Acatistul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana – 9 Septembrie

 nastere_f_maria02

Troparul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, glasul al 2-lea:

Pomenirea Drepţilor Tăi, Doamne, prăznuind, pentru dânşii, rugămu-ne Ţie, mântuieşte sufletele noastre.

149885_ioachim-si-ana

Condacul 1

Însoţirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana, ca celor ce aţi născut pe Maica Vieţii noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cântări de laudă aducem vouă noi, rugătorii voştri; iar voi, ca cei ce aveţi îndrăzneală către Dumnezeu, păziţi-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm: Bucuraţi-vă, Părinţi de trei ori fericiţi!

459029332_917751900391793_3202472931135591684_n

Icosul 1

Îngerul cel mai întâistătător din cer a fost trimis să spună vestirea de bucurie Dreptului Ioachim, zicând: „Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugăciunea ta; şi iată, femeia ta va naşte ţie o fiică de care cerul şi pământul se vor bucura”, lăudându-te pe tine şi zicând:
Bucură-te, Ioachime, mângâierea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mijlocitorul iertării celui greşit;
Bucură-te, că rugăciunile tale au străbătut cerurile;
Bucură-te, că darul cel mai presus de lume ai dobândit;
Bucură-te, că de aceasta Anei grăbindu-te ai vestit;
Bucură-te, că şi acesteia, de asemenea, i s-au descoperit;
Bucură-te, luminătorul cel cu raze veselitoare;
Bucură-te, aducătorule de roadă mântuitoare;
Bucură-te, că ai odrăslit din seminţie împărătească;
Bucură-te, că ai mărit vrednicia arhierească;
Bucură-te, cel ce ai întrecut cu darul pe Avraam;
Bucură-te, cel prin care întristarea nerodirii s-a pierdut;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 2-lea

Văzându-se Dreptul Ioachim defăimat din pricina nerodirii, s-a depărtat în pustie, cu post şi cu lacrimi rugându-se lui Dumnezeu, de la Care câştigând darul cel mai presus de lume, s-a bucurat cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Sfatul cel mai înainte de veci venind să se plinească, a fost trimis de la Dumnezeu Arhanghelul cel mai întâistătător să vestească bucurie Sfintei şi Dreptei Ana, zicând: „Ana, Ana, s-a auzit rugăciunea ta; şi iată, vei naşte pe Născătoarea de Dumnezeu Maria, prin care lumea se va mântui”, lăudându-te pe tine şi zicând:
Bucură-te, Ana, aşteptarea cea mult dorită de strămoaşa Eva;
Bucură-te, lună care ai risipit negura întristării;
Bucură-te, grădină de Dumnezeu sădită;
Bucură-te, că ai odrăslit floarea cea neveştejită;
Bucură-te, că de naşterea ta lumea s-a bucurat;
Bucură-te, că prin tine stârpiciunea s-a dezlegat;
Bucură-te, ceea ce ai hrănit pe hrănitoarea Vieţii;
Bucură-te, mângâierea celor necăjiţi;
Bucură-te, bogăţia celor lipsiţi;
Bucură-te, că prin tine s-a făcut începătura darului;
Bucură-te, că prin naşterea ta s-a stins datoria păcatului;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 3-lea

Văzându-se pe sine Sfânta şi Dreapta Ana întru întristarea nenaşterii de prunci, plângând cu amar în grădina sa, se ruga lui Dumnezeu, zicând: „Doamne al Puterilor, Cel ce ştii ocara nerodirii, dezleagă-mi stârpiciunea, că roada pântecelui meu în dar o aduc ţie”, lăudându-Te şi cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Alergat-a Ioachim în Ierusalim la Biserica Domnului, după ce i-a grăit lui Arhanghelul, şi aflând pe soţia sa, i-a spus vestirea cea de bucurie; şi au mulţumit împreună lui Dumnezeu pentru mila aceasta, pentru care şi noi îl lăudăm pe dânsul, zicând:
Bucură-te, bătrânule de Dumnezeu iubit;
Bucură-te, Prealăudate Părinte al Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfeşnicul lui Dumnezeu cel în fapte bune îmbătrânit;
Bucură-te, cel ce din coapsele tale ai îmbogăţit lumea;
Bucură-te, pomul psalmistului ale cărui frunze nu au căzut;
Bucură-te, că întru tine s-a plinit proorocirea;
Bucură-te, cu tu pe toţi părinţii ai întrecut;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi părinte Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, rădăcina sadului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că ai odrăslit din neamul împărătesc;
Bucură-te, că ai bineplăcut lui Dumnezeu pe pământ;
Bucură-te, că ai împodobit Ierusalimul cel de sus cu odrasla ta;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 4-lea

Înţelegând bătrânul sfatul lui Dumnezeu pentru răscumpărarea neamului omenesc, intrând în biserică împreună cu soţia sa, cea de Dumnezeu înţelepţită, şi închinându-se, a cântat laudă: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind rudeniile Dumnezeieştilor Părinţi că a mărit Domnul mila Sa faţă de dânşii, au alergat lăudând într-un glas pe preaînţeleapta Ana, zicând:
Bucură-te, ceea ce ai prefăcut în bucurie lacrimile Evei;
Bucură-te, că întru naşterea ta îngerii dănţuiesc întru veselie;
Bucură-te, corabia care porţi pe porumbiţa ce vesteşte încetarea potopului;
Bucură-te, măslin plin de roadă în casa Domnului;
Bucură-te, ceea ce porţi scaunul împăratului;
Bucură-te, că prin naşterea ta se surpă împărăţia iadului;
Bucură-te, ţarină bine roditoare;
Bucură-te, holdă hrănitoare a săracilor;
Bucură-te, podoaba şi lauda maicilor;
Bucură-te, ajutătoarea şi mângâierea celor sterpe;
Bucură-te, cămara împărătesei îngerilor;
Bucură-te, vistieria mângâierii celor păcătoşi;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 5-lea

Steaua cea cu strălucire dumnezeiască răsărind din pântecele tău cel preafericit, Ana de Dumnezeu iubită, vesteşte bucurie la toată lumea şi pe toţi îi îndeamnă a cânta cu un glas: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând Dumnezeu-Cuvântul zidirea Sa chinuită de tiranul diavol şi voind a-Şi pregăti pe pământ cămară însufleţită, pe tine, Ioachim, te-a chemat la o vrednicie ca aceasta, ca din coapsele tale să răsară Mireasa cea Preacurată; pentru aceasta grăim ţie:
Bucură-te, sadul creştinătăţii cel preastrălucit;
Bucură-te, începătorul darului cel preamărit;
Bucură-te, că din sămânţa ta s-a lucrat cortul cel însufleţit;
Bucură-te, că acesta mai desfătat decât cerurile s-a arătat;
Bucură-te, meşter înţelept care ai întrecut pe Solomon;
Bucură-te, că fiica ta s-a făcut Biserică a lui Dumnezeu;
Bucură-te, rădăcina pomului vieţii;
Bucură-te, temelia turnului credinţei;
Bucură-te, râu care ai adus pe mărgăritarul cel de mult preţ;
Bucură-te, că pe acesta în Sfânta Sfintelor l-ai pus;
Bucură-te, cel ce ai primit făgăduinţa prin arhanghel;
Bucură-te, că prin aceasta s-a plinit sfatul cel mai înainte de veci;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 6-lea

După zilele acelea, încredinţându-se Ioachim că făgăduinţa cea dată lui prin arhanghel s-a plinit, aducând jertfă şi arderi de tot, a fost binecuvântat de arhiereu, de preoţi, de leviţi şi de tot poporul că s-a învrednicit de un dar mare că acesta şi împreună au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Apropiindu-se zorile mântuirii neamului omenesc, născut-ai, Sfântă şi Preafericită Ana, pe prunca cea făgăduită ţie de la Dumnezeu, pe pururea Fecioara Maria; pentru aceasta te lăudăm:
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împărăteasa cerului;
Bucură-te, lâna cea preacurată din care s-a ţesut cortul împăratului;
Bucură-te, mijlocitoarea iertării şi a darului;
Bucură-te, steaua Nazaretului cea mult luminoasă;
Bucură-te, podoaba Bisericii cea preafrumoasă;
Bucură-te, lauda patriarhilor şi a drepţilor;
Bucură-te, maica nădejdii creştinilor;
Bucură-te, chivot purtător de tăbliţa darului;
Bucură-te, cuibul porumbiţei raiului;
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Bisericii;
Bucură-te, reazemul cel nemărginit al credincioşilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe cea făgăduită lumii;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 7-lea

Vrând dumnezeiasca Ana să-şi plinească făgăduinţa, a adus pe prunca cea dăruită ei de Dumnezeu în Biserica Domnului şi în Sfânta Sfintelor a aşezat-o pe ea, ca ziua şi noaptea să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a făptură nouă Stăpânul tuturor, din dreptul Ioachim răsărind pe înnoitoarea Evei şi mieluşeaua cea mai înainte vestită de prooroci; pentru aceea auzi de la noi aşa:
Bucură-te, păstrătorul tainelor celor nespuse ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinitorul sfaturilor Lui celor nepătrunse;
Bucură-te, lucrătorul cămării de mire celei preacurate;
Bucură-te, părintele miresei celei cu totul neîntinate;
Bucură-te, că fiica ta a născut pe Hristos Domnul;
Bucură-te, că tu pentru aceasta de toată lumea eşti lăudat;
Bucură-te, plinitorule al Legii;
Bucură-te, începătorule al darului;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor neroditori;
Bucură-te, călduros mijlocitor al păcătoşilor;
Bucură-te, temelia cea neclintită a Bisericii;
Bucură-te, pavăza cea nebiruită a credinţei;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 8-lea

Văzând naşterea din făgăduinţă dăruită de Dumnezeu lui Ioachim şi Anei, să ne ridicăm mintea la cer şi să cântăm cu bucurie laudă Celui care a arătat cele preaslăvite, zicând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul după legile firii a fost naşterea ta, Ana Prealăudată; dar fiica ta, născând pe Dumnezeu-Cuvântul, a rămas fecioară; pentru aceasta te lăudăm pe tine, zicând:
Bucură-te, ceea ce ai născut pe lauda fecioriei;
Bucură-te, că prin fiica ta s-a plătit datoria strămoaşei;
Bucură-te, că ai purtat în braţele tale pe fiica Părintelui ceresc;
Bucură-te, că printr-însa s-a făcut mântuirea neamului omenesc;
Bucură-te, că din sânii tăi ai hrănit pe Împărăteasa făpturii;
Bucură-te, ceea ce ai născut după făgăduinţă pe Maica luminii;
Bucură-te, liman de scăpare a celor credincioşi;
Bucură-te, grabnică tămăduire a celor neputincioşi;
Bucură-te, lauda cea preamărită a dreptcredincioşilor;
Bucură-te, podoaba preastrălucită a arhiereilor;
Bucură-te, munte înalt care nu te ascunzi de la năzuinţa noastră;
Bucură-te, acoperământul celor ce se roagă ţie cu credinţă;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 9-lea

Nu pricepem de unde vom începe a-ţi aduce laudă, maică preafericită, sau cu ce cununi te vom încununa pe tine, care ai născut pe Împărăteasa cerului şi a pământului; numai să lăudăm cu umilinţă pe Dumnezeul minunilor, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Zicerile sfinţilor prooroci cele din descoperire dumnezeiască văzându-le plinite şi stând lângă scaunul Dumnezeirii, preafericite Ioachim, auzi-ne pe noi, care grăim ţie:
Bucură-te, că te desfătezi cu heruvimii în lumina cea necuprinsă;
Bucură-te, că vezi scaunul cel preaînalt dăruit fiicei tale;
Bucură-te, că dânsa a fost învrednicită a şedea de-a dreapta Fiului său;
Bucură-te, locuitorul Ierusalimului celui de sus;
Bucură-te, cel ce nu ne uiţi pe noi, rudele tale cele de jos;
Bucură-te, cel ce petreci cu arhanghelii;
Bucură-te, împreună-vorbitorule cu apostolii;
Bucură-te, veselia mucenicilor şi a cuvioşilor;
Bucură-te, lauda patriarhilor şi a proorocilor;
Bucură-te, luminătorul Legii şi al darului;
Bucură-te, vestitorule de bucurie celor din ascunzătorile iadului;
Bucură-te, cel prin care începe plinirea făgăduinţei de mântuire;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiască lumea împodobitorul tuturor, în lume, căreia fusese făgăduit, a venit; şi întrupându-Se din sângiuirile cele preacurate ale fiicei tale celei cu totul nevinovate, Preafericite Ioachime, ne-a răscumpărat pe noi din robia diavolului; pentru aceasta cântăm cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid de apărare eşti credincioşilor şi turn de scăpare tuturor celor ce aleargă la tine, Ana, cea cu nume de împărăteasă; că prin mijlocirea ta se mântuiesc cei ce te laudă pe tine, zicând:
Bucură-te, ceea ce în chip nemijlocit vezi frumuseţea Dumnezeirii;
Bucură-te, ceea ce necontenit sădeşti pentru noi darul mântuirii;
Bucură-te, că de naşterea ta s-au îngrozit puterile iadului;
Bucură-te, că printr-însa s-au deschis nouă uşile raiului;
Bucură-te, că vezi întru veselie pe fiica ta cea preabinecuvântată;
Bucură-te, că, născând-o pe ea, de toată lumea eşti prealăudată;
Bucură-te, ceea ce ai crescut pe viţa cea adevărată;
Bucură-te, că aceasta a odrăslit pe strugurele vieţii;
Bucură-te, fântână de daruri izvorâtoare;
Bucură-te, rază aducătoare de bucurie;
Bucură-te, ceea ce ai născut căruţa cea purtătoare de fulger;
Bucură-te, că ai purtat scaunul cel împodobit cu chipul Soarelui;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 11-lea

Pereche preafrumoasă şi însoţire de Dumnezeu aleasă, Ioachim şi Ana, cei ce sunteţi acum străluciţi cu dumnezeiască lumină şi vă veseliţi cu îngerii şi împreună cu fiica voastră cea de Dumnezeu dăruită, aduceţi-vă aminte de noi cei de pe pământ, care cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Sfeşnic purtător de lumină te are Biserica pe tine, dumnezeiescule Părinte Ioachim, care îndreptezi spre cunoştinţa cea dumnezeiască pe toţi cei ce cu dor te laudă pe tine, zicând:
Bucură-te, luminătorul celor ce sunt în întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, cârmuitorul cel bun al celor ce înoată în marea vieţii;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce sunt în primejdii;
Bucură-te, dulce mângâietor al celor întristaţi;
Bucură-te, cel ce uşurezi necazurile vieţii celei grele de purtat;
Bucură-te, ajutătorul cel preaînalt al mântuirii;
Bucură-te, nădejdea neînfruntată a celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, îndemnătorul celor însoţiţi către fapte bune;
Bucură-te, temelia însoţirii celei de Dumnezeu rânduite;
Bucură-te, rădăcina mlădiţei celei neveştejite;
Bucură-te, iertarea celor ce mult au greşit;
Bucură-te, ridicarea strămoşilor;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul al 12-lea

Podoabă de mare cuviinţă a câştigat Biserica prin pomenirea voastră, prealăudaţilor părinţi; pentru aceea vă rugăm, pomeniţi-ne pe noi înaintea lui Dumnezeu, şi din toate nevoile izbăviţi-ne pe noi, cei ce cu dragoste vă lăudăm pe voi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudând naşterea ta cu cântări de Dumnezeu insuflate, Ana, de trei ori fericită, slăvim pe Cel ce cu un dar ca acesta te-a învrednicit pe tine şi cu dragoste grăim ţie:
Bucură-te, ceea ce ai odrăslit pe viţa mlădiţei celei neveştejite;
Bucură-te, că ai născut pe Maica Luminii celei de negrăit;
Bucură-te, ceea ce mijloceşti nouă bunătăţile cereşti;
Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare îmbelşugată şi de cele pământeşti;
Bucură-te, lauda cea mult-strălucită a femeilor;
Bucură-te, cununa cea neveştejită a maicilor;
Bucură-te, născătoarea prealăudată a Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, soţie bineplăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare blândă a celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, cea care împlineşti cererile cele bune ale credincioşilor;
Bucură-te, bogăţia săracilor şi a văduvelor;
Bucură-te, ceea ce eşti vindecare a neputincioşilor şi a bolnavilor;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!

Condacul al 13-lea

O, preafericită însoţire a dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana, cei ce staţi lângă scaunul Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbăviţi-ne cu rugăciunile voastre de chinurile cele veşnice şi de toată ispita, ca împreună cu voi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerul cel mai întâistătător din cer…, Condacul 1: Însoţirii celei de Dumnezeu alese…,

Icosul 1

Îngerul cel mai întâistătător din cer a fost trimis să spună vestirea de bucurie Dreptului Ioachim, zicând: „Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugăciunea ta; şi iată, femeia ta va naşte ţie o fiică de care cerul şi pământul se vor bucura”, lăudându-te pe tine şi zicând:
Bucură-te, Ioachime, mângâierea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mijlocitorul iertării celui greşit;
Bucură-te, că rugăciunile tale au străbătut cerurile;
Bucură-te, că darul cel mai presus de lume ai dobândit;
Bucură-te, că de aceasta Anei grăbindu-te ai vestit;
Bucură-te, că şi acesteia, de asemenea, i s-au descoperit;
Bucură-te, luminătorul cel cu raze veselitoare;
Bucură-te, aducătorule de roadă mântuitoare;
Bucură-te, că ai odrăslit din seminţie împărătească;
Bucură-te, că ai mărit vrednicia arhierească;
Bucură-te, cel ce ai întrecut cu darul pe Avraam;
Bucură-te, cel prin care întristarea nerodirii s-a pierdut;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

Condacul 1

Însoţirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana, ca celor ce aţi născut pe Maica Vieţii noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cântări de laudă aducem vouă noi, rugătorii voştri; iar voi, ca cei ce aveţi îndrăzneală către Dumnezeu, păziţi-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm: Bucuraţi-vă, părinţi de trei ori fericiţi!

şi se face otpustul.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Ioan-si-Camelia-Popa-Nasterea-Maicii-Domnului

O, Preasfântă Preacurată şi Preanevinovată dumnezeiască Pruncă şi Fecioară Maria, care te-ai născut din părinţi drepţi şi fără prihană, spre bucuria şi mântuirea a toată lumea. O, Preasfântă Fecioară, floarea firii omeneşti, preafrumoasă şi preaînţeleaptă, care din tulpină uscată şi neroditoare ai răsărit şi care, prin a ta naştere, întristarea preafericiţilor tăi părinţi şi a toată lumea ai risipit-o; nu ne lăsa pe noi, păcătoşii şi nevred-nicii, care întru întristări şi scârbe ne aflăm din pricina păcatelor noastre.

O, roadă preasfinţită a rugăciunii şi a înfrânării, ascultă rugăciunea ne-putincioşilor robilor tăi şi, cu darul preasfintelor tale rugăciuni, ajută-ne nouă şi ne învaţă a ne ruga Lui Dumnezeu din inimă, fără de răspândire şi fără de formă.

Pe tine, chemarea lui Adam celui căzut, te rugăm să mijloceşti pentru noi către Dumnezeu, ca să ne cheme cu darul Său la adevărata pocăinţă. Pe tine, Maica bucuriei, te rugăm, veseleşte cu darul tău sufletele noastre cele mâhnite şi cuprinse de întristare. Tu, Maica Luminii, mijloceşte la Preabunul Dumnezeu pentru luminarea minţilor şi a inimilor noastre.

Tu, raiule cuvântător, ajută-ne cu darul rugăciunilor tale să ne curăţim de intinăciunea păcatelor noastre, ca să ajungem la dumnezeiescul rai. Tu, palatul cel însufleţit al Cuvântului, ajută-ne nouă să vedem palatul Noului Sion, cel din ceruri. Tu, Mireasa cea Preasfântă şi cu totul fără de prihană a Lui Dumnezeu, ajută-ne ca să vedem şi noi, cei neputincioşi, Ierusalimul cel ceresc, pe Mireasa Mielului şi Maica celor întâi-născuţi. Tu, căruţă Lu-minii, du-ne pe noi la lumina bucuriei, care de-a pururea este strălucitoa-re celor drepţi şi sfinţi.

Tu, norul cel în chipul porfirei cu raze de aur, umbreşte-ne pe noi de acea fierbinţeală a poftelor trupeşti şi de aprinderea mâniei şi a iuţimii. Pe tine, ceea ce eşti starea fulgerului dumnezeirii şi raza cea strălucită a Soarelui celui de gând, te rugăm, luminează-ne cu darul tău, ca să nu uităm că şi noi suntem biserici ale Lui Dumnezeu şi să nu întristăm cu păcatele noastre Duhul Lui Dumnezeu, Care locuieşte în noi.

Tu, noian al darurilor celor duhovniceşti, ajută-ne să dobândim şi noi, nevrednicii, darul Lui Dumnezeu în veacul de acum şi în cel viitor. Tu, să-laş al Duhului Sfânt, mijloceşte cu darul tău la Dumnezeu, ca inima curată să zidească în noi şi cu duh drept să înnoiască cele dinlăuntru ale noastre.

Pe tine, Maica îndurării şi a mângâierii, te rugăm, cu adâncă umilinţă a inimii, să stai lângă noi în ceasul cel mai de pe urma al vieţii noastre, ca să ne ajuţi şi să ne mângâi sufletele în vremea despărţirii de acest trup strică-cios şi de veacul acesta trecător. Pe tine, porumbiţă înţelegătoare cu aripi de aur şi cu străluciri de fulger, te rugăm din toată inima să călătoreşti cu noi până ce vom trece toate vămile cele înfricoşătoare ale văzduhului şi toată puterea întunericului celui de sub cer.

Pe tine, uşa vieţii, a luminii şi a bucuriei, te rugăm să ne ajuţi să intrăm pe porţile cele sfinte ale Împărăţiei cerurilor şi să ajungem, cu darul prea-sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, la lumina veseliei celei nease-mănate şi neapropiate.

Pe tine, Împărăteasa cerului şi a pământului, care pururea stai de-a dreapta Sfintei Treimi şi care ai născut pe Ziditorul Serafimilor şi i-ai în-trecut întru cinstire pe Heruvimi, te rugăm, noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, să stai aproape de sufletele noastre în ziua cea mare şi înfricoşătoare a Judecăţii de apoi şi să îmblânzeşti mânia cea sfântă şi dreaptă a Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos, ca să miluiască şi să mântuiască sufletele noastre.

Amin.

Rugăciune mai înainte de Sfintele Citiri

10593098_263056030568843_1969367177036809169_n

Rugăciune mai înainte de Sfintele Citiri, a Sfântului Ioan Gură de Aur, din „Apanthisma”, întocmită de Cuviosul Nicodim Aghioritul:

Doamne, Iisuse Hristoase, Cuvântul lui Dumnezeu, deschide ochii şi urechile inimii mele, că să ascult cuvintele Tale, să le pricep în chip desăvârşit şi în toate să fac voia Ta, că nevrednic sunt eu pe pământ şi numai de la Tine îmi vine lumina cea adevărată. Nu ascunde de mine tâlcul cel adânc al poruncilor Tale, ci descoperă ochii mei, nu doar pe cei trupeşti, ci şi pe cei lăuntrici, că să înţeleg tainele şi minunile legii Tale. Căci întru Tine, Dumnezeul meu, nădăjduiesc spre luminarea minţii şi spre îmblânzirea inimii mele, că binecuvântat eşti Tu în vecii vecilor. Amin!”

Rugăciune pentru citirea cu folos a Sfintei Scripturi

140728_rugaciune-lectura-sfanta-scriptura

Strălucește în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina cea neînserată a cunoștinței dumnezeirii Tale și deschide ochii cugetului nostru spre cunoașterea evanghelicelor Tale propovăduiri; pune întru noi și frică de fericitele Tale porunci, ca poftele trupești cu totul călcându-le, viața duhovnicească să petrecem, toate cele ce sunt spre plăcerea Ta cugetându-le și făcându-le. Că Tu ești luminarea și sfințirea și mântuirea sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Despre nădejde și deznădejde – Cristina Olaru

mersul-apa

Acest articol însoțește și aprofundează

Rugăciune pentru o inimă deznădăjduită

Dacă dragostea sau ura pentru Dumnezeu sunt afecte cumva spontane; dacă (sporirea în) credința este un dar de la Dumnezeu, pe care-l putem cere, nădejdea ține aproape în exclusivitate de alegerea personală!

În nădejde se amestecă multe:

  • stima de sine a omului – dacă se mai consideră demn de a fi auzit de Dumnezeu;
  • smerenia – deși nu se consideră vrednic, totuși își asumă condiția de fiu al lui Dumnezeu și-I cere ajutor;
  • dragostea față de Dumnezeu, amestecată cu mâhnirea profundă de a fi supărat un Părinte atât de bun;
  • puterea de a-I cere iertare lui Dumnezeu pentru toate și a făgădui că măcar va încerca să nu-L mai supere cu abaterile sale de la omul care a fost chemat să fie;

–À l’envers, disprețul de sine sau, dimpotrivă, trufia celui ce nu vrea să ceară iertare Ziditorului său și pleacă din viață, fără a mai cere ajutor să treacă peste greul zilei!

Noaptea – nivelul de cortisol (hormon corticosteroid, produs de către cortexul glandei suprarenale și care este implicat în răspunsul la stres), scade foarte mult, cam 3 ore, după ce adormim! Sinuciderile au loc în special în acest interval orar, când suntem cel mai vulnerabili și când nimeni nu mai este prin preajma noastră, accentuându-ne senzația de singurătate!

De aceea înțelepciunea populară spune:  ”Noaptea este un sfetnic  bun” și ne recomandă să punem o noapte între un eveniment neplăcut și decizia în legătură cu el!

De aceea, poate, osteneala rugăciunii de noapte este atât de bine primită, pentru că se face din slăbiciune, din învingerea neputinței!

Așa că, dacă simțiți că nu mai puteți, strigați la bunul Dumnezeu, care nu are pe nimeni de pierdut!

Pentru El, noi suntem mult mai prețioși decât suntem pentru noi înșine, pentru că: ”Dragostea lui Dumnezeu pentru om – făptura Sa căzută – este mult mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu”.

Tot aşa învaţă şi Preacuviosul Antioh, zicând:

«De se va abate peste noi deznădejdea, să nu ne supunem ei, ci, întărindu-ne şi îngrădindu-ne cu lumina credinţei, cu mare bărbăţie să spunem duhului celui viclean: „Ce este nouă şi ţie, înstrăinatule de Dumnezeu, căzutule din cer şi robule viclean? Tu nu vei reuşi să ne faci nimic. Hristos, Fiul lui Dumnezeu are putere şi asupra noastră şi asupra tuturor; iar tu, pierdutule, depărtează-te de la noi; întrarmaţi cu Sfânta Lui Cruce vom zdrobi capul lui de şarpe»

Între disperarea lui Iuda, care – atras de duhul cel rău – nu a mai crezut că poate fi iertat de Dumnezeu și s-a sinucis, pierzându-și pe vecie sufletul și Sfântul Petru, care s-a căit amarnic pentru lepădarea sa de Domnul, cu lacrimi pline de părere de rău și de dragoste, să alegem exemplul lui Petru.

Vă reamintesc dialogul Sfântului Petru cu Mântuitorul, după Învierea Sa:

–  „Petre, ma iubești tu pe Mine?”

–  „Da, Doamne, Tu știi ca Te iubesc!”

–  „Paște oile Mele!”, zice Domnul, cerându-i să se îngrijească de acum încolo de cei ce vor să-I urmeze Lui.

Și asta de trei ori, de câte ori se lepădase! Deci, nu numai că a fost iertat, dar a fost repus în cinstea de Apostol și i s-a încredințat propovăduirea Împărăției care va să vină 🙂 !

Aceasta este Pedagogia divină: Dumnezeu ne creditează fără zgârcenie, ne readuce în cinstea de fii ai Săi, dar ne responsabilizează pentru mântuirea noastră, pentru că ne-a dăruit Liberul arbitru, deplina Libertate!

Trecutul este parte a vieții noastre, însă: „acum este numele timpului lui Dumnezeu” (Pr. Galeriu).

Deci, dacă acum sunt hotărât să-mi schimb viața și să-mi îndrept greșelile, Domnul nu face altceva decât să-mi călăuzească pașii în viitor.

Cristina Olaru (Ghenof)

Icoana: Sf. Apostol Petru a arătat la început o mare credință și a mers pe apă către Iisus, dar pe măsură ce mergea a început să se înspăimânte și să se scufunde și a strigat: „Doamne, salvează-mă!” Imediat, Mântuitorul l-a apucat de mână, spunându-i: „Puțin credinciosule, de ce ai început să te îndoiești?”, arătându-i că îndoiala temporară în puterea Lui  a fost cauza scufundării lui.

Rugăciune pentru o inimă deznădăjduită

rugaciune-pentru-o-inima-deznadajduita_41affdc41e35e6

Doamne, Dumnezeul meu, Tu care ai făcut cerurile şi pământul, care ai dat viaţă tuturor lucrurilor Tale, în acest ceas în care sufletul meu stă întristat şi plin de mânie, întinde mâna Ta cea atotputernică şi mă scoate din această întristare în care singur m-am afundat. Primeşte, Doamne, umilita mea rugăciune, pe care o îndrept către Tine cu siguranţa că mă vei ajuta.
Fii alături de mine Doamne, nu mă părăsi niciodată. Iartă-mă că greşesc mereu înaintea Ta. Îmi aduc aminte primele zile când mă rugam Ţie cu credinţă şi tânjesc după ele. Am ajuns să-mi fie ruşine cu Tine, Doamne şi de aceea Te rog să mă ierţi şi să mă miluiești. Nu te-am mărturisit în faţa oamenilor, Doamne, Dumnezeul meu şi în loc să fiu încredinţat că Tu exişti am mărturisit greşit despre Tine. Iartă-mă Doamne al meu. Auzi glasul rugăciunii mele şi cererea mea căci mă rog către Tine precum David psalmistul care zice „Doamne auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta şi să nu intri la judecată cu robul Tău că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu”. Păcate mari mi-au cuprins sufletul, ca nişte lanţuri mă ţin şi îmi frâng puţin câte puţin trupul. Zilele trec, anii se duc şi eu rămân acelaşi păcătos. Dar Tu, Doamne, nu vei înceta să mă asculţi. Tu mă vei ajuta Doamne al meu şi mă vei sprijini. Vei fi alături de mine ziua şi noaptea, la bucurie şi la necaz. Căci Tu, toate le rânduieşti cu mare înţelepciune şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 
 

Nepătată, neîtinată, nestricată, fără de prihană, curată fecioară, a lui Dumnezeu Maică

Maica Domnului

Maică, Stăpâna, care pe Dumnezeu – Cuvântul, cu oamenii, prin prea slăvită nașterea ta, L-ai unit şi firea cea lepădată a neamului nostru, cu cele cereşti ai împreunat-o, ceea ce eşti singura nădejde a celor fără de nădejde şi celor biruiți ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă la tine și tuturor creștinilor scăpare.

Nu te scârbi de mine cel păcătos şi întinat, care cu urâte gânduri, cu cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut şi prin lenea dulceţilor vieţii, cu voia rob m-am făcut. Ci, ca ceea ce eşti Maica Iubitorului de oameni, milostiveşte-te spre mine păcătosul şi întinatul şi primeşte rugăciunea mea, ce se aduce ţie din buze necurate.

Şi pe fiul tău şi Stăpînul nostru şi Domnul, cu îndrăzneala Ta ca o Maică, cuprinzând, roagă-L ca să-mi deschidă şi mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătăţii Sale.

Şi trecând greşelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăinţă şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii lîngă mine pururea ca o milostivă şi milosârda şi iubitoare de bine. În această viaţă de acum, caldă folositoare şi ajutătoare; năvălirile potrivnicilor oprindu-le şi la pocăinţă îndreptîndu-mă şi în vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l şi întunecatele chinuri ale viclenilor draci, departe de la dânsul izgonindu-le.

Şi în ziua înfricoșatei judecăţi, de muncă cea veşnică izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi Dumnezeului nostru, moştean pe mine arătându-mă. Pe care să o şi dobândesc, Stăpâna mea, Prea Sfântă de Dumnezeu Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău.

Cu darul şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început a Lui Părinte şi cu Prea Sfântul şi Bunul de viaţă făcătorul Duhului Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Icoana Maicii Domnului, pictată de Cuviosul Părinte Arsenie Boca

Nu am ştiut că eşti Hristos – Girel Barbu

 188_06f4a

Doamne cât ai fost de aproape,
Pe lângă mine ai trecut.
Ca pe drum umblai pe ape
Şi eu nu Te-am cunoscut.

În pustiu ne-ai săturat,
Cu cinci pâini şi cu doi peşti.
Lângă Tine am cinat
Şi n-am ştiut cine eşti.

M-au adus alţii pe pat,
Slăbănog şi păcătos,
Tu pe loc m-ai vindecat-
N-am ştiut că eşti Hristos.

Stau acum şi mă gândesc:
Eram Doamne, surd şi mut.
Mi-ai dat grai ca să vorbesc
Că eşti Tu, n-am priceput.

Trăiam lumina doar în vis,
Doream să văd, cu insistenţă.
Când Tu ochii mi-ai deschis.
N-am simţit a Ta prezenţă.

Numai un cuvânt ai spus
Şi durerea mi s-a stins,
Cu puterea cea de sus,
Cine eşti nu m-am convins.

Acum Doamne am aflat,
Că eşti Dumnezeu Cel Viu
O spun, foarte răspicat,
Dacă nu e, cam târziu.

Girel Barbu

Icoana: Luca și Cleopa, pe drumul spre Emaus, însoțiți de Hristos, pe care, însă, nu L-au recunoscut.

Rugăciunea copiiilor la moartea unuia dintre părinți

72593_hristos-stavro1
Doamne, Doamne, Cel ce ai as­cul­­tat tânguirea lui Iosif, care la moartea lui Iacov a căzut pe fața tatălui său și l-a plâns și l-a sărutat; asemenea și Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hris­tos, a cunoscut dragostea de mamă, căci pe cruce și în grele chinuri fiind, a văzut pe Maica Sa și pe ucenicul pe care îl iubea alături stând, și a zis Maicii Sale: „Femeie, iată fiul tău!”, iar după aceea a zis și ucenicului: „Iată mama ta!”. Însuți, întrutot Bu­nule Stăpâne, caută din ceruri și vezi jalea și durerea ce mi-au cuprins astăzi inima și sufletul. Îndură-Te de mine, robul Tău, și primește rugă­ciunea ce-Ți înalță fiul care și-a pier­dut pe tatăl său preaiubit (pe mama sa preaiubită) și iartă-i lui (ei), și dezleagă-i toate greșelile cele de voie sau fără de voie, cele cu lucrul sau cu cuvântul și toate câte ca un om în această viață a săvârșit. Ascultă, milostive Stăpâne, glasul îndurerat al fiului, pe care tatăl său (mama sa) l-a povățuit și l-a deprins ca, în re­striște și în necazuri, către Tine și cu credință tare să-și ridice ochii și să-și deschidă gura. Milostivește-Te, Doamne, și dă sufletului tatălui meu (mamei mele) odihna cea bună și fă-l pe el (fă-o pe ea) părtaș (părtașă) bu­nătăților celor veșnice, așezându-l (o) cu drepții în curțile Tale, că bine­­­cuvântat și preaslăvit ești în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului

0341030

 Preasfântă Fecioară,  Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare!

Îţi mulţumesc pentru toate iconele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele!

Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate comunicările Tale sfinte, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi!

Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău!

Iartă- mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă!

Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică!

Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit!

Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău!

Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin!

Fata de pe pânză

1807_mary-portrait

Tu te ţineai de pânza de mătase

Eu te trăgeam din negru în aproape

Vroiai să pleci

Şi te trăgeai

Piciorul

l-am prins în buze cu sărutul

a strălucit puţin sărmanul

şi ai plecat

şi ai lăsat pe pânză

doar conturul.

Alexandru Povarnă

Imagine: Girl Portrait (left, original) by Mary (left, carbon tracing & colour pencils)

Rugăciune către Preacurata Stăpâna noastră

milostiveste-te-preacurata-stapana-asupra-mea_c76f733c306e66

La cine să mă plâng, Stăpână?
La cine să alerg în durerea mea, dacă nu la tine, Împărăteasă cerească?
Cine va primi plânsul meu şi oftarea mea; dacă nu Tu, Preacurată, nădejdea creştinilor şi scăparea pentru noi păcătoşii?
Cine, dacă nu Tu, ne va apăra mai bine de nevoi? Ascultă oftarea mea şi apleacă urechea Ta la rugăciunea mea!

Stăpână, Maica Dumnezeului meu, nu mă trece cu vederea pe mine, care cer ajutorul Tău şi nu mă respinge pe mine, păcătoasa, luminează-mi mintea şi învaţă-mă, Împărăteasă cerească!

Nu mă lepăda, Stăpână, pe mine, roaba Ta, pentru nemulţumirea mea.

Fii pentru mine Maică şi protectoare!
Mă încredinţez acoperământului Tău milostiv, dacă nu o să vrei să mă mai ajuţi, du-mă pe mine păcătoasa la o viaţă liniştită şi fără de necazuri, ca să plâng păcatele mele!
Vai de mine! La cine să alerg eu vinovata, dacă nu la Tine, la care toţi păcătoşii caută nadejdea şi scăparea, aşteptând mila Ta cea nespusă şi darurile Tale!

Ce cuvânt pentru păcatul meu voi putea spune la slava Ta cea prea mare!
O, Stăpână! Împărăteasă cerească, Tu îmi eşti Maică şi nădejdea, Tu îmi eşti speranţa şi scăparea mea, acoperământul, apărarea şi ajutorul meu.
Împărăteasa mea Cea preabună şi grabnică apărătoare, acoperă-mă cu rugăciunea Ta pe mine, care am călcat poruncile Fiului şi Dumnezeului Tău.
Apară-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, îmblânzeşte inimile oamenilor răi, care se ridică asupra mea.
O, Maica Domnului şi a făcătorului meu! Tu eşti rădăcina fecioriei şi floarea care nu se veştejeşte a curăţeniei.

O, Născătoare de Dumnezeu! Ajută-mă pe mine, care sunt stăpânită de patimile trupeşti şi de durerile inimii, numai de la Tine şi împreună cu Tine a Fiului Tău şi a Dumnezeului nostru, voi avea apărarea şi prin apărarea Ta cea prea mare, voi fi ajutată şi voi scăpa de orice nenorocire şi necazuri, cu rugăciunile Tale cele mai puternice Preacurată fără de păcat şi Preaslăvită Maria, Maica lui Dumnezeu.

Bucură-te cea plină de dar!
Bucură-te cea îmbucurată!
Bucură-te, Preablagoslovită, Domnul este cu Tine!

Acatistul Maicii Domnului Mijlocitoarea – pentru sporul casei 

 

După rugăciunile începătoare:

Condacul 1

Pe cea care ne-a adus bucurie în locul întristării, pe salvatoarea noastră, care a născut în chip tainic pe Fiul lui Dumnezeu, unind fecioria cu naşterea să o lăudăm noi credincioşii şi văzând cât de grabnic ne ascultă rugăciunile şi ne ajută în nevoile noastre să îi cântăm: Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Icosul 1

Ai venit că o stea luminoasă în negura vremurilor pline de păcat, să ne aduci Lumina lumii, întrupată din trupul tău cel fecioresc, şi luminându-ne să ne suim la cer. Pentru această te rugăm să ne ajuţi să urcăm spre Înviere, că ajungând în Raiul cel dorit să-ţi cântăm cu îngerii:
Bucură-te, Rază sfânta de lumina;
Bucură-te, că eşti a cerului Regina;
Bucură-te, că toţi în lume azi te preamăresc;
Bucură-te, că eşti Mama Fiului Ceresc;
Bucură-te, că Lumina Lumii din ţine s-a întrupat;
Bucură-te, că de la sânul tău cel fecioresc s-a alăptat;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-2-lea

Ai fost din veci aleasă să fii Mama Dumnezeului nostru, pentru că în marea Să bunătate, voia să ne salveze sufletele din pierzare prin întruparea şi jertfă Să, de aceea îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-2-lea

Prin smerenia ta, te-ai înălţat, pentru că primind să fii Născătoare de Dumnezeu ai fost ridicată şi cinstită mai presus de îngeri, dar tu nu ai uitat rudenia ta de pe pământ, pe noi oamenii supuşi ispitelor, mijlocind la tronul sfânt, de aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că îngerul Gavriil ţie, cu vestea bună ţi s-a arătat;
Bucură-te, că Împăratului Slavei te-ai făcut sfinţit palat;
Bucură-te, că ai primit cu smerenie crucea cea cerească;
Bucură-te, că prin ţine, Domnul a luat fire omenească;
Bucură-te, îţi strigăm şi te rugăm fii mereu cu noi;
Bucură-te şi nu ne lasă să pierim în necazuri şi nevoi;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc;

Condacul al-3-lea

Pe ţine Stăpână Preacurată te lăudăm, pentru că tu ai fost şi ai rămas fecioara , binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este Rodul pântecelui tău căruia îi cântăm : Aliluia!

Icosul al-3-lea

Tot neamul omenesc aduce laudă celeia care prin naştere feciorească, a adus mântuire la toată lumea. Ei i s-au închinat magii şi păstorii, la icoană să îngenunchează bogaţii şi săracii, drepţii şi păcătoşii, iar ea ascultă rugăciunile tuturor şi trimite mulţime de binecuvântări pentru care îi grăim:
Bucură-te, că tu ai născut pe Dumnezeu;
Bucură-te, că ai purtat că un nor sfânt pe Fiul tău;
Bucură-te, că spre Egipt lung drum ai străbătut;
Bucură-te, că la venirea ta, capistele idolilor au căzut;
Bucură-te, că te-ai întors la Nazaret, Copilul Sfânt să creşti;
Bucură-te, că tu pe toţi cu rugăciunea ta ne miluiesti;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-4-lea

Ai străbătut lung drum în Egipt la îndemnul îngerului, pentru că să fereşti Pruncul Sfânt de mania lui Irod, dar murind acesta te-ai întors la Nazaret, iar acolo cu multă grijă şi iubire i-ai călăuzit paşii, uimindu-te de înţelepciunea şi minunile pe care le săvârşea de mic, pentru care noi îi cântăm: Alilua !

Icosul al-4-lea

Lumina din Lumina, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, pentru noi oamenii şi pentru mântuirea noastră s-a pogorât din ceruri, s-a întrupat din Duhul Sfânt şi din ţine Preacurată Fecioara, iar noi minunandu-ne de această taină îţi grăim:
Bucură-te, că în lume multe lipsuri ai răbdat;
Bucură-te, că prigoniri nedrepte, cu Fiul tău ai îndurat;
Bucură-te, că tu cu multă dragoste şi dăruire l-ai crescut;
Bucură-te, că văzând minunile Lui, că Dumnezeu L-ai cunoscut;
Bucură-te, că la inima de mama, vorbele şi faptele Lui le-ai pus;
Bucură-te, că şi tu ai chemat în rugăciune ajutorul cel de Sus ;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-5-lea

Cât de tare s-a întristat inima ta de Mama atunci când ai simţit lipsa Fiului tău cel Dumnezeiesc care avea 12 ani, crezându-l pierdut, iar dacă l-ai găsit vorbind învăţătorilor templului din Ierusalim te-ai mirat, iar noi îi cântăm: Aliluia !

Icosul al-5-lea

Întreagă ta viaţă a fost o jertfă adusă lui Dumnezeu, ai suferit lipsuri, necazuri, umilinţe, ai plâns mult când l-ai văzut judecat, bătut şi osândit la moarte pe cruce, dar acum te bucuri în Împărăţia cea cerească iar noi îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că tu cea atât de bună, mult ai suferit;
Bucură-te, cea prin care legea nouă s-a împlinit;
Bucură-te, că pe Fiul tău l-ai văzut bătut şi chinuit;
Bucură-te, că prin suflet ţi-a trecut sabia durerii când era răstignit;
Bucură-te, că suferind, te-ai lăsat în voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, tu care mult ai plîns pe Cel dorit al tău;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc !

Condacul al-6-lea

Iată Mama ta! i-ai spus apostolului Ioan, atunci când erai pe cruce, incredintandu-ne odată cu el şi pe noi toţi ocrotirii Maicii tale, pentru care Ţie Mântuitorul nostru îţi cântăm: Alilua !

Icosul al-6-lea

Prin păcatele noastre am mâniat pe Tatăl Ceresc, am nesocotit poruncile Lui şi am umblat după voile noastre, dar tu, Stăpână Lumii, fii pururi mijlocitoare şi roagă-l să ne ierte, iar noi având nădejde în ţine îţi cântăm :
Bucură-te, că tu la tronul sfânt pentru noi ai îngenunchiat;
Bucură-te, că pentru lume rugându-te la Dumnezeu, ai lăcrimat;
Bucură-te, că mijloceşti neîncetat la Fiul tău ;
Bucură-te, că milă ai de noi, poporul sau;
Bucură-te, că doar tu poţi înduplecă pe Domnul să ne ierte;
Bucură-te, că te pui chezaş pentru creştini şi-l rogi să îi îndrepte;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-7-lea

Cine poate spune că a făcut rugăciune către ţine, Fecioara Preacurată şi a rămas neajutat, pentru că eşti grabnică ajutătoare şi aduci bucurie în locul întristării, fiind puternică mijlocitoare la Dumnezeu căruia şi noi îi cântăm cu cei de sus: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Cine poate mărturisi slavă ta în cer, îngerii îţi slujesc, sfinţii te preamăresc, Fiul tău se bucură de vederea fetei tale, iar noi pământenii închinându-ne ţie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, tu cea mai cinstită între fecioare;
Bucură-te, a smereniei dulce şi preasfântă floare;
Bucură-te, slavita de toţi Cerească Împărăteasa;
Bucură-te, a Soarelui Hristos, Mama din veci aleasă;
Bucură-te, că prin proorocii, venirea ta a fost vestită;
Bucură-te, că eşti comoară sfânta, că dar nepreţuită;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!
Condacul al-8-lea
Deşi cu trupul ai plecat în locaşurile cereşti să locuieşti cu Fiul tău, nu ne laşi singuri bună noastră Mama, că vii printre oameni, să-i întăreşti, să le dăruieşti sănătate şi ajutor în necazuri, iar noi mulţumind Domnului Iisus că ne-a dat în grijă ta îi cântăm: Aliluia.

Icosul al-8-lea

Ai venit în lume că o ploaie înmiresmată să ude pământul însetat de Dumnezeu, ai venit că un nor apărător să acoperi lumea ce mergea din rău în mai rău pentru aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că-n zorii dimineţii tu răsări;
Bucură-te, că reverşi peste lume milă Domnului şi har;
Bucură-te, că în toată vremea spre bine ne călăuzeşti;
Bucură-te, că prin sfânt Acoperământul tău de tot răul ne păzeşti;
Bucură-te, că începutul mântuirii noastre eşti;
Bucură-te, că pe ţine te laudă ostile cereşti ;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-9-lea

Ne-am născut în această vale a plângerii în păcat şi greşim mereu Ziditorului nostru, de accea văzând neputinţele sufleteşti şi trupeşti alergăm la ţine care vii grabnic în ajutor, rugându-te pentru noi Fiului tău căruia cutezam să-i cântăm: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Vremurile sunt tulburi, căile vieţii sunt întortocheate, dar noi în ţine ne punem nădejdea că nu ne vei lasă Împărăteasa Cerească şi mijlocind la Dumnezeu ne vei scapă din tot necazul de aceea îţi aducem această laudă:
Bucură-te şi pentru noi mijloceşte neâncetat;
Bucură-te şi te roagă pentu cei robiţi de mult păcat;
Bucură-te şi nu ne lasă departe de Fiul tău ;
Bucură-te şi ne ajută când te chemăm şi ne e greu;
Bucură-te şi roagă-l să ne mai lase pe pământ şi să ne ierte;
Bucură-te şi ne ajută să mergem pe căile ce-s drepte;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-10-lea

Păcătuim cu bună ştiinţă şi supărăm pe Cel ce ne-a zidit după chipul şi asemănarea Să, dar te rugăm înduplecă pe Domnul că să nu îşi întoarcă Faţă de la noi, ci să ne primească iarăşi că un Pastor între oile sale cuvântătoare, pentru că şi noi să îi aducem cântare: Aliluia !

Icosul al-10-lea

Cât poate Dumnezeu cu puterea atât poţi tu cu rugăciunea Preaslăvită Fecioara pentru iertarea păcatelor şi mântuirea noastră, de aceea simţind ajutorul tău şi îndeplinirea cererilor noastre cele bune îţi aducem acestea:
Bucură-te şi că pe o tămâie ruga ne primeşte;
Bucură-te şi pe robii Tăi îi miluieşte;
Bucură-te, strigăm că suntem fii tăi;
Bucură-te şi nu ne lasă în mâna celor răi;
Bucură-te, îţi cântăm Măicuţa Stăpânului Ceresc;
Bucură-te şi apară poporul creştinesc;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-11-lea

Dacă nu ai fi fost tu să mijloceşti pentru noi la Fiul lui Dumnezeu am fi pierit pentru păcatele noastre, dar că un Milostiv ascultă rugăciunile Preacuratei sale Maici pentru poporul sau, de aceea îi aducem cântărea: Aliluia!

Icosul al-11-lea

Nu ne pricepem să lăudăm minunile tale pe care le-ai făcut cu noi oamenii în toată vremea, câte boli nu ai vindecat, pe câţi nu i-ai scăpat din primejdii, necazuri şi nevoi, pentru această a ta purtare de grijă îţi cântăm aşa:
Bucură-te şi de patimi sau ispite ne fereşte;
Bucură-te şi de toată primejdia şi necazul ne păzeşte;
Bucură-te şi nu ne uită în rugăciune;
Bucură-te că tu pe toţi ne ştii pe nume;
Bucură-te, că vezi nevoia şi dorinţa tu ne-o ştii;
Bucură-te şi nu ne lasă, că noi suntem ai tăi copii;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-12-lea

Scară către cer eşti Preacurată Fecioara, pentru că tu ne călăuzeşti paşii în întunericul lumii că să putem urcă spre Lumina Cerească, Împăratul Slavei, căruia îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-12-lea

Greşim în toată vremea, zilele vieţii ni se scurg în păcate, timpul mântuirii îl risipim, facem voia trupului, lumii şi a celui rău dar tu nu ne lasă Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ci ajută-ne să punem început bun vieţii noastre, că având nădejde de mântuire să te lăudăm aşa:
Bucură-te, prea scumpă a lumii mijlocitoare;
Bucură-te, că eşti a omenirii nădejde tare;
Bucură-te, că binecuvântată eşti între femei;
Bucură-te, că eşti al mântuirii prea sfânt temei;
Bucură-te, că ruga ta nu rămâne neascultata;
Bucură-te, că umplii de bucurie lumea toată;
Bucură-te, Maică Domnului, mijlocitoarea neamului omenesc!

Condacul al-13-lea

O Prea Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, primeşte aceste cinstite laude care se cuvin numai ţie care eşti Mama Împăratului Ceresc şi te rugăm fii pururi mijlocitoare la Fiul Tău, pentru că să ne dăruiască izbăvire de boli şi necazuri, iertare de păcate şi viaţă veşnică în Împărăţia Să unde cu îngerii bucurându-ne să-i cântăm neâncetat: Aliluia! ( de 3 ori)

Apoi din nou Icosul 1 şi Condacul 1.

RUGĂCIUNE

Preasfântă Fecioara, Împărăteasa Cerească care ai născut pe Fiul lui Dumnezeu, priveşte cu milă spre noi care ne aflăm pururi în scârbe, boli, necazuri şi nevoi. Prin păcatele noastre cele multe şi grele am mâniat pe Împăratul Slavei şi sufletul ne este tulburat. Unde să alergăm şi la cine ne vom duce ? Doar la ţine avem nădejde, că tu eşti mijlocitoarea neamului omenesc. Ştim că rugăciunea ta de Mama mult poate spre milostivirea Fiului şi nimeni din cei ce te-au chemat în ajutor nu a rămas fără răspuns. De aceea ne plecăm genunchii rugându-te să nu ne părăseşti pentru păcatele noastre cele multe şi grele ci ajută-ne să ne îndreptăm viaţă, acoperă-ne cu sfântul tău Acoperământ, dă-ne putere să putem birui uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Dă-ne sănătate să putem lucra cele de folos spre mântuire. Mijloceşte la Stăpânul cerului şi al pământului să ne dăruiască timp de pocăinţă şi virtuţiile creştineşti, pentru ca să umplem candelele sufleteşti asemeni fecioarelor celor înţelepte şi să putem intră înăuntru cămării Mirelui ceresc, iar acolo bucurându-ne veşnic să slăvim pe Dumnezeul nostru. AMIN.

Drumul în jos sau drumul în sus – ce alegem?

cete-ingeresti_cererea-a-doua-din-tatal-nostru

”Înaintea omului stau veșnic deschise două drumuri: spre bine și spre rău; cel din urmă e mai ușor, merge tot la vale, e de ajuns să aluneci puțin pentru a cădea în prăpastie;

ImparatiaLumiiBabilonia1

celălalt e mai greu, merge tot la deal, îți trebuie sforțări, voință puternică și mult caracter; în schimb, câtă deosebire între întunericul din prăpastie și priveliștea strălucitoare de pe culmea dealului” – Lucian Blaga

Imagini – Împărăția lui Dumnezeu ; Împărăția lumii – Babilonia

Rugăciune pentru vederea propriilor păcate a Sfântului Ignatie Briancianinov

2

“Doamne, dă-ne să ne vedem păcatele, aşa încât mintea noastră, atrasă cu desăvârşire de luarea aminte faţă de propriile păcate, să înceteze a mai vedea greşelile aproapelui şi, în acest chip, să-i vadă pe toţi buni.

Dă inimilor noastre să părăsească grija pierzătoare de neajunsurile aproapelui şi să se unească numai în grija pentru dobândirea curăţiei şi a sfinţeniei poruncite şi pregătite nouă de către Tine.

Dă-ne nouă, celor ce ne-am întinat haina sufletului, să o albim iarăşi. Ea a fost deja spălată prin apa Botezului, iar acum, după pângărire, aceste haine au nevoie să fie spălate prin apa lacrimilor.

Dă-ne să ne vedem în lumina harului Tău neputinţele cele de multe feluri din noi, care înăbuşă în inimă mişcările duhovniceşti.

Dă-ne marele dar al pocăinţei, care întotdeauna este premers de marele dar al vederii păcatelor noastre!

Păzeşte-ne, Doamne, de hăul amăgirii de sine, care apare în suflet din pricina păcătoşeniei noastre!

Îndrumă-ne paşii către Tine şi fă-ne să ajungem la Tine, Cel Care îi primeşti pe cei ce-şi recunosc cu umilinţă păcatele şi îi lepezi pe cei ce se socotesc drepţi.

Ca astfel să Te slăvim în veci, întru veşnica Ta fericire, a Singurului Dumnezeu Adevărat, Răscumpărătorul celor robiţi şi Mântuitorul celor pierduţi.  Amin! “

Rugăciune pentru pace în Ucraina şi în toată lumea

Privim, alături de întreaga lume cu nelinişte la evenimentele care se desfăşoară în ultimele zile în Ucraina. Țara vecină trece printr-o perioadă foarte dificilă, iar tensiunea existentă s-a aproapiat de limita critică. Razboiul e la un pas să înceapă: Ucraina acuza Rusia de invazie și amenință că va răspunde . Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru pace în Ucraina și în lume, pentru oprirea confruntărilor sângeroase, pentru a fi izbăviți de izbucnirea unui nou război mondial – WW III!

Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, cel bogat în milă şi în bunătate, Ziditorule a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Domn al Păcii şi al Vieţii, Oceanul cel nemărginit al Iubirii ! Tu L-ai trimis pe pământ, pe Unicul Fiul Tău Cel Iubit, pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care și-a dat viaţa Sa pentru toată lumea.

El ne-a îvăţat să ne iubim unul pe altul şi să nu răsplătim rău pentru rău. Ascultă strigătul robilor tăi, care cer îndurare şi pace, pentru ţara Ucraina, pentru Biserică Ta şi pentru toată lumea. Pentru rugăciunile Presfintei Născatoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria şi pentru ale tuturor Sfinţilor Tăi, Te rugăm Multmilostive Doamne, iartă-ne nouă toată greşala cea de voie şi fără de voie şi opreşte războiul şi mânia, potoleşte toată răutatea şi dezbinarea în ţara Ucraina şi în tot pământul.

Cu Harul Sfântului Tău Duh îmblînzeşte inimile oamenelor înrăiţi, opreşte cu Puterea Ta Dumnezeiască toată lucrarea cea rea a vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, care doresc războaie şi stăpânire cu nedreptate. Fă să fie pace Doamne, dragoste şi bună înţelegere în casa noastră, între conducătorii ţărilor şi între toate popoarele.

Dăruieşte-ne înţelepciune şi dragoste unul către altul ca în pace să trăim, luminează-ne mintea noastră, ca să te iubim pe Tine din tot sufletul şi pe apropele nostru ca pe noi înşine, că Tu Eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie Slavă şi mulţumire îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Icoana: https://www.mediafax.ro/social/icoane-desenate-in-ucraina-pe-lazile-cu-munitie-asa-salvam-vieti-20511513

Mici gânduri despre patima mândriei

????????????????????????????????????????????????????????????????????

Nici urâțenia prea mare, nici sărăcia prea umilitoare, boala prea respingătoare, nu sunt îndestulătoare pentru a ne feri – prin ele însele – de mândrie! Este o patimă atât de grea și care poate îmbrăca forme atât de ”subțiri”– cum ar fi slava deșartă, încât ne putem înșela că stăm binișor și când colo putem să pierdem toată osteneala, dată de lucrarea celorlalte virtuți!

„Oricine se înalță pe sine se va smeri” (Mt. 23, 12; Lc. 14, 11); iar prin pilda vameșului și a fariseului, Mântuitorul arată că la nimic nu-i folosesc omului virtuțile, dacă se mândrește cu ele (Lc. 18, 9-14).

Trezvia și discernământul duhovnicesc sunt cele care-l fac pe om să-și vada boala, frica de Judecată, înțelegerea faptului că toate sunt:

”Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!”.

Cum se manifestă această boală sufletească? Prin anumite atitudini: prea marea încredere în sine, mulțumirea de sine, semeția, îndrăzneala necuviincioasă, credința că le știi pe toate, încrederea doar în propria judecată, convingerea că ai întotdeauna dreptate, îndreptățirea de sine, împotrivirea în cuvânt, voința de a-i învăța pe alții, de a porunci, nesupunerea, socotirea că ești mai presus de ceilalți oameni, disprețul față de semeni, etc.

Leacul? Smerirea de sine și, cum spunea Sfântul Maxim Mărturisitorul: „dragostea împrăștie închipuirea de sine”. Cu dragoste, sora voastră întru patimă,

Cristina Olaru (Ghenof)

Imaginea: Vameşul şi Fariseul. Mozaic, cca. 504, The Pharisee & the Publican. Mosaic, ca 504. Basilica Sfântului Apollinarie Nou, Ravenna, Italia.

Vița de vino – Alexandru Amarfei

o, vin pentru ai scării îngeri

strugure viu la chip de om

atom în negrăite șoapte

la tainițele morții sângeri

inel mutat din pom în domn

cuc logodit de-a nopții noapte

vină îngerilor vână de la vin

cuc de trezie îmbătând beția

ascute comândar dulce pelin

orfanei morți pradă trufia

în cuib de rugă cuc de neștiință vin

cu toma pipăind inel de rană

beat de păcat eram;

din trunchiul de venin

exil de cuc la vechiul chin

manole-n lacrimi te zidește, mamă

Dr. Alexandru  Theodor Amarfei

Rugăciune pentru cei mânioși a Sfântului Ioan din Kronstadt

sf-ioan-de-kronstadt-1908-1-1(1)

Doamne, fă-l bun pe robul Tău acesta, (numele), cu puterea harului Tău!

Amin.

 Doamne, fă-mă bun pe mine robul Tău, cu puterea harului Tău!

Amin.

Rugăciune pentru cei mândri și îndărătnici a Sfântului Ioan din Kronstadt

Copy of Pag 4 2254 Kronst 200

Doamne, învață-l blândețea și smerenia pe robul Tău, (numele), cel căzut întru mândria diavolească și povara trufiei satanice! Amin.

Doamne, învață-mă blândețea și smerenia pe mine, robul Tău cel căzut întru mândria diavolească și depărtează de la inima mea întunericul și povara trufiei satanice! Amin.