Canon mângâietor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la toată boala

iulie 26, 2015iulie 26, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Facere a Părintelui nostru purtător de Dumnezeu, Ioan al Evhaitelor
Al cărui acrostih

Bolile mele tămăduiește-le, Fecioară, ale monahului Ioan

Cântarea I, glas plagal 4

Irmosul:

«Pe Faraon cel ce era purtat în carele de război, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în chipul Crucii și despărțind marea. Și pe Israel cel fugărit, care mergea pe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi (se repetă după fiecare strofă)

Neputințele mele și bolile, tămăduiește-le, Născătoare de Dumnezeu, ca ceea ce ai născut cu trup pe Dumnezeu Cuvântul, pe Cel ce, cu patimile Lui, a purtat neputințele și bolile tuturor și pe Cel ce vindecă betejunile.

Ceea ce ai născut, Stăpână, fără dureri, durerile mele și cumplitele chinuri și pătimirile cele mai groaznice care mă apasă și mă încolțesc din toate părțile, ușurează, ridică povara și prin cercetarea ta tămăduiește-mă.

Întoarce-mi jalea bolii mele în bucuria însănătoșirii, rupe sacul cel întunecat al răului meu obicei, Fecioară, și încinge-mă cu bucuria strălucită a deprinderii celei bune și de veselie umple-mă.

Cuptorul învăpăiat al patimilor a aprins scânteile arzătoare ale bolilor celor stricătoare și mă arde cu cărbunii înfocați prin cele mai cumplite arsuri, dar dacă mă vei răcori tu, Stăpână, răcoarea ta va fi mie vindecare.

Cântarea a 3-a

Irmosul:

«Doamne, Cel ce ai făcut acoperământul bolții cerești și ai întemeiat Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta, Cel ce ești marginea doririlor și întărirea credincioșilor, Unule Iubitorule de oameni».

Fecioară, tu ai născut pe Dumnezeu cel minunat întru sfinți pentru aceea minunate fă milele tale cu mine, Preasfântă cinstită, și pe mine cel deja mort din pricina durerilor nesuferite, viază-mă, rogu-mă.

Pe patul durerii zăcând îndurerat, pe tine te chem, Fecioară, pleacă urechea ta spre mine, grăbește să mă mântuiești, grăbește să mă scoți din focul care acum arde mocnit inima mea.

Pe fiul cel cu minte pruncească, pe tânărul cel fără de rânduială, cu toiagul pedepsindu-l, părintele cel iubitor îl înțelepțește, știu, Iubitorule de oameni, ci pe mine cel bătut după vrednicie, iarăși mă miluiește prin ceea ce Te-a născut.

Liman tare și ancoră sfântă și nădejde nezdruncinată, Stăpână, te-am dobândit, pentru aceea pe mine, cel învălurit de valurile ispitelor, îndreptează-mă spre limanul cel liniștit al sănătății.

Cântarea a 4-a

Irmosul:

„Tu, Doamne, ești tăria mea, Tu și puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel ce n-ai părăsit sânurile părintești și ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta cu Proorocul Avvacum strig către Tine, slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni”.

Tu ai izvorât izvorul Tămăduirilor, uscând adâncul cel fără fund al bolilor, dăruind în dar putere celor ce bolesc, sănătate celor ce rău pătimesc, pentru aceea pe mine cel covârșit de cumplite boli și de amare neputințe mă tămăduiește.

Ca să povestesc minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, și faptele tale minunate și să mărturisesc între fiii oamenilor minunile tale, cu totul lăudată, caută cu milostivire la mine, cel bolnav, și sănătate desăvârșită dăruiește-mi.

Slobozire celor bolnavi fiind și sănătate la îndemână și vindecare, schimbare și răcorire celor cheltuiți în deznădejdi, în nenorociri și în necazuri, în cele mai amarnice chinuri și dureri neîmblânzite, îndură-te, Stăpână.

Cel ce ai purtat slăbiciunea firii omenești, Hristoase, pentru bunătatea Ta, slăbiciunile mele cele multe și bolile cu milostivire vindecă-le, mult Milostive, având pe Preacurata Maica lui Dumnezeu înduplecându-Te la aceasta, pe ceea ce curat Te-a născut pe Tine.

Cântarea a 5-a

Irmosul:

«Pentru ce m-ai lepădat de la fața Ta, Cel ce ești lumină neapusă? Că m-a acoperit întunericul cel vrăjmaș pe mine, ticălosul. Ci, Te rog, întoarce-mă și la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele».

Cu stropirea îndurărilor tale, spălând întinăciunea bolii mele, dă-mi mie, Stăpână, să mă bucur de curata sănătate, căci viața mea câte puțin se cheltuiește și nu-mi este mie nădejde de mântuire.

În durere anii mei se scurg și în suspinuri viața mea se sfârșește, a slăbit puterea trupului meu, Stăpână. Căci s-au tulburat oasele mele de-atâta zăcut, pentru aceea miluiește-mă.

Pe tine ocrotitoare caldă și ajutor grabnic în necazuri te-am agonisit, Fecioară, la sprijinul tău alerg, ușurează-mi amarele chinuri și nesuferitele dureri și cumplita suferință.

Cântarea a 6-a

Irmosul:

«Adâncul păcatelor cel mai de jos m-a înconjurat, ci precum pe Proorocul Iona, scoate, Doamne, din stricăciune viața mea».

Mai mare vâlvătaie decât cea a cuptorului Babilonului, mai arzătoare văpaie a încins materia păcatelor mele, care mă arde și mă topește și întețește înlăuntrul inimii arșițe mistuitoare.

Nor luminos picurător de har, Fecioară, plouă asupra mea râuri de vindecări care să-mi topească fierbințeala arșițelor mele mistuitoare, răcorește-mă, rogu-mă și dă-mi mie să mă întorc iarăși la sănătatea dintâi.

Izvor de apă vie, îndulcește apa amară și nestătătoare a durerilor și chinurilor și viforul patimilor trupului care cumplit mă înviforează, îmblânzește-l, domolește-l, oprește-l, stinge-l și inima o înseninează.

Adoarme răstimpul durerilor și arșițelor, prin neadormita ta rugăciune, Fecioară, și fă să înceteze frigurile puternice, neîncetate și sălbatice ale acestora, căci și oasele mele s-au zdrobit.

Cântarea a 7-a

Irmosul:

«Tinerii evrei în cuptor au călcat văpaia cu îndrăzneală, și în rouă focul l-au prefăcut strigând: Bine ești cuvântat în veci, Doamne Dumnezeule».

Toată așteptarea, toată nădejdea mântuirii la tine o arunc, pentru aceea, întoarce-mă din patul de boală, Stăpână, la sănătatea mea.

Râu de vindecare izvorăște-mi și cuptorul clocotitor, Fecioară, al arșițelor puternice stinge-l până în sfârșit. Căci tu ai izvorât izvorul vieții dumnezeiești, râul cel dulce.

A ridicat văpaie fără de sfârșit multa bilă rea, care a făcut cenușă umezeala cea după fire, uscând precum lemnul nenorocita mea inimă.

Singura bucurie a celor întristați, fiindcă și eu sunt necăjit, grabnic auzi-mă, ia aminte la sufletul meu și nu-ți întoarce fața milei tale de la mine, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a

Irmosul:

«De șapte ori nebunește a încins tiranul haldeilor cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar văzându-i pe aceștia mântuiți printr-o putere mai mare, a strigat: Pe Făcătorul și Mântuitorul tineri binecuvântați-L, preoți lăudați-L popoare preaînălțați-L întru toți vecii».

Nou paralitic sunt, mort însuflețit, pe jumătate mort, zăcând jos, sunt aruncat la pat. Și mi s-a făcut patul mormânt, Stăpână, mie celui slăbănogit de mâini și de picioare. Dar dacă vrei, numai prin cuvânt poți să mă mântuiești ca singură Maică a lui Dumnezeu și Fecioară Preacurată.

Înviforat cumplit de boli nevindecate, de cumplite neputințe, și patimi una după alta fără de vindecare, am ancorat ca la un țărm liniștit la limanul cel lin al milei tale, Fecioară. Potolește valul durerilor mele și fă să înceteze valurile muncilor.

Bucură-te, izvor al bunătății, noianul bunătății, adânc al iubirii de oameni și al milei, fă minunată bunătatea ta și asupra mea și slobozește-mă degrab, cu picătura milostivirii tale, din cea mai de pe urmă boală care mă stăpânește și mă vlăguiește.

Râu al harului, scăldătoare a vindecărilor, potir nesecat al bucuriei și al veseliei, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, vindecă-mă și pe mine, cel ce zac aruncat pe patul durerii, ca o povară neînsuflețită și amestecă mie băutura mângâietoare a sănătății.

Cântarea a 9-a

Irmosul:

«Spăimântatu-s-a de aceasta cerul și marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup și pântecele tău s-a făcut mai cuprinzător decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngerești și omenești te măresc».

Vindecă-mă pe mine cel ce bolesc din chinuri cumplite, ca ceea ce ai născut pe Dumnezeu fără de sămânță, pe Cel ce vindecă numai cu voia bolile trupului și ale sufletului, pentru ca, petrecând în sănătate, să te laud pe tine cu bucurie și să te cinstesc cu veselie și să te măresc cu voioșie.

Maică a Creatorului a toate, plăsmuiește-mă din nou pe mine, cel cu totul zdrobit, și pe mine cel aruncat și zdrobit în țărână, ca o bună, ridică-mă, căci toate le poți ca ceea ce ai născut, Fecioară, pe Stăpânul Cel puternic în putere și toate câte voiești pe toate le poți.

Îndreptarea celor căzuți și neputincioși, tăria și sănătatea și vindecarea, îndreaptă-mă, Fecioară, și pe mine, cel neputinicos și cu adevărat mult păcătos și căzut cu trupul, cu sufletul și cu duhul. Învrednicește-mă de sănătate, Fecioară, și mântuire dobândește pentru mine.

Slobozirea cea mai grabnică a celor bolnavi, mângâiere gata celor bolnavi, răcorire a celor ce rău pătimesc în nenorociri, caută cu milostivire la slăbiciunea mea și la multa mea rea pătimire și ia aminte la mine cu iubire de oameni și cu ochiul tău cel blând, Fecioară.

(Sfântul Ioan Mavropous, Mitropolitul Evhaitelor, Canoane de mângâiere la Domnul nostru Iisus Hristos și la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, traducere din limba greacă veche de Laura Enache, Editura Doxologia, 2015)

Sursa: doxologia.ro

Canon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Hristina – 24 Iulie

iulie 24, 2015iulie 24, 2016 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Hristina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Hristina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bucură-te, purtătoare de chinuri, Prealăudată Hristina, care te-ai arătat muceniţă Mântuitorului nostru Hristos şi ai părăsit toată rătăcirea şi necredinţa cea părintească.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzând pe vrăjmaşul surpat şi zăcând înaintea picioarelor pruncii purtătoare de chinuri, să dăm cu toţi laudă Mântuitorului, Cel Ce o a arătat pe ea purtătoare de biruinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dorit-ai să vezi, podoaba cea frumoasă a Mirelui tău, curată; pentru aceea, te-ai înfrumuseţat pe tine luminat cu dumnezeieştile chinuri, ceea ce eşti purtătoare de chinuri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zămislit-ai pe Cuvântul Tatălui Cel Unit cu trupul cel din tine după al Său Ipostas. De Acesta dorind Hristina, a câştigat lauda muceniciei.

sf-christina3

Cântarea a 3-a. Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti Lumina celor din întuneric şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întinzându-ţi ochii şi cugetul la cer, mărită, prin mijlocirea zidirilor ai cunoscut pe Ziditorul tău.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Credinţa în Dumnezeu o ai avut bogăţie nerăpită, pentru aceea ai părăsit sărăcia idolilor, cinstită fericită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, muceniţă, fiind cumplit legată de lemn şi suferind schingiuiri cântai laudă de mulţumire lui Hristos Făcătorului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Alinează-mi tulburarea cugetului, Curată Stăpână, încetează toată întristarea sufletului meu, Ceea ce ai născut pe Hristos Domnul.

Irmosul:

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndulcindu-te de dumnezeieştile priviri ale Mirelui tău, muceniţă cea cu numele lui Hristos şi uitându-te la frumuseţile Lui, te desfătai cu bătăile.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind legată pe roată, muceniţă ai strigat: Te măresc pe Tine, Doamne şi slăvesc numele Tău, al Celui Ce faci puternici pe cei ce Te doresc pe Tine.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lipitu-m-am de urma Ta, Hristoase, fiind rănită de dorirea dragostei Tale; ci arată-mă purtătoare de biruinţă, strigai, muceniţă, când erai supusă la chinuri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nesuferind dragostea ta cea către Hristos, Sfântă Muceniţă Hristina, ticălosul tău tată cel fără de Dumnezeu, cumplit te îngrozea cu felurite chinuri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Slăvitul între prooroci Isaia, Toiag te-a numit odinioară, care ai odrăslit pe Domnul, Născătoare de Dumnezeu, Maică pururea Fecioară.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Dis-de-dimineaţă strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe una ce te-ai făcut înger în trup, muceniţă, îngerii cei cereşti te hrăneau pe tine cu hrană îngerească.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu te-ai lepădat de Piatra Vieţii, Muceniţă Hristina; pentru aceea, legându-te de piatră, vrăjmaşii te-au aruncat în apă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Răpitu-te-ai către înălţime, zburând ca o turturea, cu aripile Dumnezeiescului Duh şi te-ai odihnit la Ziditorul tău.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înviază-mă pe mine cel ce sunt mort prin păcate, Fecioară Preacurată, Ceea ce ai născut Viaţa Cea fără de păcat.

Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune scârbele mele; ca s-a umplut sufletul meu de răutați și «viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, «din stricăciune scoate-mă».

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndulcitu-ţi-s-a inima de dulceţile Doritorului tău Cel Preadulce, purtătoare de chinuri. Şi alergând către mirosul patimilor Lui, strigai: mă îndulcesc trăgându-mă de dorirea Ta, Împărate al tuturor şi pentru dragostea Ta sunt înjunghiată.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzându-te tatăl tău, muceniţă, că iubeşti pe Tatăl Ceresc, a arătat către tine minte de închinător la idoli şi te-a supus la chinuri de multe feluri, că nu şi-a cunoscut păgânul hotarele firii sale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un crin şi ca un trandafir cu miros dulce ai înflorit în văile mucenicilor, picurând dar de mir făcut cu miresme şi ai înmiresmat inimile credincioşilor, Cinstită Muceniţă Hristina, cea cu numele lui Hristos, ceea ce eşti părtaşă Sfinţilor Îngeri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înţelegând grăitorii de Dumnezeu prooroci adâncimea Tainei tale, Fecioară, fiind luminaţi mai înainte de Dumnezeiescul Duh, prooroceşte au vestit de mai înainte că aveai să fii cu adevărat Maică a Stăpânului tuturor.

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele. Că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea de iad s-a apropiat; şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat…

Porumbiţă cu chip de lumină te-ai cunoscut, având aripi de aur şi către înălţimea cerurilor ai sosit, Cinstită Muceniţă Hristina. Pentru aceea, săvârşim, mărită, prăznuirea ta, închinându-ne cu credinţă raclei moaştelor tale, din care izvorăşte tuturor cu adevărat dumnezeiască tămăduire sufletelor şi trupurilor.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii evreieşti au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, cântând: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împreunându-te cu focul cel vâlvâitor, lăudai pe Făcătorul de bine al tuturor, Care a răcorit inima ta, cântând: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind să dobândeşti numai pe Dumnezeu, n-ai purtat grijă de mădularele care ardeau în văpaie, nu te-ai lepădat de Hristos, fecioară, ci cântai: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu ploile sângiuirilor tale ai secat râurile nebuniei idoleşti; iar acum, revărsând noianuri de tămăduiri, potoleşti văpaia patimilor, fecioară muceniţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu Dumnezeiasca ta Zămislire trecând peste legile firii, Fecioară, mai presus de fire ai născut pe Dumnezeu grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul, tiranul haldeilor l-a ars nebuneşte pentru cinstitorii de Dumnezeu. Iar văzându-i pe aceştia cu putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiască ocârmuire nevătămată ai trecut marea cea cu valurile supărărilor şi ale chinurilor, înecând pe şarpe în adâncimea chinurilor tale, muceniţă. Pentru aceea, ai ajuns la limanurile fără de valuri ale Raiului, grăind: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorât-ai pe şarpele cel cumplit, cu lupte de viaţă; şi cu cântările rugăciunilor tale, ai adormit fiarele cele sălbatice şi ai rămas fără de vătămare de la ele, Sfântă Muceniţă Hristina, cântând Ziditorului: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Cu cuvânt viu ai sculat pe cel omorât de muşcăturile şerpilor celor otrăvitori, muceniţă purtătoare de chinuri, căci Dum nezeu, Cel Ce a ascultat rugăciunile Tale, Sfântă Hristina, a călcat moartea prin Dumnezeiasca Sa Îngropare, către Care neîncetat grăieşti: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti Ajutătoare tare a credincioşilor, pururea Fecioară, mântuieşte-mă de înşelăciunea vicleanului balaur, care mă vrăjmăşeşte cumplit şi se sileşte să mă smerească. Că tu eşti Îndreptare Nerătăcită celor ce nădăjduiesc întru tine şi care cântă neîncetat: popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori cuptorul chinuitorul caldeilor l-a ars nebuneşte, pentru cinstitorii de Dumnezeu. Dar, văzându-i pe aceştia mântuiţi de o putere mai mare, Făcătorului şi Mântuitorului a grăit: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbaviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind luminată şi strălucind cu podoabele muceniciei, te-ai învrednicit a vedea pe Mirele tău, Sfântă Hristina, Muceniţă mult Pătimitoare.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Frumoasă este podoaba pe care ţi-a dăruit-o Hristos, Cel Ce întrece pe toţi cu frumuseţea şi te-a învrednicit de cămările cele cereşti.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Hristina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împreunatu-te-ai cu cetele celor fără de trup, mărită şi ai fost rânduită împreună cu adunarea nevoitorilor; roagă pentru noi pe Cel cu totul Îndurător.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta, Muceniţă Hristina, luminând pe cei ce te cinstesc pe tine, mai luminată decât soarele s-a arătat cu razele darurilor Duhului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iubitoare de bine, Fecioară, îmbunătăţeşte sufletul meu cel înrăutăţit de păcate şi cu rugăciunile tale mă izbăveşte de văpaia cea veşnică.

Irmosul:

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi, cei mântuiţi prin tine, cu cetele celor fără de trupuri slăvindu-te pe tine.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Ca un alabastru cu mir, sângele tău, cinstită, cu dragoste l-ai adus lui Hristos, Mirelui tău şi ai primit de la Dânsul răsplătire vrednică de laudă. Pentru aceea, ai luat darul tămăduirilor cu puterea Duhului şi ai izgonit toată tabăra demonilor, Muceniţă, Mărită Hristina.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Preasfântă Fecioară, Ceea ce eşti Nădejdea creştinilor, roagă neîncetat pe Dumnezeu, pe Care L-ai născut mai presus de gând şi de cuvânt, împreună cu cetele cele de sus, ca să ne dea nouă iertare de păcate şi îndreptare vieţii tuturor, celor ce cu dragoste şi cu credinţă te preaslăvesc pururea.

SEDELNA: Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Mieluşeaua cea Neîntinată, văzând pe Mielul şi Păstorul mort, Spânzurat pe lemn, tânguindu-se zicea, văitându-se ca o maică: cum voi suferi pogorârea Ta cea mai presus de cuvânt, Fiul meu şi patimile cele de bunăvoie, Preabunule Dumnezeu?

Sursa: doxologia.ro

Acatistul Sfintei Muceniţe Hristina (Cristina) – 24 Iulie

iulie 24, 2015iulie 24, 2025 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Mult pătimitoarei, prealăudatei Muceniţe Hristina, celei ce numele Mântuitorului a purtat, crucea suferinţei spre Golgota pătimirilor a ridicat, veniţi să-i împletim cântări de laude, zicând: Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Icosul 1

Născându-te în cetatea Tirului, din părinţi păgâni şi slujitori ai necuraţilor zei, din tinereţe cunoscând pe Dumnezeul Cel Adevărat, numai Aceluia voiai a-I sluji, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, curată mieluşea născută între păgâni;
Bucură-te, că tatăl tău, Urban, avea stăpânirea de guvernator;
Bucură-te, că acesta, după purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ţi-a pus numele Hristina;
Bucură-te, că numele tău însemna mai înainte oarecare proorocie;
Bucură-te, că între fecioarele vremii nu era nici una care să te întreacă în frumuseţe;
Bucură-te, că părinţii, văzându-te crescând, se umpleau de bucurie;
Bucură-te, că aceştia îţi pregăteau un anume fel de vieţuire;
Bucură-te, căci dorinţa lor avea să fie deşartă;
Bucură-te, fecioară blândă şi curată;
Bucură-te, că haina curăţiei ţi-ai păzit-o neîntinată;
Bucură-te, că în credinţă erai nestrămutată;
Bucură-te, cea plină de dragoste nemăsurată;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 2-lea

Vrând tatăl său a o păzi de vederea omenească, i-a rânduit petrecerea în palatul cel mai înalt, dându-i slugi nenumărate şi zei de aur şi de argint, jertfe zilnice, însă neprihănita fecioară cânta Adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Auzind tinerii cei de bun neam despre a ta frumuseţe, voiau a te lua spre însoţire, însă tatăl tău le spunea tuturor că „nu te vei însoţi cu nimeni, ci în feciorie vei petrece, spre a sluji zeilor toată viaţa, căci mult te-au iubit”, iar noi îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că părintele tău trupesc prooroc a fost;
Bucură-te, că acesta voia să slujeşti zeilor celor neînsufleţiţi;
Bucură-te, că niciodată tu n-ai voit a le aduce jertfe, nici a te închina lor;
Bucură-te, că privind de la fereastră la luminătorii cei cereşti ai cunoscut pe Ziditorul;
Bucură-te, că, rugându-te cu lacrimi, ai cerut Acestuia să ţi Se descopere;
Bucură-te, că, petrecând în post şi rugăciune, Domnul ţi-a trimis pe îngerul Său;
Bucură-te, că îngerul te-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci;
Bucură-te, că „Mireasă a lui Hristos” te-a numit;
Bucură-te, că tainele credinţei ţi-a desluşit;
Bucură-te, că pentru dragostea Sfintei Treimi de trei chinuitori ţi-a prevestit că vei fi muncită;
Bucură-te, ceea ce cu pâine cerească de înger ai fost hrănită;
Bucură-te, că sufleteşte şi trupeşte te-ai simţit întărită;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea

Umplându-te de râvnă dumnezeiască, ai început a sfărâma idolii cei neînsufleţiţi şi aruncându-i pe fereastră, ţi-ai curăţat odaia, spre a te putea închina Ziditorului şi a-I cânta: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Venind tatăl tău să te cerceteze şi să se închine zeilor săi şi aflând cele săvârşite de tine, s-a umplut de mânie, ucigând cu sabia toate slugile, iar pe tine a început a te bate peste obraz, pentru care te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că lovindu-te peste obraz ai mărturisit pe Adevăratul Dumnezeu;
Bucură-te, că pe idolii cei de aur şi argint i-ai numit diavoli;
Bucură-te, că tatăl tău mai tare s-a umplut de mânie;
Bucură-te, că a poruncit să fii bătută fără cruţare;
Bucură-te, că apoi în temniţă te-a aruncat;
Bucură-te, că, înştiinţându-se despre aceasta, maica ta la tine a alergat;
Bucură-te, că prin vorbe bune încerca a te momi;
Bucură-te, că acesteia i-ai spus să nu te mai numească fiică a sa;
Bucură-te, că fiică şi închinătoare a Tatălui Ceresc te-ai numit;
Bucură-te, că maica ta mult s-a mâhnit;
Bucură-te, că aceasta nici prin plângere, nici prin momeli nimic n-a sporit;
Bucură-te, căci credinţa ta era nestrămutată;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 4-lea

Scoţându-te a doua zi la judecată, guvernatorul Urban, uitând dragostea cea firească pentru fiica sa, voia să te judece şi să te muncească ca pe o străină şi făcătoare de rele, iară mulţimea adunată la privelişte, minunându-se de frumuseţea ta, zicea: ,,Dumnezeule al roabei tale, Hristina, ajută-i ei, căci la Tine a alergat”. Iar noi împreună cu muceniţa cântăm: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Stând mieluşeaua lui Hristos înaintea lui Urban, acesta căuta să o înduplece spre închinarea la idoli, însă nesporind, ci mai rău mâniindu-se, a poruncit să fie dată spre muncire, pentru care îţi aducem laude, zicând:
Bucură-te, cea tare în credinţă ca un diamant;
Bucură-te, că fiinţa întreagă Domnului ţi-ai închinat;
Bucură-te, că de stâlp au poruncit să fii legată;
Bucură-te, că ai fost cu fiare ascuţite zdrobită;
Bucură-te, că bucăţi de carne din trupul tău cădeau;
Bucură-te, că spre Mirele Hristos privirile pline de rugăciune îţi ridicai;
Bucură-te, că, dezlegându-te de stâlp, ai luat o bucată de carne şi i-ai aruncat-o lui Urban în obraz;
Bucură-te, că acesta de şi o mai aprigă mânie s-a aprins;
Bucură-te, că ulei încins pe tine au turnat;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 5-lea

Învârtind roata deasupra focului, cu neputinţă este nouă a descrie pătimirile tale, vitează muceniţă, dar Bunul Dumnezeu te ţinea în viaţă, întărindu-te în chinuri, spre slava numelui Său şi spre ruşinarea păgânilor, iar noi împreună cu tine cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Fără de veste ieşind din foc o văpaie, a ars ca la o mie de păgâni ce erau împrejur, iar muceniţa întărită fiind de îngerii ce o înconjurau nevăzuţi de ochii mulţimii se veselea şi mai mult cu duhul în aprigele chinuri, pentru care şi noi îţi aducem laude, zicând:
Bucură-te, nebiruită răbdătoare de chinuri;
Bucură-te, că răbdarea ta pe chinuitori îi nimicea;
Bucură-te, că îngerii în juru-ţi stăteau şi te întăreau;
Bucură-te, că, nemaiştiind cum să te mai muncească, te-au aruncat din nou în temniţă;
Bucură-te, că un înger trimis de Dumnezeu, de răni te-a tămăduit;
Bucură-te, căci cu hrană cerească din nou ai fost hrănită;
Bucură-te, că, asemeni lui Hristos, bătăi peste obraz ai primit;
Bucură-te, că prin chinuri nenumărate cu El te-ai unit;
Bucură-te, că luminoasă ţi-ai adus crucea pe Golgota suferinţei;
Bucură-te, că niciodată n-ai slăbit cu cugetul;
Bucură-te, că uneltirile nevăzuţilor vrăjmaşi ai biruit;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea

Neştiind tatăl tău cărui chin să te mai supună, a poruncit să fii aruncată în mare. Atunci, slujitorii, luând o corabie, te-au dus în largul mării, unde ţi-au legat o piatră mare de gât şi te-au aruncat în apă, nădăjduind că aşa vor sfârşi cu tine, iar tu cântai Celui ce te-a întărit în chinuri: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Trimis a fost îngerul Domnului spre a te purta pe deasupra apei ca pe uscat, şi plină de bucurie fiind, ai socotit aceasta ca pe o sfântă baie a botezului tău, căci nor luminos umbrindu-te, ai auzit glas dumnezeiesc deasupra ta şi pe Însuşi Hristos L-ai văzut, pentru care te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că prin această muncă dorinţa de a fi botezată ţi-a fost împlinită;
Bucură-te, că înger dumnezeiesc te purta pe deasupra apei;
Bucură-te, că de la Însuşi Hristos, Mirele tău, cuvinte de întărire ai primit;
Bucură-te, că Acesta faţă către faţă ţi-a vorbit;
Bucură-te, că de mare dar te-ai învrednicit;
Bucură-te, căci cununa muceniciei mai repede voiai s-o iei;
Bucură-te, că numai spre Cereasca Împărăţie priveai;
Bucură-te, că toate cele trecătoare le-ai socotit gunoaie;
Bucură-te, că pentru Hristos toate cu bucurie le răbdai;
Bucură-te, că şi alte munci mai grabnic voiai a le primi;
Bucură-te, că de la a ta dorinţă nimic nu te putea clinti;
Bucură-te, albină plină de mierea faptelor bune;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 7-lea

Ieşind la uscat şi înfăţişându-te înaintea tatălui tău, acesta s-a înspăimântat, dar n-a vrut să recunoască minunile lui Dumnezeu, ci pe toate le socotea vrăji, fapt pentru care te-a aruncat din nou în temniţă, voind a te scoate a doua zi spre tăiere, iară tu cântai cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Neputându-şi împlini gândul tatăl tău, fiind el însuşi tăiat peste noapte de secera morţii, a venit la conducerea cetăţii alt guvernator, pe nume Dion, care, scoţându-te la judecată, încerca prin înşelăciune a te întoarce de la gândul cel bun, dar neizbutind, a început a te chinui, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că Dion guvernatorul încerca a te îndupleca spre închinarea zeului Apolon;
Bucură-te, căci cu nimic nu te-a putut clinti;
Bucură-te, că a început a te bate fără milă;
Bucură-te, că strujită cu unghii de fier şi arsă din nou ai fost;
Bucură-te, că încingând o tigaie de fier a poruncit să fii aruncată într-însa;
Bucură-te, că ulei încins a poruncit să toarne peste tine;
Bucură-te, că după toate acestea statornică ai rămas în credinţă;
Bucură-te, că zeul Apolon a fost sfărâmat prin rugăciunea ta;
Bucură-te, că idolul căzând la pământ, a căzut şi slujitorul său Dion, zăcând mort;
Bucură-te, că împreună cu idolul s-a surpat şi capiştea;
Bucură-te, că din nou ai fost aruncată în temniţă;
Bucură-te, trandafir prin răni pururi înflorit;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea

Pătimirile tale nu au fost fără roade, deoarece poporul văzând nenumăratele minuni săvârşite cu tine, au crezut în Hristos ca la trei mii de suflete, slăvindu-L şi cântându-I cu tine: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Venind la stăpânire un alt guvernator plin de veninul răutăţii, pe nume Iulian, te-a scos din nou în privelişte, pregătindu-ţi nenumărate munci, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că guvernatorul a poruncit să ardă un cuptor vreme de trei zile;
Bucură-te, că în acesta te-a aruncat pe tine;
Bucură-te, că apoi a stat închis cinci zile;
Bucură-te, că, în cuptor fiind, aduceai slavă lui Dumnezeu, precum tinerii în Babilon oarecând;
Bucură-te, că îngerii erau cu tine răcorind cuptorul;
Bucură-te, că acolo petreceai ca într-o cămară de mult preţ;
Bucură-te, că, deschizând cuptorul după cinci zile, nevătămată te-au aflat;
Bucură-te, că toate acestea păgânii vrăji le-au socotit;
Bucură-te, că cei ce crezuseră în tine lui Dumnezeu Îi aduceau slavă;
Bucură-te, că nesocotitul Iulian mai rău s-a înfuriat;
Bucură-te, că alte chinuri se muncea să-ţi găsească;
Bucură-te, că, orbit de răutate fiind, nu putea cunoaşte minunile lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 9-lea

Chemând păgânul pe toţi vrăjitorii şi fermecătorii care ştiau să farmece şerpii, le-a poruncit acestora să adune mulţime de şerpi, vipere şi scorpii şi să le dea drumul asupra muceniţei, ca să o omoare prin muşcăturile lor otrăvitoare. Dar mieluşeaua lui Hristos a rămas neînfricată şi a cântat bucurându-se: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Adunându-se mulţime de târâtoare, se încolăceau împrejurul trupului muceniţei, dar nici una n-a muşcat-o pe dânsa, ci din porunca lui Dumnezeu s-au întors asupra fermecătorului ce le întărâta asupra Sfintei. Deci pentru atâta credinţă a minunatei fecioare şi noi îi cântăm:
Bucură-te, că mulţimea şerpilor nu te-a înspăimântat;
Bucură-te, că şi de data asta putere de la Domnul ai luat;
Bucură-te, că, încolăcindu-se împrejurul tău, nu te-au vătămat;
Bucură-te, că asupra fermecătorului s-au năpustit;
Bucură-te, că prin muşcăturile lor otrăvitoare pe loc l-au omorât;
Bucură-te, că, fiindu-ţi milă de cei ce te înconjurau, ai poruncit tuturor şerpilor ca, în numele lui Iisus Hristos, să se retragă în locurile lor fără a vătăma pe cineva;
Bucură-te, că acestea ţi-au ascultat porunca întocmai;
Bucură-te, că, făcând rugăciune, pe fermecător l-ai înviat;
Bucură-te, că acesta s-a încreştinat;
Bucură-te, că mulţimea, văzând minunile, s-a întărit şi mai mult în credinţă;
Bucură-te, că mulţi s-au adăugat celor ce crezuseră în Hristos;
Bucură-te, că pe toţi îi învăţai tainele credinţei cu glas duios;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 10-lea

Văzând guvernatorul minunile săvârşite de tine, mai tare s-a umplut de mânie asupra ta şi a poruncit să ţi se taie feciorelnicul piept, din a cărui răni a curs lapte în loc de sânge, iar poporul, văzând una ca aceasta, cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Neştiind păgânul la ce chin să te mai supună, a poruncit să ţi se taie limba, însă, prin darul lui Dumnezeu, chiar după tăierea limbii vorbeai bine mărturisind adevărata credinţă, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că nici tăierea limbii nu te-a oprit de la mărturisire;
Bucură-te, că, apucând mădularul cel tăiat, l-ai aruncat în obrazul guvernatorului;
Bucură-te, că păgânul pe dată a orbit;
Bucură-te, că, văzându-se înfruntat şi ruşinat de tine, mai rău se tulbura;
Bucură-te, că, neştiind ce să-ţi mai facă, a poruncit să te dea la moarte;
Bucură-te, că auzind aceasta de nespusă bucurie te-ai umplut;
Bucură-te, că dorinţa de a te număra în ceata muceniţelor acum o simţeai aproape de înfăptuire;
Bucură-te, că împunsă fiind cu fiare ascuţite sfântul tău suflet Domnului l-ai dat;
Bucură-te, că sufletul tău de îngeri pe braţe a fost purtat;
Bucură-te, că cetele muceniceşti cu bucurie te-au întâmpinat;
Bucură-te, că veselie mare s-a făcut în cer şi pe pământ;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 11-lea

Împlinitu-s-a astfel proorocia că de la trei guvernatori vei pătimi până vei fi slobozită din temniţa trupului celui stricăcios, pentru numele Dumnezeului Celui în Treime închinat, Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Văzându-te mulţimile adunate la pătimirile tale, te slăveau pentru nenumăratele osteneli, crezând în Hristos, Cel ce ţi-a dat putere a trece prin toate, cântând unele ca acestea:
Bucură-te, frumoasă fecioară;
Bucură-te, tânără cu suflet bărbătesc;
Bucură-te, crinule răsărit între mărăcini;
Bucură-te, că bogăţiile lumii le-ai socotit gunoaie;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos pe toate le-ai defăimat;
Bucură-te, că numai pe Acela L-ai iubit cu adevărat;
Bucură-te, că de la hotărârea ta cea bună deloc nu te-ai clintit;
Bucură-te, că şi de părinţii cei trupeşti te-ai lepădat;
Bucură-te, că pe guvernatori în faţă i-ai mustrat;
Bucură-te, că nici o muncă nu te-a înfricoşat;
Bucură-te, că spre ceruri ca o porumbiţă ai zburat;
Bucură-te, că acolo odihnă ai aflat;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 12-lea

Un oarecare creştin a luat sfintele rămăşiţe pământeşti ale mult ostenitului tău trup şi le-a îngropat cu cinste la loc curat, cântând cântarea de biruinţă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cine va lăuda îndeajuns dragostea, credinţa şi nădejdea ta neclintită în Mirele Hristos pentru Care ţi-ai ales a pătimi, însă aşa, nevrednici, îndrăznim a-ţi cânta unele ca acestea:
Bucură-te, că asemenea unui miel fără de glas ce merge spre junghiere, aşa spre pătimiri ai mers;
Bucură-te, că rugăciunea ta ca o tămâie cu bună mireasmă spre cer se ridică;
Bucură-te, că şi păgânii de răbdarea ta în pătimiri se minunau;
Bucură-te, că mulţi necredincioşi la credinţă au venit;
Bucură-te, că în staulul Bisericii multe oiţe rătăcite ai adus;
Bucură-te, că în pătimirile tale te bucuri nespus;
Bucură-te, mireasă neprihănită a Mirelui ceresc;
Bucură-te, ceea ce cunună cerească din mâna lui Hristos ai primit;
Bucură-te, caldă rugătoare pentru cei ce năzuiesc în ajutorul tău;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale de multe rele ne izbăvim;
Bucură-te, ajutătoarea noastră în vreme de nevoi;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră în ceasul judecăţii;
Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 13-lea

O, prealăudată şi mult pătimitoare Muceniţă Hristina, primeşte această puţină rugăciune a noastră şi mijloceşte la tronul lui Dumnezeu să ne ferească de ispite peste puterea noastră, să ne dăruiască sănătate, înţelepciune, răbdare, iertarea păcatelor şi ajutor în toate cele bune, spre a-I cânta împreună cu tine: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Condacul 1

Rugăciune către Sfânta Muceniţă Hristina

O, de trei ori fericită Muceniţă Hristina, ceea ce te-ai învrednicit a pătimi pentru Hristos, ajută-ne şi pe noi să primim cu dragoste şi înţelegere ispitele ce vin asupra noastră. Ca ceea ce nu ai cârtit niciodată în timpul chinurilor, ajută-ne să nu cârtim pe cărarea vieţii celei trecătoare asupra întâmplărilor ce se abat asupra noastră. Asemenea ţie, celei ce te-ai rugat cu lacrimi fierbinţi şi cu post spre a ţi se descoperi tainele cele ascunse şi pentru a putea ajunge cu bine la limanurile cereşti, ajută-ne şi pe noi să ne putem ruga şi posti ca să ne simţim şi noi că trăim pentru şi în Dumnezeu şi să nu ne pierdem timpul în deşert. Mijloceşte înaintea lui Hristos, cu îndrăzneala pe care ai dobândit-o, să ne mântuiască cu judecăţile pe care le ştie El, ca ajungând şi noi în cereasca Împărăţie să slăvim pururi pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt şi pe tine, mijlocitoarea noastră. Amin.

xxx

Sfânta Mare Muceniță Hristina după martiriu a fost luată de către creștini și a fost îngropată cu cinste în catacombele din orașul Bolsena Italia la aproximativ 9 m adâncime. Mai târziu pe locul unde se afla mormântul ei a fost construită o biserică și sfintele ei moaște au fost scose spre închinare. Și în ziua de astăzi moaștele Sfintei Mari Mucenițe Hristina se află tot în Catedrala din orașul Bolsena (în imagini).

Canon de rugăciune către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

iulie 23, 2015iulie 22, 2026 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, glasul 1:

Lui Hristos, Cel Ce pentru noi S-a născut din Fecioară, Cinstită Maria Magdalena, ai urmat şi ai păzit îndreptările şi legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfinţită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credinţă şi te cinstim cu dragoste.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, grăia: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ceea ce eşti împodobită cu dumnezeieştile frumuseţi şi strălucită cu vărsările luminii celei dumnezeieşti, luminează inima mea cea întunecată, cu rugăciunile tale, Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În chip lămurit te-a sfinţit Cuvântul Tatălui, mântuindu-te de duhurile răutăţii. Aceluia făcându-te următoare, te-ai umplut de darurile Preasfântului Duh.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Umplându-te de ape făcătoare de viaţă din fântâna cea îndestulată a Stăpânului, Cel Ce S-a arătat pe pământ pentru milostivire, ai uscat râurile cele tulburi ale păcatului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudămu-te, Fecioară, ca pe o Maică a Celui din Fire Ziditor; căci firea oamenilor cea greşită o ai împăcat cu Dumnezeu, Preacurată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iubind pe întâiul Pricinuitor al bunătăţilor, pe Cel Ce a îndumnezeit firea noastră prin milostivire, ai mers după Dânsul cu osârdie, Sfântă Maria Magdalena, plecându-te poruncilor Lui celor dumnezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, Sfântă Maria Magdalena, văzând cea dintâi dumnezeiasca Înviere, cu veselie ai ajuns la mormântul Mântuitorului; pentru aceea, te-ai arătat binevestitoare, grăind: Hristos S-a sculat, bateţi din palme.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul Cel Întrupat din Curatele tale sângiuiri, Preacurată, m-a izbăvit pentru bogăţia bunătăţii Sale, stricând hotărârea blestemului celui vechi. Pe Acela roagă-L neîncetat să mântuiască turma ta.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte în dragostea Ta. Că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preamărit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtând cuget nesurpat de deşertăciunea lumii, ai slujit Celui Ce a venit să mântuiască pe toată lumea din înşelăciune.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spălându-te cu lacrimile şi apucând înainte la mormântul Vieţii, ai văzut înger vestind Învierea lui Hristos, Sfântă Maria Magdalena.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Inima ta prin îndreptările lui Hristos s-a făcut fără prihană şi numai pe Dânsul L-ai dorit, pe Cel Frumos întru podoabă, ceea ce eşti vrednică de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Somnul păcatului m-a cuprins întru adormirea lenevirii lui, ci tu, Pruncă, cu rugăciunea ta cea priveghetoare, scoală-mă pe mine către pocăinţă.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Ci Te rog întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cel ce a amăgit odinioară pe strămoaşa prin cuvinte şi o a izgonit din Rai, văzându-i ea acum călcat sub picioarele sfintelor femei, care au avut cuget bărbătesc, se bucură în veci împreună cu dânsele.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind rănită de dorirea dragostei celei dulci faţă de Cel Aşezat în mormânt, Care dă viaţă tuturor, I-ai adus miresme, Cinstită Maria Magdalena şi ai vărsat aromate de lacrimi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

După dumnezeiasca patimă şi după înfricoşătoarea Înviere a Mântuitorului, ai alergat pretutindeni, vestind cuvântul cel cinstit şi ai vânat, ca o următoare a Cuvântului, pe mulţi din cei amăgiţi de necunoştinţă, Slăvită Maria Magdalena.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce a binevoit a Se naşte din tine pentru nemăsurată mila Sa, Acela m-a îndreptat pe mine, care eram căzut în prăpastiile păcatului, cele cu multe împleticiri. Pe Acela roagă-L să mântuiască de toată vătămarea pe cei ce cu credinţă te laudă pe tine, Preasfântă Fecioară.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog, ridică-mă din adâncul răutăţilor, căci către Tine am strigat, auzi-mă, Dumnezeul mântuirii mele!

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu răcorirea cuvintelor tale, Cinstită, ai potolit arsura întristării Apostolilor, că ai grăit: Hristos S-a sculat, Viaţa S-a arătat, Soarele Cel Luminos a Strălucit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iată că a strălucit luminată pomenirea ta, Sfântă Maria Magdalena, luminând pe cei ce într-însa te laudă pe tine cu credinţă şi gonind întunericul supărării viclenilor demoni, ceea ce eşti vrednică de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai sfinţenie înţelegătoare şi jertfelnic nepipăit, sfeşnic cu chip luminos şi pod care treci către Dumnezeu pe cei ce te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată.

Irmosul:

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele; şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor, căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peştera Celui Neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu Steaua călătoresc. Că pentru noi s-a născut Prunc Tânăr, Dumnezeu, Cel mai înainte de veci.

Pe următoarea lui Hristos şi cea dintâi dintre Mironosiţe, care a binevestit Apostolilor, zicând: bucuraţi-vă, toţi cu psalmi şi cu cântări să mărim, laudă înălţând Domnului tuturor, Celui Ce ne-a dăruit nouă, în lume, un izvor ca acesta de minuni.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pe dreptcredincioşii creştini, dăruindu-le biruinţă asupra celui protivnic; având ajutorul Tău, armă de pace nebiruită biruinţă.

Dumnezeu, Cel mai presus de fiinţă, umblând în lume cu trup, Mironosiţă, cu adevărat următoare te-a primit pe tine, ceea ce toată dragostea ta ţi-ai dăruit-o către Dânsul. Pentru aceasta şi tămăduiri foarte multe ai făcut şi după ce te-ai mutat acum în ceruri, pentru lume te rogi pururea.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii evreieşti au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având pe Cuvântul în ajutor, ai izgonit multe feluri de boli. Aceluia îi stai acum înainte, ceea ce eşti aducătoare de mir, grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Singură ai văzut mai înainte de ceilalţi pe Viaţa noastră, Hristos Înviat şi L-ai socotit pe Dânsul a fi grădinarul, grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Încetat-ai pornirea morţii, ca Ceea ce ai zămislit pe Dumnezeu Cel Nemuritor şi L-ai născut, Preacurată, Căruia toţi cântăm: Binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Preacurată.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul, chinuitorul haldeilor l-a ars nebuneşte cinstitorilor de Dumnezeu; şi, văzându-i pe aceştia cu putere mai bună mântuiţi, a strigat Făcătorului şi Izbăvitorului: Tineri, binecuvântaţi; preoţi, lăudaţi; popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa ta s-a arătat luminată, Sfântă Maria Magdalena, fiind strălucită cu luminile faptelor celor îmbunătăţite ale dumnezeieştii propovăduiri, a plecării tale către Dumnezeu şi cu razele dragostei către Ziditorul tău, Căruia împreună cu îngerii cânţi: preoţi, binecuvântaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Pe lângă Cruce ai stat, mărită, văzând înjunghierea cea fără dreptate a Celui Ce S-a smerit pe Sine pentru nespusa Sa milostivire. Şi fiind revărsată de lacrimi, strigai, Sfântă Maria Magdalena: ce este această minune străină? Cum fiind din Fire Viaţă, este omorât şi moare Cel Ce a omorât moartea?

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toţi cu un cuget te slăvim pe tine ca pe Maica lui Dumnezeu şi mai Aleasă decât toate făpturile, Preacurată. Că prin tine a pierit osânda cea din Adam şi fiinţa oamenilor cea lepădată s-a unit cu Dumnezeu, cântând: preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînâlţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori cuptorul, chinuitorul caldeilor l-a ars nebuneşte, pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia de o putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât Cerurile; pentru aceasta, pe tine, de Dumnezeu Născătoare, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Către dumnezeiască bucurie te-ai mutat acum, către lărgimea Raiului cea desfătată, către locaşuri înţelegătoare şi mai presus de lume, unde sunt cetele cuvioşilor, unde este glasul cel curat al celor ce prăznuiesc, Luminată Maria Magdalena, Mironosiţă. Pentru aceea, cu toţii te fericim.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nimic n-ai cinstit mai mult din cele de pe pământ decât dragostea către Hristos Dumnezeu. Ci, rănindu-te numai de frumuseţile Lui şi de razele cele ce fără mijlocire se trimit de la Dânsul şi urmând după urmele Lui, preacinstită, strigai: pe Tine Te slăvesc, Mult Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dobândind îndumnezeirea care face pe om dumnezeu şi desfătându-te din Pârâul Darului şi primind răsplătirile ostenelilor, după cuviinţă dumnezeiască şi numărându-te dimpreună cu ceata Apostolilor, Sfântă Maria Magdalena, următoarea Cuvântului, păzeşte cu rugăciunile tale pe cei ce te cinstesc cu dragoste.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Maică a Celui Ce a pătimit pentru noi, izbăveşte-mă pe mine de patimile pierzătoare de suflet şi ca o Milostivă rupe lanţurile greşelilor mele. Ca Singură ce eşti Bună, îmbunează acum sufletul meu cel necăjit de supărările demonilor, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ca să te laud pe Tine, Preacurată.

Irmosul:

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat; că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Începătoriile Cetelor Îngereşti şi omeneşti te slăvim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind în chip de negrăit, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine toate; şi în braţe ai purtat pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor, pe Făcătorul făpturii şi Domnul. Pentru aceasta te rog, Preacurată Fecioară şi cu credinţă strig către tine, să fiu izbăvit de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. Stăpână, Fecioară Curată, ajutorul tău dăruieşte-mi-l atunci, că poţi toate câte le voieşti.

Tu, Sfântă Maria Magdalena, ca o ucenică adevărată în chip vădit ai slujit Cuvântului, Celui Ce S-a sărăcit din prisosul milostivirii Sale. Şi văzându-L pe El Spânzurat pe Cruce şi pus în mormânt, te tânguiai lăcrimând. Pentru aceea, te cinstim, lăudându-te cu credinţă, Sfântă Maria Magdalena, pururea pomenită, purtătoare de mir prealuminată şi cu un glas grăim către tine: roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu credinţă prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul a 8-lea. Podobie: Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind în chip de negrăit, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine toate; şi în braţe ai purtat pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor, pe Făcătorul făpturii şi Domnul. Pentru aceasta te rog, Preacurată Fecioară şi cu credinţă strig către tine, să fiu izbăvit de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. Stăpână, Fecioară Curată, ajutorul tău dăruieşte-mi-l atunci, că poţi toate câte le voieşti.

Ca pe o Fecioară şi ca pe Singura între femei care ai născut pe Dumnezeu cu trup, toate neamurile oamenilor te fericim. Că întru tine s-a sălăşluit Focul Dumnezeirii şi ca pe un Prunc, cu lapte ai hrănit pe Ziditorul şi Domnul. Pentru aceasta, neamul îngeresc şi omenesc, după vrednicie, slăvim Preasfântă naşterea ta şi cu un glas grăim ţie: roagă pe Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de păcate celor ce se închină cu credinţă Preasfintei naşterii tale.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul a 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind în chip de negrăit, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine toate; şi în braţe ai purtat pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor, pe Făcătorul făpturii şi Domnul. Pentru aceasta te rog, Preacurată Fecioară şi cu credinţă strig către tine, să fiu izbăvit de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. Stăpână, Fecioară Curată, ajutorul tău dăruieşte-mi-l atunci, că poţi toate câte le voieşti.

Văzându-Te Fecioara şi Maica Ta, Iisuse, pe Cruce, cu plângere se văita, lăcrimând: Vai mie, Fiul meu Cel Preadulce! Cum te-au spânzurat fără dreptate pe Cruce fiii evreilor, cei cu adevărat nemulţumitori? Dar acestea le pătimeşti cu trupul precum ai binevoit, ca un Îndurat, Fiul meu, Dumnezeule, Suferitorule de rele, Mult Milostive Doamne, ca să mântuieşti din pântecele balaurului pe omul pe care l-ai zidit. Laud pogorârea Ta cea desăvârşită.

Sursa: DOXOLOGIA.ro

Acatistul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena – 22 Iulie

iulie 22, 2015iulie 24, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

glasul 1:Troparul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena,

Lui Hristos, Cel ce pentru noi S-a născut din Fecioară, cinstită Marie Magdalena, ai urmat şi ai păzit îndreptările şi legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfinţită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credinţă şi te cinstim cu dragoste.

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor mai înainte cunoscând voinţa ta cea bună, Sfântă Mironosiţă, te-a ales din cetatea Magdalei, din laţurile diavoleşti slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viaţa şi cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de aşa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilinţa inimilor strigăm către tine:
Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
Bucură-te, că în curăţie cu trupul şi cu duhul până la sfârşit ai petrecut cu darul Lui;
Bucură-te, că prin curăţia inimii, sărăcia cu duhul până la sfârşit o ai păzit;
Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
Bucură-te, că puterea vrăjmaşului bine ai biruit;
Bucură-te, că ai strălucit cu credinţa cea tare şi cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că L-ai iubit şi L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
Bucură-te, că până şi la moarte Aceluia drept ai slujit;
Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit şi întru vistieria inimii tale o ai încăput;
Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
Bucură-te, că şi a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 2-lea

Văzându-se pe sine Maria Magdalena de şapte demoni izbăvită, cu toată inima s-a lipit de Hristos Dumnezeu, biruitorul iadului, învăţând pe toţi oamenii că nu numai cu gura, ci şi cu toată viaţa să slujească lui Dumnezeu, cântându-i Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mintea omenească, cugetând, nu pricepe cum dintru aşa tulburare, cu darul lui Hristos, te-ai suit la înălţimea vieţii celei asemenea îngerilor, vrednică de laudă, Maria Magdalena. Pentru aceea şi noi, avându-te pe tine mijlocitoare bună, cu căldură ne rugăm să ceri de la Domnul şi pentru noi izbăvire din adâncul păcatului, ca să strigăm ţie cu dragoste unele ca acestea:
Bucură-te, că ai scăpat din cumplita robie a demonilor;
Bucură-te, că aievea ai mustrat înşelăciunea viclenilor demoni;
Bucură-te, că pe toţi îi înveţi ca în ispitele de la vrăjmaşul la Hristos să alerge;
Bucură-te, că îndemni ca nimeni în necazul cel mare pentru păcate să nu deznădăjduiască;
Bucură-te, a tuturor păcătoşilor călăuzitoare pe calea sfinţeniei;
Bucură-te, că ai cunoscut tăria cea atotputernică a darului lui Hristos;
Bucură-te, povăţuitoare bună a mulţumirii celei cuvenite lui Dumnezeu;
Bucură-te, dreaptă învăţătoare a laudei lui Dumnezeu celei adevărate;
Bucură-te, că ne-ai arătat cu viaţa ta calea cea dreaptă a vieţii pământeşti;
Bucură-te, apărătoare bună a tuturor păcătoşilor înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, păzitoarea sufletelor noastre de vicleşugul satanei;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră cea caldă către Hristos întru toate necazurile;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeiescului dar, dimpreună şi cu a ta bunăvoinţă, fără şovăire, precum Avraam de demult ai lăsat casa părintelui tău şi cu bucurie ai urmat lui Hristos Dumnezeu. Deci rugămu-te pe tine, ucenică a lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, luminează prin rugăciunile tale şi inimile noastre cu dragostea cea către Dumnezeu, ca şi acum şi pururea să-I strigăm Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având puterea înţelepciunii dăruită ţie de Dumnezeu, Maria Magdalena, bărbăteşte ai lepădat cele frumoase ale lumii acesteia şi, ca o ucenică bună, cu dreptate ai slujit Cuvântului, Care pentru multă milostivirea Sa a sărăcit pentru noi. Pentru acestea cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, ucenica lui Hristos cea bună;
Bucură-te, învăţătoarea dragostei celei adevărate către Dumnezeu;
Bucură-te, că deşertăciunea lumii acesteia bine o ai cunoscut;
Bucură-te, că bucuria lumii bărbăteşti o ai lepădat;
Bucură-te, că frumuseţea lumească întru nimica o ai socotit;
Bucură-te, că cinului călugăresc calea vieţii celei bune mai înainte ai arătat;
Bucură-te, că pe toţi îi povăţuieşti pe calea către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru lucrările milostivirii casa cea pământească o ai lăsat;
Bucură-te, că mila lui Hristos şi aici şi în cer o ai aflat;
Bucură-te, că prin ea la fericirea cea veşnică ai ajuns;
Bucură-te, mieluşea înţeleaptă, că de la lupii cei răi către Hristos Păstorul cel Bun ai alergat;
Bucură-te, că în staulul cuvântătoarelor Sale oi ai intrat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 4-lea

Viforul urgiei demonilor cu putere pe mare s-a ridicat asupra casei sufletului tău, Sfântă Maria Magdalena, dar a o surpa pe aceasta până în sfârşit nu a putut, că ai aflat mântuire pe piatra cea tare a credinţei în Hristos, şi pe aceasta tu, preaînţeleaptă femeie, stând neclintită, îi înveţi pe toţi ca Preabunului Dumnezeu să-I cânte cântare: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind noi, de Dumnezeu înţelepţită Marie, că urmând lui Hristos ai aflat veselia cea adevărată a inimii, dreptatea, pacea şi bucuria întru Duhul Sfânt, ne sârguim să ne aflăm în ceata părtaşilor la Împărăţia lui Dumnezeu. Iar ţie, ca uneia ce te veseleşti în această împărăţie arătându-ne şi nouă calea spre ea, îţi zicem cu toţii aşa:
Bucură-te, că dulceaţa cerească a lui Iisus o ai iubit;
Bucură-te, că viaţa cea adevărată ai aflat;
Bucură-te, că şi nouă chipul acestei vieţi ne-ai arătat;
Bucură-te, că întru bucuria cerească pururea acum petreci;
Bucură-te, că dintru a raiului hrană pururea guşti;
Bucură-te, că focul dragostei către Dumnezeu în inima ta ai aprins;
Bucură-te, cea iubită duhovniceşte de Hristos Dumnezeu ca o roabă dreaptă a Sa;
Bucură-te, fierbinte rugătoare pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, ajutătoarea întru nevoile noastre;
Bucură-te, învăţătoarea noastră cea bună şi blândă;
Bucură-te, sălaş preacinstit al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfântă întocmai cu Apostolii;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 5-lea

Ca o stea cu dumnezeiască mergere urmând lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, te-ai arătat între mironosiţe. Împreună cu acelea stând acum şi pururea înaintea Sfintei Treimi, adu-ne şi pe noi împreună cu cetele cele sfinţite, prin rugăciunile tale, luminându-ne calea cea întunecată a vieţii noastre, pentru a-I striga cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând, Sfântă Maria Magdalena, pe Hristos Dumnezeu pe cruce răstignindu-Se, minunată bărbăţie ai arătat; că mulţi dintre ucenici au lăsat pe Învăţătorul lor, iar tu, cu dumnezeieştile Lui învăţături neîncetat aprinzându-ţi sufletul şi cugetul, ai biruit neputinţa firii femeieşti şi aşa ai fost părtaşă pătimirii celei mântuitoare a lui Hristos. Pentru aceasta şi noi, la atâta vitejie bărbătească a ta privind, strigăm ţie:
Bucură-te, podoaba şi îmbunătăţirea femeilor celor înţelepte;
Bucură-te, veselia cea bună a tuturor creştinilor;
Bucură-te, cea împreună-pătimitoare cu Hristos Dumnezeu, fiind El pe Cruce răstignit;
Bucură-te, că ne-ai arătat nebiruita cale a dragostei pentru El;
Bucură-te, că mare îndrăznire ai luat către Dumnezeu, cu dragoste rugându-te pentru noi;
Bucură-te, podoaba şi lauda femeilor;
Bucură-te, adăpostirea cea tare a creştinilor;
Bucură-te, că decât bărbaţii cei tari mai puternică eşti;
Bucură-te, că decât înţelepţii acestei lumi mai înţeleaptă eşti;
Bucură-te, că cele ascunse ale înţelepciunii Sale ţi-a arătat Dumnezeu;
Bucură-te, că propovăduirea cea adevărată Însuşi Dumnezeu-Cuvântul te-a învăţat;
Bucură-te, că pe Hristos Dumnezeu mai mult decât viaţa ta L-ai iubit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţa apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 6-lea

Cu darul Tău, Hristoase Împărate, cele neputincioase se vindecă şi vasele cele slabe se fac tari. Că mironosiţele femei lângă Crucea Ta cu bărbăţie stau şi darul Crucii fără de frică tuturor îl vestesc; şi iară cete de femei înţelepte, sârguindu-se a se asemăna cetelor îngereşti, cu trezvie de-a pururea strigă Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Căutând a te lumina cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu celei adevărate, când ai văzut pe Dumnezeu pe cruce răstignit, minunată Marie, lăcrimând ziceai: „Cum Viaţa acum de voie moarte primeşte?”. Noi dar, ştiind slăvită luminarea ta prin darul Sfântului Duh, strigăm ţie acestea:
Bucură-te, că pe Hristos Cel răstignit din adâncul sufletului L-ai plâns;
Bucură-te, că veselia cea veşnică în lăcaşurile cereşti ai aflat;
Bucură-te, că şi nouă chipul plângerii celei bune ne-ai arătat;
Bucură-te, că tu eşti bucuria noastră cea neîncetată;
Bucură-te, a tuturor necăjiţilor mângâiere nemincinoasă;
Bucură-te, că pe pământ ai pătimit cu Hristos, pentru El;
Bucură-te, că împreună cu Domnul, în ceruri, te proslăveşti întru El;
Bucură-te, a tuturor vrăjmaşilor noştri tare biruitoare;
Bucură-te, în toate necazurile noastre grabnică ajutătoare;
Bucură-te, că tuturor creştinilor aducerea aminte de tine preadulce le este;
Bucură-te, că în toată Biserica lui Hristos numele tău e cinstit;
Bucură-te, mlădiţa cea adevărată a viei lui Hristos;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 7-lea

Voind a cunoaşte puterea cea atotbiruitoare a Crucii, până la sfârşitul pătimirilor lui Hristos ai stat lângă Crucea Mântuitorului, dimpreună cu alte femei, preaslăvită Maria. Iar durerea împreună pătimind cu Maica Domnului, cu nedumerire strigai: „Ce minune străină este aceasta? Cel ce ţine toată făptura a voit a pătimi”. Deci noi, Celui ce de voie pe Cruce S-a înălţat, de-viaţă-purtătoare făcând-o, cu dragoste Îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunată femeie te-ai arătat tu, fericită Marie, cu dragostea ta pentru Hristos pe care ai arătat-o cu tânguirile cele amare, căzând către Cel luat de pe Cruce şi cu lacrimi spălând preacinstitele Lui răni. Încă şi lui Iosif cel cu bun chip şi lui Nicodim cel iubitor de dreptate urmând, la mormântul Mântuitorului cu celelalte sfinte femei ai alergat şi, plângând, şi pe cea nevinovată Maica Lui, care nemângâiat plângea, ai mângâiat-o, că sabia cea cumplită sufletul ei pătrunsese. Iar noi, această vrednicie a ta ştiind, cu smerenie strigăm ţie:
Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi preacuratele răni ale lui Hristos;
Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Maica Lui cea preanevinovată;
Bucură-te, că pe Hristos până la mormânt L-ai petrecut;
Bucură-te, că ai privit cu nedumerire la Viaţa ce Se punea în mormânt;
Bucură-te, a lacrimilor de pocăinţă învăţătoarea noastră cea bună;
Bucură-te, că a ne spăla cu lacrimi întinăciunea păcatelor ne povăţuieşti;
Bucură-te, că ne îndemni ca inimile noastre cele împietrite prin aceleaşi lacrimi să le înmuiem;
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă chipul înţelepciunii celei adevărate;
Bucură-te, că ne înveţi să ţinem minte pururea pătimirile lui Hristos;
Bucură-te, slăvită Maria, că dimpreună cu Preanevinovata Fecioara Maria eşti adevărată mijlocitoare pentru noi;
Bucură-te, sluga cea bună a lui Hristos;
Bucură-te, că nu voia oamenilor, ci voia Domnului ai urmat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 8-lea

De necuprins cu cugetul, de Dumnezeu înţelepţită Maria, ţi s-a părut ţie îngroparea Celui ce dă viaţă tuturor, dar rănită fiind cu dragostea Aceluia, încă de cu noapte ai adus mir la mormântul Lui şi lacrimi ai vărsat în loc de aromate. Pentru aceasta şi petreci acum în lăcaşurile cele bine mirositoare ale raiului, cu cetele îngereşti strigând pururea lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toată dulceaţa, bucuria şi viaţa ţi-a fost ţie Iisus, Sfântă Maria Magdalena, pentru aceasta, văzând piatra cea grea luată de pe mormânt şi pe El neaflându-L, plângând ai alergat la Simon-Petru şi la celălalt ucenic pe care îl iubea Iisus, cu durere vestindu-le lor că au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştii unde L-au pus. Acum, slobodă fiind de suferinţa aceea, veşnic în ceruri cu Hristos te veseleşti, iar noi, pe pământ, nădăjduim ca prin rugăciunile tale să intrăm întru aceeaşi bucurie, cu umilinţă strigând ţie aşa:
Bucură-te, că întunericul nopţii ai biruit cu strălucirea dragostei tale pentru Hristos;
Bucură-te, că la privegherea cea de noapte întru rugăciune a sta ne-ai învăţat;
Bucură-te, că eşti strălucită cu lumină veşnică în cer;
Bucură-te, că Împărăţia cerurilor cu sărăcia duhovnicească ai cumpărat;
Bucură-te, că după durerea pentru pătimirile lui Hristos deplină mângâiere ai aflat;
Bucură-te, că prin blândeţe ai ajuns moştenitoare a pământului în raiul cel ceresc;
Bucură-te, că flămânzind şi însetând de dreptatea lui Hristos, acum te saturi la cina cea împărătească;
Bucură-te, că mila Stăpânului aflând, ca o milostivă, Îl rogi ca şi pe noi să ne miluiască;
Bucură-te, cea curată cu inima, că acum vezi pe Dumnezeu faţă către faţă;
Bucură-te, că te-ai învrednicit mai înaintea tuturor a vedea Învierea lui Hristos, pacea cea veşnică;
Bucură-te, cea prigonită pentru dreptatea lui Hristos, că a ta este Împărăţia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai aflat veşnică veselie şi plată multă în ceruri;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 9-lea

Tot soborul îngeresc s-a mirat, Hristoase Împărate, de taina cea mare a slăvitei Învierii Tale; iadul s-a cutremurat, văzând că Te-ai pogorât, Hristoase, în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care îi ţineau pe cei legaţi; iar noi, cu bucuria femeilor mironosiţe dimpreună bucurându-ne, cu veselie strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu pot de ajuns să spună durerea ta cea mare, slăvită Maria, când şedeai plângând lângă mormânt. Că ce cuvânt ar putea spune durerea sufletului tău, când nu L-ai aflat în groapă pe Domnul, Cel decât viaţa ta mai iubit ţie? În inima ta cea plină de durere nici strălucirea, nici mângâierea îngerilor nu a putut să încapă. Marea ta suferinţă înţelegând-o, cu umilinţă îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că în groapă te-ai plecat, ca să-L vezi pe Iisus;
Bucură-te, că acum Îl vezi pe tronul slavei şezând;
Bucură-te, că încă fiind pe pământ ai văzut pe vieţuitorii cei luminaţi ai cerului;
Bucură-te, că Învierea lui Hristos cu glas de bucurie ţi-au vestit;
Bucură-te, că împreună cu ei în bucuria cea veşnică eşti;
Bucură-te, că din dragoste mir lui Hristos I-ai adus;
Bucură-te, că la mireasma cea bine mirositoare a mirului lui Hristos cu dulceaţa ai alergat;
Bucură-te, că de amărăciunea dulceţilor lumii celei păcătoase te-ai lepădat;
Bucură-te, că ai iubit dulceaţa lui Iisus cea cerească;
Bucură-te, vlăstar bine crescut al grădinii lui Iisus;
Bucură-te, viţă bine roditoare a viei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai arătat lăcaş împodobit al Sfântului Duh;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 10-lea

Vrând să miluieşti lumea, în mormânt Te-ai pogorât, Cel ce eşti fără de moarte, puterea iadului ai sfărâmat şi ai înviat, ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: „Bucuraţi-vă!”. Cu acestea şi noi cântare de bucurie acum Îţi aducem, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Decât zidul de piatră mai tare a fost dragostea ta pentru Hristos, Cel ce te-a iubit pe tine, slăvită mironosiţă Maria Magdalena. Pentru aceasta, când Cel ce este Viaţa noastră S-a sculat din mormânt, tu L-ai văzut cea dintâi şi, gândind că este grădinarul, ai uitat a firii neputinţă zicând către El: „Dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica”. Dar preadulcele glas ţi-a arătat pe Învăţătorul, iar pe noi ne-a învăţat să-ţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe Grădinarul Ceresc înviat din mormânt cea dintâi L-ai văzut;
Bucură-te, că în grădina Sa cea din ceruri te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că acum cu strugurii darului lui Dumnezeu în veci te hrăneşti;
Bucură-te, că pururi cu vinul dulceţurilor raiului te veseleşti;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Dumnezeu firea a biruit;
Bucură-te, că prin ea şi pe noi râvna spre Dumnezeu ne-ai învăţat;
Bucură-te, că din gura lui Hristos vestea Învierii mai întâi tu ai primit;
Bucură-te, că Apostolilor graiurile cele de bucurie tu mai întâi le-ai vestit;
Bucură-te, că bucuria cea veşnică în cer ai aflat;
Bucură-te, că şi pe noi la aceeaşi bucurie prin tine ne chemi;
Bucură-te, că pentru aceasta totdeauna la Dumnezeu mijloceşti;
Bucură-te, că Aceluia rugăciuni fierbinţi aduci pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 11-lea

Nici un cuvânt nu este de ajuns spre a lăuda după vrednicie bucuria cea dumnezeiasca a Învierii lui Hristos, pe care tu, preaslăvită Maria, cu alte femei o ai vestit Apostolilor întru această numită şi sfântă zi, al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor. Pentru aceasta, Hristoase Împărate, înaintea măririi milelor Tale celor negrăite ce au fost spre noi închinându-ne cu smerenie şi cu dragoste, strigăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Stea preastrălucitoare te-ai arătat lumii celei păcătoase, Maria Magdalena, când, după preaslăvita Înălţare a Mântuitorului, umblând prin oraşe şi sate şi cuvântul Evangheliei pretutindeni vestind, pe mulţi ai plecat sub jugul cel bun al lui Hristos. Şi ajungând până la Roma cea veche, bărbăteşte ai stat înaintea cezarului Tiberiu şi prin chipul oului roşu şi cu înţelepte cuvinte i-ai lămurit puterea purtătoare-de-viaţă a lui Hristos, iar pe necugetatul Pilat şi pe arhiereul cel fără de Dumnezeu i-ai înfruntat, ca nelegiuitele lor fapte să primească cele vrednice. De aşa nevoinţă a mărturisirii tale minunându-ne, cu bucurie strigăm ţie:
Bucură-te, a învăţăturii lui Hristos slăvită binevestitoare;
Bucură-te, a întunericului păgânesc luminată izgonitoare;
Bucură-te, că pe mulţi de legăturile păcatelor ai dezlegat;
Bucură-te, că înţelepciunea lui Hristos pe toţi ai învăţat;
Bucură-te, că pe mulţi dintru întunericul necunoştinţei la lumina cea minunată a lui Hristos ai adus;
Bucură-te, că în dreptatea lui Hristos a sta cu tărie ne-ai arătat;
Bucură-te, că mântuirea sufletelor păcătoşilor mai mult decât viaţa ta ai iubit;
Bucură-te, că poruncile lui Hristos bine le-ai înţeles;
Bucură-te, că acelora drept le-ai urmat;
Bucură-te, că întunericul păgânătăţii cu îndrăznire l-ai înfruntat;
Bucură-te, că de mânia cezarului nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că aceluia răutatea şi viclenia vrăjmaşilor lui Hristos i-ai dovedit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 12-lea

Cu îndestulare plină fiind de darul lui Dumnezeu, slăvită Maria, mulţime de suflete ai adus la Hristos, iar după aceea ai venit la Efes, unde cu dragoste apostolească dimpreună cu Apostolul dragostei mântuirii oamenilor slujind, întru fericita adormire către Domnul te-ai mutat, cântându-I împreună cu mulţimea cântăreţilor cereşti: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând viaţa ta cea vrednică de laudă de pe pământ şi slava ta cea din cer, cu bucurie slăvim, cântăm şi mărim pe Împăratul Ceresc cel minunat întru sfinţii Săi, că nu numai tu, Sfântă Maria Magdalena, cu darul Aceluia dănţuieşti acum în lăcaşurile drepţilor, ci şi pe noi pe pământ ne veseleşti, lăsându-ne mirul cel de mult preţ al moaştelor tale, pe care Leon, împăratul cel înţelept, din Efes în cetatea lui Constantin a poruncit a le aduce. Pe acelea şi noi, ca pe cele ce izvorăsc dar neîmpuţinat tuturor celor ce aleargă cu credinţă şi cu dragoste sărutându-le, cu umilinţă îţi cântăm ţie acestea:
Bucură-te, că pe pământ ardeai de dragostea pentru Hristos;
Bucură-te, că în cer în sălaşurile Tatălui Său te-ai sălăşluit;
Bucură-te, apărare tare a credincioşilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros, care Biserica o bineînmiresmezi;
Bucură-te, cădelniţă de aur ce pururea aduci lui Dumnezeu tămâia rugăciunii pentru noi;
Bucură-te, izvorul vindecărilor cel nesecat;
Bucură-te, comoara darului lui Dumnezeu cea necheltuită;
Bucură-te, adevărata părtaşă cu cetele îngereşti;
Bucură-te, slăvită vieţuitoare în cămările cereşti;
Bucură-te, că plata ta multă este în ceruri;
Bucură-te, că bucuria ta este veşnică în lăcaşurile sfinţilor;
Bucură-te, că tu totdeauna mijloceşti ca şi nouă să ni se dea bucuria darului şi slava;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 13-lea

O, preaminunată şi de mirare podoabă a femeilor şi tuturor creştinilor laudă şi bucurie, care întocmai cu Apostolii te-ai arătat, slăvită Mironosiţă Maria Magdalena, primind rugăciunea noastră cea de acum, dintru toate nevoile şi durerile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi ce vin asupra noastră pe noi ne izbăveşte şi către Împărăţia cerurilor cu mijlocirea ta îndreptează-ne pe noi, cei ce cu umilinţă şi cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor…, Condacul 1: Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit…,

Icosul 1

Condacul 1

şi aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă şi prealăudată Mironosiţă, cea întocmai cu Apostolii, ucenică a lui Hristos, Maria Magdalena! Către tine, adevărată şi puternică mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu, acum noi, păcătoşii şi nevrednicii, cu osârdie alergăm şi cu inima înfrântă ne rugăm. Tu, care în viaţa ta de înfricoşătoare curse diavoleşti ai fost ispitită, dar cu darul lui Dumnezeu de acelea ai scăpat, şi pe noi din mrejele vrăjmaşului cu rugăciunile tale ne izbăveşte, ca totdeauna în toată viaţa noastră cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul şi cu cugetele cele tainice ale inimilor noastre să slujim cu dragoste Unuia Sfântului Stăpân şi Dumnezeu, precum ne-am făgăduit Lui. Tu mai mult decât toate bunătăţile pământeşti pe Preadulcele Domn Iisus ai iubit şi Aceluia în toată viaţa ta bine ai urmat, hrănind cu darul şi cu dumnezeiasca Lui învăţătură nu numai sufletul tău, ci şi mulţime de oameni de la întunericul păgânătăţii la lumina lui Hristos cea minunată aducând. Aceasta ştiind, te rugăm pe tine, cere nouă de la Hristos Dumnezeu darul cel luminător şi sfinţitor, ca fiind umbriţi cu acela să sporim în credinţă şi în vieţuire curată, în lupta dragostei şi a lepădării de sine, ca fără lenevire să ne silim a sluji aproapelui nostru întru nevoile lui cele duhovniceşti şi trupeşti, ţinând minte pilda iubirii tale de oameni.

Tu, Sfântă Maria Magdalena, ceea ce vitejeşte cu darul lui Dumnezeu ai petrecut viaţa ta pe pământ şi cu pace te-ai dus în lăcaşurile cereşti, roagă pe Hristos Dumnezeu Mântuitorul ca prin rugăciunile tale să ne învrednicească şi pe noi fără de împiedicare să săvârşim călătoria noastră întru această vale a plângerii şi în pace şi întru pocăinţă să ne sfârşim viaţa, întru sfinţenie pe pământ vieţuind, de veşnica şi fericita viaţă în ceruri să ne învrednicim, şi acolo cu tine şi cu toţi sfinţii dimpreună totdeauna să lăudăm Treimea cea nedespărţită, să cântăm Dumnezeirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena! Tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmaşului şi L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preţ, şi ai dobândit Împărăţia cerurilor. Pentru aceasta cădem către tine şi cu suflet umilit şi cu inima înfrântă strigăm ţie noi, nevrednicii: Caută dintru înălţimea cerului spre noi, cei ce suntem în luptă cu ispitele păcatelor; vezi cu cât de multe păcate şi nevoi vrăjmaşul în toată ziua ne împiedică, căutând pieirea noastră. Slăvită şi întru tot lăudată ucenică a lui Hristos Maria Magdalena, roagă-L pe Cel iubit de tine, Cel ce şi El pe tine te-a iubit, pe Hristos Dumnezeu, ca să ne dăruiască lăsarea greşelilor noastre celor multe, să ne întărească cu darul Său, cu trezvie şi vitejeşte să umblăm pe calea sfintelor Lui porunci şi să ne facă pe noi lăcaş binemirositor al Sfântului Duh, ca aşa, în pace, neruşinaţi să sfârşim viaţa noastră cea cu multe osteneli pe pământ şi să ne sălăşluim în lăcaşurile raiului ceresc cele luminate şi fericite, unde cu toţi sfinţii totdeauna cu bucurie preamăreşti Treimea cea de o fiinţă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.

Şi se face otpustul.

https://doxologia.ro/minuni-vindecari-vedenii/mana-sfintei-maria-magdalena-este-calda-vie

https://edituradoxologia.ro/sfanta-maria-magdalena-sfantul-odor-al-manastirii-simonos-petras

Icoane:

Sfânta Maria-Magdalena la mormântul Domnului;

Icoana Sfintei din Biserica Sf. Maria Magdalena din Ierusalim

Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul – 20 iulie

iulie 20, 2015iulie 21, 2026 / multumesc2014 / 26 comentarii

Condac 1:

Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător al împăraților nelegiuiți strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotțiitorul, cu sfințenia vieții și a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri și vei veni înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, laudă îți aducem ție, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală către Domnul, slobozește-ne pe noi din toate nevoile și necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-ți cântăm : Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

10547578_810236319007596_2699750917094017607_n

Icos 1:

Înger viețuitor în trup te-ai arătat, proorocule, prin râvna cea pentru Dumnezeu și prin viața ta curată; căci încă prunc fiind, părintele tău, Sovah, văzut-a îngeri luminați cu tine vorbind, cu foc înfășurându-te și cu văpaie hrănindu-te, arătând astfel că râvna ta e fierbinte pentru Dumnezeu și că puterea graiurilor și a vieții tale e ca o lumină neprihănită; pentru aceea, cu uimire grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mântuirea fiilor lui Israel;
Bucură-te, cel ce încă din pântecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevărului și al bunei cinstiri a lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce asupra căruia s-a descoperit preaslăvita arătare, ce a minunat pe părintele tău;
Bucură-te, cel ce din tinerețe ai iubit curăția feciorelnica și tăcerea;
Bucură-te, cel ce ai urât deșertăciunile lumii și toate bucuriile ei, iar sufletul tău în întregime l-ai închinat lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu lumina înțelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat și cu învățătura temerii de Dumnezeu din pruncie ai fost adăpat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 2:

Văzând nelegiuire și răzvrătire în Israel, preamărite profetule, te-ai întristat cu duhul și în râvna pentru slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru că fiii lui Israel se închinau la idolii cei urâți și de Dumnezeu cel adevărat se îndepărtau, Căruia toate oștile cerești cu cutremur Ii cântau : Aliluia !

Icos 2:

37384942_1076450599178378_1308820261876793344_n

Mintea întunecându-și cu pornirile cele rele, Ahab, împăratul cel ce făcea fărădelege, lepădându-se de adevăratul Dumnezeu, Atotțiitorul, și închinându-se josnicului Baal, a înmulțit închinarea la idoli și nelegiuirea în împărăția sa. Iar tu, proorocule, ca un mare râvnitor pentru Dumnezeu, cu îndrăzneală ai înfruntat pe împărat, amenințându-l, prevestind pedeapsa pentru el și pentru împărăția sa, ca trei ani și șase luni nu va cădea ploaie, nici rouă și foamete mare va fi peste tot pământul. Drept aceea, minunându-ne de râvna ta și de îndrăzneala ta cea mare pentru Dumnezeu, cu iubire grăim ție :
Bucură-te, propovăduitorul neînfricat al adevărului și mare luptător pentru cucernicie;
Bucură-te, cel ce cu râvna ta dojenești toată nelegiuirea;
Bucură-te, cel ce ai înduplecat pe Domnul îndelung-răbdătorul să nu pedepsească cu desăvârșire pe cei păcătoși;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul ai încuiat cerul, iar pământul cel roditor l-ai făcut sterp;
Bucură-te, cel ce pentru nelegiuirea oamenilor, foamete de trei ani de la Dumnezeu ai cerut;
Bucură-te, că Domnul cel Preaînalt te-a trimis la Ahab, precum oarecând pe Moise la Faraon;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 3:

Cu puterea rugăciunii tale, preaminunate proorocule, în adevar ai incuiat cerul și n-a plouat trei ani și sase luni și a fost mare foamete peste tot pământul, până când, chinuiți de arșiță și foamete, cei nelegiuiți s-au întors către Domnul, pocăindu-se și cu umilință cântând Lui : Aliluia !

Icos 3:

Având negrăită bunăvoire către tine, proorocule, vrut-a Domnul să te deosebească de fiii cei fără de lege ai lui Israel ca să nu înduri împreună cu ei foametea și setea și ți-a poruncit să te duci la râul Cherit, unde corbii te-au hrănit, aducându-ți pâine și carne. De aceea, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, cel ce cu postul și cu privegherea ai nimicit toate deșertăciunile și cugetările pământești;
Bucură-te, cel ce cu rugăciuni și gânduri curate, mintea ți-ai înălțat-o spre cele de sus;
Bucură-te, mărirea patriarhilor și podoaba proorocilor;
Bucură-te, lauda celor feciorelnici și mărirea cuvioșilor;
Bucură-te, îndrumătorul ierarhilor și tăria mucenieilor;
Bucură-te, că ai întors pe calea adevărului pe fiii lui Israel orbiți de nelegiuire și necredință;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 4:

Vifor mare, dărâmând munți, mergea înainte, când Domnul S-a apropiat de tine în Horeb, proorocule; încă și cutremur s-a făcut, dar nu în cutremur S-a arătat Domnul, iar după cutremur foc, și nici în foc s-a arătat Domnul; ci, după foc, adiind vânt răcoritor, în el ți S-a arătat Domnul a Cărui apropiere simțind, cu veșmânt ți-ai acoperit fața, cântând cu frică și bucurie : Aliluia !

Icos 4:

Auzind nelegiuitul împărat Ahab de porunca ta, ca să aduni toate semințiile lui Israel pe muntele Carmel, unde să fie aduși și profeții cei mincinoși ai lui Baal, îndată trimițând, i-a adunat pe toți și a venit și el acolo. Iar tu, râvnitor de slava lui Dumnezeu, dorind să rușinezi cu desăvârșire pe idolii cei urâți și să preaslăvești pe adevăratul Dumnezeu, ai poruncit să se pregătească două altare pentru jertfă, iar foc să nu le pună, zicând : Adevăratul Dumnezeu va fi acolo, Care la rugăciunea noastră ne va asculta, trimițând foc. Auzind acestea, poporul a grăit, zicând : bine a zis Ilie, să fie așa; iar noi, mărindu-te, cântăm ție :
Bucură-te, marele sol al Împăratului ceresc și vestitor al sfintelor Sale porunci;
Bucură-te, diamant statornic în râvna și stâlp neclintit al bunei cinstiri;
Bucură-te, puternice apărător al adevărului și luptător neînvins împotriva vrăjmașilor Domnului;
Bucură-te, dezrădăcinătorul necinstei ce sădești evlavia și curăția;
Bucură-te, râvnitor înflăcărat al slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că și în ultimele zile ale lumii acesteia vei propovădui pe adevăratul Dumnezeu și vei mustra pe antihristul cel blestemat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 5:

Împărăteasa Isabela cea fără de lege, cugetând să te stingă pe tine cel ce ești stea de Dumnezeu luminată, aprinzându-se de mânie asupra ta pentru nimicirea profeților ei mincinoși a pus la cale uciderea ta. Totodată i s-a împietrit inima, nevoind să creadă în minunile tale, proorocule, nici să cunoască pe Adevăratul Dumnezeu, ca să-I cânte Lui : Aliluia !

Icos 5:

Toți israelitenii văzând că, la rugăciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorât peste jertfa ta, preamărite proorocule, de s-a aprins și, mistuind-o pe ea, au ars toate : lemnele, pietrele precum și apa, căzut-au cu fețele lor la pământ, strigând : Cu adevărat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel adevărat ! Și au crezut oamenii în Dumnezeul Cel adevărat, iar pe proorocii cei mincinoși i-au junghiat. Deci slăvind pe Atotputernicul Dumnezeu, făcătorul de minuni, ție, celui ce ai plăcut lui Dumnezeu, îți cântăm unele ca acestea :
Bucură-te, cel ce ai dobândit mare îndrăzneală înaintea Stăpânitorului tuturor;
Bucură-te, cel ce prin semne și minuni adevărul dumnezeiesc ai întărit;
Bucură-te, cel ce înșelăciunea demonilor ai rușinat, iar credința adevărată o ai preamărit;
Bucură-te, cel ce pe necredincioși cu adevărata cunoștință de Dumnezeu i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce prin turnarea apei de trei ori pe jertfelnic Taina Preasfintei Treimi ai descoperit;
Bucură-te, că toată firea cea fiitoare ție s-a supus, iar focul și apa ți-au fost ascultătoare, slujind ție;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 6:

Propovăduitor al cunoașterii și cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat, proorocule, nu numai întru Israel, ci și între păgâni, căci trimis ai fost de Domnul în Sarepta Sidonului, la o văduvă săracă, hrănindu-te pe tine însuți și mai ales pe ea hrănind-o în timpul foametei, prin darul facerii de minuni și înmulțind făina și uleiul în casa ei, pe tot timpul foametei. Și după ce te-ai rugat, suflând de trei ori, ai înviat pe fiul văduvei, cântând lui Dumnezeu, Celui ce face minuni : Aliluia !

Icos 6:

Strălucind cu mare râvnă pentru Dumnezeu Atotțiitorul, te-ai întristat foarte, proorocule, pentru că fiii lui Israel au părăsit legământul, au dărâmat altarele Lui și au omorât pe profeții Lui. Domnul, însă, pentru mângâierea ta, ți-a vestit că nu tot Israelul s-a îndepărtat de la El, ci are încă șapte mii de robi necunoscuți, care nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal. Pentru aceasta, amintindu-ne de râvna ta cea pentru Dumnezeu, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, slujitor credincios și prieten apropiat al Domnului;
Bucură-te, chip și lauda binecredincioșilor păstori;
Bucură-te, îndrumătorul mântuirii și luminătorul celor ce zac întru întuneric;
Bucură-te, cel ce îmbărbătezi pe apărătorii adevărului și-i întărești în lupte și suferințe pentru dreptate;
Bucură-te, cel ce ardeai ca o flacără serafimică pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ca și Domnul în toate te-a ascultat și, la rugăciunea ta, toate ți le-a împlinit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 7:

Domnul cel iubitor de oameni voind să arate milostivirea Sa păcătoșilor ce se pocăiesc, după trecerea timpului de foamete profețit de tine, proorocule, prin graiul buzelor tale a trimis ploaie îmbelșugată și pașnică pământului însetat; iar fiii lui Israel învrednicindu-se de aceasta mare milostivire, cu inima umilita și mulțumitoare au cântat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 7:

O nouă fărădelege a adăugat faptelor sale celor rele necinstitul împărat Ahab, când a poruncit să-l omoare pe nevinovatul Nabot și a răpit via lui. Drept aceea, mustrând pe împăratul călcător de lege, i-ai profețit, sfinte proorocule, ca, în locul unde a fost omorât Nabot, porcii și câinii îi vor linge sângele, iar pe Isabela, femeia lui o vor mânca câinii și toată casa lui va fi nimicită. Cunoscând că această profeție grozavă s-a împlinit, ne cutremurăm grăind ție unele ca acestea:
Bucură-te, groaznicule răzbunător al asupriților și asupra celor cu inima împietrită;
Bucură-te, apărător tare al orfanilor și al celor năpăstuiți;
Bucură-te, cel ce pedepsești pe călcătorii sfintelor sărbători ale Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, cel ce ai coborât din domnie pe defăimătorul numelui lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul nimicești ca prin trăznet gândurile cele rele;
Bucură-te, cel ce cunoșteai viitorul ca și prezentul, și cele îndepărtate ca pe cele apropiate le-ai proorocit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 8:

Purtare de grijă minunată și mai presus de fire ți-a arătat Domnul, proorocule, când a poruncit corbilor nesățioși și sălbatici să te hrănească, în timpul foametei lângă râul Cherit, unde îți petreceai timpul în rugăciuni și în cugetare de Dumnezeu, cântând lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 8:

Pe deplin ai fost împodobit cu smerenie, proorocule al lui Dumnezeu; pentru aceasta, pe cei doi sutași, care cu mândrie au venit la tine cu ostași ca să te ducă înaintea nelegiuitului împărat Ohozia, tu cu foc i-ai ars; iar pe Avdie, cel ce hrănea pe ucenicii profeților, care cu smerenie a venit la tine, l-ai miluit. Pentru aceasta, îți aducem aceste cântări de laudă:
Bucură-te, umilitorul și pedepsitorul celor îngâmfați și ocrotitorul și apărătorul celor smeriți;
Bucură-te, cel ce ești groaza judecătorilor iubitori de mită și ajutătorul celor ce judecă cu dreptate;
Bucură-te, cel ce ești sprijin celor credincioși și doborâtorul dușmanilor nelegiuiți;
Bucură-te, cel ce ești imbrăcat cu platoșa înțelepciunii și cu dreptatea ca de un scut ai fost apărat;
Bucură-te, cel ce cu sabia râvnei de Dumnezeu ai fost înarmat și te-ai ridicat pe aripile înfrânării;
Bucură-te, cel ce cu credința ca de un coif al mântuirii ai fost acoperit și cu cununa dragostei prealuminat te-ai încununat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 9:

Toată firea omenească se minunează foarte cum tu, preamărite proorocule, ai mers 40 de zile fără să mănânci și să bei până la muntele Horeb, unde te-ai învrednicit de strălucita arătare a lui Dumnezeu Atotțiitorul și de preadulcea vorbire cu El cântându-I cu cutremur : Aliluia !

Icos 9:

Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep îndeajuns și nu înțeleg, cum tu cel cu nume mare, Sfinte Ilie, în trup omenesc fiind, asemănător nouă în neputințe, ai fost răpit cu trupul la cer prin carul și caii de foc, care ți s-au arătat ție. Deci, minunându-ne de înălțarea ta la cer, slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a înălțat astfel și cu umilință te chemăm:
Bucură-te, cel ce cu minunata înfrânare ai omorât în tine pe omul cel vechi;
Bucură-te, cel ce cu focul râvnei dumnezeiești, ai ars în tine toată cugetarea cea materială;
Bucură-te, cel ce, ridicându-te la cer, neamului omenesc veselie îi dăruiești și viața veșnică o întărești;
Bucură-te, cel ce ești însemnat de la Dumnezeu cu cinstea și mărirea cea mai presus de fire și mai mult decât proorocii cei vechi ai fost preamărit;
Bucură-te, cel ce ai fost întâmpinat cu bucurie de cetele îngerești în locașurile cerești;
Bucură-te, că numele tău în toată lumea se cinstește și râvna ta pentru Dumnezeu mult se preamărește;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 10:

Vrând Preabunul Dumnezeu să mântuiască poporul lui Israel de înșelăciunile lui Baal, te-a ales pe tine, mare proorocule, drept unealta voii Sale sfinte și te-a umplut cu putere dumnezeiască de a întoarce pe cei fără de lege, de a îndrepta pe cei păcătosi, de a lumina pe cei întunecați și pe toți să-i înveți a cânta lui Dumnezeu: Aliluia !

Icos 10:

Zid de apărare fii nouă, preasfinte proorocule, mult mijlocind pentru potolirea mâniei lui Dumnezeu, Care pe bună dreptate ne pedepsește pe noi păcătoșii și netrebnicii cu secetă, foamete, cu vânturi nimicitoare aducătoare de boli, ca, izbăvindu-ne din nevoi, să-ți cântăm ție :
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale încui și descui cerurile și trimiți pe pământ, de la Dumnezeu, belșug sau lipsă;
Bucură-te, îndelung-mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu, cel ce trimiți ploi, liniște și rouă dătătoare de viață pe pământul amorțit;
Bucură-te, cel ce potolești valurile năpraznice ale mărilor și furtunilor groaznice și cu voia lui Dumnezeu stăpânești tunetele și fulgerele;
Bucură-te, cel ce oprești vânturile nimicitoare și ferești oamenii și necuvântătoarele de plăgile cele de moarte;
Bucură-te, hrănitorul orfanilor și al văduvelor și apărătorul celor milostivi;
Bucură-te, cel ce dobori pe prigonitorii hulitori ai credinței adevărate și alungi duhurile necurate de la credincioșii Domnului;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 11:

Cântare de umilință îți aducem ție, proorocule al lui Dumnezeu, Ilie; precum ai primit ruga lui Elisei, când a cerut de la tine, ca puterea ce-o aveai să treacă asupra lui și înălțându-te spre cer, i-ai slobozit veșmântul tău, pe care luându-l a despărțit apa, precum și tu odată ai despărțit apele Iordanului, moștenind darul lui Dumnezeu ce lucra în tine, așa, acum, acoperă-ne și pe noi cu veșmântul milei tale și ne izbăvește de toate nevoile și necazurile, ca să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 11:

Arătatu-te-ai ca un luceafăr luminos întru Israel, prea lăudate proorocule, strălucind asemenea îngerilor cu viața și înțelepciunea ta și cu darul facerii de minuni și ai luminat pe oameni cu propovăduirea adevărului dumnezeiesc, alungând întunericul slujirii idolilor; drept aceea, lăudându-te te mărim cântând:
Bucură-te, stea strălucitoare, ce cu strălucirea ta luminezi toată lumea;
Bucură-te, făclie pururea arzătoare, care, arzând, luminezi celor ce stau în întuneric;
Bucură-te, cel ce cu mintea și cu duhul înțelepciunii ai fost luminat și cu duhul înțelegerii și întăririi ai fost împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai fost luminat cu duhul cunoștinței și al smereniei și adăpat ai fost cu temerea de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce te-ai împodobit cu virtuțile cele înalte și cu minunile cele mai presus de înțelegere;
Bucură-te, cel ce ai împlinit pe pământ judecățile Domnului și ai uns pe împărați și prooroci;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 12:

Mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, prealăudate proorocule Ilie, căci în viața ta pământească ai proorocit și ai săvârșit mari minuni, iar mai pe urmă, răpit cu trupul la cer și după suirea cea mai presus de fire, te-ai înfățișat pe Muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la față și ai vorbit cu El; și până astăzi nu încetezi a săvârși minuni și a izvorî bogăția milelor și a tămăduirilor, celor ce cu osârdie te cinstesc, cântând lui Dumnezeu cu credință : Aliluia !

Icos 12:

Cântând râvna ta cea fierbinte pentru Dumnezeu și viața ta cea îngerească, precum și minunile tale cele mari și bunăvoința lui Dumnezeu arătată pentru tine, laudă aducem ție, mare prooroc Ilie, cel cu nume mare, dar neputând înfățișa după cuviință, cinstea și mărirea ta, cu umilință cântăm ție unele ca acestea:
Bucură-te, chivot al dumnezeieștii măriri și locaș preasfințit al Sfintei Treimi;
Bucură-te, sfeșnic prea luminat al Bisericii neînserate și mireasma cea cu bun miros a raiului dumnezeiesc;
Bucură-te, povățuitorul pustnicilor cuvioși iar celor feciorelnici îndrumător și ajutător;
Bucură-te, cel ce îndemni pe cei păcătoși la pocăință și mijlocești viața veșnică pentru mântuirea întregului neam creștinesc;
Bucură-te, cel ce te-ai îndulcit de lumina sfinților și a negrăitei slave și pururea preaslăvesti pe Dumnezeu;
Bucură-te, că la sfârșitul vremurilor vei arăta semne mari și vei săvârși minuni pentru întărirea oamenilor în credința cea adevărată spre a înfrunta pe vrăjmașul antihrist;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 13:

O , preaminunate și preaînălțate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare râvnitor pentru slava lui Dumnezeu, cel ce trimiți pe pământ ploile și seceta, belșugul și lipsa, ascultă această puțină rugăciune, pe care cu evlavie o aducem, și prin mijlocirea ta cea fierbinte către Domnul Dumnezeu, apără-ne de secetă, de foamete și de bolile cele aducătoare de moarte și dăruiește nouă bună întocmire a văzduhului și toată îmbelșugarea pământului întărindu-ne în dreapta credință și viață curată, ca, izbăvindu-ne de chinurile cele veșnice, să ne învrednicim de fericirea raiului cântând lui Dumnezeu : Aliluia ! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi

Icos 1:

Condac 1:

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate și cu atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îndrumâdu-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor și a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeții, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătății, al răbdării, al înțelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu și al izbăvirii aproapelui. Nimicește prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creștinesc prin necinstirea credinței dreptslăvitoare, față de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinților și a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului și a pierzaniei.

Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune. Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul la vreme de secetă

Te cinstim pe tine proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, căci pentru râvna ta întru mărirea Domnului Atotțiitorului, neputând răbda să vezi închinarea la idoli și nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai înfruntat pe regele Ahab, călcătorul de lege și pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pământul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii netrebnici, pentru ca să se lase de fărădelegi și de nedreptăți, să se întoarcă spre unul adevăratul Dumnezeu și spre împlinirea sfintelor Sale porunci. În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe văduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugăciune l-ai inviat. După trecerea timpului de foamete proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit învechit în păcătoșenie și lepădare de Dumnezeu și prin rugăciune foc din cer ai dobândit peste jertfa ta, cu aceasta minune întorcând pe Israel către Domnul. Pe proorocii cei mincinoși ai lui Baal i-ai rușinat, iar după aceea, prin rugăciune, cerul iarăși l-ai deschis și ploaie multă pe pământ ai dobândit, iar pe credincioșii din Israel i-ai umplut de bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu umilință alergăm, noi păcătoșii și smerioții, chinuiți de arșiță și secetă : Mărturisim că nu suntem vrednici de mila și de harul lui Dumnezeu; mai curând suntem vrednici pe dreptate de amenințarea aspră a mâniei Lui cu tot felul de rele boli, necazuri și jale. Căci n-am umblat în frică de Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, ci în poftele desfrânării inimilor noastre, și tot felul de greșeli fără de număr am săvârșit. Fărădelegile noastre ne-au întunecat mintea și nu suntem vrednici a ne arăta în fața Domnului și a privi la cer. Mărturisim că și noi ca și vechiul Israel, ne-am îndepărtat de Domnul Dumnezeul nostru prin fărădelegile noastre, și de nu ne închinaăm lui Baal și altor idoli netrebnici atunci prin robia patimilor și prin poftele noastre slujim idolului; prin patima îmbuibării și a poftelor slujim idolului lăcomiei și al trufiei, idolului mândriei și al îngâmfării și mergem pe urmele împotrivirii față de Dumnezeu prin năravuri rele și slujim duhului pierzător al veacului. Mărturisim, că pentru aceea s-a închis cerul și s-a făcut ca arama, fiindcă s-au închis inimile noastre în fața milei și iubirii adevărate față de aproapele nostru. Pentru aceea pământul s-a uscat și s-a facut neroditor, fiindcă nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu ne dă ploaie și rouă, fiindcă nu avem lacrimi de umilință și rouă dătătoare de viață a cugetului către Dumnezeu. De aceea s-au vestejit toate bucatele și toată iarba câmpului fiindcă s-a uscat în noi tot gândul cel bun. De aceea s-a întunecat văzduhul pentru că mintea noastră s-a întunecat de gânduri rele, iar inima noastră s-a întinat de poftele fărădelegii. Mărturisim că și ție, proorocul Domnului suntem nevrednici a ne ruga. Căci tu, om fiind, asemănându-te nouă prin patimi, cu viața ta asemenea îngerilor te-ai făcut și ca unul fără trup ai fost înălțat la cer; iar noi prin faptele și gândurile noastre rușinoase, sufletul nostru deopotrivă trupului l-am făcut. Tu prin post și priveghere i-ai minunat pe ingeri și pe oameni, iar noi ne-am făcut robi necumpătării și poftelor. Tu râvneai la slava lui Dumnezeu, noi însă, ne depărtăm de slăvirea Domnului și Creatorului nostru și ne rușinăm a mărturisi preamărit numele Lui. Tu ai stârpit necinstea și deprinderile rele, iar noi ne robim năravurilor lumii potrivnice Domnului mai vârtos decât poruncilor Lui și a rânduielilor Bisericii. Și câte păcate și nedreptăți n-am săvârșit noi păcătoșii ! Prin păcatele noastre am istovit îndelunga răbdare a Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecător s-a mâniat pe noi și în mânia Lui ne-a pedepsit. Deci, cu îndrăzneala mare față de Dumnezeu și nădăjduind în iubirea ta față de neamul omenesc, cutezăm a te ruga, mărite proorocule. Milostiv fii față de noi nemernicii și nevrednicii, roagă pe Atotbunul Dumnezeu să nu se mânie pe noi până în sfârșit, ca să ne piardă pentru fărădelegile noastre, ci să ne trimită pământului însetat ploaie îmbelșugată și curată și să ne dăruiască roadă bogată și bunaintocmire a văzduhului; mijlocește mila Împăratului ceresc, dar nu pentru noi păcătoșii și nevrednicii, ci pentru aleșii robii Lui care nu și-au plecat genunchii în fața lui Baal al lumii acesteia, pentru blândetea și curăția copiilor, pentru dobitoacele cele necuvântătoare și pentru păsările cerului, care îndură din pricina fărădelegilor noastre și pier de foame, de arșiță și de sete. Dobândește pentru noi prin rugăciunile tale bine-plăcute lui Dumnezeu : duhul pocăinței și al smereniei, duhul blândeții și al înfrânării, al iubirii, al răbdării, al temerii de Dumnezeu și al bunei cinstiri, ca astfel, întorcându-ne de la căile necinstei la calea cea dreaptă a faptelor bune, să umblăm în lumina poruncilor Domnului și să ajungem la bunurile făgăduite nouă, binecuvântând pe Cel fără de început Dumnezeu-Tatăl, pe iubitorul de oameni Unul-Născut Fiul Său și pe sfințitorul Duh Preasfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul

iulie 14, 2015iulie 21, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul, glasul 1:

Săltaţi şi vă veseliţi, popoare, că, iată, în prisosul bucuriei se arată astăzi pârga cea sfântă a Athosului, folositorul şi mângâietorul nostru, blândul Nicodim. Căci prin râvna cea după Hristos Biserica o a luminat, îndreptând cele stricate şi părăsite prin nebăgare de seamă şi trecerea cu vederea, iar acum înaintea Sfintei Treimi neîncetat se roagă pentru sufletele noastre.

Condacul 1

Pe tine, moştenitorul raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!

Icosul 1

În pământul dragostei, smerite, ai fost crescut de către evlavioşii tăi părinţi, arătându-te de mic iubitor al slujbelor şi înţelepciunii dumnezeieşti. Iar pe dascălii cei de Hristos insuflaţi cu osârdie urmând, ai împletit cunoaşterea şi faptele virtuţii întru slava Nedespărţitei Treimi.
Bucură-te, căutător neobosit al treimicei înţelepciuni;
Bucură-te, uimitoare memorie făcută vistierie a Cuvântului;
Bucură-te, agerime a minţii păzite sub aripa Duhului;
Bucură-te, intrare prin supunerea şi ascultarea faţă de toţi în iubirea Tatălui;
Bucură-te, smerenie de toţi îndrăgită şi alăută a cântărilor preadulci;
Bucură-te, risipire prin har a pâclei nepriceperii;
Bucură-te, umblare cu lacrimi întru căutarea binelui;
Bucură-te, suspinare zi şi noapte spre aflarea folosului;
Bucură-te, sălăşluire cu toată virtutea în locul păcii;
Bucură-te, minte iubitoare de frumuseţe duhovnicească;
Bucură-te, cercetare şi împlinire a sfaturilor rodnice;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 2-lea

Ca o albină învăţăturile dascălilor din Naxos şi Smyrna le-ai strâns, Sfinte Nicodim, le-ai lămurit în focul dreptei credinţe şi le-ai pus în slujba izbăvirii de patimi. Neobosit te sârguiai să cercetezi pe cuvioşii luminaţi cu duhul întru aflarea liniştii şi vederii celei duhovniceşti, iar împreună cu ei cântai: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Îngrăditu-te-ai, Sfinte, cu povăţuirile Mitropolitului Macarie al Corintului şi, dorind a te face monah, ai fost de dânsul îndrumat spre Cuviosul Silvestru, care pustnicea împreună cu alţi doi monahi isihaşti în insula Hydra. Aşa ai lepădat împilarea grijii celei deşarte şi ai învăţat rugăciunea minţii, culegând virtuţile îngereştii vieţuiri.
Bucură-te, aşezare prin răbdarea cea bună în lumina Chipului lui Hristos;
Bucură-te, trezvie, ce păzeşti cugetul de împrăpăstuire;
Bucură-te, rugăciune, piatră de hotar a Împărăţiei lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtare a crucii ascultării ce descuie cerurile;
Bucură-te, primire printr-însa a celor din afară în trupul de taină al iubirii;
Bucură-te, cunoaştere însuşită de chipul iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, că şi mama ta a primit chipul monahicesc;
Bucură-te, inimă-chivot al Numelui mântuitor;
Bucură-te, inimă-icoană a Chipului de viaţă dătător;
Bucură-te, inimă în închinare;
Bucură-te, înaltă smerită cugetare;
Bucură-te, postire întru îndulcirea de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 3-lea

Hrănit cu mierea liniştirii şi duhovniceştii suiri râvnitor, te-ai întărit în nevoinţele isihaste, purtat fiind în Sfântul Munte de dumnezeiescul dor. Iar tuns curând monah, sub acoperământul Preacuratei Fecioare, desăvârşit ţi-ai închinat viaţa lui Hristos, veselindu-te a cânta cu îngereştile cete: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Preaiubitor al sfinţeniei te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, sârguindu-te să dezgropi din ţarina uitării filocalicele scrieri ale dumnezeieştilor Părinţi, prin care Însuşi Hristos a revărsat în inimi focul cereştii chemări.
Bucură-te, chemare la ospăţul cereştii vieţuiri;
Bucură-te, înmulţire prin credinţă a sfintei moşteniri;
Bucură-te, rugăciune strălucind de slava Numelui mântuitor;
Bucură-te, nesăturată sete de mântuirea tuturor;
Bucură-te, povăţuitor al povăţuitorilor;
Bucură-te, al marilor Părinţi râvnitor;
Bucură-te, smerenie roditoare a sfintelor deprinderi;
Bucură-te, nepătimire ce odrăsleşti cunoaşterea spre viaţă;
Bucură-te, călăuză în nevăzutul război spre Schimbarea la Faţă;
Bucură-te, dascăl al vieţii duhovniceşti;
Bucură-te, vas desăvârşit al ştiinţelor bisericeşti;
Bucură-te, dor nepotolit după împărtăşirea cu Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 4-lea

Pe Sfântul Paisie Velicikovski, care călăuzea în Moldova peste o mie de fraţi şi îi învăţa rugăciunea minţii, ai râvnit a-l întâlni şi de dânsul a fi povăţuit întru dumnezeiasca lucrare. Pentru aceea te-ai îmbarcat într-o corabie, dar din pricina unei furtuni nu ţi-ai putut atinge ţelul. Mişcat de semnul cereştii Pronii, te-ai hotărât să nu mai părăseşti Sfântul Munte şi cu viaţa cea sihăstrească însoţindu-te, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Înaintea Domnului zi şi noapte privegheai, sub ascultarea bătrânului Arsenie curăţindu-ţi mintea întru neîncetată rugăciune şi înfrânare, cu chipul luminat de contemplaţia Sfintelor Scripturi şi Predanii. În acelea, ca într-un rai cuvântător sălăşluit, de închinarea în duh a inimii ca dintr-un pom al vieţii te împărtăşeai, Sfinte Nicodim.
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, fântână a cuvintelor Duhului;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Izvorul şi Ţinta cuvintelor;
Bucură-te, privire mai presus de vedere a locului inimii;
Bucură-te, auzire mai presus de auzire a cuvintelor rugăciunii;
Bucură-te, iubire a libertăţii Duhului, celei neîngrădite de patimi;
Bucură-te, tăcere cuvântătoare ce odrăsleşti rodul înţelepciunii;
Bucură-te, chip luminat şi păzit de sabia de foc a Numelui lui Iisus;
Bucură-te, inimă învăpăiată de credinţă şi întipărită cu Numele lui Hristos;
Bucură-te, liniştire mai presus de fire întru Numele mântuitor;
Bucură-te, purtare a crucii, altar al iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, iubire smerită, ce îmbrăţişezi voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 5-lea

Prin mântuitoarea călăuzire şi întregimea cuvântătoare a frumoaselor tale alcătuiri, ne păzim cu putere simţurile de toată pofta şi ne izbăvim de toată intrarea demonilor care se furişează ascuns prin simţuri, strălucind în sfintele încăperi ale minţii icoana de pururea închinare a Cuvântului: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Urmându-ţi povăţuitorul în insula pustie Skyropoulla în căutarea unei singurătăţi şi linişti mai mari, iar în viaţa cea cu multă osteneală sporind, ţi-ai făcut inima vistierie a Numelui lui Iisus Hristos şi darurilor suprafireşti ale harului, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, liniştire, altar al vorbirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, veghere şi atenţie, chip al stării înaintea Domnului;
Bucură-te, ascultare ce odihneşti chipul de fiu al lui Dumnezeu;
Bucură-te, lepădare de sine ce străbaţi cărarea cea strâmtă a mântuirii;
Bucură-te, smerenie mulţumitoare, vas al credinţei;
Bucură-te, întreagă înţelepciune ce închini lui Hristos pământul inimii;
Bucură-te, nemâniere şi nejudecare păzind senin cerul minţii;
Bucură-te, dispreţuire a seminţelor diavolului;
Bucură-te, tăcere de icoană, ce nu bagi în seamă lătrăturile lui;
Bucură-te, necontenită cugetare la preadulcele Nume al lui Iisus;
Bucură-te, inimă în asemănare cu chipul Preacuratei Fecioare;
Bucură-te, iubire nevoitoare ce alungi frica de moarte;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 6-lea

Plecând din pricina unei boli părintele tău, ai trăit câteva luni singur, după care te-ai întors la Athos, fiind tuns şi îmbrăcat de către bătrânul Damaschin în schima cea mare. Iar cuvintele tale îndulcite de harul neîncetatei rugăciuni au adunat mulţi fraţi în chiliile dimprejur, dornici a se împărtăşi din izvorul curat al învăţăturilor tale şi împreună cu tine să cânte: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Îndemnat de binecuvântatul Macarie al Corintului, te nevoiai, Cuvioase Nicodim, să dăruieşti tuturor prin traduceri şi tâlcuiri preaînfrumuseţate scrierile Sfinţilor, ca pe nişte izvoare ale Vieţii celei veşnice. Iar mistuit de dumnezeiasca râvnă pentru Biserica lui Hristos, te-ai arătat cârmaci de Sus luminat al Sfintei Corăbii a mântuirii.
Bucură-te, far al Bisericii şi mare povăţuitor al creştinătăţii;
Bucură-te, râvnă apostolică pentru unirea cu Hristos ce şterge păcatul;
Bucură-te, cântăreţ iscusit al măririi Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, doctor de suflete şi călăuză spre mărturisirea curată;
Bucură-te, evlavie pentru canoanele Bisericii cele dezlegătoare de patimi;
Bucură-te, învăţătorule al durerii lucrătoare a pocăinţei;
Bucură-te, că ai arătat că aceasta te face monah, chiar şi în lume fiind;
Bucură-te, cuvânt cu putere, ce smulgi relele rădăcini ale păcatului;
Bucură-te, trezvitoare aducere-aminte de chipurile cuielor lui;
Bucură-te, sădire în inimă a pomilor de rai ai virtuţilor;
Bucură-te, simţire a nevredniciei proprii ce te răsădeşti în iubirea Sfintei Treimi;
Bucură-te, păzire cu toată fiinţa a frumuseţii recâştigate a Chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 7-lea

Cu cuvântul viu al harului aprindeai în inimi râvna după îndreptarea vieţii prin pocăinţă, către mai deasa împărtăşire cu Trupul şi Sângele lui Hristos, spre tămăduire, luminare şi sfinţire, spre îndreptare, întărire şi pază de diavoleasca lucrare, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Domnul, înmulţirea faptei celei bune şi desăvârşirii, spre plinirea poruncilor şi împărtăşirea cu Sfântul Duh, nu spre judecată şi osândă, ci întru odihna şi bucuria Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Multe neînţelegeri şi răstălmăciri, multe acuze, calomnii şi chiar condamnări s-au abătut asupra ta când împreună cu Mitropolitul Macarie al Corintului ai publicat cartea despre deasa împărtăşire. Însă de sus întărit, şi crucea ţi-ai purtat nepărăsind locul virtuţii, şi ca o gură a Cuvântului Biserica o ai luminat cu mărturisirea evlaviei şi credinţei tale celei drepte, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, năvod care scoţi din marea uitării mărgăritarele Sfintei Tradiţii;
Bucură-te, cerească şi înfricoşată chemare la Cina de Taină a Împărăţiei;
Bucură-te, chemare întărită pe mărturiile Sfintei Scripturi, ale Apostolilor şi Părinţilor;
Bucură-te, călăuză spre Izvorul vieţii celei veşnice;
Bucură-te, sfântă îndemnare spre paharul mântuirii şi cereasca hrană;
Bucură-te, iubire de vrăjmaşi îndelung răbdătoare ce birui răul cu binele;
Bucură-te, viaţă şi mărturisire apărate de însăşi Sfânta Comunitate a Athosului;
Bucură-te, hrănitor al dogmelor Bisericii de către ea numit;
Bucură-te, apărător al binecuvântatului obicei al vechilor creştini;
Bucură-te, că însuşi Patriarhul Grigorie al V-lea a primit mărturisirea ta în privinţa Sfintei Împărtăşanii;
Bucură-te, nevoinţă a înnoirii duhovniceşti încununată de Hristos;
Bucură-te, râvnă a plămădirii Bisericii în Trupul lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 8-lea

Prin mâhnirea şi amărăciunea încercărilor ca printr-un foc lămuritor trecând, mai tare străluceau pe chipul tău pacea şi iubirea lui Hristos. Atât erai de viteaz în isihie, încât acolo unde privegheai şi scriai, demonii şuşoteau în afara uşii chiliei şi tu scriai fără să te înfricoşezi, iar uneori râdeai chiar de feţele lor pământii, netulburat cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ruşinând cursele vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, harul lui Dumnezeu lucra în tine spre desăvârşire prin neputinţele trupului. Iar tu, ca pe un altar de închinare răstignit, nu încetai a liturghisi iubirea lui Hristos.
Bucură-te, om mare în lumea cea mică;
Bucură-te, strajă neadormită a dreptei socoteli;
Bucură-te, uitare de cele fireşti întru dăruirea duhovnicească;
Bucură-te, iubire de pătimire pentru Hristos;
Bucură-te, răbdare a suferinţei ce te umpli de mirul mângâierii dumnezeieşti;
Bucură-te, liman de mângâiere şi vindecare a celor răniţi de păcate;
Bucură-te, povăţuitorul monahilor în îngereasca slujire;
Bucură-te, dar şi mirenilor chemare la duhovniceasca prefacere;
Bucură-te, hrănire a poporului însetat după Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă întru care Însuşi Duhul Se roagă cu negrăite suspine;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 9-lea

Sub jugul otoman, mulţi credincioşi plăteau cu viaţa mărturisirea lor, iar tu, Sfinte Nicodim, neîncetat te rugai să nu piară în focul urgiei credinţa creştinilor. Pe cei ce slăbeau cu duhul îi întăreai, pe cei căzuţi care se pocăiau îi pregăteai pentru martiriu, celor biruitori le alcătuiai slujbe de pururea pomenire, iar Biserica strălucea de slava Crucii şi Învierii lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Luminat de Sfântul Duh, arătai că Pronia dumnezeiască binevoia întru noii martiri spre slava Bisericii Ortodoxe şi înnoirea dreptei credinţe, dar şi spre mustrarea celor de alte credinţe, ce vor rămâne fără cuvânt de apărare în Ziua Judecăţii. Apoi celor robiţi pildă de răbdare, ba chiar îndrăzneală şi îndemn spre a-i imita cu fapta pentru toţi creştinii siliţi după împrejurări la martiriu şi mai cu seamă câţi au ajuns să lepede credinţa ortodoxă.
Bucură-te, chip îngeresc ce găteşti calea Domnului;
Bucură-te, cuvânt ce întorci inimile spre Chipul lui Hristos;
Bucură-te, doctor de suflete şi povăţuitor de mucenici;
Bucură-te, adânc al smereniei ce izbăveşti din iadul deznădejdii;
Bucură-te, povăţuitor Sfântului Mucenic Constantin din Hydra;
Bucură-te, că cel ce trecuse la islam desăvârşit s-a pocăit de lepădarea sa;
Bucură-te, că s-a hotărât să şi-o retracteze public, înfruntând moartea;
Bucură-te, că cinci luni l-ai pregătit la Iviron pentru martiriu;
Bucură-te, neobosită căutare a oii rătăcite;
Bucură-te, că şi dintre musulmani se converteau şi pătimeau pentru Hristos;
Bucură-te, pană a Duhului Sfânt, zugrăvind vieţile Noilor Martiri;
Bucură-te, stâlp de foc al Bisericii, ce uneşti pământul cu cerul;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 10-lea

Cine ar putea spune minunile săvârşite prin tine de Cuvântul dumnezeiesc, Sfinte Nicodim? Căci întru slăbiciuni din ce în ce mai mari sporeai în duhovniceasca slujire, liturghisind în raiul smereniei şi ascultării voia lui Dumnezeu, prin care scară nouă către cer întinzi, celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cu neclintită blândeţe şi dragoste ţi-ai pecetluit până în sfârşit mărturisirea dreptei credinţe, chemând pe cei ce pe nedrept te acuzau să înlocuiască ura cu iubirea, pentru ca ostenelile ascetice şi dragostea faţă de Hristos să nu fie zadarnice.
Bucură-te, micşorare de sine întru preamărirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, slujire pe crucea bolilor şi neputinţei;
Bucură-te, slujire pe crucea acuzelor şi calomniilor;
Bucură-te, purtare a Crucii la hotarul dintre viaţă şi moarte;
Bucură-te, privire întărită de Duhul în Cartea Vieţii;
Bucură-te, smerenie, carte a Cuvântului ipostatic;
Bucură-te, cuvânt mântuitor, icoană de veşnică închinare;
Bucură-te, vedere de icoană, ce naşti cuvintele vii ale harului;
Bucură-te, tresăltare a inimii sub lucrarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, prăznuire prin rugăciunea lui Iisus a Întrupării dumnezeieşti;
Bucură-te, negrăită simţire a harului Botezului la primirea Sfintelor Taine;
Bucură-te, netâlcuită bucurie întru pomenirea Sfintei Fecioare şi a tuturor Sfinţilor;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 11-lea

Toate ceasurile zilei şi ale nopţii le închinai acestor două lucrări: fie ca să explici vreun înţeles al dumnezeieştii Scripturi, fie ca să-ţi pleci capul în partea stângă a pieptului, să-ţi cobori mintea în inimă şi să strigi „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”. Şi deşi doreai să petreci neîncetat în dumnezeiasca rugăciune a minţii, neobosit slujeai pe cei ce veneau să te vadă şi să fie mângâiaţi, cântând împreună cu ei: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Spre sfârşit, de o mare neputinţă copleşit, adeseori te rugai lui Dumnezeu să te primească la Dânsul. Aşa, între viaţă şi moarte, ai ajuns la Karyes, şi aproape paralizat te-ai pregătit de înfricoşata trecere în Veşnicie, prin Mărturisire generală, Maslu şi zilnică Împărtăşire cu Preacuratele Taine. Iar din pricina oboselii, nu mai puteai spune cu mintea rugăciunea lui Iisus, ci mai întâi cu glas tare, iar apoi doar cu starea nemişcată de închinare.
Bucură-te, stâlp ce călăuzeşti pe noul Israel spre evlavie;
Bucură-te, nor răcoritor celor încinşi în cuptorul păcatelor;
Bucură-te, însetare după vederea faţă către faţă a lui Hristos;
Bucură-te, nevoinţă peste fire în via Lui tainică;
Bucură-te, rugăciune pentru plinirea de Sus a ostenelii iubirii;
Bucură-te, îmbrăţişare ultimă a moaştelor Sfinţilor Macarie al Corintului şi Partenie;
Bucură-te, sărutare a moaştelor Părinţilor duhovniceşti în nădejdea învierii;
Bucură-te, chemare cu umilinţă a rugăciunilor lor mijlocitoare;
Bucură-te, înainte-păşire prin credinţă în odihna Domnului;
Bucură-te, icoană vie a lui Hristos răstignit;
Bucură-te, sfinţenie, ce nu încetezi a purta vălul smereniei;
Bucură-te, fericită vedere a nevredniciei proprii, ce poţi purta strălucirea dumnezeirii;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 12-lea

Privegheat fiind toată noaptea de fraţi, în ceasul al şaselea, după întrebarea lor, le-ai vestit grabnicul tău sfârşit şi, rugându-i să te împărtăşească, ai primit Preacuratele Taine. După puţin te-au găsit cu mâinile încrucişate şi picioarele întinse şi te-au întrebat: „Învăţătorule, ce faci? Te linişteşti?”. „Pe Hristos L-am vârât înlăuntrul meu”, ai răspuns, „şi cum nu mă voi linişti?”: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Până astăzi, în chilia iconarilor Skurtei se păstrează ca o binecuvântare pentru lume sfântul tău craniu. Iar noi din adâncul patimilor alergăm către razele învăţăturilor şi rugăciunilor tale, prin care pururea ne mângâi, ca un ucenic iubit al lui Hristos.
Bucură-te, îndoită nepătimire şi desăvârşitoare ascultare;
Bucură-te, atotvirtuoasă smerenie şi mulţumitoare răbdare;
Bucură-te, discernământ cu dumnezeiască scânteiere;
Bucură-te, de Dumnezeu imitatoare îndurare;
Bucură-te, milostenie mântuitoare de suflete;
Bucură-te, rugăciune necontenită şi zdrobită căinţă;
Bucură-te, adevărată mărturisire şi neînvinuitoare conştiinţă;
Bucură-te, pătimire a Iubirii îndumnezeitoare a Sfintei Treimi;
Bucură-te, pătimire cu Hristos şi pentru Hristos spre care îngerii doresc să se plece;
Bucură-te, chip învăluit de strălucirea frumuseţii dumnezeieşti;
Bucură-te, neobosit zugrav al chipului Maicii Domnului şi al vieţuirii monahiceşti;
Bucură-te, chemare şi a mirenilor în rugul aprins al isihiei;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 13-lea

Ca un vestitor înflăcărat al Sfintei Treimi şi apărător al cereştilor dogme, râvnitor al Sfintelor Scripturi şi Tradiţii te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, spre împărtăşirea lumii de viaţa cea dumnezeiască. Pentru aceasta, smereniei Maicii Domnului urmând, te-ai făcut părtaş bucuriei veşnicei uniri cu Hristos, pe Care roagă-L, Sfinte, să o dobândim şi noi nevrednicii, cei ce cu umilinţă strigăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În pământul dragostei smerite…, Condacul 1: Pe tine, moştenitorul raiului…,

Icosul 1

Condacul 1

şi se face otpustul.

Sursă: http://www.doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfantului-cuvios-nicodim-aghioritul

Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

iulie 12, 2015iulie 12, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Dupa obisnuitul inceput, se zic:
CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:

Să-l lăudăm toţi credincioşii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume, pe Paisie mult minunatul, care inima şi-a pus pentru noi şi pentru mântuirea noastră, şi să-i cântăm cu mulţumire zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Icosul 1:

Dumnezeu a rânduit ca să te naşti, Părinte, în binecuvântatul pământ al Capadociei, cel ce a odrăslit mulţime nenumărată de sfinţi. Cărora şi tu te-ai adăugat, întru deplină vrednicie, luminând alături de ei şi neobosit povăţuindu-ne spre pocăinţă. Pentru care te şi lăudăm, cu întreagă bucurie, aşa:
Bucură-te, că te-ai făcut urmaş ales al tuturor sfinţilor capadocieni;
Bucură-te, că acelora te-ai asemănat întru totul, ca un de-Dumnezeu-purtător;
Bucură-te, floare preafrumoasă şi mult înmiresmată, care ai răsărit spre luminarea noastră;
Bucură-te, izvor de har dumnezeiesc, care răcoreşti lumea întreagă;
Bucură-te, hrană preadulce care saturi sufletele cele înfometate de dreaptă învăţătură;
Bucură-te, vasule care ai adunat toate neputinţele, scârbele şi durerile noastre;
Bucură-te, stâlp de foc, care eşti reazem neclintit pentru cei ce vor să câştige mântuirea;
Bucură-te, stea care luminezi pe cerul Bisericii, călăuzindu-ne spre veşnicele lăcaşuri;
Bucură-te, că te-ai dovedit a fi o binecuvântare a lui Dumnezeu şi un semn al negrăitei Lui milostiviri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 2-lea:

Ales ai fost din pântecele maicii tale, Cuvioase, ca să te dăruieşti lui Dumnezeu cu totul şi astfel să ajungi vas ales al Lui, spre mântuirea şi povăţuirea tuturor celor ce au nădăjduit în tine. Pentru o binecuvântare ca aceasta Îi cântăm cu toţii, Celui ce a lucrat prin tine minuni şi îndurări mari, cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Semnul harului lui Dumnezeu ce se odihnea asupra ta, Părinte, a fost botezul pe care l-ai primit din mâinile Sfântului lui Dumnezeu, Arsenie. Că acesta văzând cu duhul darurile tale cele multe, încă din fragedă pruncie te-a binecuvântat spre a-i fi lui urmaş şi a-i purta numele. Te fericim, aşadar, cu nevrednicie, zicând:
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi botezat de Sfântul Arsenie Capadocianul;
Bucură-te, că el a proorocit cele ce aveau să fie cu tine;
Bucură-te, că s-a bucurat duhul lui văzând aşa rod ales ieşind din turma cea păstorită de el;
Bucură-te, că pentru aceasta ţi-a purtat de grijă neîncetat, câtă vreme a fost în viaţa aceasta pământească;
Bucură-te, că nici după ce s-a mutat în cereştile locaşuri nu te-a lăsat, ci mai vârtos a mijlocit pentru tine;
Bucură-te, că şi tu l-ai cinstit după cuviinţă, socotindu-l cu evlavie ca fiind Părintele tău în Hristos;
Bucură-te, că te-ai ostenit fără zăbavă spre preaslăvirea lui, adunând mărturii despre viaţa sa cea minunată;
Bucură-te, că Sfântul lui Dumnezeu te-a binecuvântat să descoperi moaştele lui cele slăvite, care s-au făcut pricină de nenumărate vindecări;
Bucură-te, că trupul lui cel cinstit cu mare dragoste l-ai aşezat în obştea întemeiată de tine la Suroti;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 3-lea:

După ce părinţii tăi au ajuns în pământul Koniţei, Cuvioase, mutându-se în Grecia din pricina prigoanei turcilor celor tirani, ai început a urca cu jertfelnicie pe scara dumnezeiască a desăvârşirii. Că încă din copilărie te-ai dovedit a fi o lumină pentru toţi cei din jur, care văzând darurile tale cele alese, slăveau pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Povăţuit de pilda părinţilor tăi, te-ai nevoit de mic cu râvnă aprinsă spre dragostea lui Hristos, arătând fapte de om desăvârşit. Că urmând mamei tale celei binecuvântate, îndată ai început să posteşti cu asprime şi să te rogi neîncetat, pustnic fiind cu trăirea, însă copil cu vârsta. Minunându-ne noi de bărbăţia sufletului tău, îţi cântăm cu bucurie, aşa:
Bucură-te, că încă tânăr fiind, te-ai lepădat cu totul de poftele trecătoare ale acestei lumi;
Bucură-te, că prin post desăvârşit ţi-ai păzit nestricată cununa fecioriei;
Bucură-te, că vârsta nu te-a oprit a te deprinde cu rugăciunea neîncetată în singurătate;
Bucură-te, că în loc să te desfeţi cu jocuri copilăreşti, te desfătai petrecând mereu cu Hristos şi cu sfinţii Săi;
Bucură-te, că pentru aceasta fugeai de prietenia celor care te îndepărtau de la dragostea ta cea înflăcărată;
Bucură-te, că nu doar în lucrurile din afară te-ai nevoit, ci şi sufletul ţi l-ai împodobit cu toată virtutea;
Bucură-te, că ai urmat bunătăţii şi smereniei mamei tale celei binecuvântate;
Bucură-te, că ea ţi-a fost nesmintită pildă de dragoste şi de jertfire deplină de sine;
Bucură-te, că ne uimim cu toţii de vitejia cu care ai început a purta lupta cea bună;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 4-lea:

În război fiind chemat pentru a-ţi apăra ţara de cei fără de Dumnezeu, Părinte, ai strălucit prin vitejia ta cea fără margini. Că întru totul lepădându-te de iubirea de sine, căutai mereu să fii acolo unde era primejdia mai mare, pentru a-i scăpa pe cei ce luptau împreună cu tine. Iar ei văzând aceasta, Îi mulţumeau lui Dumnezeu pentru aşa un sprijin, zicând cu toţii: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai folosit războiul, Cuvioase, ca prilej de sfinţire, că neîncetat ai sporit în dragoste mai presus de patimă, punându-ţi sufletul pentru prietenii tăi. Şi astfel ai câştigat cununi nepieritoare de la Cel ce se face răsplată însutită a toată jertfa, de la Hristos Dumnezeu. Aceasta înţelegând-o şi noi, ne grăbim a-ţi aduce, spre laudă, unele ca acestea:
Bucură-te, că în luptă ai fost chip minunat de întreagă jertfire de sine;
Bucură-te, că ţi-ai dispreţuit până la capăt viaţa aceasta pământească, câştigând-o astfel pe cea cerească;
Bucură-te, că nu ai lepădat chipul evlaviei nici în vâltoarea cea cumplită a primejdiilor;
Bucură-te, că prin mărimea ta de suflet te-ai făcut lumină spre sfinţire şi celor din jur;
Bucură-te, că ajutai cu timp şi fără timp pe toţi cei ce se aflau în nevoi şi-n necazuri;
Bucură-te, că ai biruit desăvârşit frica cea omenească înarmându-te cu bărbăţie de fier;
Bucură-te, că războindu-te împotriva duşmanilor ţării, în ascuns luptai şi împotriva vrăjmaşilor sufletului tău;
Bucură-te, că deşi vroiai să mori tu în locul prietenilor tăi, Dumnezeu te-a păzit ca pe un preaiubit al Său;
Bucură-te, că şi nouă ne arăţi, prin tăria cea minunată a sufletului tău, calea spre desăvârşire;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 5-lea:

Cu râvnă aprinsă ai lepădat lumea, Părinte, şi te-ai închinat lui Hristos în întregime, alăturându-te obştii monahilor, care pururea se luptă pentru a-şi birui firea. Şi în scurtă vreme te-ai făcut înger în trup, întru toate îmbrăcându-te în Cel Căruia şi noi Îi cântăm cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Te-ai retras în pustia cea minunată a Sinaiului pentru a-I sluji Stăpânului Hristos, Cuvioase, şi biruind poftele lumii, ai ajuns bărbat desăvârşit, strălucind în toată virtutea şi arzând de dragoste adevărată pentru Dumnezeu, Care prin tine a pogorât asupra noastră mila Sa cea bogată. Pentru aceasta şi noi, cu slabe puteri, îţi mulţumim zicând:
Bucură-te, bărbat îngeresc, că toate poftele lumii le-ai socotit deşertăciune;
Bucură-te, că vreme de trei ani te-ai nevoit în pustia cea aspră a Sinaiului;
Bucură-te, că neştiut de nimeni ai trăit într-o peşteră ascunsă, îndurând arşiţa şi gerul;
Bucură-te, că acolo ai luptat până la sânge împotriva a toată patima;
Bucură-te, că prin smerenia ta cea adâncă, ai biruit desăvârşit pe dracii cei vicleni;
Bucură-te, că te-ai curăţat de toată stricăciunea păcatului, ajungând lumină a lui Hristos;
Bucură-te, că ai început a te ruga cu lacrimi fierbinţi pentru întreaga lume;
Bucură-te, că văzând jertfa ta cea peste putere, Dumnezeu te-a umplut de daruri mai presus de fire;
Bucură-te, că în peştera ta cea strâmtă te-ai învrednicit de nenumărate descoperiri ale harului dumnezeiesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 6-lea:

După ce în Sinai te-ai luptat în bun chip, Părinte, ai fost chemat de Maica Domnului în Grădina ei cea pământească, în Sfântul Munte Athos, cel ce este floarea şi lumina Ortodoxiei. Şi înainte-văzând tu că acela va fi locul desăvârşirii tale, i-ai mulţumit Preasfintei Împărătese pentru acoperământul ei cel minunat, cu care pururea păzeşte întreaga lume de răutatea necazurilor; iar Fiului ei I-ai cântat, cu bucurie, dulcea cântare: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ajungând în Sfântul Munte şi fiind purtat în multe locuri de harul lui Dumnezeu, ai urcat mereu pe scara sfinţeniei, Cuvioase, culegând de peste tot, ca o albină înţeleaptă, nectarul duhovnicesc cel mai dulce. Iar mai apoi ai ajuns fiu al Părintelui Tihon, stareţ purtător-de-Duh şi plin de toată virtutea, pe care l-ai urmat în deplină ascultare. Pentru aceasta îţi cântăm şi noi, cu glasuri neputincioase, aşa:
Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a rânduit preaslăvirea în Muntele cel binecuvântat al Athosului;
Bucură-te, că pentru aceasta El te-a dat în grija Preacuratei Maicii Sale, care te-a ocrotit ca pe un fiu al ei;
Bucură-te, că umbrit de Duhul Sfânt ai colindat întregul Munte, căutând Părinţi cu viaţă sfântă;
Bucură-te, că te-ai minunat de rugăciunile neîncetate ale lor, prin care Dumnezeu trimite mila Sa asupra lumii;
Bucură-te, că te-ai nevoit să le scrii şi viaţa, spre slava lui Dumnezeu şi folosul oamenilor;
Bucură-te, că apoi ai ajuns ucenic al Cuviosului Părinte Tihon, cel desăvârşit în sfinţenie;
Bucură-te, că pe acesta l-ai slujit cu dragoste neţărmurită, în toate încredinţându-te povăţuirii lui celei înţelepte;
Bucură-te, că pentru ascultarea ta cea până la capăt, Dumnezeu ţi-a dăruit şi ţie harul ce se sălăşluia în Părintele tău;
Bucură-te, că după moartea sa, Cuviosul Tihon ţi-a descoperit că se va ruga mereu pentru tine;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 7-lea:

Întru deplină dragoste desăvârşindu-te, te-ai făcut unealtă a lui Dumnezeu, Carele a început a lucra prin tine cu putere multă. Că te-a făcut un mângâietor al tuturor celor necăjiţi şi un povăţuitor al celor întunecaţi de păcate. Îi mulţumim lui Dumnezeu, Părinte, pentru că te-a dăruit nouă pe tine spre mântuirea noastră, cântându-I cu toţii: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

„Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri”, a zis Mântuitorul lumii cu glas nemincinos. Că şi întru tine, Părinte, cuvântul Lui s-a împlinit cu întreagă putere. Iar pentru aceasta te lăudăm şi noi, zicând:
Bucură-te, cel ce ai învăţat lumea prin cărţi luminate de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce prin cuvinte cu mult folos sufletesc ai risipit neştiinţa vremurilor noastre;
Bucură-te, trâmbiţă a Duhului, care ai vestit tuturor bucuria pocăinţei;
Bucură-te, proorocule minunat, care ne-ai arătat că trăim vremurile sfârşitului;
Bucură-te, tămăduitorule milostiv al bolilor celor cu neputinţă de vindecat;
Bucură-te, îngrijitorule preaales al celor cu sufletul apăsat de necazuri;
Bucură-te, untdelemn dumnezeiesc, care ai curăţat toate rănile noastre;
Bucură-te, pace de sus, care ai împăcat nenumărate familii destrămate;
Bucură-te, povăţuitorule iscusit, că ai îndepărtat de la oameni toate cursele diavolului;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 8-lea:

Văzând lupta cea înfricoşătoare pe care o duce vrăjmaşul mântuirii împotriva familiei celei binecuvântate de Dumnezeu, te-ai încins cu arma cuvântului, învăţându-i pe soţi că pentru a putea câştiga liniştea caselor lor, trebuie să aibă răbdare şi îndelungă-răbdare, şi jertfire de sine cu dragoste. Îl slăvim pe Dumnezeu neîncetat, Cuvioase, pentru că te-a trimis să ne arăţi calea cea dreaptă, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

„Daţi-mi mame creştine şi vă voi da sfinţi care să schimbe lumea”, a spus dumnezeiescul Gură de Aur. Iar tu, pătruns fiind de acest adevăr, te-ai ostenit cu timp şi fără timp, prin rugăciuni şi îndemnuri, să le arăţi soţilor celor credincioşi că pacea familiei este roadă a Duhului Sfânt, şi că trebuie să lupte pentru ea cu străduinţă şi înţelepciune. Pentru că te-ai nevoit ca să aduci vindecare familiilor noastre celor atât de crunt lovite de ispite, îţi mulţumim cu toţii, zicând:
Bucură-te, mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu pentru bunaînţelegere a celor căsătoriţi;
Bucură-te, că pe soţii cei binecredincioşi i-ai povăţuit să trăiască în înfrânare şi sfinţenie;
Bucură-te, că pe aceştia i-ai învăţat să-şi poarte neputinţele unul altuia, cu dragoste şi cu mărime de suflet;
Bucură-te, că părinţilor le-ai arătat că prin rugăciune harul lui Dumnezeu se pogoară asupra întregii familii, aducând bucurie şi pace;
Bucură-te, că ai luptat împotriva tuturor păcatelor, văzând că prin ele vine destrămarea căsniciei;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrător aprig al înspăimântătoarei ucideri de prunci;
Bucură-te, că mamelor celor credincioase le-ai spus că prin pilda vieţii lor îşi pot face copiii sfinţi;
Bucură-te, că tinerilor le-ai arătat că prin ascultare câştigă milă de la Dumnezeu şi viaţă liniştită;
Bucură-te, că pe aceştia i-ai îndemnat să dobândească binecuvântarea părinţilor, prin care vine şi binecuvântarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 9-lea:

Pe cel ce în chip minunat a tămăduit bolile noastre cele trupeşti şi sufleteşti, prin rugăciunile lui cele făcute din adâncul inimii, pe Paisie, mijlocitorul nostru, să-l lăudăm noi toţi cu bucurie. Iar lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime, să-I cântăm cu mulţumire, zicând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Vindecător a toată boala te-ai făcut, Părinte, prin darul de care te-a învrednicit Dumnezeu. Că arzând de dragoste şi de milă pentru oamenii ce se chinuiau în dureri, te-ai rugat cu jertfire de sine pentru izbăvirea lor, învăţându-i să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate. Te fericim într-un glas, noi credincioşii, zicând:
Bucură-te, armă preatare împotriva bolii celei înfricoşătoare a cancerului;
Bucură-te, neobositule îngrijitor al celor ce se chinuiesc în dureri cumplite;
Bucură-te, izvor de vindecare în care se răcoresc toţi cei răniţi sufleteşte;
Bucură-te, izgonitorule de demoni, că ai zdrobit cu smerenia ta toată viclenia şi asuprirea diavolului;
Bucură-te, preamilostive părinte, că n-ai îndurat să-i vezi pe oameni sfârşindu-se sub greutatea chinurilor trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, că pentru aceasta toate scârbele şi bolile noastre le-ai luat asupra ta;
Bucură-te, că te-ai rugat cu mărime de suflet ca Dumnezeu să-ţi trimită ţie neputinţele noastre;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că toate necazurile vin prin depărtarea de Dumnezeu şi de poruncile Sale;
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat că negrăită este răsplata celor ce-şi duc boala cu răbdare, aducând slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 10-lea:

Domnul şi Mântuitorul lumii a făgăduit mare răsplată celor ce se vor osteni în bun chip spre desăvârşirea altora. Iar tu, Cuvioase, deşi călugăr simplu şi neînvăţat în cele lumeşti, ai fost înţelepţit de Însuşi Duhul Domnului ca să povăţuieşti mii de oameni pe calea mântuirii. Iar pentru aceştia te rogi până acum lui Dumnezeu, Căruia şi noi Îi cântăm cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Pentru întreaga ta virtute, Dumnezeu te-a împodobit cu daruri mai presus de fire, pe care tu le-ai folosit spre slava Lui şi spre folosul oamenilor. Că te-ai făcut părintele a mulţimi nenumărate de credincioşi, care luptaţi fiind de ispitele cele cumplite ale vremurilor noastre, căutau la tine ca la un liman dumnezeiesc. Iar pentru aceasta, te rugăm să ne primeşti şi pe noi în rândul fiilor tăi duhovniceşti, şi să ne îngădui să-ţi cântăm, cu mulţumire, aşa:
Bucură-te, că i-ai învăţat pe oameni să lupte cu gândurile cele rele sădite în minte de vrăjmaşul mântuirii noastre;
Bucură-te, că strălucind de darul deosebirii duhurilor, fiilor tăi le arătai îndată dacă gândurile lor sunt de la Dumnezeu sau de la diavol;
Bucură-te, că prin harul lui Dumnezeu cunoşteai adâncul inimilor oamenilor;
Bucură-te, că având deplină înţelepciune, ai zădărnicit toate cursele cele meşteşugite ale celui viclean;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai întors la pocăinţă adevărată prin dragostea ta cea nefăţarnică;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrare înţeleaptă a celor îndărătnici şi mândri;
Bucură-te, că ai fost mângâiere blândă a celor deznădăjduiţi şi covârşiţi de ispite;
Bucură-te, că ai plâns neîncetat pentru toţi cei ce vedeau în tine nemincinoasă nădejde de mântuire;
Bucură-te, că la Judecată o să-I spui lui Dumnezeu, cu dulce bucurie: Iată, eu şi fii pe care i-ai dat mie!;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 11-lea:

Ajungând călugăr desăvârşit, Părinte, şi plin fiind de harul lui Dumnezeu, te-ai făcut nădejde tare pentru sufletele nemângâiate ale celor ce vroiau să se închine lui Hristos în întregime. Iar pentru darurile tale, toţi vedeau în tine un îndrumător luminat de Duhul Sfânt. Pentru aceasta Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce turma Sa nu a lipsit-o de păstori cu viaţă sfântă, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ai întemeiat la Suroti o mănăstire de maici, unde fiicele tale cele mai sporite puteau să se dăruiască Mirelui Hristos cu dragoste deplină. Iar mai apoi le-ai povăţuit spre desăvârşire, ca un părinte mult iubitor şi îndelung răbdător, prin sfaturile tale cele preaminunate, care ne sunt şi nouă îndrumare nemincinoasă. Te binecuvântăm cu toţii pentru aceasta, zicând:
Bucură-te, că ai ctitorit Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul de la Suroti;
Bucură-te, că aceasta s-a făcut liman de mântuire pentru sufletele cele însetate de Hristos;
Bucură-te, că te-ai străduit cu timp şi fără timp a le face pe maici mirese desăvârşite ale Domnului nostru;
Bucură-te, că le-ai învăţat călugăria cea adevărată, care înseamnă lepădare de lume şi de poftele ei;
Bucură-te, că neîncetat te-ai străduit să le aprinzi râvna spre nevoinţa cea binecuvântată;
Bucură-te, că le-ai călăuzit spre mărturisirea cât mai deasă a păcatelor, prin carea se strică întru totul lucrările diavolului;
Bucură-te, că povăţuirile tale au căzut pe pământ roditor şi au răcorit lumea întreagă;
Bucură-te, că ai luptat cu putere împotriva duhului lumesc care vatămă cumplit viaţa de mănăstire;
Bucură-te, că prin vitejia şi dragostea ta te-ai făcut tuturor călugărilor pildă de biruinţă duhovnicească;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 12-lea:

Mare a fost harul lui Dumnezeu care s-a revărsat peste tine, Cuvioase, şi mari şi milele Lui, că pentru multa ta jertfă, Cel Atotbun te-a învrednicit de descoperiri minunate şi de bucurii mai presus de fire. Ne bucurăm şi noi văzând răsplata pe care Dumnezeu o dă sfinţilor Săi, şi rugându-L să ne facă şi pe noi părtaşi ei, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ai gustat, Părinte, încă de aici din bucuriile raiului, cele gătite de Mult-milostivul Dumnezeu tuturor celor ce slujesc Lui cu dragoste. Că deşi au fost mari luptele pe care vrăjmaşul cel viclean le-a dus cu tine, cu mult mai mari au fost mângâierile prin care Dumnezeu te-a întărit în virtute. Pentru aceasta, întru smerită laudă, îţi cântăm:
Bucură-te, lumină preadulce prin care Hristos străluceşte lumii întregi;
Bucură-te, flacără minunată, care ne aprinzi şi pe noi de dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai făcut sălaş deplin al harului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că acesta a născut în tine toate roadele sfinţeniei;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a copleşit cu darurile Sale cele mai presus de fire;
Bucură-te, că ai gustat din lumina cea necreată şi pururea fiitoare;
Bucură-te, că ai trăit cu Sfinţii ca şi cu nişte prieteni apropiaţi;
Bucură-te, că Maica Preabună a Domnului nostru ţi s-a arătat pentru a te întări în necazuri;
Bucură-te, minune negrăită, că te-ai învrednicit a vorbi cu Însuşi Hristos, Stăpânul şi Dumnezeul nostru;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 13-lea:

„Mulţi sfinţi ar fi dorit să trăiască în vremea noastră, ca să se nevoiască”, grăit-ai, Părinte, luminat fiind de Duhul Sfânt. Că ne-ai vestit nouă, celor întunecaţi, că vremurile sunt spre plinire şi că cei ce acum se luptă cu vitejie ca să-şi câştige mântuirea, au plată de mucenic. Pentru aceasta, Îi mulţumim lui Dumnezeu, Cel ce cu milă şi-a cercetat poporul, trimiţând pe Sfântul Său spre luminarea noastră, şi Îi cântăm Preabunului Stăpân, în glas de bucurie, cântarea: Aliluia!

Acest Condac se zice de trei ori.
Şi iarăşi Icosul 1: Dumnezeu a rânduit… şi Condacul 1: Să-l lăudăm…

Apoi această

Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie Aghioritul

Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfinţeniei şi ai ajuns desăvârşit în virtute, şi pentru aceasta ai câştigat îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în viaţă, să nu ne piardă pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la pocăinţa cea binecuvântată.
Tu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste neputinţele noastre nenumărate, boli trupeşti şi sufleteşti, cu mult mai mult poţi acum să ne ajuţi şi să ne izbăveşti de toate greutăţile. Deci miluieşte-ne, Părinte, pentru dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea dumnezeiască, şi nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea păcate.
Tu, care nu ai obosit a ne povăţui spre mântuire şi a ne purta neputinţele câtă vreme ai fost aici cu noi, înţelepţeşte-ne şi acum ca să putem birui ispitele pe care vicleanul diavol le ţese neîncetat în jurul nostru, şi cu care vrea să ne piardă sufletele pentru veşnicie. Luminează-ne ca să putem cunoaşte voia lui Dumnezeu pentru noi, şi roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu mulţumire.
Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie şi de jertfire de sine, întăreşte-ne şi pe noi ca să putem să-ţi urmăm în virtute, pentru a câştiga cununa cea nepieritoare, de care şi tu te-ai învrednicit cu prisosinţă.
Aşa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl mâniem pe Îndelung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa mântuire. Şi astfel, mulţumindu-ţi din adâncul inimii pentru toate câte le-ai făcut pentru noi, şi încă le mai faci, să-I mulţumim şi Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mã pe mine pãcãtosul!

Acatistul Maicii Domnului, Arătătoarea Căii

iulie 9, 2015mai 9, 2018 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Condac 1:

Închis şi părăsit îmi e altarul inimii, dar Chipul lui Dumnezeu pecetluit pe fiinţa mea mă arde cu dor nestins. Nu am altă scăpare din iadul deznădejdii fără numai pe tine, Fecioară: luminează-mi întunericul, descoperă-mi lumina feţei Fiului tău, ca să aflu raiul smereniei şi cu mulţumire să strig: Bucură-te, arătătoarea Căii!

Icos 1:

Nu-mi pot găsi liniştea, nu-mi pot afla Chipul, nu pot să-mi îndrept viaţa decât privind spre Pruncul dumnezeiesc din braţele tale, Preacurată, spre Care pururi arăţi cu iubire de Maică şi doar aşa, cu închinare, uşile altarului de taină iarăşi se deschid.
Bucură-te, arătătoarea Chipului dumnezeiesc;
Bucură-te, arătătoarea Iubirii Tatălui;
Bucură-te, arătătoarea Dragostei Preasfântului Duh;
Bucură-te, arătătoarea Dăruirii Fiului;
Bucură-te, arătătoarea întrupării lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea Cinei celei de Taină;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 2:

Nimica sunt eu, făptura, abia ca o frunză purtată de vântul patimilor şi valurile ispitelor; dar din nimic a făcut Dumnezeu lumea şi aşa nu deznădăjduiesc, ci cred iubirii Sfintei Treimi care m-a creat. Şi către icoana naşterii tale, Fecioară, îmi tind cugetul inimii, strigând împreună cu tine: Fie mie, Doamne, după cuvântul Tău, Aliluia!

Icos 2:

Toate simţurile şi mădularele îmi sunt rănite de patimi şi zac în nelucrare. Arată-mi mie, Fecioară, nu calea cea plină de amăgiri a simţurilor şi cugetelor amestecate ale lumii, ci calea rugăciunii şi închinării neîncetate către Hristos, prin care inima se face iarăşi altar al prefacerii duhovniceşti.
Bucură-te, arătătoarea înfricoşatei Jertfe;
Bucură-te, arătătoarea Luminatei Învieri;
Bucură-te, arătătoarea Trupului şi Sângelui lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea alegerii celei bune;
Bucură-te, arătătoarea sfintelor nevoinţe şi voii dumnezeieşti;
Bucură-te, arătătoarea închinării şi prefacerii duhovniceşti;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 3:

Cine ar putea zugrăvi iubirea dintre Dumnezeu şi creaţia Sa mai bine decât Sfântă Icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, în care pe Cel ce toate le ţine cuprinzând, Îl faci arătat mai presus de minte celor ce cântă: Aliluia!

Icos 3:

Pacea dumnezeiască ce se coboară în lume este Însuşi Iisus cel întrupat din tine, Preacurată Fecioară, în împreună îmbrăţişarea Preasfântului Duh. Şi aşa icoana Naşterii tale e însăşi icoana isihiei creştine, Chipul Liturghiei lui Hristos, prin care Biserica urcă în iubirea Tatălui Dumnezeiesc.
Bucură-te, arătătoarea iubirii dumnezeieşti;
Bucură-te, arătătoarea iubirii de creaţie;
Bucură-te, arătătoarea chemării de Sus;
Bucură-te, arătătoarea Numelui lui Iisus;
Bucură-te, arătătoarea Crucii de Viaţă izvorâtoare;
Bucură-te, arătătoarea Crucii de unire între creaţie şi Dumnezeire;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 4:

Cât de uşor încolţesc în firea slăbită de păcat seminţele vrăjmaşului şi cât de adânc pătrund rădăcinile relelor deprinderi! Şi din afară şi din lăuntru mă împresoară întunericul, ci tu, Stăpână, degrabă mântuieşte-mă, arată-mi calea spre Lumină, să pot iarăşi cânta: Aliluia!

Icos 4:

Lumea se cerne în tot felul de ispite, iar întru boli şi neputinţe Însuşi Dumnezeu lucrează spre mântuirea noastră. Arată-mi, Fecioară, rostul dumnezeiesc al încercărilor ce mă învăluie ca să-mplinesc voia Fiului tău şi să strig:
Bucură-te, arătătoarea Binecuvântării Tatălui;
Bucură-te, arătătoarea Rugăciunii Preasfântului Duh;
Bucură-te, arătătoarea închinării Fiului;
Bucură-te, arătătoarea Bisericii, Trupul lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea hotarului veşniciei;
Bucură-te, arătătoarea Rugului aprins al isihiei;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 5:

La dreapta se-nalţă piscul ucigaş al mândriei şi deşertăciunii, la stânga se cască prăpastia fără fund a deznădejdii: cum voi păzi dar calea cea strâmtă ce trece prin focul conştiinţei şi al pătimirii de bună voie pentru dragostea lui Hristos, de nu-mi vei călăuzi tu paşii, Preacurată? Numai aşa, sub sfântul tău Acoperământ, voi avea şi eu îndrăznire a cânta: Aliluia!

Icos 5:

Infiază-mă, Fecioară, pe mine, cel ce stau cu închinare înaintea Crucii de Viaţă Dătătoare a Fiului Tău, şi descoperă inimii mele Rugul aprins al Bisericii în care să-mi sfinţesc trupul şi sufletul şi să strig:
Bucură-te, arătătoarea tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, arătătoarea iertării şi împăcării;
Bucură-te, arătătoarea tămăduirii şi luminării;
Bucură-te, arătătoarea Chipului cel fără umbra păcatului;
Bucură-te, arătătoarea Chipului de taină al Învierii;
Bucură-te, arătătoarea dragostei ce nu mai cade;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 6:

Viaţa mi se-apropie de răscrucea veşniciei şi iată, nu am rod în care să se-ntrupeze Iubirea lui Dumnezeu. Nu am asemănarea cu Hristos, nici haina Sfântului Duh prin care să pot primi şi eu înfierea cea de Sus. Tot darul l-am risipit şi pângărit din neştiinţă, negrijă şi neiubire, iar acum deznădăjduit mă aflu înaintea hotarului înfricoşat. Arată-mi, însă tu, Fecioară, covârşirea milei lui Hristos, ca înaintea Lui să m-arunc şi să strig ca desfrânata, vameşul şi tâlharul: Miluieşte-mă, Doamne, Aliluia!

Icos 6:

Deschide-mi mie, celui orb, Preacurată, ochii inimii să pot vedea lumea în icoana veşniciei, icoana Iubirii celei mai tari decât păcatul şi moartea, şi cu mulţumire să strig:
Bucură-te, arătătoarea icoanei veşniciei;
Bucură-te, arătătoarea chipului împărăţiei;
Bucură-te, arătătoarea Pomului Vieţii;
Bucură-te, arătătoarea Venirii lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea Paştilor de taină;
Bucură-te, arătătoarea Judecăţii Iubirii;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 7:

Arată-mi pururea, Stăpână, pe Fiul Tău şi Dumnezeu, ca să pot urî desăvârşit păcatul ce mă desparte de dragostea Lui, şi să pot cânta: Aliluia!

Icos 7:

Străluceşte-mi, Fecioară, frumuseţea mântuitoare a Chipului lui Hristos, ca alungând urâciunea pustiirii să odihnească în inima mea ca într-o icoană de puru-rea închinare şi să strig:
Bucură-te, arătătoarea comorii din ţarina inimii;
Bucură-te, arătătoarea mărgăritarului ascuns;
Bucură-te, arătătoarea bunăvoirii Tatălui;
Bucură-te, arătătoarea liturghiei Cuvântului;
Bucură-te, arătătoarea mângâierii Preasfântului Duh;
Bucură-te, arătătoarea sălăşluirii Sfintei Treimi;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 8:

Târât de patimi cumplite, strig către tine, Fecioară: nu mă lăsa pierzării, ci degrab mă acoperă cu lumina smereniei tale, întru care iubirea dumnezeiască înfloreşte şi Trupul lui Hristos se plineşte, în cântarea: Aliluia!

Icos 8:

Arată-mi, Preacurată, chipul pocăinţei şi mărturisirii adevărate, ca să păşesc eu, cel ce am lepădat tot darul dumnezeiesc, în hotarul împărtăşirii cu Hristos, prin care inima se face locaş al Împărăţiei Cerurilor.
Bucură-te, arătătoarea dorului curăţitor;
Bucură-te, arătătoarea pocăinţei înveselitoare;
Bucură-te, arătătoarea mărturisirii dezlegătoare;
Bucură-te, arătătoarea bunătăţii firii;
Bucură-te, arătătoarea altarului împărtăşirii;
Bucură-te, arătătoarea Schimbării la faţă;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 9:

Viforul patimilor şi al suferinţelor ce vin asupră-mi potoleşte-l, Fecioară, arătându-mi mie calea răbdării şi închinării a toate către milostivirea lui Dumnezeu, prin care Crucea Iubirii mai presus de lume se-nalţă, în cântarea: Aliluia!

Icos 9:

Cum a fost năpădit de neghină grâul cel curat sădit de Dumnezeu în inima mea şi cum voi mai discerne acum voia lui Dumnezeu, de nu mi-o vei lumina tu, Stăpână, cu rugăciunile tale de Maică către Fiul tău şi Dumnezeu?
Bucură-te, arătătoarea darului dumnezeiesc;
Bucură-te, arătătoarea frumuseţii fecioriei;
Bucură-te, arătătoarea rodniciei ascultării;
Bucură-te, arătătoarea comorilor sărăciei;
Bucură-te, arătătoarea secerişului de taină;
Bucură-te, arătătoarea urmării lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 10:

Toate ale lumii le-am gustat, dar n-am aflat bucurie, nici lumină netrecătoare, ci doar cădere în gol şi în lanţurile deprinderilor pătimaşe, iar suflarea vrăjmaşului caută fără odihnă să stingă candela inimii mele. Ci nu lăsa, Fecioară, în întuneric viaţa mea, ci păzeşte-o întru lumină ca să pot cânta pururea: Aliluia!

Icos 10:

Nu am nimica vrednic, nici cuget curat, nici simţire fără meteahnă să aduc la altar. Ca un osândit stau înaintea icoanei tale, Împărăteasă, şi înaintea ei îmi aduc cu închinare toate ale mele, să le prefacă Fiul tău aşa cum Însuşi ştie, ca un Dumnezeu, în prinos de Liturghie, prescure de cuget şi simţire prin care să mă sfinţesc şi eu şi să cânt:
Bucură-te, arătătoarea cugetului ascuns;
Bucură-te, arătătoarea înşelării ucigătoare;
Bucură-te, arătătoarea păcatului nemărturisit;
Bucură-te, arătătoarea crucii de moştenire şi închinării de fiu;
Bucură-te, arătătoarea iubirii de Dumnezeu peste toate;
Bucură-te, arătătoarea iubirii aproapelui cu dragostea lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 11:

Aşază, Născătoare de Dumnezeu, cuvântul viu şi lucrător al Fiului tău în inima mea, ca să secere neghina păcatului ce-mi înăbuşă Chipul şi să pot sta înaintea Lui cu închinarea întregii mele fiinţe, cântând: Aliluia!

Icos 11:

Arată-mi, Preacurată, chipul împărtăşirii de tainele dumnezeieşti, prin care să ardă zestrea suferinţei şi morţii câştigată prin păcat şi aşa să-mi pot purta Crucea ce odrăsleşte rodul Învierii.
Bucură-te, arătătoarea împărtăşirii lui Hristos, Rodul veşniciei;
Bucură-te, arătătoarea pogorârii Sfântului Duh, Chipul minunatei prefaceri; Bucură-te, arătătoarea slavei Tatălui, Chipul Împărăţiei Cerurilor;
Bucură-te, arătătoarea credinţei lucrătoare;
Bucură-te, arătătoarea nădejdii văzătoare;
Bucură-te, arătătoarea dragostei sfinţitoare;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 12:

Nu voi putea zbura peste abisul morţii fără aripile smereniei şi dragostei, nici nu voi afla lumina feţei Fiului tău fără a ta mijlocire preabună, Maica lui Dumnezeu, prin care întunericul se risipeşte şi tot darul lui Hristos se înnoieşte, în cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Ca una ce pururi Îl vezi pe Fiul tău, Preacurată, ajută-mă să am neîncetat înainte icoana Iubirii dumnezeieşti, prin care să nu mai fiu o sămânţă a stricăciunii în ţarina lumii, ci o mlădiţă vie a Trupului lui Hristos, întru pacea şi bucuria Luminatei Învieri.
Bucură-te, arătătoarea Chipului lui Hristos;
Bucură-te, arătătoarea umbririi Preasfântului Duh;
Bucură-te, arătătoarea întâmpinării Tatălui;
Bucură-te, arătătoarea biruinţei iubirii;
Bucură-te, arătătoarea îndumnezeirii firii;
Bucură-te, arătătoarea Adevărului şi Vieţii nestricăcioase;
Bucură-te, arătătoarea Căii!

Condac 13:

Nu va putea cineva să-şi lumineze cugetul şi simţirea de nu va cunoaşte dragostea lui Hristos ce preface inima în cer nou şi pământ nou. Călăuzeşte-mi dar, Preacurată Fecioară, voirea cea slăbănogită la limanul voii dumnezeieşti, ca întărită în har să se înalţe spre cerul nepătimirii şi să vadă prealuminat Chipul Fiului Tău întru slava Tatălui Ceresc şi odihna Preasfântului Duh, cântând împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi Icos 1, Condac 1

Sursa: Din „ACATISTIER al Sfinţilor Isihaşti şi Mărturisitori”
Alcătuite şi diortosite sub îndrumarea şi prin rugăciunile părintelui Ghelasie Gheorghe (1944-2003)
de la Sfânta Mănăstire Frăsinei

Editura PLATYTERA

Acatistul Maicii Domnului la icoana Plângătoare de la Boian

iulie 7, 2015mai 11, 2017 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

(25 septembrie/8 octombrie)

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Condacul 1:

Aparatoare Doamna, pentru descoperirea Sfintei icoanei Tale celei din Boian, multumire iti aducem tie noi nevrednicii robii tai, ca ne-ai cercetat prin curgerea lacrimilor din ochii Tai de pe icoana si pentru ca ai voit sa ne intaresti in credinta cea adevarata, ca izbaviti fiind de tot raul, cu lacrimi sa-ti cantam tie: Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Icosul 1:

Arhanghelul Gavriil, in Nazaret, Ti-a adus cantare: „Bucura-te! Domnul este cu tine!”, iar tu primind Bunavestire, te-ai plecat in fata lui cu multumire si i-ai raspuns: „Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau”. Si noi, dupa doua milenii, stand in fata icoanei tale nou-descoperite, cu umilinta iti cantam tie acestea:

Bucura-te, Maica Domnului ca ne-ai descoperit icoana ta;

Bucura-te, ca printr-insa, Domnul ne-a dat mila Sa;

Bucura-te, ca prin ale tale lacrimi, ne trezesti si noua constiinta;

Bucura-te, ca ne-ai aprins iubirea si ne-ai intarit credinta;

Bucura-te, ca ne dai nadejde ca nu suntem in parasire;

Bucura-te, ca din pacate si patimi, ne duci pe calea mantuirii;

Bucura-te, ca nu ne parasesti, aici in a plangerii vale;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 2:

Stiind ca noi suntem pacatosi si nevrednici de milostivirea ta, ai binevoit sa izvorasti lacrimi din ochi, care se preling pe obrajii chipului tau din iconostasul Bisericii din Boian, ca vazand parohul si credinciosii minunea aceasta, sa cante cu umilinta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2:

Pricina plansului icoanei tale, vrand sa o inteleaga, parohul a vestit pe Arhiereu, care de indata a cercetat icoana si incredintandu-se de adevar, a hotarat ca este facatoare de minuni si i-a alcatuit cantari de lauda, binecuvantand si indemnand pe toti sa-ti cante tie asa:

Bucura-te, ca tinutul nostru cu atata mila l-ai cercetat;

Bucura-te, ca pentru noi pacatosii lacrimi din icoana ai varsat;

Bucura-te, ca langa Cruce, ai plans la moartea Fiului tau;

Bucura-te, Maicuta noastra ca de atunci tot plangi mereu;

Bucura-te, ca glasul si plansul spre Biserica ne cheama;

Bucura-te, ca toti primim mangaierea ta de Mama;

Bucura-te, ca pe toti ne indreptezi pe a mantuirii cale;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 3:

Cu putere de Sus ne intaresti, si cu lacrimile tale ne vindeci de bolile cele trupesti si sufletesti. Cerceteaza-ne mereu, Maica Preacurata, ca izbaviti fiind de negura necredintei si a ratacirii, pururea sa slavim minunile tale, cantand din toata inima lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Avand o purtare de grija deosebita de crestinii din Bucovina, ai binevoit sa descoperi icoana ta plangatoare si facatoare de minuni, ca sa trezesti si in noi umilinta si lacrimi pentru pacatele noastre, remuscari si mustrari de constiinta pentru racirea credintei si a dragostei fata de tine, Maica a noastra a tuturora, chemandu-ne pe toti la Fiul tau si Domnul Iisus Hristos, si sa-ti cantam tie asa:

Bucura-te, caci cu plansul tau, ne intorci din pacat si din rau;

Bucura-te, ca vrei cu lacrimi, sa ne chemi la Dumnezeu;

Bucura-te, ti-a zis Arhanghelul, la acea Sfanta Bunavestire;

Bucura-te, ca Simeon ti-a profetit si a inimii zdrobire;

Bucura-te, iti zicem astazi, cei ce in jurul tau ne strangem;

Bucura-te, ca privind Icoana, ne rugam toti si plangem;

Bucura-te, ca ai plans pentru noi, peste vremuri mereu;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 4:

Vifor de necredinta si erezie bantuie si acest colt de tara, ca de altfel si alte parti ale lumii, insa tu, Maica Preacurata, cunoscand slabiciunile si neputintele noastre, ne-ai descoperit icoana ta plangatoare si de minuni facatoare, ca sa ramanem intru adevarata credinta, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind dreptcredinciosii Bucovinei ca icoana ta lacrimeaza, au alergat cu multa ravna la biserica din Boian, unde parintele paroh le lamurea imprejurarile in care s-au descoperit lacrimi pe Sfanta ta Icoana si, spunandu-si si ei durerile si necazurile lor, primeau mangaiere si indemn ca sa-ti cante asa:

Bucura-te, Maica a Domnului, umilita si plangatoare;

Bucura-te, Mangaierea noastra, celor ce plang induratoare;

Bucura-te, ca doar tu ne sfatuiesti ca sa ne rugam plangand;

Bucura-te, ca plangi de-a pururi, pentru cei de pe pamant;

Bucura-te, ca mania si pedeapsa, o prefaci in indurare;

Bucura-te, ca rugaciunea ta aduce peste noi a Domnului indurare;

Bucura-te, ca de orice boala, tu ne esti vindecatoare;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 5:

Luceafar aducator de lumina, s-a aratat icoana ta, Maica Fecioara, copilului cu tumoare canceroasa la ochi, care dupa trei rugaciuni la icoana ta, s-a vindecat si impreuna cu parintii sai ti-au inaltat multumire si cu credinta si recunostinta au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5:

Vazand copiii-coristi din Tighina, ca in timpul Sfintei Liturghii, a inceput din nou sa lacrimeze icoana ta, s-au umilit pentru indoielile unora si cu pocainta au marturisit minunea, iar tu, alungand neincrederea i-ai invatat sa-ti cante tie prin lacrimi astfel de cuvinte de lauda:

Bucura-te, Maicuta noastra ca de adevar ne incredintezi;

Bucura-te, ca orice indoiala si slabire o luminezi;

Bucura-te, ca nu-ti este greu sa intorci pe cel pacatos;

Bucura-te, ca intodeauna tuturor ne esti de folos;

Bucura-te, Fecioara Sfanta, inceputul mantuirii;

Bucura-te, ca tu ai nascut pe Mesia mai presus de fire;

Bucura-te, ca esti calauza, catre cer indrumatoare;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 6:

Marturisitori ai milostivirii Tale catre lumea crestina care nadajduieste in ajutorul tau, s-au aratat bolnavii de boli fara leac ce si-au cheltuit tot ce aveau cu doctorii de tot felul fara a dobandi tamaduire si care, cand s-au rugat cu lacrimi in fata icoanei tale facatoare de minuni, s-au vindecat si plini de bucurie au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Rugaciunile inaltate in biserica ta, Nascatoare de Dumnezeu, au fost ascultate. Bolnava s-a vindecat de boala cea grea de care suferea si, astfel s-a intarit trupeste si sufleteste, sporindu-si credinta in Dumnezeu si in mijlocirea ta catre Fiul tau, incat, plina de bucurie si multumire sufleteasca ti-a cantat tie:

Bucura-te, o, indreptatoare spre sanatate si mantuire;

Bucura-te, ca de la noi primesti rugaciuni de cerere si multumire;

Bucura-te, ca suferintele noastre, pe toate ni le intelegi;

Bucura-te, ca ne dai vindecare si de pacate ne dezlegi;

Bucura-te, Stapana noastra ca ai plans cu suspine;

Bucura-te, ca de la cele rele, ne intorci pururea spre bine;

Bucura-te, ca pe toti ne mantuiesti, din orice groaznica stare;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 7:

Vrand Domnul sa-si arate milostivirea Sa catre tinutul nostru bantuit de erezii, necredinta si schisma, a binevoit sa descopere icoana Maicii Sale, din ochii careia curg lacrimi, ca vazand necredinciosii aceasta minune sa se indrepte la credinta cea ortodoxa si sa cante cantare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7:

Minune noua a facut Domnul prin descoperirea icoanei tale, reinnoind credinta apostoleasca de secole, ca sa se implineasca profetia, rostita cand Arhanghelul ti-a adus Bunavestire. Ca atunci ai zis: „Iata de acum ma vor ferici toate neamurile”; si noi iti aducem: Bucura-te! si iti cantam acestea:

Bucura-te, Stapana noastra, ca ale tale lacrimi din ratacire ne-au intors;

Bucura-te, ca cei ce in jurul tau se strang, te fericesc;

Bucura-te, ca ne intorci din calea pierzarii, iar noi te fericim intre neamuri;

Bucura-te, ca la aceasta minunile tale ne indeamna;

Bucura-te, ca in bolile noastre ne mangai, ne vindeci si ne intaresti;

Bucura-te, ca ne ajuti sa crestem si sa sporim in cele duhovnicesti;

Bucura-te, ca pentru noi ai varsat lacrimi din icoana;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 8:

Straina minune s-a savarsit de catre icoana ta, atunci cand un prunc, indata dupa nastere se sfarsea. Dar rugaciunile indreptate catre tine in Sfanta biserica ta, l-au adus iarasi la viata, si mama lui, indepartandu-i perfuzia, l-a hranit la san si bucurandu-se ca a revenit la viata a cantat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Toata Biserica ta lauda pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, ca pe o pricinuitoare a tuturor minunilor, ca incepand din Cana Galileei si pana astazi, in toate imprejurarile, cand este nevoie de ajutor pentru implinirea dorintelor celor bune ale credinciosilor, tu totdeauna intervii si indemni pe toti: „Sa faceti tot ce va va porunci El”. Minunandu-ne de mijlocirea ta te laudam asa:

Bucura-te, Maica Preacurata ca pentru noi minuni savarsesti;

Bucura-te, ca plansul tau ne arata, cat de mult ne iubesti pe noi;

Bucura-te, ca pe noi ne inveti sa facem ce Domnul porunceste;

Bucura-te, ca ne chemi cu lacrimi ca sa traim crestineste;

Bucura-te, ca binecuvantare cereasca la toti ne aduci;

Bucura-te, ca ne ajuti sa crestem in fapte bune si in virtuti;

Bucura-te, ca ne aduci la Domnul, sa implinim poruncile Sale;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 9:

Toata firea ingereasca si omeneasca, te lauda, Stapana, ca porti de grija neamului nostru, mijlocind neincetat catre Fiul tau si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru toti cei in necazuri si in suparari care iti inalta si rugaciuni si cereri. Si implinite fiind rugaciunile lor, tu ne chemi pe toti sa inaltam cantare de rugaciune lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii cei ce se cred intelepti nu pot spune multimea minunilor ce le-ai savarsit de-a lungul vremurilor, fata de credinciosii robii tai. Noi te fericim, Stapana noastra, ca ai nascut pe Mantuitorul, suferind impreuna cu El toate urmarile necredintei iudeilor si ne-ai invatat pe noi credinta crestina, ca sa-ti cantam tie unele ca acestea:

Bucura-te, Maica Pastorului Bun, ce ne-ai chemat in slujba Sa;

Bucura-te, ca ne-ai daruit tuturor pace cu Dumnezeu si iertare in dar;

Bucura-te, Mana cereasca si dulce, ca ne hranesti cu Painea vietii;

Bucura-te, in boli, vindecatoare si sprijinitoare batranetii;

Bucura-te, Izvorul mangaierii celor care in chinuri plang;

Bucura-te, ca truditii si impovaratii in jurul milei tale se strang;

Bucura-te, ca in clipe grele ne esti calauza si indreptatoare;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 10:

Vrand sa aduci fericirea in familiile crestinilor, Maica Preacurata, ai trimis vindecari minunate: pe cei din moarte i-ai adus la viata, celor ologi le-ai dat tamaduire, celor orbi vedere, pe cei stapaniti de duhuri necurate i-ai curatit si pe cei bolnavi de boli fara de leac i-ai vindecat, indemnand pe toti sa se roage lui Dumnezeu, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 10:

Zid esti cinstitorilor de Dumnezeu, Fecioara, ca cei ce cinstesc pe Fiul, cinstesc si pe Maica. Iar tu ii ocrotesti de caderea in erezie sau necredinta si ii indemni pe toti sa se lupte pentru credinta data Sfintilor, odata pentru totdeauna, traind o viata curata si cantandu-ti cantare de lauda:

Bucura-te, ca rugaciunile tale ne fac Domnului bineplacuti;

Bucura-te, ca pe cei in necazuri cu milostivire ii ajuti;

Bucura-te, Mijlocitoare prin har, catre Fiul tau Cel iubit;

Bucura-te, ca cei ce se roaga tie, nu vor muri niciodata de moarte napraznica;

Bucura-te, ca ne dai mangaiere in negraita-ti bunatate;

Bucura-te, ca cine cere cu credinta, primeste de la tine toate;

Bucura-te, Maica Preabuna, de orice rele Aparatoare;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 11:

Cei ce nadajduiesc intru Tine, Stapana indurata, nu se vor teme de vrajmasi si nu vor ramanea rusinati, caci prin apostolul Ioan, Fiul tau, ni te-a dat tuturor Maica, zicandu-i: „Iata Mama ta!” si din ceasul acela ucenicul te-a luat la sine. Si noi, din pruncie, prin taina Sfantului Botez, am fost infiati tie, te socotim Maica noastra si plini de recunostiinta cantam Fiului tau si Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul 11:

Lumina cereasca, ne-a stralucit noua, Maica Preacurata, ca prin tine ne-a cercetat Rasaritul cel de Sus – Domnul. Credem aceasta si marturisim cu tarie ca tu luminezi in intunericul desertaciunilor pamantesti, ca tu esti Mijlocitoarea spre mantuire a tuturor pacatosilor ce se pocaiesc, esti Prea binecuvantata in neam si in neam, Domnul este cu tine si prin tine cu noi, invatandu-ne laudele acestea:

Bucura-te, Maica Doctorului celui Mare ce vindeca trupeste si sufleteste;

Bucura-te, Mana din ceruri ce pe toti flamanzii hraneste;

Bucura-te, Suis prea usor a celor credinciosi catre Dumnezeu;

Bucura-te, Scut si Aparatoare de toate sagetile celui rau;

Bucura-te, Raza de Soare ca ne-ai adus lumina multa;

Bucura-te, ca nu Te intorci nici de la aceia care nu cred si nu asculta;

Bucura-te, o, Fecioara, ca ai primit de la inger bunavestire;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 12:

Har Dumnezeiesc, Scut si Aparare, da-ne noua, Stapana si Ocrotitoarea noastra, celor ce cadem inaintea icoanei tale facatoare de minuni; Ridica-ne din somnul pacatelor si pazeste acest colt de tara de toata ratacirea si necredinta, invredniceste-ne sa ramanem in Biserica Fiului tau in toata viata noastra, laudandu-te pe tine si pe Fiul tau, Domnul nostru Iisus Hristos, cantand: Aliluia!

Icosul 12:

Cantand milostivirile si minunile tale, ce le faci printre noi in ultimul timp, ne inchinam tie in fata icoanei tale, prin care mantuiesti pe toti cai ce te cinstesc cu bunacuviinta si te cheama intrajutor, cantandu-ti din toata inima acestea:

Bucura-te, Triumful dreptei credinte de aici din Bucovina;

Bucura-te, ca Boianul a ajuns a ta vesela gradina;

Bucura-te, ca icoanele tale sunt minunate predici spre mantuire;

Bucura-te, ca din inaltimea cerurilor spre noi iti intorci privirile;

Bucura-te, ca la fapte bune pe noi toti ne-ai indemnat;

Bucura-te, ca de toata neputinta si de boli ne-ai vindecat;

Bucura-te, iti canta Biserica tie si Fiului tau: Osana!

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Condacul 13: (de trei ori)

O, Maica Prealaudata, Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoare! Primeste aceste laude si rugaciuni din gurile noastre intinate. Apara Biserica si tara noastra de toate nevoile si ne invredniceste ca, uniti intr-un cuget si o simtire sa te slavim de-a pururea pe tine Maica noastra si pe Fiul tau si Dumnezeul Nostru, cantand cantarea: Aliluia!

Apoi se zice iarasi

Icosul 1:

Arhanghelul Gavriil, in Nazaret, ti-a adus cantare: „Bucura-te! Domnul este cu tine!”, iar tu primind Bunavestire, te-ai plecat in fata lui cu multumire si i-ai raspuns: „Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau”. Si noi, dupa doua milenii, stand in fata icoanei tale nou-descoperite, cu umilinta iti cantam tie acestea:

Bucura-te, Maica Domnului ca ne-ai descoperit icoana ta;

Bucura-te, ca printr-insa, Domnul ne-a dat mila Sa;

Bucura-te, ca prin ale tale lacrimi, ne trezesti si noua constiinta;

Bucura-te, ca ne-ai aprins iubirea si ne-ai intarit credinta;

Bucura-te, ca ne dai nadejde ca nu suntem in parasire;

Bucura-te, ca din pacate si patimi, ne duci pe calea mantuirii;

Bucura-te, ca nu ne parasesti, aici in a plangerii vale;

Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

si Condacul 1:

Aparatoare Doamna, pentru descoperirea Sfintei icoanei tale celei din Boian, multumire iti aducem tie noi nevrednicii robii tai, ca ne-ai cercetat prin curgerea lacrimilor din ochii tai de pe icoana si pentru ca ai voit sa ne intaresti in credinta cea adevarata, ca izbaviti fiind de tot raul, cu lacrimi sa-ti cantam tie: Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Rugaciune

O, Preasfanta Fecioara, Maica lui Hristos Domnul si Dumnezeul nostru, asculta suspinele noastre cele din adancul inimilor, cauta din inaltimea cerurilor spre noi cei ce cu credinta si cu dragoste ne inchinam preacuratei icoanei tale celei facatoare de minuni. Ca iata tulburati de grijile vietii si cufundati in pacate, privim la Chipul tau, si ca si cum ai fi de fata, iti aducem rugaciunile noastre. Cauta din cer si ne mantuieste de toata reaua intamplare, de orice boala si primejdie si de toata bantuiala duhului celui rau. Pazeste-ne tari in credinta, sa nu ne clatine furtunile acestei lumi.

Ca n-avem al ajutor si alta mijlocitoare, nici mangaiere, ci numai pe tine Maica tututor scarbitilor si a celor impovarati de greutatile si necazurile acestei vieti. Ajuta-ne noua neputinciosilor, alina durerile si scarbele noastre, pe cei rataciti povatuieste-i la calea cea dreapta care duce la mantuire, vindeca inimile noastre cele bolnave si mantuieste pe cei deznadajduiti. Daruieste-ne noua ca sa traim restul vietii noastre in pace si intru pocainta. De sfarsit crestinesc ne fa parte, iar la infricosatoarea Judecata a Fiului tau si Dumnezeului nostru, fii noua mijlocitoare ca sa fim socotiti intru cei de-a dreapta Sa, ca totdeauna sa te cantam si sa te slavim ca pe buna Aparatoare a neamului crestinesc, impreuna cu cei ce bine au placut lui Dumnezeu, in vecii vecilor. Amin!

Troparul glasul 4

Bucura-te, tinutul Boianului, ca nu esti mai prejos intre cetatile crestinesti, caci intru tine a aratat Domnul icoana facatoare de minuni a Preacuratei Maicii Sale, care plange pentru pacatele noastre, si cu lacrimile sale binecuvantate, din ochii nostri orice lacrima a sters.

Condacul glasul 4

Prin descoperirea la Boian a icoanei Maicii Domnului cetele ingeresti s-au minunat, lumea s-a intarit cu harul Sfantului Duh, sarutand izvorul lacrimilor de pe fata Pruncului Hristos si a Preacuratei Maicii Sale, prin ele capatand vindecare si mantuire sufeletelor noastre.

Marimuri

Te marim, te marim pe Tine, Preasfanta Fecioara, si cinstim icoanta ta cea Sfanta, din care izvorasc vindecari, celor ce alearga cu credinta.

Icoana Maicii Domnului „Plângătoare” de la Boian

Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare – 2 Iulie

iulie 2, 2015iulie 6, 2026 / multumesc2014 / Un comentariu

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condac 1:

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de “atlet al credinței creștine”, cu bucurie într-un glas să-i strigăm:
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Icos 1:

sf-_stefan_cel_mare_0 Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 2:

Împodobind pe pământ sfinte locașuri, cu daruri multe, biserică nefăcută de mână ți-ai pregătit în ceruri, unde acum te veselești și cu îngerii împreună glăsuiești, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Văzând primejduită credința creștină, te-ai umplut de apostolească râvnă în apărarea ei, cerând ajutor de la Dumnezeu și luând ca mijlocitori pe sfinți; pentru aceea cu bucurie strigăm:
Bucură-te, că te-ai arătat iscusit atlet al lui Hristos;
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat putere în luptele pe care le-ai purtat;
Bucură-te, că Sfinții Mari Mucenici Procopie și Dimitrie te-au întărit în lupte;
Bucură-te, că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pururea ți-a fost ocrotitor;
Bucură-te, că ai făcut din icoana Sf. Gheorghe steagul oștirii tale;
Bucură-te, că pe acest Mare Mucenic ocrotitor al Moldovei l-ai ales;
Bucură-te, că prin mijlocirea acestor sfinți ai biruit pe vrăjmași;
Bucură-te, că în toate cu puterea lui Dumnezeu ai fost biruitor;
Bucură-te, că de primejdia morții în lupte nu te-ai spăimântat;
Bucură-te, oștean înțelept al Crucii;
Bucură-te, purtător al biruinței dăruite din cer;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 3:

Nu de la oameni ți-a venit ajutorul în luptele ce ai purtat pentru apărarea credinței, ci de la Dumnezeu Atotputernicul, Cel ce toate le împlinește după bunăvoirea Sa. Pentru aceasta, Sfinte Ștefane, năvălirile potrivnicilor, cu ajutorul Celui ce dă biruințele, oprindu-le, ai cântat: Aliluia!

Icos 3:

Fiind încredințat că Dumnezeu te va ajuta să biruiești, ți-ai îmbărbătat oștenii cu pilda curajului tău și apoi i-ai răsplătit după dreptate, pentru care glăsuim:
Bucură-te, înțelepte Voievod, că în toate cu frică de Dumnezeu ai lucrat;
Bucură-te, că ai mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit;
Bucură-te, că ai răsplătit pe cei ce s-au jertfit pentru credință și țară;
Bucură-te, că îndreptarea celor potrivnici cu răbdare ai așteptat-o;
Bucură-te, că celor răi le-ai stat împotrivă;
Bucură-te, că pe cei vinovați cu înțelepciune i-ai judecat;
Bucură-te, că ai știut să ierți și să mustri cu bună rânduială;
Bucură-te, că pe părtașii la uciderea tatălui tău i-ai iertat;
Bucură-te, că și altora te-ai arătat îndurător;
Bucură-te, că prin acestea ai împlinit porunca iubirii de vrăjmași;
Bucură-te, că în toate milostiv te-ai arătat;
Bucură-te, că pe dușmani la pace i-ai chemat;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 4:

Purtând biruință asupra potrivnicilor ca un ostaș al lui Hristos, smerit și înțelept, ai socotit, după dreptate, că aceasta vine de la Dumnezeu. De aceea n-ai încetat, Sfinte Ștefane, să lauzi nemăsurata Sa milostivire, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Înconjurat fiind de mulțimea potrivnicilor de alt neam, ai înțeles că numai Dumnezeu te poate ajuta; drept aceea te-ai silit să faci voia Lui. Pentru aceasta ai luat ca rugător către Dumnezeu și povățuitor duhovnicesc pe Sfântul Daniil Sihastrul; de aceea cu bucurie te lăudăm:
Bucură-te, iubitorule al sihaștrilor;
Bucură-te, fiu duhovnicesc preaiubit al Cuviosului Daniil;
Bucură-te, că pe duhovnicul tău cu smerenie l-ai ascultat;
Bucură-te, că prin învățăturile acestui cuvios ți-ai luminat cugetul;
Bucură-te, cinstitorule al tuturor călugărilor;
Bucură-te, că rugăciunilor acestora te-ai încredințat;
Bucură-te, că prin sfintele lor rugăciuni te-ai întărit în lupte;
Bucură-te, că tu pe aceștia după cuviință i-ai cinstit;
Bucură-te, că multe mănăstiri și sihăstrii ai împodobit;
Bucură-te, că în luptele tale, voia lui Dumnezeu ai împlinit;
Bucură-te, că țara, dreapta credință și creștinătatea întreagă ai apărat;
Bucură-te, întâiule între voievozii neamului;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 5:

Mănăstirile ctitorite de tine, slăvite Ștefane, cetăți ale credinței noastre ortodoxe s-au arătat și candele luminoase ale cunoașterii lui Dumnezeu, iar prin cuvintele Sfinților Părinți ai Bisericii străbune am învățat să cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Să priveghem și să ne rugăm ca să nu cădem în ispită, ne-a învățat Dumnezeu Mântuitorul, iar Pavel Apostolul ne-a povățuit să ne rugăm neîncetat, învățături pe care tu în minte și în inimă le-ai purtat, pentru care laude ca acestea aducem ție:
Bucură-te, iubitorule al rugăciunii;
Bucură-te, că rugăciunea ți-a fost scut de apărare în războaie;
Bucură-te, că prin post și rugăciune te-ai întărit;
Bucură-te, că prin rugăciune pe vrăjmașii văzuți și nevăzuți i-ai biruit;
Bucură-te, că prin evlavie la cunoașterea de Dumnezeu ai ajuns;
Bucură-te, statornic rugător pentru cei vii și pentru cei adormiți;
Bucură-te, că prin pocăință și post ți-ai curățit sufletul;
Bucură-te, că prin credință și fapte bune sfințenie ai dobândit;
Bucură-te, că pe Hristos, cu osârdie, l-ai slujit;
Bucură-te, că prin răbdare și rugăciune ți-ai agonisit smerenie;
Bucură-te, că prin credință tare sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că prin Tainele Bisericii cu Hristos te-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 6:

Ca și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, Sfinte Ștefane, cu milostenia și cu bunătatea inimii, iar Dumnezeu, cunoscătorul inimilor nu te-a părăsit atunci când i-ai cerut ajutorul în nevoi și în necazuri; Căruia, mulțumindu-I ai cântat: Aliluia!

Icos 6:

Având statornică iubire față de Hristos, te-ai îndreptat pururea cu creștinească dragoste către cei din nevoi; de aceea grăim unele ca acestea:
Bucură-te, ajutătorul celor săraci și nedreptățiți;
Bucură-te, că pe ei i-ai iubit pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că i-ai ocrotit de lăcomia celor prea bogați;
Bucură-te, că multe familii nevoiașe ai ajutat;
Bucură-te, că milosteniile tale bucurie au adus celor lipsiți;
Bucură-te, că prin miluirea lor scară către cer ți-ai făcut;
Bucură-te, că rugăciunea și postul cu milostenia le-ai unit;
Bucură-te, că iconom credincios al darurilor lui Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, că bine chivernisind bogățiile pământești, cele duhov¬nicești ai agonisit;
Bucură-te, că nu ți-ai lipit sufletul de cele trecătoare;
Bucură-te, învățătorule al milei și prietenul săracilor;
Bucură-te, că pentru bunătatea ta Hristos te-a răsplătit cu daruri veșnice;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 7:

Învățând de la Hristos să nu răsplătești cu rău celor ce ți-au greșit, iertare celor osândiți le-ai dăruit, iar cei miluiți de dragostea ta au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Din pricina neascultării, strămoșii neamului omenesc au fost scoși din Rai, iar tu, prin smerenie și ascultare, cunună de biruință de la Hristos ai dobândit; ca să-ți cântăm:
Bucură-te, Domnitor iubitor de smerenie;
Bucură-te, că prin ea ai surpat uneltirile diavolului;
Bucură-te, că prin ea ai îmblânzit pe cei răi;
Bucură-te, că prin smerenie spre cele cerești te-ai înălțat;
Bucură-te, că biruințele tale lui Hristos le-ai datorat;
Bucură-te, că înfrângerile tale, certare de la Dumnezeu le-ai socotit;
Bucură-te, că prin acestea te-ai păzit de duhul mândriei;
Bucură-te, că prin smerenie ai rușinat pe cel potrivnic;
Bucură-te, că țara și Biserica neamului prin jertfelnicia ta s-au întărit;
Bucură-te, că pentru smerenia ta Dumnezeu ți-a dat darul înțele¬pciunii;
Bucură-te, că smerindu-te, ți-ai pus toată încrederea în Dumnezeu;
Bucură-te, că dreapta judecată ți-a fost cumpănă în cârmuirea țării;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 8:

Țara și credința vitejește le-ai apărat, mărite Ștefane, crezând în Domnul Hristos, Cel ce ți-a dat ție putere. De aceea, împreună cu binecredincioșii tăi oșteni, din dragoste ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

“Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi”, a zis Domnul, iar Apostolul grăiește: „prin multe necazuri se cade nouă să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu”; la aceste cuvinte tu, slăvite Ștefane, luând aminte, crucea vieții tale ai purtat-o cu vrednicie creștinească, pentru care noi îți aducem laude ca acestea:
Bucură-te, vrednic ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că necazurile vieții cu răbdare le-ai îndurat;
Bucură-te, că moartea celor patru copii ai tăi nu ți-a slăbit credința în Dumnezeu;
Bucură-te, că în necazuri mai mult te-ai apropiat de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin răbdare te-ai întărit în dreapta credință;
Bucură-te, că ai purtat Crucea lui Hristos cu multă bucurie;
Bucură-te, că ai fost Domnitor harnic și oștean viteaz;
Bucură-te, că înfrânt fiind, n-ai deznădăjduit;
Bucură-te, că sfaturile evlavioasei tale maici le-ai urmat;
Bucură-te, că primejdiile nu te-au spăimântat;
Bucură-te, că îndurând multe necazuri, lui Iov te-ai asemănat;
Bucură-te, că ai fost pildă de răbdare în necazuri;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 9:

Fiind rănit în lupta de la Chilia, creștinește ai răbdat durerile până la sfârșitul vieții, gândindu-te pururea la suferințele Mântuitorului pe Cruce, Căruia cu smerenie I-ai cântat: Aliluia!

Icos 9:

Încredințat fiind de Învierea cea de obște, n-ai slăbit în dragostea față de cei adormiți în Domnul, ci, cu osârdie, i-ai cinstit prin fapte creștinești, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, fiu binecinstitor al părinților care te-au născut;
Bucură-te, cinstitorule al moșilor și strămoșilor din care ai odrăslit;
Bucură-te, că mormintele lor le-ai împodobit;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat dragostea ta față de ei;
Bucură-te, că pentru sufletele celor răposați multă grijă ai purtat;
Bucură-te, că nedespărțit de ei ai rămas prin dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că pildă de cinstire a înaintașilor te-ai făcut;
Bucură-te, că prin faptele tale credința în Învierea celor morți ai mărturisit;
Bucură-te, cinstitor smerit al celor adormiți în dreapta credință;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru sufletele ostașilor care s-au jertfit în luptă;
Bucură-te, că împreună cu drepții locuiești în ceruri;
Bucură-te, împlinitor viteaz al voii lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 10:

Cinstirea oștenilor care și-au jertfit viața pentru credință și neam ai dovedit-o așezând osemintele lor la temelia bisericii Mănăstirii Războieni, ca pe niște odoare de mare preț; pentru care, împreună cu ei, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Deschizându-ți inima la cuvintele apostolești: „Pentru mine viața esteHristos și moartea câștig”, te-ai îngrijit creștinește de trecerea ta la veșnicele locașuri; de aceea te lăudăm acum:
Bucură-te, că totdeauna te-ai îngrijit de sfârșitul vieții tale pământești;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai gândit la ziua Judecății lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai pregătit pentru a da răspunsul cel bun;
Bucură-te, că moartea strămutare la cele veșnice ai socotit-o;
Bucură-te, că din timp mormântul ți-ai zidit la Mănăstirea Putna;
Bucură-te, că despărțirea de trup nu te-a înfricoșat;
Bucură-te, că ai înțeles creștinește vremelnicia acestei vieți;
Bucură-te, că prin trecerea ta la cele veșnice, n-ai uitat poporul tău;
Bucură-te, că legământ sfânt ai lăsat urmașilor tăi;
Bucură-te, că aceștia din pilda vieții tale se luminează;
Bucură-te, că ei, asemenea ție, înălțând locașuri sfinte preamăresc pe Hristos;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ocrotești pe iubitorii de Biserică;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 11:

Strămutându-te la locașurile cele veșnice, poporul binecredincios pe tine rugător neîncetat către Dumnezeu te-a aflat, ca împreună cu tine, să-I cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Iubind pe Hristos pe pământ, acum vezi frumusețea chipului Său strălucind în slava cea negrăită a Împărăției cerurilor. Știindu-te rugător pentru noi, cei ce suntem cuprinși de noianul ispitelor, te lăudăm, alesule al lui Dumnezeu, Sfinte Ștefane Voievod, zicând:
Bucură-te, pururea rugător pentru poporul cel credincios;
Bucură-te, ocrotitor al celor asupriți și împovărați;
Bucură-te, apărător al călugărilor ce se roagă în ctitoriile tale;
Bucură-te, apărător al Ortodoxiei;
Bucură-te, luminător al cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, fiu credincios al Bisericii tale;
Bucură-te, om al dreptății pentru cei mulți;
Bucură-te, ctitor al multor mănăstiri și biserici;
Bucură-te, apărător al credinței creștine;
Bucură-te, că te asemeni marelui Împărat Constantin;
Bucură-te, Voievod viteaz și înțelept;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu și luptător creștin;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 12:

Toate ctitoriile pe care tu cu alese daruri le-ai împodobit sunt cinstite acum de credincioșii ce laudă pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icos 12:

Pomenirea ta cea binevestită, bucurie s-a arătat nouă urmașilor tăi, mărite Ștefane; luminează sufletele noastre cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, de care pururea te bucuri în ceruri, pentru ca să-ți cântăm:
Bucură-te, închinător al Sfintei Treimi;
Bucură-te, binefăcător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cinstitor al sfinților ei;
Bucură-te, rugător pentru noi în ceruri;
Bucură-te, prieten al împăraților dreptmăritori;
Bucură-te, ocrotitor al oștirii iubitoare de Hristos;
Bucură-te, ocrotitor al ctitorilor de locașuri sfinte;
Bucură-te, apărător al celor nedreptățiți;
Bucură-te, lauda întregii Moldove și a tuturor românilor;
Bucură-te, nădejdea Bucovinei și a Basarabiei;
Bucură-te, Voievod purtător de biruință;
Bucură-te, lauda și bucuria credincioșilor creștini;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 13:

O, iubitorule de Dumnezeu, Sfinte Ștefane, zidește cu rugă¬ciunile tale în inimile noastre altar sfânt, precum ai zidit atâtea biserici și mănăstiri; biruiește duhurile rele ce se oștesc asupra noastră în chip nevăzut; ocrotește-ne cu rugăciunile tale necontenite și cu darul cel dat ție de Hristos, precum ai ocrotit pe creștinii din vremea ta, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Din pruncie ai fost crescut…și Condacul 1: Binecredinciosului Voievod al Moldovei…

Icos 1:

Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 1:

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de “atlet al credinței creștine”, cubucurie într-un glas să-i strigăm:
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

iunie 30, 2015iunie 30, 2020 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Ghelasie de la Râmeţ, glasul al 4-lea:

De Dumnezeu purtătorule, părintele nostru Ghelasie, povăţuitorul călugărilor şi al credincioşilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, sprijinitorul celor din necazuri şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti, cu aceştia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă.

Condacul 1

Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire îţi aducem noi, nevrednicii, pentru folosinţele pe care le dobândim de la tine neîncetat şi, ca unul care ne izbăveşti de tot necazul cu rugăciunile tale, primeşte de la noi această cântare sfântă: Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Icosul 1

Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, că îngereşte pe pământ ai vieţuit şi turma duhovnicească ţie încredinţată bine ai păstorit-o. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, cel ce ai fost ca un înger în trup;
Bucură-te, cel ce ai fost îmbrăcat cu harul arhieriei;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu râvnă ai slujit;
Bucură-te, că trupul cu postiri şi privegheri ţi l-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că sufletul cu virtuţi ţi l-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce eşti împreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos jertfă te-ai adus;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile necurate ai izgonit;
Bucură-te, că pe cei stăpâniţi de demon i-ai tămăduit;
Bucură-te, că apă din pământ ai izvorât;
Bucură-te, lauda cea preaiubită a călugărilor;
Bucură-te, podoabă sfinţită a meleagurilor Râmeţului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 2-lea

Pe pământ ca un alt Moise te-ai arătat, Sfinţite Părinte Ghelasie, căci, cu toiagul semnul crucii făcând, ai izvorât apă din loc pietros. Deci, văzând minunea, călugării şi credincioşii la Hopagi s-au bucurat, dând mărire lui Dumnezeu, Celui ce ţi-a dat aceste puteri, şi au strigat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Arătatu-te-ai în vis la mulţi credincioşi, Sfinţite Părinte, şi multe minuni ai făcut celor ce s-au apropiat cu credinţă de sfintele tale moaşte. Pentru aceasta cu bucurie cântăm ţie:
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi;
Bucură-te, ajutorul celor împovăraţi;
Bucură-te, sprijinitorul celor ce sunt în necazuri;
Bucură-te, ajutătorul şi ocrotitorul Mănăstirii Râmeţ;
Bucură-te, al monahilor osârdnic povăţuitor;
Bucură-te, al preoţilor celor evlavioşi bun arhipăstor;
Bucură-te, al credincioşilor evlavios sprijinitor;
Bucură-te, al cerescului Stăpân vrednic slujitor;
Bucură-te, că de multe dureri eşti izbăvitor;
Bucură-te, că lui Hristos cu blândeţe şi cu smerenie ai urmat;
Bucură-te, că duhurile răutăţii cu nerăutatea ta le-ai alungat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 3-lea

Arhanghelii şi îngerii se minunează, Sfinţite Părinte, de credinţa ta cea mare pe care ai avut-o către Dumnezeu, când ai înfipt toiagul în pământ şi ai izvorât apă. Pentru aceea şi noi, cunoscându-ţi râvna spre cele sfinte, cu mulţumire strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzitu-s-a de minunile tale, Sfinţite Părinte, până la hotarele pământului românesc, şi creştinii de pretutindeni aleargă la moaştele tale, care sunt cinstite cu evlavie în Sfânta Mănăstire Râmeţ, căci de aici toţi dobândesc ajutor. De aceea primeşte şi de la noi această cântare:
Bucură-te, că pe creştini îi aperi întru nevoi;
Bucură-te, că orfanilor le aduci mângâiere;
Bucură-te, că şi văduvelor le aduci alinare sufletelor;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor bolnavi;
Bucură-te, cald folositor al celor întristaţi;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;
Bucură-te, bunule părinte al celor săraci;
Bucură-te, că taberele vrăjmaşilor le-ai surpat;
Bucură-te, că în cer odihnă veşnică ai aflat;
Bucură-te, că în mijlocul cetelor îngereşti ai ajuns;
Bucură-te, că plată ostenelilor tale de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că pe oameni cu Dumnezeu i-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 4-lea

Preasfinţite Părinte Ghelasie, femeia cea stăpânită de demoni din depărtare a alergat la sfântul tău sicriu şi, credinţă având, a luat tămăduire. Pentru aceasta, minunându-ne de prea multa sa îndrăzneală, cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Adormind, Preasfinţite Părinte, pe asinul tău care te purta spre mănăstire, au rămas până astăzi urme neşterse pe piatră, şi clopotele celor şapte biserici singure au început să sune, ducând vestea trecerii tale din această viaţă. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, că pe asin, precum odinioară Iisus, ai încălecat;
Bucură-te, că cele şapte biserici din împrejurimi cu sunete de clopote te-au întâmpinat;
Bucură-te, că singure clopotele ţi-au vestit chemarea la Cel de Sus;
Bucură-te, că multe minuni ai lucrat;
Bucură-te, că tu de atunci în Hristos odihnă cerească ai aflat;
Bucură-te, că viaţa ta lui Hristos ţi-ai închinat;
Bucură-te, că mai cu trezvie lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că prin tine mulţi la credinţă au venit;
Bucură-te, că la înălţimea trăirii sfinte ai ajuns;
Bucură-te, al călugărilor minunat învăţător şi de Dumnezeu înţelepţit;
Bucură-te, al Sfintei Biserici laudă şi cu bucurie cinstit;
Bucură-te, cel ce cu lumina cea întreită ai fost luminat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 5-lea

Plângem şi ne tânguim, gândindu-ne la faptele noastre cele rele. Dar năzuim la tine, Preasfinţite Ghelasie, rugându-ne să fii mijlocitor către Domnul pentru noi şi pentru toată lumea, ca să dobândim mântuire prin rugăciunile tale. Pentru aceea cântăm, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca să arăţi milostivirea ta către noi, Preasfinţite Părinte, ai săvârşit multe minuni pentru cei ce au alergat cu credinţă la sfintele tale moaşte. Iar celor care nu te-au cinstit cu evlavie te-ai descoperit în chip minunat, arătându-le cele de mântuire. Cu aceştia împreunându-ne glasurile, cu credinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că ţie cu smerenie ne plecăm;
Bucură-te, că binecuvântare de la Dumnezeu prin tine aflăm;
Bucură-te, că prin tine cu ochii sufletului în slava cerească te vedem;
Bucură-te, că de chinurile cele veşnice ai scăpat multe suflete;
Bucură-te, că pe calea cea dreaptă ai umblat;
Bucură-te, că pe noi toţi întru necazuri ne-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce eşti al Duhului Sfânt lăcaş împodobit;
Bucură-te, cel ce cu apa cea veşnică sufletele ai adăpat;
Bucură-te, că lui Hristos ai făcut ascultare desăvârşită;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 6-lea

Minunată s-a arătat, Părinte, trecerea ta de pe pământ la cereştile lăcaşuri, căci ai cunoscut din vreme apropierea sfârşitului tău. De aceea, minunându-ne toţi de faptele tale, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cine va putea spune cu adevărat toate nevoinţele tale, Sfinţite Părinte, cu care te-ai nevoit şi prin care ai dobândit pe Hristos cel dorit; de aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că în sărăcie de bunăvoie ai vieţuit;
Bucură-te, că în post şi rugăciune toată viaţa ai petrecut;
Bucură-te, că prin smerenie toate le-ai învins;
Bucură-te, că pe călugări bine i-ai călăuzit;
Bucură-te, că, înţelepciune având, pe mulţi preoţi ai îmbărbătat;
Bucură-te, că dogmele dreptei credinţe pe toţi i-ai învăţat;
Bucură-te, că prin viaţa ta Mănăstirea Râmeţ ai blagoslovit;
Bucură-te, că pe cei credincioşi i-ai tămăduit;
Bucură-te, că din nevoi pe noi toţi ne izbăveşti;
Bucură-te, că eşti izvor nesecat de bunătăţi pământeşti;
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieţii pe mulţi ai îndestulat;
Bucură-te, că rugător neîncetat către Născătoarea de Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 7-lea

Izvor de apă vindecător izvorăşti, Sfinţite Părinte, de sub altarul sfânt al mănăstirii tale, vindecând toată boala şi neputinţa. De aceea, minunându-ne de darul lui Dumnezeu de care ai fost învrednicit, cu toţii strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pom cu bune roade eşti, Sfinţite Părinte Ghelasie, care rodeşte rod de mântuire tuturor celor ce cu dragoste te cinstesc pe tine şi cu stâlpări de rugăciuni în mâini cer să le vii în ajutor; de aceea şi noi cu smerenie şi cu dragoste te lăudăm zicând:
Bucură-te, alesule între cuvioşi;
Bucură-te, floarea cea cu bun miros;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă preadulce;
Bucură-te, rază pururea strălucitoare;
Bucură-te, păzitorule al fecioriei;
Bucură-te, iubitorule de curăţie;
Bucură-te, învăţătorule şi bun părinte;
Bucură-te, reazemul celor neputincioşi;
Bucură-te, vindecătorule al celor bolnavi;
Bucură-te, toiagul celor nevăzători;
Bucură-te, preadulce liniştitor al sufletelor noastre;
Bucură-te, mustrătorule al greşelilor noastre celor ascunse;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 8-lea

Râu de lacrimi ai vărsat, Preasfinţite Părinte, rugând pe Dumnezeu pentru lume, şi te-ai nevoit cu asprime fără odihnă şi hrană, petrecându-ţi viaţa în osteneli sfinte. Pentru aceasta, noi toţi slăvim pe Dumnezeu, Care ţi-a dat ţie putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ca unul care ai îndrăzneală către Hristos, turma Lui ai povăţuit-o la Împărăţia cea de sus cu învăţăturile tale, Sfinte Părinte Ghelasie. Iar nouă, celor ce suntem bântuiţi de viforul multor necazuri şi ispite, dă-ne mână de ajutor, ca să te lăudăm zicând:
Bucură-te, izbăvitorule din necazuri al celor dosădiţi;
Bucură-te, dătătorule de mângâieri;
Bucură-te, că din multe ispite ne scoţi cu rugăciunile tale;
Bucură-te, că eşti izvor de bunătăţi;
Bucură-te, că pe necredincioşi cu dragoste îi îndrepţi;
Bucură-te, că pe pământ mult bine ai făcut celor credincioşi;
Bucură-te, vindecătorule neîntârziat al celor bolnavi;
Bucură-te, acela ce, cu rugăciunile tale, săgeţile vrăjmaşilor le-ai oprit;
Bucură-te, că din izvorul mănăstirii tale mulţi s-au adăpat;
Bucură-te, acela ce de creştini eşti mult lăudat;
Bucură-te, cel ce cu daruri duhovniceşti viaţa noastră ai îmbogăţit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 9-lea

Cu mare bucurie, Preasfinţite Ghelasie, te lăudăm, căci pe tine te avem comoară de mult preţ şi tu le dai tuturor cele de mântuire, povăţuindu-i pe calea cea dreaptă. Pentru aceasta, cu multă bucurie slăvim şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu ce cuvinte de laudă te vom cinsti pe tine pentru multă iubirea ta pe care o arăţi şi astăzi celor care se închină ţie cu credinţă? De aceea, cu dragoste aducând preamărire lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie:
Bucură-te, stâlp de foc care luminezi pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, făclie nestinsă ce luminezi în întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, stea cu raze strălucitoare;
Bucură-te, că prin viaţa ta ai binevestit pe Hristos;
Bucură-te, că ai îndreptat pe cei legaţi de cele pământeşti;
Bucură-te, că ai mustrat nedreptatea multora;
Bucură-te, că în toată viaţa ta pe Domnul ai slăvit;
Bucură-te, că şi pe noi ne-ai îndreptat pe calea virtuţilor;
Bucură-te, că prin tine multă linişte am aflat;
Bucură-te, că de multe necazuri ne-ai izbăvit;
Bucură-te, cel plin de blândeţe şi de smerenie;
Bucură-te, părinte iubitor de fii, al celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 10-lea

Văzând Dumnezeu nevoinţele tale, Sfinţite Părinte Ghelasie, te-a proslăvit pe pământ cu mari şi multe minuni săvârşite încă în trup fiind. Iar după trecerea la cele veşnice, nu încetezi a ne împărtăşi de faceri de bine, pentru care şi noi cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit de valurile ispitelor ai fost, Părinte Ghelasie, că ai biruit cu darul lui Dumnezeu toate cursele şi ispitele care te împresurau, şi cu curgerile tale de lacrimi ai spălat taina sufletului tău, Părinte. Pentru aceasta cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, că prin priveghere de toată noaptea te-ai nevoit;
Bucură-te, că trupul cu post l-ai făcut vas ales sufletului;
Bucură-te, că pentru toate Dumnezeu te-a răsplătit cu cununa vieţii cereşti;
Bucură-te, că, plutind ca pe apă, capul tău înmiresmat a ocolit biserica mănăstirii;
Bucură-te, că a treia oară pe fereastra bisericii el s-a oprit;
Bucură-te, că toţi credincioşii cu cinste te-au primit;
Bucură-te, că pe toţi cu mireasmă dulce i-ai făcut bineplăcuţi lui Dumnezeu;
Bucură-te, că din suflet curat pe tine te slăvim;
Bucură-te, că, prin sfârşitul tău cel bun, sfinţenia vieţii tale o ai arătat;
Bucură-te, că de cununa nemuririi din mâna Atotţiitorului te-ai învrednicit;
Bucură-te, că fericirea raiului cu toţi sfinţii ai moştenit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 11-lea

Femeia ce era bolnavă în mare cinste pe tine te-a văzut, Preasfinţite Părinte, căci în chip minunat te-ai descoperit că eşti ocrotitor al credincioşilor ardeleni şi al Mănăstirii Râmeţ, dând poruncă să se păstreze rânduiala sfântă. Pentru aceasta şi noi, mulţumire lui Dumnezeu aducând, cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Mare iubitor te-ai arătat credincioşilor tăi din Transilvania, îndreptătorule al credinţei celei drepte, că nu sufereai să vezi nedreptate şi urâciunea de patimi în locul sfânt al mănăstirii şi în toată ţara noastră, şi cu asprime ai pedepsit pe cei ce calcă rânduiala ta sfântă. Pentru aceasta, te lăudăm zicând cuvinte ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai arătat curăţitor spinilor celor răi ai păcatelor;
Bucură-te, iubitorule al vieţii în curăţie;
Bucură-te, blândule arhiereu al lui Hristos;
Bucură-te, floarea cea cu dulce miros;
Bucură-te, că înseninezi sufletele credincioşilor;
Bucură-te, că luminezi minţile cele întunecate;
Bucură-te, că alungi gândurile cele deşarte;
Bucură-te, alăută cu dulce glăsuire;
Bucură-te, îndrumătorule al turmei celei duhovniceşti;
Bucură-te, că prin tine şi noi aflăm mântuire;
Bucură-te, veselia sufletului dornic de Hristos;
Bucură-te, că altceva nu ştiu ce să grăiesc fără numai: bucură-te;
Bucură-te, Sfinte Parinte Ghelasie!

Condacul al 12-lea

Mintea ta, Sfinţite Părinte, ziua şi noaptea o ai îndreptat la cereştile lăcaşuri şi ai fost ca o fecioară înţeleaptă cu candela aprinsă plină de untdelemnul dragostei nepieritoare. Pentru aceasta în veci petreci în ceruri cu toţi sfinţii, iar noi, cinstindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudăm, Sfinţite Părinte Ghelasie, dragostea ta de pe pământ faţă de fiii duhovniceşti pe care i-ai păstorit, precum şi multele minuni pe care le-ai săvârşit, tămăduind pe toţi cei ce cu dragoste te cinstesc pe tine, Sfinte Ghelasie, zicând:
Bucură-te, slujitorul lui Hristos;
Bucură-te, făcătorule de minuni părinte;
Bucură-te, de Hristos iubitorule fierbinte;
Bucură-te, izbăvitorule de tot felul de boli;
Bucură-te, cu monahii împreună nevoitorule;
Bucură-te, al credincioşilor evlavioşi povăţuitorule;
Bucură-te, învăţătorule al dreptei credinţe;
Bucură-te, că toţi te cinstim fierbinte;
Bucură-te, că pururea cu tine ne lăudăm;
Bucură-te, că prin tine pace sufletelor aflăm;
Bucură-te, că prin atingerea sfintelor tale moaşte de neputinţele noastre ne vindecăm;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 13-lea

O, Preaminunate şi Sfinte Părinte, cu umilinţă strigăm şi cerem de la tine al tău sprijin în această vale a plângerii şi te rugăm, primeşte această puţină rugăciune şi o înalţă la tronul lui Dumnezeu, ca prin mijlocirile tale să ne învrednicim şi noi veşnicei Împărăţii şi să cântăm cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine…, Condacul 1: Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire…,

Icosul 1

Condacul 1

şi această:

Rugăciune către Sfântul Ghelasie de la Râmeţ

La tine, Sfinte Părinte Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilinţă şi cu căldură ne rugăm: caută din înălţimea plină de slavă a cerului şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorările noastre. Şi roagă pe Stăpânul şi Dumnezeul nostru cel ceresc să ne ierte păcatele pe care, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, le săvârşim neîncetat, ca şi pentru puţina noastră dragoste faţă de El şi de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv şi iertător şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea. Fii povăţuitorul şi călăuzitorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru ca, urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale şi, trecând din această viaţă, să ne bucurăm, împreună cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnului, de Împărăţia cea nesfârşită a cerurilor; ca acolo, înconjuraţi de cetele îngereşti, să aducem mărire şi cinstire lui Dumnezeu cel în Treime închinat: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul – 30 Iunie

Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

iunie 29, 2015iunie 29, 2021 / multumesc2014 / Un comentariu

Rugăciunile începătoare:

Rugăciunile începătoare, care se citesc înainte de orice acatist:

Troparul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, glasul al 4-lea:

Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.

petru si pavel

Condacul 1

Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!

Icosul 1

Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preaales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ţie:
Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, mai mare decât toţi cuvântătorii de Dumnezeu;
Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
Bucură-te, că pe Hristos ţie Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
Bucură-te, începătura cea puternică a credinţei;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, cel prin care Satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 2-lea

Vederea ta cea înţelegătoare curăţind-o, ai intrat în sânurile părinteşti, o, minune, şi într-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul şi cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Luminat fiind de fulgerări neapropiate înţelegerii, când ţi s-a arătat din cer lumină, care biruia lumina soarelui, atras ai fost, Pavele, spre credinţă îndumnezeită, şi vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea cântăm ţie:
Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, binecuvântătorule al Bisericii;
Bucură-te, preaînţelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine vieţuieşte Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălţimea raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioşilor prin duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 3-lea

Trecând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos Cel iubit al tău şi te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos vieţuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină şidragoste şi cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Intrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ţi-ai muiat buzele tale, Petre, şi umplându-te întâi de Dumnezeu, ne-ai împărtăşit pe noi de dumnezeiescul dar, cu învăţăturile tale cele de Dumnezeu scrise. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule al luminii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieştii firi părtaş;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuinţă al Bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minţilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, prin care credinţa s-a mărit;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 4-lea

Învăţături despre viaţa veşnică a rostit Petru către Piatra Vieţii, zicând: „La cine, afară de Tine, vom merge şi să fim vii?”. Arătând astfel dragostea cea către Stăpânul, a zis către El cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai fost răpit la înălţimile cele veşnice şi ai trăit, Pavele, în afară de cele simţite şi gândite, nu cu gândul, ci întru Duhul care era unit cu trupul sau era fără de trup, Dumnezeu ştie. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndrăgirea lui Hristos cea neoprită;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
Bucură-te, cămara tăcerii celei înţelegătoare;
Bucură-te, că, pentru Hristos, pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că toate le-ai lucrat ca pe cei mulţi să-i mântuieşti;
Bucură-te, al înţelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
Bucură-te, apostole al darului celui din lege arătător;
Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
Bucură-te, a lui Iisus dulce gândire;
Bucură-te, mireasmă de viaţă pentru unii;
Bucură-te, miros ucigător pentru alţii;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 5-lea

Luminile cinstitelor tale trimiteri în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei înţelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire şi oglindesc slava lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Nu ai purtat la brâu aur sau argint al tău, pe pământ, o, Simone Petre, ci având înfricoşător numele lui Iisus, ai împărtăşit zestre fericită şi printr-Însul minunile lucrai celor ce zic acestea:
Bucură-te, străină hrană a sufletului;
Bucură-te, preadulce băutură a trupului;
Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiţi;
Bucură-te, neauzită doctorie a celor bolnavi;
Bucură-te, că pe Tavita, ceea ce murise, vie ai ridicat-o;
Bucură-te, că pe Safira dintr-odată moartă ai arătat-o;
Bucură-te, cel ce pe Anania dintr-odată mort l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt pe slăbănog l-ai îndreptat;
Bucură-te, izvor care revarsă sănătate;
Bucură-te, fântână izvorâtoare de vindecări;
Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 6-lea

Tras ai fost, Petre, de frumuseţea dumnezeirii lui Hristos, care a strălucit pe munte. Pentru aceea, văzând-o împodobită ca pe o cămară de nuntă cu strălucirile luminii celei nemărginite, „bine este a petrece aici”, înspăimântat ai zis cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scoţându-le din cele neapuse, le tâlcuieşti mai presus de tine, ridicând pe cei credincioşi cu minune a zice ţie:
Bucură-te, minunea apostolilor cea lăudată;
Bucură-te, frumuseţea cea încuviinţată a Scripturii celei noi;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înţelegerilor celor înţelepţite de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule tâlcuitor al Dumnezeieştii Întrupări;
Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minţii la vedere înspăimântătoare;
Bucură-te, cămară dumnezeiască a cereştilor comori;
Bucură-te, materia cea trebuincioasă a învăţătorilor;
Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
Bucură-te, cel ce săvârşeşti minuni dese;
Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meşter al cortului nou;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 7-lea

Minune mare s-a văzut la sfârşitul vieţii tale celei dumnezeieşti, o, fericite Pavele: căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălţime de la pământ a săltat cu săltările, ca şi cu nişte cântări, lăudând Treimea aşa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor nou ai făcut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia naşterii de Dumnezeu înnoindu-i pe ei, Petre, şi locaşuri darului arătându-i, aşa zicând:
Bucură-te, surpătorule al umbrei legii;
Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
Bucură-te, cel ce pe Israel din slavă l-ai schimbat;
Bucură-te, cel ce întru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai făcut;
Bucură-te, cel ce ai intrat înăuntrul luminii norului;
Bucură-te, că ai fost martor al glasului părintesc;
Bucură-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost numit „fericit” de Hristos;
Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogăţit de stăpânire;
Bucură-te, cel ce pe credincioşi în răbdare i-ai mântuit;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 8-lea

Singur pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simţire şi gândire, Petre, căci biruite fiind de asupreala luminii cele fireşti ale tale, singur Dumnezeu Se vedea prin suflet şi prin trup, Căruia şi căzând, îndumnezeit ai cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cer înţelegător te-ai arătat, tuturor istorisind, Pavele, slava lui Dumnezeu, şi vestirea ta a ieşit în tot pământul, propovăduind Treimea cea nezidită şi pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce glăsuiesc aşa:
Bucură-te, cel ce cu adâncurile duhului te îmbogăţeşti;
Bucură-te, cel ce cu cunoştinţa cea bine dobândită te mândreşti;
Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
Bucură-te, Biserica firilor doimii;
Bucură-te, necuprinsa lăţime a dragostei celei îndoite;
Bucură-te, lungime a Dumnezeieştii rânduieli celei mai înainte de veci;
Bucură-te, neapropiată înălţime a teologiei;
Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minte ascuţită a descoperirilor;
Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucură-te, fântână adâncă a înţelepciunii de Dumnezeu;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 9-lea

Cu dor pipăind tainele cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele, ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înţelegătoare, spaimă şi uimire, odihnă şi bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe oratorii cei înţelepţi şi zadarnici în cuvinte, ca pe nişte neînţelepţi i-a arătat Petru cel simplu, luând grai al înţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc a Dumnezeiescului Duh, şi ridicând pe cei ce cred, a cântat Lui din inimă:
Bucură-te, a Mângâietorului gură cinstită;
Bucură-te, limbă cu foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înţelepciunii celor înţelepţi;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuţi;
Bucură-te, Petre, porumbiţa cea albă a bucuriei;
Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăbliţa tuturor fericiţilor;
Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, vistierul Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioşilor;
Bucură-te, podoaba darului cea preamărită;
Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
Bucură-te, învăţătură a Luminii celei neasemănate;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 10-lea

Semn al dragostei Sale arătând Hristos paşterea oilor, „dacă Mă iubeşti, Petre”, ţi-a zis ţie, „paşte cu osârdie oile Mele!”. Pe care le-ai şi păscut, bucurându-te pentru dumnezeiasca dragoste şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

„Ce-mi este mie bogăţia şi slava şi desfătarea, care se strică?” Biserica lui Hristos vorbeşte. „A mea bogăţie şi slavă şi desfătare este Pavel”, dulce zicând şi preaînalt istorisind, pe care şi sărutându-l zicem unele ca acestea:
Bucură-te, trâmbiţa adevărului;
Bucură-te, chitara teologiei;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce viersuitoare;
Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, vioară care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
Bucură-te, limbă de foc suflătoare, care faci să răsune cele dumnezeieşti;
Bucură-te, canon, alăută şi muză a duhului;
Bucură-te, îndulcire încuviinţată a urechilor noastre;
Bucură-te, odihnă a tâmplelor noastre;
Bucură-te, cel prin care de idoli ne-am eliberat;
Bucură-te, cel prin care lui Hristos ne-am logodit;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 11-lea

Covârşind doimea materiei cea care este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firii lui Hristos. Şi curăţându-ţi cele trei părţi ale sufletului, singur văzător nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te, şi Acesteia din inimă cântând, Pavele: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumina cea dintâi, care din Fecioară a strălucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a arătat lumii, cu fulgerele cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu luminând şi ridicând pe toţi cu laude mulţumitoare a cânta ţie:
Bucură-te, lumina celor întunecaţi;
Bucură-te, calea celor rătăciţi;
Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor Lui preaalesule mărturisitor;
Bucură-te, că tu singur lămureşti a iadului golire;
Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului asupra popoarelor;
Bucură-te, cel ce ai învăţat Evanghelia pe Marcu;
Bucură-te, primul luminător al neamurilor;
Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
Bucură-te, disc luminos al soarelui;
Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 12-lea

Te bucuri în chip de negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul învăţător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu Cel din fire unit, care cu punerea acum stai, şi de slava cea dumnezeiască te umpli cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cânţi lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viersuire, cântarea cea întreit sfântă, Pavele, şi cu duhul, cu cuvântul şi cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvânt şi pe duh, prin închipuire pe cel dintâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu. Pentru aceea auzi:
Bucură-te, icoană a frumuseţii celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, a lumii celei gândite încă o dată descoperire;
Bucură-te, arătare a celor gândite;
Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
Bucură-te, preaîndumnezeită zare a minţii lui Dionisie;
Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucură-te, cel plin de roadele duhului;
Bucură-te, îndestulatule de darurile lui;
Bucură-te, cel prin care Treimea a fost propovăduită;
Bucură-te, prin care Unimea a fost preaslăvită;
Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 13-lea

O, preadulce Petre şi preaiubite Pavele, părinţii cucerniciei noastre, primiţi această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci, şi slavei celei veşnice învredniciţi pe cei ce glăsuiesc: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi iarăşi se zic Icosul 1: Fără de început fiind…, Condacul 1: Pe cei ce împreună cu oamenii…,

Icosul 1

Condacul 1

şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti – 22 Iunie

iunie 22, 2015iunie 21, 2021 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

După obișnuitul început:

https://multumesc.mobi/2014/11/23/rugaciunile-incepatoare-care-se-citesc-inainte-de-orice-acatist/

Troparul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, glasul al 4-lea:

De dulceaţa gurii tale celei sfinţite se îndulceşte Biserica şi de focul râvnei tale se minunează cetele cereşti, că ostenindu-te în tălmăcirea sfintelor învăţături ale părinţilor celor de demult, ai dăruit turmei tale bucuria cunoaşterii lui Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Grigorie.

Condacul 1

Purtătorului de Dumnezeu Grigorie, ierarhul lui Hristos, prinos de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii. Celui ce a fost slujitor al adevărului, dascăl al învăţăturii celei mântuitoare şi tâlcuitor al scrierilor Sfinţilor Părinţi, să-i cântăm cu bucurie din adâncul inimii: Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Icosul 1

Din tinereţe ai fost ales să urmezi Domnului şi să împlineşti cele plăcute Lui, căci de nimic din cele pământeşti nu ţi-ai lipit inima, dorind calea care duce către Împărăţia cerurilor. Pentru aceasta îţi aducem această cântare:
Bucură-te, odraslă de neam binecuvântat;
Bucură-te, cuget curat şi plin de bucurie duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai primit la botez numele Purtătorului de biruinţă, Gheorghe;
Bucură-te, dar sfinţit familiei tale;
Bucură-te, mângâierea bunilor tăi părinţi;
Bucură-te, copilărie ocrotită de sfinţii îngeri;
Bucură-te, că ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că Sfânta Fecioară ţi-a fost acoperământ;
Bucură-te, că sfinţii ţi-au fost ocrotitori;
Bucură-te, că de tânăr ai pornit spre nevoinţă;
Bucură-te, că Hristos a voit să locuiască în fiinţa ta;
Bucură-te, că ai urmat calea îngerească;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 2-lea

Dacă ai plecat din casa părintească cu binecuvântare şi ai intrat în obştea fraţilor şi monahilor din Lavra Neamţului, sub ocrotirea Maicii Domnului şi povăţuirea Sfântului Paisie, acolo ai căutat neîncetat să urmezi pravila sfântă şi să te hrăneşti din pilda de viaţă a părinţilor îmbunătăţiţi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

De la începutul vieţii călugăreşti întrarmându-te cu ascultarea şi smerita cugetare, Părinte Grigorie, ai urcat din treaptă în treaptă către înţelegerea tainelor credinţei în Hristos, descoperind noi sensuri ale transfigurării şi îndumnezeirii, pentru care îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, doritor de dumnezeiască nevoinţă;
Bucură-te, împlinitor al pravilei călugăreşti;
Bucură-te, râvnitor pentru învăţătura cea dreaptă şi mântuitoare;
Bucură-te, iubitor de înţelepciune duhovnicească;
Bucură-te, desăvârşire a chipului îngeresc;
Bucură-te, întâiule între ucenicii marelui Paisie;
Bucură-te, că te-ai pregătit în şcoala duhovnicească de la Neamţ;
Bucură-te, că plăcerile trupeşti le-ai supus duhului;
Bucură-te, tâlcuitor de texte patristice;
Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al scrierilor filocalice;
Bucură-te, iscusit lucrător în via Domnului;
Bucură-te, cel ce te-ai adăpat din izvorul înţelepciunii şi al Sfintelor Scripturi;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 3-lea

Cu totul urmând Domnului, fericite Părinte Grigorie, ai risipit norii ispitelor şi grijile lumeşti; cu smerenie ai ales a te nevoi cu postul şi cu rugăciunea, iar inima şi gândul nicicum nu le-ai depărtat de la Hristos, Căruia I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzându-ţi Sfântul Paisie al Neamţului agoniseala cărturărească, te-a rânduit în ceata monahilor tâlcuitori ai scrierilor filocalice, pe care i-ai uimit cu înţelepciunea ta, iluminată de Duhul Sfânt. Împreună cu ei ai lucrat la îmbogăţirea tezaurului de scrieri duhovniceşti, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, părinte plin de har şi înţelepciune;
Bucură-te, omul lui Dumnezeu şi credincioasă slugă;
Bucură-te, genunchi plecat la rugăciune şi minte înălţată la cer;
Bucură-te, cel ce în lacrimi de umilinţă ţi-ai scăldat sufletul;
Bucură-te, cel ce te-ai hrănit din ospăţul mântuirii;
Bucură-te, pildă vie monahilor râvnitori;
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit mintea de gânduri viclene;
Bucură-te, cel ce ţi-ai împodobit simţirile cu smerita cugetare;
Bucură-te, cel ce ţi-ai croit drum de lumină prin hăţişul fărădelegilor;
Bucură-te, verhovnic înţelept în ceata monahilor;
Bucură-te, făclierul simţitoarelor deprinderi;
Bucură-te, cel ce ai dobândit rugăciunea inimii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 4-lea

De lumina Sfântului Duh fiind luminat, Sfinte Grigorie, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor şi stăpânitorilor fărădelegilor acestui veac înşelător şi, izgonind meşteşugirile diavoleşti, ai lucrat, întru nerăutatea inimii, virtuţile creştineşti, cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ostenindu-te la tălmăcirea scrierilor filocalice, dreapta credinţă s-a întărit în inima ta, Sfinte, dar ai vărsat din mireasma ştiinţei mântuitoare pe care ai dobândit-o şi în sufletele celor însetaţi după viaţa curată, plăcută lui Dumnezeu, de aceea îţi aducem, cu mulţumire, aceste laude:
Bucură-te, semănător al dumnezeieştilor învăţături;
Bucură-te, luminător al oamenilor credincioşi;
Bucură-te, minte plină de înţelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, icoană însufleţită de viaţa cea fără de prihană;
Bucură-te, casă de lumină din lumina lui Hristos;
Bucură-te, slujitorul cel statornic al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, părtaş la lucrarea de mântuire a creştinilor;
Bucură-te, aducător de pace în sufletele celor tulburaţi;
Bucură-te, chivot al darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, ostenitor în răspândirea scrierilor sfinte;
Bucură-te, cărturar desăvârşit şi trăitor al filocaliei;
Bucură-te, casnic al lui Dumnezeu şi prieten al sfinţilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 5-lea

După o vreme ai părăsit şcoala duhovnicească de la Neamţ, minunate Părinte, şi te-ai sălăşluit în Mănăstirea Căldăruşani, pentru a o întări şi înnoi. Întâmpinând şi aici ispite şi greutăţi, nu te-ai despărţit de dragostea Stăpânului Hristos, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Rugăciunea curată şi smerita cugetare ai dobândit, Părinte Grigorie, în ascultarea rânduită ţie de Biserică. Căci, având dar de la Dumnezeu, nu ai încetat a înmulţi talantul dat ţie şi cu osârdie ai lucrat la traducerea cărţilor sfinte şi ai tipărit Vieţile Sfinţilor, plăcuţi lui Dumnezeu. De aceea noi, cei ce ne îmbogăţim sufleteşte de pe urma ostenelilor tale, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, cel împodobit de Hristos cu nenumărate daruri;
Bucură-te, cel ce ai înmulţit talanţii sădiţi în sufletul tău;
Bucură-te, cel ce ai mulţumit pururi lui Dumnezeu pentru darurile primite;
Bucură-te, cel ce te-ai adăpat din apa vieţii izvorâtă din Duhul Sfânt;
Bucură-te, vistierie de daruri dumnezeieşti;
Bucură-te, bogăţie duhovnicească împărţită credincioşilor;
Bucură-te, limpede cugetare a înaltei teologii;
Bucură-te, cel ce primeşti în dar şi în dar dăruieşti;
Bucură-te, învăţătorul cel nemitarnic al adevărului;
Bucură-te, povăţuitorul credincioşilor către desăvârşire;
Bucură-te, podoaba Ţării Româneşti şi lauda Căldăruşanilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 6-lea

Căutând Ghica Voievod monah cărturar şi luminat pentru cinstea de Mitropolit al Ţării Româneşti, a fost inspirat de Duhul Sfânt să te cheme la această înaltă demnitate a Bisericii, pe care ai primit-o cu smerenie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Trimis al lui Hristos şi urmaş al apostolilor te-ai arătat misiunii încredinţate de Biserică, Ierarhe Grigorie, căci, deşi timpurile erau vitrege, ai înfruntat cu bărbăţie întunecarea lor şi ai început cu pricepere şi răbdare să reînnoieşti Mitropolia Ţării Româneşti şi să aduci pace şi linişte în inimile păstoriţilor tăi, de la care primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce prin descoperire dumnezeiască ai fost chemat la arhierie;
Bucură-te, Mitropolit şi dascăl al Bisericii din Ţara Românească;
Bucură-te, iubitor de înţelepciune şi teolog iscusit;
Bucură-te, păstorul cel bun şi cap sfinţit al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, gură din care izvorăşte dulceaţa dumnezeieştilor învăţături;
Bucură-te, toiag păstoresc în care se sprijină poporul cel încercat;
Bucură-te, Mitropolite blând şi fără prihană;
Bucură-te, sarea pământului românesc şi lumina Bisericii;
Bucură-te, întemeietor de şcoală românească;
Bucură-te, înnoitor al pravilelor bisericeşti;
Bucură-te, dascăl al sfintelor învăţături;
Bucură-te, apărător al poporului asuprit;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 7-lea

Dascăl te-a numit pe tine poporul cel binecredincios, Sfinte Părinte, că întru toate ai fost pildă, învăţând cu fapta şi cu cuvântul cele plăcute lui Dumnezeu, Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Mare apărător al dreptei credinţe şi al poporului asuprit te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Grigorie, încât ritorii mult grăitori nu pot să spună mulţimea învăţăturilor şi faptelor săvârşite de tine în misiunea de Arhipăstor încredinţată ţie de la Dumnezeu. De aceea, minunându-ne de darurile pe care El le-a sădit în fiinţa ta, te lăudăm zicând:
Bucură-te, cel ce ai întărit Mitropolia Ungrovlahiei;
Bucură-te, rază care ai risipit întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, izvor sfinţit din care se adapă turma cea cuvântătoare;
Bucură-te, păstorul cel bun, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru oi;
Bucură-te, îndelung-pătimitorule pentru adevăr;
Bucură-te, părinte fără de răutate şi chivernisitor al virtuţilor;
Bucură-te, mărturisitor al Ortodoxiei şi chip al blândeţilor;
Bucură-te, inimă mistuită de dumnezeiescul dor;
Bucură-te, floare înmiresmată a grădinii româneşti;
Bucură-te, surpătorul simoniei şi risipitorul întunericului;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cler şi popor;
Bucură-te, văzătorul dumnezeieştilor vedenii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 8-lea

Credinţa cea dreaptă păzind, calea săvârşind, încărcat de fapte bune, când Preamilostivul Dumnezeu a voit, te-a chemat la Sine, Părinte Ierarhe Preaînţelepte, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, aşezându-te în ceata Sfinţilor Ierarhi, unde te îndulceşti de bunătăţile cele cereşti, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pe Dumnezeu a-L vedea „faţă către faţă” nu este cu putinţă decât în Împărăţia cea veşnică şi este dat doar celor care au împlinit asemănarea cu El. Acest dar ţi s-a dat ţie, Sfinte Ierarhe Grigorie, de la Hristos, pe Care L-ai slujit cu credinţă în viaţa pământească. De aceea, minunându-ne de încununarea ta în ceruri şi de darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, îţi cântăm:
Bucură-te, că sufletul tău a fost primit de Hristos;
Bucură-te, că Arhiereul cel veşnic S-a recunoscut în chipul tău şi în lucrarea ta;
Bucură-te, că vezi pururea faţa lui Hristos pe Care L-ai iubit;
Bucură-te, că de la Dumnezeu daruri alese ai primit;
Bucură-te, că te-ai întâlnit în ceruri cu toţi Sfinţii Români;
Bucură-te, că te desfătezi împreună cu toţi Sfinţii Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, podoabă scumpă poporului celui binecredincios;
Bucură-te, bună mireasmă celor cinstitori de sfinţi;
Bucură-te, izvor de har şi binecuvântare pentru creştini;
Bucură-te, liman duhovnicesc pe care se odihnesc credincioşii;
Bucură-te, lauda monahilor înţelepţi şi bucuria cărturarilor;
Bucură-te, rază de lumină pentru tinerii teologi;
Bucură-te, icoană ierarhilor şi călăuză preoţilor;
Bucură-te, cărbune aprins din focul Sfântului Duh;
Bucură-te, candelă nestinsă în Mănăstirea Căldăruşanilor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 10-lea

Tot darul cel dumnezeiesc ai primit de la Dumnezeu în ceruri pentru împlinirea misiunii tale pe pământ. Căci ai fost pentru păstoriţii tăi acelaşi pentru toţi şi diferit pentru fiecare, iar Păstorul cel veşnic, Hristos, S-a recunoscut întru tine şi în faptele tale săvârşite în Biserica Sa, unde ai cântat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Niciodată nu se va uita lucrarea ta lăsată moştenire Bisericii noastre dreptmăritoare, Sfinte Părinte. Faptele tale de înnoire a Bisericii, scrierile filocalice, tălmăcirile operelor părinteşti, tipărirea vieţilor sfinţilor vor rămâne pururea dar nepreţuit pentru călăuzirea credincioşilor pe calea mântuirii. Mulţumind lui Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinţii Săi, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, tezaur duhovnicesc lăsat Bisericii noastre dreptmăritoare;
Bucură-te, ctitor de cultură românească şi universală;
Bucură-te, tălmaci iscusit al scrierilor părinteşti;
Bucură-te, ziditor de biserici şi mănăstiri;
Bucură-te, vistierie nesecată a Bisericii;
Bucură-te, sprijinul orfanilor şi al văduvelor;
Bucură-te, tămăduitorul bolilor nevindecate;
Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, luminătorul învăţăceilor şi ajutorul nepricepuţilor;
Bucură-te, dătător de ştiinţă şi putere;
Bucură-te, ştiutorul tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, trandafir al Bisericii româneşti înflorit pentru veşnicie;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 11-lea

Bucură-te, Ierarhe prealăudate, care te-ai învrednicit să stai înaintea lui Dumnezeu cel în Treime preacinstit. Roagă-te pentru cei ce cinstesc pe pământ numele tău de vrednică pomenire, ca să ieşim din iureşul ispitelor şi al necazurilor şi să putem cânta, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cuvintele noastre nu pot cuprinde mulţimea faptelor tale minunate pe care le-ai făcut şi le faci când chemăm numele tău, Ierarhe preamilostive. Apără şi păzeşte Biserica noastră şi risipeşte norii eresurilor şi ai primejdiilor ce se oştesc asupra ei, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte, cinstit în tot pământul românesc;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte izvorăsc tămăduiri;
Bucură-te, că prin tine primim de la Dumnezeu mare milă;
Bucură-te, surpătorul eresurilor din Biserica Ortodoxă;
Bucură-te, cel ce întăreşti credinţa dreptmăritoare;
Bucură-te, odor nepreţuit al culturii româneşti;
Bucură-te, rouă binefăcătoare în seceta ispitelor;
Bucură-te, aducător de roadă şi belşug;
Bucură-te, ajutorul celor lipsiţi şi bogăţia săracilor;
Bucură-te, tămâie bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, balsam care împrăştie toată durerea;
Bucură-te, pavăza celor din primejdii şi din necazuri;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 12-lea

Dăruieşte şi nouă, Sfinte Grigorie, din darurile pe care ţi le-a dat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmaşilor şi să risipim norii cei întunecaţi ai păcatelor pentru a merge pe calea adevărului şi a dreptăţii, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudăm nevoinţele tale, fericite Grigorie, Ierarhe al lui Hristos, cinstim lucrarea ta cărturărească, cântăm râvna ta pentru înnoirea Bisericii şi, privind toate faptele vieţii tale pe care le-ai împlinit pe pământ, te rugăm să mijloceşti pentru mântuirea sufletelor noastre şi Împărăţiei cerurilor să ne facem părtaşi, ca să te lăudăm aşa:
Bucură-te, ocrotitor al Bisericii strămoşeşti;
Bucură-te, păzitor al credincioşilor evlavioşi;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru poporul românesc;
Bucură-te, pacea sihaştrilor şi bucuria monahilor;
Bucură-te, uşurinţă în marile necazuri ce ne împresoară;
Bucură-te, biruinţă şi ajutor în lupta cu ispitele;
Bucură-te, podoabă şi model al fecioriei;
Bucură-te, scut şi sabie ce curmă nedreptatea;
Bucură-te, solia demnităţii şi a adevărului;
Bucură-te, străjer neadormit al Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, călăuză credincioşilor către Hristos;
Bucură-te, mijlocitor pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, Ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 13-lea

O, întru tot lăudate şi preacinstite Părinte Grigorie, podoaba arhiereilor şi coroana preasfinţită a Ţării Româneşti, cel ce prin belşugul înţelepciunii şi al cunoaşterii ne-ai luminat pe toţi cu scrierile Sfinţilor Părinţi pe care le-ai tălmăcit în limba turmei tale, tinde şi acum mâna ta cea sfântă şi ne binecuvântează pe toţi: pe cei bolnavi îi tămăduieşte, pe cei îndureraţi îi mângâie, pe cei bătrâni îi sprijineşte, pe cei tineri înţelepţeşte-i şi tuturor fii mijlocitor înaintea lui Hristos Dumnezeu, ca împreună să cântăm, în Împărăţia cea neînserată: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1: Din tinereţe ai fost ales să urmezi Domnului…, Condacul 1: Purtătorului de Dumnezeu Grigorie, ierarhul lui Hristos…,

Icosul 1

Condacul 1

şi se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare – 12 iunie

iunie 17, 2015iunie 17, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Cuvios Onufrie cel Mare, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmosul: Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul, pe care l-a slobozit din robia Egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lepădând slava cea nestatornică a lumii şi cu totul sălăşluind întru tine pe Hristos, mărite, după vrednicie ai dobândit bucuria Lui, pururea pomenite Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetând în Legea lui Hristos, mărite, prin virtuţi te-ai arătat pom al vieţii plin de rod, punând înainte prin isprăvile tale harul tămăduirilor celor dumnezeieşti.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Casă a înţelepciunii ai fost cunoscută, Preacurată, căci din curate sângiurile tale luând Dumnezeu Trup şi răbdând Cruce, ne-a împărtăşit pe noi cu nepătimirea.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Te-ai plecat jugului lui Hristos, Sfinte Onufrie, dorind să vorbeşti cu El în pustiuri neumblate şi să te îndulceşti de frumuseţea cea dumnezeiască a slavei Lui.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te pe sine cu lumina cunoştinţei, după ce ai risipit norul patimilor în lespezile inimii tale, ai primit legea nepătimirii, părinte.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu picătura rugăciunii tale prin milostivire, stinge văpaia sufletului meu, Născătoare de Dumnezeu Pururea Fecioară, adăpându-mă cu izvorul milostivirii.

Irmosul: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tot timpul fiind întărit de Hristos, ai risipit întreitele valuri ale demonilor ca o spumă, Părinte Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un nebiruit răbdând cu tărie în călduri şi în geruri, ai stricat luptele demonilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Răutatea sufletului meu depărtând-o cu strălucirea Fiului tău, Născătoare de Dumnezeu, împreunează-mă pe mine cu mântuirea.

Cântarea a 5-a

Irmosul: Dătătorule de lumină şi Făcătorul veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul jertfindu-ţi gândul Celui Ce pentru noi a suferit moartea pe cruce, după vrednicie te-ai făcut părtaş şi împreună-moştenitor slavei Lui.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te pe sine locaş cu totul luminos de virtuţi, cuvioase, lămurit străluceşti cu razele luminoase ale dumnezeieştilor minuni, Preafericite Onufrie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu, Preacurată, Ceea ce ai născut pe Dătătorul de bine Hristos, tămăduieşte-mă, Fecioară, cu milostivirea ta pe mine, care sunt cutremurat acum de întreitele şi viclenele valuri ale patimilor.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndreptându-te cu vânturile Duhului, ai ajuns la limanul cel lin, lepădând greutatea trupului prin înfrânare, Cuvioase Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiască însuflare îndumnezeindu-te, te-ai făcut înger pământesc, căci ai râvnit vieţuirii lui Ioan şi a lui Ilie, Preafericite Onufrie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut Bucuria, dă-mi dezlegare de păcate mie celui ce sunt chinuit de patimi şi mă împiedic în greşeli, Preacurată.

Irmosul: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus…

Stea luminoasă te-ai arătat călugărilor, precum raza noaptea luminează marginilor, aşa părinte, ai strălucit întru pustnicie ca soarele. Pentru aceasta, Sfinte Onufrie, nu înceta să te rogi pentru noi toţi.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Credinţa lui Hristos…

Lumină înţelegătoare şi cerească înlăuntrul în inima ta primind, vas prealuminat te-ai arătat nestricatei Treimi şi har de tămăduiri ai primit, strigând: Aliluia.

Cântarea a 7-a

Irmosul: Chipul cel de aur în câmpul Deiera fiind cinstit, cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se au cântat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ogorându-ţi sufletul cu plugul rugăciunii, Sfinte Părinte Onufrie şi semănând înfrânarea, ai secerat spicul curăţiei, în care petrecând, fericite, împreună cu îngerii strigai: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Depărtatu-te-ai pe sine, Cuvioase Părinte Onufrie, de hrana cea lumească şi vieţuind în pustietăţi, ai primit pâine cerească, căci aveai pe Hristos, Dătător de pâine, Căruia cu veselie strigai: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Taina cea dumnezeiască a naşterii tale, Preacurată, minunează şi pe oameni şi pe îngeri; căci tu Singură, Preacurată, ai născut fără sămânţă pe Cuvântul, Care S-a făcut trup pentru milostivire, prin Carele mântuindu-ne strigăm: Binecuvântată eşti Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lumina Duhului lămurit luminându-ţi gândul, ca un luminător, Preafericite Onufrie, străluceşti razele privirilor şi luminile tămăduirilor, pentru cei ce preaînalţă pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiască putere cunoscându-te pururea puternic, cuvioase, surpând semeţia demonilor, lămurit ai supus firea dobitoacelor celor necuvântătoare, strigând: pe Tine, Hristoase, Te preaînălţăm în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca un nor luminos, porţi în braţele tale Maică pe Soarele Hristos, Cel mai presus de dumnezei, prin Care luminând întunericul patimilor sufletului meu, fă-mă să strălucesc cu lumina nepătimirii, Născătoare de Dumnezeu.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul dragostei lui Dumnezeu ai ars desfătările trupului şi împodobindu-ţi sufletul, ca o stea ai strălucit în pustiu, lămurit luminând toată lumea cu razele vieţii tale şi cu lumina tămăduirilor, părinte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul fiind unit cu Dumnezeu prin dragoste, te-ai făcut părtaş împărăţiei Lui şi ai primit desfătarea şi pârâul vieţii şi ceata celor ce prăznuiesc şi bucuria cea neîmbătrânitoare, de trei ori fericite Părinte Onufrie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Onufrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu ostenelile sihăstriei şi prin sudoarea trudelor tale având pe Dumnezeu bineîmblânzit, îm blânzeşte-ni-L acum pentru noi toţi, care te tăudăm, izbăvindu-ne de primejdii şi de patimi şi de nevoi, înţelepte Părinte Onufrie, pururea pomenite.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Avându-te pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe o Singură Părtinire şi Putere şi Zid şi Turn întărit, biruiesc năvălirile vrăjmaşilor şi înecările patimilor. Căci mi-am pus nădejdile totdeauna în tine, Care Singură mă izbăveşti pe mine de stricăciune.

Irmosul: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Depărtatu-te-ai, cuvioase şi în pustiuri lămurit ai petrecut pururea, aşteptând pe Domnul să te mântuiască de rele. Pentru aceea bineplăcând Stăpânului, preafericite, ai primit împărăţia cerului cea neîmbătrânitoare, în care acum petrecând, adu-ţi aminte de cei ce te cinstesc pe tine.

Iar de va fi Post:

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Povăţuieşte-ne la calea pocăinţei pe noi cei ce ne abatem pururea la calea răutăţilor şi mâniem pe Preabunul Dumnezeu, Ceea ce eşti Neispitită de nuntă, Binecuvântată Marie, Scăparea oamenilor celor deznădăjduiţi, Locaşul lui Dumnezeu.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Văzându-Te, Hristoase, Maica Ta cea Preacurată, mort pe Cruce întins, striga: Fiul meu, Cel Ce eşti împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, ce este această de negrăit a Ta rânduială, prin care ai mântuit înţeleaptă zidire a mâinilor Tale celor Preacurate.

Sursa: http://acvila30.ro/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-cuvios-onufrie-cel-mare-12-iunie/

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Petru Athonitul – 12 iunie

iunie 16, 2015iunie 16, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Troparul Sfântului Cuvios Petru Atonitul, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmosul: Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul, pe care l-a slobozit din robia Egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Alt nou Petru Biserica astăzi ne pune nouă înainte, strălucind cugetele noastre cu dumnezeiască pomenirea ta, părinte preafericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De stricăciunea patimilor curăţindu-ţi ochii minţii, cuvioase, lămurit ai văzut neasemănata frumuseţe a împăratului Hristos, Cel Ce te-a mărit pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucind întru tine, preafericite, neînserarea Dumnezeirii celei în Trei Sori, te-a făcut lumină şi încăpere curată a dumnezeiştilor daruri, părinte de Dumnezeu înţelepţite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce pentru noi din tine, Fecioară, S-a îmbrăcat cu o menirea prin covârşirea bunătăţii, a preaslăvit cetele cuvioşilor, cele ce L-au iubit pe EL.

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorându-ţi pe pământ mădularele, cuvioase, prin îndumnezeitele cugetări ţi-ai învieţuit sufletul tău şi ai câştigat viaţa veşnică şi strălucirea.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca cel ce bine ai vieţuit, te-ai împreunat, preafericite, cu cetele cele de sus petrecând în linişte şi în dumnezeiasca frumuseţe strălucind.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În munţi, înţelepte, ascunzân du-te, te-ai depărtat de adunarea cu oamenii şi toată mintea ţi-ai întraripat spre cereştile frumuseţi, veselindu-te.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoscându-te pe tine, Fecioară, Palat vesel al Fiinţei Celei de negrăit, după datorie te mărim, cei ce ne-am mântuit prin naşterea ta, Preacurată.

Irmosul: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În munţi şi în peşteri, înţelepte, petrecând şi dumnezeieşti suişuri în inimă punând, toate izbucnirile patimilor le-ai uscat cu dumnezeiescul har.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De arcurile demonilor şi de săgeţi şi de curse cu desăvârşire ai scăpat, fiind acoperit cu pavăza credinţei, cuvioase şi cu frica Domnului fiind păzit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzând zdrobit sub picioarele tale pe vicleanul şi vrednicul de râs balaur, pe cel ce cu cruzime se îngâmfa, Părinte Petre, Preafericite, slavă Domnului înălţăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născându-Se Domnul dintru tine, Doamnă cu totul fără prihană, a mântuit lumea de stăpania vrăjmaşului şi a mărit pe toţi cuvioşii, ca pe cei ce L-au iubit pe El.

Cântarea a 5-a

Irmosul: Dătătorule de lumină şi Făcătorul veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suindu-te în muntele cinstitelor porunci ca Moise, cuvioase, lămurit ai văzut pe Dumnezeu, pe cât ţi-a fost în putinţă şi luminându-ţi-se toate simţirile sufletului, te-ai mărit foarte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfrumuseţându-te pururea, înţelepte, prin dumnezeieştile plecări, de toată patima ai rămas neîmpărtăşit, părinte şi prin cuvioşie te-ai îmbrăcat cu nepătimirea ca şi cu o porfiră.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ascunse fiind moaştele tale, înţelepte, mai mulţi ani, s-au arătat spre luminarea noastră, izvorându-ne râuri de vindecări şi mirurile harului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, Frumuseţea lui Iacov, cu preasfinţite glasuri te cântăm, căci ai născut în lume trupeşte Lumina cea din Lumină, Care luminează adunarea cuvioşilor.

Cântarea a 6-a

Irmos: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întărit fiind cu puterea Duhului, toată puterea vrăjmaşului o ai smerit şi biruitor fâcându-te, la Hristos purtător de cunună ai alergat.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Următor ai fost, cuvioase, verhovnicului Petru, pietrei credinţei, al cărui şi nume ai purtat şi cu credinţa îmbelşugat te-ai îmbogăţit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu dumnezeiască nevoinţă te-ai nevoit, părinte şi credinţa cu cuvioşie ai păzit. Şi dar ţi se păstrează ţie cununa bunei lucrări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dumnezeu în pântecele tău S-a sălăşluit şi toată fiinţa omenească o a îndumnezeit şi mulţimea cuvioşilor cu sfinţenie la Sine o a tras, Preacurată.

Irmosul: De adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând cele de sus…

Depărtându-te pe sine de însoţirea cu oamenii, ai locuit în crăpăturile pietrelor şi în peşteri, pentru dorul cel după Dumnezeu şi pentru dragostea Domnului tău, Părinte Petre, de la Care ai câştigat cunună. Roagă-te neîncetat să ne mântuim noi.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Credinţa lui Hristos…

Lumină înţelegătoare şi cerească înlăuntrul în inima ta primind, vas prealuminat te-ai arătat nestricatei Treimi şi har de tămăduiri ai primit, strigând: Aliluia.

Cântarea a 7-a

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cuget întărit ridicând pe umeri crucea, părinte, ai urmat Celui Răstignit, ca un monah preasfinţit, arzând patimile ca pe o materie şi strigând, preafericite: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiescul Cuvânt te-a descoperit pe tine, cel ce erai de mulţi ani ascuns ca pe o tainică comoară, Petre, Cuvioase, spre luminată primire de către toţi cei ce au în ascuns întinăciuni de păcate, cuvioase şi care învederat s-au îmbogăţit câştigându-te pe tine mijlocitor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin unirea cu Hristos te-ai arătat tămâie bine-mirositoare a bunătăţilor. Şi din cinstitele tale moaşte izvorăşti mir cu preabun miros, mişcând spre minune pe cei ce le văd, părinte cuvioase, căci în trup ai vieţuit viaţă îngerească.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preafrumosul Cuvânt, aflându-te pe tine Frumoasă şi Bună între femei, Preasfântă, S-a sălăşluit în Preasfânt pântecele tău, sfinţind pe toate cetele cuvioşilor, care strigă: Binecuvântată eşti Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 8-a

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De fericirea cea dumnezeiască te-ai învrednicit cu adevărat, Petre de Dumnezeu cugetătorule, sărăcind de bunăvoie şi petrecând cu tânguire, înţelepte şi blând făcându-te, moşteneşti pământul celor blânzi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Privighetor cuget având, ai adormit năvălirile patimilor şi dormitând acum somnul cel datornic împreună cu toţi drepţii, preafericite, te-ai arătat neadormit mijlocitor pentru cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luptându-te cu gerul şi cu arsura, înţelepte, lămurit ai pierdut îngheţul demonilor cu căldura Duhului şi patimile trupeşti le-ai omorât, strălucind cu lumina nepătimirii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În muntele Atosului locuind, Petre de Dumnezeu cugetătorule, precum oarecând în muntele Carmelului Ilie Tezviteanul în linişte pe Dumnezeu căutându-L, vrednicule de laudă, te-ai învrednicit şi de vederea Lui pe cât a fost cu putinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Având cuget trândav şi suflet îngreuiat de îndulcirile vieţii, la tine năzuiesc, Născătoare de Dumnezeu, Curată, strigând ţie: ridică-mă, izbăveşte-mă pe mine cel deznădăjduit şi osândit.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Dumnezeu, Carele S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală o a prefăcut, ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Carele cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude îl slăvim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos Dumnezeu îmbrăcându-te pe tine cu putere şi cu tărie, te-a împuternicit ca să biruieşti meşteşugirile demonilor, preafericite, ca cel ce L-ai iubit pe El din toată inima şi din tot sufletul. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dragoste te fericim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai în casa Domnului ca un măslin, de Dumnezeu cugetătorule, cu untdelemnul ostenelilor tale veselind feţele noastre, ale celor ce săvârşim această mărită şi dumnezeiască prăznuire a ta, frumuseţea monahilor, vârful cuvioşilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Petru, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Moaştele tale, pururea pomenite Petre, izvorăsc cu strălucire bineînmiresmând pe cei credincioşi, căci, te-ai arătat bună mireasmă simţită lui Dumnezeu şi în viaţă şi după moarte. Pentru aceasta după vrednicie te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vas sfinţit al Domnului Dumnezeului nostru, vorbitorule împreună cu mucenicii, cu apostolii, cu proorocii şi cu îngerii, roagă-te pentru toţi cei ce cu credinţă te cinstim pe pământ, ca toţi să aflăm iertare de greşeli.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fie-ţi milă, Doamne, de mine, fie-ţi milă când vei vrea să mă judeci şi să nu mă osândeşti la foc, nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine, Te roagă pe Tine Hristoase, Fecioara, care Te-a purtat în pântece, adunarea apostolilor şi a cuvioşilor.

Irmosul: Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Carele cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare în stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude îl slăvim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Prin omorârea trupului ai în gropat toată tulburarea patimilor, Sfinţite Petre şi viaţă fără de sfârşit după moarte ai luat. Pentru aceasta astăzi, Biserica lui Hristos prăznuieşte vrednică de laudă pomenirea ta, cel ce eşti podoaba cuvioşilor.

Iar de va fi Post:

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.Podobie: Mormântul Tău…

Acatistul Tuturor Sfinților Români

iunie 15, 2015iunie 21, 2020 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Alcătuit de Prea Cuviosul Ghelasie Gheorghe şi Fratele Valerian Dragoş Pâslaru de la Sfânta Mănăstire Frăsinei Tipărit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului † SERAFIM Mitropolitul Germaniei

sfintii-romani

Prăznuire în Duminica a doua după Pogorârea Sf. Duh (Rusalii)

După obişnuitul început, se zice:

139049_acatistul-tuturor-sfintilor-romani_w180

Troparul, glasul 3

Ca pe nişte sfeşnice înțelegătoare ale Soarelui Celui Neapus, în cântări vă lăudăm, că luminători sunteți nouă, celor din întunericul necunoştinței, ca prin rugăciunile voastre necontenite să se mântuiască şi sufletele noastre.

sfintii_romani_

Condacul 1

Taina moştenirii din Părinți şi neam este taina menirii ce fiecare o are în Propriul său chip, şi fericiți sunteți voi, 4 Sfinților, care cu împodobire aceasta ați împlinit şi aşa v‐ați făcut sfințenia pământului şi neamului:

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

sfinti_romani_ic_0-820x460

Icosul 1

Altarele lumii sunt locurile şi moaştele celor ce au fost cu adevărat închinătorii sfinți ai lui Dumnezeu şi aşa au rămas înrudirea cu un neam şi un pământ, într‐o unire ce nu se mai poate despărți.

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele vii de închinare;

Bucurați‐vă, Sfinților, care şi locurile ați sfințit;

Bucurați‐vă, Sfinților, care şi pe pământ locaş v‐ați făcut;

Bucurați‐vă, lauda de cinste a unei meniri;

Bucurați‐vă, lucrarea de taină a unei moşteniri;

Bucurați‐vă, talanții unui anume chip;

Bucurați‐vă, semințe pentru o anumită țarină;

Bucurați‐vă, cei aleşi cu o legătură sfântă;

Bucurați‐vă, legământ de veşnică unire;

Bucurați‐vă, unire ce nu se mai poate despărți;

Bucurați‐vă, Sfinților, în pomenirea din neam în neam;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

maxresdefault

Condacul 2

Ce minunat este să te naşti din Sfinți Părinți, să moşteneşti virtuțile lor, să viețuieşti unde au osemintele sfinte, să duci mai departe închinarea de: Aliluia!

Icosul 2

Lumea nu este împărțită de taina Părinților şi neamului şi nici de un anume pământ strămoşesc, ci de stăpânirile pătimaşe, ce distrug tocmai altarele cele sfinte.

Bucurați‐vă, Sfinților Părinți, taină dumnezeiască;

Bucurați‐vă, Părinți, naştere de Viață;

Bucurați‐vă, Părinți, arătarea Chipului lui Dumnezeu;

Bucurați‐vă, Părinți, locaş de altar;

Bucurați‐vă, Părinți, închinarea dumnezeiască;

Bucurați‐vă, aleşii pământului;

Bucurați‐vă, legământul Făgăduinței;

Bucurați‐vă, înrudirea făpturilor;

Bucurați‐vă, înrudirea şi temelia vieții;

Bucurați‐vă, înrudirea ce preface firea;

Bucurați‐vă, taina însăşi a Veşniciei;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 3

Aşa, Sfinților ai acestui neam şi pământ românesc, cu cinstirea cuvenită vă sărbătorim şi în pomenirea voastră şi noi ne oglindim, în închinarea cea mare de: Aliluia!

Icosul 3

Din vremurile cele de demult, de la primul Părinte al acestui neam, vouă, tuturor celor ce ați sfințit acest pământ, vă aducem şi noi mulțumirea cea binecuvântată.

Bucurați‐vă, Sfinților, de la începuturile acestui neam;

Bucurați‐vă, Sfinților, de pe acest pământ;

Bucurați‐vă, Sfinților, înrudiți cu plămădirea lui;

Bucurați‐vă, cei născuți pe aceste meleaguri;

Bucurați‐vă, cinstiți moşi şi strămoşi;

Bucurați‐vă, părtaşii sfintei moşteniri a locului;

Bucurați‐vă, cei înscrişi cu menirea acestuia;

Bucurați‐vă, cei ce ați luat jugul acestei țări;

Bucurați‐vă, cei ce ați luat crucea anume însemnată;

Bucurați‐vă, cei ce ați trecut pe drumurile noastre;

Bucurați‐vă, lucrătorii mântuirii neamului românesc;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 4

Pământ bun al semințelor bune fiind acest neam, a crescut pe mulți plăcuți ai lui Dumnezeu, ca să fie făclii nestinse, în cântarea de: Aliluia!

Icosul 4

Încă şi din alte părți mulți ați venit, sfinților, să vă odihniți sfintele voastre moaşte în acest pământ binecuvântat, făcându‐vă comori de mare preț.

Bucurați‐vă, Sfinților de la început de veacuri;

Bucurați‐vă, Sfinților daco‐romani;

Bucurați‐vă, Sfinților români;

Bucurați‐vă, Sfinților de prin peşteri şi sihăstrii;

Bucurați‐vă, Sfinților din sate şi cetăți;

Bucurați‐vă, Sfinților, slujitori împărăteşti;

Bucurați‐vă, Sfinților, slujitori la altare;

Bucurați‐vă, Sfinților, ostaşi şi căpetenii de oşti;

Bucurați‐vă, Sfinților din dregătorii şi cinste;

Bucurați‐vă, Sfinților în smerenie de taină;

Bucurați‐vă, Sfinților, plăcuții de inimă ai lui Dumnezeu;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 5

Cum să vă numim pe voi, o, sfinților ai acestui pământ şi neam, cum să vă aducem cinstirea noastră şi mulțumirea care vi se cuvine, decât prin cântarea de: Aliluia!

Icosul 5

Pomenirea noastră să fie fără micşorarea vreunuia; vouă, celor rămaşi în amintire, sau încă tăinuiți, ori sub negurile vremurilor, tuturor vă aducem sărbătorirea noastră.

Bucurați‐vă, cinstitorilor de Dumnezeu din vechime;

Bucurați‐vă, drepților de demult;

Bucurați‐vă, primilor propovăduitori apostoleşti;

Bucurați‐vă, primilor mucenici;

Bucurați‐vă, primilor sihaştri doritori de marea duhovnicie;

Bucurați‐vă, primilor monahi, stareți şi duhovnici iscusiți;

Bucurați‐vă, primilor arhierei şi preoți ai Bisericii;

Bucurați‐vă, ctitori de mănăstiri şi biserici;

Bucurați‐vă, apărători şi luptători cu stăpânirile vrăjmaşe;

Bucurați‐vă, domnitori încununați cu sfințenia;

Bucurați‐vă, toți sfinții înscrişi pe acest pământ;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 6

Nici unul, numiți sau tăinuiți, de la cel mai de jos până la cel mai de sus, nu sunteți în uitare, ci cu toții în cântarea de: Aliluia!

Icosul 6

Şi aşa, sărbătorirea noastră să fie deodată pentru toți, cu fiecare în parte şi a celorlalți, ca o preasfântă adunare a iubirii dumnezeieşti.

Bucurați‐vă, mucenicii din Tomis;

Bucurați‐vă, Macrobiu, Lucian şi Dasius;

Bucurați‐vă, Argeu, Narcis, Marcelin şi Filius episcopul;

Bucurați‐vă, Niceta ierarhul, Ermil şi diaconul Stratonic;

Bucurați‐vă, Bretanion, Casian şi Gherman;

Bucurați‐vă, Efrem, Montanus preotul şi soția sa Maxima;

Bucurați‐vă, Irineu, Lupus şi Silvan;

Bucurați‐vă, Chiril, Chindeas, Tasius şi Sava;

Bucurați‐vă, Dadas, Pasicrate şi Valentin din Durostorum;

Bucurați‐vă, Iulian, Nicandru, Isihie, Emilian şi Secundus;

Bucurați‐vă, Atalos, Kamasis, Filip şi Zoticos;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 7

Pomelnicul cel sfânt străluceşte încă cu cei ce ați rămas mai jertfelnici, pentru grabnicul ajutor în nevoile noastre, ale celor ce cântăm: Aliluia!

Icosul 7

Chiar veniți de peste hotare, v‐ați înrudit cu neamul de aici şi v‐ați unit cu menirea de taină de pe acest pământ.

Bucurați‐vă, Apostole Andrei şi următorilor apostoleşti;

Bucurați‐vă, Cuvioasă Paraschiva, Muceniță Filofteea şi Teodora;

Bucurați‐vă, Martirilor din Ardeal, Visarion, Sofronie şi Oprea;

Bucurați‐vă, Arhiereilor Iorest şi Sava şi Iosif maramureşeanul;

Bucurați‐vă, Ioan de la Suceava şi neînfricaților Brâncoveni;

Bucurați‐vă, domnitorilor Matei Basarab şi Ştefan cel Mare;

Bucurați‐vă, Dimitrie cel Nou şi Nicodim cel Blând;

Bucurați‐vă, Ioan de la Prislop, Paisie şi Ioan de la Neamț;

Bucurați‐vă, Antonie de la Iezer, Neofit din Stânişoara şi Daniil Sihastrul;

Bucurați‐vă, Arhiereilor Leontie, Nifon, Calinic, Ghelasie şi Antim Ivireanul;

Bucurați‐vă, toți cei ştiuți şi neştiuți;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 8

Cinstirea noastră adusă vouă, Sfinților plăcuți ai lui Dumnezeu, să nu fie umbrită de rugămințile noastre, ale celor aflați în necazuri şi nevoi, şi aşa împreună să cântăm: Aliluia!

Icosul 8

O, voi, Sfinților iubitori de Dumnezeu, ați rămas înscrişi în acest neam şi pământ şi aşa ați unit pământul cu cerul, plinind marea taină a Întrupării lui Hristos.

Bucurați‐vă, împlinirea tainei celei dumnezeieşti;

Bucurați‐vă, stâlpii ce sprijină cerul;

Bucurați‐vă, mărgăritarele din țarină;

Bucurați‐vă, comorile cele nestricate;

Bucurați‐vă, izvoarele de apă vie;

Bucurați‐vă, hrana Cuvântului dumnezeiesc;

Bucurați‐vă, băutura Preasfântului Duh;

Bucurați‐vă, grăirea cea binecuvântată;

Bucurați‐vă, sfatul de mare înțelepciune;

Bucurați‐vă, povățuirea iscusită;

Bucurați‐vă, alegerea doar a celor bune;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 9

Ştiindu‐vă pe voi temelia de piatră a acestui neam, şi noi, deşi nevrednici, moştenitorii tainelor voastre suntem, prin care cântăm: Aliluia!

Icosul 9

Este mare bucuria noastră, avându‐ vă pe voi apărători şi ajutători în toate nevoile, că necontenit la Hristos mijlociți şi mântuirea noastră.

Bucurați‐vă, cei binecuvântați de Dumnezeu;

Bucurați‐vă, aleşii dintre fiii oamenilor;

Bucurați‐vă, cei mai curați cu sufletul;

Bucurați‐vă, cei mai curățiți cu trupul;

Bucurați‐vă, cei mai înțelegători cu mintea;

Bucurați‐vă, cei mai simțitori cu inima;

Bucurați‐vă, cei mai înțelepți cu duhul;

Bucurați‐vă, cei mai plini de cuvântul Evangheliei;

Bucurați‐vă, cei mai râvnitori de cele bune;

Bucurați‐vă, cei mai lucrători ai duhovniciei;

Bucurați‐vă, cei mai iubitori de Dumnezeu;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 10

Prin icoanele voastre cele sfinte şi noi ne descoperim propriul chip, şi ne oglindim atât virtuțile, cât şi slăbiciunile, şi aşa cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Fericiți sunteți cu adevărat că vă avem rugători către Dumnezeu şi grabnici miluitori în toate nevoile şi necazurile, ce adesea ne copleşesc.

Bucurați‐vă, sfinților, întăritori în credință;

Bucurați‐vă, povățuitori în toate căile vieții;

Bucurați‐vă, părinți cu brațe preaiubitoare;

Bucurați‐vă, mucenicie cu mărturisire neînfricată;

Bucurați‐vă, cuvioşie de îngeri trupeşti;

Bucurați‐vă, smerenie ascultătoare;

Bucurați‐vă, smerenie iubitoare;

Bucurați‐vă, luarea greutăților peste fire;

Bucurați‐vă, ducerea poverilor celor slabi;

Bucurați‐vă, tămăduirea de boli şi neputințe;

Bucurați‐vă, îmblânzirea tuturor răutăților;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 11

Pomenirea voastră, sărbătorile praznicelor cuvenite, locurile unde v‐ați nevoit şi ați lucrat, unde acum vă odihniți sfintele moaşte, toate sunt şi cântarea noastră de: Aliluia!

Icosul 11

Comori de mare preț ne sunteți, moşteniri preasfinte din neam în neam, frumuseți de mare podoabă ale Bisericii noastre româneşti.

Bucurați‐vă, comorile pământului românesc;

Bucurați‐vă, luceferi ai luminii lui Hristos;

Bucurați‐vă, pomi cu roadele vieții nemuritoare;

Bucurați‐vă, râuri cu ape tămăduitoare;

Bucurați‐vă, uşile pământului spre cer;

Bucurați‐vă, porțile cerului spre pământ;

Bucurați‐vă, altarele pe care a coborât Dumnezeu;

Bucurați‐vă, altarele pe care mereu coboară Hristos;

Bucurați‐vă, rugăciuni neîncetate;

Bucurați‐vă, mijlociri nenumărate;

Bucurați‐vă, sfinții noştri cei mai de aproape;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 12

Biserică luptătoare ați rămas şi Biserică biruitoare în cer v‐ați făcut, iar prin voi şi noi, fiii de jos, ne naştem, creştem şi ne împlinim, în cântarea de: Aliluia!

Icosul 12

Aşa, nădejdea mântuirii noastre ne‐o păstrăm şi prin voi credința ne‐o întărim şi cu îndrăznire spre Hristos alergăm, unde sunteți acum adunați cu toții.

Bucurați‐vă, sfinților noştri de neam şi rudenie;

Bucurați‐vă, moşilor şi strămoşilor sfinți;

Bucurați‐vă, pomenirea mărturiilor străbune;

Bucurați‐vă, chipuri neşterse de vremi;

Bucurați‐vă, nume păstrate cu grijă;

Bucurați‐vă, icoane de pururea închinare;

Bucurați‐vă, sfinte moaşte, altare vii;

Bucurați‐vă, morminte, biserici de suflet;

Bucurați‐vă, morminte, inimi ce bat în odihnă;

Bucurați‐vă, întipărirea veşniciei în pământ;

Bucurați‐vă, nemurirea din neam în neam;

Bucurați‐vă, Sfinților, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!

Condacul 13

Sfinților toți, de neam şi pământ românesc, pomenirea voastră ne este sărbătoare şi bucurie, dar şi rugăminți pentru țara aceasta şi pentru noi, cei în nevoi, ca să cântăm cu glas mare: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1

Acatistul Pocăinţei – Ieromonah Ghelasie Gheorghe

iunie 14, 2015iunie 15, 2015 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

Condacul 1

DOAMNE, am căzut din IUBIREA Ta şi în patimile mele m-am afundat, în întunericul cel dinafară, unde de Tine stau despărţit; dar DOAMNE, nu pot fi fără Tine, nu pot să Te uit, încât strig din stricăciunea mea:
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă închin.

Icosul 1

Doamne, eu Făptura ta, sunt PURTĂTORUL CHIPULUI Tău, şi Viaţa mea este să Oglindesc acest CHIP DUMNEZEIESC prin CHIPUL meu, să-L Cresc în mine şi în ASEMĂNAREA Ta să fiu; dar în păcat am căzut, în patimile mele m-am îngropat şi am întunecat CHIPUL Tău.

Doamne, iartă-mă, că din CHIPUL Tău am căzut;
Doamne, iartă-mă, că de CHIPUL Tău m-am „golit“;
Doamne, iartă-mă, că am păcătuit;
Doamne, iartă-mă, că nu pot sta de Tine despărţit;
Doamne, iartă-mă, că orb de stricăciune, nu Te mai VĂD;
Doamne, iartă-mă, am să strig în Veşnicie, iartă-mă;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 2-lea

Nu există „ştergerea păcatului“, că de nimic nu poate fi şters, că este „uciderea CHIPULUI DUMNEZEIESC“, şi Tu doar, DOAMNE, poţi TRECE peste el cu „IERTAREA“ Ta şi eu doar cu „ÎNCHINAREA“ mea, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 2-lea:

Eu în „Veşnicie voi fi un păcătos“, dar şi Tu cu IERTAREA Ta pe Veşnicie mă vei ÎMBRĂCA, şi doar ÎNCHINAREA mea va fi OCHIUL meu, prin care am să Te VĂD şi am să Te IUBESC.

Doamne, iartă-mă, că „prăpastia“ păcatului am deschis;
Doamne, iartă-mă, că „LUMINA“ am stins;
Doamne, iartă-mă, că am „stricat“ NESTRICĂCIUNEA Ta;
Doamne, iartă-mă, că ce ai Zidit Tu eu am ucis;
Doamne, iartă-mă, că „umbra morţii“ am născut;
Doamne, iartă-mă, că în locul IUBIRII, „foc de iad“ am aprins;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 3-lea

ÎMPLINIREA Vieţii este ca şi eu să-Ţi RĂSPUND în ASEMĂNAREA CHIPULUI Tău DUMNEZEIESC, dar eu „gol de CHIP“, pe toate „fără de chip le săvârşesc“ şi în stricăciune mă afund, dar nu „deznădăjduiesc“, ci „STRIG de sparg Pământul şi Cerul şi cele de dedesubt“: IARTĂ-mă, ALILUIA!

Icosul al 3-lea

Stă atârnată „BALANŢA Veşniciei“, într-o parte este „păcatul meu“ cu vremelnicia şi stricăciunea şi în cealaltă IERTAREA Ta şi ÎNCHINAREA mea, şi în „cumpănă“ se dau.

Doamne, iartă-mă, că mereu păcătuiesc;
Doamne, iartă-mă, că mereu cad în amăgirea mea;
Doamne, iartă-mă, că totuşi la Tine alerg;
Doamne, iartă-mă, că spre Tine totuşi „îndrăznesc“;
Doamne, iartă-mă, că doar ÎNCHINAREA mi-a mai rămas;
Doamne, iartă-mă, că doar „STRIGAREA“ o mai pot face;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 4-lea

DOAMNE, să nu ajung în „iadul în care nu voi putea să mă ÎNCHIN“, în iadul în care „nu voi mai putea STRIGA IERTAREA Ta“, ci în „iadul IERTĂRII“, spre Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 4-lea

Negrăit este CHIPUL IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, care de nimic nu se poate şterge, care şi mai mult, are Taina IERTĂRII şi ÎNCHINĂRII, prin care iarăşi, DOAMNE, ne putem „ÎNTÂLNI“.

Doamne, iartă-mă, că nu „deznădăjduiesc“;
Doamne, iartă-mă, că peste păcatul meu, încă mai „îndrăznesc“;
Doamne, iartă-mă, că IUBIREA Ta o pun ÎNAINTE;
Doamne, iartă-mă, că de ÎNCHINAREA mea mă „agăţ“;
Doamne, iartă-mă, că mă „răscol în propriul meu iad“;
Doamne, iartă-mă, „strig de mă sparg pe mine însumi“;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 5-lea

Îngerul căzut, diavolul, nu se mai poate „ÎNCHINA“ şi în „propriul întuneric veşnic aşa va sta“, dar OMUL are tocmai „Veşnica ÎNCHINARE, chiar în veşnica vină“, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 5-lea

Cutremurătoare este „strigarea de iad a păcatului“ şi „mistuitoarea Strigare a ÎNCHINĂRII“, şi amândouă „BALANŢA Veşniciei“ o mişcă.

Doamne, iartă-mă, voi striga fără încetare;
Doamne, iartă-mă, că peste păcatul meu eu tot Ţie mă ÎNCHIN;
Doamne, iartă-mă, strig din suferinţa mea;
Doamne, iartă-mă, singurul meu „CUVÂNT Preasfânt“;
Doamne, iartă-mă, singurul meu „CHIP de LUMINĂ“;
Doamne, iartă-mă, ICOANA ultimei scăpări;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 6-lea

Păcatul nu poate „ucide“ Veşnicia IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, ci la „hotarul IERTĂRII“ se opreşte şi „goliciunea“ de „FOCUL ÎNCHINĂRII“ se acoperă, în Cântarea de: ALILUIA!

Icosul al 6-lea

„Păcatul oprit în Veşnicie“ de Sfinţi şi de cei IERTAŢI are şi el o Taină, că se face „ne-păcătuire Veşnică“, „hotar de netrecut, fără a doua păcătuire“, INTRAREA în „Nesfârşita IUBIRE ce nu se mai uită înapoi“.

Doamne, iartă-mă, că şi eu în IERTAREA Ta Nădăjduiesc;
Doamne, iartă-mă, că în IERTAREA Ta CRED;
Doamne, iartă-mă şi mă ajută „să opresc şi eu păcatul din mine“;
Doamne, iartă-mă, că spre Veşnicia IUBIRII totuşi alerg;
Doamne, iartă-mă, strig din „iadul păcatului meu“;
Doamne, iartă-mă, strig de nimeni nu mă poate opri;
Doamne, iartă-mă, peste păcatul meu, Ţie tot mă ÎNCHIN!

Condacul al 7-lea

DOAMNE, DOAMNE, DOAMNE, Cel ÎNTREIT NUME al IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, Cea ÎNTREITĂ IERTARE: IUBIREA de PĂRINTE, MILOSTIVIREA de DUH SFÂNT şi ÎNCHINAREA de FIU, ŢIE Îţi cântăm: ALILUIA!

(Acest condac se repetă de trei ori)

Se citesc apoi din nou Icosul 1, Condacul 1.

(text apărut în volumul Ierom. Ghelasie, „Isihasm”, ed. Platytera, Bucureşti, 2007, pp. 113-118).

Versiunea în limba germană poate fi accesată aici.

Acatistul Sfântului Luca Doctorul, Arhiepiscopul Simferopolului – 11 iunie

iunie 11, 2015mai 29, 2022 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

sfantul-luca-al-crimeei-11-iunie_ebc7515817dc6f

Troparul Sfântului Luca Doctorul, glasul al 5-lea:

Pe lauda doctorilor şi mândria Simferopolului, pe alesul ierarh al lui Hristos şi ocrotitorul Mănăstirii Dovra, pe Sfinţitul Luca Doctorul să-l lăudăm cu imnuri duhovniceşti şi cu sfinte cântări, că izvorăşte din belşug darurile vindecărilor.

871e0103184bd2f5cab8de4b9972771b

Saint Luka Voino-Iasenețki

Anul nașterii: 27 aprilie 1877, Kerci

Data morții: 11 iunie 1961, Simferopol

Locul înhumării: Svyato-Troitskiy Zhenskiy Monastyr’, Simferopol

Condacul 1

Veniţi, iubitorilor de sfinţi, cu căldură să-l lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolului şi doctorul preaales; că, în Rusia vieţuind ca un înger, numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

198123967_2202664196531883_2521230583108781971_n

Icosul 1

Înger te-ai arătat, părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiţi: că viaţă îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului şi mirenilor, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;
Bucură-te, vas al cucerniciei;
Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;
Bucură-te, că pe Hristos bărbăteşte L-ai mărturisit;
Bucură-te, că vindeci neputinţele muritorilor;
Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;
Bucură-te, că odraslele ţi le-ai luminat;
Bucură-te, laudă sfinţită a credincioşilor;
Bucură-te, podoaba cinstiţilor episcopi;
Bucură-te, carte a cereştilor obiceiuri;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

206106.p 206107.p

Condacul al 2-lea

Moaştele sfinţilor din Kiev văzând, desfătările lumeşti ai urât, şi către stadia credinţei îndreptându-te, Sfinte Luca, neabătut, cu bucurie strigai, prealăudate, cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Amândouă cunoaşterile având, pe cea lumească şi pe cea dumnezeiască, întunericul celor fără de Dumnezeu l-ai risipit, şi cu meşteşugul doctorilor îndeletnicindu-te, Sfinte Luca, cu ajutorul harului în nenumărate rânduri ai vindecat neputinţele muritorilor, drept care strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, scularea celor ce pătimesc;
Bucură-te, îmbărbătarea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, încetarea durerilor anevoie de vindecat;
Bucură-te, ridicarea oamenilor bolnavi;
Bucură-te, întărirea neclintită a celor cu frică de Dumnezeu;
Bucură-te, turn neclătinat al bine credincioşilor creştini;
Bucură-te, al doctorilor călăuzitor;
Bucură-te, cel ce înaripezi inimile celor nedreptăţiţi;
Bucură-te, cel ce rosteşti cuvintele înţelepciunii;
Bucură-te, cel ce închizi gurile celor fără de Dumnezeu;
Bucură-te, lăudător al Maicii Domnului;
Bucură-te, cel ce îi dobori pe vrăjmaşii ei;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

103599104_1867267460071560_346384045707678093_n

Condacul al 3-lea

Slava celor trecătoare şi nestatornice urând, ai îndrăgit nectarul înţelepciunii şi ca o albină iubitoare de osteneală ai cules, Sfinte Părinte Luca, mierea cunoştinţei dumnezeieşti, preacinstite, lui Hristos Domnului tău cântând: Aliluia!

103309084_1865317213599918_5897877010634050365_n

Icosul al 3-lea

Dumnezeiască râvnă câştigând în sinea-ţi, cele mai bune ai voit să cunoşti: că pe Hristos îndrăgindu-L din toată inima, Sfinte Luca de Dumnezeu cinstite, har de sus ai primit, care îi insuflă pe toţi să strige ţie:
Bucură-te, prietenul adevărului;
Bucură-te, sfeşnicul cunoştinţei dumnezeieşti;
Bucură-te, dreptarul cel întocmai al ştiinţei tămăduirii;
Bucură-te, următor al doctorilor fără de arginţi;
Bucură-te, viţă cu multă roadă a viei lui Hristos;
Bucură-te, carte cu multe foi a înţelepciunii;
Bucură-te, că străluceşti ca o nouă stea;
Bucură-te, că vas al harului eşti;
Bucură-te, îndreptător preacinstit al celor căsătoriţi;
Bucură-te, vas al uşurării celor bolnavi;
Bucură-te, întăritor al celor pe nedrept învinuiţi;
Bucură-te, cădere a potrivnicilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 4-lea

Cu dumnezeiască râvnă haina preoţiei ai îmbrăcat ca un înger, Sfinte Luca, şi în mijlocul unui neam stricat ai lucrat, de Dumnezeu înţelepţite, poruncile Domnului tău, îndemnându-i pe cei dimpreună cu tine să cânte pururea cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai glasul Domnului poruncind să ne ducem crucea cu bucurie: pentru aceasta toate necazurile, temniţele şi chinurile le-ai răbdat, Sfinte Luca, întărind turma ta, care îţi cântă ţie cu veselie:
Bucură-te, urmaş al Apostolilor;
Bucură-te, slujitor al suferinzilor;
Bucură-te, chirurg al bolilor trupului;
Bucură-te, tămăduitor al bolilor duhului;
Bucură-te, dimineaţă prealuminată a vieţii slobode;
Bucură-te, certare neînduplecată a nedumnezeirii cumplite;
Bucură-te, că fără teamă necazurile ai îndurat;
Bucură-te, că te-ai depărtat cu bună îndrăznire de răutate;
Bucură-te, podoabă a poporului Rusiei;
Bucură-te, cel ce-i baţi pe amarii demoni;
Bucură-te, cel ce îi cutremuri pe făcătorii de rele;
Bucură-te, spaima multor nelegiuiţi;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 5-lea

Nesuferind să fie scoasă icoana Născătoarei de Dumnezeu, ocară ai primit de la cei fără de Dumnezeu: că ai vrut să ai, Sfinte Luca, ajutătoare în meşteşugul tău puterea ei cea curată şi lui Hristos I-ai cântat, înţelepte, laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ierarh al Domnului te-ai arătat, cu dumnezeiască chemare, ca să paşti cetele credincioşilor, şi la tunderea în monahism numele Sfântului Apostol Luca în chip minunat ai luat, pentru care, veselindu-ne, strigăm ţie din inimă:
Bucură-te, veselia episcopilor;
Bucură-te, cinstea monahilor;
Bucură-te, pildă pentru cei feciorelnici;
Bucură-te, întărire a celor căsătoriţi;
Bucură-te, că ai îmbrăcat haina sfântă;
Bucură-te, că împotrivirile casnicilor tăi nu le-ai luat în seamă;
Bucură-te, cel ce ai săvârşit Jertfa înfricoşătoare;
Bucură-te, cel ce ai dorit Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, turn înalt al credincioşilor din Taşkent;
Bucură-te, fulger care loveşti nebunia necredincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 6-lea

Ca un leu de puternic, uneltirile necredincioşilor desăvârşit le-ai surpat, preafericite, şi în trupul tău, ca un rob al lui Dumnezeu, ai purtat rănile lui Hristos şi ai plinit lipsurile necazurilor Lui, strigând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Neabătut te-ai luptat să păzeşti Biserica nestricată de vătămarea fraţilor mincinoşi; că tu, ca un episcop al lui Hristos, schismele clericilor le-ai înlăturat. Pentru aceasta ortodocşii te cinstesc, Sfinte, strigând:
Bucură-te, limbă a adevărului;
Bucură-te, stricare a necredinţei;
Bucură-te, a clericilor fără de rânduială mustrare;
Bucură-te, îndreptător al sfinţitei preoţimi;
Bucură-te, că înlături fără cruţare necurăţia eresurilor;
Bucură-te, că grabnic ai dat în vileag schisma cea urâtă de Dumnezeu;
Bucură-te, gură a acribiei dogmelor;
Bucură-te, băutură preadulce a iconomiei;
Bucură-te, că prin tine au fost biruiţi demonii;
Bucură-te, că de tine s-au veselit îngerii;
Bucură-te, luminător al întregii Biserici;
Bucură-te, izbăvitor al Rusiei din rătăcire;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 7-lea

Singur rămânând în surghiunuri, Sfinte, înălţai lui Hristos cântare şi sămânţa vieţii, părinte, ca un înţelept plugar aruncai în suflete, iar secerând belşug de spice, strigai: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ca pe un nou ierarh şi doctor dumnezeiesc, vistierie a harului lui Hristos, mărturisitor al dogmelor şi păstor al Crimeei prealăudat, te cinstim cu toţii, Sfinte Luca, strigând întru veselie:
Bucură-te, călăuzitor al Taşkentului;
Bucură-te, hrănitor al celor flămânzi;
Bucură-te, că prin tine a primit sfinţire Siberia;
Bucură-te, că prin tine bărbaţii închişi au primit izbăvire;
Bucură-te, că prin multe locuri ale Rusiei ai pribegit;
Bucură-te, că în lanţuri, ca un răufăcător, multe ai pătimit;
Bucură-te, că de tine s-au înspăimântat cugetătorii de rele trimişi în taină;
Bucură-te, dumnezeiască linişte a celor osândiţi împreună cu tine;
Bucură-te, că prin tine şi-au căpătat vederea cei orbi;
Bucură-te, că prin tine au fost păziţi pruncii;
Bucură-te, lauda preoţilor cinstiţi;
Bucură-te, cutremur al celor nelegiuiţi;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 8-lea

Ca un străin între străini ai fost socotit, părinte, viaţă străină petrecând; căci, ca un venetic mutându-te dintr-o cetate a Rusiei în alta, fericite, numele cel mare al lui Hristos l-ai propovăduit cu tărie, strigând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Socotit-ai sfânta credinţă a lui Hristos, părinte, bogăţie mai presus de toate bogăţiile şi ca pe un mărgăritar ai arătat-o credincioşilor, sfinte. Pentru aceasta cu dragoste cântăm ţie cântare de mulţumire:
Bucură-te, arhiereu fără de arginţi;
Bucură-te, împreună-cetăţean al cetelor de sus;
Bucură-te, tovarăş bun în surghiunul amar;
Bucură-te, priceput doctor al bolilor de ochi;
Bucură-te, că i-ai alungat pe ispititorii cei nevăzuţi;
Bucură-te, vindecarea orbilor;
Bucură-te, că necredincioşii nu te puteau suferi;
Bucură-te, îndreptătorul preotului Martin;
Bucură-te, că ai adus la credinţă ţinuturile din miazănoapte;
Bucură-te, laudă a răbdării întru credinţă;
Bucură-te, cântare de bucurie întru necazuri;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 9-lea

Toată cetatea Turuhanskului s-a ridicat pentru tine, de Dumnezeu purtătorule, şi te-a cerut; că, aflând de mulţimea faptelor bune şi a vindecărilor săvârşite de tine, Îl slăveau pe Domnul, Cel ce te-a proslăvit pe tine, strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cuvinte ale cunoştinţei de Dumnezeu, învăţături ale bunei credinţe şi dogme ortodoxe vărsa gura ta, părinte, şi curgerea neştiinţei, Sfinte Luca, o ai oprit, luminându-i pe cei dimpreună cu tine, care strigă unele ca acestea:
Bucură-te, luminătorul celor învăţaţi;
Bucură-te, nimicitorul vrăjmaşilor întunecaţi;
Bucură-te, veselia celor ajutaţi de tine;
Bucură-te, mângâierea slujitorilor lui Hristos;
Bucură-te, pom cu roade multe şi frumoase;
Bucură-te, floarea preabineînmiresmată a sfinţilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că peste puterile vrăjmaşe călcat-ai cu îndrăzneală;
Bucură-te, că pe cugetătorii de rele în vileag i-ai dat fără teamă;
Bucură-te, semn de biruinţă al învăţăturii dumnezeieşti;
Bucură-te, că prin tine află odihnă cei suferinzi;
Bucură-te, că în surghiun cu bucurie te-ai nevoit;
Bucură-te, că ai împodobit lăcaşurile sfinte;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 10-lea

Cugetare sănătoasă având, cu bucurie ai suferit tânguirile trupului, Sfinte Ierarhe. Că în focul multor ispite ca aurul te-ai luminat, Sfinte Luca slăvite, şi cu adevărat pildă te-ai făcut nouă, celor care strigăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Îngrădit fiind cu lucrările lui Hristos cele sfinte, nebunia necredincioşilor cea de multe feluri o ai surpat, Sfinte Luca slăvite, şi pe culmile harului ai suit, minunate lucruri săvârşind pentru poporul ce-ţi cântă ţie:
Bucură-te, că ai fost legat pentru Domnul;
Bucură-te, propovăduitorule al mântuirii;
Bucură-te, că ai îmbrăcat haina celor întemniţaţi;
Bucură-te, că în cumplitele închisori ai sălăşluit;
Bucură-te, că ai risipit uneltirile zbirilor;
Bucură-te, că ai nimicit cursele demonilor;
Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai întors spre cele mai bune;
Bucură-te, că i-ai însufleţit pe cei osândiţi împreună cu tine;
Bucură-te, al rasei fierbinte apărător;
Bucură-te, al multor minuni mijlocitor;
Bucură-te, iubitor al rugăciunii către Hristos;
Bucură-te, al semnelor rele nimicitor;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 11-lea

Către cele de sus înălţându-ţi ochii, mintea şi inima, Sfinte Ierarhe, iar dimpreună cu ele şi mâinile, mila lui Hristos căutai în rătăcirile din surghiun, fericite, strigând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Foc ce a luminat cu razele sale cetatea Simferopolului şi toate ţinuturile din jur te-ai arătat la bătrâneţe, Sfinte Luca, şi ai sfinţit poporul de Dumnezeu iubitor, cel ce a rămas nestrămutat în credinţă şi aduce ţie laude ca acestea:
Bucură-te, dreptar al purtătorilor de rasă;
Bucură-te, că ai fost de un obicei cu Apostolii;
Bucură-te, părtaş al tainelor lui Hristos;
Bucură-te, că i-ai certat pe clericii nesupuşi;
Bucură-te, pildă însufleţită a cinului sfinţit;
Bucură-te, icoană preaaleasă a episcopilor binecinstitori;
Bucură-te, că de săraci ca un iubitor de oameni ţi-ai amintit;
Bucură-te, că pe credincioşi i-ai învăţat cele plăcute lui Dumnezeu;
Bucură-te, că eşti vrednic de bune laude;
Bucură-te, că mijloceşti noi semne;
Bucură-te, pildă de arhipăstor bun;
Bucură-te, păstor al poporului iubitor de Hristos;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 12-lea

Har de sus având, la bătrâneţe ai fost luat de pe pământ la cele de sus şi alergarea bine ai săvârşit-o, cu cetele puterilor înţelegătoare fiind, slăvite Luca, socotit şi dimpreună cu acestea cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Laudă cântând ţie, cu credinţă ne închinăm sfintelor tale moaşte, de Dumnezeu purtătorule, că precum un izvor de har tămăduieşti bolile celor ce cinstim vieţuirea ta, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, bărbat purtător de semne;
Bucură-te, vindecător al rănilor aducătoare de moarte;
Bucură-te, lance nefrântă a doctorilor;
Bucură-te, lăcaş preafrumos al episcopilor;
Bucură-te, sălaş neprihănit al dragostei lui Hristos;
Bucură-te, nume preadulce casnicilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai primit cununa ce nu se ofileşte;
Bucură-te, că ai gonit taberele demonilor;
Bucură-te, alungare a toată răutatea;
Bucură-te, dulce cântare a toată Rusia;
Bucură-te, mângâietor al sfintelor mănăstiri;
Bucură-te, cel ce ne întăreşti şi pe noi, sărmanii;
Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 13-lea

O, prealăudate părinte, culme a episcopilor şi rugător pentru toată lumea, nu înceta a mijloci pe lângă Hristos să ne dăruiască iertare de păcate, încât să strigăm fierbinte: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Înger te-ai arătat…, Condacul 1: Veniţi, iubitorilor de sfinţi…,

Icosul 1

Condacul 1

şi această

Rugăciune către Sfântul Luca Doctorul, Arhiepiscopul Simferopolului

Sfinte Ierarhe mărturisitor, învăţătorule al adevărului şi doctore fără de arginţi, Sfinte Luca, ţie plecăm genunchii sufletului şi ai trupului şi, căzând la cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte, pe tine te rugăm, precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoşii, cinstite părinte, şi du rugăciunea noastră la milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu toţi sfinţii. Credem că ne iubeşti cu aceeaşi dragoste cu care i-ai iubit pe fraţii tăi, când vieţuiai în această lume. Meşteşugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului suferinţele celor bolnavi le-ai vindecat, iar după cinstita ta adormire, Stăpânul tuturor a arătat moaştele tale izvor de tămăduire; că felurite neputinţe se vindecă şi putere se dăruieşte celor ce cu evlavie le sărută şi cer dumnezeiasca ta mijlocire.

Pentru aceasta cu căldură ne rugăm ţie, care ai primit harul tămăduirilor: pe fraţii noştri (N) cei bolnavi şi cumplit înviforaţi de suferinţă cercetează-i şi vindecă-i de neputinţele care îi stăpânesc. Cu totul cinstite şi Preasfinte Părinte Luca, nădejdea celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita pe fraţii noştri (N) şi dăruieşte-le vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca şi noi dimpreună cu tine să-L slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, o Dumnezeire şi o Împărăţie, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

199377699_2202740839857552_3304597870887613677_n

Acatistul Maicii Domnului Pantanassa vindecătoarea de cancer

iunie 8, 2015august 22, 2023 / multumesc2014 / Scrie un comentariu

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,

şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Condacul 1

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Icosul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:
Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre
Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit Trup
Bucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată
Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii
Bucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a Cuvântului
Bucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţii
Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţă
Bucură-te, stea strălucită de har
Bucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea Vie
Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femei
Bucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 2

Cuvântul cel Nenăscut încape într-un prunc, prin tine, Fecioară, aducând tămăduire tuturor celor care cinstesc Naşterea din tine, cea nefurată de nuntă, cântând: Aliluia!

Icosul 2

Căutând să cunoască ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara către îngerul cel vestitor: „Arată-mi cum eu, Fecioară fără pată, pot fi maică a Celui Preaînalt?”. Iar Gavriil cu frică i-a răspuns, strigând unele ca acestea:
Bucură-te, cea aleasă de Sfatul Cel Preaînalt
Bucură-te, cea repede auzitoare a celor ce se roagă ţie
Bucură-te, comoara de pace a lui Hristos
Bucură-te, nădejdea şi puterea poporului tău
Bucură-te, minunată nimicitoare a blestemului cancerului
Bucură-te, vindecătoarea neputinţelor
Bucură-te, apărătoarea lumii
Bucură-te, izbăvitoare de griji
Bucură-te, alinătoarea plânsului şi a lacrimilor
Bucură-te, care deschizi porţile mântuirii tuturor
Bucură-te, sceptru şi putere a celor ce locuiesc în Sfântul Munte
Bucură-te, toiagul călugărilor şi al laicilor
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 3

Puterea celui Preaînalt te-a umbrit, Fecioară, şi Cel Neatins S-a făcut trup, arătându-te pe tine poiană dulce a celor ce voiesc să culeagă mântuirea atunci când cântă: Aliluia!

Icosul 3

Icoana ta „Împărăteasă a toate” a fost slăvită, o, Maică a lui Dumnezeu, atunci când vindecările au prins a curge din chipul tău. Tu dai vindecare celor care cântă înaintea ei cu credinţă, înmulţind cântările astfel:
Bucură-te, Maică a Luminii Nestinse
Bucură-te, biruinţa celor care rabdă până la sfârşit
Bucură-te, doctor adevărat al celor ce bolesc şi sunt în necaz
Bucură-te, zid apărător al văduvelor şi orfanilor
Bucură-te, deschizătoare a uşilor Raiului
Bucură-te, apărătoare a celor ce trudesc şi duc sarcini grele
Bucură-te, mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilor
Bucură-te, ceea ce te rogi pentru neamul creştinesc
Bucură-te, scară cerească prin care ne ridicăm de pe pământ la Cer
Bucură-te, apă vie care speli păcatele noastre de moarte
Bucură-te, mieluşeaua care păzeşti inimile celor neprihăniţi
Bucură-te, văl apărător care adăposteşti copiii Bisericii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 4

Vrând să dea viaţă lumii, Stăpânul tuturor S-a sălăşluit în pântecele tău, fără să ştii de bărbat, arătându-te pe tine Maică a credincioşilor, învăţându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Slăvite lucruri ne-au înconjurat de la tine, o, Cetate a lui Dumnezeu, prin vindecările pe care le reverşi, şi primind izvoare răcoritoare de vindecare, îţi strigăm cu mulţumire unele ca acestea, o, Împărăteasă a toate:
Bucură-te, iarbă vindecătoare care uşurezi suferinţa
Bucură-te, răcoreală care potoleşti fierbinţeala bolii
Bucură-te, flacără care arzi blestemul cancerului
Bucură-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i mai pot ridica
Bucură-te, cea care îţi arăţi faţa ta cea preacurată celor aleşi ai tăi
Bucură-te, cea care ne scoţi din cătuşele păcatelor
Bucură-te, căci prin tine ne-a fost dată scoaterea din moarte
Bucură-te, că prin tine mulţime de credincioşi au fost mântuiţi
Bucură-te, înălţime curată, neatinsă de gândul omenesc
Bucură-te, adâncime trăită de lume
Bucură-te, cea care ai fost profeţită de Patriarhii Vechiului Testament
Bucură-te, călăuzitoarea ierarhilor care se roagă ţie
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 5

Te-ai arătat a fi, o, Fecioară, templul cel preacurat al Mântuitorului. De aceea, cădem înaintea ta, Preacurată, şi cerem să ne faci şi pe noi fii ai lui Dumnezeu, ca să strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 5

Cetele îngerilor, văzând în mâinile tale pe Cel Ce a făcut cu mâna pe om, şi cunoscându-te a fi Doamnă şi Stăpână, deşi singură te-ai numit „Roaba Domnului”, Preacurată, cu grabă slujesc ţie, una binecuvântată, cu cântări ca acestea:
Bucură-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decât oştile cereşti
Bucură-te, cea care umpli lumea cu vindecări minunate
Bucură-te, cea care auzi slava şi laudele Cerurilor
Bucură-te, cea care primeşti mulţumirile pământului
Bucură-te, cea care arzi sămânţa putreziciunii din inimile noastre
Bucură-te, zeloasă biruitoare a vicleniilor diavolului
Bucură-te, ceea ce umpli valea acestei vieţi cu lacrimi de bucurie
Bucură-te, ceea ce prefaci grijile în dulceaţă cerească
Bucură-te, miros de bună mireasmă, primit de Dumnezeu
Bucură-te, nemăsurată bucurie a păcătoşilor care se pocăiesc
Bucură-te, armura adevărului împotriva ispitelor
Bucură-te, scut de apărare împotriva duşmăniei şi a distrugerii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 6

Binevestitorii Cuvântului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mântuitorului, minunat au fost aduşi de faţă, Fecioară, când ai fost ridicată de la pământ la Cer, ca să-I poată cânta cu o inimă şi cu o gură lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Har minunat s-a arătat din icoana ta, Împărăteasă a toate, când tânărul cel întunecat de învăţături satanice a căzut ţeapăn la pământ înaintea ei şi, slobozit din legăturile întunericului, cu frică şi cu bucurie a strigat către tine acestea:
Bucură-te, îndreptătoarea vieţii păcătoase
Bucură-te, mângâierea celor chinuiţi
Bucură-te, alungătoarea hoardelor de demoni din Biserică
Bucură-te, risipitoarea norilor întunecaţi ai păcatului
Bucură-te, distrugătoarea capcanelor celor nevăzute
Bucură-te, atotputernica biruitoare a vrăjilor sataniceşti
Bucură-te, far care luminezi calea celor rătăciţi
Bucură-te, nor care aperi pe cei nevinovaţi de rele
Bucură-te, munte care ne hrăneşti pe noi cu mană cerească
Bucură-te, vale a acestei vieţi, care ne saturi cu umilinţa lui Hristos
Bucură-te, piatră scumpă a Împărăţiei Cerurilor
Bucură-te, rază a luminii celei veşnice
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 7

Voind să Te dai pe Tine Însuţi hrană celor credincioşi, Te-ai întrupat din Sfânta Fecioară, ca primind Preacuratul Tău Trup şi Sfântul Tău Sânge, să Te cunoaştem pe Tine, Dumnezeul cel Adevărat. De aceea, minunându-ne de această neatinsă înţelepciune, strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 7

Făcătorul a toate ne-a mai descoperit o taină, când împreună cu Apostolii Săi a mâncat Cina cea de Taină. Iar noi, care ne rugăm Împărătesei a toate să ne facă părtaşi Sfintelor Daruri, îi aducem cântări ca acestea:
Bucură-te, dătătoare a Pâinii Cereşti
Bucură-te, purtătoarea vieţii celei veşnice
Bucură-te, potir din care ne împărtăşim cu Hristos
Bucură-te, ceea ce te uneşti suflet şi trup cu Hristos
Bucură-te, linguriţă de aur, plină cu Tainele Cereşti
Bucură-te, chivot nepreţuit în care se află Sfintele Daruri
Bucură-te, cea care ne arăţi Sfânta Împărtăşanie
Bucură-te, masă binecuvântată, care ne dai hrana cea sfântă
Bucură-te, cea care îi aşezi de-a dreapta ta pe cei care se împărtăşesc cu cinste
Bucură-te, cea care scoţi din iad pe apărătorii Sfintei Liturghii
Bucură-te, călăuzitoarea celor morţi spre fântâna nemuririi
Bucură-te, tare adăpost de pace pentru copiii tăi
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 8

Privind la minunata Naştere a lui Hristos şi părăsind grijile cele lumeşti, să ne înălţăm inimile, căci pentru aceasta S-a întrupat Cel Preaînalt, ca să ne tragă la Sine pe cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul 8

Fiind dintotdeauna în sânul Tatălui, Cuvântul cel Necuprins S-a făcut Trup pe pământ. Dumnezeu Cel Mare a slăvit-o pe Fecioara şi a căutat spre smerenia Maicii Sale, care aude de la noi cuvinte ca acestea:
Bucură-te, chivot al necuprinsului Dumnezeu
Bucură-te, cea care arăţi lumii pe Creatorul Cel mai presus de lume
Bucură-te, cutremurătoare a puterii morţii
Bucură-te, vindecătoarea rănii lui Adam
Bucură-te, leac vindecător al rănilor sufleteşti
Bucură-te, untdelemn sfânt care ungi rănile trupeşti
Bucură-te, uşurătoarea durerilor celor care nasc
Bucură-te, cea care biruieşti iadul
Bucură-te, cea care toceşti boldul morţii
Bucură-te, nădejdea învierii de obşte
Bucură-te, cea care aduci adevărată mântuire ortodocșilor
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 9

Toată firea cea îngerească şi cea omenească s-a uimit de slăvita şi neînţeleasa Ta întrupare, Cuvântule al lui Dumnezeu. Luând aminte cu minunare la această taină a smereniei, cu frică şi cutremur, noi cei mulţumitori strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul 9

Răniţi fiind cu multe boli, am primit vindecări peste măsură de la icoana ta, o, Împărăteasă a toate şi, prin credinţă, îmbogăţindu-ne cu har, cu glas mare strigăm către tine:
Bucură-te, statornică păstrătoare a sănătății pruncilor
Bucură-te, aducătoare de sănătate celor bolnavi
Bucură-te, vindecătoarea copiilor bolnavi
Bucură-te, mama tinerilor în suferinţă
Bucură-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul bolii
Bucură-te, întărirea celor stăpâniţi de frica morţii
Bucură-te, cea care iei seama la plânsul bărbaţilor
Bucură-te, cea care asculţi suspinul nostru
Bucură-te, cea care îneci durerea pământească în bucuria cerească
Bucură-te, răbdare cerească în faţa furtunilor devastatoare
Bucură-te, cea care aduci bucurie celor ce plâng
Bucură-te, ceea ce aduci îmblânzirea relelor, pe aripile rugăciunii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 10

Vrând să mântuiască firea omenească stricată prin păcat, Creatorul tuturor a pogorât peste tine ca roua peste lâna lui Ghedeon, şi te-a făcut rug aprins. Dumnezeu fiind, El S-a făcut Om, pentru care pururea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Zid apărător eşti fecioarelor, Preacurată, şi celor care se luptă pentru curăţire. Dumnezeu S-a sălăşluit întru tine, curăţind întreaga fire cugetătoare, eliberând-o de toată întinăciunea, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cea care vorbeşti cu cei care caută tăcerea
Bucură-te, coroană a celor care îşi păstrează neatinsă fecioria
Bucură-te, început şi sfârşit al desăvârşirii duhovniceşti
Bucură-te, tezaur al revelaţiei divine
Bucură-te, cunoscătoare a sfatului Sfintei Treimi
Bucură-te, izvor al mântuirii bărbaţilor virtuoşi
Bucură-te, înălţime neatinsă de minţile trufaşe
Bucură-te, adăpost deschis pentru inimile umile
Bucură-te, Preacurată, mai imaculată decât Cerurile
Bucură-te, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi serafimii
Bucură-te, cea plină de veselie, căreia Arhanghelul ţi-a spus: „Bucură-te!”
Bucură-te, cea mângâiată, care ai atins cu mâna pe Hristos Cel Înviat
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 11

Străduindu-ne cu mintea să aducem o cântare Mântuitorului, noi şi eu nevrednicul, Stăpână şi Doamnă, rămânem robii tăi; căci cine poate fi vrednic să aducă imnuri lui Dumnezeu, al Cărui nume este ca mirul curat; de aceea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 11

Ca o mare lumină – Răsăritul Cel de Sus – Fiul tău şi Dumnezeu a strălucit peste noi, cei ce locuim întru întuneric. Ci vino şi la noi, Fecioară! Tu eşti lumânare într-un sfeşnic, un copil purtător de lumină al Bisericii, care ne îndemni să-ţi aducem cântări ca acestea:
Bucură-te, zori ai Soarelui cunoaşterii
Bucură-te, lăcaş al firii dumnezeieşti
Bucură-te, lumina din care se ţese haina sfinţilor
Bucură-te, torţă care înlături întunericul demonilor
Bucură-te, luminarea minţilor nepricepute
Bucură-te, lumină pentru inimile păcătoase
Bucură-te, mâna cea dreaptă, care ne scoţi pe noi din marea deşertăciunilor
Bucură-te, rază de lumină, care călăuzeşti spre Împărăţie sufletele celor mântuiţi
Bucură-te, fulger care-i faci să tresară pe cei nepocăiţi
Bucură-te, luminătoarea conştiinţelor nepocăite
Bucură-te, îmblânzirea Judecăţii lui Dumnezeu
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 12

Vrând să ne dea Harul Său, Dătătorul Vechiului Testament ne-a dăruit Testamentul cel Nou. Şi primind astfel Harul – nu prin lucrarea legii, ci prin credinţa cea adevărată – şi aflând astfel mântuirea, Îi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 12

Înălţăm imnuri Naşterii sfinte, aşa cum Israel preamărea cu chimvale tabernacolul legii vechi care era doar umbra ta, Maică şi Fecioară, adevăratul Tabernacol pe care noi, acum, te slăvim cu bărbăţie, ca să auzi de la toţi spuneri ca acestea:
Bucură-te, cântec cântat de înălţimi
Bucură-te, psalm răsunând jos
Bucură-te, vrednică roabă a Unuia Dumnezeu
Bucură-te, cea plăcută Sfintei Treimi pentru smerenia ta
Bucură-te, cea care porţi în tine pe Cel Care a făcut veacurile
Bucură-te, tron al Celui Care ţine universul în mâinile Sale
Bucură-te, taină neînţeleasă a vârstelor şi a timpurilor
Bucură-te, nădejde tare a popoarelor şi a neamurilor
Bucură-te, adevărată bucurie a preoţilor cucernici
Bucură-te, repede auzitoare a rugăciunilor din biserici şi din chilii
Bucură-te, vas al milei, ales de Dumnezeu
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 13

O, Maică, Împărăteasă a toate, care ai purtat pe Cuvântul Cel mai Sfânt decât toţi sfinţii, primeşte această cântare a noastră, vindecă-ne de bolile de moarte şi scoate-ne din judecata ce va să vie, pe noi cei ce-ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (acest Condac se repetă de trei ori)

Apoi se citesc Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Condacul 1

Tropar (Glas 4)

Stăpână şi Doamnă, prin dătătoarea de bucurie și preacinstită icoana ta „Împărăteasă a toate”, mântuieşte pe cei care cu fierbinţeală cer mila ta; slobozeşte-i din toate durerile pe cei care aleargă la tine, din toate necazurile scapă turma ta, care cere de la tine mijlocirea ta.

Rugăciunea întâi către Maica Domnului

Atotbună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate. Adu-mi biruinţa, roagă-te pentru mine, ca să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua către Maica Domnului

O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele Atotputernicului Doctor Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

Acatiste și Canoane

Canon mângâietor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la toată boala

Canon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Hristina – 24 Iulie

Acatistul Sfintei Muceniţe Hristina (Cristina) – 24 Iulie

Canon de rugăciune către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

Acatistul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena – 22 Iulie

Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul – 20 iulie

Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul

Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

Acatistul Maicii Domnului, Arătătoarea Căii

Acatistul Maicii Domnului la icoana Plângătoare de la Boian

Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare – 2 Iulie

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Acatistul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti – 22 Iunie

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare – 12 iunie

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Petru Athonitul – 12 iunie

Acatistul Tuturor Sfinților Români

Acatistul Pocăinţei – Ieromonah Ghelasie Gheorghe

Acatistul Sfântului Luca Doctorul, Arhiepiscopul Simferopolului – 11 iunie

Acatistul Maicii Domnului Pantanassa vindecătoarea de cancer

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Sursa: http://acvila30.ro/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-cuvios-petru-athonitul-12-iunie/

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta: