Cenaclul Monokeros nr 55 – Elegia a VIII-a Hiperboreana

66092654_462553007891674_6912673532753215488_nInterpretarea oferită de domnul Dr. Alexandru Theodor Amarfei pentru

Elegia a opta – HiperboreeanaNichita Stănescu

Rugăciune către Martirii și Mărturisitorii care au pătimit în închisorile din perioada comunismului (a Episcopului Macarie Drăgoi)

sfintii-noi-martiri-ai-romaniei

Sfinților Martiri și Mărturisitori cei ce ați pătimit în închisorile din perioada comunismului, ați plătit cu preț de sânge libertatea și demnitatea neamului și Bisericii noastre în vremurile acestea de pe urmă. Voi sunteți luminile care ne luminează calea în întunericul acestui veac, zidul de apărare în fața nevăzuților vrăjmași. Pentru aceasta venim înaintea voastră și cu osârdie ne rugăm vouă: ridicați vălul cel greu al nesimțirii și neiubirii noastre.

117870_schitul_aiud

Scuturați de pe noi lanțurile slăbiciunilor și compromisurilor noastre. Îmbărbătați firile noastre slabe și îndoielnice în fața împotrivitorilor. Insuflați în noi dragoste pentru Biserică, pentru neam și pentru aproapele. Cei care v-ați rugat pentru chinuitorii și ucigașii voștri, învățați-ne și pe noi să ne iubim vrăjmașii. Cei care v-ați lepădat de răzbunare și v-ați pus sufletele pentru semenul vostru, întăriți-ne întru poruncile lui Hristos Cel Răstignit și Înviat. Cei care ați prefăcut închisoarea în mănăstire și viața de celulă în trai filocalic, dați-ne mângâierea de sus în încercările amare prin care trecem. Rugămu-ne vouă, mijlociți la Hristos pentru izbăvirea și mântuirea noastră. Amin.

Rugăciunea Sfântului Teofan Zăvorâtul, pentru primirea harului lui Dumnezeu

cropped-71210215_2398600383731119_7654080644338679808_o-3.jpg

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea, căci dacă mă vei milui, slobozindu-mă din jalnica boală a patimilor, vreau să ascult de bunătatea Ta.

Dacă vei face după mulțimea bunătății Tale, mă vei izbăvi. Dacă vei vărsa asupra mea bunătatea Ta, mă voi mântui. Încredințat sunt că aceasta este cu putință la Tine. Știu că i-ai miluit și îi mântuiești pe toți cei ce se întorc către Tine din toată puterea lor.

Mărturisesc că și eu m-am folosit adesea de harul Tău, însă mai apoi, lepădându-l, am păcătuit ca nimeni altcineva.

Tu, însă, Cela ce ai înviat morții, scoală-mă și pe mine, cel omorât de păcat. Cela ce ai tămăduit orbii, luminează ochii cei întunecați ai inimii mele.

Cela ce ai izbăvit din gura șarpelui pe Adam, scoate-mă din tina fărădelegilor mele, fiindcă și eu sunt dintre oile Tale, măcar că din pricina voilor mele m-am făcut pradă leilor.

Păcatele m-au făcut câine, însă tămăduit de harul Tău, voi fi viu. Eram lepădat ca un mort, însă de vei voi, viu voi fi!

Sf. Teofan Zăvorâtul – Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sf. Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David, Ed. Sophia

Rugăciunea Sfântului Teofan Zăvorâtul către Născătoarea de Dumnezeu

70234277_2399072207017270_4723525540886085632_n.jpg

Fecioară Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Prea binecuvântată și cu dar dăruită! Pleacă urechea ta și auzi graiurile mele, cele rostite de gura mea spurcată și necurată. Nu mă trece cu vederea pe mine, sărmanul, nu mă lăsa să pier până în sfârșit pe mine, nevrednicul robul tău, ci folosește rugăciunile tale de Maică și tămăduiește sufletul meu ticălos, care e zdrobit fără milă de viclenele mele patimi. Vrăjmașul cel rău, strivindu-l cu păcatele iubirii de plăceri, l-a călcat în picioare.

sfantul_teofan_zavoratul

Drept aceea, plin de toată rușinea, nu cutez și nu am obraz să cer de la Dumnezeul meu Cel Iubitor de oameni iertare pentru mulțimea păcatelor mele și tămăduire pentru rănile mele nevindecate, fiindcă mi-am spurcat templul trupului, prin poftele mele netrebnice am vârât în el o mulțime de spurcăciuni și mi-am vătămat toate simțurile cu lucruri neîngăduite.

Așadar, nu îndrăznesc să-mi ridic către cer mâinile spurcate de îndeletnicirile cele rele, ci la îndurările tale nepovestite, întru tot fără de prihană Stăpână, mă arunc eu, săracul și curvarul, că nu am altă scăpare afară de tine, singura mea mângâiere și singurul meu ajutor grabnic. În tine nădăjduiesc: nu mă părăsi! Plăcute sunt cererile tale înaintea Fiului tău; El Se bucură de mijlocirea ta și împlinește degrabă rugăciunile tale cele pentru noi. Nu mă trece cu vederea pe mine, cel mai sărman dintre oameni, și netrebnicia faptelor mele să nu curme mila ta cea nemăsurată, Născătoare de Dumnezeu!

Primește această cerere a mea nimicnică, și cu rugăciunile tale de Maică fă-o bine plăcută înaintea Fiului și Dumnezeului tău, învrednicindu-mă de Cereasca Împărăție pe mine, cela ce laud și binecuvântez pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh. Amin.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sfântului Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, pp. 75-76)

Rugăciunea Sfântului Teofan Zăvorâtul, pentru primirea harului lui Dumnezeu

11137160_815004511926039_7360281001821986033_n.jpg

Doamne, Cela ce ai înviat morții, scoală-mă și pe mine, cel omorât de păcat. Cela ce ai tămăduit orbii, luminează ochii cei întunecați ai inimii mele.

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea, căci dacă mă vei milui, slobozindu-mă din jalnica boală a patimilor, vreau să ascult de bunătatea Ta. Dacă vei face după mulțimea bunătății Tale, mă vei izbăvi. Dacă vei vărsa asupra mea bunătatea Ta, mă voi mântui. Încredințat sunt că aceasta este cu putință la Tine. Știu că i-ai miluit și îi mântuiești pe toți cei ce se întorc către Tine din toată puterea lor.

Untitled-2-9

Mărturisesc că și eu m-am folosit adesea de harul Tău, însă mai apoi, lepădându-l, am păcătuit ca nimeni altcineva. Tu, însă, Cela ce ai înviat morții, scoală-mă și pe mine, cel omorât de păcat. Cela ce ai tămăduit orbii, luminează ochii cei întunecați ai inimii mele. Cela ce ai izbăvit din gura șarpelui pe Adam, scoate-mă din tina fărădelegilor mele, fiindcă și eu sunt dintre oile Tale, măcar că din pricina voilor mele m-am făcut pradă leilor. Păcatele m-au făcut câine, însă tămăduit de harul Tău, voi fi viu. Eram lepădat ca un mort, însă de vei voi, viu voi fi!

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sfântului Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, pp. 81-82)

Roșcovul sălbatic – Mihai Nistor

13662837725_8b32ebb045_b.jpg

Câmpul

Trecuseră 50 de ani de când murise. Nimeni nu înțelegea încă în ce fel ziua aceea fatidică coborâse norii, izbind din plin întreagă comunitate. Tot ce își mai aminteau bătrânii satului era apusul de soare, liniștea mormântală a ierbii și gingășia păsărilor care nu îndrăzneau să arunce un falfait de aripa, retrăgându-se în pustiu spre așteptarea nopții. Nici măcar el nu își mai amintea nimic din propria moarte. A încercat cu hipnoză, au adus serul adevărului, ba chiar cineva inventase un dispozitiv de desfacere și reasamblare a creierului. În zadar toate acestea. Astrologii nu puteau defel să potrivească meridianele, țigăncile se certau între ele cu cărțile de tarot pe masă, iar Nostradamus nu scrisese un rând.

Îl găsiseră abia respirând în mijlocul câmpului, lângă un splendid roșcov sălbatic despre care legendele locului spuneau că primul care va mânca din fructele sale va suferi o moarte vie. I-au făcut numeroase examinări, analize toxicologice, ba chiar și câteva autopsii, însă nu au descoperit urmă de fructele acelui arbore îmbietor.

De multă vreme, nimeni nu îl mai întreba nimic, vremurile trecuseră și totul rămăsese învăluit într-o ceață la fel de apăsătoare ca evenimentul însuși. Încercaseră să taie copacul, fără succes; toți cei ce se apropiau de el innebuneau pe loc, așa încât autoritățile au izolat zona cu garduri electrice, declarând publicului că în zona se află deșeuri radioactive. Cu fiecare an care trecea, copacul devenea din ce în ce mai mare și amenința să își întindă crengile până în sat. Plutea o disperare resemnată, satul urmă să fie evacuate cât de curând și izolat cu garduri electrice.

Când toți își făceau bagajele, plângându-se pe sine, unul din bătrânii care fusese de față în acea zi învăluită în ceață veni la el și, fără să îi spună vreun cuvânt, îi puse în față o oglindă, care însă se sparse pe loc și el începu se țipe de durere. Curgeau cioburi din ochii săi, care mai apoi se transformau în pietre din care izvorau șuvoaie de lacrimi. Se adunaseră toți sătenii, anticipând poate o durere ce va izbăvi comunitatea. Atunci le spuse tuturor: “Nu am mâncat…  a fost suficient să îmi doresc și îndată am murit”.

O luna mai târziu, după ce copacul plesnise în auzul tuturor chiar când el intrase în prima biserica deschisă în sat, își aminti brusc că are un nume, ba chiar și oamenii începuseră să înțeleagă că, deși de necrezut, și ei au un nume. Din când în când se auzea preotul trecând pe ulițe și strigând: “Nu-l faceți să crească din nou”. Nu mai zăreau copacul (care se transformase într-un puiet), însă toți au hotărât să păstreze gardurile electrice și oglinzile au apărut în fiecare casă.

Mihai Nistor

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul – 3 Octombrie

sf_dionisie_areopagitul_4

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul glasul al 4-lea:

Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, îmbrăcându-te cuviincios cu bun cuget, ai scos din vasul alegerii cele negrăite; şi cre­dinţa păzind, calea întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Dionisie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască su­fletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind învăţat de Dumnezeies­cul Apostol Pavel văzătorul de cele ce­reşti, ai ajuns îndată, Sfinţite Mucenice Dionisie, a fî tăinuitor ceresc şi grăitor de cele Dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce te-ai luminat cu Dum­nezeiescul har, luminează, fe­ricite, sufletele celor ce te lau­dă, ca să înţeleagă învăţăturile tale cele de Dumnezeu însuflate, Sfinte Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Mucenice Dionisie, cu gând prealuminos şi cu su­fletul, a vedea strălucirile rân­duielilor cereşti şi starea ce­telor de acolo.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cămară de mire Luminată, te-ai arătat Întrupării celei mai presus de gând, a Făcătorului tuturor; că din tine, Maica lui Dumnezeu, S-a îmbrăcat în trupul nostru Hristos Domnul.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus de Înălţimile Cereşti ridicându-te, cu­vioase, rânduielile, Oştirile şi Strălucirile cele mai presus de lume le-ai tâlcuit tuturor, cu înălţimea graiurilor şi cu preaînţeleptele tale cuvinte.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Umplându-te de înalta ştiin­ţă a Dumnezeieştilor nume preacuvioase, ai teologhisit cu­noştinţa Dumnezeirii, făcându-te, prin har Dumnezeiesc, cuvântător al Preasfintei Treimi, Preaferi­cite Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omorându-te cu dorirea cea spre Dumnezeu şi foarte învăţându-te cu înţelepciunea cea prin harul cel făcător de viaţă, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu lucrarea Duhului Celui Ce toate le săvârşeşte, ai rodit, Fecioară, Trup Stăpânului tu­turor; cu Care ai osândit pă­catul lumii şi ai izvorât Viaţa Cea Veşnică.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Tu eşti Tăria mea Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea; Cel Ce nu ai lăsat Sânurile Părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bună podoabă a Bisericilor o ai pus în rânduială, că în ele ai zugrăvit, părinte, închipuirea sfinţitelor chipuri, celor ase­menea Puterilor Neînchipuite; prin care se învaţă Taina şi se luminează toată adunarea credincioşilor, cea cugetătoare de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pâraiele cuvântării tale de Dumnezeu, Dumnezeiescule, foarte adapă grădinile cele cuvântătoare şi de-a pururea înflorite, sădite pe dreptate dogmelor; că ai propovăduit Unimea Fiinţei şi Însăşi Cinstita Stăpânire Cea în Trei Feţe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Neîncetarea Ierarhiei tale celei Îngereşti şi dragostea şi dorirea către Dumnezeu şi ple­carea către înălţimea Dumnezeirii cea neabătută şi nepricepută, cu înţelepciunea ai în­văţat-o, ierarhe, celor ce cu credinţă strigă: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lucrător Sfinţit S-a făcut Fiul tău mântuirii tuturor, celor ce te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu; Începător şi Lu­minător, Dreptate şi Scutire, Fecioară. Pentru aceea credin­cioşii, după adevăr şi cu înţelepciune, te mărim.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă? Şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul; ci, mă întoarce şi la lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Glasul graiurilor tale, purtându-se ca un sunet ceresc, a tunat cu cuvântul harului, în cugetele celor fără de Dum­nezeu şi a luminat inimile credincioşilor, cu razele cele prealuminate ale Dumnezeieştilor dogme.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănatu-te-ai neguţătoru­lui care caută mărgăritare bune, preafericite şi aflând Mărgăritarul Cel cu adevărat de mult preţ şi mirându-te de Strălucirea Lui cea cu lucrare Dumnezeiască, L-ai mărturisit a fi Dumnezeu, ierarhe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu multă înţelepciune ai iubit, părinte, Izvorul înţelep­ciunii şi din dragostea Lui te-ai făcut desăvârşit şi izvorăşti totdeauna râurile Dumneze­ieştilor dogme, grăitorule de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Una ce eşti Plină de har, ai primit întru tine pe Cel Preaîncuviinţat, Care numai cu voirea toate le-a făcut; şi Care ne-a înfrumuseţat pe noi cu luminarea dreptei credinţe, Maica lui Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având, cu dragoste, silinţă pentru Lege, ai dobândit harul înţelepciunii, Dumneze­ieşte grăind tu despre Dum­nezeu şi ai lăsat în urmă-ţi dog­me dreptcredincioase, preafe­ricite; din care, îndulcindu-ne credincioşii, pe tine te fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind împodobit cu pricepe­rea lui Dumnezeu, cuvioase, cugetătorule de Dumnezeu, ţi-ai plecat urechea Dumnezeiescu­lui Învăţător şi de la Dânsul te-ai învăţat înţelepciunea cea mai presus de lume, Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Viaţa ta a fost minunată, cu­vântul tău şi mai minunat, limba ta strălucitoare de lumină şi gura însufleţită cu foc, Preafericite Dionisie; iar gândul tău, părinte, a fost desăvârşit în chip Dumnezeiesc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Noi credincioşii Fecioară, cu bucurie strigăm ţie cu Glasul Arhanghelului Gavriil; că din tine nouă S-a Născut Cel Negrăit, Făcătorul şi Începătorul vieţii, Om făcându-Se şi S-a amestecat cu oa­menii, Iubitorul de oameni.

Irmosul:

Curăţeşte-mă, Mântuito­rule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă; căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Prin uşile cerurilor trecând cu Duhul, ca un ucenic al Apos­tolului celui ce a ajuns până la al treilea cer, Sfinte Sfinţite Dionisie, te-ai îmbogăţit cu toată cunoştinţa celor negrăite şi ai luminat pe cei ce şedeau mai înainte în întunericul necunoştinţei. Pentru acesta strigăm: bucură-te părinte a toată lumea.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

De pogorârea lui Dum­nezeu, focul s-a ruşinat în Babilon oarecând, pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucuros picior, ca întru o grădinâ verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învăţăturile tale, ca ploaia cea cerească în pământ secetos, îngraşă inimile celor credin­cioşi, cele ce de-a pururea do­resc şi fără saţiu le învaţă a striga: Binecuvântat eşti, Dum­nezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu pricepere cugetătoare de Dumnezeu, ai scris minţilor celor fără de trup şi cuvântările lor cele de laudă, fericite şi de Dumnezeu fiind insuflat, ai învăţat Biserica a cânta: Binecu­vântat eşti, Dumnezeul părin­ţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Locaş bine întocmit al Prea­sfântului Duh te-ai arătat şi insuflările Lui şi arătările le-ai propovăduit ca un prooroc, În­ţelepte Dionisie, cântând: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul pă­rinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată acum s-a împlinit proorocia lui Isaia, celui grăitor de Dumnezeu, că Fecioara a avut în pântece pe Dumnezeu Cu­vântul şi a Născut pe Dătătorul de viaţă, Căruia toţi cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ca o oglindă luminată prin fapte bune, ţi-ai făcut gândul încăpător arătărilor celor curate, Sfinte Dionisie, Preaferi­cite, şi primind Razele Luminii Celei mai presus de gând, ai cân­tat: preoţi binecuvântaţi, po­poare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Har mai îndestulat s-a re­vărsat prin buzele tale; pentru aceea ai arătat Dumnezeieştile învăţături, lăţindu-le şi descoperindu-ne mai luminat înţele­gerea lor cea mai presus de gând, nouă, celor ce cântăm cu credinţă: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Mai cunoscută s-a făcut prin tine, Sfinte Dionisie, Mitropolia cea lăudată a atenienilor, aducându-te pe tine lui Hristos şi Împă­ratului tuturor, ca o pârgă preasfinţită şi totdeauna cântând: tineri binecuvântaţi, preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Maică a lui Dumnezeu cu totul fără prihană, curăţeşte rănile sufletului meu şi semnele păcatului; că ai născut Fiu pe Cel Ce are puterea să izbăveas­că lesne pe cei legaţi cu lanţu­rile greşelilor din legăturile cele nedezlegate; pe Însuşi Făcăto­rul de bine Dumnezeu, Dătăto­rul de viaţă.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori tiranul haldeilor a ars nebuneşte cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu; iar văzându-i pe aceştia cu Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învrednicindu-te a te face văzător şi dimpreună oste­nitor cu Sfinţii Apostoli, te-ai făcut părtaş Măririi şi dim­preună cu ei, ai mers la vederea Trupului celui cu adevărat Începător de viaţă, al Însăşi Născătoarei de Dumnezeu, Ce­lei Preacinstite; pe care, după vrednicie, o mărim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcutu-te-ai moştenitor Dum­nezeieştii Împărăţii în ceruri, părinte, ca un arhiereu după Lege şi ca un pătimitor nebiruit, amestecând sângele cel mucenicesc cu ungerea preoţiei; pentru aceasta ai luat cununi îndoite, precum se cuvine de sfinţenie, tăinuitorule, Sfinte Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul ce ai îndrăznire către Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Înţe­lepte Dionisie, pentru toţi te roagă pururea, ca să ne izbă­vim de încercări, cei ce te lăudăm cu bună credinţă, pe tine învăţătorul ştiinţelor celor ne­grăite, ca un sfinţit descope­ritor al Bunătăţii Celei tainic ascunse şi cu Dumnezeiască Stăpânire.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Biserica cea Cinstită, pe care Hristos, Fiul tău, a câş­tigat-o cu scump Sângele Său, ca un Bun, arat-o cu vitejie bi­ruitoare eresurilor, Ceea ce eşti Plină de har; şi mântuieşte-ne din primejdii şi ne izbăveşte de stăpânirea barbarilor.

Irmosul:

Spăimântatu-s-a de aceas­ta cerul şi marginile pământului s-au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oame­nilor trupeşte; şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule…

Privitorule al cerului şi adâncul înţelepciunii, Dumnezeiescule căutător al Sfatului Celui Tainic; minte care străbate văzduhul, comoara Tainelor cunoscându-le, o, Sfinte Dionisie Prea­fericite, te rugăm: roagă pen­tru noi pe Cel Singur şi Iubitor de oameni.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei…

Făcându-ţi mintea ca o oglin­dă preavăzătoare ai primit înăuntru Fulgerele Duhului cele de Raze aruncătoare şi Lumină­rile Cereştilor Străluciri. Pentru aceasta, te-ai şi învrednicit învederat a oglindi îngereştile începătorii, cu preacurată ageri­mea ta.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Ca unul ce eşti închipuire Dumnezeiască Vasului celui ales cu adevărat, înveţi Tainele cele Dumnezeieşti, cu Duhul şi luminându-te cu darurile Dum­nezeieştii Străluciri, arătat ai descoperit Cetele îngerilor. Pen­tru aceea, lăsând lumii înţele­gerea Dumnezeieştilor tale dog­me, ai luminat pe toţi, Sfinţite Tăinuitorule Dionisie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Norul Soarelui Celui Înţelegă­tor, Sfeşnic de aur al Dumneze­ieştii Lumini, Nespurcată, Neîntinată, Stăpână fără prihană, luminează-mi, rogu-mă, sufle­tul cel orbit de patimi, cu Lu­mina Nepătimirii şi inima, fiindu-mi întinată, spal-o cu curge­rile lacrimilor şi cu umilinţa pocăinţei şi mă curăţeşte de spurcăciunea lucrurilor mele, ca să strig cu dragoste către tine: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să-mi dăruiască, că nu­mai pe tine te am Nădejde, eu, nevrednicul robul tău.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Fecioara şi Maica lui Hristos, văzând pe Făcătorul lumii pe Lemn, suspina lăcrimând şi cu amar i se topea sufletul şi trupul îşi bătea sfărâmându-se şi cu amar striga către Dânsul: vai mie, o, Fiul meu! Cum îţi voi suferi Patima, piroanele şi suliţa, eu, Ceea ce Te-am născut fără dureri? Ci, grăbeşte de Te scoală, ca să Te văd, Fiule şi Dumnezeule şi să înceteze de tânguiri şi durere; şi celor ce-Ţi laudă Patimile, să le dăruieşti dezlegare greşelilor.

Rugăciune pentru ca cei ce călătoresc să îşi găsească drumul atunci când s-au rătăcit şi suferă din pricina aceasta – Psalmul 31

psaltirea-copertav-543x335

PSALMUL 31
Al lui David.

l. Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele.
2. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug.
3. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua.
4. Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta şi am căzut în suferinţă când ghimpele Tău mă împungea.
5. Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea.
6. Zis-am: „Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului”; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu.
7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
8. Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea; izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat.
9. Înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aţinti-voi spre tine ochii Mei.
10. Nu fi ca un cal şi ca un catâr, la care nu este pricepere; cu zăbală şi cu frâu fălcile lor voi strânge ca să nu se apropie de tine.
11. Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul, mila îl va înconjura.
12. Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi, drepţilor, şi vă lăudaţi toţi cei drepţi la inimă.

Rugăciune pentru ca femeile a căror sarcină s-a pierdut să izbutească să îndure şi să fie sănătoase – Psalmul 67

psaltirea-interior

PSALMUL 67
Al lui David.

1. Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El.
2. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu,
3. Iar drepţii să se bucure şi să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi numelui Lui, gătiţi calea Celui ce străbate pustia, Domnul este numele Lui,
5. Şi vă bucuraţi înaintea Lui. Să se tulbure de faţa Lui, a Părintelui orfanilor şi a Judecătorului văduvelor.
6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui; Dumnezeu aşază pe cei singuratici în casă,
7. Scoate cu vitejie pe cei legaţi în obezi, la fel pe cei amărâţi, pe cei ce locuiesc în morminte.
8. Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tău, când treceai Tu prin pustiu,
9. Pământul s-a cutremurat şi cerurile s-au topit şi Sinaiul s-a clătinat de la faţa Dumnezeului lui Israel.
10. Ploaie de bunăvoie vei osebi, Dumnezeule, moştenirii Tale. Ea a slăbit, dar Tu ai întărit-o.
11. Vietăţile Tale locuiesc în ea; întru bunătatea Ta, Dumnezeule, purtat-ai grijă de cel sărac.
12. Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă.
13. Împăratul puterilor, poporului iubit va împărţi prăzile.
14. Dacă veţi dormi în mijlocul moştenirilor voastre, aripile voastre argintate vor fi ca ale porumbiţei şi spatele vostru va străluci ca aurul.
15. Când Împăratul Cel ceresc va împrăştia pe regi în ţara Sa, ei vor fi albi ca zăpada pe Selmon.
16. Munte al lui Dumnezeu este muntele Vasan, munte de piscuri este muntele Vasan.
17. Pentru ce, munţi cu piscuri, pizmuiţi muntele în care a binevoit Dumnezeu să locuiască în el, pentru că va locui în el până la sfârşit?
18. Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii sunt cei ce se bucură de ele. Domnul în mijlocul lor, pe Sinai, în locaşul Său cel sfânt.
19. Suitu-Te-ai la înălţime, robit-ai mulţime, luat-ai daruri de la oameni, chiar şi cu cei răzvrătiţi îngăduiţi au fost să locuiască.
20. Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; să sporească între noi, Dumnezeul mântuirii noastre.
21. Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii şi ale Domnului Dumnezeu sunt ieşirile morţii.
22. Dar Dumnezeu va sfărâma capetele vrăjmaşilor Săi, creştetul părului celor ce umblă întru greşelile lor.
23. Zis-a Domnul: „Din Vasan îl voi întoarce, întoarce-voi pe vrăjmaşii tăi din adâncurile mării,
24. Pentru ca să se afunde piciorul tău în sângele lor şi limba câinilor tăi în sângele vrăjmaşilor tăi.
25. Văzut-am, Dumnezeule, intrarea Ta, văzut-am intrarea Dumnezeului şi Împăratului meu în locaşul cel sfânt:
26. Înainte mergeau căpeteniile, după ei cei ce cântau din strune, în mijloc fecioarele bătând din timpane şi zicând:
27. „În adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel!”
28. Acolo era Veniamin cel mai tânăr, în uimire; căpeteniile lui Iuda, povăţuitorii lor, căpeteniile Zabulonului, căpeteniile Neftalimului şi ziceau:
29. „Porunceşte, Dumnezeule, puterii Tale; întăreşte Dumnezeule această lucrare pe care ai făcut-o nouă.
30. Pentru locaşul Tău, din Ierusalim, Îţi vor aduce împăraţii daruri.
31. Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii adunaţi împotriva junincilor popoarelor, ca să nu fie depărtaţi cei care au fost încercaţi ca argintul.
32. Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie”. Veni-vor soli din Egipt; Etiopia va întinde mai înainte la Dumnezeu mâna ei, zicând:
33. „Împărăţiile pământului cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi Domnului.
34. Cântaţi Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre răsărit; iată va da glasul Său, glas de putere.
35. Daţi slavă lui Dumnezeu! Peste Israel măreţia Lui şi puterea Lui în nori.
36. Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel; Însuşi va da putere şi întărire poporului Său. Binecuvântat este Dumnezeu”.

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul – 29 Septembrie

09-29-cv_chiriac_sihastrul

Troparul Sfântului Cuvios Chiriac Sihastrul, glasul 1:

Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Chiriac. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

osioskyriakos02

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Cântare să înălţăm, popoare, Minunatului Dumnezeului nostru, Celui Ce a izbăvit din robie pe Israel, cântare de biruinţă cântându-I şi grăind: să cântăm Ţie Unuia, Stăpânului!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca să laud după vrednicie pe Cuviosul Chiriac, laudă de Dumnezeiască cunoştinţă şi de daruri dă-mi mie, Hristoase, prin rugăciunile lui. Că Tu eşti Comoara învăţăturilor celor înţelepte şi mai presus de cuvânt.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primindu-mă cu voie bună pe mine, care aduc ţie acum laudă, Fericite Chiriac, roagă-te lui Hristos să mă împărtăşesc de Dumnezeiasca Rază de Lumină şi să câştig mântuirea cea adevărată.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Biruit-ai pe stăpânii întunericului, părinte, întărindu-te cu puterea cea tare a Stăpânului, Preafericite Chiriac! Şi mergând după urmele Lui, ai ajuns la odihna cea de sus.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătat-ai pe pământ râvnă asemenea cu îngerii şi tot cugetul trupului l-ai supus Duhului Celui Purtător de viaţă. Pentru aceasta acum dănţuieşti împreună cu ei în ceruri, purtătorule de Dumnezeu, Sfinte Chiriac.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Scară Înţelegătoare te-ai arătat, care a văzut-o Iacob, alesul lui Dumnezeu, prin care în chip de negrăit S-a pogorât Cel fără de trup, ca să Se Întrupeze Neschimbat mai presus de cuvânt din tine, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este sfânt ca Domnul…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Neîncetat ai săvârşit călătoria vieţii. Căci din pruncie ai iubit pe Ziditorul tău, cuvioase, de Care fiindu-ţi sete Îl căutai, asemănându-te alergării cerbului către izvoarele apelor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind tu, Dumnezeiescule, poruncile lui Hristos cele de viaţă, care erau scrise pe lespezile inimii tale cu degetul Duhului, cu fapta le-ai păzit pe ele ca o carte însufleţită.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu postirile ai biruit poftele pântecelui cele lacome, cuvioase şi omorând dezmierdarea cea trupească, ai trăit cu curăţie în toată viaţa, părinte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Curăţindu-ţi cugetul şi trupul şi duhul, de trei ori fericite, cu veselie te-ai făcut pe tine locaş înţelept al Treimii şi te-ai arătat vas Luminii Celei în Trei Sori.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară ai născut, Neispitită de nuntă şi Fecioară ai rămas, Maică Nenuntită. Născătoare de Dumnezeu, Marie, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne mântuim noi.

Irmosul:

Nu este sfânt ca Domnul şi nu este drept ca Dumnezeul nostru, pe Care Îl laudă toată făptura; şi nu este drept, afară de Tine, Doamne.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Tu eşti Tăria mea, Doamne, Tu eşti şi Puterea mea; Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea. Cel Ce nu ai lăsat Sânurile Părinteşti şi ai cercetat sărăcia noastră. Pentru aceasta, cu proorocul Avacum grăiesc către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înspăimântatu-s-a soarele de răbdarea şi de tăria ta, cuvioase, mulţi ani a te vedea nicidecum ziua gustând mâncare; ca unul ce prin privegheri neîncetate cu bună tărie cântai: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetând cu pricepere la Legile Testamentului Nou şi ale celui Vechi, înţelepte, ai cules tot chipul bunătăţii al sfinţilor bărbaţi, râvnind obiceiul înţeleptei albine, fericite şi făcându-te vas de alegere, cântai: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bogăţie de desfătare, lauda şi veselia cuvioşilor eşti, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceea, dorind de Tine Sfântul Chiriac, toate cele veselitoare ale lumii le-a socotit ca nişte gunoaie. Drept aceea şi în pustiuri neumblate cu dragoste se desfăta întru frumuseţea Ta.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ştim că odinioară a îndulcit proorocul apele Marei; iar tu, Sfinte Chiriac, prefăcând mâncarea buruienii celei amare a Schiliei spre gustare dulce, ai arătat de faţă îndrăzneală către Domnul, Care cu adevărat măreşte cu Putere Dumnezeiască pe robii Săi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ucenice şi următorule al Stăpânului Hristos, ca unul ce de la Dânsul ai primit darul de a tămădui şi a goni bolile, de a depărta şi a goni cetele demonilor, cu semnul Dumnezeieştii Cruci şi cu îndurare, prin rugăciune, ai tămăduit pe fiul slugii tale cel lovit de boală.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu eşti Lauda credincioşilor, Ceea ce eşti fără de mire. Tu eşti Părtinitoarea, Scăparea creştinilor, Zid şi Liman. Căci aduci către Fiul tău rugăciuni şi mântuieşti din primejdii pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste te cunosc pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa, Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă? Şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul! Ci, mă întoarce şi Te rog, îndreptează căile mele la lumina poruncilor Tale.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind de la Hristos darul Duhului Cel Nebiruit, ai surpat cu totul pe stăpânitorii lumii cei cumpliţi. Şi patimile cele sufleteşti biruindu-le, Sfinte Chiriac, te-ai încununat cu cununa nepătimirii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu tărie răbdând ostenelile sihăstriei, te-ai arătat viteaz, rămânând statornic până la adânci bătrâneţi, cuvioase, cu multă bucurie petrecând în pustiu, ca în nişte cămări din curţile împărăteşti.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Privegheri de toată noaptea săvârşind, fericite şi fără de înălţare călătorindu-te către Dumnezeu, prin rugăciune vorbeai cu mintea cea fără de materie şi primeai raze luminoase, Sfinte Chiriac, luminându-ţi-se cugetul de străluciri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cinstita ta limbă umplându-se de grai proorocesc de lumină purtător, a proorocit mai înainte greşeala lui Origen cea vătămătoare de cugete şi pierzătoare de suflet, care stăpânea atunci, cuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Adunarea proorocilor s-a învăţat după înţelegere Tainele tale, Preacurată. Căci Stăpânul te-a arătat pe tine Uşa Cerului şi întrupându-Se din tine, Fecioară, Soarele dreptăţii a Răsărit celor dintru întuneric.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te dumnezeu după dar, cu îndumnezeirea lui Hristos, ai îndreptat neputinţele firii, cele cu dureri, tămăduind pe cei bolnavi şi pe cei îndrăciţi vindecându-i cu Dumnezeiescul dar.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fugit-ai de supărarea mulţimii care venea către tine şi iar ai ajuns la pâraiele cele de îngrozire, lepădându-te de mărirea laudelor celor deşarte ale oamenilor, pururea pomenite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzând toată mărirea lumii că este ca un vis trecător, ai poftit să te faci părtaş Slavei celei mai bune a Dumnezeului Celui Viu, înţelepte. De care după dreptate te-ai învrednicit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca un Sicriu Însufleţit ai primit pe Cuvântul Cel fără de început şi ca o Biserică Sfântă ai încăput pe Ziditorul. Ca un Scaun în chip de foc ai purtat pe Stăpânul a toată lumea, Maica lui Dumnezeu.

Irmosul:

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor; căci către Tine am strigat şi mă auzi Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Ca pe un tare luptător şi apărător, pururea cinstindu-te pe tine Sfinţita Lavră, pururea prăznuieşte pomenirea ta cea de peste an. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, păzeşte-ne pe noi de vrăjmaşii care vin asupră-ne, ca să-ţi cântăm; bucură-te, părinte, de trei ori fericite.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii…

Nevoinţă şi vieţuire de înfrânare ai avut tu, Cuvioase Chiriac, făcătorule de minuni. Roagă-te pentru noi, cei ce cu credinţă săvârşim pomenirea ta.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii evrei au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, cântând: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cugetarea Legilor Tale şi a cuvintelor celor Dumnezeieşti insuflate, mai mult decât cu miere şi-a îndulcit gâtlejul preacredincioasa Ta slugă, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeule, în veci!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cei curăţiţi de noroiul patimilor prin rugăciunile tale, ca pe unii ce te laudă pe tine Dumnezeiescule fericite, adu-i către Dumnezeu, ca unii care cântă: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tot darul Duhului Tău l-a primit întru sine, Sfântul Chiriac, căci cu tot sufletul a fost iubitor al luminii Tale, Hristoase, grăind către Tine: Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca să scape Daniel de cruzimea leilor, s-a mărit; iar Sfântul Chiriac s-a slujit cu dânşii poruncindu-le ca unor slugi, cântând Ţie: Dumnezeule, bine eşti cuvântat!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La fapte adăugând privirea Dumnezeiescului Chiriac, ai propovăduit Fiinţa Cea în Trei Ipostasuri: Tatăl şi Fiul şi Duhul, cântând Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Linişteşte, Preacurată, viforul eresurilor şi stinge văpaia patimilor noastre celor ce grăim naşterii tale: Binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Maica lui Dumnezeu.

Cântarea a 8-a. Irmos: Cei ce s-au făcut…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întru Dumnezeiasca umilinţă cu curgerile lacrimilor ţi-ai adăpat, fericite, sfinţitul tău suflet şi l-ai arătat cu multă roadă, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul şi-L preaînălţaţi în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tesviteanul odinioară cu seceta a uscat picăturile ploilor. Iar tu, fericite, în iuţimea vremii secerişului ai pogorât vărsare de ploaie, cântând: Binecuvântaţi, lucrurile Domnului, pe Domnul şi-L preaînălţaţi în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu cu luptele tale cele vitejeşti ai înfruntat înşelăciunea celor cu socoteală rea, ucenici ai lui Origen, cu dreaptă credinţă cântând: Binecuvântaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu dreaptă credinţă ai învăţat, părinte, o Fiinţă a Treimii în Trei Sori, ca fiind o Lumină şi o Strălucire, cu dreaptă credinţă, zicând: Binecuvântaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai, Fecioară, Fiică a lui Adam cel căzut şi Maică lui Dumnezeu Cel Ce a înnoit fiinţa mea, pe Care Îl lăudăm toate lucrurile ca pe Domnul şi-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Cei ce s-au făcut cu darul Tău biruitori tiranului şi văpăii, tinerii cei ce au păzit foarte poruncile Tale, au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Înfricoşatu-s-a tot auzul…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primitu-te-a pe tine, Înţelepte Chiriac, peştera care a arătat izvorul cel dat de Dumnezeu; pe care minunat l-a făcut odinioară Dumnezeiescul părintele Hariton, ca şi Moise şi te-a făcut zid neclintit turmei Lui şi păzitor prea tare.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pentru dragostea Vieţii Celei Adevărate, ridicând Crucea pe umerii tăi, Sfinte Chiriac, viaţa ţi-ai făcut cugetare de moarte. Pentru aceea şi acum, mutându-te către desfătarea cea veşnică şi nepieritoare, dănţuieşti de-a pururea cu cetele cele cereşti, întru Lumină, lângă Dumnezeu.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aprinzându-te de Raza Duhului, ai strălucit şi te-ai arătat luminat cetelor celor de sus. Iar acum, prin rugăciunile tale, luminează-mi cugetul cu Lumina Dumnezeirii Celei Înţelegătoare şi în Trei Lumini; şi mă izbăveşte de patimi şi de greşeli, Fericite Chiriac.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind încununaţi cu cununa cea de biruinţă, Dumnezeiescule Hariton şi Fericite Chiriac şi stând înaintea lui Dumnezeu Cel din Înălţime, uitaţi-vă acum părinteşte şi scăpaţi de primejdii turma voastră, cea care prăznuieşte pomenirile voastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întinde puterea ta şi bine călătoreşte şi împărăteşte Fiule al Maicii lui Dumnezeu, ca un Dumnezeu şi Iubitor de oameni, pentru rugăciunile Celeia ce fără de ispită de bărbat Te-a născut pe Tine.

Irmosul:

Înfricoşatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu pogorâre, căci Cel Preaînalt de voie S-a pogorât până şi la trup, din pântece Fecioresc făcându-Se Om. Pentru aceea pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu credincioşii o mărim.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Dorind după viaţa cea mai presus de lume, cuvioase, ai părăsit dulceaţa lumii ca fiind trecătoare. Pentru aceea, locuind în pustiu şi în peşteră, te-ai arătat cetăţean Cetăţii celei Cereşti; întru care adu-ţi aminte de cei ce săvârşesc sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Cu Dumnezeiască naşterea ta, Preacurată, ai înnoit fiinţa pământenilor cea muritoare, care era stricată de patimi şi pe toţi ne-ai ridicat din moarte către Viaţa Nestricăciunii. Pentru aceea, după datorie toţi te fericim, Fecioară Preamărită, precum mai înainte ai proorocit.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Fecioară Preacurată, Maica lui Hristos Dumnezeu, sabie a pătruns Preasfânt sufletul tău, când ai văzut pe Fiul şi Dumnezeul tău Răstignit de bunăvoie. Pe Care, binecuvântată, nu înceta a-L ruga să ne dăruiască nouă iertare de greşeli.

Jocul cu mărgele de oglinzi – Mihai Nistor

maxresdefault

Acolo unde totul se zărea,

Zori de plămadă așteptau în stânca albastră

Miros de păsări, oaspeți aievea

Cina cea de cioburi stă pregătită

Să se înfrupte de din oase.

***

Năvalnică sete și zare și moarte

Întind apus jurăminte

Pecețile ispravite adese

Gonesc spre vechi înainte.

Nu ne putem zări de ele

Noi, cei calzi, copleșiți de umbră lor înghețată

Ce ne topește în astă învârtire.

***

Și iată-ne sparți în bucăți, rătăciți

Pe urmele marilor raze

Sfidând în gonire strigăte, minți

De rupte zăgaze

***

 O, de-ar fi ostile frunze-nghețate

Și toată mișcarea tăcere

Să-ncapă născută prin două fante

O clipă de ere.

MIhai Nistor

Pravila dăruită de Maica Domnului schimonahiei Antonia, pentru copiii avortați, nenăscuți

65984825_2337262563198235_4630056220617605120_n

Prezentare Andreea Stângă

 

51626835_312912946023121_2090760835260481536_o

Doamna Andreea Stângă: ”s-a născut la Arad, este absolventă a Facultatii de Litere, Universitatea București, cu un stagiu la Paris și absolventă a unui masterat în Suedia. Momentan auto-exilată pe o insula – Malta și axată mai ales pe artele plastice 🙂”…

46485317_279457712701978_6588691565361758208_n

Atât am obținut – cu chiu și vai – de la această minunată doamnă, care, după ce că este dăruită cu tot ce își poate dori o femeie, mai este și incredibil de modestă. Restul, completarea informațiilor, le-am subtilizat din contul de Facebook personal 😉 !

https://www.facebook.com/pg/AndreeaPopaArt/about/?ref=page_internal

O „urmăresc” de ceva timp pe doamna Stângă și mă bucură faptul că oamenii foarte valoroși sunt atât de modești și cu atât de mult bun simț! O admir și sunt fericită că a acceptat să publice poezia ”Toamna – Andreea Stângă (Popa)” în revista noastră, îmi plac desenele, arta d-nei Andreea Stângă, mă bucura spontaneitatea și inteligența comentariilor pe Facebook, eu necunoscând-o decât din acest context virtual.

Toate acestea i le-am transmis și personal, în mesaj privat 🙂

Rugăciunea de consolare a celor îndoliați

maica_domnului_sihastria

Doamne al puterilor, Cel ce ești alinarea celor întristați și mângâierea celor ce plâng și sprijinitorul tuturor celor slabi la suflet, mângâie cu milostivirea Ta pe cei cuprinși de plângere pentru cel răposat; vindecă toată durerea care este pusă acum în inima lor, primește-le rugăciunile și ridică-i prin încrederea în milostivirea Ta, pentru că și acesta, care a părăsit viața pământească, se află încredințat iubirii Tale părintești.

Că Tu ești nădejdea tuturor și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune la pierderea sarcinii cu voia sau fără de voie

_____20121116_1765425821

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Care Te-ai născut din Sfânta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioară Maria și în iesle ca un prunc ai fost culcat, însuți pe mine roaba Ta (N), care astăzi am căzut în păcat de ucidere cu voie (sau fără de voie) și am lepădat pe cel zămislit întru mine miluiește-mă după mare mila Ta și iartă-mi păcatele cele de voie și cele fără de voie. Ferește-mă de toate uneltirile diavolului și curățește-mi întinăciunea; vindecă-mi durerile; sănătate și putere trupului și sufletului dăruiește-mi, Iubitorule de oameni, și cu înger de lumină păzește-mă de toată năvălirea nevăzuților demoni. Așa, Doamne, scapă-mă de neputință și de slăbiciune și mă curățește de toată întinăciunea cea trupească și de tot felul de dureri ale pântecelui ce vin asupra mea. Și, prin mila Ta cea multă, ridică-mă, întărindu-mi neputinciosul meu trup și mă scoală din patul în care zac. Că în păcate și în nelegiuiri ne-am născut și toți suntem necurați înaintea Ta, Doamne, și cu frică strigăm și grăim: Caută din cer și vezi neputința noastră, a celor osândiți. Iartă-mă pe mine, roaba Ta (N), care în păcat de ucidere cu voie (sau fără de voie) mi-am lepădat pe cel zămislit întru mine; și pe toți câți s-au aflat și s-au atins de mine, ca un Dumnezeu bun și de oameni iubitor, după mare mila Ta, miluiește-i și-i iartă, ca Tu singur ai putere a ierta păcatele și fărădelegile, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor sfinților Tăi. Amin.

Imaginea: Icoana Maicii Domnului „Recuperarea morților” 

Toamna – Andreea Stângă (Popa)

65037169_369759177005164_6745163915514085376_n

toamna venise pe nesimțite
ca o arătare lividă în puterea nopții
când nu poți să dormi
și te întorci de pe o parte pe alta
și totul ia formă ciudată
și ți-e urât

pe nesimțite cum
vine bătrânețea
și oboseala
și factura la curent
și regretul
și se instalează confortabil
în toate cotloanele minții tale
mai ales în cele ascunse
care n-au cunoscut pacea niciodată

toamna.
Vine ca o nesimțită
cu toată butaforia ei de amărăciune
și ploi
și insomnie

și te trezești
că stai și te gândești în puterea nopții
la cele mai frumoase cuvinte pe care le-ai auzit vreodată
și care acum
nu mai înseamnă nimic

Ilustrația: Andreea Stângă (Andreea Popa)

https://www.facebook.com/AndreeaPopaArt/

Rugăciune – rânduială pentru o lună de zile

66335633_2340039699587188_8525180482474737664_n

Doamne, așa precum arde lumânarea mea de repede, luată din sfânta biserica, tot așa să-mi ajute Dumnezeu, Maică Precista și toți sfinții să piară tot atât de repede toate făcăturile, spurcăciunile, toate relele și patimile, blestemele și lucrurile diavolești, farmecele, descântecele, meșteșugurile și uneltele diavolești de la locul unde stau, de la casa mea, din familia mea, de la cei bântuiți de patimi (băutură, droguri, tutun, curvie, jocuri de noroc, neascultare și nesupunere, înjurăturile de cele sfinte), din capul meu, din trupul meu, din sufletul meu, din familia mea.

Doamne, ajută-mă să-mi recapăt sănătatea, liniștea, sporul și prosperitatea casei, a serviciului, a locului unde lucrez, să fiu bine văzut, să am spor în casă, în vite, în păsări, să fiu ferit de accidente și de relele întâmplări, eu și Casă mea, familia și colaboratorii de la muncă. Doamne, să se depărteze vrăjmașii și să se îmblânzească, să am soarta bună de la Dumnezeu, să mi se dezlege cununiile și făcăturile, să fiu ferit de argintul viu și lucrurile vrăjitorești să nu aibă putere asupra mea. Doamne, ferește casă mea de ura și invidie, de certuri, de bătăi, de boli molipsitoare, de beții, de anturaj prost.

Doamne, ferește familia mea și sufletele noastre de toate încercările și răutățile și dă-ne, Doamne, sănătate, împliniri, realizări și viață fără de primejdii. Doamne, întărește-mă și păstrează-mi credința strămoșilor, credința creștinilor. Doamne, ocrotește pe părinții mei, pe frații mei, pe surorile mele (se spun numele lor) și dezleagă blestemele viilor și morților căzute asupra noastră. Și luminează mintea și soarta copiilor noștri, da-le spor la învățătură și reușită în viață.

Doamne, veghează și întărește tineretul și copiii celor de-un neam și o credință cu noi. Doamne, ai grijă de toți copiii și înțelepțește și pe copiii mei. (Toate numele pentru care ne rugăm) Doamne, dă-ne pâinea cea de toate zilele și liniștea ta cea sfântă! Doamne, să se împlinească toate rugăciunile noastre!

Doamne, ajută-ne! Doamne, iartă-ne! Doamne, miluiește-ne! Doamne, fie-Ți milă de noi! Doamne al puterilor, fii cu noi! Amin!

Rostește-o măcar o dată pe zi timp de o lună și vei vedea că inima ta devine mai ușoară și tu privești lucrurile din viața de zi cu zi cu mai multă înțelepciune. Având mintea curată vei putea să iei cele mai bune decizii și succesul te va urmări la orice pas.

Sursă: crestinortodox.ro.im

Dedicată dragilor mei: Adriana și Armand

Să aveți curajul să fiți fericiți!

Rugăciune scurtă către Maica Domnului

62229356_2738513509510254_6813264208289857536_o

Bucură-te ceea ce eşti plină de dar, Marie, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea, pe cei din necazuri izbăvește-ne, una curată și binecuvântată”. 

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Născatoare de Dumnezeu – 25 Iulie

Icoana-Bistrita

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea:

Pe Ceea ce a născut Viaţa în pântece o ai purtat, pe Curata Maica lui Dumnezeu, de Dumnezeu gânditoare, Sfântă Ana. Pentru aceasta, acum la primirea cerească, unde este locaşul celor ce se veselesc întru slavă, bucurându-te acum te-ai mutat; cere pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dragoste iertare de greşeli, pururea Fericită.

unnamed

Cântarea 1, glasul al 4-lea. 

Irmosul:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iertare de greşeli şi izbăvire de rele şi îndreptare vieţii cere pentru mine acum, cel ce laud astăzi a ta de lumină purtătoare pomenire şi dumnezeiască strălucire, Sfântă Ana Prealăudată.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai născut cu dumnezeiască cuviinţă pe cea care a născut Viaţa. Pentru aceasta, la Viaţa Cea pururea Vie te-ai mutat, desfătându-te în bucuria cea de negrăit şi în lumina cea neînserată, Sfântă Ana, de Dumnezeu chemată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Darul cel dumnezeiesc, Sfânta Ana, s-a mutat la bucurie, adică la Hristos, pe Care L-a născut fără de sămânţă fiica ei cea Curată; şi cu multă îndrăzneală stă înaintea Domnului, rugându-se să ne mântuiască pe noi pe toţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din tine ne-a strălucit nouă Soarele Dreptăţii şi a luminat tot pământul, cu cunoştinţa de Dumnezeu şi a stricat negura necredinţei, Curată, cu totul fără prihană şi Preafericită.

manastirea-bistrita-de-neamt-icoana-facatoare-de-minuni

Cântarea a 3-a. 

Irmosul

Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelep­ciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zămislit-ai şi ai născut pe Ceea ce a zămislit şi a născut mai presus de cuvânt pe Hristos, Cel Ce ţine împreună toate. Pentru aceasta adormirea ta, Sfântă Ana, o cinstim.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu laude se săvârşeşte slăvită pomenirea ta, că ai născut nouă pe Curata Maica lui Dumnezeu cea mai Înaltă decât laudele, Sfântă Ana, de Dumnezeu chemată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca soarele cu luna împreunându-se cu Sfânta Ana, Sfântul Ioachim Măritul, a născut Raza Fecioriei; prin care a Strălucit Raza Dumnezeirii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine tare Folositoare, Maica lui Dumnezeu, te-am câştigat şi nădejdile spre tine punându-le, ne mântuim; şi la tine scăpând, ne îngrădim.

Cântarea a 4-a. 

Irmos: 

«Cel ce șade întru slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe norul cel ușor a venit Iisus, cel cu totul dumnezeiesc, prin Preacurata Fecioară și a mântuit pe cei ce strigă: Slavă puterii Tale, Hristoase».

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gândind la cele ce scria în Lege, le-ai săvârşit şi Maicii Dătătorului de Lege maică ai fost. Pentru aceasta, acum toată făptura este datoare a săvârşi cu bucurie pomenirea ta.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fericit este cu adevărat pântecele tău cel ce a purtat pe Ceea ce a purtat în pântece Lumina lumii; şi sânul tău că a hrănit pe Ceea ce a hrănit cu lapte pe Hristos, Hrănitorul nostru, Sfântă Ana.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vieţuind fără prihană, ai născut pe Fecioara de Dumnezeu Născătoarea, Ceea ce a născut fără prihană pe Cuvântul Tatălui şi la Dânsul cu slavă te-ai deosebit, îndumnezeită fiind cu cinstitele Lui împărtăşiri.

Pântecele Fecioarei ca un Stog în arie cu adevărat s-a arătat, Spic Nearat având, cu Care se hrăneşte toată făptura, grăind: Atotputernice Hristoase, slavă puterii Tale.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Necredincioşii nu vor ve­dea Slava Ta, Hristoase, iar noi pe Tine, Unule-Născut, Strălucirea Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu adevărat cer ai născut pe pământ, pe Ceea ce a născut pe Făcătorul cerului, Care te-a mutat astăzi la cele cereşti cu slavă, Sfântă Ana Slăvită.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cetele cele fără de trup împreună dănţuieşti, cu minte fără materie bucurându-te, plină fiind de strălucirea Dătătorului de bogăţie. Ci, pomeneşte-ne şi pe noi, cei ce te lăudăm pe tine cu credinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ceea ce ai răsărit lămurit din rădăcina lui Iesei, ai odrăslit, slăvită, Toiagul cel bine Înflorit, pe Preacurata, din care a Odrăslit Floarea Cea Neveştejită, Iisus, Izbăvitorul nostru.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

La tine Singur Acoperământul cel Tare al credincioşilor scap şi spre tine îmi pun nădejdea mântuirii mele, Preasfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, nu mă trece cu vederea.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele diavolilor curăţindu-se, cu Sângele Cel curs, prin milostivire, din coasta Ta.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strămoşii Domnului Iisus Dumnezeu, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, cei împodobiţi cu dreptatea, cu cântări după vrednicie să fie lăudaţi astăzi.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Toate laudele Sfânta Ana le-a covârşit, că a născut pe Ceea ce este mai presus decât toată lauda. Pentru aceasta, în ceata sfinţilor se sălăşluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta de lumină purtătoare este şi plină de strălucirea care trimite în lume raze de mântuire, Înţeleaptă Ana, plină fiind de toate darurile.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din Sfânta Ana te-ai născut, Împărăteasa lumii, Ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor şi Fecioară ai rămas după naştere, mai înaltă fiind decât Heruvimii, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

CONDAC, glasul al 2-lea. 

Podobie: 

Cele de sus căutând de tot necazul ne izbăvim, de Dumnezeu Născătoare! Pomenirea strămoşilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credinţă ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toţi cei ce cântă: Dumnezeul nostru fii cu noi, Cel ce ai preaslăvit pe aceştia precum ai binevoit!

Pomenirea strămoşilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credinţă ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toţi cei ce cântă: Dumnezeul nostru fii cu noi, Cel Ce ai preaslăvit pe aceştia precum ai binevoit.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca una care ai născut pe Maica Vieţii Celei Adevărate, Sfântă Ana, la viaţa cea adevărată te-ai mutat şi la lumină, grăind: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca una care ai fost maică a Maicii Mântuitorului, Sfântă Ana, cu fapte bune împodobită fiind, de pe pământ la cer ai mers lăudând şi grăind: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La viaţa cea fără de sfârşit, la lărgimea cea preadesfătată a dulceţii Raiului, la Lumina Cea Neînserată ai mers, de Dumnezeu Purtătoare, grăind: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Împodobită fiind cu frumuseţile bunătăţilor, ai născut pe Cuvântul Cel mai Frumos decât fiii pământeşti, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, pe Cel Ce a împodobit cu cuvioase frumuseţi pe cei ce cu cântări te laudă pe tine.

Cântarea a 8-a.

Irmos:

Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întu toţi vecii.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ceea ce mai înainte era stearpă a ajuns maica Singurei Născătoare de Dumnezeu, iar acum strămoaşa lui Hristos. Precum de haina stârpiciunei aşa şi de omorâre dezbrăcându-se, în latura celor vii cântă: pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos deschizându-ţi ţie Uşile cele de sus, cu bucurie te-a primit, căci ai născut Uşa prin care Însuşi a trecut şi Încuiată o a lăsat după ieşire, de Dumnezeu Înţelepţită, după vrednicie, Minunată Ana. Pentru aceasta, te cinstim întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Ceea ce cu sfinţenie viaţa ţi-ai sfârşit, maică ai fost Sfintei pururea Fecioare, care a născut pe Cuvântul Cel Preasfânt Cel Ce ne-a dat nouă sfinţire şi mântuire, de Dumnezeu Înţelepţită, după vrednicie, Minunată Ana. Pentru aceasta, pe tine te cinstim întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe mine cel cuprins de multe nevoi şi sunt în primejdii din pricina viforului păcatului, îndreptează-mă acum cu suflările Duhului, la limanul cel fără valuri, de Dumnezeu Născătoare Stăpână, tu eşti Limanul creştinilor. Pentru aceasta, te lăudăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos: 

Eva adică, prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus, iar tu, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Pruncul purtat în pântece, ai înflorit lumii Binecuvântare; pentru aceasta toţi pe tine te mărim.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Eva cu adevărat cu neputinţa neascultării blestem a aşezat, iar tu blestemele stârpiciunii le-ai dezlegat, născând pe Maica lui Dumnezeu cea Curată, care a născut Binecuvântarea. Cu care împreună dănţuieşti după vrednicie, Minunată Ana.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pământul pântecelui tău, cu adevărat s-a născut Pământul cel Sfânt, care a Răsărit fără Sămânţă, Spicul Cel Nelucrat, pe Hrănitorul lumii şi Domnul, Care înţelepţeşte te-a mutat pe tine la hrana cea neîmpuţinată, Sfântă Ana.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa cea fără întristare şi fără stricăciune te-a primit pe tine după sfârşit, preamărită. Şi acum eşti părtaşă pomului vieţii, bucurându-te împreună cu adunările drepţilor şi cu dumnezeieştile oşti ale celor fără de trup. Pentru aceasta, pe tine toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta mai luminoasă decât soarele ne-a răsărit nouă astăzi, cu raza bogatelor daruri luminându-ne, preacinstită şi negura patimilor risipind. Deci pe noi, cei ce o săvârşim, păzeşte-ne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preasfântă Fecioară Marie, Doamna tuturor, pe mine cel robit de toate greşelile, tu mă miluieşte; că tu ai născut pe Mântuitorul tuturor, Cel Ce ne-a mântuit pe noi de robia păcatelor, cu dumnezeiasca voinţă.

SEDELNA, glasul al 8-lea. 

Podobie:

Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut în chip de netâlcuit pe Cel Ce ţine lumea şi în braţe ai avut pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor şi Făcătorul făpturii. Pentru aceasta te rog pe tine, Preasfântă Fecioară şi cu credinţă te măresc ca să mă izbăvesc eu de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu, Stăpână Fecioară Curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi toate câte le voieşti.

Norul Soarelui Celui Înţelegă­tor, Sfeşnic de aur al Dumneze­ieştii Lumini, Nespurcată, Neîntinată, Stăpână fără prihană, luminează-mi, rogu-mă, sufle­tul cel orbit de patimi, cu Lu­mina Nepătimirii şi inima, fiindu-mi întinată, spal-o cu curge­rile lacrimilor şi cu umilinţa pocăinţei şi mă curăţeşte de spurcăciunea lucrurilor mele, ca să strig cu dragoste către tine: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să-mi dăruiască, că nu­mai pe tine te am Nădejde, eu, nevrednicul robul tău.

Maicii Stăpânului şi Făcătorului, maică ai fost Sfântă Ana, Preaslăvită, poruncile Lui neîncetat păzindu-le. Pentru aceasta, murind, la viaţa cea fără de moarte şi la Lumina cea Neînserată te-ai mutat cu adevărat. Pentru aceasta, sfântă şi de lumină purtătoare pomenirea ta săvârşind cu duhul, ne luminăm totdeana şi cu un glas grăim către tine: roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

 

Imaginea: http://mirelasova.over-blog.com/article-icoana-iubita-a-moldovei-a-sfintei-ana-de-la-manastirea-bistrita-neamt-81848942.html

Rugăciune la Sfântul Haralambie pentru însănătoșirea celor bolnavi

sf-haralambie-600x368

Rugăciunile la Sfântul Haralambie fac minuni pentru cei bolnavi.

„Sfinte Mucenice Haralambie, primeşte această rugăciune pe care cu umilinţă ți-o aducem şi ne izbăveşte din toate necazurile!

Deşi suntem bolnavi și nevrednici milostivirii tale pentru păcatele noastre cele multe şi grele pe care le săvârşim în tot timpul vieţii noastre şi în tot ceasul, totuşi, cunoscând bunătatea ta cea mare pe care ai arătat-o celor ce te cinstesc şi celor ce se pocăiesc cu credinţă întru numele Domnului, îndrăznim cu umilinţă să mărturisim înaintea ta că am greşit.
Fii mijlocitorul nostru către preaputernicul Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre, pentru izbăvirea noastră de toate bolile şi de toate primejdiile şi pentru întărirea noastră în credinţa cea adevărată. Amin!”