacă viaţa noastră ca să nu pierim cumplit şi primeşte-ne pe noi în corturile veşnice ca, bucurându-ne să-I cântăm Celui ce ne mântuieşte: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 12

Cântând negrăită milostivirea Ta cea de Maica spre omul cel fărădelege, Te lăudăm pe Tine toţi ca pe o sprijinitoare tare pentru noi cei păcătoşi şi ne închinăm Ţie, Care Te rogi pentru noi. De aceea credem şi nădăjduim că vei cere de la Fiul Tău şi Dumnezeu, bunătăţile cele vremelnice şi cele veşnice, tuturor celor care cu dragoste spunem Ţie acestea:
Bucură-Te, îndreptarea păcătoşilor care se pocăiesc!
Bucură-Te, că ne îndestulezi pe noi cu darul smereniei şi al răbdării!
Bucură-Te, mustrarea călcătorilor de jurăminte şi a celor ce agonisesc cu nedreptate!
Bucură-Te, că nevăzut ne fereşti de îndemnurile pierzătoare şi de poftele nechibzuite!
Bucură-Te, sprijinitoarea noastră cea de-a pururea întru gândurile noastre cele bune!
Bucură-Te, ajutătoarea noastră a tuturor în ceasul sfârşitului!
Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!

Condac 13
Maică întru tot lăudată, Care ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel neîncăput şi ai născut Bucurie la toată lumea, primind cântarea noastră cea de acum, toate întristările noastre în bucurie le întoarce şi din munca cea viitoare scapă-i pe toţi cei ce pentru Tine Îi cântă Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (de 3 ori)
                                                                 (apoi icos 1 şi condac 1)
Rugăciune

O, Preasfânta Fecioară, primeşte această rugăciune de la nevrednicii robii Tăi şi roagă-L pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru ca şi nouă tuturor, celor ce ne închinăm cu credinţă şi cu umilinţă înaintea icoanelor Tale, să ne dăruiască bucurie neaşteptată, după trebuinţa fiecăruia. Păzeşte în bunătate pe cei ce până la sfârşitul lor vieţuiesc în dreapta credinţă! Pe cei răi fă-i buni!

Pe cei rătăciţi întoarce-i pe calea cea dreaptă! Căsniciile în dragoste şi unire le păzeşte! Pe soţii care se află în duşmănie şi despărţire împacă-i! Uneşte-i unul cu altul şi pune-le lor dragoste nestricată! Maicilor născătoare de fii dăruieşte-le grabnică dezlegare!

Pe prunci creşte-i! Pe tineri înţelepţeşte-i şi deschide-le mintea spre primirea învătăturilor folositoare, povăţuieşte-i spre frica de Dumnezeu!

Pe cei de un sânge, prin pace şi dragoste izbăveşte-i de ceartă şi de vrăjmăşii! Fii toiag bătrâneţilor! De moartea cea fără de veste şi fără de pocăinţă pe toţi izbăveşte-ne şi ne dăruieşte nouă tuturor sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, în pace şi răspuns bun la Înfricosătoarea Judecată a Lui Hristos!

Pe cei mutaţi din viaţă, în credinţă şi pocăinţă, fă-i să locuiască împreună cu Îngerii şi cu toţi Sfinţii! Roagă-L pe Fiul Tău, pentru cei ce s-au sfârşit de moarte năpraznică, să le fie milostiv!

Pentru toţi cei răposaţi fără să aibă rudenii care să roage pe Fiul Tău pentru odihna lor, Singură fii neîncetată şi caldă rugătoare, ca toţi, în Cer şi pe Pământ, să Te cunoască ca pe O sprijinitoare neînfruntată a neamului creştinesc şi cunoscându-te, să Te slăvească pe Tine şi prin Tine pe Fiul Tău, cu Cel fără-de-început al Său Părinte şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Imagine: Icoana Maicii Domnului ”Bucurie neaşteptată”

https://doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/icoana-maicii-domnului-bucurie-neasteptata

Acatistul Sfântului Mucenic Efrem cel Nou  – 5 Mai

/ multumesc2014 / Un comentariu
193-1-1

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condacul 1

Strălucitu-ne-ai tuturor ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaște, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila și smerenia ta, plinește cererile celor care se apropie cu credință și care îți strigă ție: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13087027_1079407382117879_7628779591644143401_o

Icosul 1

Ca un înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer și ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toți credincioșii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, preafericit te numim și îți strigăm ție:
Bucură-te, că odinioară lupta cea bună ai purtat
Bucură-te, că acum tu strălucești prealuminat
Bucură-te, cel ce ne dăruiești nouă veselie
Bucură-te, că pricinuiești în Ceruri bucurie
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva nebuniei celui rău
Bucură-te, că tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoință
Bucură-te, că în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruință
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinței
Bucură-te, rana și surparea necredinței
Bucură-te, că ești putere dăruită celor credincioși
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioși
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13103319_1079406832117934_2169885527534826863_n

Condacul al 2-lea

Viața ta sfântă și sfârșitul preafericit au fost neștiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaște, Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toți să laude dumnezeiasca iconomie și să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dobândind noi cunoștința dumnezeiască a vieții tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale oseminte, lăudăm pe Cel care te-a proslăvit prin mulțime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele, tu dăruiești mângâiere celor care îți cântă cu umilință:
Bucură-te, că lui Hristos-Dumnezeu Îi ești slujitor
Bucură-te, că al luminii nematerialnice ești văzător
Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinței pustnicești
Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor mucenicești
Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare
Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare
Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească
Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea cerească
Bucură-te, căci mulțime de înviforări ai potolit
Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ți-ai hrănit
Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne ești
Bucură-te, că înșelăciunile diavolești tu le stârpești
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13112903_1079407008784583_8746714733680711381_o

Condacul al 3-lea

Prin sfintele tale arătări, ai descoperit celor ce te-au văzut, o, Sfinte Efrem, mucenice al Domnului, slava cea ascunsă pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu. Iar prin mulțimea minunilor umpli de nădejde pe toți cei ce strigă Domnului cu credință: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Ai strălucit odinioară pe colina neprihăniților, arătându-te plăcut lui Hristos prin sfântă viețuire, iar acum, Sfinte, sfințești cu sfintele tale moaște mănăstirea ta, care se veselește duhovnicește și îți strigă:
Bucură-te, luminător preastrălucit al isihiei
Bucură-te, chip al cumpătării și trezviei
Bucură-te, căci veselești mințile cele credincioase
Bucură-te, că amesteci cugetele inimilor necredincioase
Bucură-te, că veșmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate
Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ți-s încrustate
Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare
Bucură-te, că ai râvnit să dobândești cununile nepieritoare
Bucură-te, far străluminat ce ne scoți la neclătit liman
Bucură-te, cel ce îndepărtezi săgetările celui viclean
Bucură-te, că mănăstirii tale îi ești bucurie roditoare
Bucură-te, cupă veșnic primitoare a Întreitului Soare
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13123236_1079407218784562_7150355378040796968_o

Condacul al 4-lea

Risipind tulburarea și aducând încredințare, te-ai arătat cinstitei egumene și i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le găsise erau ale tale. Iar ea, văzându-te, s-a umplut de dumnezeiască insuflare și a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot fericite, ți-a auzit glasul și te-a văzut că îi vorbeai, iar tu i-ai descoperit numele și chipul morții tale. Pentru aceasta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Mare Mucenice din ceata călugărilor
Bucură-te, cel proslăvit întru soborul sfinților
Bucură-te, căci ai viețuit în chipul îngeresc
Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc
Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri
Bucură-te, pom pururea neveștejit, plin de sfintele rodiri
Bucură-te, că pe colina neprihăniților ai viețuit întru nevoință
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ți-a fost armă și iscusință
Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaș și dușmănos
Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumusețea Domnului Hristos
Bucură-te, că sufletele întinate de păcat le curățești
Bucură-te, că mulțimea credincioșilor o veselești
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13161928_1079406918784592_7654428420116424604_o

Condacul al 5-lea

Prin uimitoare minuni și prin mulțimea arătărilor tale, tu descoperi tuturor, în vis ori în stare de trezie, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem. Pentru aceasta, privind cu bucurie către slava ta, strigăm Celui care te-a înveșmântat în lumină: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Racla cu sfintele tale moaște revarsă tămăduiri, bucurie și sănătate celor care vin să se închine în sfântă mănăstirea ta și-ți cer stăruitor ajutorul, Sfinte Părinte Efrem. De aceea, copleșiți fiind de darurile tale care se revarsă atât de bogat, strigăm către tine cu credință:
Bucură-te, cel care ne ești izvor de tămăduire
Bucură-te, că suferinzilor le ești neîncetată izbăvire
Bucură-te, că te arăți celor ce dorm, dar și celor ce veghează
Bucură-te, că vii degrabă la cei ce după ajutorul tău însetează
Bucură-te, că tainic îi sfințești pe cei ce cheamă numele tău
Bucură-te, veselia negrăită a celor ce văd slava chipului tău
Bucură-te, că tu tămăduiești de bolile ce nu au vindecare
Bucură-te, că ne ridici poverile ce le purtăm prin drăceasca insuflare
Bucură-te, că prin pronia de sus, multor credincioși te-ai arătat
Bucură-te, că îi umpli de bucurie pe cei care ți s-au rugat
Bucură-te, căci cortului ceresc îi ești locuitor
Bucură-te, preafierbinte și minunat ocrotitor
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13139103_1079407062117911_7124267022410735373_n

Condacul al 6-lea

Cei care au dobândit facerile tale de bine s-au făcut solitori ai minunilor tale celor fără de număr și prin razele cuvintelor au întraripat sufletele tuturor credincioșilor. Pentru aceasta, Sfinte Părinte Efrem, mulțimile aleargă la sfântă mănăstirea ta și dobândesc har din belșug prin sfintele tale moaște, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat și ți-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe colina neprihăniților. Neștiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperirea sfintelor tale moaște, făcându-i pe toți oamenii să îți aducă dulce cântare:
Bucură-te, stâlp al pătimirilor mucenicești
Bucură-te, viță a dreptarelor dumnezeiești
Bucură-te, sfeșnic al luminii lui Hristos
Bucură-te, cel nou arătat nouă, celor de jos
Bucură-te, scară nou zidită a Bisericii Mântuitorului
Bucură-te, că nevoința virtuților ți-a zugrăvit chipul teoforului
Bucură-te, piatra cea din capul unghiului a luptelor mucenicești
Bucură-te, că tiranilor cugetului trupesc li te împotrivești
Bucură-te, că întru slava muceniciei ai suit calea cea cerească
Bucură-te, cel ce preamărești bunătatea dumnezeiască
Bucură-te, cel ce ți-ai vădit bărbăția sufletului
Bucură-te, tu, care abați turbarea vrăjmașului
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13151979_1079406835451267_8989080469398799344_n

Condacul al 7-lea

În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mai multe veacuri, purtătorule de Dumnezeu, iar în anii din urmă te-ai arătat prin bunăvoirea Domnului, ca o comoară sfântă, Părinte Efrem, îmbogățindu-i cu harul tău pe cei care-I strigă lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Te-ai arătat ca un nou astru în Biserica lui Hristos, luminând-o cu dumnezeieștile raze ale minunilor tale, iar pe cei care cer cu râvnă mijlocirea ta cea caldă îi izbăvești din asuprirea întunecatelor patimi. Pentru aceea, și noi, Sfinte Părinte Efrem, îți strigăm fără de încetare:
Bucură-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulcești
Bucură-te, căci amarele mâhniri tu risipești
Bucură-te, tămăduire minunată a celor aflați în grele pătimiri
Bucură-te, izbăvire a celor ce sunt împovărați de multe ispitiri
Bucură-te, că ești purtător de Dumnezeu și sfinților următor
Bucură-te, atlet preaiscusit și mucenic al Împăratului tuturor
Bucură-te, că nevoința cu lupta mucenicească ai împreunat
Bucură-te, cel ce slava cea de sus ne-ai arătat
Bucură-te, că întunericul patimilor tu îl risipești
Bucură-te, că în inima drepților bucurie zămislești
Bucură-te, că sângeroșilor păgâni le-ai biruit nebunia
Bucură-te, că fără de strămutare ți-ai purtat mucenicia
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

13161888_1079406998784584_1825160572192598189_o

Condacul al 8-lea

Harul pe care-l dăruiești, Preafericite Efrem, tuturor celor ce te cheamă în ajutor se revarsă asupra lor în chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a răspândit în toată Attica, iar noi, care alergăm cu grăbire la sfintele tale moaște, Îi strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Întru totul luminat fiind de strălucirea dumnezeiască, nu te îndepărtezi nici o clipă de mănăstirea cea sfântă, Sfinte Mare Mucenice Efrem, arătându-te în felurite chipuri celor cu inima curată și dăruind har îmbelșugat celor ce cu râvnă îți cântă ție:
Bucură-te, slavă a călugăriei
Bucură-te, stâlp al Ortodoxiei
Bucură-te, curcubeu al luminii nezidite
Bucură-te, că ești părtaș al firii îndumnezeite
Bucură-te, alabastru plin cu mirul lacrimii de umilință
Bucură-te, surâs de bucurie izvorât din aspră nevoință
Bucură-te, jertfă sfințită prin război până la sânge
Bucură-te, că prin tine nebunia necredinței se înfrânge
Bucură-te, viață înveșmântată cu monahicească haină
Bucură-te, mireasmă bună a viețuirii fără de prihană
Bucură-te, stea care pe colina neprihăniților răsare
Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre ești precum un soare
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 9-lea

Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduiești pe cei îndrăciți și faci să înceteze mulțimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu și din împrejurimi, se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine și cântând Celui care te-a încununat: Aliluia!

Icosul al 9-lea

O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind cu o slavă care nu era din lumea aceasta și a auzit dumnezeieștile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care tu o porți mănăstirii tale. Pentru acestea toate, după cuviință îți cântăm:
Bucură-te, slava călugărilor din vremea de acum
Bucură-te, că spre Cer suit-ai pe mucenicescul drum
Bucură-te, că ocrotitor neobosit al mănăstirii tale ești
Bucură-te, căci cu Sfinții Îngeri dimpreună locuiești
Bucură-te, că i-ai tămăduit pe cei cuprinși de noianul durerii
Bucură-te, că pe paralitic tu l-ai ridicat prin harul înfierii
Bucură-te, căci cu darul tău ai risipit groaznice dureri de cap
Bucură-te, că boala diabetului tot prin darul tău a încetat
Bucură-te, potir ceresc ce te pogori în revărsări de har
Bucură-te, nestemată dată firii omenești în dar
Bucură-te, Mare Mucenice, podoaba nevoitorilor
Bucură-te, icoană preaslăvită a cetei călugărilor
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 10-lea

Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, preumblându-te prin locașul tău, Sfinte Părinte Efrem, și umplându-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept sfântul lor ocrotitor. Pentru unele ca aceste daruri, dintru smerenia inimii strigă către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Adunând în sufletul tău mirul cel de taină dobândit întru adâncul smereniei, dăruiești mângâiere inimilor celor credincioși, iar din racla cu sfintele tale moaște răspândești minunată mireasmă tuturor celor care, cu capetele plecate, îți cântă cu evlavie:
Bucură-te, mir al smereniei preabinemirositor
Bucură-te, că turmei tale îi ești dumnezeiesc păstor
Bucură-te, Rai ce răspândește ale nestricăciunii bune-nmiresmări
Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepăsări
Bucură-te, că pe potrivnicul cu răstignirea ta l-ai biruit
Bucură-te, că prin chinurile mucenicești Hristos te-a proslăvit
Bucură-te, că moaștele tale în tainița pământului s-au aflat
Bucură-te, că din dumnezeiască poruncă tu te-ai arătat
Bucură-te, că întinăciunea sufletelor noastre tu o curățești
Bucură-te, că răutatea credincioșilor degrabă o pârjolești
Bucură-te, că tu în toată vremea dăruiești tămăduire
Bucură-te, că ne ocrotești fără de contenire
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 11-lea

Noroadele credincioșilor de pretutindeni L-au lăudat pe Domnul când au fost aflate sfintele tale moaște, căci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a ținut tăinuite în pământ și nestricate de curgerea atâtor ani. Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, și noi ne închinăm înaintea Împăratului Vieții, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta la tronul Mântuitorului Hristos, păzești mănăstirea de toată nevoia și necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, Părinte Efrem, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău și strigând cu umilință către tine:
Bucură-te, zidul nostru nesurpat
Bucură-te, al credincioșilor turn nestrămutat
Bucură-te, păzitorul de nădejde al mănăstirii tale
Bucură-te, căci pe copii îi ții sub ocrotirea trezviei tale
Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sârguință
Bucură-te, tainică slavă a maicilor iubitoare de nevoință
Bucură-te, cel ce cererile credincioșilor plinești
Bucură-te, că rugămințile copiilor tăi le primești
Bucură-te, că ne dăruiești toate bunătățile
Bucură-te, că alungi de la noi toate răutățile
Bucură-te, că pentru lumea întreagă te rogi neîncetat
Bucură-te, că prin tine mângâiere mare am aflat
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 12-lea

Din destul reverși daruri și belșug de veselie și de fericire dumnezeiască, Părinte Efrem, iar racla cu sfintele tale moaște veselește sufletele noastre și ne sfințește chiar și trupurile, nouă, celor sărmani, ce îndrăznim să grăim Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudându-ți luptele în cântările noastre, Părinte Mucenice Efrem, slăvim darul de care te-ai învrednicit și, apropiindu-ne de sfintele tale moaște, îți cerem să ne ocrotești până în sfârșitul vieții noastre pământești. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăți în toată vremea, îți aducem această cântare:
Bucură-te, cel ce ești asemenea cu toți sfinții
Bucură-te, cel ce te numeri dimpreună cu mucenicii
Bucură-te, căci ai dobândit cununile netrecătoare
Bucură-te, că ai cuprins lumina Întreitului Soare
Bucură-te, apărător neprețuit al celor ce trăiesc în mănăstire
Bucură-te, temelia nou arătată Bisericii, vrednicule de cinstire
Bucură-te, că mulțimi de credincioși ai umplut de veselie
Bucură-te, că tu înalți sufletele, întărindu-le în curăție
Bucură-te, că tu mă slobozești de grijile pierzătoare
Bucură-te, că mă scoți din patimile cele stricătoare
Bucură-te, că la tronul lui Hristos ești mijlocire
Bucură-te, cel ce mă izbăvești dintru mâhnire
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 13-lea

O, de trei ori Preafericite Părinte, Sfinte Mucenice Efrem, împreună-locuitorule cu sfinții, roagă-L pe Hristos, dimpreună cu ei, să ne izbăvească din toate nevoile, făcându-ne părtași vieții celei veșnice, pe noi, cei ce-I strigăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic din nou Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Ca un înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer și ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toți credincioșii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, preafericit te numim și îți strigăm ție:
Bucură-te, că odinioară lupta cea bună ai purtat
Bucură-te, că acum tu strălucești prealuminat
Bucură-te, cel ce ne dăruiești nouă veselie
Bucură-te, că pricinuiești în Ceruri bucurie
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva nebuniei celui rău
Bucură-te, că tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoință
Bucură-te, că în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruință
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinței
Bucură-te, rana și surparea necredinței
Bucură-te, că ești putere dăruită celor credincioși
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioși
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul 1

Strălucitu-ne-ai tuturor ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaște, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila și smerenia ta, plinește cererile celor care se apropie cu credință și care îți strigă ție: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Rugăciune către Sfântul Mucenic Efrem

O, Sfinte Părinte Efrem, căzând înaintea ta cu umilință, ridicăm acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare să te numim: minunat următor al Domnului Hristos, mare nevoitor și pustnic, cuvios părinte, mare mucenic, preot al Dumnezeului Celui Preaînalt, izvorâtor de mir, făcător de minuni, grabnic ajutător, mare tămăduitor de multe feluri de boli, slobozitor din multe necazuri și primejdii, mângâietor în deznădejde sau ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le porți dintru darul Duhului Sfânt și de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijlocește-ne mare milă de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Și fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor și a predicilor tale să dobândim întărire în a purcede și noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.

Acatistul Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici – 3 Mai

/ multumesc2014 / Un comentariu
135840_acatistul-sfantul-irodion-lainici

După obișnuitul început:

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Troparul Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici, glasul al 5-lea:

Pe luceafărul nostru cel din Oltenia, cu închinare de taină, ca pe un părinte ales să-l slăvim acum noi, ucenicii lui; că înainte-văzător s-a făcut Sfântul Irodion, de boli pe toţi vindecându-i şi duhovnic dumnezeiesc s-a arătat în viaţa sa.

Condacul 1

Pe luceafărul din Lainici, pe Irodion cel cu numele de Apostol, toţi să-l lăudăm; că acesta, ajungând iscusit duhovnic, al Olteniei păstor s-a arătat strălucit, iar în munte a înmulţit pe ucenicii săi, care-i strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Icosul 1

Marele Ierarh Calinic de la Cernica părinte duhovnic te-a ales pe tine, Cuvioase Irodioane, şi povăţuitor al călugărilor te-a aşezat; că în tinereţea ta a văzut desăvârşirea vieţii tale cuvioase, pentru care îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, luceafărule din Lainici;
Bucură-te, păstorule cel bun;
Bucură-te, că te-ai împărtăşit din potirul veşniciei;
Bucură-te, inimă de părinte şi născător de fii ai luminii;
Bucură-te, fiu al plaiului oltean, primit ca frate la Cernica;
Bucură-te, că în Mănăstirea Lainici mare stareţ ai ajuns;
Bucură-te, că mulţi ucenici ai născut aici în Duhul Sfânt;
Bucură-te, vas al darului înainte vederii;
Bucură-te, purtătorule al crucii cu îndelungă răbdare;
Bucură-te, sprijin al celor neputincioşi;
Bucură-te, dezlegare prin har a zidirii înrobite;
Bucură-te, cuvânt cu dumnezeiască rodire;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 2-lea

Adeseori venea la tine Sfântul Calinic să primească sfat şi dezlegare, cu toate că erai mai tânăr decât el, dar sporirea ta duhovnicească, cu preţ de jertfă câştigată, făcea mai mult decât anii cei îndelungaţi. Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Ajungând ierarh în Oltenia, de Dumnezeu purtătorul Ierarh Calinic te-a chemat, Părinte Irodioane, să slujeşti ca stareţ şi te-a numit „Luceafăr al Lainiciului”. Pentru aceasta, împreună cu el îţi cântăm:
Bucură-te, desăvârşire în chipul îngeresc;
Bucură-te, smerenie de om ceresc;
Bucură-te, luminător al credincioşilor cel cu nume de apostol;
Bucură-te, prieten al Mirelui îmbrăcat în haina veacului viitor;
Bucură-te, următor al părinţilor pustiului;
Bucură-te, podoabă a ieromonahilor cu sfinţenie lucrată;
Bucură-te, pământ ce rodeşti însutit sămânţa Cuvântului;
Bucură-te, rod al Pomului Vieţii;
Bucură-te, înţelegere de taină a tainelor Scripturii;
Bucură-te, preoţie cuvioasă şi slujire îngerească;
Bucură-te, jertfă roditoare de înviere;
Bucură-te, făclia cea luminoasă a sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 3-lea

Fiind primit, Cuvioase Irodioane, în obştea Mănăstirii Cernica, stareţul tău, Sfântul Calinic, s-a minunat de viaţa ta îmbunătăţită, căci în osteneli călugăreşti haină de nuntă neîntinată ţi-ai alcătuit şi la Sfânta Liturghie cu cetele îngereşti neîncetat cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Ca la un izvor de apă alergând fraţii în mănăstirea ta, obşte mare s-a întocmit, Cuvioase, iar tu, Sfinte, privind la ei, mulţumeai lui Dumnezeu, zicând: ,,Iată eu şi pruncii daţi mie de Dumnezeu”. Drept aceea, împreună cu ei strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, trâmbiţa Duhului Sfânt;
Bucură-te, candelă aprinsă din lumina cea neînserată;
Bucură-te, vas ales al Preasfintei Treimi ce porţi Cuvântul cel necuprins;
Bucură-te, vieţuire îngerească într-un duh cu Sfântul Ierarh Calinic;
Bucură-te, chip îndumnezeit de fiu al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în rugăciune ai văzut lumea în dumnezeiasca lumină;
Bucură-te, veşmânt al înfrânării pătruns de razele Schimbării la Faţă;
Bucură-te, liturghisire a prefacerii de taină;
Bucură-te, canon al sihaştrilor, împreună vieţuitor cu îngerii;
Bucură-te, paraclis al mângâierii de sus;
Bucură-te, stăruitor în închinarea duhovnicească;
Bucură-te, zidirea înnoitoare a sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 4-lea

Având darul înaintevederii, n-ai primit, Sfinte Cuvioase, laptele femeii ce dădea celui rău făptura lui Dumnezeu, pentru că darul de jertfă numai cudragoste şi rugăciune curată se cuvine să-l aducem lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Părinte al călugărilor, îndemn şi lumină te arăţi credincioşilor, Cuvioase, şi tuturor celor care vin la tine cu credinţă. Pentru aceasta, închinându-ne icoanei şi sfintelor tale moaşte, primim luminare minţii şi inimii, pentru care strigăm aşa:
Bucură-te, iubitorule al liniştirii duhovniceşti;
Bucură-te, rugătorule neîncetat către Dumnezeu;
Bucură-te, făclia Duhului Sfânt care luminezi pe cei binecredincioşi;
Bucură-te, învăţătorule în tainele Scripturii;
Bucură-te, glăsuitorule al Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, mărgăritarul din ţarină aşezat în Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, temelie nesurpată de valurile lumii;
Bucură-te, pace dumnezeiască în vremuri de tulburare;
Bucură-te, proorocie luminată ce îndemni şi zideşti;
Bucură-te, lumină a monahilor evlavioşi;
Bucură-te, bucuria Sfântului Calinic de la Cernica;
Bucură-te, cel sfinţit de harul Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 5-lea

Săracilor te-ai făcut pâine hrănitoare, Preacuvioase, orfanilor tată, celor rătăciţi călăuzire, sărmanilor mângâiere, bolnavilor alinare şi tuturor părinte de Dumnezeu purtător, fericite, pentru aceasta acum împreună cu cetele cereşti cânţi neîncetat Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Smerit păstor şi dulce povăţuitor te-ai arătat în Biserica slavei lui Dumnezeu, Sfinte Cuvioase, fiind ridicat stareţ al monahilor prin chemare de sus şi aşezat în scaunul întâistătătorilor lavrei tale, de către Sfântul Ierarh Calinic. Pentru aceasta toţi, cunoscând viaţa ta asemenea îngerilor, se bucurau cântând unele ca acestea:
Bucură-te, lauda Mănăstirii Lainici;
Bucură-te, slava Olteniei;
Bucură-te, trup făcut altar de jertfă Domnului;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu şi de oameni;
Bucură-te, iconom al tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu şi părinte al oamenilor;
Bucură-te, doctor iscusit al bolilor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, ocrotitor neputincioşilor şi săracilor alinare;
Bucură-te, pom cu luminoasă roadă de mântuire;
Bucură-te, om ceresc şi înger pământesc;
Bucură-te, cale nerătăcită spre bucurie veşnică;
Bucură-te, că rugăciunea ta scară de la pământ la cer s-a făcut;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 6-lea

Mare apărător al celor asupriţi de duhurile necurate te-ai făcut, Sfinte Irodioane, căci prin rugăciunile tale pe diavoli numai cu cuvântul îi alungai şi pe cei cuprinşi de mrejele lor cu binecuvântarea îi dezlegai. Pentru aceasta şi noi, cunoscând puterea rugăciunilor tale, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Binecuvântare şi sfat primind de la tine Sfântul Ierarh Calinic, în drumul spre scaunul episcopal de la Râmnic a văzut mai înainte mutarea stareţului Nicandru. Pentru aceasta, deşi mâhnindu-se de despărţire, se bucura că te avea pe tine blând ajutător, drept aceea şi noi îţi cântăm împreună cu el:
Bucură-te, întărirea ierarhilor;
Bucură-te, dezlegătorule al păcătoşilor;
Bucură-te, mlădiţă a Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, aleasă alcătuire de pământ şi lumină;
Bucură-te, bărbatul doririlor dumnezeieşti;
Bucură-te, pustnic sfânt ce atragi pe oameni la iubirea lui Hristos;
Bucură-te, că permanent ai unit rugăciunea cu răsuflarea;
Bucură-te, întâmpinare de părinte a fiului risipitor;
Bucură-te, inimă în rugăciune, în care se odihneşte Dumnezeu;
Bucură-te, că sufletul şi inima ţi-au fost cuprinse de lumina negrăită;
Bucură-te, că prin cruce ai odrăslit floarea nestricăciunii;
Bucură-te, fiu iubit al Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 7-lea

De Dumnezeu Născătoarea te-a luminat şi te-a călăuzit în toată viaţa ta, Cuvioase Părinte, că tu pe toate sub Acoperământul ei le aduceai şi, la măsura Părinţilor de demult ajungând, cântai împreună cu Sfinţii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

În Biserica din ceruri slujind acum, Sfinte Irodioane, Părinte, şi cu vrednicie locuind împreună cu Sfântul Calinic în lumina neînserată, te rugăm cu căldură, mijloceşte la Tatăl cel ceresc pentru sufletele noastre, să aflăm milă şi har în vremea judecăţii, ca să-ţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi;
Bucură-te, întărirea celor slabi în credinţă;
Bucură-te, stâlp de foc şi nor luminos pe calea mântuirii;
Bucură-te, armă asupra duhurilor rele în viaţa sihăstrească;
Bucură-te, luminarea celor întunecaţi de patimi;
Bucură-te, curăţirea celor afundaţi în păcate;
Bucură-te, purtătorule al darurilor tainice;
Bucură-te, că reverşi daruri dumnezeieşti peste zidire;
Bucură-te, liman de mântuire al credincioşilor;
Bucură-te, măslin roditor care miluieşti pe cei ce te cheamă în ajutor;
Bucură-te, rai al virtuţilor şi călăuză spre Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, cale nerătăcită a celor ce se nevoiesc cu smerenie;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 8-lea

În chip de taină, proorocul David dumnezeiasca lege cu privegheri şi post a primit-o, iar tu, Cuvioase Irodioane, cu Trupul şi Sângele MântuitoruluiHristos împărtăşindu-te, darul proorocesc al Duhului l-ai primit; pentru aceasta cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Viaţa cea îmbunătăţită având din pruncie, Sfinte Cuvioase, duhovnic iscusit te-ai arătat şi cu credinţă şi evlavie Sfântului Calinic ai urmat. Drept aceea, fii nouă ajutător şi mijlocitor către Domnul, ca să aflăm de la El milă şi har şi cu veselie să-ţi cântăm:
Bucură-te, duhovnic binecuvântat sub candelă aprinsă;
Bucură-te, Părinte al celor ce caută înfierea dumnezeiască;
Bucură-te, vedere cu duhul a tainelor Împărăţiei;
Bucură-te, conştiinţă a descoperirilor minunate;
Bucură-te, închinare neîncetată, poartă către cer;
Bucură-te, făclie purtătoare de lumină a Bisericii;
Bucură-te, ajutător al preoţilor lui Hristos;
Bucură-te, ocrotitor al monahilor şi monahiilor în ispite şi prigoane;
Bucură-te, făclie aprinsă pentru cei credincioşi;
Bucură-te, că în smerenie ai ajuns la asemănarea Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că în alergarea ta ai ajuns la răsplata chemării de sus;
Bucură-te, jertfă primită şi bineplăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 9-lea

Vrednic fiind, Părinte, să stai înaintea Tronului dumnezeirii, te rugăm: revarsă har din cer peste noi, ca prin cuvântul tău Însuşi Dumnezeu să vorbească şi cu bucurie să strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ca o stea ai luminat pe sihaştri şi cu faptele credinţei ai strălucit pe pământ, petrecând împreună cu îngerii, Părinte. Şi pentru credinţa Evangheliei pe toţi într-un duh i-ai adunat, sfătuindu-i să vieţuiască în chip vrednic, Cuvioase. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, floarea ostenelilor sihăstreşti;
Bucură-te, îmbărbătare spre nevoinţă a mirenilor;
Bucură-te, priveghere în rugăciune cu cetele călugărilor;
Bucură-te, mulţumire adusă în numele Domnului cu soborul preoţilor;
Bucură-te, cunoaştere a iubirii lui Dumnezeu cea mai presus de cunoştinţă;
Bucură-te, ascultare de ucenic înaintea arhiereilor;
Bucură-te, că ţi-ai răstignit trupul împreună cu patimile şi poftele;
Bucură-te, că te-ai asemănat în Duhul cu marii Părinţi ai Bisericii;
Bucură-te, că împreună cu ei ai dobândit răsplata vieţii cereşti;
Bucură-te, fiu şi moştenitor al Împărăţiei lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte, prin care Hristos ia chip în cei chemaţi de El;
Bucură-te, primire prin credinţă a făgăduinţei Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 10-lea

Prin post şi rugăciune ai alungat, Părinte, lucrarea vrăjmaşă din sufletul şi din trupul tău, luând de la Dumnezeu cuvânt cu putere multă. Drept aceea, mulţimile de oameni, primind vindecare de la harul tău, cu mulţumire strigau: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Înger în trup arătându-te, ai primit să trăieşti ca sihastru în Mănăstirea Lainici, fericite Părinte. Şi cu puterea credinţei biruind patimile, mulţime de credincioşi ai adunat în jurul tău, care slăveau pe Dumnezeu, cântând:
Bucură-te, cuvântătorule cu putere Duhului Sfânt;
Bucură-te, mângâiere a dragostei şi păcii celei de Sus;
Bucură-te, că îmbrăţişezi pe toţi cu îmbrăţişare sfântă;
Bucură-te, gând roditor spre ascultarea lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai îmbogăţit cu sărăcia Fiului lui Dumnezeu înomenit;
Bucură-te, pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău;
Bucură-te, făptură nouă în Domnul;
Bucură-te, curăţie a dragostei duhovniceşti;
Bucură-te, purtătorule în trup a răstignirii lui Hristos;
Bucură-te, trup în care s-a arătat viaţa Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, suflet stăpânit de dragostea Preasfintei Treimi;
Bucură-te, că te-ai înnoit duhovniceşte, urcând din treaptă în treaptă;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 11-lea

Simţindu-ţi sfârşitul aproape, fraţii s-au strâns să asculte îndemnul tău cel din urmă. Deci văzând în duh cele de pe urmă ale lor, le-ai zis: „Să stăm bine, să stăm cu frică şi să luăm aminte la sfânta jertfă, pe care în pace să o aducem, cântând: Aliluia!”.

Icosul al 11-lea

Fericite Irodioane, sufletul tău suindu-se la cer împreună cu îngerii, trupul însă ni l-ai lăsat comoară nestricată în veac, pentru tămăduirea sufletelor şi trupurilor noastre. Drept aceea toţi credincioşii îţi cântă:
Bucură-te, văzătorule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, mângâiere a monahilor şi a creştinilor;
Bucură-te, tăiere împrejur a inimii, în duh;
Bucură-te, roadă spre sfinţire;
Bucură-te, slujire întru înnoirea Duhului;
Bucură-te, împreună pătimire cu Hristos;
Bucură-te, preamărire împreună cu El;
Bucură-te, altar al numelui lui Iisus;
Bucură-te, biruitorule împotriva răului cu faptele bune;
Bucură-te, că te-ai liniştit în împlinirea voii dumnezeieşti;
Bucură-te, cuvântătorule în cuvinte învăţate de la Duhul Sfânt;
Bucură-te, împreună lucrător cu Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 12-lea

Maicii Domnului rugându-te, ai ţinut la piept Crucea Mântuitorului Hristos şi duhul ţi-ai dat în mâinile Stăpânului, iar nouă ne-ai lăsat trupul tău plin de sfinţenie care tămăduieşte bolile şi dezleagă legăturile nedezlegate, spre împărtăşirea celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Astăzi, toată obştea sihaştrilor la harul de sus se adună şi la ospăţul Stăpânului pe Sfântul Irodion prăznuieşte, mărind cinstită adormirea sa şi cu veselie cântând:
Bucură-te, intrare întru bucuria Domnului;
Bucură-te, lăcaş al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, trup îmbrăcat în nemurire;
Bucură-te, prefacere din slavă în slavă;
Bucură-te, iubire desăvârşită care alungi frica;
Bucură-te, părtaş al dumnezeieştii firi;
Bucură-te, împărtăşire din sfinţenia Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, păzire fără de prihană întru venirea Domnului;
Bucură-te, milostivire spre lumea deznădăjduită;
Bucură-te, nume scris în cartea vieţii;
Bucură-te, fericită odihnire în duh de isihie;
Bucură-te, chip făcut icoană, de pururi închinare;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 13-lea

O, Cuvioase Părinte Irodioane, mare slujitor al harului lui Dumnezeu, primeşte de la noi această puţină rugăciune şi o du la Tronul Preasfintei Treimi, ca izbăvindu-ne din toate necazurile şi suferinţele să-ţi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul I şi Condacul 1:

Icosul 1

Marele Ierarh Calinic de la Cernica părinte duhovnic te-a ales pe tine, Cuvioase Irodioane, şi povăţuitor al călugărilor te-a aşezat; că în tinereţea ta a văzut desăvârşirea vieţii tale cuvioase, pentru care îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, luceafărule din Lainici;
Bucură-te, păstorule cel bun;
Bucură-te, că te-ai împărtăşit din potirul veşniciei;
Bucură-te, inimă de părinte şi născător de fii ai luminii;
Bucură-te, fiu al plaiului oltean, primit ca frate la Cernica;
Bucură-te, că în Mănăstirea Lainici mare stareţ ai ajuns;
Bucură-te, că mulţi ucenici ai născut aici în Duhul Sfânt;
Bucură-te, vas al darului înainte vederii;
Bucură-te, purtătorule al crucii cu îndelungă răbdare;
Bucură-te, sprijin al celor neputincioşi;
Bucură-te, dezlegare prin har a zidirii înrobite;
Bucură-te, cuvânt cu dumnezeiască rodire;
Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul 1

Pe luceafărul din Lainici, pe Irodion cel cu numele de Apostol, toţi să-l lăudăm; că acesta, ajungând iscusit duhovnic, al Olteniei păstor s-a arătat strălucit, iar în munte a înmulţit pe ucenicii săi, care-i strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Irodioane, de Dumnezeu înţelepţite!

Acatistul Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii

/ multumesc2014 / Un comentariu

sf_andrei_patras_grecia_foto-bogdan_zamfirescu_1

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Apoi aceste tropare:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca Unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tai; miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și Numele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Psalmul 50

l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

CREZUL

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pontiu Pilat, și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi;
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slava, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl și cu Fiul, este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.
Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin!

Apoi se zic următoarele Condace și Icoase:

Izvorul-1-400x600

Condacul 1:

Pe Fântâna cea pururea curgătoare și viețuitoare, pe Izvorul cel dumnezeiesc carele izvorăște apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-L lăudăm cei ce cerem Lui dar, ca Cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apa cu credință și să zicem : „rugămu-ne, rourează-ne cu darul tău”, ca să strigăm ție : Bucură-te, ceea ce ești Izvor de viață dătător!

izvorul-tamaduirii-ce-nu-ai-voie-sa-faci-in-vinerea-luminata-521077

Icosul 1:

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca să Te slăvesc strigând către Izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea cu mările reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame, al doilea care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apă care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mână de mântuire care te faci arătată spre trebuință celor ce cer bogata Ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, Izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tu tuturor le dai celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupului;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

images

Condacul al 2-lea:

Stăpânul cerului și al pământului, lucruri minunate și prea slăvite a săvârșit întru Tine, Ceea ce ești cu totul fără prihană, pentru că de sus a picurat, arătat, ca o ploaie în pântecele Tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-Te pe Tine Izvor de tămăduiri, care vindeci pe toți cei ce-Ți cântă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dumnezeiesc Izvor al raiului Fecioară și Maică cerească pe Tine Te numim după vrednicie, căci curgerea și darul Izvorului Tău a străbătut în cele patru părți ale pământului, care se acoperă pururea cu străine minuni, de apa ce se dă spre băutura tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toți creștinii, cu credință alergăm la Izvorul Tău, scoțând totdeauna apa, cu sfințenie și cu dulceață zicând:
Bucură-te, Izvorul curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că în dar reverși din destul, bogate vindecări celor bolnavi;
Bucură-te, că pe orbi, ce aleargă la Tine, a vedea lămurit îi faci;
Bucură-te, că pe mulți șchiopi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai înviat.
Bucură-te, minune străină, acoperită pururi de slava celui Prea Înalt;
Bucură-te, că pe Tine Te numim Rai curgător;
Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând adapi sufletele cele însetate de viață;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 3-lea:

Puterile Tale cele mari și pline de minuni nedeșertate și mai presus de fire pe care tuturor le reverși, cine le va putea spune, o, Izvorule dătător de daruri; că nu numai că gonești bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la Tine cu dragoste, ci și patimile cele sufletești le speli, curățindu-le, la toți cei ce-Ți cântă Ție: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Pe Norul cel ceresc cu cântări minunate să-L lăudăm credincioșii, care pe picătura Hristos, dătătorul de viață, pe pământ L-a plouat, pe Apa cea dumnezeiască și vie, cea săltătoare și izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă credincioșilor care cântăm:
Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeiești, Ceea ce după băutură niciodată nu se deșartă;
Bucură-te, Ceea ce alungi setea care topește sufletele;
Bucură-te că din pântecele minții cei ce beau înțelepțește, revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te că tuturor le izvorăști darul din destul;
Bucură-te, Izvor de viață primitor care pururi izvorăște daruri;
Bucură-te, Fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă și neputincioasă;
Bucură-te, vedere orbilor;
Bucură-te, dumnezeiască curăție a celor leproși;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 4-lea:

Izvorăște-mi mie Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile cuvântului, ca să laud Izvorul Tău, care izvorăște viață și dar credincioșilor, că Tu pe Cuvântul Cel dintr-un Ipostas L-ai izvorât nouă și locul cel de tămăduire, de obște, fă-l cu adevărat și gata îl arată tuturor celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Biserica Ta, Preacurată Fecioară, se arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzuta, ridică arătat pe credincioșii cei ce aleargă la Dânsa și tuturor izvorăști dulceață din destul. Pentru care și noi nevrednici cu cântări duhovnicești, veselindu-ne zicem:
Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viață;
Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;
Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;
Bucură-te, răcoreala celor înfierbântați de arșita păcatelor;
Bucură-te, luminarea ochilor orbiți de neștiință;
Bucură-te, auzirea celor surzi;
Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;
Bucură-te, loc de tămăduire sfințit cu adevărat;
Bucură-te, că ne izvorăști din ceruri daruri fără împuținare;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 5-lea:

Daruri din destul curg din Tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăști apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioșilor celor însetați de viață și gonești arșița păcatelor celor ce-Ți zic: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Neamul omenesc, Te laudă pe Tine Preacinstită, că tuturor le izvorăști din ceruri daruri fără încetare, arătându-Te pe Tine izvor nemuritor, Dumnezeiască Mireasă, nouă celor ce-Ți aducem aceste cântări de laudă:
Bucură-te, izvorâtoarea apei lui Hristos, din care se adapă toată lumea;
Bucură-te, că Făcăorul tuturor întru Tine ca o picătură S-a pogorât arătat;
Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a privi lumina;
Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoșată;
Bucură-te, curățirea leproșilor și sugrumarea diavolilor;
Bucură-te, că pe împărați i-ai făcut credincioși desăvârșiți;
Bucură-te, înțelepciunea celor simpli;
Bucură-te, bogăție de daruri a săracilor;
Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 6-lea:

Lucru cu adevărat necuprins și mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru Tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului Tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, care firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care și noi cu umilință ne rugăm: nu ne trece cu vederea, grăbește ajutătoarea noastră grabnică și ne izbăvește din cursele vrăjmașilor ca să Te lăudam zicând așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Măririle minunilor Izvorului Tău Fecioară Preacurată, cine le va putea spune că Ceea ce cu adevărat ai înspăimântat gândul omenesc prin picăturile Izvorului Tău, de care povestesc limpede lâna și mana și Siloamul și piatra ceea ce a izvorât și pridvorul lui Solomon. Darul Tău, este mai presus de cuvânt și de gând; drept aceea și noi într-o unire de gânduri cântăm laudele acestea:
Bucură-te, Fecioară că din Tine se revarsă apa care vindecă patimile cele aducătoare de moarte;
Bucură-te, că din izvorul Tău a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrenă;
Bucură-te, grabnică vindecătoare a bolilor celor cumplite;
Bucură-te, că prin stropirea cu apă, credincioșii se sfințesc;
Bucură-te, Fântâna bucuriei celei neîncetate;
Bucură-te, izvorule al frumuseții celei negrăite;
Bucură-te, dezlegarea tuturor bolilor;
Bucură-te, râul cel prea limpede care faci sănătoși pe cei credincioși;
Bucură-te, apa care dai tămăduiri celor bolnavi de felurite boli;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 7-lea:

Apa înțelepciunii și a vieții izvorând lumii, pe toți chemi Născătoare de Dumnezeu să scoată apele cele de mântuire și cu ea să stingă cărbunii înșelăciunii și ai necurăției; drept aceea și noi credem cuvintele Fiului Tău, Stăpână, Care a zis: „că în veci nu vor înseta, cei ce cu credință vor bea din ea” zicând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Pântece mai înainte sterp ai dezlegat arătat, cu curgerile izvorului Tau, că și nașteri dăruiești, ca Ceea ce ai născut pe Stăpânul tuturor, pentru care și noi bucurându-ne zicem:
Bucură-te, curgerea înțelepciunii care curățește necunoștința;
Bucură-te, amestecare care picură dumnezeiască dulceață inimii;
Bucură-te, paharul manei cel de viață turnător;
Bucură-te, baie de Dumnezeu izvorâtă
Bucură-te, Ceea ce izvorăști liniștea neputințelor;
Bucură-te, Ceea ce stingi văpaia bolilor;
Bucură-te, Ceea ce ai liniștit frigul și ai stins aprinderea înfocării;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 8-lea:

Minunile Tale cele neauzite Stăpână, fac pe toți credincioșii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului Tău; pe cei muți și surzi ca și cum ar fi grăitori îi face, iar pe cei ce pătimesc cumplit, îi vindecă, și tămăduiește desăvârșit pe cei ce-Ți cântă cu credință ție: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Pe toate apele le covârșește Fecioară, Curată, apa izvorului Tău, care dăruiește arătat izbăvirea de boli cumplite și dă sufletelor toată sănătatea, ca Ceea ce se revarsă mai presus de fire tuturor celor ce cântă:
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la Tine îi scoți din cuptorul patimilor;
Bucură-te, ușă prin care străbat razele luminii și luminează ochii trupești și sufletești;
Bucură-te, Ceea ce singura ești mângâierea pământenilor;
Bucură-te, izvor prea cinstit;
Bucură-te, că prin curgerea izvorului Tău, diavolii s-au înfricoșat;
Bucură-te, că pe Leon l-ai făcut călăuză orbului neștiutor spre al Tău izvor;
Bucură-te, că va fi împărat l-ai încredințat;
Bucură-te, că el spre mulțumire biserică în numele Tău a ridicat;
Bucură-te, că Tu dar făcător de minuni de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că pătimașii ce cu credință năzuiesc la izvorul Tău se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de apă neîmpuținată și de boli vindecător;
Bucură-te, că izvorul Tău tuturor este îndeajuns îndestulător;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 9-lea:

Lumină tuturor mădularelor omenești făcându-Te Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care ai născut pe Făcătorul și Ziditorul tuturor și acum din amestecarea tinei și a apei ai luminat negrăit ochii orbului, cel ce se născuse orb și care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea și văzând lumina și marea minune izvorâtă din milostivirea Ta cea negrăită a zis: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Siloamul vindeca bolile, însă mai presus s-a arătat Prea Sfântă Stăpână izvorul Tău făcător de minuni, fiindcă acesta nu numai o dată într-un an și nu numai acei ce iau mai întâi, dobândesc sănătate, ci de-a pururea vindecă toată rana sufletească și trupească a celor ce cu bună credință și cu dragoste vin către Tine strigând:
Bucură-te, scăldatoarea în care se afundă toate durerile noastre sufletești și trupești;
Bucură-te, vas cu care primim bucuria și mântuirea;
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață;
Bucură-te, lemn care îndulcești apele cele amare ale mării lumești;
Bucură-te, Izvor nesecat al apei celei dătătoare de viață;
Bucură-te, Ceea ce îndulcești necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, apă care curățești spurcăciunea păcatului;
Bucură-te, încetarea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 10-lea:

Vrând să vădești minunile cele de la izvorul Tău, ai poruncit Stapână lui Leon să ducă orbul în partea cea mai dinlăuntru a pădurii și să-i stingă setea cea trupească cu apă; iar cu tină să-i ungă ochii lui cei întunecați, pentru ca să cunoască puterea Ta și să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta și noi nu tăinuim minunile și facerile Tale de bine către noi robii Tăi, ci cu mulțumire proslăvim pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Viața noastră pământească afundată fiind în tina păcatelor, sufletul de păcate îmbolnăvit, trupul de dureri chinuit, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne pedepsește. Către Tine dar alergăm Maica lui Dumnezeu și înaintea izvorului Tău cădem rugându-Te: spală tina păcatelor, vindecă sufletele îmbolnăvite și trupurile chinuite le îndreptează, iar noi cu bucurie să strigăm Ție:
Bucură-te, vindecarea patimilor sufletești;
Bucură-te, izbăvirea durerilor și chinurilor trupești;
Bucură-te, voința cea bună a lui Dumnezeu către noi cei păcătoși;
Bucură-te, adevărata îndreptare a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru păcatele lor;
Bucură-te, baie care speli cugetele noastre murdare de fărădelegi;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Izbăvitorul care în dar curață fărădelegile noastre;
Bucură-te, că prin Tine, după măsura credinței se dau vindecări;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veșnice;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 11-lea:

S-a înălțat apa izvorului Tău, Curată, mai presus de ceruri și de adâncurile pământului, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatră și dăruire de mană, slobozitoare de boală și mântuitoare, pentru aceasta mulțimea credincioșilor veselindu-se saltă cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Fântână izvoratoare de viață plină de daruri dumnezeiești s-a arătat nouă Prea cinstit Izvorul Tău, Stăpână, spre băutura, sfințirea și mângaierea noastră; iar noi cu dragoste cinstindu-l și cu credință îngenunchind înaintea lui strigăm Ție:
Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii păcătoșilor;
Bucură-te, vindecarea a toate neputințele;
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunile credincioșilor Fiului Tău și Dumnezeului nostru;
Bucură-te, pământul făgăduinței din care ne izvorăsc toate bunătățile cerești și cele pământești;
Bucură-te, Ceea ce adapi brazdele pe care cresc mulțimea îndurărilor;
Bucură-te, Ceea ce ne povățuiesti pe noi către patria cerească;
Bucură-te, roua florilor celor neveștejite;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 12-lea:

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, fă-ne vrednici de darurile Tale și te rugăm, treci cu vederea păcatele noastre, dând tămăduire celor ce cu credință se apropie de izvorul Tău și cer binecuvântare și iertare de păcate cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Nu cerem mai multă îndurare de la Tine Stăpână, decât precum Te-ai milostivit și ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la ajutorul Tău și au dobândit cele de folos, așa Te milostivește deci și spre noi, cei ce suntem cuprinși de faptele cele rele ca să Te slăvim pe tine, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, nădejdea noastră în viață și după moarte;
Bucură-te, cununa cea slăvită a celor ce au credință și se luptă împotriva ispitelor;
Bucură-te, Ceea ce dai veșnica mântuire celor ce se ostenesc în viață călugărească;
Bucură-te, Ceea ce izbăvești omenirea din foametea sufletească și trupească;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, Ceea ce ne păzești pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, păzitoarea celor ce călătoresc pe pământ, pe apă și în văzduh;
Bucură-te, că în orice vreme secetoasă cerem ajutorul Tău, pe care îl și dobândim;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, că prin minunile Tale ai bucurat tot neamul creștinesc;
Bucură-te, Ceea ce ești Izvor de viață dătător!

Condacul al 13-lea:

O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Izvorul cel nedeșertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătății, nădejdea și mântuirea tuturor creștinilor, la Tine ridicăm ochii sufletelor și ai trupurilor noastre, către Tine tindem mâinile noastre cele slabe și din adâncul inimii strigăm Ție : Caută spre noi dintru înălțimea Ta cea sfântă, vezi credința și umilința sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră care o facem către Tine din inima noastră cea împietrită și depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea și toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viață. Vindecă toate bolile și neputințele noastre cele sufletești și trupești, dăruiește-ne sănătate și cu rugăciunile Tale ne izbăvește de veșnica muncă ca să-Ți cântăm ție neîncetat: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Născătoare de Dumnezeu Fecioară…, Condacul 1: Pe Fântâna cea pururi curgătoare…, apoi această

   Rugăciune:
Prea Sfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ocrotitoarea neamului omenesc, căreia Stăpânul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos ne-a înfiat când era pe Crucea patimilor Sale, văzându-Te pe Tine Maica Sa și pe ucenicul pe care-l iubea, a zis: Femeie iată fiul Tău și ucenicului Fiule iată Mama ta, deci prin aceasta toti câți credem în patima Lui cea făcătoare de viață, cei care am fost atinși de veninul șarpelui și de acul morții și care prin „Rana Lui ne-am vindecat”, Ție ne-a încredințat Stăpânul ca să ne fii Maică, pentru că numai o maică adevărată poate să cunoască toate durerile și suferințele fiilor săi.
Tu Prea Sfântă Stăpână, care din neamul omenesc fiind știi câte suferințe au căzut asupra acestui neam, din pricina păcatelor lui; dăruitu-ne-ai Izvorul Tău cel dătător de multe vindecări pe care-l prăznuim astăzi.
Tu ai facut ca orbul să se rătăcească în căutarea izbăvirii, iar pe bunul și blândul Leon să-l găsească și să-i stingă setea cu apa izvorului Tău și prin spălare i-ai dăruit vederea.
Dar nu numai orbul s-a îndulcit de mila Ta, ci și Leon, pentru bunătatea inimii lui i-ai dăruit împărăția Bizanțului.
Lui Iustinian împăratul i-ai dăruit vindecare de boala lui cea fără de leac și tuturor celor ce au alergat cu credință le-ai dăruit izbăvire din multe feluri de boli, prin multele minuni date de Atotputernicul Dumnezeu prin mijlocirea Ta de Maică, pe care cine le va putea spune după vrednicie și ce grai le va putea grăi.
De aceea și noi acum cădem în genunchi în fața milostivirii Tale, ca uneia care cunoști cât de mare este slăbiciunea noastră, cât de groaznică ne este căderea, cât de departe suntem de adevărata cale a dreptății dumnezeiești; am căzut, ne-am depărtat, toți ne-am abătut, împreună netrebnici ne-am făcut.
Cine ne va ajuta, cine ne va ridica pe noi, dacă nu Tu care ești Maica noastră cea bună și milostivă, care totdeauna mijlocești la Fiul Tău și Dumnezeul nostru pentru iertarea păcatelor noastre celor multe, de aceea și acum în această zi în care prăznuim amintirea Izvorului Tău celui făcător de minuni; cădem la Tine și cu umilință ne rugăm, să mijlocești la Cel Atotputernic și Atotmilostiv, ca să trimită acestei ape Sfințite în această zi de praznic, darul Siloamului, puterea îngerului de la lacul Vitezda, și marea Ta milostivire de la izvorul cel arătat lui Leon, ca să curățească păcatele noastre și să tămăduiasca toată boala și toată neputința noastră cea sufletească și trupească, ca unde s-a înmulțit păcatul să prisosească harul și unde lipsește sănătatea să plinească această lipsă bogăția darurilor Izvorului Tău celui făcător de minuni.
Ca totdeauna binecuvântând pe Stăpânul și pe Tine mărindu-Te să ne învrednicim de împărăția Fiului Tău și Dumnezeului nostru, ca să strigăm Ție cu mulțumire miluiește-ne pe noi Împărăteasă a Izvorului tămăduirii.
Amin!

Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Binecuvintează…
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Amin!

Imaginea: Icoana Maicii Domnului Izvorul Tămăduirii de la Sf. Mănăstire Ghighiu

Acatistul Sfintei Învieri a Domnului

/ multumesc2014 / Un comentariu
10153050_758457254185503_2735836919798842479_n
 
 https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 2:

Văzând, Doamne, oamenii căzuți, Te-ai întrupat și ai înviat pe toți, dăruindu-le celor înviați toate spre mântuire. Înviază-ne și pe noi cei omorâți din pricina păcatelor, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 2:

Mintea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieții înviază, omorând moartea. Pentru aceasta, numai cu inima simțind bucuria învierii și astfel fiind luminați, cu glas de bucurie duhovnicească grăim către Tine unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai intrat prin ușile încuiate, intră și în casa sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne și pe noi, pe calea acestei vieți, și ne mântuiește;
Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde și inima noastra cea rece, spre dorirea de slava Ta;
Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut întru frângerea pâinilor, dă-ne și noua a Te cunoaște în dumnezeiasca împărtășanie;
Iisuse, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne și nouă pe acest Duh mângâietor de la Tatăl;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 3:

Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazăr, înviază-ne și pe noi cei ce suntem doborâți de patimi și zăcem în păcatul nepocainței, ca sculându-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia!

Icos 3:

Având putere asupra morții, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheamă-ne și pe noi, din adâncul păcatelor noastre, ca și noi, curățindu-ne simțirile, Ție, celui ce strălucești cu lumina cea neapropiată, cu bucurie să-Ți aducem cântare de biruință, așa:
Iisuse, biruitorul morții, biruiește patimile noastre cele rele;
Iisuse, Datatorule de viață, dă-ne și noua o viață mântuitoare;
Iisuse, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;
Iisuse, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini și doi pești, cinci mii de bărbați în pustie, afară de femei și copii, hrănește-ne și pe noi cu pâinea Ta cerească;
Iisuse, nădejdea celor căzuți, scoate-ne și pe noi din adâncul răutăților noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 4:

Viforul patimilor ne tulbură și ne îneacă; ci Te rog pe Tine Iisuse, întinde-ne, ca și lui Petru, mâna Ta cea de ajutor și, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne și ne înalță a cânta Ție: Aliluia!

Icos 4:

Având îmbucurătoarea veste a învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc și pământul se bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veșnica, îndrăznim a-Ți cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce șezi întru lumina cea neapropiată, fii aproape tuturor creștinilor, după îndurările Tale;
Iisuse, Cel ce iubești zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urmă;
Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, întoarce la Tine și inima noastră cea ticăloasă;
Iisuse, Cel ce împlinești toate cererile cele bune, împlinește și doririle noastre cele bune, ca mai mult decât toate să Te iubim pe Tine;
Iisuse, Cel ce primești orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 5:

Viață de Dumnezeu plăcută izvorăște din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugăm pe Tine, ca să nu ne piardă pe noi ucigătorul de suflete, nici să ne închidă gura ca să murim nepocăiți, ci învrednicește-ne să-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă și neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii și purtătorul de viață mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel neroditor al sufletelor noastre udându-l, ne-a învățat pe toți a cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învrednicește-ne fără de lipsă, a primi acest prea cinstit sânge;
Iisuse, Cel ce trimiți ploaie asupra celor drepți și asupra celor păcătoși, stropește-ne și pe noi cu harul Tău, ca să aducem roadă duhovnicească;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasa care Ți-a sărutat cu lacrimi de pocăință picioarele Tale, da-ne si nouă a-Ți uda picioarele Tale cu lacrimi de umilință;
Iisuse, Cel ce ai întărit pe Toma în credința învierii Tale, dă-ne și nouă credință nefățarnică;
Iisuse, Cel ce ai zis: căutați și veți afla, dă-ne și nouă a Te gasi pe Tine;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 6:

Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria învierii tale, celei purtătoare de viață, Iisuse, Dumnezeul nostru, dă să fim și noi, păcătoșii, părtași acestei învieri, ca neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind la toată lumea cu învierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină: și cerul și pământul și cele de dedesubt; ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care întăriți fiind vom cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează și ochii noștri cei întunecați;
Iisuse, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne și pe noi de pe pământ la cer;
Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât cu lumina Ta cea dumnezeiască în cele de dedesubt, pogoară-Te și în adâncul inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce ai scos din temnițele iadului sufletele ce te așteptau, scoate-ne și pe noi, păcătoșii, din întunericul mâhnirii, căci viața noastră de iad s-a apropiat;
Iisuse, Cel ce tuturor le întinzi prea curatele Tale mâini, cuprinde-ne și pe noi, ticăloșii, în brațele Tale;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 7:

Vrând Domnul Hristos ca să descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui Caiafa și nestricând-o, înaintea celor ce-L păzeau, ca un purtător de biruință s-a sculat și ne-a învățat a-i cânta: Aliluia!

Icos 7:

Minunat și cu neputință este a pricepe, cum ieri ne-am îngropat împreuna cu Tine, Hristoase, iar azi ne sculăm împreună cu Tine, în Duh. Dar cu bucurie Îți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai înviat și ai dat în dar tuturor viață, întraripează mintea noastră, ca să-Ți urmeze Ție pururea;
Iisuse, Cel ce ai sfințit pământul cu picioarele Tale, sfințește și gândurile noastre, cele care se înalță la Tine;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit a se zugrăvi cinstitul Tău chip, dă-ne și nouă a avea pururea în sufletele noastre chipul învierii Tale;
Iisuse, Cel ce ai primit cei doi bani ai văduvei, primește și de la noi cântarea aceasta;
Iisuse, Cel ce n-ai osândit pe femeia desfrânată, ci, prin puterea Ta, ai îndreptat-o pe calea cea buna, nu osândi nici buzele noastre cele întinate care Te sărută pe Tine, prin cântări de laudă;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 8:

Străin lucru, că pe Dumnezeu întrupat și înviat din morți, noi astăzi cu cugetul văzându-L, toată grija cea lumească să o lepădăm. Și că pe Împăratul tuturor să-L primim și să-I cântam Lui: Aliluia!

Icos 8:

Totul ai fost iubire, Iisuse, către omul cel căzut, și ai pus la dumnezeiasca strajă pe de Dumnezeu grăitorul Avacum, să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit luminat despre învierea ta. Pentru aceasta și noi grăim Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai fost păzit de ostași, trimite la straja sufletelor noastre pe ingerul păzitor, pe care noi îl alungăm cu păcatele noastre, ca să ne păzească și să ne călăuzească spre mântuire, pentru învierea Ta;
Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta strălucire ochii celor ce Te străjuiau, întoarce ochii noștri de la deșertăciune și-i luminează, spre cunoștința adevărului;
Iisuse, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: „Mă iubești?”, dă-ne și noua să avem chipul dragostei lui de la urmă;
Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Tine, iartă și nouă lepădările cele din fiecare ceas, de poruncile Tale;
Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega și a dezlega, dezleagă-ne și pe noi de nedreptățile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 9:

Toată firea omenească în Tine s-a preaslăvit, cu învierea Ta, Iisuse, și prin aceasta s-a dăruit nestricăciune trupurilor sfinților, adeverindu-se aceasta prin moaștele sfinților și cântându-Ți cu umilință: Aliluia!

Icos 9:

De Dumnezeu grăitorii ritori mânecă cu duhul întâmpinând ieșirea din mormânt, și în loc de mir, cântare Îți aduc Ție, ca soarelui dreptății și Stăpânului; cu ale căror cântări, primește și aceste rugăciuni ale noastre:
Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe Tine, primește și ale noastre cântări de laudă, de mulțumire și de cerere;
Iisuse, soarele dreptății, luminează sufletele noastre cele întunecate;
Iisuse, Cel ce pe pescari i-ai făcut vânători de oameni, atrage și voia noastră cea rea, spre ascultarea Ta;
Iisuse, Cel ce pe Saul l-ai prefăcut în mai-marele Apostol, înțelepțește-ne și pe noi cei ce rătăcim;
Iisuse, pentru rugăciunile acestui Apostol și ale tuturor sfinților Tăi, fie-Ți milă de noi păcătoșii;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 10:

Voind a mântui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorât pe pământ și Însuți Dumnezeu fiind, ai primit neputințele noastre, ca și în ele să se arate puterea Ta, care ne îndeamnă a cânta: Aliluia!

Icos 10:

Cel ce ai înviat, Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorât în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat legăturile cele veșnice, în care se țineau legate sufletele, slobozește-ne și pe noi de legăturile păcatului, ca să-Ți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai încredințat pe iubitul Tău ucenic Maicii Tale, încredințează-ne și pe noi îngrijirii ei, celei mântuitoare;
Iisuse, Cel ce suferințele Maicii Tale le-ai prefăcut în bucurie, dă-ne și nouă, nevrednicilor, cu răbdare să purtăm crucea noastră;
Iisuse, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maica Ta, dă-ne și nouă, păcătoșilor, ca să fim sub acoperământul ei;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Tine, dă-ne și nouă blândețile și curăția inimii pruncilor;
Iisuse, Cel ce ai liberat pe desfrânata și i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, dă-ne și nouă ca de acum să nu Te mai întristăm;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 11:

Cântare de umilință, despre învierea Ta, binevoiește ca să-Ți aducem Ție, Mântuitorul nostru. Și prin aceasta să primească sufletele noastre mirul vindecărilor de nălucirile cele vătămătoare, ca să-Ți cântăm Ție pururea: Aliluia!

Icos 11:

Primind, prin învierea Ta, razele strălucitoare ale darului, și prin aceasta, ca prin oglindă, duhovnicește văzând scularea Ta cea aducătoare de viață, ne închinăm cinstitei Tale cruci și slăvitei învierii Tale, pe care o lăudam și o slăvim, cântând așa:
Iisuse, Cel ce ai plecat cerul, primește și rugăciunea noastră, ca un îndurător;
Iisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoară poftele noastre cele trupești;
Iisuse, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, da-ne și nouă cu totul a ne preda Ție;
Iisuse, Cel ce Te-ai suit la ceruri, ca să pregătești locașuri celor ce Te iubesc pe Tine, așază-ne și pe noi în locașurile Tale;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, numără-ne și pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 12:

Darul Tău dă-ni-l nouă, Iisuse, Cel ce pe toți ne-ai iubit, și primește rugăciunea noastră, ca o pârgă, ce-Ți aducem Ție. Și depărtează de la sufletele noastre tot gândul cel viclean, ca fără osândă să-Ți cântam Ție: Aliluia!

Icos 12:

Cântând preaslăvită învierea Ta, Te slăvim pe Tine, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, și credem că dăruiești tuturor viața veșnică. Pentru aceasta, întru această numită și sfânta zi, ca frații unul pe altul să ne îmbrățișăm. Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru învierea Ta. Deci cu o gură și cu o inimă să cântăm unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează pe Tine, binecuvintează și acum osteneala noastră cea după putere;
Iisuse, Cel ce sfințești pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, sfințește și doririle și gândurile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai făgăduit să fii cu cei credincioși până la sfârșitul veacului, fii neîncetat și cu noi păcătoșii;
Iisuse, Cuvântul cel Adevărat al Tatălui, curăță cuvintele noastre cele nevrednice, ca să Te lăudăm pe Tine;
Iisuse, Paștile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viață, sălășluiește-ne în locașul Tău, luminându-ne haina sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 13:

O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte și celor din morminte le-ai dăruit viața, primește ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puțină rugăciune. Și dăruiește-ne nouă, celor ce suntem în mormântul nesimțirii, viața veșnică, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Acest acatist se citește de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Acatistul Sfintelor şi Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
11150279_954498384581388_4435216954117080840_n

Tropar, glasul al 5-lea:

Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur, şi nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor merge să Se junghie şi să Se dea spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi puterea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi strigând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Condacul 1

Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 2-lea

Văzându-Te pe Tine îngerul în grădina Ghetsimani, în rugăciuni nevoindu-Te până la sudoare de sânge, stând înaintea Ta, Te întărea, când Te îngreunau ca o sarcină păcatele noastre. Căci Tu, pe Adam ridicându-l, l-ai adus înaintea Tatălui, plecându-Ţi genunchii şi rugându-Te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credinţa şi cu dragoste Îţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea neînţeleasă a pătimirii Tale celei de voie n-au înţeles-o iudeii. Pentru aceea, când Te căutau pe Tine noaptea cu făclii, le-ai zis lor: „Eu sunt”; iar ei, deşi au căzut la pământ, după aceea Te-au dus legat la judecată. Dar noi, căzând cu umilinţă şi cu dragoste, strigăm Ţie:
Iisuse, Cel ce eşti Lumina lumii, ai fost urât de toată lumea cea vicleană;
Iisuse, Cel ce locuieşti întru lumina cea neapropiată, ai fost prins de stăpânitorii întunericului;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte, de fiul pierzării ai fost dat la moarte;
Iisuse, Cel ce Te dăruieşti tuturor în dar, ai fost vândut pentru treizeci de arginţi;
Iisuse, Cel fără de vicleşug, de vânzătorul Iuda cu vicleşug ai fost sărutat;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeirii Tale ai arătat dinainte lepădarea cea de trei ori a ucenicului Tău. Dar el, deşi s-a lepădat de Tine cu jurământ, după aceea, când Te-a văzut în casa Arhiereului pe Tine, Domnul şi Învăţătorul lui, a plâns cu amar. Caută dar şi spre noi, Doamne, şi inimile noastre cele împietrite umple-le de dragostea Ta, iar ochilor noştri dă-le lacrimi de pocăinţă, ca să ne spălăm păcatele noastre, strigând către Tine: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având cu adevărat stăpânire ca un Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec, ai stat înaintea Arhiereului Caiafa, cel fărădelege, Tu, Cel ce eşti Domnul şi Stăpânul tuturor, primind să fii chinuit de cei pe care Însuţi i-ai zidit; pentru aceasta primeşte acum de la noi această rugăciune:
Iisuse, Cel ce eşti dorirea tuturor, dacă, pentru frică, Apostolul Petru de Tine s-a lepădat, nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, ci ne mântuieşte;
Iisuse, ajută-ne să nu ne lepădăm de Tine;
Iisuse, Cel ce eşti fără de preţ, dar cu preţ ai fost vândut, scapă-ne şi pe noi de vrăjmaşi;
Iisuse, Arhiereule, Cel ce în Sfânta Sfintelor ai intrat, curăţeşte-ne şi pe noi cu sfânt Sângele Tău de toate întinăciunile trupeşti şi sufleteşti;
Iisuse, Cel ce ai fost legat, dar singur ai puterea de a lega şi dezlega, dezleagă păcatele noastre cele multe;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 4-lea

Iudeii, cu viforul uciderii lui Hristos suflând şi glasul tatălui minciunii ascultând, al diavolului cel ucigător de oameni, Te-au lepădat pe Tine, Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa cea adevărată. Iar noi pe Tine, Hristoase, puterea lui Dumnezeu în care sunt tăinuite toate vistieriile înţelepciunii, mărturisindu-Te, strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Pilat blândeţea graiurilor Tale, Te-a dat ca pe un vrednic de moarte spre răstignire, deşi singur a mărturisit că nici o vină n-a aflat întru Tine. Mâinile şi-a spălat, însă inima şi-a întinat-o, iar noi, minunându-ne de taina Pătimirii Tale celei de voie, cu umilinţă strigăm către Tine:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu şi al Fecioarei, muncit ai fost de fiii celor fărădelege;
Iisuse, Cel ce îmbraci cu podoabă cerul şi pământul, gol ai fost şi batjocorit;
Iisuse, Cel ce speli rănile păcatelor, rănit ai fost;
Iisuse, Împăratul tuturor, în loc de dragoste şi mulţumire, chinuri aspre de la fiii lui Israel ai primit;
Iisuse, Cel ce pentru noi ai fost chinuit şi batjocorit şi rănit, tămăduieşte rănile sufletelor şi trupurilor noastre;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 5-lea

Cu sângele rănilor Tale Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină. Ştim cu Proorocul, ştim cu adevărat pentru ce sunt roşite hainele Tale; noi, Doamne, cu păcatele noastre Te-am rănit pe Tine; încă Ţie, Celui ce ai fost rănit pentru noi, Îţi strigăm cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzându-Te pe Tine cu Duhul mai-înainte grăitorul de Dumnezeu Isaia, plin de răni şi fără de cinste, înspăimântat fiind a strigat: „Văzutu-L-am pe El şi nu avea chip, nici frumuseţe”. Iar noi, privindu-Te răstignit pe Cruce, cu credinţă strigăm:
Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai răbdat, cu slavă şi cu cinste L-ai încununat pe om;
Iisuse, Cel ce pălmuit ai fost pe faţă, spre a Cărui faţă îngerii a căuta nu pot;
Iisuse, Care cu trestia ai fost bătut peste cap, pleacă-ne spre smerenie capetele noastre;
Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminoşi cu sânge I-ai avut întunecaţi, întoarce ochii noştri ca să nu vadă deşertăciunile lumii;
Iisuse, Care ai fost bătut şi cu toate mădularele dureri ai suferit, fă-ne întregi şi sănătoşi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoinţei Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului că nimic vrednic de moarte nu se află întru Tine, dar iudeii ca nişte fiare sălbatice, văzând sângele Tău, scrâşneau din dinţi strigând: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L”, iar noi, sărutând preacuratele Tale răni, cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-ai la arătare spre mirarea îngerilor şi a oamenilor. Pilat pentru Tine a grăit: „Iată Omul!”. Veniţi dar cu toţii, să ne închinăm Domnului Iisus, Celui ce pentru noi a fost batjocorit, şi să-I strigăm:
Iisuse, Făcătorul şi Judecătorul tuturor, Tu Te-ai lăsat judecat şi chinuit de cei ce prin Tine s-au zidit;
Iisuse, dătătorul înţelepciunii, celor fără de minte răspuns nu ai dat;
Iisuse, Cel ce tămăduieşti pe cei bolnavi de păcate, dă-ne alinare prin pocăinţă;
Iisuse, Păstorul cel Bun, Cel ce ai fost batjocorit de demoni, umple inimile noastre de dragostea Ta;
Iisuse, primeşte-ne în ceata aleşilor Tăi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 7-lea

Vrând să izbăveşti pe om din robia vrăjmaşului, Te-ai smerit pe Tine înaintea vrăjmaşilor Tăi, Iisuse, şi ca un miel fără de glas, spre junghiere ai fost adus, răni pretutindeni răbdând, ca întru totul să-l vindeci pe omul care Îţi cântă: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Îndelungă răbdare ai avut când ostaşii Te batjocoreau, după porunca judecătorului nedrept, cu răni cumplite chinuind trupul Tău, care s-a umplut în întregime de sânge; pentru aceasta cu lacrimi de umilinţă strigăm Ţie:
Iisuse, Iubitorule de oameni, Care de oameni cu spini ai fost încununat;
Iisuse, Cel fără de patimă, care grele pătimiri ai răbdat ca pe noi din patimă să ne izbăveşti;
Iisuse, Mântuitorul nostru, mântuieşte-ne pe noi cei vrednici de toată osânda;
Iisuse, sprijinitorul şi întăritorul nostru, Care ai fost părăsit de toţi, întăreşte-ne pe noi, robii Tăi;
Iisuse, bucuria noastră, Cel ce tare ai fost necăjit de oameni, veseleşte-ne pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 8-lea

În chip minunat s-au arătat Ţie Moise şi Ilie pe Muntele Taborului, grăind despre moartea Ta pe care aveai să o pătimeşti în Ierusalim, acolo văzând slava Ta, iar aici mântuirea primind-o, cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pentru mulţimea păcatelor mele ocări şi chinuri ai răbdat, Hristoase, pretutindeni de cei răi ai fost gonit, ca unii ce Te socoteau a fi împotriva Cezarului, iar alţii ca pe un făcător de rele Te judecau, încât strigau: „Ia-L şi răstigneşte-L!”. Dar noi pe Tine, Domnul Cel răstignit pentru mântuirea noastră, din adâncul inimii Te rugăm:
Iisuse, Judecătorul nostru, Care cu nedreptate ai fost judecat, nu ne judeca pe noi după faptele noastre;
Iisuse, ajutorul nostru, Cel ce ai pătimit pe Cruce, în ceasul necazurilor nu ne lăsa pe noi;
Iisuse, Care ai strigat către Tatăl pentru ajutor, ajută-ne în neputinţele noastre;
Iisuse, Mântuitorul nostru, Care necinste ai primit, nu ne lipsi de slava Ta, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce ne-ai învăţat adevărata smerenie, nu ne lepăda pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 9-lea

Toată firea s-a clătinat, văzându-Te pe Tine răstignit pe Cruce, soarele în cer razele şi-a ascuns, pământul s-a cutremurat, catapeteasma templului s-a despicat, pietrele s-au sfărâmat, iadul pe morţi i-a scos afară, iar noi, cu credinţă şi cu smerenie închinându-ne Sfintelor Tale Pătimiri, cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori, deşi mult grăiesc, nu pot să dea mulţumire vrednică dumnezeieştilor Tale Pătimiri, iar sufletele şi trupurile noastre, inimile şi toate mădularele noastre, cu umilinţă se roagă către Tine, Iubitorule de oameni:
Iisuse, Cel ce pironit fiind pe Cruce mâinile către toţi ai întins, pironeşte şi zapisul greşelilor noastre;
Iisuse, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce în coastă ai fost împuns, învredniceşte-ne a intra în cămara Ta cea cerească;
Iisuse, Cel ce ai fost răstignit, răstigneşte păcatele şi patimile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai săvârşit în chinuri, dă-ne nouă să nu judecăm şi să nu osândim pe nimeni;
Iisuse, Mult-milostive, să nu cadă peste noi osânda Ta;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti lumea, ai tămăduit, Doamne, orbii, şchiopii, surzii şi leproşii, duhurile cele rele le-ai izgonit, iar cei nerecunoscători cu răutatea chinuindu-Te, pe Cruce Te-au pironit, căci nu ştiau să cânte: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveşnice, Iisuse, pătimit-ai cu trupul pentru a noastră neînfrânare ca să ne speli de păcate, dându-ne nouă pildă ca să urmăm Sfintele Tale învăţături şi cu dragoste să strigăm:
Iisuse, dragostea cea fără de sfârşit, celor ce Te-au răstignit nu le-ai socotit păcatul;
Iisuse, Cel ce cu lacrimi şi cu suspinuri Te-ai rugat, învaţă-ne pe noi să ne rugăm;
Iisuse, Cel ce toate proorociile despre Tine le-ai împlinit, împlineşte dorinţele cele bune ale inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce Ţi-ai dat duhul în mâinile Tatălui, primeşte în ceasul ieşirii şi duhurile noastre;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit împărţirea veşmintelor Tale, cu blândeţe să desparţi de trupuri sufletele noastre la vremea rânduită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 11-lea

Cântare cu totul umilită a adus Ţie cea cu totul nevinovată, Maica Ta, zicând: „Deşi pătimeşti pe Cruce, Te ştiu pe Tine din pântece ca pe Cel din Tatăl născut mai-nainte de Luceafăr, şi văd că toată făptura cu Tine pătimeşte”. Cel ce Ţi-ai dat Duhul Părintelui Tău, primeşte şi duhurile noastre şi nu ne lăsa pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cântăm suferinţa Ta cea de voie, ne închinăm Pătimirilor Tale, Hristoase, şi credem cu sutaşul că eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Iar când vei veni cu putere multă şi cu slavă mare pe norii cerului, atunci nu ne ruşina pe noi, cei ce suntem răscumpăraţi cu Sângele Tău şi care Îţi strigăm:
Iisuse, Mult-pătimitorule, izbăveşte-ne pe noi de plânsul cel veşnic, pentru lacrimile Preacuratei Maicii Tale;
Iisuse, Cel ce de toţi ai fost părăsit, nu ne părăsi pe noi în ceasul morţii noastre;
Iisuse, primeşte-ne şi pe noi ca pe Magdalena să sărutăm sfintele Tale picioare;
Iisuse, cu vânzătorul şi cu cei ce Te-au răstignit pe Tine, nu ne osândi pe noi, smeriţii Tăi robi;
Iisuse, fă-ne părtaşi bunătăţilor cereşti;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 12-lea

Dăruieşte-ne har, dezlegătorule al tuturor datoriilor, Hristoase, şi ne primeşte pe noi, cei ce cinstim Sfintele Tale Patimi, precum ai primit pe Pavel şi pe cei ce Te-au slăvit pe Tine, şterge păcatele noastre, curăţeşte-ne, sfinţeşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, cei ce cu credinţă, cu smerenie şi cu dragoste cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cinstind şi slăvind Pătimirea Ta, Hristoase, Te lăudăm şi credem împreună cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce vei judeca vii şi morţii; învredniceşte-ne, Doamne, Împărăţiei Tale celei veşnice pe noi, cei ce strigăm către Tine:
Iisuse, Cel ce pentru noi ai pătimit, izbăveşte-ne din necazuri, din patimi şi din nevoi;
Iisuse, Cel ce ai fost batjocorit, scapă-ne pe noi de batjocura vrăjmaşilor noştri;
Iisuse, Cel ce ai fost biciuit, nu ne pedepsi pe noi, pentru păcatele noastre, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce Te-ai umilit, dă inimilor noastre umilinţă şi smerenie, ca să ne mărturisim greşelile şi păcatele noastre;
Iisuse, Cel ce eşti dragostea cea netrecătoare, nu îngădui să fim biruiţi de răutate;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 13-lea

O, Iisuse Hristoase, Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele lumii, primeşte această puţină rugăciune de mulţumire, pe care o aducem Ţie, şi cu mântuitoarele Tale Pătimiri, vindecă-ne pe noi de toată durerea sufletească şi trupească, izbăveşte-ne cu Crucea Ta cea Sfântă de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi, la sfârşitul vieţii noastre, nu ne lăsa pe noi, izbăvindu-ne cu moartea Ta din veşnica moarte, să strigăm Ţie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1:Cel ce Dumnezeu fiind…, Condacul 1:Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului…, şi această

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul 1

Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Făcător al cerului şi al pământului, Mântuitorul lumii, iată, noi, nevrednicii şi păcătoşii, cu smerenie plecăm genunchii inimilor noastre înaintea măririi slavei Tale şi mulţumire Îţi aducem, Împărate al tuturor şi Doamne, că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile, nevoile, ispitele şi chinurile, ca să fii nouă pildă întru toate. Tu ai purtat toate întristările şi necazurile fiind nouă ajutor, împreună-pătimitor şi Mântuitor. Ştim, întru tot Îndurate Stăpâne, că pentru mântuirea noastră Crucea şi Pătimirile ai răbdat, ca pe noi să ne răscumperi din robia cea cumplită a vrăjmaşului. Ce dar vom aduce Ţie, Iubitorule de oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru noi, păcătoşii? Sufletele şi trupurile şi toate cele bune de la Tine sunt şi noi ai Tăi suntem. Numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduim, Bune şi Îndurate Doamne, lăudăm îndelungata Ta răbdare, mărim milostivirea Ta cea multă, închinându-ne Preacuratelor Pătimiri şi cu toată dragostea sărutăm mâinile Tale, strigând: Miluieşte-ne pe noi, robii Tăi, şi fă să nu fie fără de roade întru noi Crucea Ta cea Sfântă şi ca, împărtăşindu-ne aici cu credinţă Pătimirilor Tale, să ne învrednicim a vedea şi în ceruri slava Împărăţiei Tale, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfintelor şi Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu
manuel-panselinos-from-the-holy-church-of-the-protaton-4

Tropar, glasul al 5-lea:

Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur, şi nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor merge să Se junghie şi să Se dea spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi puterea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi strigând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Condacul 1

Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie:Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 2-lea

Văzându-Te pe Tine îngerul în grădina Ghetsimani, în rugăciuni nevoindu-Te până la sudoare de sânge, stând înaintea Ta, Te întărea, când Te îngreunau ca o sarcină păcatele noastre. Căci Tu, pe Adam ridicându-l, l-ai adus înaintea Tatălui, plecându-Ţi genunchii şi rugându-Te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credinţa şi cu dragoste Îţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea neînţeleasă a pătimirii Tale celei de voie n-au înţeles-o iudeii. Pentru aceea, când Te căutau pe Tine noaptea cu făclii, le-ai zis lor: „Eu sunt”; iar ei, deşi au căzut la pământ, după aceea Te-au dus legat la judecată. Dar noi, căzând cu umilinţă şi cu dragoste, strigăm Ţie:
Iisuse, Cel ce eşti Lumina lumii, ai fost urât de toată lumea cea vicleană;
Iisuse, Cel ce locuieşti întru lumina cea neapropiată, ai fost prins de stăpânitorii întunericului;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte, de fiul pierzării ai fost dat la moarte;
Iisuse, Cel ce Te dăruieşti tuturor în dar, ai fost vândut pentru treizeci de arginţi;
Iisuse, Cel fără de vicleşug, de vânzătorul Iuda cu vicleşug ai fost sărutat;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeirii Tale ai arătat dinainte lepădarea cea de trei ori a ucenicului Tău. Dar el, deşi s-a lepădat de Tine cu jurământ, după aceea, când Te-a văzut în casa Arhiereului pe Tine, Domnul şi Învăţătorul lui, a plâns cu amar. Caută dar şi spre noi, Doamne, şi inimile noastre cele împietrite umple-le de dragostea Ta, iar ochilor noştri dă-le lacrimi de pocăinţă, ca să ne spălăm păcatele noastre, strigând către Tine: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având cu adevărat stăpânire ca un Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec, ai stat înaintea Arhiereului Caiafa, cel fărădelege, Tu, Cel ce eşti Domnul şi Stăpânul tuturor, primind să fii chinuit de cei pe care Însuţi i-ai zidit; pentru aceasta primeşte acum de la noi această rugăciune:
Iisuse, Cel ce eşti dorirea tuturor, dacă, pentru frică, Apostolul Petru de Tine s-a lepădat, nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, ci ne mântuieşte;
Iisuse, ajută-ne să nu ne lepădăm de Tine;
Iisuse, Cel ce eşti fără de preţ, dar cu preţ ai fost vândut, scapă-ne şi pe noi de vrăjmaşi;
Iisuse, Arhiereule, Cel ce în Sfânta Sfintelor ai intrat, curăţeşte-ne şi pe noi cu sfânt Sângele Tău de toate întinăciunile trupeşti şi sufleteşti;
Iisuse, Cel ce ai fost legat, dar singur ai puterea de a lega şi dezlega, dezleagă păcatele noastre cele multe;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 4-lea

Iudeii, cu viforul uciderii lui Hristos suflând şi glasul tatălui minciunii ascultând, al diavolului cel ucigător de oameni, Te-au lepădat pe Tine, Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa cea adevărată. Iar noi pe Tine, Hristoase, puterea lui Dumnezeu în care sunt tăinuite toate vistieriile înţelepciunii, mărturisindu-Te, strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Pilat blândeţea graiurilor Tale, Te-a dat ca pe un vrednic de moarte spre răstignire, deşi singur a mărturisit că nici o vină n-a aflat întru Tine. Mâinile şi-a spălat, însă inima şi-a întinat-o, iar noi, minunându-ne de taina Pătimirii Tale celei de voie, cu umilinţă strigăm către Tine:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu şi al Fecioarei, muncit ai fost de fiii celor fărădelege;
Iisuse, Cel ce îmbraci cu podoabă cerul şi pământul, gol ai fost şi batjocorit;
Iisuse, Cel ce speli rănile păcatelor, rănit ai fost;
Iisuse, Împăratul tuturor, în loc de dragoste şi mulţumire, chinuri aspre de la fiii lui Israel ai primit;
Iisuse, Cel ce pentru noi ai fost chinuit şi batjocorit şi rănit, tămăduieşte rănile sufletelor şi trupurilor noastre;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 5-lea

Cu sângele rănilor Tale Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină. Ştim cu Proorocul, ştim cu adevărat pentru ce sunt roşite hainele Tale; noi, Doamne, cu păcatele noastre Te-am rănit pe Tine; încă Ţie, Celui ce ai fost rănit pentru noi, Îţi strigăm cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzându-Te pe Tine cu Duhul mai-înainte grăitorul de Dumnezeu Isaia, plin de răni şi fără de cinste, înspăimântat fiind a strigat: „Văzutu-L-am pe El şi nu avea chip, nici frumuseţe”. Iar noi, privindu-Te răstignit pe Cruce, cu credinţă strigăm:
Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai răbdat, cu slavă şi cu cinste L-ai încununat pe om;
Iisuse, Cel ce pălmuit ai fost pe faţă, spre a Cărui faţă îngerii a căuta nu pot;
Iisuse, Care cu trestia ai fost bătut peste cap, pleacă-ne spre smerenie capetele noastre;
Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminoşi cu sânge I-ai avut întunecaţi, întoarce ochii noştri ca să nu vadă deşertăciunile lumii;
Iisuse, Care ai fost bătut şi cu toate mădularele dureri ai suferit, fă-ne întregi şi sănătoşi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoinţei Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului că nimic vrednic de moarte nu se află întru Tine, dar iudeii ca nişte fiare sălbatice, văzând sângele Tău, scrâşneau din dinţi strigând: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L”, iar noi, sărutând preacuratele Tale răni, cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-ai la arătare spre mirarea îngerilor şi a oamenilor. Pilat pentru Tine a grăit: „Iată Omul!”. Veniţi dar cu toţii, să ne închinăm Domnului Iisus, Celui ce pentru noi a fost batjocorit, şi să-I strigăm:
Iisuse, Făcătorul şi Judecătorul tuturor, Tu Te-ai lăsat judecat şi chinuit de cei ce prin Tine s-au zidit;
Iisuse, dătătorul înţelepciunii, celor fără de minte răspuns nu ai dat;
Iisuse, Cel ce tămăduieşti pe cei bolnavi de păcate, dă-ne alinare prin pocăinţă;
Iisuse, Păstorul cel Bun, Cel ce ai fost batjocorit de demoni, umple inimile noastre de dragostea Ta;
Iisuse, primeşte-ne în ceata aleşilor Tăi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 7-lea

Vrând să izbăveşti pe om din robia vrăjmaşului, Te-ai smerit pe Tine înaintea vrăjmaşilor Tăi, Iisuse, şi ca un miel fără de glas, spre junghiere ai fost adus, răni pretutindeni răbdând, ca întru totul să-l vindeci pe omul care Îţi cântă: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Îndelungă răbdare ai avut când ostaşii Te batjocoreau, după porunca judecătorului nedrept, cu răni cumplite chinuind trupul Tău, care s-a umplut în întregime de sânge; pentru aceasta cu lacrimi de umilinţă strigăm Ţie:
Iisuse, Iubitorule de oameni, Care de oameni cu spini ai fost încununat;
Iisuse, Cel fără de patimă, care grele pătimiri ai răbdat ca pe noi din patimă să ne izbăveşti;
Iisuse, Mântuitorul nostru, mântuieşte-ne pe noi cei vrednici de toată osânda;
Iisuse, sprijinitorul şi întăritorul nostru, Care ai fost părăsit de toţi, întăreşte-ne pe noi, robii Tăi;
Iisuse, bucuria noastră, Cel ce tare ai fost necăjit de oameni, veseleşte-ne pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 8-lea

În chip minunat s-au arătat Ţie Moise şi Ilie pe Muntele Taborului, grăind despre moartea Ta pe care aveai să o pătimeşti în Ierusalim, acolo văzând slava Ta, iar aici mântuirea primind-o, cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pentru mulţimea păcatelor mele ocări şi chinuri ai răbdat, Hristoase, pretutindeni de cei răi ai fost gonit, ca unii ce Te socoteau a fi împotriva Cezarului, iar alţii ca pe un făcător de rele Te judecau, încât strigau: „Ia-L şi răstigneşte-L!”. Dar noi pe Tine, Domnul Cel răstignit pentru mântuirea noastră, din adâncul inimii Te rugăm:
Iisuse, Judecătorul nostru, Care cu nedreptate ai fost judecat, nu ne judeca pe noi după faptele noastre;
Iisuse, ajutorul nostru, Cel ce ai pătimit pe Cruce, în ceasul necazurilor nu ne lăsa pe noi;
Iisuse, Care ai strigat către Tatăl pentru ajutor, ajută-ne în neputinţele noastre;
Iisuse, Mântuitorul nostru, Care necinste ai primit, nu ne lipsi de slava Ta, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce ne-ai învăţat adevărata smerenie, nu ne lepăda pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 9-lea

Toată firea s-a clătinat, văzându-Te pe Tine răstignit pe Cruce, soarele în cer razele şi-a ascuns, pământul s-a cutremurat, catapeteasma templului s-a despicat, pietrele s-au sfărâmat, iadul pe morţi i-a scos afară, iar noi, cu credinţă şi cu smerenie închinându-ne Sfintelor Tale Pătimiri, cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori, deşi mult grăiesc, nu pot să dea mulţumire vrednică dumnezeieştilor Tale Pătimiri, iar sufletele şi trupurile noastre, inimile şi toate mădularele noastre, cu umilinţă se roagă către Tine, Iubitorule de oameni:
Iisuse, Cel ce pironit fiind pe Cruce mâinile către toţi ai întins, pironeşte şi zapisul greşelilor noastre;
Iisuse, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce în coastă ai fost împuns, învredniceşte-ne a intra în cămara Ta cea cerească;
Iisuse, Cel ce ai fost răstignit, răstigneşte păcatele şi patimile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai săvârşit în chinuri, dă-ne nouă să nu judecăm şi să nu osândim pe nimeni;
Iisuse, Mult-milostive, să nu cadă peste noi osânda Ta;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti lumea, ai tămăduit, Doamne, orbii, şchiopii, surzii şi leproşii, duhurile cele rele le-ai izgonit, iar cei nerecunoscători cu răutatea chinuindu-Te, pe Cruce Te-au pironit, căci nu ştiau să cânte: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveşnice, Iisuse, pătimit-ai cu trupul pentru a noastră neînfrânare ca să ne speli de păcate, dându-ne nouă pildă ca să urmăm Sfintele Tale învăţături şi cu dragoste să strigăm:
Iisuse, dragostea cea fără de sfârşit, celor ce Te-au răstignit nu le-ai socotit păcatul;
Iisuse, Cel ce cu lacrimi şi cu suspinuri Te-ai rugat, învaţă-ne pe noi să ne rugăm;
Iisuse, Cel ce toate proorociile despre Tine le-ai împlinit, împlineşte dorinţele cele bune ale inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce Ţi-ai dat duhul în mâinile Tatălui, primeşte în ceasul ieşirii şi duhurile noastre;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit împărţirea veşmintelor Tale, cu blândeţe să desparţi de trupuri sufletele noastre la vremea rânduită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 11-lea

Cântare cu totul umilită a adus Ţie cea cu totul nevinovată, Maica Ta, zicând: „Deşi pătimeşti pe Cruce, Te ştiu pe Tine din pântece ca pe Cel din Tatăl născut mai-nainte de Luceafăr, şi văd că toată făptura cu Tine pătimeşte”. Cel ce Ţi-ai dat Duhul Părintelui Tău, primeşte şi duhurile noastre şi nu ne lăsa pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cântăm suferinţa Ta cea de voie, ne închinăm Pătimirilor Tale, Hristoase, şi credem cu sutaşul că eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Iar când vei veni cu putere multă şi cu slavă mare pe norii cerului, atunci nu ne ruşina pe noi, cei ce suntem răscumpăraţi cu Sângele Tău şi care Îţi strigăm:
Iisuse, Mult-pătimitorule, izbăveşte-ne pe noi de plânsul cel veşnic, pentru lacrimile Preacuratei Maicii Tale;
Iisuse, Cel ce de toţi ai fost părăsit, nu ne părăsi pe noi în ceasul morţii noastre;
Iisuse, primeşte-ne şi pe noi ca pe Magdalena să sărutăm sfintele Tale picioare;
Iisuse, cu vânzătorul şi cu cei ce Te-au răstignit pe Tine, nu ne osândi pe noi, smeriţii Tăi robi;
Iisuse, fă-ne părtaşi bunătăţilor cereşti;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 12-lea

Dăruieşte-ne har, dezlegătorule al tuturor datoriilor, Hristoase, şi ne primeşte pe noi, cei ce cinstim Sfintele Tale Patimi, precum ai primit pe Pavel şi pe cei ce Te-au slăvit pe Tine, şterge păcatele noastre, curăţeşte-ne, sfinţeşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, cei ce cu credinţă, cu smerenie şi cu dragoste cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cinstind şi slăvind Pătimirea Ta, Hristoase, Te lăudăm şi credem împreună cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce vei judeca vii şi morţii; învredniceşte-ne, Doamne, Împărăţiei Tale celei veşnice pe noi, cei ce strigăm către Tine:
Iisuse, Cel ce pentru noi ai pătimit, izbăveşte-ne din necazuri, din patimi şi din nevoi;
Iisuse, Cel ce ai fost batjocorit, scapă-ne pe noi de batjocura vrăjmaşilor noştri;
Iisuse, Cel ce ai fost biciuit, nu ne pedepsi pe noi, pentru păcatele noastre, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce Te-ai umilit, dă inimilor noastre umilinţă şi smerenie, ca să ne mărturisim greşelile şi păcatele noastre;
Iisuse, Cel ce eşti dragostea cea netrecătoare, nu îngădui să fim biruiţi de răutate;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul al 13-lea

O, Iisuse Hristoase, Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele lumii, primeşte această puţină rugăciune de mulţumire, pe care o aducem Ţie, şi cu mântuitoarele Tale Pătimiri, vindecă-ne pe noi de toată durerea sufletească şi trupească, izbăveşte-ne cu Crucea Ta cea Sfântă de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi, la sfârşitul vieţii noastre, nu ne lăsa pe noi, izbăvindu-ne cu moartea Ta din veşnica moarte, să strigăm Ţie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1:Cel ce Dumnezeu fiind…, Condacul 1:Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului…, şiaceastă

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Condacul 1

Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie:Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Făcător al cerului şi al pământului, Mântuitorul lumii, iată, noi, nevrednicii şi păcătoşii, cu smerenie plecăm genunchii inimilor noastre înaintea măririi slavei Tale şi mulţumire Îţi aducem, Împărate al tuturor şi Doamne, că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile, nevoile, ispitele şi chinurile, ca să fii nouă pildă întru toate. Tu ai purtat toate întristările şi necazurile fiind nouă ajutor, împreună-pătimitor şi Mântuitor. Ştim, întru tot Îndurate Stăpâne, că pentru mântuirea noastră Crucea şi Pătimirile ai răbdat, ca pe noi să ne răscumperi din robia cea cumplită a vrăjmaşului. Ce dar vom aduce Ţie, Iubitorule de oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru noi, păcătoşii? Sufletele şi trupurile şi toate cele bune de la Tine sunt şi noi ai Tăi suntem. Numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduim, Bune şi Îndurate Doamne, lăudăm îndelungata Ta răbdare, mărim milostivirea Ta cea multă, închinându-ne Preacuratelor Pătimiri şi cu toată dragostea sărutăm mâinile Tale, strigând: Miluieşte-ne pe noi, robii Tăi, şi fă să nu fie fără de roade întru noi Crucea Ta cea Sfântă şi ca, împărtăşindu-ne aici cu credinţă Pătimirilor Tale, să ne învrednicim a vedea şi în ceruri slava Împărăţiei Tale, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Şi se face otpustul.

Imaginea: manuel-panselinos-from-the-holy-church-of-the-protaton-4

Acatistul Bunei Vestiri a Maicii Domnului – 25 Martie

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

buna-vestire-icoana-aceasta-icoana-reprezinta-intr_0eede63173f855

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

29468830_10209254185190244_1421959309156709971_n

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:

Știindu-se pe sine sfânta întru cu­răție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns cău­tând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos
Bucură-te, capul poruncilor Lui
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți
Bucură-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincioși
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roa­dă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mân­tuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat și, cu săltă­ri în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-vește­jite Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­crătorul iubirii de oameni
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Să­ditorul vieții noastre
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării
Bucură-te, ceea ce gătești adăpos­tire sufletelor
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite
Bucură-te, curăția a toată lumea
Bucură-te, voia cea bună a lui Dum­nezeu către noi, cei muritori
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 4:

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în bra­țele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păs­torului
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești
Bucură-te, că cele pământești dăn­țuiesc împreună cu cele cerești
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței
Bucură-te, cunoștința harului cea lu­minoasă
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:

Steaua cea cu dumnezeiască merge­re văzând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Au văzut pruncii haldeilor în bra­țele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stă­pân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse
Bucură-te, raza zilei celei de taină
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăi­nuitorii Treimii
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate
Bucură-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor
Bucură-te, îndreptătoarea înțelep­ciu­nii celor credincioși
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:

Vestitori purtători de Dumnezeu fă­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, săvârșind prorocia Ta; și, măr­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind Tu în Egipt, Lumina ade­vă­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăb­dând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Năs­că­toarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor
Bucură-te, căderea demonilor
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpâ­nia înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelă­ciu­nea idolească
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață
Bucură-te, stâlp de foc care povă­țu­iești pe cei dintru întuneric
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul
Bucură-te, hrană și potir cu mană
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte
Bucură-te, pământul făgăduinței
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:

Vrând Simeon să se mute din vea­cul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea ne­spusă, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, văzând mi­nu­nea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii
Bucură-te, cununa înfrânării
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chi­pul Învierii
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bu­nă umbră, sub care mulți se odihnesc
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptătorul celor rătăciți
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Iz­bă­vitorul celor robiți
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept
Bucură-te, iertarea multor greșiți
Bucură-te, haina celor goi de în­drăzneală
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:

Văzând naștere minunată, să ne înstră­inăm de lume, mutându-ne min­tea la Cer; că pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pământ S-a ară­tat Om smerit, vrând să tragă la înăl­țime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeias­­că pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste
Bucură-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincioși
Bucură-te, lauda cea fără de îndo­ială a celor credincioși
Bucură-te, purtătoarea cea prea­sfântă a Celui ce este pe heruvimi
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petre­când împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9:

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumne­zeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu Bucură-te, comoara rânduielii Lui
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filo­sofi neînțelepți
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători
Bucură-te, că au înnebunit întrebă­torii cei cumpliți
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai lu­minat la minte
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 10:

Vrând să mântuiască lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:
Bucură-te, turnul fecioriei
Bucură-te, ușa mântuirii
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei ză­misliți întru rușine
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stri­cătorul gândurilor
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Se­mănătorul curăției
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincioși
Bucură-te, ceea ce între fecioare sin­­gură ai fost hrănitoare de prunc
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cân­­tări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndrep­tează spre cunoștința cea dum­ne­­zeiască ce luminează mintea cu ra­za ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțe­legător
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăj­­­mași ca un tunet
Bucură-te, că dintru tine a răsărit stră­lucirea cea cu multă lumină
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței
Bucură-te, ceea ce curățești întină­ciunea păcatului
Bucură-te, baie, care speli conștiința
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos
Bucură-te, viața veseliei celei de taină
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datorii­lor omenești a venit Singur la cei ce se înde­părtaseră de harul Lui și, rupând za­pisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născă­toa­re de Dumnezeu; că, locuind în pân­tecele tău Domnul, Care ține toa­te cu mâna, a sfințit, a slăvit și a în­vățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul
Bucură-te, comoara vieții cea nede­șer­tată
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși
Bucură-te, lauda cea de cinste a pre­oților cuvioși
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii
Bucură-te, tămăduirea trupului meu
Bucură-te, mântuirea sufletului meu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 13:

O, Maică prealăudată, care ai năs­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Con­da­­cul întâi:

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasa a Luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, Stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;

Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, Stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată Îm­pă­răteasă a Cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!   Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi!

Acatistul Preotesei Olga Michael, tămăduitoarea celor răniți și abuzați

/ multumesc2014 / Un comentariu

St matushka Olga

După ce se citesc rugăciunile începătoare:
https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/
400197193_303809169251928_2426286723436836743_n

Condacul 1

Dumnezeul nostru, care făureşte perdeaua mişcătoare a Aurorei Boreale, te-a făcut ca pe o lumină vie, strălucind în nordul îndepărtat, şi luminându-i pe cei necăjiţi cu marea Lui frumuseţe. Privind această strălucire, noi, copiii tăi, îţi înălţăm cântarea: Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Icosul 1

Ai lucrat în nordul îndepărtat ca o nouă Tabită, făcând haine care să-i apere pe cei săraci de frig şi încălzindu-le sufletele cu dragostea ta. Şi noi, cei care îndurăm vânturile îngheţate ale acestui veac, ne găsim adăpost în mijlocirea ta cerească şi îţi aducem laudele acestea:
Bucură-te, ceea ce ai dăruit cizme şi pufoaice pentru trupurile celor în nevoie!
Bucură-te, ceea ce ceri mila Domnului pentru sufletele celor chinuiţi!
Bucură-te, că prin munca ta neobosită i-ai îmbrăcat pe mulţi oameni din satul tău!
Bucură-te, că minunatele tale laude sunt cântate de mulţi oameni din întreaga lume!
Bucură-te, mângâiere puternică de pace a văduvelor şi orfanilor!
Bucură-te, turn neclătinat de apărare pentru cei striviţi şi lipsiţi de nădejde!
Bucură-te, oază de pace în lumea aceasta pătimaşă!
Bucură-te, martoră tăcută a vieţii veşnice!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 2

Născută fiind în micul sat Yup’ik din Kwethluk, ai păşit cu umilinţă alături de Dumnezeul Tău, înfăptuind dreptatea şi iubind bunătatea, şi te-ai arătat tuturor ca un om adevărat. Acum, când Domnul tău te-a ridicat la înălţimi cereşti, auzi din Biserica ta de pe pământ cântarea: Aliluia!Icosul 2

În tinereţe, te-ai căsătorit cu şeful poştei şi prăvăliei din sat, ajutându-l prin rugăciunile tale să ajungă protopop. Ca preoteasă, ai fost o adevărată mamă pentru toţi cei pe care i-ai cunoscut, şi noi, copiii tăi, cu bucurie alergăm la tine să-ţi aducem aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce ne alini durerile cu îmbrăţişarea ta de mamă!
Bucură-te, ceea ce cu nesecata ta putere ne umpli de nădejde nouă!
Bucură-te, că ne ştergi lacrimile ca o mamă iubitoare!
Bucură-te, că vii la noi cu puterea Tatălui ceresc!
Bucură-te, ceea ce ai cusut veşmintele preoţeşti ale soţului tău, ca să stea în frumuseţe înaintea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne îmbraci şi pe noi cu adevărata sfinţenie, ca să putem sta în Împărăţie fără să ne fie ruşine !
Bucură-te, uşă deschisă către mila lui Dumnezeu!
Bucură-te, zid înalt de apărare împotriva atacurilor vrăjmaşului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 3

Ca roabă a Domnului, I-ai ascultat prima poruncă, şi te-ai înmulţit cu rodnicie, purtând în pântece treisprezece copii, iubindu-i pe toţi şi plângându-i pe cei care au murit. Acum, când stai în Rai alături de ei, primeşte de la noi, copiii tăi care vieţuim încă pe pământ, cântarea: Aliluia!Icosul 3

Încă din timpul vieţii tale pământeşti, ai fost dătătoare de viaţă, purtând mulţi copii şi umplându-le vieţile de dragostea lui Dumnezeu. Acum, când viaţa ta pământească s-a sfârşit şi cânţi în corul ceresc al sfinţilor, nu încetezi să ne dai nouă viaţă, copiilor tăi duhovniceşti, care îţi dăruim cu mulţumire aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce ţi-ai învăţat familia de pe pământ să umble pe căile Domnului!
Bucură-te, ceea ce îţi priveghezi familia duhovnicească cu dragostea lui Hristos!
Bucură-te, ceea ce ai primit pe fiecare din copiii tăi ca pe un dar al lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne primeşti pe toţi cei care venim la tine ca pe copiii tăi!
Bucură-te , îmbrăţişare tămăduitoare de mamă pentru cei răniţi!
Bucură-te, dumnezeiască apărare învingătoare împotriva demonilor!
Bucură-te, mângâierea tuturor copiilor tăi celor necăjiţi!
Bucură-te, bucuria tuturor celor ce caută ajutor la tine!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 4

În timpul vieţii tale, ai dat de pomană hainele copiilor tăi şi i-ai învăţat pe ei să păstreze cinstea celor săraci, şi să nu spună nimic când îi vedeau pe ceilalţi putrându-le hainele. Acum, când stai înaintea Domnului îmbrăcată în veşminte de slavă, strigi către El: Aliluia!Icosul 4

Ai muncit fără încetare, Maică Preoteasă Olga, la cizme şi haine tradiţionale, ca să aduni bani pentru nevoiaşii din toată Alaska, astfel încât grija ta de mamă a fost simţită şi de cei care erau departe de tine. Şi noi, cei în nevoi, plângem la tine de la marginile pământului, căutând adăpost în mijlocirea ta de mamă şi aducându-ţi aceste cântări:
Bucură-te, pentru că Domnul te-a acoperit cu mantia bucuriei!
Bucură-te, pentru că Mirele te împodobeşte cu podoabele Împărăţiei Sale!
Bucură-te, ceea ce îmbraci copiii săraci cu dragostea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce le redai cinstea înaintea ochilor oamenilor!
Bucură-te, haină strălucitoare a apărării noastre pământeşti!
Bucură-te, veşmânt luminos al biruinţei noastre cereşti!
Bucură-te, laudă a văduvelor!
Bucură-te, cântare a orfanilor!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 5

Ca şi Domnul, care a voit să adune copiii Ierusalimului aşa cum îşi adună cloşca puii, aşa şi tu, Preoteasă Olga, ai adăpostit copiii răniţi, care aveau nevoie de îngrijirea ta. Acum, când stai în slavă, ca o puternică mijlocitoare a lor, îi auzi cum strigă: Aliluia!Icosul 5

Cei lipsiţi de apărare, care au suferit abuzuri din mâinile oamenilor, te-au căutat pentru tămăduire,o, binecuvântată Maică Preoteasă, şi nu i-ai dezamăgit niciodată, ci le-ai alinat şi le-ai umplut de nădejde inimile. Şi noi, copiii tăi, care suferim din pricina rănilor noastre în lume, venim la tine cu încredere, zicând:
Bucură-te, ceea ce dai odihnă celor osteniţi şi împovăraţi!
Bucură-te, ceea ce umpli de putere nouă pe cei căzuţi!
Bucură-te, că sfatul tău i-a întărit pe cei loviţi şi deznădăjduiţi!
Bucură-te, că au nădăjduit la tine, şi s-au luminat!
Bucură-te, că ai ridicat de la ei vinovăţia şi ruşinea!
Bucurăte, ceea ce aperi neîncetat pe cei chinuiţi şi răniţi înaintea lui Dumnezeu!
Bucură-te, fortăreaţă de neînvins pentru cei ce caută scăpare!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 6

Deşi copiii tăi şi tovarăşii lor de joacă erau gălăgioşi şi făceau dezordine acasă la tine, nu i-ai certat niciodată, nici nu ţi-ai ridicat vocea cu mânie la ei, ci, prin tăcerea ta, le-ai arătat dragoste şi înţelegere. Minunându-ne înaintea răbdării tale dumnezeieşti, noi, copiii tăi, strigăm către tine: Aliluia!Icosul 6

Niciun om care a suferit de neglijare nu poate să nu găsească ajutor la tine, o, binecuvântată Olga, pentru că, în înţelepciunea ta, ai ştiut cum să-i hrăneşti pe cei flămânzi în timp ce le-ai păstrat stima de sine, care era în scădere. Noi, cei flămânzi şi însetaţi de dreptatea Împărăţiei, căutăm la tine ajutor, strigând:
Bucură-te, că îi saturi pe cei flămânzi cu bunătăţile Împărăţiei!
Bucură-te, că îi saturi pe cei săraci cu pâinea lui Dumnezeu!
Bucură-te, că rugăciunile tale îi dezbină pe cei mândri, şi contenesc asuprirea lor!
Bucură-te, că dragostea ta îi înalţă pe cei umili şi îi ridică pe culmi!
Bucură-te, ceea ce ridici capetele celor ruşinaţi şi bătuţi!
Bucură-te, ceea ce vindeci inimile celor răniţi şi osteniţi!
Bucură-te, belşug nesecat!
Bucură-te, ospăţ nesfârşit!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 7

Ai lucrat ca moaşă, o, binecuvântată Maică Preoteasă, purtând de grijă femeilor din satul tău, şi, prin înainte-vedere, ai ştiut când o femeie era însărcinată în primele săptămâni, chiar dinainte ca ea să ştie. Uimindu-ne de cât de minunat e Dumnezeu întru sfinţii săi, Îi aducem mulţumire cu cântarea: Aliluia!Icosul 7

Cei slabi şi vulnerabili au venit la tine să ceară putere, o, Maică Preoteasă Olga, şi tu i-ai călăuzit prin durerile naşterii la bucurie. Noi, cei care trecem prin această viaţă plină de durere şi căutăm bucuria vieţii viitoare, îţi aducem aceste cântări:
Bucură-te, blândă vindecătoare, care ai lucrat să aduci pe lume mulţi copii nou-născuţi!
Bucură-te, moaşă în Duhul, muncind prin rugăciunile tale până când Hristos se sălăşluieşte în noi!
Bucură-te, că inima ta ştia când Dumnezeu a zămislit în pântecele mamei un copil!
Bucură-te, că mâinile tale au adus mulţi copii la lumină!
Bucură-te, proorociţă ascunsă adânc în sfaturile lui Dumnezeu!
Bucură-te, sfinţenie vădită, mărturisind bunătatea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne-ai umplut de bucurie cu ale tale munci răbdătoare!
Bucură-te, ceea ce, cu ale tale mijlociri neîncetate, îi aduci pe mulţi în Împărăţie!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 8

Cei bătrâni şi bolnavi au găsit pricină să-L laude pe Dumnezeu pentru tine, o, Maică Preoteasă Olga, pentru că i-ai cercetat în neputinţa lor, şi le-ai făcut treburile, când ei nu puteau, slujindu-L în tăcere pe Dumnezeu, prin oamenii Lui. Ştiind că tu Îl slujeşti cu neîncetare pe Dumnezeu prin mijlocirea ta cerească, îţi înălţăm rugăciuni, cântându-ţi cu glas mare: Aliluia!Icosul 8

Ca şi Domnul tău, o, binecuvântată, te-ai încins cu veşmintele luminoase ale umilinţei şi ai spălat picioarele celor împreună slujitori cu tine şi ai moştenit binecuvântarea pe care El a făgăduit-o celor care-L urmează în smerita slujire. Acum, când El te-a înălţat, primeşte laudele noastre înflăcărate:
Bucură-te, ceea ce i-ai cercetat pe orfani şi pe văduve în necazul lor!
Bucură-te, ceea ce te-ai păzit neîntinată de lume!
Bucură-te, ceea ce cu muncile tale, ai înviat inimile celor săraci!
Bucură-te, ceea ce, cu rugăciunile tale, i-ai ridicat până la tronul lui Dumnezeu!
Bucură-te, râvnă neînfrântă, strălucitoare cu Duhul!
Bucură-te, neîncetată mijlocire, slujindu-L pe Domnul!
Bucură-te, că munca ta le-a dat mereu nădejde celor osteniţi!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 9

Dumnezeu te-a făcut pentru Sine, ca să-I mărturiseşti slava, o, binecuvântată Maică Preoteasă, și tu știai pe dinafară toate cuvintele slujbelor din multe zile de sărbătoare, din Săptămâna Luminată și de la Înviere, ca să-I poți înălța neîncetat cântare Domnului tău. Alăturându-ne ție, în cântarea laudelor Lui cele neasemănate, strigăm: Aliluia!Icosul 9

Domnul ți-a deschis buzele, pentru ca gura ta să vestească lauda Lui, şi buzele tale au răspândit lauda Lui, fiindcă, prin Duhul Sfânt, te-a învăţat însuşirile Sale. Caşi Maica Domnului înaintea ta, sufletul tău l-a mărit pe Domnul, iar noi, cei ce ţi-am auzit cântarea, ne bucurăm în Hristos, Mîntuitorul nostru, şi îţi zicem:
Bucură-te, ceea ce locuieşti în curţile Domnului!
Bucură-te, ceea ce cânţi pentru bucuria Dumnezeului celui viu!
Bucură-te, cântare de slavă, care opreşte larma demonilor!
Bucură-te, veşnică melodie, alăturându-te corului ceresc!
Bucură-te, că cuvintele laudelor Bisericii s-au scris în inima ta!
Bucură-te, că cuvintele curate de adorare au ieşit din buzele tale!
Bucură-te, ceea ce ai avut inima plină de cuvântul bun al Domnului!
Bucură-te, ceea ce i-ai adus cântare Împăratului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 10

Dumnezeu, care-Şi trimite înainte cuvântul şi topeşte gheaţa, a avut grijă de tine chiar şi în moarte, pentru că, deşi ai murit în îngheţata lună a lui Noiembrie, un vânt cald a suflat şi a topit râul, îngăduindu-le multora din prietenii tăi să vină pe neaşteptate la înmormântarea ta şi lăsând ca mormântul să-ţi fie săpat cu uşurinţă. Apoi, după ce au plecat, frigul s-a întors, râul a îngheţat, iar pământul s-a întărit. Văzând grija pe care Domnul o revarsă pentru sfinţii Lui, noi, păcătoşii, înălţăm cântarea: Aliluia!Icosul 10

Când cei îndoliaţi la înmormântarea ta ţi-au dus sfântul trup la cimitir, ei au văzut un stol de păsări de vară zburând deasupra, ca şi cum s-ar fi alăturat alaiului, iar, după praznic, păsările nu s-au mai văzut. Aşa cum ordinea creată se alătură să proslăvească pe sfânta lui Dumnezeu, şi noi alergăm să adăugăm laudele noastre:
Bucură-te, că întreaga ta viaţă a fost o mărturie a dragostei vindecătoare a lui Dumnezeu!
Bucură-te, că, în moarte chiar, ai mărturisit stăpânirea Lui peste lumea creată!
Bucură-te, ceea ce i-ai adunat pe toţi la Domnul prin faptele tale smerite de slujire!
Bucură-te, ceea ce i-ai adunat pe toţi să Îl slăvească la ultima ta înfăţişare pe pământ!
Bucură-te, că rugăciunile tale aduc căldura lui Dumnezeu în sufletele noastre!
Bucură-te, că prezenţa ta alungă fricile îngheţate din inimile noastre!
Bucură-te, foc al iubirii în asprele zăpezi arctice!
Bucură-te, stâlp de lumină în lunga noapte a nordului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 11

Sătenii care cântau colinde din casă în casă de Naşterea Domnului şi Veşnica pomenire pe la casele celor care muriseră în anul trecut n-au vrut să te lase să dispari din inimile lor, o, binecuvântată Olga, pentru încă douăzeci de ani de la moartea ta, vin să cânte Veşnica pomenire în faţa casei tale goale. Noi, cei care te iubim, ne alăturăm lor în neîncetata lor proslăvire, aducându-ţi cântarea : Aliluia!Icosul 11

Cei ce mergeau cu steaua din casă în casă, luminând noaptea cu colindele lor, încă te poartă în inimă, Maică Preoteasă Olga, stând în cântare în faţa casei pe care tu ai părăsit-o când sufletul tău ne-a lăsat pentru locul din rai. Cum Steaua Nordului străluceşte cu putere printre stelele cerului, aşa stai tu în corul sfinţilor, şi primeşti de la noi aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce, cu iubirea tămăduitoare ne legi de tine cu coardele proslăvirii!
Bucură-te, cea a cărei atingere blândă ne liberează din legăturile durerii!
Bucură-te, ceea ce nu-ţi părăseşti niciodată poporul!
Bucură-te, că poporul tău caută întotdeauna ajutor la tine!
Bucură-te, zid de apărare veşnic dăinuind în mijlocul bisericii tale!
Bucură-te, neobosită mijlocitoare înaintea tronului lui Dumnezeu!
Bucură-te, cântare de bucurie în noapte!
Bucură-te, flacără a nădejdii de dimineaţă!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celot răniţi şi abuzaţi!Condacul 12

În dragostea ta de mamă, tu continui să ai grijă de noi, Maică Preoteasă Olga, rugându-te pentru sufletele noastre, şi dăruindu-ne pacea prin sfânta ta icoană. Fiind recunoscători lui Dumnezeu pentru minunile tale dintre noi, îţi aducem doxologie: Aliluia!Icosul 12

Cei abuzaţi în copilărie te cunosc ca pe o mare vindecătoare, o, binecuvântată Maică Preoteasă. I-ai apărut într-un vis unei femei care făcea consiliere pentru abuz, ai condus-o printr-o pădure, alinând-o, ca o moaşă, astfel încât toţi anii ei de traumă dureroasă au ieşit din ea, lăsând-o vindecată şi bucuroasă în duh. Bucurându-ne în iubirea ta vindecătoare, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, însoţitoare a Maicii Domnului, dăruindu-ne ocrotire de mamă!
Bucură-te, moştenitoare a Sfântului Herman, strălucind din Alaska!
Bucură-te, ceea ce îndrepţi corzile încâlcite ale trecutului întunecat!
Bucură-te, ceea ce le dăruieşti celor răniţi şi căzuţi un viitor luminos!
Bucură-te, că usuci lacrimile copiilor!
Bucură-te, că ne umpli de bucuria lui Hristos!
Bucură-te, pace pentru cei traumatizaţi!
Bucură-te, integritate a celor răniţi!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzaţi şi răniţi!Condacul 13

O, binecuvântată Maică Preoteasă Olga, primeşte aceste cântări ale noastre, celor ce ne încredem în tine, şi cu mila pe care ne-ai arătat-o întotdeauna, scapă-ne din necazuri, dureri şi deznădejde. Umple-ne cu lumina lui Hristos, ca să-I putem cânta lui Dumnezeu împreună cu tine cântarea de biruinţă: Aliluia!(de trei ori; apoi

Icosul 1 şi apoi condacul 1

Rugăciune către Maica Preoteasă Olga

O, binecuvântată Maică Preoteasă Olga, auzi rugăciunea noastră, când ne înălţăm inimile către tine, având încredere în puterea neîncetatei tale mijlociri. Aşa cum răspândeşti căldura iubirii tale de mamă peste sufletele celor în nevoie, abuzaţi sau răniţi, încălzeşte şi sufletele noastre, vindecându-ne durerea şi aducându-ne dragostea lui Dumnezeu. Prin rugăciunile tale, să mergem pe căile păcii, să-L bucurăm pe Domnul, şi să slăvim numele Lui, şi astfel să intrăm în bucuria Împărăţiei Sale veşnice, lăudându-L mereu pe Domnul înaintea tronului Lui: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

Acatistul Preasfântului și de viață Făcătorului Duh

/ multumesc2014 / 7 comentarii

1_1425

Întâi se citesc Rugăciunile începătoare: https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/
Condac 1:
Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatalui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pămantul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălașluiește întru noi!
Icos 1:
Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreuna cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită:

Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie;
Vino, Nor Purtător de rouă și Negraită Frumusețe;
Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră;
Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale;
Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale;
Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îti fă locaș;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluieste întru noi!

Condac 2:
În chipul limbilor de foc, întru lumină și suflare de vânt de bucurie făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli și de văpaia lui fiind cuprinși, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri și nevoi răbdând cu bucurie pe pământ și pe ape, de morțile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieșind vestirea cântarii lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!
Icos 2:
Potir de ploaie dătător, izvorâtor de foc, care pe muntele Sionului ai purces asupra Apostolilor, Ție cântare îți aducem, pe Tine Te binecuvântam și Îți mulțumim Tie, Dumnezeule, Duhule Sfinte:

Vino, Cela Ce Sfânt ești și Biserica o păzești;
Vino și dă un suflet și o inimă celor ce cred în Tine;
Vino și aprinde evlavia noastră cea rece și neroditoare;
Vino și risipeste negura necredinței și a răutății, care se îndesește pe pamânt;
Vino și călăuzește pe toți pe drumul vieții celei drepte;
Vino și ne povățuiește la tot adevărul;
Vino, Ințelepciune neajunsă, și cu judecățile cele de Tine știute, mântuiește-ne;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 3:
O, Prea Adâncă Taină! Dumnezeule, Duhule necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl și cu Fiul toate le-ai zidit! Tu care ai împodobit cetele îngerilor de sus, întru locasul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la ființă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cerești. Unind Tu trupul și sufletul într-o minunată alcătuire, zidit-ai neamul omenesc; pentru aceasta toată suflarea Ta laudă și cântă: Aliluia!
Icos 3:
Alfa și Omega, Începutule și Sfârșitule, Tu, Veșnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor și cu iubitoarea Ta îmbrățișare ai adus pe toți și pe toate la viață. Din suflarea Ta cea de viață făcătoare a răsărit, din genunea cea fără de chip, frumusețea lumii celei întâi zidite, pentru care îți strigăm:

Vino la noi Prea înțeleptule Ziditor al lumii;
Vino, Cela ce esti Mare în micuța floare, ca și în luminătorii cerului;
Vino, Felurime negrăită și Frumusețe veșnică;
Vino și luminează întunecata netocmire a sufletului meu;
Vino și ne arată pe noi zidire nouă în Hristos;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește în noi!

Condac 4:
 
O, Duhule Preabun și Neajuns, din care izvorăște sfințenia! Tu ai înveșmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare și neapropiată a Dumnezeirii Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu Cuvântul, Împarateasă a îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume, Tu i-ai umbrit pe prooroci și apostoli, Tu i-ai purtat până la al treilea cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumusețea cea de sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoși, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, îți cântă: Aliluia!
Icos 4:
Prin Duhul Sfânt totul viază, și cu puterea Lui se va ridica spre învierea cea de obște toată zidirea, în ceasul de pe urmă al veacului acesta și cel dintâi al veacului ce va sa vie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule, Mângâietorule, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăși de fericire, întru Dumnezeiasca lumină, cu Sfinții toți, cu părinții și apropiații noștri.

Vino dar, și de a sufletului moarte ne izbăvește;
Vino, și înainte de sfârșitul nostru, ne îndestulează cu Trupul și Sangele Mântuitorului Hristos;
Vino și dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat;
Vino și luminoasă fă scularea noastră din somnul morții;
Vino și ne învrednicește să privim cu bucurie la norii veșniciei;
Vino și fă-ne fii ai nestricăciunii;
Vino și luminează atunci ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Condac 5:
Auzind glasul Tău: “Dacă cineva însetează, să vină la Mine și să bea”, rugămu-Te, Fiule al lui Dumnezeu, astâmpără-ne setea de viața duhovnicească și dă-ne apa vieții. Revarsă asupră-ne unda harului Duhului Sfânt, Cel ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca sa nu mai însetăm în veac, toți cei ce cântăm cu umilință: Aliluia!
Icos 5:
Nestricăciosule și Neziditule, Veșnicule, Prea Înduratule Duh, Apăratorule al celor drepți, Curățitorule al păcătoșilor, slobozește-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se strice întru noi, cei care Îti cântăm:
Vino, Preabunule și dă-ne umilință și izvoare de lacrimi;
Vino și ne învață să ne închinăm Ție în Duh și în adevăr;
Vino, Preaînaltule Adevăr, și lămurește îndoielile sărăcăcioasei noastre înțelegeri;
Vino, Viață Neîmbătrânitoare, și ne primește din strâmtoarea veacului acesta pământesc;
Vino, Lumină Veșnică, și se vor risipi toate nălucirile și spaimele;
Vino, Putere veșnic nouă, împrospătându-i pe copiii tăi cei osteniți;
Vino, Nemărginită Bucurie, și uitate vor fi vremelnicele întristări;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!
Condac 6:
Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobită, slăvită Mireasă, cu cerurile împreună, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupră-ți odihnește Duhul Cel Preasfânt, Care tămăduiește neputințele, împlinește lipsurile, dăruiește viață celor morți și îi aduce la viața veșnică pe toți cei ce cu cuviință și cu dreptate strigă: Aliluia!
Icos 6:

”În lume necazuri veți avea”, a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare și cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuți dezleagă întristarea noastră! Mijlocește pentru noi cu suspinuri negrăite și ușurează inimile celor care te roagă:

Vino, Dulce răcoare a celor osteniți și împovărați;
Vino, Împreună Grăitorule cu cei întemnițați și Adăpostul celor prigoniți;
Vino, și miluiește pe cei slăbănogiți de sărăcie și de foamete;
Vino și tămăduiește patimile trupurilor și sufletelor noastre;
Vino și cercetează pe toți cei care însetează de lumina Ta;
Vino și alină întristarea noastră cu nădejdea veșnicei bucurii;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 7:

“Celui care hulește împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta aceasta nici în veacul acesta, nici în cel viitor”, a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecați cu cei neascultători și cu luptătorii împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră sa se plece spre cuvinte de vicleșug. Întoarce din schisme, eresuri și necredință pe toți cei rătăciți, iar pe întâii născuți ai Bisericii Tale învrednicește-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!

Icos 7:
Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima și neliniștea l-au cuprins, iar întunericul deznădajduirii l-au coborât în cele mai de dedesubt; așa mi s-a întâmplat și mie în ziua întristării și împietririi cugetului meu, căci m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuținat la suflet:

Vino dar, și nu mă lepăda pentru cârtirea și nerăbdarea mea;
Vino și potolește cumplita vijelie a tulburării și aprinderii;
Vino și odihnește pe cei necăjiți de strâmtorile vieții;
Vino și îmblânzește inima în ziua împietririi și a mâniei;
Vino și surpă urzelile, tulburările și spaimele duhurilor întunericului;
Vino și dă-ne cu suflarea Ta, inimă zdrobită, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălașluiește întru noi!

Condac 8:
Mântuiește-ne, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioși și orbi, și goi duhovnicește! Dăruiește-ne aurul Tău, cel curățit în foc, cu veșmânt alb acoperă rușinea noastră, vindecă ochii noștri cu balsamul Tău. Pogoară și în vasele cele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, Cel de viață făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de a doua nașteri pe toți cei ce cântăm: Aliluia!
Icos 8:
Ca turnul Babel se prăbușește fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omenești. Bine îmi este mie că m-ai smerit, că în păcate și în căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea și nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tau, grăind:

Vino dar, Unule Preaînteleptule Ziditor al vieții;
Vino și lămurește-ne căile Tale cele neînțelese;
Vino precum un fulger și luminează sfârșitul vieții pământești;
Vino și binecuvintează tot începutul bun pe care îl punem;
Vino și fii nouă ajutător la fapte bune;
Vino și luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii;
Vino și dăruiește duh de pocaință, ca să se risipească prin aceasta scârbele ce stau să vină asupra lumii spre pedepsire;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 9:
Atât a iubit Dumnezeu lumea, ca și pe Fiul Său cel Unul Născut L-a dat , Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și Și-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, iar prin Sângele Său răscumpărat-a din păcat și din moarte întreaga lume! Pentru aceea, toată zidirea așteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat și Duhului care a sfințit: Aliluia!
Icos 9:
Duhul Cel Făcător de viață, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel, a odihnit și asupra mea, când mă aflam la scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însa lucrarea bunătății Sale din pricina greșelilor mele. Pentru aceea, precum așteapta zorii drumețul rătăcit noaptea în pădure, așa și eu însetez de razele Tale, Bunule, ca sa nu pier cu totul:

Vino dar, la cel pecetluit cu numele Tău cel înfricoșat;
Vino dar și ușurează cugetul chinuit și pârjolit fără cruțare;
Vino și înnoiește întru mine chipul Tău ce S-a întunecat;
Vino și risipește nălucirile cele născute din păcat;
Vino și mă învață să împărtășesc durerile cele străine;
Vino și pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire;
Vino și dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 10:
Duhul Sfânt naște a doua oară pe om spre viața veșnică. Duhul Sfânt însuflețeste pe mucenici, sfințește preoții, încununează pe cei drepți, face din pâine și din vin Însuși Dumnezeiescul Trup și Sânge al lui Hristos. O, adâncul bogăției și al înțelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale: Dragostea veșnică și atotiertătoare, care se întristează pentru păcătoși și vrea ca toți să fie mântuiți prin ea, ca niște fii ai luminii, pentru care strigăm: Aliluia!
Icos 10:
Cine ne va despărți de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtoarea, sau prigoana, sau foamea, sau goliciunea, sau nevoia, sau sabia? Daca ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moștenire nepieritoare în ceruri: ci dă-ne, Doamne, să Te iubim. nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă și cu nevoința întregii vieți:

Vino, Atotputernicule Duh, și ne sporește credința atotbiruitoare;
Vino și ne dă îndrăzneală în rugăciune;
Vino și încălzește inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi;
Vino și dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană și de batjocorire a credinței;
Vino și ne păzește de ispite peste puteri și de sminteli;
Vino și înviază inimile noastre prin rourarea Ta;
Vino, tămăduiește-ne, sfințește-ne și ne ridică, Bunule, cu harul Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!

Condac 11:
Acestea zice Domnul: “Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vise vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii”. Duhule Preadorit, dă-ne doar o fărâmitură de la masa fiilor celor aleși ai Mângâierilor Tale, celor care cu umilință strigăm: Aliluia!
Icos 11:
Acolo unde ai răsărit, fie și doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată este frumusețea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască și înfricoșată cuviință, făptura cea din tina. Învrednicește-ne Bunule Mângâietor, încă din viața pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm:

Vino, Fulger Dătător de lumina veșniciei;
Vino și luminează-ne cu strălucirea cea neînserată;
Vino, Vistiernicul smereniei și Veselia celor blânzi;
Vino, Apă Vie, răcorește-ne arșita patimilor;
Vino, că departe de Tine nu aflăm liniște și tihnă;
Vino, ca împreună cu Tine pretutindeni este Împărăția Cerurilor;
Vino și întiparește-ne în suflet chipul Tău cel ca de soare;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 12:
Râu nesecat al harului, Cela Ce ierți păcatele, Duhule Sfinte! Primește rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioși și pentru cei necredincioși și pentru fiii neascultării; întoarce-i la Tine și pe toți adună-i în Împărăția Sfintei Treimi, ca să se rușineze de Tine și cel din urmă vrajmaș – moartea – iar lumea, renăscută din focul cel curățitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!
 
Icos 12:
Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepților la Cina Domnului, aud glasurile îngerilor și pe Prealuminatul nostru Domn Hristos între aleșii Sai, iar durerea, întristarea și suspinarea au pierit. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învrednicește-ne prin înșeptita cunună a darurilor Tale să ne împărtășim în Domnul de bucuria veșnica, noi, cei care strigăm:

Vino, Bunule, și trezește în noi setea de viața de dincolo de mormânt;
Vino și aprinde în inimile noastre dorirea vieții veacului celui adevărat;
Vino și ne descoperă bucuria Împărăției celei ce va să vină;
Vino și dă-ne strălucirea ca zapada a curăției;
Vino și umple-ne cu strălucirea Dumnezeirii;
Vino și ia-ne la nunta Mielului;
Vino și ne învrednicește să împărățim în slava Ta cea veșnica;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!

Condac 13:

O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de viață! Încălzește cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel înghețat întru fărădelegi, grabește pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăți și ne descoperă cum să prăznuim în veșnicie adevărul cel Dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul întru toate, și cele cerești și cele pământești și cei izbaviți din iad, dimpreună să cânte: Aliluia!

Rugăciune către Dumnezeu-Duhul Sfânt
Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Prea Sfintei Treimi. Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecatoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu. Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, goneşte-l de la noi; şi ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; şi aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie!

Acatistul tuturor icoanelor Maicii Domnului

/ multumesc2014 / Scrie un comentariu

1013616_790471071026307_4786648684636252654_n

Kondac 1
Celei mai alese dintre toate neamurile, Preacinstitei Fecioare şi Stăpânei noastre care
izvorăşte milă nemăsurată întregii lumi, cu scrieri de laudă proslăvim minunile Ei şi apariţia
icoanelor făcătoare de minuni. Tu, Pururea Fericită, nu trece cu vederea bucurie nouă, celor
ce te numim:
Bucură –te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Icos 1
Arhistrategul Mihail şi toate Puterile Cereşti te slăvesc pe Tine Stăpână, Ceea ce eşti
mai cinstită decât Heruvimii şi mai cinstită fără de asemănare decât Serafimii, pururea
Născătore de Dumnezeu; şi noi păcătoţii de pe pământ, asemănându-ne Puterilor celor fără
de trup şi bucurându+ne de primul cuvânt al bucuriei adus ţie de Arhanghelul Gavriil şi
dreapt Elisabeta, împreună cu ei, din adâncul inimilor, cântăm Ţie:
Bucură-te binecuvântată!
Bucură-te că Domnul este cu tine!
Bucură-te ceea ce eşti Blagoslovită între femei!
Bucură-te chemarea binecuvântării lui Dumnezeu!
Bucură-te că Duhul Sfânt a coborât peste tine şi puterea Celui de sus te-a umbrit!
Bucură-te că ai zămislit în pântece, L-ai născut pe Fiul şi l-ai numit Iisus!
Bucură-te că cel născut din Tine Sfânt este şi se numeşte Fiul lui Dumnezeu!
Bucură-te că binecuvântat este rodul pântecelui tău!
Bucură-te maica Dumnezeului nostru!
Bucură-te ceea ce ai crezut în săvârşirea celor spuse Ţie de la Dumnezeu!
Bucură-te că auzind aceste prorociri, Duhul Tău s-a bucurat întru Dumnezeu
Mântuitorul Tău!
Bucură-te Preacurată Fecioară , slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 2
Mintea omenească nu poate să înţeleagă cum însuşi Dumnezeu s-a sălăşluit în
pântecele Fecioarei şi cum după naşterea Fiului Tău, Fecioară ai rămas.Plecându-ne înaintea
minunatei taine a întrupării lui Dumnezeu Cuvântul, cu bucurie cântăm Ţie, celei ce i-ai dat
trupul Tău, l-ai hrănit cu lapte şi l-ai purtat pe braţe, cântarea îngerască: Aliluia!
Icos 2
Toate zilele vieţuirii tale pe pământ au fost după,cum a prorocit Ţie dreptul Simeon,
când l-ai întâlnit la biserică: ”iată, prin sufletul tău va trece sabia”.Singura bucurie pe care ai
avut-o în lume după suferinţa care repede a trecut, a fost în dimineaţa primei zile după
sâmbătă, când cu pace ai auzit glasul Îngerului zicându-ţi: „bucură-te Binecuvântată, că Fiul
Tău a înviat a treia zi din mormânt!”. Şi noi împreună cu El, cu bucurie în glas îţi aducem
lauda noastră:
Bucură-te Năsătoarea veşnicului Împărat!
Bucură-te ceea ce ne-ai odrăslit Rodul Vieţii!
Bucură-te credincioasă roabă a lui Dumnezeu!
Bucură-te binecuvântarea tuturor neamurilor!
Bucură-te ceea ce pe toţi ne-ai luat de fii, lângă Crucea Fiului tău!
Bucură-te că întotdeauna ne arăţi iubirea ta de mamă!
Bucură-te conducătoarea credinţei creştine!
Bucură-te ceea ce te rogi pentru noi Fiului Tău Hristos Dumnezeul nostru!
Bucură-te Preabinecuvântată şi Preanevinovată!
Bucură-te ceea ce petreci în slava cerească, împreună cu Dumnezeu!
Bucură-te că prin curăţia Ta străluceşti mai mult decât soarele!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 3
Cum în multe chipuri Tu, Preasfântă Stăpână ai întărit neamul omenesc în credinţa în
Dumnezeu şi Fiul Tău? Câte icoane ale tale făcătoare de minuni ne-ai dăruit nouă! În chip
minunat te-ai arătat în adevăr şi în vise binecinstitorilor ce s-au nevoit! Cum putem descrie
minunile tale? Care glasuri pot înălţa cântari de laudă către tine? Cine nu te înduplecă
Presfântă Fecioară? Care buze vor tăcea, când de Tine se bucură toată suflarea, soborul
îngeresc şi neamul omenesc? Nu vom tăcea nici noi nevrednicii, pururea să vestim puterea
ta, Născătoare de Dumnezeu şi să cântăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3
Sfântul Ignaie de Dumnezeu purtătorul şi Dionisie Areopagitul privindu-te Preasfântă
Stăpână, n-au găsit cuvinte pentru a descrie strălucirea chipului Tău, bunătatea dumnezeiască
şi puterea Ta. Aceştia căzând înainte-ţi, nu s-au zdrobit, căci nu toţi te pot privi, Fecioară
Cerească. Tu, din iubire pentru cei ce cred în Fiul Tău, ai îngăduit Sfântului Aostol şi
Evanghelist Luca să înfăţişeze cinstiutl tău chip alături de Pruncul Dumnezeu şi Fiul Tău, ca
tot genunchiul pământesc să se plece Ţie şi în toate veacurile toţi privindu-Te să-şi înalţe
gândurile spre Tine, Precuvîntată Stăpână.şi noi păcătoşii, Te numim pe Tine, ceea ce esti de
toşi cântată:
Bucură-te că primul tău chip s-a numit:”cu voi este binecuvântarea mea şi puterea va
dăinui!”
Bucură-te că ai fost dăruită ţării noastre Rusia în ţinutul sfântului Vladimir!
Bucură-te ceea ce prin acest chip luminos, veseleşti cel mai slăvit ţinut Moscova!
Bucură+te că prin această icoană, neîncetat se dăruieşte binecuvântare şi milă!
Bucură-te că icona făcătoare de minuni a săvârşit minuni în oraşul Lido!
Bucură-te că văzând minunea, apostolii şi credincioşii s-au uimit!
Bucură+te ceea ce izvorăşti minuni celor ce se închină înaintea acestei icoane!
Bucură-te ceea i-ai învăţat pe apostoli să te numească „Presfântă Născătoare de
Dumnezeu ajută-ne nouă!”
Bucură-te că în vremea vieţuirii tale ai cercetat sfântul munte al Athosului şi ai ales
acest loc bineplăcut Ţie ca fiind al Tău!
Bucură-te că ai trimis-o pe sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, să luminineze
ţinutul Ivirului!
Bucură-te împlinirea celor prorocite şi lauda apostolilor!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 4
Aducând vrăjmaşului omenesc prigoana asupra creştinilor, chinuind trupurile
credincioşilor, tu ai apărut arătându-te lor, întărindu-i în răbdareşi credinţa în Hristos,
dăruindu-le duhul înţelepciunii. Şi azi, sfintele muceniţe, miresele lui Hristos Ecaterina,
Varvara şi altele, te însoţesc atunci când poposeşti la aleşii lui Dumnezeu de pe pământ şi
cântă cântarea: Aliluia!
Icos 4
Binecredinciosul cneaz Vladimir încredinţându-se, a adus la Hristos poporul rus şi a
întemeiat primul sfânt lăcaş de închinăciune din ţinutul Kievului, în numele preacinstitei
Tale Naşteri, Stăpâna lumii, dăruind a zecea parte din bunurile sale pentru înfrumuseţarea
acestuia. Din acele vremuri şi până astăzi binecuvântările Tale şi marea milă se revarsă peste
popor. Şi ca un dar nepreţuit al bunei tale voiri, de a alege oraşul Kiev ca fiind un colţ al Tău,
ai dăruit chipul tău făcător de minuni „Adormirea Maicii Domnului” şi ai îngăduit înălţarea
bisericii în obştea sfinţilor Antonie şi Teodosie. Cine va putea spune mulţimea oamenilor
care cu lacrimi îşi pleacă genunchii înaintea preacinstitei Tale icoane? Care obşte nu aleargă
la Tine? Cine poate spune toate minunile care se revarsă înaintea icoanei Tale? Nici noi nu
tăinuim binefacerile Tale Preacurată şi cu umilinţă Te numim:
Bucură-te că Fiul tău te-a suit de la pământ la cer!
Bucură-te că înălţându+te spre cele de sus te-ai bucurat de slava dumnezeiască!
Bucură-te că prin apostolul Toma ai întărit mutarea Ta la ceruri!
Bucură-te Prestol dumnezeiesc cel în chipul focului înălţat de pe pământ spre
Împăraţia Cerească!
Bucură-te ceea ce ai descoperit prin vedenie marea Lavră Kievo-Pecerska!
Bucură-te ceea ce ai dăruit maoştele sfinţilor mucenici şi aur pentru zidirea ei!
Bucură-te ceea ce ai înmânat sfinţilor întemeietori Sfânta Ta icoană „Uspenia”!
Bucură-te că ai săvârşit minune pe locul zidirii bisericii Tale curăţindu-l cu foc ceresc!
Bucură-te lauda monahilor şi a cetelor îngereşti!
Bucură-te ceea ce preschimbi suferinţa în celor ce aleargă la tine în minunată bucurie!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 5
Aflându-te Preafericită Maică în locaşurile cereşti împreună cu Fiul Tău şi văzând
suferinţele robilor tăi din ţinutul Kazan, unde credinţa creştină a fost batjocorită de agareni,
ai binebvoit să arăţi icoana ta prin care s-au proslăvit icoanele tale, oamenii iubitori de
Hristos ţi-au ncântat cu credinţă: Aliluia!
Icos 5
Arătând minuni tuturor suferinzilor, năpăstuiţilor, obidiţilor şi rătăciţilor credinţă, ai
dăruit multmilostivă Stăpână, binecuvântările icoanelor tale făcătoare de minuni,
numite:”Bucuria tuturor celor necăjiţi”, „Potoleşte suferinţa mea” şi „Aflarea sufletelor
pierdute”.Cei săraci au vărsat o mare de lacrimi înaintea lor.Care suflet nu a alergat la tine în
această viaţă, căzând înaintea icoanelor tale? Care suferinţe nu le-ai transformat în bucurii?
Celor aflaţi în primejdii dar care se rugau ţie, cui nu i-ai întins mâna spre ajutor? Îţi
mulţumim, ceea ce eşti de toţi cântată, pentru milele pe care le reverşi păcătosului neam
omenesc şi din toată inima îţi cântăm cu umilinţă:
Bucură-te binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, „bucuria tuturor celor
necăjiţi”!
Bucură-te maica milostivirii!
Bucură-te grabnic ajutătoare a celor aflaţi în necazuri şi supărări!
Bucură-te bucuria noastră, izbăveşte-ne de tot răul şi potoleşte suferinţa noastră!
Bucură-te că prin mijlocirea ta, nimiceşti necazurile vremelnice!
Bucură-te binecuvântare dăruită în biserică, prin aceste icoane!
Bucură-te că prin ele izgoneşti negura păcatului ca un stâlp de foc!
Bucură-te că s-a proslăvit icoana ta numită „Mângâietoarea” în suferinţă şi întristări!
Bucură-te lauda obştii Athosului şi a ţinutului nostru înaintea icoanei tale ”Bucurie şi
Mângâiere”!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria înteregii lumi!
Kondac 6
Tuturor fiind mângâietoare, credincioşii privesc icoana numită de tine „grabnică
ascultătoare” şi se închină înaintea ei nu numai în obştea din mânăstirea Dochiar, dar şi în alte
ţinuturi unde este numită: bucură-te a tuturor „grabnic ascultătoare”, care împlineşti cererile
cele bune ale celor ce cântă Fiului Tău Hristos Dumnezeul nostru: Aliluia!
Icos 6
Puterea Ceui Preaînalt, umbreşte pe cei ce cu credinţă şi bunăvoire aleargă la
preacinstitul tău Acoperământ Preacurată Stăpână, că din cele mai vechi timpuri şi până
astăzi, Tu acoperi cu sfântul tău omofor întregul neam creştinesc şi ţara noastră Rusia cu tote
obştile ei. Creştinii de pretutindeni, privind la icoana ta în care te arăţi împreună cu Îngerii,
Arhanghelii, cu Înaintemergătorul, cu Teologul şi cu Soborul tuturor sfinţilor, se minunează
de mijlocirea ta înaintea Lui Dumnezeu pe care o arăţi tuturor celor care cu capul şi
genunchii plecaţi te numesc pe tine:
Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Omofor!
Bucură-te Acoperământul şi mântuirea sufletelor obştii!
Bucură-te înfrumuseţarea sfinelor lăcaşe şi altare!
Bucură-te binecuvântarea caselor şi a familiilor celor evlavioase!
Bucură-te înţelepciunea şi ocârmuirea păstorilor Bisericii!
Bucură-te ceea ce sădeşti temerea de Dumnezeu monahilor şi monahiilor!
Bucură-te întărirea celor nevoitori!
Bucură-te ceea ce dăruieşti îneţlepciune celor tăinuiţi în mijlocul lumii!
Bucură-te Acoperământul şi binecuvântarea celor lipsiţi!
Bucură-te Apărătoarea celor prigoniţi pe nedrept!
Bucură-te ajutătoarea neîncetată a celor ce se află în legături şi în temniţă!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 7
Văzând pescarii pe luciul apei icoana ta din Tihvin purtată de o putere nevăzută şi
strălucind mai mult decât soarele, au strigat către Dumnezeu:”dă-ne nouă acest dar
dumnezeiesc, nu ascunde această comoară, căci cu ea nădăjduim să îmbogăţim sărăcia
sufletească, şterge lacrimile şi suspinele noastre!”…ca toţi primind cele trebuincioase, să-ţi
cântăm ţie Preacurată: Bucură-te Stăpână milostivă, Apărătoarea noastră înaintea lui
Dumnezeu, a celor ce cântă Fiului Tău cântarea îngerească: Aliluia!
Icos 7
Care dintere credincioşi vizitând ţinutul Moscova nu se pleacă Născătoare de
Dumnezeu înaintea preacinstitelor tale icoane „Iviriţa” şi „De Dumenezeu Iubită”? Cine nu
se va umili văzând mulţime de oameni care la miez de noapte întâmpină icoana ta „Iviriţa”?
Cine va uita chipul tău „De Dumnezeu Iubită”, din cei care în zilele de sărbătoare se mângâie
cu el? Nu te depărta de la noi în toată vremea vieţii noastre Maică Multmilostivă şi auzi
cântarea ce-ţi aducem:
Bucură-te blajină Apărătoare care ne deschizi uşile raiului!
Bucură-te că locuitorii Moscovei sunt binecuvâântaţi înaintea icoanei tale „Iviriţa”!
Bucură-te că această icoană este purtată ziua şi noaptea în casele celor suferinzi şi
bolnavi!
Bucură-te că ai săvârşit minuni prin această icoană încă de pe drumul din aAthos spre
pământul Rusiei!
Bucură-te că ai poruncit bimnecinstitorului Manuil să răscumpere icoana ta din
mâinile necredincioşilor care împiedicau întoarcerea ei în ţara Rusiei!
Bucură-te că această răscumpărare i s-a înapoiat!
Bucură-te că multe ale tale minuni s-au scris şi s-au proslăvit prin aceasta icoană!
Bucură-te Împărăteasă de Dumnezeu iubită nădeejdea şi limanul nostru!
Bucură-te că descoperindu-te cneazului Andrei i-ai arătat locul în care să zidească
mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului”!
Bucură-te ceea ce te arăţi în icoană, alături de sfinţi cuvioşi şi muceniţe!
Bucură-te că prin icoana „De Dumnezeu Iubită” ai săvârşit minuni în oraşele Uglice,
Tule şi altele!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 8
Răsăritu-ne-ai ca zarea luminoasă icoana icoana ta făcătoare de minuni „Bucurie
Neaşteptată” înaintea căreia toţi cei ce se află cufundaţi în păcate, nevoi şi suferinţe îşi pleacă
genunchii zicând: „Bucură-te ceea ce dăruieşti „Bucurie Neaşteptată” celor credincioşi”! Şi
primind mila ta cântă pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 8
Binevestitorul tău arhanghel Gavriil, trimis fiind de Dumnezeu şi ivindu-se în chip
minunat pe pământ, ne-a învăţat să te lăudăm precum îngerii, dăruindu-ne această cântare:
”cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cea
pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru”. Şi noi aducându-ţi această
cântare, Prealăudată, alăturându-ne cetelor îngereşti, te numim:
Bucură-te ajutătoare milosârdă a creştinilor şi mijlocitoare a celor păcătoşi!
Bucură-te ceea ce esti mai mărită decât Puterile Cereşti!
Bucură-te că prin icoanele tale făcătoare de minuni, ai dăruit sfântului munte Athos,
binecuvântare şi înţelepciune!
Bucură-te că prin icoana ta „Hrănitoarea cu lapte”, s-a împlinit prorocirea sfântului
Sava!
Bucură-te ceea ce pentru rugăciuniile monahilor din Athos aduse înantea icoanei tale
„Înaintevestitoarea”, ai revărsat bisericii untdelemn din belşug!
Bucură-te egumenă a mănăstirii ……că ne-ai arătat nouă icoana ta „Cu trei mâini –
Troeruciţa”!
Bucură-te ceea ce eşti prealăudată înaintea icoanelor tale „Înţelegerea eclesiarhului”şi
„Gherondisa” a căror stareţă eşti!
Bucură-te că stareţului care citea acatistul înaintea icoanei tale „Acatist”, i-ai grăit din
icoană „bucură-te şi tu stareţ al lui Dumnezeu”!
Bucură-te că icoana te „Odighitria” a fost adusă de două ori în chip minunat din
mănăstirea „Vatopedu” în mănăstirea „Xenofont”!
Bucură-te ceea ce în chip de negrăit, ai revărsat minuni în Athos de la icoanele
„Pecetluitoarea” şi „Ctitoriţa”!
Bucură-te hrănitoare milostivă a soţiei împăratului Plachidului, care ai iertat păcatul
acesteia când a călcat pe muntele Athos!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 9
În zilele Sfintelor Paşti, când biserica prăznuieşte cu bucurie Învierea lui Hristos, ne
amintim şi de minunile tale preacurată, pe care le-ai săvârşit prin icoanele „Izvorul
Tămăduirii” şi „Întrezărirea”, iar în chip minunat s-a izbăvit din mâinile necinstitorilor de
Dumnezeu, icoana ta numită „Dulcea Sărutare”. Pentru aceasta, mulţumind Dătătorului de
viaţă, cântăm cu bucurie cântarea: Aliluia!
Icos 9
Retoirii cei mult vorbitori nu se pricep cum să te numească Preacurată Stăpână. Şi noi
aducem ţie aceste cântări de laudă înaintea icoanelor tale şi cu bucurie te numim:
Bucură-te „Lumină Nepieritoare” şi „Cer Binecuvântat”!
Bucucră-te „Pântece Fericit” şi „Stea prealuminoasă”!
Bucură-te „Bucuria Îngerilor” şi „Trei Bucurii”!
Bucură-te milostivă şi „Miluitoarea”!
Bucură-te „Ochiul care nu doarme” şi „Sporirea minţii”!
Bucură-te „Chemarea la smerenie” şi „Chia Înţelepciunii”!
Bucură-te „Îmblânzirea Inimilor Învrăjbite” şi „Scăparea de la înnec”!
Bucură-te „Fecioară Nenuntită” şi „Ajutor în naşteri”!
Bucură-te „Călăuzitoarea Păcătoşilor” şi „Tămăduitoarea”!
Bucură-te „Cuvântul ce s-a întrupat” şi „Ceea ce înainte şi după naştere, Fecioară te-ai
aflat”!
Bucură-te „Bunătatea Tuturor” şi „Semistrelnaia”-cu şapte săgeţi!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 10
Propovăduieşte Navgorodul proslăvita ta apărare, preacurată Stăpnă, aucându-şi
aminte de zilele de demult în care au năvălit duşmanii puternici şi înarmaţi, iar de la icoana
ta „Semnul”s-a arătat ajutor binecuvântat lumii, căci aceştia cuprinşi de frică s-au risipit, iar
ţinutul tău ocrotit fiind, s-a păstrat întreg şi toţi cu mulţumire cântă ţie: Bucură-te Stăpână
ceea ce ne-ai arătat „Semnul milei tale” şi Mântuitorului cântăm: Aliluia!
Icos 10
Stăpână Preabună, puterea de foc a Celui Preaînalt înfrumuseţează sfânta ta icoană
„Rugul Aprins” prin care ai săvârşit multe minuni peste tot locul. Căci mintea omenească nu
poate cuprinde toate binecuvântările ce izvorăsc din icoanele tale făcătoare de minuni, care sau
săvârşit pe muntele Poceaevo, în Censtohov şi în Ahtârko prin icoanele
„Feodorovskaia”,„Tolgskaia” şi altele, neajungând anii pentru pomenirea lor. Nu tăinuim
nici noi binefacerile tale Preabinecuvântată şi cu bucurie în inimă îţi cântăm aceste cântări de
laudă:
Bucură-te Binecuvântat „Rug Aprins” care ne izbăveşti de aprinderea focului!
Bucură-te Lauda Poceaevolui, nădejdea şi liniştea noastră!
Bucură-te Maica Domnului, mijlocitoare şi apărătoare sârguincioasă ce ne-ai dăruit
icoana din „Obnora”!
Bucură-te Sofie, ceea ce eşti Înţelepciunea Dumnezeiască, făcundu-se astfel biserici în
oraşele Kiev, Novgorod şi altele!
Bucură-te că ai săvârşit în chip minunat pisania icoanei „Semnul din Obştea SerafimPonetaev”!
Bucură-te că icoana ta din obştea Kievo-Bratski a venit în acest loc şi a rămas până în
zilele noastre!
Bucură-te că obştea monahilor s-a adunat în jurul icoanei tale din Kozelşan!
Buucră-te că prin icoana ta din Kasperov ai dăruit linişte oraşelor Odessa şi Herson!
Bucură-te ceea ce ai sfinţit oraşul Vilnios prin icoana ta „Ostrabramskia”, că înaintea
acesteia toţi binecinstitorii îşi pleacă genunchii!
Bucură-te „Zid de Nesurpat” şi „Sporitoarea Grânelor”!
Bucură-te „Cântătoarea” şi „Plângătoarea”!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 11
Preacuvoşii păstori şi toţi credincioşii, întreaga săptămână te laudă Preacinstită, ca pe
„Odighitria”’-Călăuzitoarea şi nimeni nu poate să numere icoaneleTale din toate ţările
creştine. Mai ales te laudă minunatul ţinut din Smolensk pe care l-ai salvat de sub jugul tătar, 15
cu glasul tău poruncindu-i ostaşului Mercurie să lupte cu vrăjmaşul. Pentru aceasta, toată
suflarea te numeşte:
Bucură-te Preabună Odighitrie, minunea şi ascultătoarea lumii, şi cântă fiului
tău:Aliluia!
Icos 11
Ce glas poate să descrie bucuria aleşilor lui Dumnezeu, când Tu cu iubire te arăţi lor
pe pământ întărindu-i, liniştindu-i şi povăţuindu-i. În ceasul acela cerul se uneşte cu
pământul şi lumina străluceşte mai mult decât soarele, în chiliile preacuvioşilor. Şi noi
păcătoşii amintindu-ne de aceasta şi împărtăşindu-ne cu bucuria cerească a bineplăcuţilor lui
Dumnezeu, cu smerenie îţi cântăm:
Bucură-te că ai poruncit sfântului Grigore al Neocezareei să propovăduiască învăţătura
Sfintei Treimi!
Bucură-te ceea ce pe Dositei Preacuviosul l-ai aşezat să petreacă în post şi rugăciune
în Ghetsimani şi l-ai adus la monahism!
Bucură-te că l-ai salvat pe ucenicul lui Pavel de muncile iadului, arătându-te de două
ori Preacuviosului şi învăţându-l rugăciunea pentru cei adormiţi!
Bucură-te ceea ce l-ai fericit pe cosma din Maiuma spunându-i ce plăcută îţi este
cântarea de laudă: „ceea ce esti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare
decât Serafimii”!
Bucură-te că împreună cu Apostolii Petru şi Ioan, te-ai arătat vizitându-l pe
Preacuviosul Serghie din Rodonej şi ucenicul său Mihei!
Bucură-te ceea ce de multe ori te-ai arătat preacuviosului serafim de Sarov spunându-i
să împlinească ultima poruncă, pe pământ, aceea de a construi obştea Serafimo-Diveevo!
Bucură-te că în ziua BuneiVestiri pe acesta l-ai vizitat împreună cu Apostolul Ioan, cu
Înaintemergătorul şi cu douăsprezece fecioare muceniţe, înştiinţându-l de mutarea la cele
veşnice!
Bucură-te că ai binecuvântat-o şi pe smerita monahie Eupraxia!
Bucură-te ceea ce în chip minunat te-ai arătat în vedenie sfinţilor: Chiril al
Alexandriei, Petru din Athos şi Roman Dulcecuvântătorul şi altor sfinţi preacuvioşi!
Bucură-te că prin glasul tău ce iesea din sfânta Ta icoană „Edesskia”, l-ai condus în
biserică pe Alexie, omul lui Dumnezeu!
Bucură-te ceea ce cu acelaşi glas ai îndreptat-o pe drumul pocăinţei pe Maria
Egipteanca!
Bucură-te Preacurată Fecioară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 12
Adâncă binecuvântare reverşi Preacurată din icoana ta „Înduioşătoarea”, care se află în
obştea mănăstirii Serafimo-Diveevo. Înaintea ei, alesul lui Dumnezeu şi al tău, înaintestătător
pe pământul Rus-Preacuviosul Serafim, rugându-se Te numea „Bucuria tuturor Bucuriilor”
si-ţii cânta fiind zăvorât în Pustie, cantecul său: „Slava întregii lumi…”
Şi noi impreună cu el Te lăudăm Preacurată Stăpână şi aducem Lui Dumnezeu cântarea
îngereasca: Aliluia!
Icos 12
Cântând nenumăratele tale milostiviri, minunile şi apariţiile pe care le-ai dăruit întregii
lumi, cu inima umilită cădem înaintea ta Stăpană, multumindu-ţi, lăudându-te şi preamărind
prea sfânt numele Tău. Nu–ţi întoarce faţa de la noi, cei ce pierim în păcate, apără-ne şi
împacă viata noastră, pe cei rătaciţi întoarce-i, pe prunci îi hrăneşte cu duhul buneicuviinţe,
pe cârmuitorii noştrii întăreşte-i şi păstrează-ne în credinţă curată, ca întotdeauna să Te
lăudăm pe Tine, Ceea ce eşti mai presus de ceruri şi mai curată decât strălucirea soarelui:
Bucura-te Fecioară nenuntită şi Împărăteasa Împăraţilor!
Bucură-te Chivot Ceresc, ceea ce pe Dumnezeu -Cuvântul L-ai purtat!
Bucura-te trâmbiţă bine glăsuitoare şi porumbiţă tăcută!
Bucură-te adânc nemăsurat şi taina cea negrăită!
Bucură-te izvor nesecat de sfinţenie şi minuni!
Bucură-te curăţia fecioarelor şi veselia liniştită a mamelor!
Bucură-te hrănitoarea pruncilor şi apărătoarea văduvelor!
Bucură-te însănătoşire a celor bolnavi şi izbăvirea celor aflaţi în legaturi şi în temniţe!
Bucură-te odihna celor trudiţi şi nădejdea celor deznădăjduiţi!
Bucură-te nădejdea noastră în viaţa aceasta şi în cea veşnica!
Bucură-te ceea ce eşti Ocrotitoare la trecerea noastră prin vămile văzduhului şi Apărătoare la
înfricoşata judecată a Lui Hristos!
Bucură-te Preacurată Feciară, slava şi bucuria întregii lumi!
Kondac 13
O, Preacurată Fecioară, Stăpâna cerului şi a pământului, priveşte aceste cântări de
laudă pe care le aducem din sufletele noastre învredniceşte-ne pe noi păcătoşii să Te putem
vedea în locaşurile cereşti, ceea ce eşti slava şi bucuria tuturor bucuriilor, cântându-ţi şi
lăudându-te împreună cu Dumnezeu cel în Treime slăvit, cântarea îngerească: Aliluia!
(acest Kondac se citeşte de trei ori)
Apoi se citeşte din nou Icosul 1: „Arhistrategul Mihail şi toate puterile cereşti…” şi
Kondac 1: „Celei mai alese din toate neamurile, Preacinstitei Fecioare…”
După aceea, se citeşte această rugăcine:
Rugăciunea Maicii Domnului
O, Preasfântă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, Apărătoarea şi Acoperămîntul celor
ce aleargă la Tine!
Vezi-mă din înălţimea cea sfântă a cerului şi coboară-ţi privirea asupra mea, a păcătosului
care cade înaintea Preacuratuilui Tau Chip. Auzi calda mea rugăciune du-o la Fiul Tau şi
Dumnezeul nostru Iisus Hristos. Înduplecă-l să lumineze sufletul meu cel întristat de păcate
cu lumina binecuvântarii Sale, să mă izbăvească de toate nevoile, bolile şi suferinţele ce mă
împresoară, să-mi dăruiască pace şi linişte, sănătate trupească şi sufletească să împace inima
mea suferindă tămăduindu-mi rănile pentru a putea face fapte bune, să cureţe minte mea care
este trasă în jos de grijile acestei vieţi, învătându-mă să împlinesc poruncile Sale, să mă
izbăvească de chinurile cele veşnice şi să mă învednicească de Cereasca Sa Împărăţie.
O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu! Tu eşti „Bucuria tuturor celor necăjăţi”!
Auzi-mă şi pe mine care sunt cuprins de suferinţă, Tu Ceea ce eşti numită „Potoleşte
suferinţa mea”, Tu „Rug Aprins”, ocroteşte lumea şi pe noi pe toţi, de vătămătoarele săgeţi 17
de foc ale vrăjmaşilor noştrii, Tu, „Aflarea Sufletelor Pierdute”, nu mă lăsa să pier în bezna
păcatelor mele. După Dumnezeu, în Tine îmi este toată nădejdea şi încrederea mea eşti Tu.
Fii mie Apărătoare în această vremelnică viaţă iar în viaţa veşnică, fii mijlocitoare
pentru mine înaintea iubitului Tău Fiu, Iisus Hristos Dumnezeul nostru!
Pe Tine, Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, Preabinecuvântată Fecioară Maria, Te voi
cânta cu bunăvoire până la sfârsitul zilelor mele. Amin.

Acatist de multumire

/ multumesc2014 / 10 comentarii

 images (2)

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Tată Ceresc, Creatorul tuturor, în faţă Ta îngenunchez şi-Ţi mulţumesc pentru toate bucuriile cereşti, pentru viaţă care mi-ai dat-o şi pentru binecuvântările nenumărate. Aş vrea să pot face mai mult, să-Ţi arăt prin faptele mele că ştiu cât de mult mă iubeşti pe mine ‘’omul’’, iar eu să Te iubesc mai mult. De multe ori mă întreb cum de nu eşti supărat pe mine la cât de rău sunt ? Tot ce ating distrug şi-mi pare rău că o fac, dar o iau de la cap, în fiecare zi din viaţă mea greşesc în faţă Ta. Îţi mulţumesc pentru a Ta nemărginită şi nemăsurată iubire şi Te rog să mă ajuţi acum în zi târzie să mă schimb, să mă smeresc, că să Te iubesc. Fără ajutorul Tău voi fi mereu un suflet gol. Tu eşti Tatăl meu Ceresc, Ziditorul meu. Amin.

Condacul 1
Tată Ceresc care ai făcut totul prin Cuvânt şi ai dat viaţă prin Duhul Sfânt zideşte-mă încă odată că să fiu curat, cu inima plină de iubire să cinstesc a Ta zidire şi cu buze curate să zic : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 1
Cât de minunată e ştiinţă Ta, cum ai făcut Tu totul, fiecare îşi ştie rostul. Ajută-mă şi pe mine să-mi aflu rostul în lume şi cu mulţumire să pot cânta :
Tată Ceresc, îţi mulţumesc că mi-ai dat viaţă,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc că mi-ai ararat frumuseţea lumii,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc că am văzut şi lumea cea de sus,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru ocrotirea Ta,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru bucuriile vieţii,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru iertarea ce mi-o dai în fiecare zi,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru uşurarea necazurilor mele,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 2
Tată Ceresc îmi amintesc cant te-am văzut întâia oară, eram în pragul casei Tale. Tu erai acolo, iar eu abia născut, de-a dreapta era Cuvântul, deasupra Sfântul Duh şi Maică Lumii tot în dreapta. M-aţi spălat şi m-aţi uns, iar eu Ţi-am jurat credinţă, dar după un timp am uitat, că am crescut. Acum prin îngeri îţi zic : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 2
Pe drumul vieţii de multe ori mi-ai adus aminte de jurământul Sfântului Botez, dar am căzut şi am uitat, iar în acest moment vreau doar să zic:
Tată Ceresc, mulţumesc pentru oamenii întâlniţi după planul Proniei Tale,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru măreţia munţilor,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru mireasma florilor,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru surâsul unei deşteptări senine,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru savoarea fructelor,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru darurile Tale,
Tată Ceresc, mulţumesc pentru un cer senin de vara,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 3
Tată Ceresc, ce bine e să fiu cu Ţine. În rugăciune mă văd în faţă Ta şi-Ţi mulţumesc sarutandu-Ţi mâna dreapta cu care mă mângâi în fiecare dimineaţă, iar eu zic : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 3
Începe o nouă zi şi mă arunc în tumultul vieţii, dar din când în când mă opresc, ridic ochii inimii spre cer şi zic :
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru ziua această binecuvântată,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru fiece pas în viaţă,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru răsăritul soarelui,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc şi pentru apusul lui,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru nopţile senine,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru somnul liniştit,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 4
Tată Ceresc la ţine alerg în zilele triste ale vieţii mele şi Treimii nedespartie zic cu buze triste şi lipite: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 4
Când rază luminii Tale mă atinge, întreagă fiinţă a mea se umple de bucurie şi încep să cant:
Tată Ceresc, nădejdea noastră,
Tată Ceresc, povăţuitorul celor rătăciţi,
Tată Ceresc, puterea noastră,
Tată Ceresc, slobozirea din necazuri,
Tată Ceresc, mângâierea sufletelor noastre,
Tată Ceresc, întărirea sărmanilor,
Tată Ceresc, milostiv fi nouă,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 5
Tată Ceresc, mândria mă omoară puţin câte puţin, ea sapă adânc în mine prin cuvinte de slavă, ajută-mă să mă smeresc şi să-ţi slujesc Ţie şi cu buze de bucurie să zic: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 5
În fiecare zi greşesc şi seară mă căiesc, mă spovedesc în faţă Ta şi cer ajutor pentru slăbiciunea mea, ajută-mă: Tu eşti puterea mea !
Tată Ceresc, îmbracă-mă cu lumina Ta,
Tată Ceresc, ajută mintea mea,
Tată Ceresc, curată ştiinţă cea deşartă,
Tată Ceresc, bucurie dăruieşte tuturor,
Tată Ceresc, pacea sufletelor noastre,
Tată Ceresc, întoarce pe duşmanii noştrii,
Tată Ceresc, tărie trupurilor noastre,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc.

Condacul 6
Tată Ceresc, Tu ai zis cu glasul Tău cel preaputernic ‘’ Cheamă-Mă pe Mine în ziua necazului tău şi Te voi scoate şi mă vei proslăvi’’. Din adâncul inimii mele îndrăznesc a mă apropia zicând: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 6
Doamne Dumnezeul nostru Tată Ceresc, cel mare şi milostiv, din umilinţă inimilor noastre cu smerenie Te rugăm da-ne nemărginită Ta îndurare.
Tată Ceresc, deschide-ne nouă braţele părinteşti,
Tată Ceresc, închide porţile iadului,
Tată Ceresc, caută pe cei pierduţi şi îi adu acasă,
Tată Ceresc îţi mulţumesc,
Tată Ceresc, mărire aducem Ţie împreună şi Fiului Tău şi Sfântului Duh,
Tată Ceresc mulţumim prin sfinţii îngeri,
Tată Ceresc, laude aducem prin puterile cereşti,
Tată Ceresc închinăciune prin sfinţii toţi.

Condacul 7
Tată Ceresc în Treime Slăvit Dumnezeul nostru, Tu vezi că s-a topit tăria credinţei noastre şi căile mântuirii sunt departe datorită păcatelor noastre, fie-Ţi milă de robii Tăi care strigă: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 7
În mâinile Tale mă las şi tot ce vine de la Ţine primesc cu bucurie şi părăsit de aş fi de toţi oamenii de lângă mine eu îţi mulţumesc şi pe Ţine Te slăvesc.
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru a inimii plinătate,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru a minţii limpezime,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru libertate,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc că m-ai scos din pânză de păianjen,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru bunătatea celor din jurul meu,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru darurile tale,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru îmbelşugare,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 8
Tată Ceresc, Creatorul Universului întreg, îţi mulţumesc pentru că deşi Te supăr în fiecare clipă, Tu mă ierţi şi eu pot doar să zic: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 8
Tată Ceresc, cerul e scaunul Tău, iar pământul aşternut, soarele e creaţia Ta şi omul e iubirea Ta.
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru că ai trimis la noi pe Fiul Tău şi Mântuitorul sufletelor noastre,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru Duhul Tău cel Sfânt ce s-a pogorât la noi,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru că pe Maică Fiului Tău ai făcut-o apărătoarea noastră,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru că pe toţi după a Ta orânduială ne aduci în ceasul pocăinţei,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru că ne auzi când strigăm în necazuri către Ţine,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru că la timp potrivit ne înveţi ştiinţă Ta văzută şi nevăzută,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru frumuseţea slujitorilor Tăi,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 9
Tată Ceresc, ce bucurie se pogoară în zi de sărbătoare făptură toată de veseleşte şi îţi cânta cântare de armonie: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 9
De Te-am iubi mai mult am şti că în fiecare zi e sărbătoare. Dar noi suntem departe uitând de a Ta carte şi acceptăm balaurul din noi.
Tată Ceresc, învaţă-ne dreptatea,
Tată Ceresc, luminează ochii minţii noastre,
Tată Ceresc, sufletul nostru îl păzeşte,
Tată Ceresc, fiinţă noastră o curăteste,
Tată Ceresc, oglindeşte chipul Fiului Tău în noi,
Tată Ceresc, destupă urechile noastre,
Tată Ceresc, alungă suferintanoastra,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 10
În urmă convorbirilor cu Ţine, sfinţii părinţi ne sfătuiesc să luăm aminte la toate lucrurile care vin de la diavol şi din lume. Iar noi să ne întărim zicând : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 10
Multe ispite şi plăti vin că urmare a greşelilor noastre din trecut, dar rugându-ne Ziditorului nostru le trecem,iar cu bucurie cuvinte de acest fel cântăm :
Tată Ceresc, Izvor de bucurie,
Tată Ceresc, a noastră ocrotire,
Tată Ceresc, scut nebiruit,
Tată Ceresc, bogăţia sufletelor noastre,
Tată Ceresc, apărătorul vieţii noastre,
Tată Ceresc, lumina inimilor noastre,
Tată Ceresc, slavă aducem Ţie,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 11
Cuvinte mici şi goale aduce în cântări gură mea, nu se pot compară cu milostivirea ta. Lângă icoană sfinţilor Tăi îngenunchez şi eu necredinciosul şi cu ei îndrăznesc să îţi cant : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 11
Mulţumiri aducem Ţie pentru Sfinţii toţi, că i-ai pus să mijlocească pentru iertarea păcatelor noastre şi ocrotiţi fiind de ei, îndrăznim să zicem Ţie :
Tată Ceresc, slavă Ţie pentru toate,
Tată Ceresc, toată făptură îţi e datoare,
Tată Ceresc, slavă întru cei de sus,
Tată Ceresc, pe pământ pace,
Tată Ceresc, nesfârşită bucurie,
Tată Ceresc, rugăciuni smerite aducem Ţie,
Tată Ceresc, fă-ne buni,
Tată Ceresc, îţi mulţumim pentru toate.

Condacul 12
Când încep a mă ruga nu ştiu ce am a cere, nici ce-i bun pentru viaţă mea, aşa că te rog pe Ţine Tată Ceresc ai grijă de mine, căci eu mă las în voia Ta: Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 12
Aşa cum noi dorim pentru ai noştri fii pace şi bucurie, sănătate, fericire, Tu doreşti pentru toţi copii Tăi să trăiască în armonie.
Tată Ceresc, îţi mulţumim pentru a trupului sănătate,
Tată Ceresc, îţi mulţumim pentru belşugul vieţii noastre,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru fiece descoperire,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru răbdarea învăţată,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru prietenii din viaţă mea,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc şi pentru duşmani că ei mă fac a descoperi cât sunt de mic,
Tată Ceresc, îţi mulţumesc pentru necazuri că ele mă întăresc,
Tată Ceresc, îţi mulţumim pentru toate.

Condacul 13
O, Tată Ceresc Multmilostive şi întru tot Bunule Dumnezeul nostru, iartă-ne nouă greşelile noastre, scoate-ne din întunericul vieţii noastre, fă-ne să ridicăm ochii inimii spre cer şi cu buze fără viclenie să zicem Ţie : Slavă Tatălui Ceresc !
O, Tată Ceresc Multmilostive şi întru tot Bunule Dumnezeul nostru, iartă-ne nouă greşelile noastre, scoate-ne din întunericul vieţii noastre, fă-ne să ridicăm ochii inimii spre cer şi cu buze fără viclenie să zicem Ţie : Slavă Tatălui Ceresc !
O, Tată Ceresc Multmilostive şi întru tot Bunule Dumnezeul nostru, iartă-ne nouă greşelile noastre, scoate-ne din întunericul vieţii noastre, fă-ne să ridicăm ochii inimii spre cer şi cu buze fără viclenie să zicem Ţie : Slavă Tatălui Ceresc !

Icosul 1
Cât de minunată e ştiinţă Ta, cum ai făcut Tu totul, fiecare îşi ştie rostul. Ajută-mă şi pe mine să-mi aflu rostul în lume şi cu mulţumire să pot cânta :
Tatăl Ceresc, mulţumesc că mi-ai dat viaţă,
Tatăl Ceresc, mulţumesc că mi-ai ararat frumuseţea lumii,
Tatăl Ceresc, mulţumesc că am văzut şi lumea cea de sus,
Tatăl Ceresc, mulţumesc pentru ocrotirea Ta,
Tatăl Ceresc, mulţumesc pentru bucuriile vieţii,
Tatăl Ceresc, mulţumesc pentru iertarea ce mi-o dai în fiecare zi,
Tatăl Ceresc, mulţumesc pentru uşurarea necazurilor mele,
Tatăl Ceresc, îţi mulţumesc pentru toate.

Condacul 1
Tată Ceresc care ai făcut totul prin Cuvânt şi ai dat viaţă prin Duhul Sfânt zideşte-mă încă odată că să fiu curat, cu inima plină de iubire să cinstesc a Ta zidire şi cu buze curate să zic : Slavă Tatălui Ceresc !

RUGĂCIUNE

Tu m-ai făcut, m-ai adus în lume şi încă din pruncie eu Te-am uitat. Acum în ceas târziu al vieţii mele Te-am căutat şi Te-am găsit. Fără ţine am fost gol, ţine-mă la pieptul Tău să nu mai rătăcesc pe tărâmul lumii fără de Dumnezeu. Păzeşte sub acoperământul Tău ţară noastră şi poporul această de toate împrejurările grele. Celor bolnavi le dăruieşte sănătate, celor mâhniţi mângâiere, celor învrăjbiţi pace şi iubire şi înconjoară-ne pe toţi cu sfinţii tăi îngeri că vrăjmaşii noştri să nu mai izbutească asupra dragostei din noi. Bucurându-ne de grijă Ta pentru noi Te slăvim pe Ţine Tată Ceresc şi binecuvântăm Prea Sfânt numele Tău, al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin !